ENTAMOEBA HYSTOLITICA

Entamoeba histolitica produce o parazitoza numita amibiaza Amibiaza poate elua asimptomatic la purtatori sanatosi sau ca o enterita acuta de tip dizenteriform: amibiaza boala sau amibiaza invaziva (amibiaza intestinala acuta sau dizenteria amibiana), complicata uneori cu amibiaza viscerala, in special hepatica, cu prognostic sever .O particularitate a acestei parazitoze este procentul crescut de purtatori sanatosi in zonele endemice (90-95% dintre persoanele infectate), boala invaziva fiind intalnita cu incidenta crescuta la copin din zonele endemice, la homosexuali (30%) si la calatori din zonele neendemice [6].

Amibiaza este endemica in tarile tropicale, fiind intalnita la 50% din populatie. Produce aproximativ 100.000 de decese anual pe glob. in tarile cu climat temperat, parazitoza este intalnita cu incidenta redusa. la 5% din populatie, eluand frecvent asimptomatic [6].

Amibiaza este farizata de conditii de igiena defectuoasa. Poate fi „importata" din zonele endemice de catre calatori sau imigranti purtatori sanatosi.

Amibiaza este in prezent o cauza importanta de diaree la pacientii AIDS.

Cuprins:

Morfologie

Ciclul biologic

Contaminare umana

Morfologie sus

Entamoeba histolitica este un protozoar din familia Sarcodinia (Pseudopodia), superclasa Rhizopode [6].

Este un protozoar monocelular, care se deplasează prin pseudopode.

Se disting 3 forme morfologice:

1.Forma vegetativa „minuta" - Entamoeba hystolitica „minuta" este o amibă mică, ovală, de 10-20 um, puţin mobilă, nehematofagă, nepatogenă. Trăieşte ca saprofit în lumenul colic al persoanelor aparent sănătoase - „purtători sănătoşi", hrănindu-se cu resturi alimentare sau bacterii [6, 15].

2.Forma vegetativă „magna" - Entamoeba hystolitica hystolitica: este forma vegetativă patogenă, mobilă prin pseudopode care apar brusc, exploziv, în direcţia de înaintare, hematofagă, histolitica (necrozantă) tisulară. Este mare, de 30 - 40 um (forma magna), în citoplasmă fiind înglobate hematii. Se înmulţeşte prin multiplicare asexuată. Nu este rezistentă în condiţiile mediului extern [6, 11, 15].

3 Chistul este imobil, sferic, de 12- 14 um. Posedă 4 nuclei şi o membrană dublă subţire, care îi conferă o rezistentă aparte. Este forma de rezistenţă şi de diseminare a parazitozei. Eliminate cu materiile fecale,

chisturile asigură contaminarea mediului şi transmiterea infecţiei. Rezistă 6 zile pe sol, 2-3 săptămâni în MF şi 2-3 luni în apă.Ciclul biologic sus

Gazda definitivă este omul. Entamoeba histolytica este un parazit specific uman.

Localizare: Entamoeba histolytica parazitează organismul uman la nivelul intestinului gros (cec, colon, sigmoid).

Ciclul intraintestinal al Entamoebei histolitica este dublu: la purtători sănătoşi derulează un ciclu nepatogen, care asigură diseminarea bolii iar la bolnavi un ciclu patogen, responsabil de boala clinic manifestă (amibiaza).

1. Ciclul nepatogen la „purtătorii sănătoşi" asimptomatici se produce la nivelul lumenului colic (intracolic).

Sub acţiunea sucurilor digestive se distruge membrana chistică, cei patru nuclei se divid, individualizându-se 8 amibe de talie mică, corespunzătoare formei „minuta".

Formele „minuta" rezultate se divid activ, prin sciziparitate şi dau naştere la noi descendenţi. Formele „minuta" pot trăi în lumenul intestinal fără a produce perturbări. Sub influenţa factorilor fizico-chimici locali (modificarea pH-ului), formele „minuta" se pot transforma în chisturi: se înconjoară de o membrană şi prin 2 diviziuni ale nucleului se formează patru nuclei. Chisturile sunt eliminate cu MF, contaminând mediul.

Ciclul nepatogen poate evolua nedefinit, fiind responsabil de diseminarea parazitozei la persoane susceptibile, prin chisturi eliminate cu dejecţiile purtătorilor sănătoşi.

Producerea chisturilor este intermitentă, existând perioade negative de 4-5 zile, în eliminarea acestora prin MF [2,6,11].

2. Ciclul patogen - amibiaza invazivă (amibiaza boală).

La un număr relativ mic de persoane infectate, sub acţiunea unor factori favorizanţi, forma „minuta" creşte, devine mobilă, hematofagă şi se transformă în forma „magna" patogenă, responsabilă de boală. Formele histolitice posedă un bogat echipament enzimatic, care le conferă o capacitate necrozantă tisulară. Ele străbat peretele colic, ajung în submucoasă unde se multiplică activ, formând microabcese colice. Formele histolitice conţinute în aceste microabcese submucoase sunt eliminate în lumenul colic, unde au 2 posibilităţi evolutive: se elimină prin materiile fecale sau pot reveni la forma „minuta", care se transformă în chisturi, eliminate cu MF.Contaminare umana sus

Purtătorii sănătoşi la care se derulează un ciclu nepatogen şi elimină chisturi, au un rol important în diseminarea parazitozei în colectivităţi şi în contaminarea mediului extern.

Boala nu se transmite în faza acută, formele „magna", histolitice eliminate de bolnav, fiind labile în mediul extern [15].

Contaminarea umană se realizează cu chisturi, fie prin consum de apă, alimente contaminate sau prin contact interuman direct, în condiţii de igienă defectuoasă [15].

* contactul direct dintre persoana bolnavă sau purtătoare de amibe şi persoana sănătoasă, prin mâini murdare, este modalitatea de transmitere a parazitozei în colectivităţi.

* contaminarea hidrică prin consum de apă infectată, cu materii fecale umane provenite de la bolnavi sau purtători de amibe, este modalitatea primordială de transmitere a parazitozei.* contaminarea alimentară prin consum de zarzavaturi, poluate cu dejecţii umane este o modalitate accesorie de transmitere a parazitozei. Muştele şi alte insecte pot vehicula chisturi .