1. Copiii și iubirea..............................................................................1

2. Elixirul secret al relațiilor împlinite..............................................3

3. Apartenența ta la întreg................................................................5

4. Eu sunt cel ce sunt.........................................................................7

5. Care este diferența dintre dependență și iubire........................10

6. Reciprocitatea în relații..................................................................14

7. 6 lucruri pe care trebuie să le știi despre iubire.........................16

8. Înlocuiește frica cu iubirea.............................................................21

9. 5 pași pentru a afla dacă înțelegi corect iubirea.........................24

10. Cum să te iubești pe tine însuți...................................................27

11. F = 1 / T...........................................................................................32

12. De ce să îl iubești pe cel care te urăște ?....................................37

13. Explicația clară a ceea ce înseamnă să alegi..............................40

14. Iubire necondiționată este pleonasm.........................................45

15. 3 sugestii care te ajută în relația ta de iubire.............................47

16. 25 motive să te iubești pe tine însuți..........................................50

17. Cum poți rezolva orice conflict ?..................................................55

18. Fii o orchestră care cântă melodia trezirii..................................58

Te-ai putea întreba ce-am învățat eu despre iubire până la vârsta de 24 ani, astfel

încât să scriu această carte. Iubirea nu este însă o lecție care se învață. Iubirea este

mai mult o stare de conștiință. Copiii știu totul despre iubire fără să fi citit vreo

carte și fără să fi avut prea multe experiențe. Ei știu ce este iubirea până când

adulții reușesc puțin câte puțin să îi dezvețe.

Te-ai născut în prezența iubirii. Ești chiar acum în prezența iubirii. Și nu există nicio

secundă în care să nu fii înconjurat de iubire. Poți fi sau nu conștient de această

prezență permanentă.

Acesta este motivul pentru care spuneam mai sus că iubirea nu se învață. Iubirea

este o stare a Conștiinței. Minunat este însă faptul că poți conștientiza chiar acum

iubirea de care ești înconjurat.

Nu privi această carte ca pe o unealtă care te va conduce printr-un labirint, iar la

final vei găsi cufărul în care stătea ascunsă iubirea. Iubirea nu este o energie

separată de tine. Nu ai fost și nu vei fi niciodată separat de iubire. Poate ai fost și

poate încă ești separat de conștiința faptului că Totul este Iubire. Iar tocmai asta își

propune această carte. Și anume să contribuie cumva la conștientizarea unui

adevăr pe care undeva, în adâncul tău, îl cunoști deja. Iar acest adevăr este acela că

ești, ai fost și vei fi în Iubire.

Cosmin, Cosmin, dar cum rămâne cu crimele și războaiele? Cum poți spune că totul

este iubire când pe planetă sunt săvârșite atâtea crime și au loc atâtea conflicte?

Cum poți spune că o crimă este Iubire, fiindcă așa ai spus, că Totul este Iubire, nu?

Răspunsul este foarte simplu: Totul este, într-adevăr, Iubire. Există însă oameni care

nu sunt conștienți că Totul este Iubire. Iar aceste fapte, cum ar fi crimele sau

războaiele, sunt săvârșite de acești oameni inconștienți.

Cititul acestei cărți este dovada care demonstrează că tu ești un om care, cel puțin,

își dorește să trăiască conștient. Iar eu îți promit că dacă te vei lăsa pătruns de

mesajul cuvintelor din carte, intenția ta se va transforma în realitate.

1

Te-ai întrebat vreodată de ce un copil pare să poată să îți „predea” iubirea doar

privindu-te? Te uiți la un copil și privindu-l în ochi, pentru o secundă, știi și tu ce este

iubirea. Pentru ca mai apoi să uiți din nou. Ți-ai pus vreodată întrebarea ce te învață

acea privire? Absența etichetelor este ceea ce ochii copilului te învață.

Privind, fii doar privitul și ai simțit Iubirea. În momentul în care ai renunțat la a mai

numi copacul copac, floarea floare și pasărea pasăre, te afli în Conștiința Iubirii.

Până să învețe să vorbească, copiii privesc realitatea fără să o judece. Iar aceasta

este cea mai frumoasă și profundă lecție a iubirii. Privește fără să judeci. În absența

cuvintelor, realitatea este Iubire pentru toată lumea. Ce mare ajutor, dar și ce grea

povară: Cuvintele. Odată învățate, le folosești neobosit, iar îndelunga lor folosire te

face să ratezi miracolul Existenței. Miracolul este chiar în fața ta. Nu trebuie să faci

nimic pentru a-l observa, dar tu totuși faci ceva pentru a-l rata. Tu nu mai permiți

copacului doar să fie. Tu spui despre el în mintea ta că este copac și că este verde.

Tu nu mai lași pasărea să zboare și să îți amintească astfel grandoarea Întregului.

Tu știi că este cioară, ciocârlie, vrabie sau rândunică. Te gândești imediat la

comportamentul pe care ea îl are. Cam cât trăiește etc. Și, astfel, ai ieșit din Iubire și

ai intrat în analiză. Etichetele ne sunt utile atât timp cât le putem controla. Cuvintele

sunt și ele, la rândul lor, un miracol. Fără ele, această carte nu ar mai fi existat.

Cuvântul este principala unealtă care a permis umanității să fie acolo unde este

astăzi. Identificarea totală cu etichetele este însă cea care te face să nu vezi Iubirea

care stă tot timpul exact în fața ta.

Să te cedezi în totalitate cuvintelor este cea mai mare greșeală pe care o poți face în

drumul tău spre conștientizarea iubirii în care te-ai născut și în care vei muri.

Folosește cuvintele, dar numai atunci când este necesar. În rest, permite liniștii să îți

vorbească despre ce este de fapt o pasăre, un nor sau un copac. În cazul acestora,

liniștea îți va spune tot ceea ce este nevoie să știi. Și, ca bonus, vei conștientiza

iubirea. Repet cuvintele „conștientizare” și „conștientiza” pentru că aceasta este

cheia. Iubirea nu se găsește prin căutare, ci prin conștientizare. Perceperea iubirii

este o chestiune de conștientizare.

2

Iubirea este parte din tine. În același timp, iubirea este parte din orice altceva înspre

care poți indica. Să nu conștientizezi iubirea este ca și cum ai avea ochi, dar nu ai fi

conștient că îi ai. Ca și cum ai avea picioare, dar ai refuza să mergi. Iubirea este în

tine. Conștientizeaz-o.

Eu nu îți pot dezvălui liniștea prin cuvinte. Te pot doar îndemna să o asculți, dar nu

ți-o pot descrie. Nu pot închide în închisoarea cuvintelor infinitul liniștii. Pot

doar să indic către ea. Te invit să o cauți și să îi permiți să îți vorbească. Are atât de

multe povești despre iubire. Să asculți poveștile bătrânei liniști îți va produce o atât

de mare plăcere, încât o vei căuta iar și iar. Și mai frumos este că după ce o găsești

o dată, vei fi capabil să te reîntorci la ea după bunul tău plac.

Lasă-te pătruns de totalitate, și prezența iubirii ți se va dezvălui. „Sunt aici”, „Eu

sunt”, îți va spune ea. Copilul doar este până în momentul în care învață cuvintele.

Cât timp nu a știut să vorbească, el era Iubire și Iubirea era în el. Odată ce a învățat,

el devine Costel sau Maria sau Gheorghe sau Cosmin și a făcut primul pas prin care

are loc ruptura de Conștiința infinită a Iubirii. Și-a atribuit o etichetă lui însuși. Dar

ce se întâmplă mai departe?

Te-ai gândit vreodată că numele tău este primul obstacol care te reține din a

conștientiza Iubirea de care ești înconjurat? Nu este natural să ai un nume. Natural

este să fii. Totuși, din momentul în care ți-ai învățat numele, tu începi să te asociezi

tot mai mult cu eticheta. Fiindcă ce altceva este numele tău dacă nu o etichetă?

Imaginează-ți că te duci la piață cu gândul să cumperi roșii. Eticheta care stă pe

tarabă este într-adevăr folositoare. Pe ea scrie Roșii - 6 lei/kg. Tu însă nu vrei să

mănânci eticheta, ci roșiile care se află în spatele etichetei.

De aceea invitația mea este să te detașezi de etichete. Folosește-le, dar nu uita că

rolul etichetelor este acela de a indica înspre ce se află în spatele lor. Nimic mai

mult. Tu nu ești numele tău. Tu nu ești o etichetă, ci o parte din Dumnezeu.

Eticheta este utilă atât timp cât nu te identifici cu ea.

Dacă m-ai întreba chiar acum ce să faci pentru a conștientiza Iubirea de care ai fost,

ești și vei fi în permanență înconjurat, ți-aș spune să faci un singur lucru. Permite în

viața ta momente de absență a cuvintelor. Atât la nivel mental, cât și verbal,

conștientizează liniștea. Absența cuvintelor te va face să înțelegi în câteva secunde

ce este cu adevărat Iubirea. Vei înțelege în acea clipă că Iubirea ești chiar tu.

3

Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din

toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. - Luca

10-27

În primul rând, o să clarific un aspect mai puțin înțeles. Multă lume crede că există

mai multe tipuri de Iubire. Unii spun că iubirea pentru mamă este diferită de

iubirea pentru o persoană de sex opus. Sau că iubirea propriului copil este diferită

de iubirea pe care o poți manifesta la adresa unui necunoscut. S-a încetățenit

această idee conform căreia afirmația „Te iubesc pe tine mai mult decât iubesc orice

altceva” ar putea fi adevărată. Și mulți gustă din această amăgire negându-și astfel

natura profundă.

Nu poți iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Iar dacă crezi că poți, află că nu

trăiești în Iubire. Să crezi că îți poți iubi copilul care a apărut pe acest pământ prin

intermediul tău mai mult decât i-ai putea iubi pe ceilalți copii este dovada clară că

nu trăiești în Iubire. Să crezi că îți poți iubi părinții mai mult decât îi iubești pe ceilalți

oameni care se află pe lângă tine este dovada clară că nu trăiești în iubire.

Ce îți transmit eu prin această carte este că iubirea nu a fost, nu este și nu va fi de

mai multe feluri. Iubirea este! Aceasta este afirmația care profanează cel mai puțin

necuprinsul Iubirii. Iubirea este. Ce fac eu prin această carte este unul dintre cele

mai groaznice sacrilegii. Și asta pentru că încerc să bag între niște gratii grația divină

a Iubirii. Cuvintele sunt moarte și reprezintă niște bariere. Totuși, ele au o anumită

capacitate de care mă folosesc la maximum. Cuvintele au capacitatea de a indica

înspre adevăr. Acesta din urmă nu poate fi găsit totuși decât prin eforturile tale

proprii.

4

Ce te invit eu este ca în continuare să nu te lași amăgit de înșiruirea de caractere pe

care o parcurgi. Treci dincolo de cuvinte și simte energia.

A fost odată un mare maestru. Discipolii i-au cerut să le vorbească. Era o seară cu

lună plină, iar ei erau lângă un lac. Neavând un discurs pregătit, maestrul le-a vorbit

despre grandoarea și splendoarea lunii. I-a pus să privească în liniște lacul

netulburat de reflexiile lunii. Era ceva magic în atmosferă. Indicând cu arătătorul

către lună, maestrul le-a spus poate cele mai meșteșugite cuvinte din câte s-au

auzit vreodată despre astrul ceresc.

Dar acest maestru nu era un oarecare. El obișnuia să își testeze discipolii

întrebându-i ce au înțeles. La fel a făcut și în acea seară. Un discipol care era nou în

grup s-a ridicat în picioare și a spus: „Atunci când am intrat în acest grup acum câteva

săptămâni, mi-ai recomandat să fiu vigilent. Iată că sunt. Atunci când ai indicat înspre

lună, ceea ce voiai tu să testezi, de fapt, este dacă vreunul dintre noi își va da seama că

nu mai ai niciun inel pe deget”.

„Prostule, i-a răspuns maestrul, ai ratat totul!”

Se spune despre înțelept că atunci când indică cu degetul către lună, o

mulțime de oameni inconștienți vor vedea doar degetul.

Cuvintele sunt degetul, nu sunt luna. Luna numai tu singur o poți vedea. Eu nu o

pot vedea în locul tău. Prin cuvintele pe care le înșirui în această carte, indic înspre

iubire. Iubirea, tu ești cel care o poți simți dacă treci dincolo de înșiruire. Cuvintele

sunt gratii, dar așa cum printre gratii poți băga măcar puțin mână, la fel poți face și

în cazul cuvintelor. Și exact aceasta este invitația mea. Adoptă o atitudine deschisă

și lasă-te pătruns de energia care se află în spatele cuvintelor.

Revenind la ideea principală, ți-am promis un „elixir secret” al relațiilor împlinite. Ei

bine, iată-l: Iubește-l pe Dumnezeu cu tot cugetul tău și din toată inima ta, în

fiecare secundă a vieții tale. Fă asta și îţi garantez că nu vei mai avea niciun fel de

problemă atât în relația cu partenerul, cât și în relațiile cu ceilalți oameni.

Pe bună dreptate m-ai putea întreba cum să faci asta. Iubește-l pe Dumnezeu cu tot

cugetul tău și din toată inima ta, în fiecare secundă a vieții tale poate suna abstract.

Poate simți senzanția că ai vrea să faci asta, dar chiar nu știi de unde să începi.

Motiv pentru care am o recomandare pentru tine. Să-l iubești pe Dumnezeu cu tot

cugetul tău și din toată inima ta este posibil odată cu conștientizarea unui fapt.

5

În România, a existat odată un călugăr căruia nu îi plăcea să asiste la toate slujbele

de peste an în aceeași mănăstire. Chiar dacă era considerat un ciudat, el cutreiera

ținutul în lung și în lat, asistând la slujbele săvârșite de diverse mănăstiri. În timp, el

devenise cunoscut în cadrul tuturor mănăstirilor pe care le frecventa. Numai că

acest călugăr avea un comportament considerat de către mulți ca fiind foarte

ciudat. Cele mai importante momente ale slujbei îl găseau adeseori cu fața spre

ieșirea bisericii, și nu înspre altar, așa cum ar fi fost normal.

În cadrul uneia dintre mănăstiri, exact când se rostea Crezul, călugărul era întors cu

spatele la altar și cu fața la ușă. Asta l-a nedumerit pe stareț care a renunțat la

rugăciune și s-a dus țintă la călugăr să îi reamintească rânduiala. Ajuns lângă

acesta, starețul a spus: „Nu am văzut de când sunt un călugăr care să stea cu fața

înspre ieșire pe parcursul rostirii Crezului. Normal se stă cu fața înspre altar. Te văd un

om în vârstă, dar văd că nu ai învățat nici măcar lucrurile elementare în atâția ani de

când porți straiele călugărești”.

Frate, i-a răspuns călugărul, mi-ai putea face favoarea de a-mi muta privirea în așa

fel încât aceasta să nu mai fie îndreptată către Dumnezeu?

În momentul în care înțelegi că ești înconjurat de tine însuți și că de fapt te

afli în Dumnezeu, iubirea ți se dezvăluie în totalitate. Permite Existenței să îți

dezvăluie interconectivitatea și unicitatea care o caracterizează. Atunci vei înțelege

asemeni călugărului că nu există niciun loc în care să îl cauți pe Dumnezeu. El este,

a fost și va rămâne mereu în tine. El este, a fost și va rămâne mereu prezent în Tot

ceea ce te înconjoară.

Atât timp cât nu îți vezi partenerul precum ceea ce este el cu adevărat, nu poți să îl

iubești cu adevărat. Atât timp cât nu îl iubești pe Dumnezeu cu adevărat, nu poți

iubi nimic cu adevărat. Și asta pentru că Dumnezeu este Totul. Dumnezeu este

Totalitatea de care ești înconjurat și în care îți desfășori existența.

6

Înțelege că partenerul tău este o parte din Dumnezeu, la fel cum și tu ești. Odată cu

această înțelegere, relația voastră va căpăta pe loc cu totul alte dimensiuni.

Exercițiu: În timp ce mergi pe stradă, recunoaște-te în lucrurile care îți ies în cale.

Dacă vezi un copac, spune-ți: „Eu sunt acel copac”, dacă vezi o floare, spune-ți: „Eu

sunt această floare”. Dacă vezi o piatră, spune: „Eu sunt această piatră”. Simte

senzațiile și gândurile care îți vin în minte în timp ce faci acest exercițiu. Afirmarea

unui adevăr, chiar dacă pleacă dintr-o atitudine ostilă, poate conduce la anumite

conștientizări care vor aduce la rândul lor claritate în viața ta.

7

Uneori citez din Buddha, alteori din Coran. Biblia este și ea o carte care mă inspiră.

Toate scrierile sfinte conțin în interiorul lor înțelepciune. Caut cu atenție și aleg cele

care îmi sunt folositoare. În acest capitol, o să detaliez un fragment prea puțin

înțeles din Vechiul Testament.

În a doua carte a lui Moise, carte care mai este numită și „Ieșirea”, Moise îl întreabă

pe Dumnezeu: „Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel şi le voi zice: Dumnezeul părinţilor

voştri m-a trimis la voi... Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun?" În acel

moment, Dumnezeu dă un răspuns care, dacă ar fi fost înțeles de către religia

creștină, omenirea per ansamblu ar fi avut un cu totul alt parcurs. Dumnezeu

răspunde: „Eu sunt Cel ce sunt” și continuă spunând „Aşa să spui fiilor lui Israel: Cel ce

este m-a trimis la voi!”

Înainte de a-ți spune ce s-a înțeles și ce este de înțeles, de fapt, te invit să îți clarifici

în inima și mintea ta semnificația afirmației Lui Dumnezeu despre El Însuși: „Eu sunt

Cel ce sunt”. Să presupunem că nu ai putea să te consulți cu nimeni pentru a stabili

un înțeles asupra numelui pe care Dumnezeu și l-a atribuit lui însuși. Ia-ți puțin timp

de gândire, iar după ce ai terminat, continuă cu lectura.

Interpretarea religioasă

În cele ce urmează, o să îți spun ce a înțeles biserica din afirmația: „Eu sunt Cel ce

sunt”. Biserica a extras din această afirmație două idei.

Prima dintre ele este aceea că Dumnezeu este aceeași energie

neschimbătoare. Religia ne spune că prin afirmația „Eu sunt Cel ce sunt”,

Dumnezeu își întărește statutul de energie care a fost este și va fi mereu

aceeași. Neschimbată în esență.

Iar a doua idee extrasă este aceea că Dumnezeu este singurul Dumnezeu

adevărat existent, ţinând cont de contextul în care mesajul a fost transmis. În

8

perioada respectivă, oamenii obișnuiau să se roage la diverși zei. Așadar,

Dumnezeu reamintește prin această frază că el este singurul Dumnezeu

adevărat. Toți ceilalți dumnezei „nu sunt” adevărați.

Oamenii sunt dispuși să renunțe la orice atunci când îl caută pe Dumnezeu, mai

puțin la convingerile lor despre Dumnezeu. Tocmai acesta este motivul pentru care

mulți nu devin conștienți de prezența permanentă a lui Dumnezeu. Prin simplul

fapt că citești această carte, tu dovedești că ești deschis înspre nou și te felicit

pentru asta. Religia nu a reușit decât să își confirme ceea ce ea „știa” deja despre

Dumnezeu. De sute de ani, religia creștină afirmă că Dumnezeu este energie creată

și neschimbată. Un alt concept afirmat la nesfârșit este acela că Dumnezeu este

Unul singur. Neînțelegându-l pe Iisus, clericii au creat prima religie monoteistă cu

un Dumnezeu care se exprimă totuși în trei persoane. Ce situație absurdă!

Lucrurile sunt de fapt mai simple decât te-ai aștepta. Este atât de simplu, încât și un

copil poate înțelege. Prin afirmația „Eu sunt Cel ce Sunt”, Dumnezeu ne spune de

fapt că numele lui este verbul „a fi”. Și acum vine întrebarea corectă. De ce oare

Dumnezeu a ales ca numele Său să fie verbul „a fi”? Răspunsul se află chiar sub

nasul tău de când te-ai născut și va rămâne în fața ochilor tăi pentru tot restul vieții

tale. Răspunsul scurt este format din două cuvinte: Dumnezeu este. Și acum te rog

să indici înspre ceva care nu este. Repet afirmația fiindcă poate crea confuzie. Te

rog să indici cu degetul înspre ceva ce nu este. Ia-ți puțin timp și filtrează cu inima și

mintea acest îndemn. Indică, te rog, înspre ceva ce nu este.

Acest îndemn poate avea un impact atât de mare asupra unora, încât pot avea

instantaneu o revelație. Atunci când te apuci să indici cu degetul înspre ceva ce nu

există, îți dai seama de absurdul situației. Cum ai putea indica ceva ce nu există?

Oriunde îți îndrepți degetul, vei indica inevitabil Existența. Despre tot ceea ce te

înconjoară poți spune că este. Un copac este. O floare este. Un om este. O clădire

este. O pasăre este. Toate sunt. Iar numele lui Dumnezeu este „a fi”. Oriunde îți

îndrepți degetul, îl vei indica negreșit pe Dumnezeu. Pentru că tu ești în El și El este

în Tine dintotdeauna. Dumnezeu este Existența. Păsări, râuri, munți, oameni, flori,

toate acestea sunt părți din Dumnezeu. Și, cu atât mai mult, tu, care ai conștiință,

ești parte din Dumnezeu.

S-a iscat un curent care spune că cea mai mare greșeală a spiritualității este aceea

că l-a făcut pe om să se creadă Dumnezeu. Eu spun că este cea mai mare

binecuvântare. Tu, cel care citești aceste rânduri, ești o parte din însuși Dumnezeu.

9

Nu uita niciodată asta. Iar pentru cine este creștin și este de părere că aceasta este

o blasfemie, iată un citat din Biblie: „Dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Preaînalt”.

Psalmul 81-6. Îmi place atât de mult acest citat pentru că este scurt și nu prea lasă

loc de interpretări. Pe de altă parte, mă mir cum de a trecut de cenzura bibliei.

Prin urmare, tot ceea ce fraza „Eu sunt Cel ce sunt” vrea să ne transmită este faptul

că Dumnezeu este. În fiecare părticică de Existență îl întâlnești pe Dumnezeu

pentru că numele Său este „a fi”. Copacul este, deci Dumnezeu este și în el. Pasărea

este, deci Dumnezeu este și în ea. Piatra, omul, calculatorul de pe care citești aceste

rânduri, cărțile de orice fel, floarea, mâncarea pe care o consumi, apa, televizorul,

telefonul, muzica. Toate acestea sunt și Dumnezeu prin natura lui este în ele. Dar

cel mai important dintre toate, tu ești, iar Dumnezeu este în tine.

10

Iubirea este un cuvânt aflat pe buzele tuturor oamenilor. Părinții își întreabă copiii

imediat cum aceștia învață să vorbească: „Cât de mult mă iubești?” sau „Pe cine

iubești mai mult?” punându-i pe copii în încurcătură. În cadrul oricărei relații,

cuvântul iubire apare pe buzele partenerilor, de obicei, fiindcă „așa trebuie”, și nu

fiindcă vreunul dintre ei chiar ar înțelege ce este aceea iubire. Ajungem astfel să

trăim într-o mare de rostit al cuvântului iubire, dar într-o profundă lipsă de

înțelegere a iubirii.

Acest subcapitol are rolul de a mai risipi ceața. L-am gândit în același timp și ca pe

un ghid care să te ajute să îți dai seama dacă tu ești dependent sau iubești cu

adevărat. Așa că te invit să parcurgem capitolul împreună, iar la final vei trage

singur concluziile.

1. Să presupunem că partenerul pleacă…

Nu de tot, ci pentru o săptămână sau două pentru o întâlnire de afaceri sau din

oricare alt motiv. Cum te simți? Nu răspunde rapid! Imaginează-ți exact cum te-ai

simți într-o astfel de situație. Dacă te simți singur și te întrebi ce vei face tu singur

pentru două săptămâni, cel mai probabil ești dependent.

Și nu îmi spune că iubirea se oprește atunci când nu ai cui să o împărtășești. Oare

izvorul seacă atunci când drumeții nu mai trec pe la el să își potolească setea? Nici

vorbă! Izvorul curge la fel, indiferent de oamenii care beau sau nu apă din el. La fel

e și cu iubirea. Când iubești, iubirea este prezentă. Ține minte că sentimentul de

singurătate este incompatibil cu iubirea.

11

2. Ești dependent dacă faci ca să ți se facă

Sau te afli în ceea ce eu am numit „relația troc”. Trocul reprezintă un schimb în

natură, fără mijlocirea banilor, constituind forma cea mai simplă a comerțului.

Adică, mai simplu, eu am ouă, tu ai pâine. Câte ouă vrei pe o pâine? Tu îmi spui că

două ouă. Eu ți le dau, iar tu îmi dai pâinea.

În cadrul multora dintre relațiile așa-zise „de iubire”, trocul ar fi de fapt cuvântul cel

mai potrivit. Ouăle și pâinea sunt înlocuite de tot felul de alte servicii. Ideea însă

este aceeași. Îmi și imaginez cum, în astfel de relații, următorul nivel ar fi folosirea

directă a banilor, după modelul din comerț. Dar nu o să exagerez cu gluma pentru

că nu vreau să supăr pe nimeni. Ceea ce îmi propun este să fac un apel la

conștientizare.

Iubirea este sinonimă cu necondiționarea. Dacă te afli într-o relație din iubire, nu o

să îl ajuți niciodată pe partener în anumite situații cu gândul că vei fi și tu ajutat

atunci când vei avea nevoie. În schimb, dacă stă în puterea ta, îți oferi ajutorul

necondiționat.

Râul nu îți oferă apă pentru a-ți potoli setea cu gândul că poate îi vei curăța și tu

malurile și i le vei întări. El îți oferă apă necondiționat. Dacă îi vei curăța și întări

malurile pentru că îți place foarte mult apa pe care ți-o oferă, este în totalitate

alegerea ta. Iubirea este libertate și necondiționare.

3. Să presupunem că partenerul pleacă de tot

Cum te simți? Iar dacă la primul punct îți propuneam să îți imaginezi o plecare

temporară, acum te rog să îți imaginezi o „despărțire”. Și am pus cuvântul

„despărțire” între ghilimele, fiindcă acest cuvânt poate exista numai în creierul tău

lipsit de iubire. Asta se întâmplă pentru că, atunci când iubești cu adevărat, nu mai

exiști tu și iubirea. Ci tu ești iubirea. Iar iubirea înțelege că nimic nu este separat, ci

totul este interconectat. Tu ești în permanență nedespărțit de oricare om de pe

această planetă. Iar un om care iubește înțelege asta, iar pentru acel om nu există

despărțiri.

12

Iar acum, ca să fiu cât mai clar cu putință, dacă partenerul pleacă în exact această

clipă, iar tu experimentezi oricare dintre sentimentele: tristețe, nemulțumire,

agitație, părere de rău, înseamnă că ești dependent și nu înțelegi cu adevărat

iubirea.

Din iubire, un singur sentiment poate fi simțit, iar acela este sentimentul de iubire.

4. Modalități de depistare a dependenței

Relațiile între femeie și bărbat au existat și vor exista probabil atât timp cât specia

umană va exista. Iubirea este însă atât de prost înțeleasă și mânjită cu tot felul de

alifii atât de des în cadrul majorității relațiilor între persoane de sex opus. Prind

fragmente de discuții fără să vreau atunci când mă aflu în autobuz, când mă plimb

prin parc sau când pur și simplu oamenii cu care interacționez răspund la telefon,

iar la celălalt capăt al firului se află „persoana iubită”.

De foarte multe ori, iubirea este confundată cu dependența. Iar în cele ce urmează

o să aduc câteva clarificări.

Să luăm următorul exemplu. Partenera îi spune partenerului: „Nu-i așa că mă iubești

mai mult pe mine decât pe oricine altcineva?” Am unele momente în care îmi vine să

mă duc la persoana care a rostit o propoziție asemănătoare cu cea enunțată mai

sus și să îi spun: „Salut! Eu sunt Cosmin și nu trebuie să iei în considerare ceea ce îți voi

spune, însă răspunsul la întrebarea ta este cu siguranță « nu! »”. De ce « nu! »? Pentru

că există două posibilități. Un om se poate afla fie în Conștiința Infinită a iubirii, fie

este încă inconștient având în el potențialul de a conștientiza Iubirea de care a fost,

este și va în permanență înconjurat.

1. Dacă se află în Conștiința Iubirii, răspunsul este « nu! », pentru că el nu poate

iubi o parte din Dumnezeu mai mult decât iubește o alta. Iubirea nu este

părtinitoare. Atunci când un om iubește cu adevărat, el doar iubește. Nu

există iubire multă sau iubire puțină. În iubire, iluzia dualității este mai clară

ca niciodată. Cu adevărat, nu poți iubi pe cineva mai mult, iar pe altcineva

mai puțin. Cu adevărat, poți doar iubi. Te poți lăsa pătruns de această

energie splendidă și o poți dărui nepărtinitor Existenței. Asta e tot ce poți

face atunci când iubești cu adevărat.

2. Dacă nu se află în Conștiința Iubirii, răspunsul este tot « nu! », numai că de

această dată este un nu mult mai categoric. Este un nu care spune că nu

13

există nici măcar urmă de iubire pe acolo. Tot ceea ce există este o

dependență și un atașament mai mic sau mai mare. Fiindcă, da, acolo unde

există dependență și atașament, iluzia dualității este puternică așa cum nu a

mai fost niciodată.

Așa că iată o unealtă prin care poți depista foarte ușor dependența. Dacă

partenerul îți spune că te iubește pe tine mai mult decât pe oricine altcineva, află că

este dependent de tine. Iar dacă ție îți trece prin cap (numai prin cap ți-ar putea trece

așa ceva) să îi spui partenerului că îl iubești mai mult decât pe oricine altcineva, află

că ești dependent. Sugestia mea este să fii mai atent la ce „îți trece prin inimă” și

mai puțin la ce „îți trece prin cap” atunci când este vorba de iubire. Să nu crezi că

diminuez importanța deciziilor raționale. Nu, atât inima, cât și creierul au fiecare

aria lor de expertiză. Ce te invit să faci este să nu pui inima să îți rezolve ecuații

diferențiale, iar pe creier să nu îl pui să te ducă în Conștiința Iubirii. Rolurile lor sunt

exact pe dos față de cele pe care le-am asociat în propoziția anterioară.

Continuând, o să îți mai dau un exemplu prin care poți depista foarte ușor

dependența. Iar pentru ca lucrurile să fie cât mai clare, îți reamintesc că nu poți fi și

dependent, și să iubești în același timp. Indiciul sună în felul următor: dacă te simți

singur atunci când partenerul nu este lângă tine, ești dependent. Știu că poate suna

revoltător pentru mulți, dar acesta este adevărul. Iubirea nu este niciodată singură.

Deci atunci când te afli în Conștiința Iubirii, ideea de singurătate nu este altceva

decât un uriaș nonsens.

Prin aceste două indicii, îți poți da foarte ușor seama dacă ești dependent sau

iubești.

14

Am întâlnit foarte des ideea reciprocității în relațiile de cuplu. Și o observ adesea în

cazul cuplurilor căsătorite. Osho spunea că „a fi un bărbat e ceva frumos, a fi femeie e

ceva divin, dar a fi soție sau a fi un soț e pur și simplu urât. Iubirea nu mai e prezentă

acolo, legea e prezentă. Intimitatea s-a dus; acum e afacere, e învoială. Acum poezia e

moartă. Și amândoi au devenit acum politicieni: cine domină pe cine?”, dar nu despre

asta vreau să îți vorbesc acum. Am considerat însă că este un fragment care te-ar

putea pune pe gânduri.

Lucrul despre care vreau să îți vorbesc acum este acela că iubirea nu este

reciprocitate. Singurul moment în care poți conștientiza iubirea este atunci când o

ai și o oferi. Când primești, primești energia iubirii transformată în ceva. Este

adevărat că energia iubirii dă naștere unor acțiuni, gânduri și fapte armonioase.

Numai că atunci când primești iubire, tu nu primești niciodată energie pură. Energia

pură a iubirii o poți conștientiza deplin în acel moment în care tu o canalizezi înspre

o persoană sau în momentul în care pur și simplu o simți permițându-i să acționeze

acolo unde energia știe deja că este nevoie de acțiune.

Întreabă-te dacă cunoști vreo persoană pe care să o fi auzit spunând vreodată: „Eu

am făcut și cutare și cutare pentru partener, iar el nu este recunoscător” sau „M-am

sacrificat pentru el, iar acum el nu face nimic pentru mine”. Dacă îți acorzi un moment

de sinceritate, s-ar putea să îți dai seama că fraze asemănătoare cu cele de mai sus

ai rostit și tu în anumite momente ale vieții tale. Atitudinea din spatele celor două

propoziții de mai sus este un alt indiciu clar că iubirea nu este prezentă. De ce?

Pentru că iubirea nu are așteptări, iubirea iubește. Aceasta este singura activitate la

care se pricepe. O altă calitate a iubirii este necondiționarea. Așadar, acțiunile care

pleacă din iubire sunt lipsite de condiții. Sau, altfel spus, nu au niciun motiv pentru

care sunt făcute. Singura lor calitate este aceea că au drept combustibil energia

iubirii.

Așadar, de fiecare dată când te surprinzi având așteptări în relația de cuplu, ia o

15

pauză. Spune-ți: „Îmi permit chiar acum să rezonez cu iubirea prezentă peste tot în jur”,

iar imediat după asta: „Eu sunt iubire”. Acestea nu sunt niște afirmații pe care să le

repeți tot timpul. Memorează-le doar și folosește-le precum un cârlig prin care te

reconectezi la Sursa Universală. De fiecare dată când partenerul nu îți îndeplinește

așteptările, amintește-ți de faptul că tu ești iubire, iar iubirea nu are așteptări.

16

Iubește tot. Nu fi părtinitor. Iubește oamenii, florile, planeta, universul. Iubește-te

pe tine însuți. Lipsa iubirii înseamnă boală. Prezența iubirii este sănătate.

Aliniază iubirii fiecare secundă a vieții tale și îți va fi imposibil să nu fii fericit. Este

normal să fii beatific. Lipsa armoniei este anormală.

Permite-le acțiunilor tale să aibă la bază iubirea și nu vei mai putea spune despre

tine că „ai o problemă de rezolvat”.

Majoritatea situațiilor cărora nu le vezi soluția sunt cauzate de lipsa iubirii.

Cercetătorii spun că principala cauză a despărțirilor la nivel mondial sunt banii. Eu

îți spun că singura cauză a despărțirilor la nivel mondial este absența iubirii.

În cele ce urmează, o să fac referire la şase arii ale vieții tale și o să vorbesc despre

ele din perspectiva iubirii.

1. Iubirea în relația de cuplu

Acesta este locul în care termenul este și cel mai uzitat. Acum, să vedem. Dacă îți

iubești partenerul, îl sprijini în ceea ce își propune. Indiferent dacă și-a propus să

slăbească, să mănânce sănătos, să își facă mai mulți prieteni etc.

Îl asculți, păstrând în tine vibrația iubirii. După ce a terminat de povestit ce și-a

propus, în cazul în care nu ți se pare o alegere potrivită, îi explici plin de iubire de ce

tu ești de altă părere.

17

În altă ordine de idei, să spunem că mergi împreună cu partenerul la o drumeție

prin pădure. Acolo ajungi la o prăpastie mare. Partenerul îți spune că vrea să aibă

experiența de a se arunca în prăpastie (și vorbește cât se poate de serios).

Dacă îl iubești cu adevărat, îi explici pentru o singură dată care vor fi consecințele

acțiunii lui. Îi spui că cel mai probabil se va juli, își va rupe o mână sau un picior și

sunt șanse destul de mari chiar să moară. Dacă el insistă că vrea să se arunce, nu te

opui. Iubirea nu se opune. Iubirea curge.

Există multe relații în care atunci când unul dintre parteneri vrea să se arunce în

prăpastie, celălalt îl leagă de un copac cu mâinile la spate (pentru a nu putea scăpa)

și continuă să trăiască împreună până la adânci bătrâneți. Bineînțeles că cel legat

de copac va fi nefericit toată viața, dar numai astfel cel care l-a legat de copac își

poate satisface dependența. Iar dependența nu este iubire. Libertatea este iubire.

Dacă îți „legi partenerul de copac” atunci când el „vrea să se arunce în prăpastie”, află

că nu îți iubești partenerul. Îți poate fi frică să nu îl pierzi, poți simți frica de a nu mai

avea la dispoziție corpul său, îți poate fi milă de el, dar în niciun caz nu îl iubești.

Iubirea este esență de Dumnezeire și așa cum Dumnezeu spune întotdeauna: „DA!”,

la fel face și iubirea. Ea sprijină întotdeauna, necondiționat.

2. Iubirea la locul de muncă

Mi-ar plăcea tare mult să știu despre tine că nu ai un loc de muncă, dar că lucrezi în

același timp la visul tău. De ce? Pentru că acesta este viitorul. Oamenii vor face bani

împlinindu-și visurile, și nu vânzându-și timpul.

Totuși, statistic vorbind, este foarte probabil să ai un loc de muncă la care te duci de

luni până vineri câte opt ore în fiecare zi. Te invit să te întrebi dacă iubești să faci

respectiva activitate.

Ce părere ai?(răspunde sincer)

Și am pentru tine un test simplu. Dacă duminică seară te culci cu gândul că de-abia

aștepți să mergi luni dimineață la muncă, înseamnă că într-adevăr iubești ceea ce

faci și te felicit pentru asta. Dacă, în schimb, îți spui: „Oh, începe o nouă săptămână

de muncă”, înseamnă că nu iubești ceea ce faci.

18

Acum, eu te înțeleg că poate insiști să mergi la un loc de muncă care nu te

împlinește din niște motive bine întemeiate. Nici nu mă îndoiesc că ar fi altfel. Tot

ceea ce vreau eu să îți spun este că iubirea mai înseamnă și sănătate. Făcând opt

ore pe zi timp de cinci zile o activitate pe care nu o iubești, inevitabil te vei

îmbolnăvi. Sugestia mea este să îți aloci măcar o jumătate de oră pe zi pentru a face

o activitate pe care o iubești. Asta va funcționa ca o pastilă de sănătate.

3. Iubirea față de tine însuți

Mulți oameni nu pot practica iubirea în relația de cuplu sau la serviciu pentru că

uită un lucru esențial. Uită să se iubească pe ei înșiși. Dacă nu te iubești pe tine, nu

poți manifesta iubirea în nicio altă arie a vieții tale.

Și știi de ce?

Pentru că a simți iubirea înseamnă a o oferi. Poți percepe, ce-i drept, iubirea și

primind-o, dar în profunzime o simți numai atunci când o oferi. Iar pentru a o oferi,

trebuie ca ea să ia naștere mai întâi în tine.

Să spunem că cel mai bun prieten al tău vine la tine și îți cere un kilogram de

cartofi. Poți tu să îi oferi exact în acel moment cartofi dacă nu ai deja? Bineînțeles că

nu.

La fel este și cu iubirea. Nu o poți oferi decât dacă ea este deja prezentă în tine.

Primii pași în a te iubi pe tine însuți sunt: sinceritatea, controlul deplin asupra

corpului tău și conștientizarea a ceea ce ești cu adevărat.

Atunci când te vei iubi cu adevărat pe tine însuți, vei deveni asemenea izvorului de

munte care curge neobosit în așteptarea drumeților care să se înfrupte din el.

Iubirea va curge prin tine necontenit în așteptarea posibilităților de manifestare în

exterior.

4. Iubirea în relațiile interumane

De când te-ai născut și până când vei muri, ai interacționat și vei interacționa cu

oamenii din jur. La început a fost familia, iar cu cât înaintezi în vârstă, cercul social

se extinde.

19

Dacă te duci la magazin, dai peste oameni; dacă te duci în parc, întâlnești oameni;

dacă ți s-a stricat ceva în casă, te vezi nevoit să chemi un om pentru a repara și tot

așa. Ești în permanență înconjurat de alți oameni cu care interacționezi și schimbi

informații.

Dacă în tine există iubire, relațiile tale vor curge lin. Indiferent dacă sunt conștiente

sau nu, persoanele cu care intri în contact simt iubirea sau ura, sau deznădejdea

prezente în tine. Nu este nevoie de niciun cuvânt. Singurul lucru necesar este

intersectarea câmpurilor electromagnetice ale inimii. La acest nivel, schimbul de

informații are loc aproape instantaneu și conține mult mai multă informație decât

ai putea să transmiți în același interval de timp prin cuvinte.

5. Iubirea celorlalte viețuitoare

Spuneam acum câteva rânduri: „Iubește tot. Nu fi părtinitor”.

Atunci când iubești, nu ai cum să fii părtinitor. Iubirea înseamnă scufundare

în totalitate. Iubirea înseamnă să simți că ești una cu întregul. Limitele și

granițele se evaporă în prezența iubirii și astfel rămâi doar tu. Numai că între

tine și tot nu mai există nicio diferență.

Imaginează-ți cum ar fi pământul fără caii sălbatici, delfini, elefanți, pisici, veverițe

etc. Nu-i așa că peisajul ar fi cam anost?

Cu toate acestea, omul, de când și-a dat seama că poate, vânează cam tot ce

prinde. Ucide viețuitoarele din jurul lui și eventual le mai și mănâncă. După părerea

ta, este aceasta o dovadă de iubire?

M-am gândit să scriu inițial că nu poți înțelege iubirea dacă ucizi și mănânci

animale, dar m-am răzgândit. Poți înțelege iubirea dacă ucizi animale, dar nu o poți

trăi.

Un citat din George Bernard Shaw spune: „Animalele sunt prietenele mele… iar eu

nu obișnuiesc să-mi mănânc prietenii”.

Vreau să precizez că nu am făcut referire la vegetarianism pentru a te convinge pe

tine să devii astfel. Alegerea este întotdeauna a ta. În contextul cărții despre iubire,

mi s-a părut însă important să aduc în discuție și acest aspect. Intenția mea este să

20

te pun puțin pe gânduri, pentru ca indiferent de alegerile pe care le faci, acestea să

plece dintr-o stare de conștiență.

6. Iubirea a tot

Scufundă-te în totalitate și vei înțelege iubirea. Prima lecție în iubire este „a

oferi”. Nu poți pleca pe drumul înțelegerii, cunoașterii și trăirii iubirii prin „a primi”.

Aceasta este de-abia a doua lecție. Numai după ce ai devenit capabil să oferi cu

adevărat iubire, îți poți da seama dacă și de către cine ești iubit.

Fii asemeni mărului care, conform cu ceea ce este, face întotdeauna mere. Nu se

zbate niciodată să facă prune sau pere pentru că asta ar fi un total nonsens. El

dăruiește mere oamenilor, iar dacă oamenii nu ajung să le culeagă, dăruiește

merele sale pământului pentru a-l îngrășa și fertiliza.

Iubirea din tine nu are nevoie de un ceva înspre care să curgă. Ea curge

necondiționat înspre totalitate. Iar atunci când părți din întreg se interpun pe acest

canal, iubirea va curge înspre ele.

Fă ca iubirea din tine să fie asemeni roadelor mărului.

Indiferent dacă îl vede cineva sau nu, dacă cineva îi va culege sau nu fructele, mărul

înflorește.

Urmează un proces de cultivare a iubirii până în momentul în care roadele sunt

coapte, iar pe parcursul acestui proces cine va încerca să se înfrupte din iubirea ta o

va simți acră și nehrănitoare, pentru că ea nu „s-a copt” încă.

Iar, la final, iubirea este înțeleasă și curge necondiționat. Acum, ea așteaptă

drumeții să se înfrupte din fructele sale. Dacă nimeni nu trece pe lângă acel copac,

el va dărui fructele sale pământului și îl va face mai roditor.

Dacă nicio ființă nu se va interpune pe traseul iubirii tale pentru a se înfrupta din

aceasta, tu vei curge în continuare și vei dărui roadele tale universului. Energia

iubirii nu se poate pierde. Ea va atinge ceea ce trebuie atins.

Conștientizează că ești UNA cu întregul și începe cu prima lecție a iubirii: oferă!

21

Observ în jur evenimente și oameni marcați de frică. Frica este un sentiment de

vibrație joasă. Dacă frica este prezentă în organismul tău, pierzi energie pe care ai fi

putut să o folosești în scopuri constructive. O stare permanentă de frică duce chiar

la dereglarea comportamentului organelor interne sau îmbolnăvirea acestora.

Pe de altă parte, iubirea vindecă. Iubirea menține sănătatea organelor interne.

Atunci când emani iubire, primești iubire, iar asta te ajută să iei decizii mai

armonioase și să stabilești relații de calitate cu cei din jur.

Sintetizând aceste prime două paragrafe, aș spune că frica este în permanență

distructivă, iar iubirea este întotdeauna constructivă.

M-ai putea întreba: „Cosmin, dar dacă mă plimb prin pădure și mă întâlnesc cu ursul?

Atunci frica de moment m-ar putea ajuta să scap cu viață”.

Nu te pot contrazice, există exemple fericite în acest sens. Dacă însă iubești cu

adevărat, ai putea să îți continui liniștit drumeția. Animalele sunt extrem de

receptive la sentimentele prezente în interiorul tău. Astfel, iubirea adevărată ar

anihila orice tentativă de atac a ursului. Ți se poate părea utopic, însă iubirea

adevărată anihilează orice formă de confruntare, pe când frica naște divergențe

chiar și atunci când nu te aștepți.

De aceea, îndemnul meu este să înlocuiești frica cu iubirea.

Mi-am cumpărat de curând o bicicletă cu care am început deja să mă plimb prin

Iași. Cu toate acestea, mai aveam câteva zile în care abonamentul pentru autobuz

era valabil. Am decis să îl folosesc pentru a mă deplasa mai rapid. Pe ecranul

montat în interiorul autobuzului am putut observa următorul scenariu:

Un tip deschide o ușă pe care scrie: „Angajăm chelneriță”. Printr-o minune a naturii,

ușa îl conduce în stradă acolo unde un proxenet îi dă spre „utilizare” o fată. Mai

22

apoi, deschide o ușă pe care scrie: „Angajăm dansatoare”. De această dată, ușa îl

conduce înspre un bar în interiorul căruia o tânără este obligată să facă favoruri

sexuale unui domn libidinos. Scenariul continuă în aceeași notă până când se

încheie cu sloganul: „Victima traficului de persoane poți fi chiar tu!”

Tot ce face această campanie este să inducă o stare de frică. Iar așa cum aminteam

la începutul capitolului, frica este egală cu lipsa armoniei. Frica te perturbă și te

îmbolnăvește. Iubirea, în schimb, te armonizează, te ajută să crești și să devii o

persoană împlinită.

Nu poți educa cu adevărat prin frică, ci numai prin iubire.

Ce faci cu ajutorul fricii este fals și lipsit de substanță. Acțiunile făcute în prezența

iubirii sunt reale și de lungă durată.

Pe parcursul anilor am mai văzut în autobuz campanii antifurt care induceau frica

de a fi furat, campanii împotriva accidentelor rutiere care prezentau accidente

rutiere și induceau frica de astfel de accidente etc.

Acești oameni din spatele campaniilor chiar cred că reduc abuzul, furtul și

accidentele. Ceea ce nu știu ei este adevărul că de fapt sporesc atât abuzul, cât și

furtul și accidentele.

Alternativa

Vreau să apuc ziua în care pe ecranul autobuzului pe un fundal negru cu scris mare

alb se va afișa: „Tu ești cel care atrage în viața ta tot ceea ce experimentezi”. După

30 de secunde în care acest mesaj stă pe ecran, să apară un altul: „Ai exact ceea ce

meriți”. Iar la alte 30 de secunde: „Experiențele tale sunt conform alegerilor tale”.

Fără inducerea fricii și cu mesaje simple, dar adevărate, aceea ar fi ziua unei

campanii cu un efect real și armonios.

Adevărul este că ești bombardat zilnic cu informații care pleacă din frică sau care o

induc. Frumos este faptul că poți alege oricând natura informației pe care o

procesezi.

23

În loc să te uiți la crimele, războaiele, dezastrele și accidentele care îți sunt

prezentate la știri, deschide o carte scrisă din iubire.

Alegerea este însă întotdeauna la tine.

Învață să înțelegi efectul pe care informația îl are asupra ta și alege să te lași sau nu

influențat așa cum am făcut eu în autobuz.

Invitația mea este aceea de a trăi în permanență cu un status mental al iubirii.

Permite iubirii să fie în tine. Conștientizează că a fost dintotdeauna acolo, iar în

clipele în care nu ai simțit-o, a fost o alegere pe care tu ai făcut-o. Iubirea nu te-a

părăsit niciodată pentru că nu ar avea cum să o facă.

Așa cum abundența se află peste tot în jurul tău, și iubirea este și va rămâne

întotdeauna acolo.

24

Iubirea este acel sentiment în care te-ai născut și în care vei muri. Asta pentru că te-

ai născut în Dumnezeu, iar Dumnezeu este tot ceea ce este și este iubire pură.

Am observat că există foarte multă neclaritate cu privire la această noțiune a iubirii.

Acesta a fost și motivul principal pentru care m-am hotărât să scriu această carte.

1. Crezi că poți iubi pe altcineva mai mult decât te

iubești pe tine?

Dacă ai răspuns afirmativ, află că te înșeli. Este ca și cum ai crede că îi poți

împrumuta cuiva mai mulți bani decât ai. Sau ca și cum ai crede că ai putea să îi

întinzi trei mâini de ajutor unei persoane care îți cere ajutorul, chiar dacă tu ai doar

două.

Nu poți să oferi mai multă iubire decât deții. Iar iubirea pe care o ai în tine poate fi

ușor măsurată analizând felul în care te comporți și te iubești pe tine însuți.

Așa că dacă vrei să îi iubești mai mult pe ceilalți, ai de făcut un lucru foarte simplu:

Iubește-te pe tine însuți, iar în relațiile tale cu ceilalți, aceștia din urmă vor simți

iubirea care izvorăște din tine.

2. Poți suferi din iubire?

Dacă ai răspuns cu nu, te felicit. Din iubire poți doar iubi. Din iubire nu poți urî,

din iubire nu poți suferi. Iubirea este cel mai înălțător sentiment din tot spectrul de

sentimente. Atunci când în tine există iubire, rezonezi cu Însuși Dumnezeu.

25

Că poți suferi după ce în prealabil ai iubit este adevărat, dar asta nu mai are nici o

legătură cu iubirea. Are legătură cu suferința. Ești liber să alegi sentimentul în care

să îți trăiești viața. Poți trăi în iubire sau în suferință sau în orice altceva.

Ceea ce te invit să înțelegi după acest punct este faptul că iubirea nu dă niciodată

naștere unor vibrații nedorite sau care ar putea fi caracterizate ca negative.

3. Ai nevoie de cineva pentru a-ți manifesta iubirea?

Cele enumerate mai sus există în permanență în jurul tău. Poți atinge iubirea prin

tine însuți, iar mai apoi să o lași să curgă.

Iubirea nu este dependentă de prezența în viața ta a unei persoane de sex opus.

Este adevărat că existența persoanei i-ar putea oferi iubirii deja prezentă în tine noi

modalități de a curge. Asta nu înseamnă însă că pentru a manifesta iubire ai nevoie

de un alt om. Tot universul îți stă la dispoziție pentru ca tu să ai motive să lași

iubirea să curgă.

4. Dacă faci ceva contrar voinței tale spre plăcerea

partenerului, înseamnă că îl iubești?

Să faci ceva împotriva voinței tale înseamnă încălcare a libertății la care te lași

supus. Aici intervine discuția referitoare la acel „sacrificiu”. Este foarte populară

expresia, mai ales în cazul despărțirilor: „M-am sacrificat pentru el, iar acum uite ce

îmi face”.

Iubirea nu este sacrificiu și nici dependență de cel cu care te afli benevol într-o

relație. Iubirea este sentimentul suprem care, odată înțeles, face din conflict și lipsă

de armonie niște povești ale trecutului.

Nu te mai sacrifica, doar iubește. Asta te plasează în armonie cu tine în primul rând,

dar și cu toate persoanele din jur.

5. Trebuie să primești mai întâi iubire pentru a

răspunde și tu cu iubire?

26

Dacă ai citit până aici, poți deduce că răspunsul corect la întrebare este: nu. Iubirea

are o calitate importantă, și anume ea este tot timpul necondiționată. Iubirea

condiționată este o alăturare incorectă a doi termeni. Ceea ce este numit în general

iubire condiționată se poate traduce ușor prin: șantaj, dependență etc.

Iubirea reală este asemenea unui izvor care curge necontenit în așteptarea

drumeților însetați.

Izvorul nu se oprește din curs atunci când nu mai trece nimeni pe drum. El curge

noapte și zi, revărsând aceeași apă limpede și rece excelentă pentru potolit setea.

La fel este și cu iubirea. Ea curge în permanență și nimic niciodată nu o poate

condiționa.

27

Iubirea de sine este un izvor al bunăstării, abundenței și armoniei. Dacă nu ai

învățat încă să te iubești pe tine însuți, este foarte puțin probabil să fi iubit vreodată

pe altcineva.

După aceste prime două propoziții, mi-am adus aminte de două programe mentale

din creștinism. Nu le critic, ci doar le observ. Așadar, la biserică te învață

următoarele două lucruri:

1. Ești un păcătos. Te-ai născut în păcat. Nu există om fără de păcat,

iar la judecată vei plăti pentru păcatele tale.

2. Iubește-ți aproapele.

Prima idee îți induce un sentiment de inferioritate, de frică, de jenă etc., iar cea de-a

doua te învață să manifești vibrația celui mai înalt sentiment de care un om este

capabil.

Imaginează-ți că ai o mașină de formula unu. Prima idee echivalează cu a umple

rezervorul cu apă în loc de benzină. Ideea a doua echivalează cu pretenția de a câștiga

cursa.

Îți este imposibil să iubești pe altcineva dacă nu te iubești pe tine însuți. Este

foarte dificil să poți ajuta pe cineva cu adevărat dacă nu vibrezi pe frecvența iubirii

și îți este aproape imposibil să înțelegi că în jur este armonie dacă în tine nu este

iubire.

Acestă carte există pentru a te ajuta pe tine să faci un pas important în drumul tău

spre împlinire și armonie. Să te iubești pe tine însuți este esențial. Așa că hai să

vedem cum…

28

1. Începe prin a fi sincer

Este foarte dificil să faci progrese dacă nu adopți o atitudine de sinceritate deplină,

în primul rând, față de tine. În anumite contexte sociale, o parțială lipsă de

sinceritate poate avea sens. În relația cu tine însuți, este însă foarte important să

devii pe deplin onest.

Consideră asta o primă cărămidă și așeaz-o acum pe fundația armoniei tale. Nu

necesită foarte mult efort. Este nevoie doar de o reorientare la nivel mental și poți

bifa acest prim punct pe listă. Așa că nu mai aștepta și fă-o acum. Te invit chiar să te

oprești din lecturat și să treci prin filtrul propriei tale inimi această sugestie. După

care implementeaz-o. Beneficiile pe termen lung sunt extraordinare.

Este foarte important acest aspect. Pentru mulți ani din viața mea, m-am mințit. Au

fost anii în care am învățat și am evoluat cel mai puțin.

Dacă ai 15-20-30 de kg peste greutatea normală, nu pretinde că ești slab. Dacă ești

în proces de autosugestionare, este perfect, nu te opri, doar aplică sinceritatea în

celelalte arii ale vieții.

Dacă ți-ai propus să nu mănânci junk-food, iar astăzi ai făcut-o, nu nega asta în fața

celorlalți și mai ales în fața ta. Asumă-ți responsabilitatea asupra acțiunilor tale și fii

sincer pentru că astfel te respecți pe tine însuți.

Exercițiu: Gândește-te care este acel lucru pe care îl ascunzi astăzi. Spune-l mai

întâi celei mai importante persoane din viața ta. Pentru asta nu ai nevoie decât de o

oglindă în care să te privești. Asta pentru că această cea mai importantă persoană

poate fi găsită tot timpul în oglindă. Privește-o în ochi și spune-i ceea ce ascunzi.

Acesta este primul pas și cel mai important.

Mai apoi, găsește cea de-a doua cea mai importantă persoană. Poate fi partenerul,

unul dintre părinți sau ambii, un prieten foarte bun etc. și spune-i respectivul

„secret”. Dacă ai putea să faci asta zilnic cu cele mai mari secrete pe care le ascunzi,

într-o lună vei fi un om liber. Indiferent dacă o poți face sau nu zilnic, ia în

considerare exercițiul.

29

2. Dobândește controlul deplin al corpului tău

Dacă prima sugestie armonizează interiorul, această a doua sugestie este menită să

îți armonizeze fizicul. Definiția scurtă a iubirii ar fi: armonie! Ești alcătuit din suflet și

trup, iar ca să te poți iubi pe tine însuți, în tine trebuie să existe armonie între

părțile care te compun.

Spune sincer: „Cât de des ți se întâmplă să dai dintr-un picior în mod necontrolat?” sau

„Cât de des ți se întâmplă să te joci cu ceva atunci când vorbești la telefon?” sau „Cât de

des îți vine să apeși pe un capăt al pixului în timpul unei conferințe sau al unei ședințe?”

99% dintre oameni fac asta. De ce? Pentru că doar 1% dintre oameni au dobândit

controlul deplin asupra corpului lor fizic.

Interiorul modelează întotdeauna exteriorul. Fizicul însă are și el capacitatea de a

modela starea de spirit.

Exercițiu: Am preluat acest exercițiu din cartea Sistemul Maestrului. Acum ți-l

sugerez și ție pentru că am observat că dă rezultate.

Alege momentul din zi în care poți să nu fii deranjat. Stai în poziția șezut cu spatele

drept, iar singurul lucru la care trebuie să fii atent este să nu te miști. Nu face

absolut nicio mișcare cu excepția clipitului.

Atunci când practic acest exercițiu, eu îmi pun ceasul să sune peste un sfert de oră,

lucru pe care ți-l recomand și ție.

Cunosc câțiva oameni care, după ce le-am povestit despre exercițiu, mi-au spus: „De

ce aș face asta?” Răspunsul este: „Pentru a dobândi controlul deplin al mișcărilor pe

care corpul tău le face”.

Dacă nu te afli în control, este ca și cum ai fi condus de niște forțe nebănuite.

Și nu uita. Definiția scurtă a iubirii este: armonie. Aceste prime două sugestii îți

cresc gradul de armonie fizic-spirit.

30

3. Conștientizează cine și ce ești

Ești o parte constituentă a universului. Ești o mică celulă din Dumnezeu.

Pentru multă vreme, am crezut că sunt o parte nesemnificativă dintr-un sistem

nedrept. Îmi imaginam că un singur om nu ar putea vreodată să aducă o

contribuție semnificativă. M-am înșelat. Un singur om este o forță. Tu ești energie în

mișcare și ești capabil de lucruri extraordinare.

Ești parte din Dumnezeu.

Iar acum, cu o mare bucurie în suflet, vreau să îți povestesc despre niște lucruri pe

care le-am găsit în biblie și care au legătură cu ce am vorbit eu până acum în cadrul

acestui punct 3.

Așadar, atunci când Iisus este luat la întrebări de către evrei pentru că a spus

despre sine că este fiul lui Dumnezeu, El le răspunde: „Nu e scris în Legea vostră că

« Eu am zis: Dumnezei sunteți »?”(Ioan 10-34)

Iisus a spus în nenumărate rânduri că și noi suntem asemenea lui, fii ai lui

Dumnezeu. Nu trebuie decât să conștientizăm asta.

Căutând citatul de mai sus, am mai găsit încă două lucruri interesante din biblie.

Am considerat că merită amintite:

1. Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu

locuiește în voi?(Corinteni 3-16) prima epistolă

2. Eu am zis: „Dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Preaînalt”. (Psalmul 81 – 6)

Dacă alegi sau ai ales calea obținerii răspunsurilor din interior, vei înțelege sau ai

înțeles deja că tu ești o parte din Dumnezeu.

Dacă citești cu atenție cele trei citate de mai sus, vei înțelege, la fel, că ești parte

din Dumnezeu, fiu al Acestuia. Și știi de ce? Pentru că adevărul este întotdeauna

același, indiferent de context.

Înțelege cine ești, pentru că astfel te iubești pe tine însuți.

31

Exercițiu: Creează același context ca în cadrul exercițiului propus la punctul 2, dar

de această dată, nu sta doar nemișcat, ci începe puțin câte puțin să îți controlezi

gândurile. Începe prin a te antrena ca pe parcursul celor 15 minute de exercițiu să

permiți existența doar a anumitor gânduri. Gândește-te la un câmp înflorit, la

mirosul îmbietor al copacilor, la cerul senin etc.

Iar pentru că ne-am apropiat puțin de aspectele practice prin cele trei exerciții pe

care ți le-am propus în rândurile precedente, hai să facem împreună o mică

excursie pe tărâmul fizicii și al matematicii. Dacă ești pasionat de spiritualitate, s-ar

putea să fi auzit mult vorbindu-se despre a trăi în prezent. Am plasat în această

carte o teorie pe care nu ai mai auzit-o nicăieri altundeva. O să o detaliez în

rândurile care urmează. Nu este niciun motiv să te sperii de partea matematică.

Este explicată simplu.

32

Energia este vibrație - Masaru Emoto

Trăiești într-o lume construită în totalitate din energie. Tu ești energie. Orice altceva

te înconjoară este energie. Iar așa cum Masaru Emoto spunea, energia este vibrație,

iar vibrația nu este altceva decât o mișcare oscilatorie, dar care are loc cu o anumită

frecvență.

Nu mi-a prea plăcut matematica și cu atât mai puțin fizica. Cu câteva luni în urmă,

am fost totuși pus în fața situației de a rezolva o problemă de fizică elementară.

Mintea mea obișnuită cu noțiunile de energie, frecvență, vibrație și timp a „zburdat”

pe alte meleaguri în urma citirii enunțului. Problema presupunea folosirea unei

simple formule din fizică. Era vorba despre formula F=1/T, în care F=frecvența, iar

T=timpul sau perioada.

M-am născut cu incapacitatea de a percepe timpul. Astăzi m-am acomodat cu ceea

ce convențional este numit timp înțelegându-i utilitatea. Altfel, trăiesc într-un etern

prezent de când mă știu fără să fi făcut nimic pentru asta. Îmi amintesc și acum

privirea încurcată a tatălui meu când, pe la 7-8 ani, i-am spus pentru prima dată că

„după părerea mea, timpul nu există, ci este pur și simplu o unealtă inventată”.

Poate te întrebi care este legătura dintre lumea energetică în care trăiești,

problema de matematică și incapacitatea mea de a percepe timpul. Ce pot să fac

momentan este să te asigur că există o legătură. Ce pot să îți mai spun este că

atunci când, după câteva minute de gândire, am realizat pentru prima dată ceea ce

urmează să îți spun, am fost foarte entuziasmat și am exclamat un mare: „Woaw!”

Până la dezvăluirea ideii principale, o să te invit să efectuăm împreună un mic

artificiu matematic. Nu știu când ai terminat școala, dar te asigur că ceea ce îți

propun este extrem de simplu. Orice copil de clasa a IV-a poate înțelege.

Așadar, există o formulă în fizică. Ea spune că F=

. Știm cu toții că un număr

33

împărțit la 1 rămâne el însuși. Ceea ce face ca formula de mai sus să poată fi scrisă

și astfel:

. În cele ce urmează, voi apela la proprietatea esențială a egalității

fracțiilor. Proprietatea spune că numărătorul primei fracții înmulțit cu numitorul

celei de-a doua este egal cu numitorul primei fracții înmulțit cu numărătorul celei

de-a doua. Încă mă urmărești? Dacă ți se pare prea complicat, recitește propoziția

anterioară. În caz că ai uitat sau nu îți aduci aminte, numărătorul este partea de sus

a unei fracții, iar numitorul este partea de jos a unei fracții.

Aplicând proprietatea descrisă în rândurile anterioare, obținem F x T= 1 x 1. Oricine

știe că 1 x 1 = 1. Așadar, ceea ce obținem este de fapt F x T=1. Ce îți propun mai

departe este să vedem cu cât este egal T(timpul sau perioada). Din formula F x T=1,

mai oricine poate spune simplu că T =

. Așadar, timpul este 1 supra F(frecvența)

sau 1 împărțit la valoarea frecvenței. Înainte să îmi spui că am luat-o cu totul razna

și că fac patinaje matematice când tu ai dat bani pe o carte de spiritualitate, îți voi

dezvălui secretul. Iar secretul sună cam așa:

Timpul tinde spre 0 în cazul unei frecvențe mari. Ceea ce vreau să spun este că

fizica vine să confirme faptul că atunci când avem de-a face cu o frecvență mare,

avem de-a face și cu o oarecare absență a timpului.

Găsind în știință o asemenea confirmare a unui principiu spiritual, nu m-am putut

abține să nu îți povestesc despre el în această carte. Știința a început să confirme

adevăruri spirituale vechi de mii de ani. Iar aceasta este direcția pe care, urmând-o,

umanitatea va conștientiza rapid armonia și iubirea infinită în interiorul cărora

trăiește.

Mai toată lumea vorbește astăzi despre a trăi în prezent. Iar pentru foarte mulți

oameni ideea este una vagă și pe care nu știu de unde să o apuce. Nu știu dacă este

și cazul tău, dar m-am gândit că un punct de sprijin în plus nu poate să îți vină decât

în ajutor. Așadar, hai să luăm niște exemple simple.

Vorbind despre formula T=

, o să presupun că F=2. Prin urmare, T=

deci T=0.5.

Crescând valoarea lui F și având F=4 spre exemplu, obținem o valoare a lui T=0.25.

Se poate observa ușor că timpul va avea o valoare tot mai mică cu cât F este mai

mare.

Ideea principală pe care îți propun să o desprinzi tu din tot acest raționament este

următoarea: dacă vrei să trăiești în prezent, trebuie să îți înalți frecvența. Cum faci

34

asta? Ridicându-ți vibrația caracteristică. Astfel, frecvența crește implicit, iar timpul

tinde spre valoarea 0, adică prezent.

Ai putea să îmi spui: „Păi, bine, Cosmine, și vibrația cum o cresc?” O idee simplă pe

care o poți pune chiar acum în practică este aceasta:

Ascultă muzică înalt vibrațională

Personal, am neglijat pentru mult timp acest aspect. Ulterior, mi-am dat seama de

influența majoră pe care o are muzica asupra vieților noastre. Chiar în momentul în

care scriu această propoziție ascult Andante in A & Fugue in A minor, K402 de

Mozart. Această compoziție face parte dintr-un playlist pe care l-am găsit pe

youtube și am ajuns să îl îndrăgesc.

Esențial atunci când vorbim despre a asculta muzică este să fii conștient de faptul

că orice sunet existent într-o melodie are în spate o trăire. Iar, ascultând muzică, tu

te încarci vibrațional cu respectiva trăire. Peste tot în jur ești înconjurat de energie

și vibrație. Cu atât mai mult muzica este energie și vibrație. Și chiar dacă o să stau

mai mult la acest punct, vreau ca, la final, ție să îți fie cât mai clar ce influență are

muzica asupra ta.

Așa că hai să o luăm sistematic. Conform DEX-ului, sunetul este:

SÚNET, sunete, s. n. 1. Vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi

înregistrată de ureche.

Esențial în această definiție este faptul că sunetul este definit ca fiind o vibrație. O

să mai apelez o dată la DEX pentru a vedea ce spune că înseamnă vibrație. Așadar:

VIBRÁȚIE, vibrații, s. f. 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor

unui mediu, efectuată în jurul unei poziții de echilibru.

În figura de mai jos, linia roșie ar putea fi poziția de echilibru, iar traseul desenat cu

negru o oarecare undă sonoră.

35

După cum poți observa, unda are o anumită periodicitate, iar această repetare a

unui anumit fragment dă ceea ce cercetătorii numesc frecvență. Frecvența are

drept unitate de măsură Hz(Hertz-ul) și este cel mai adesea notată cu F. Acum te

rog să îți amintești formula din fizică care include T(timpul) și F(frecvența).

Indiferent dacă ai reținut-o sau nu, o să o rescriu aici: T=

,. Și o să iau două valori

ale frecvenței: 30Hz și 659Hz. Așadar, pentru F=30Hz, T= 0.0(3), iar pentru F=659Hz,

T=0,0015 luând doar primele 4 zecimale. T(timpul) pentru cea de-a doua frecvență

este de aproximativ 22 de ori mai mic față de prima situație. Iar ideea de la care am

plecat în cadrul acestui prim punct a fost aceea a trăitului în prezent, adică timp

egal cu zero.

Acesta este motivul pentru care îți propuneam la începutul acestui prim punct să

asculți muzică înalt vibrațională.

A sosit însă și timpul să îți dezvălui și ce reprezintă cele două frecvențe pe care le-

am ales mai sus. Prima, cea de 30Hz, este frecvența aproximativă a unui bass.

Acestea sunt frecvențele de care ești înconjurat în atmosferă de club, acolo unde

este mult bass. Tot acestea sunt frecvențele cu care te hrănești atunci când asculți

muzică house sau rap.

Cea de-a doua frecvență este frecvența reprezentativă pentru coarda Mi a unei

viori. O vioară acordată trebuie să aibă pe coarda Mi frecvența de 659.26Hz într-un

acordaj standard.

Între 200Hz și 600hz oscilează frecvențele în cadrul unui concert pentru vioară și

orchestră, iar între 30Hz și 100Hz oscilează frecvențele în atmosfera de club acolo

36

unde mai intervine și foarte mult zgomot. Acum fiind conștient de asta, tu de care

frecvențe ai vrea să fii înconjurat mai des?

Acesta este motivul principal pentru care îți propun să asculți muzică înalt

vibrațională. Tu ești energie. Tu ești vibrație. De aceea vibrațiile și frecvențele din

jur te influențează. Tu tinzi să intri în rezonanță cu vibrațiile din jur. Ascultând

muzică house, tinzi să intri în rezonanță cu vibrații joase. Ascultând muzică clasică,

tinzi să intri în rezonanță cu vibrații înalte.

Ca de fiecare dată, însă, alegerea este a ta. Eu nu am programat nicio pagină a cărții

să sară din ea un pumn care să îți dea una în mufă și să te pună să asculți muzică

clasică. Tu alegi. Cel mai important însă este să fii conștient de consecințele alegerii

tale. Ceea ce îți propun eu este să începi să asculți câte puțină muzică clasică.

Permite acestor vibrații să intre în viața ta. Nu îți propun în niciun caz ca de acum să

asculți muzică clasică. Dar timp de 5-10-15 minute pe zi ar fi un exercițiu minunat

pentru început. Ascultă în marea majoritate a timpului ceea ce ascultai și până

acum, dar introdu și această practică. Fă-o timp de 30 de zile și alege mai apoi dacă

o să continui sau nu.

Și nu uita care este rostul. Dacă vrei să trăiești în prezent, trebuie să vibrezi înalt.

Pentru a-ți ridica vibrația, trebuie să te înconjori de vibrații înalte pentru că tu tinzi

să intri în rezonanță cu vibrațiile de care ești înconjurat. Așadar, pentru a te apropia

de a trăi în prezent, înconjoară-te de vibrații înalte. Ascultă muzică înalt vibrațională.

Clasicii sunt o direcție destul de sigură în acest sens. Succes!

37

Așa cum probabil te-ai obișnuit deja, îmi place să mă folosesc de exemple din viața

reală. Mi s-a spus ba că sunt exagerate, ba că sunt utopice. Unii le iau în serios, iar

alții învață foarte mult din ele. Părerile sunt împărțite. Mi se pare absolut normal,

pentru că lumea în care ne-am născut este armonioasă în diversitate.

Personal, nu caracterizez exemplele pe care le-am dat până acum nici ca exagerate

și nici ca utopice. Știu sigur însă că sunt de impact și exprimă un adevăr. Pentru ca

mesajul capitolului pe care tocmai îl citești să fie cât mai clar și succint, ți-am

pregătit și astăzi câteva astfel de situații care reprezintă un punct de plecare.

Situația 1

Ești la plimbare în parc. Admiri natura. Te bucuri de cântecul păsărelelor, iar

dintr-odată, un necunoscut se oprește în fața ta. Te oprești și tu fiind nedumerit.

După 2-3 secunde, persoana din fața ta începe să îți vorbească: „Ești un nesimțit, un

porc și un om neserios și oribil! De ce te-ai oprit în fața mea și nu mă lași să îmi continui

plimbarea!? Crezi că tot parcul este al tău? Trebuia să nu ieși din casă dacă aveai chef

de scandal”.

Tu rămâi absolut interzis. Persoana respectivă pe care nu ai mai văzut-o niciodată

până acum se hotărăște până la urmă să își vadă de drum. Tu continui să stai pe

loc. Respectivul mai face 1-2 paşi, după care trage o flegmă și spune:„Oameni

nesimțiți !” și își vede de drum.

Te rog să te gândești la această experiență și să o interiorizezi cât de mult poți tu.

Mai apoi, formează-ți un răspuns referitor la ce ai gândi, ce ai spune sau cum ai

reacționa într-o astfel de situație.

38

Situația 2

Gândește-te la cel mai bun prieten al tău. Dacă în prima situație aveai de-a face cu

cineva necunoscut, acum este vorba de prietenul tău cel mai bun. Vă știți de zece

ani și nu v-ați certat niciodată.

Acest prieten al tău vine la tine, îți bate la ușă și îți spune: „Te urăsc din tot sufletul

meu pentru tot ceea ce mi-ai făcut. Nu o să te pot uita niciodată. Ești un nesimțit și

jumătate. De astăzi înainte, nu mai vorbesc cu tine!” După care îți trântește ușa în nas

și pleacă.

Habar nu ai care este motivul supărării sale.

La fel ca mai înainte, te rog să interiorizezi evenimentul și să îți răspunzi la

întrebările: „Ce aș gândi într-o astfel de situație?” și „Cum aș reacționa?”

Sper că ai interiorizat situațiile de mai sus și ți-ai oferit niște răspunsuri. Răspunsul

la întrebarea: de ce să îl iubesc pe cel care mă urăște? este: pentru că astfel te

iubești pe tine. Tu nu ești separat de ceea ce te înconjoară, tu ești ceea ce te

înconjoară.

Iubind, indiferent de situație, nu faci decât să îți conservi energia. O ajuți pe aceasta

să crească și astfel te armonizezi tot mai mult.

Persoanele din jurul tău nu fac lucruri pe care tu nu ai vrea ca ele să le facă. Prin

urmare, manifestă iubire, conserv-o și înmulțește-o dăruind-o altora.

Cum să manifest iubire?

E adevărat că poate fi o provocare dacă ești trist, obosit sau bolnav. Poate fi dificil și

dacă nu înțelegi ce înseamnă să iubești. Pentru a putea iubi cu adevărat, eu am o

soluție în trei pași. Ceea ce ai tu de făcut este să îți răspunzi la următoarele

întrebări:

1. Cine sunt?

2. De unde vin?

3. Încotro mă îndrept?

39

Soluția ți se poate părea poate lipsită de logică. Orice om însă care se află în

posesia răspunsului pentru fiecare dintre cele trei întrebări de mai sus nu are nicio

problemă în a manifesta iubire în orice situație pe care o trăiește în viața de zi cu zi.

Ce pot face pentru a avea o relație care să mă împlinească? Aceasta este întrebarea la

care răspund în cadrul acestui subcapitol. Și o să răspund printr-o repoziționare.

Întrebarea corectă ar fi: ce ar trebui să conștientizez pentru a fi împlinit? Niciodată o

relație nu te împlinește dacă decizia de a o experimenta pleacă din neîmplinire.

Mulți oameni își spun astăzi: „Mă simt singur. O să încep o relație pentru a-mi alina

această singurătate”. Fals. Dacă atunci când te afli în prezența ta te simți singur, o

relație nu va face decât să adâncească și să ducă la cote maxime singurătatea.

Relațiile sunt un amplificator. Dacă simți iubire atunci când ești singur, într-o relație

vei simți cum această iubire deja prezentă în tine este amplificată. Dacă simți

singurătate atunci când ești doar tu cu tine, într-o relație nu vei simți altceva decât o

singurătate amplificată. O relație nu te poate ajuta decât în puține cazuri să

conștientizezi iubirea de care ești înconjurat. De cele mai multe ori, tot ceea ce face

o relație este să îți amplifice vibrația caracteristică. Dacă energia iubirii este în tine,

o relație amplifică și intensifică această energie. Dacă energia urii este în tine, o

relație va amplifica și va intensifica această energie.

Iubește-l pe Dumnezeu

Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată

puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. – Luca 10 :27

Dacă vrei să ai o relație împlinită cu o persoană de sex opus, am pentru tine o cale

scurtă și frumoasă. Te invit să guști din iubirea pe care Dumnezeu ți-o oferă

necondiționat. Odată ce ai simțit chiar și pentru câteva secunde această energie, îți

va fi imposibil să nu i te dăruiești în totalitate. Și nu face greșeala să crezi că acest

contact îți este interzis. Ești în permanență înconjurat de iubirea lui Dumnezeu.

Fiecare dintre noi este. Acceptă asta și gustă numai puțin din adevărata iubire.

După aceasta, dependența și întrajutorarea atât de întâlnite ți se vor părea cel puțin

nesemnificative.

40

În ultimii ani, le-am tot spus oamenilor că nu există niciun fel de eveniment în afara

alegerilor lor. Același lucru ți-l spun și ție: „Tu alegi fiecare experiență din viața ta”. În

contextul acestei cărți, însă, mi-am propus să îți ofer o explicație clară. Este cea mai

clară explicație pe care o pot oferi în acest moment. Dar până acolo, hai să îți

spun...

Povestea Mariei

Maria este o tânără antreprenoare. Ea a pornit acum un an de zile pe acest drum,

iar alegerea s-a dovedit una inteligentă. Pe parcursul ultimului an, Maria a câștigat

de trei ori mai mult decât ar fi câștigat la vechiul serviciu. Chiar dacă noul stil de

viață îi răpea din timpul petrecut cu familia, Maria era super încântată pentru că în

sfârșit făcea ceea ce îi place și o împlinește.

Soțul și copilul au înțeles-o și au sprijinit-o. Visul părea să se fi transformat în cele

din urmă în realitate. Asta până când, într-o zi, Maria a fost nevoită să facă un drum

neanunțat de la muncă până acasă. Astfel și-a surprins soțul în pat cu o tânără

domnișoară. Acesta o înșela.

În acel moment, Maria a simțit cum parcă cerul se năruie peste ea. Ea învățase din

cărțile pe care le citise și din cursurile la care participase că: „Totul depinde numai de

ea”, că „Totul este alegerea ei”. Aceste idei au făcut parte din filosofia care a

propulsat-o în carieră și cu ajutorul căreia a găsit puterea de a renunța la statutul

de angajat. Acum însă nimic din toate astea nu mai aveau niciun sens. Soțul o

înșelase, iar ea îl iubea și făcea toate eforturile de a petrece cât mai mult timp cu el.

De ce trebuia ea să treacă prin asta? Maria se gândea că toată literatura pe care o

citise este utopică, iar în acest caz nu se mai aplică. Era extrem de supărată și nu

găsea nicio soluție.

41

De ce a ales Maria să fie înșelată și, mai ales, cum?

Am scurtat povestea de mai sus cât mai mult posibil. În cele ce urmează însă o să

explic cât pot eu de clar în acest moment ce înseamnă să alegi cu adevărat. Iar

pentru asta, nu numai că nu o să mă grăbesc, ci o să aduc cât mai multe detalii

posibile pentru o acoperire cât mai completă a subiectului.

Să luăm pentru început situația Mariei. Dorința cea mai mare a Mariei încă de la

vârsta de 10 ani (acum avea 40) era să mănânce cât mai des mâncare chinezească.

Chiar dacă poate părea ciudat pentru majoritatea oamenilor, Maria chiar își dorea

cu ardoare această experiență. Era ceva în acel gust care o cucerea. De fiecare dată

când mânca altceva decât mâncare chinezească (iar asta se întâmpla destul de des),

Mariei îi fugea gândul înspre rețetele chinezești pe care le văzuse la televizor și în

colecția ei de documentare atent alese.

Ea își mai gătea din când în când mâncare de acest tip, dar întotdeauna nu era

mulțumită de calitatea ingredientelor. Dacă s-ar fi aflat în China (își spunea ea), ar

putea încerca în fiecare zi noi feluri de mâncare, toate gătite după rețete originale și

cu ingrediente atent alese.

Uneori se întreba și ea de unde această atitudine aproape obsesivă pentru

mâncarea chinezească. Răspunsul nu venea, dar pasiunea creștea pe zi ce trecea.

Chiar în acel moment după ce și-a surprins soțul înșelând-o, unde crezi că s-a dus

Maria? La cel mai tare restaurant chinezesc din oraș. După despărțirea de soț, ea a

continuat să mănânce tot mai des acolo, iar după ceva timp, între ea și patronul

restaurantului a apărut o poveste de dragoste care a transportat-o în China.

Acum visul ei de a mânca zilnic mâncare chinezească gătită după rețeta originală și

cu ingrediente originale a devenit realitate.

Așadar, Maria a ales să fie înșelată de soț, dar nu în mod explicit. Aceasta a fost

modalitatea prin care universul a găsit calea de a-i îndeplini marea ei dorință

referitor la mâncarea chinezească.

Universul îți sprijină necondiționat alegerile. Este cel mai docil servitor al tău.

Nu uita niciodată asta.

42

Singura nuanță căreia trebuie tu să îi acorzi importanță sporită este aceea că trăirile

tale diferă în intensitate. Îți dorești mult mai mult să fii perfect sănătos decât să

câștigi potul cel mare la loto. Îți dorești mai puțin să ai un fizic mai aspectuos decât

să găsești persoana care să te accepte așa cum ești etc.

În ierarhia dorințelor tale, universul le îndeplinește întotdeauna pe cele cu o

prioritate mai mare. Chiar dacă nu a putut niciodată să devină conștientă de asta,

Maria își dorea mult mai intens să mănânce mâncare chinezească zilnic decât să

aibă o familie fericită.

Bineînțeles că la orice oră din zi ai fi întrebat-o, ți-ar fi răspuns senin că prioritatea

ei numărul 1 este o familie fericită. Dacă ai fi avut însă capacitatea de a pătrunde în

universul interior al Mariei, ai fi observat cu totul altceva. Ai fi observat o

preocupare permanentă pentru mâncarea chinezească.

Sarcinile care nu îi făceau o deosebită plăcere în munca ei erau duse la îndeplinire

cu gândul la prânzul delicios pe care îl va lua astăzi. După o zi istovitoare de muncă,

după ce ajungea acasă, Maria se uita măcar la câteva secvențe dintr-un documentar

despre mâncare sau cultura chinezească, iar în unele zile, după această perioadă de

relaxare, mai și gătea. Ce gătea Maria? Probabil că știi deja răspunsul: mâncare

chinezească.

Dacă personajul nostru ar fi putut să introducă într-un super-calculator cuantic

toate datele cu privire la gândurile și activitățile sale zilnice, iar mai apoi i-ar fi

adresat întrebarea: „De ce m-a înșelat soțul?”, răspunsul calculatorului ar fi fost: „Tu

ai ales asta prin obsesia ta pentru mâncarea chinezească”. Răspunsul poate părea

stupid. Ce legătură are coada vacii cu ștampila primăriei? În realitate, însă, acesta

este purul adevăr.

Nu uita că universul se străduie întotdeauna să îți îndeplinească cele mai intense

dorințe ale tale. Căile prin care face asta îți sunt mai tot timpul necunoscute. Poți

alege să devii obez pentru că ție îți place foarte mult mâncarea fast-food. Dorindu-ți

să mănânci numai fast-food, universul nu îți dă peste mână, el nu știe să facă

altceva decât să te sprijine. Mâncând numai fast-food, tu te aliniezi însă pe vibrația

obezității.

Ceea ce vreau să înțelegi este faptul că alegerile pe care le faci nu sunt întotdeauna

explicite. Nimic însă nu se află în afara alegerilor tale.

43

Exemplul Mariei este desigur exagerat intenționat. Referirea la mâncarea fast-food

este mai ușor de acceptat pentru că există studii în acest sens. Dar Maria să fie

înșelată de către soț pentru că ei îi place mâncarea chinezească pare un total

nonsens. În realitate, este perfect posibil.

Este un adevăr acceptat că dacă mănânci nesănătos, te îmbolnăvești și te îngrași.

Atunci când nu mai există argumente științifice sau comun acceptate, oamenii tind

să scoată de sub responsabilitatea lor ceea ce li se întâmplă.

Se poate ca o persoană să te fure pentru că ție îți place Star Treck. Se poate să fii

înșelat pentru că îți plac roșiile sau se poate să îți rupi un picior pentru că ai o

caligrafie frumoasă.

Nebunie totală, nu-i așa? Cum adică să fie alegerea ta să te înșele soțul sau soția, și

asta pentru că îți plac roșiile. Ți se poate părea un total nonsens. De fapt, este

armonie perfectă. Totul este interconectat și în ordine deplină în univers. Fiecărui

balans i se răspunde cu un contra-balans.

Ceea ce vreau să scot în evidență prin aceste exemple exagerate este faptul că

nimic nu se află în afara alegerilor tale și asta pentru că totul este interconectat în

univers, iar universul este cel mai docil servitor al tău. Există o legătură între

elementele care ție ți se par nesemnificative și cele despre care crezi că au o

importanță covârștioare, dar și invers. Tu nu vezi nicio legătură între faptul că ai

aprins un chibrit la tine în bucătărie azi dimineață și faptul că undeva în Canada a

avut loc un accident rutier. Totuși, între aceste două elemente există o legătură

subtilă.

Între oricare două evenimente distincte există o conexiune, iar în lumea în care

trăiești există o infinitate de astfel de legături. Dacă ar exista un super-calculator în

care să introducem absolut toate datele existente în univers, la un moment dat, ne-

am da seama că fiecare eveniment trăit de tine sau de oricine altcineva are o cauză

foarte bine definită și corectă. Universul nu este niciodată nedrept. Tot ceea ce face

el este să ducă la îndeplinire dorințele tale.

Oamenii suferă enorm pentru că nu înțeleg de ce li se întâmplă cutare sau cutare

lucru. Este un nonsens să suferi în acest univers perfect. Realitatea este că lucrurile

nu ți se întâmplă, ci tu ești creatorul experiențelor tale. Cum? Așa cum spuneam

mai sus, dacă îți plac roșiile, asta poate avea o legătură cu faptul că soțul te înșală.

44

Noi nu știm modul în care evenimentele, lucrurile și situațiile sunt interconectate.

Tot ceea ce știm este că sunt interconectate. Mai știm că aceste conexiuni nu au

„erori de conectare” pentru că în univers totul este perfect. Este suficient să

contemplăm măreția florilor, naturii, ființelor, măreția anotimpurilor etc. pentru a

constata că trăim în perfecțiune.

Prin urmare, dacă trăiești într-un univers perfect în care totul este interconectat, iar

datorită acestor conexiuni ție nu are cum să ți se întâmple vreodată ceva în afara

algerilor tale, mai ai tu vreun motiv să fii nefericit sau supărat?

Încearcă să răspunzi sincer la această întrebare.

Este adevărat că unele dintre experiențele tale pot fi lipsite de confort. Ele nu se

datorează însă nimănui altcuiva decât alegerilor tale și perfecțiunii universului.

45

Iubirea nu poate fi condiționată. La fel cum apa este udă, iubirea este în esență

necondiționată. Atunci când apare condiționarea, iubirea nu mai este prezentă. Am

amintit în titlul acestui subcapitol cuvântul pleonasm. Chiar dacă este un cuvânt

destul de des folosit în limbajul comun, pentru siguranță, am inserat mai jos

definiția din dicționar:

Conform DEX-ului, PLEONÁSM, pleonasme, s. n. Eroare de exprimare constând în

folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil

aceeași idee.

Iar în următoarele câteva paragrafe o să îți ofer cea mai simplă modalitate prin care

să îți dai seama de energia sursă a acțiunilor tale. Și o să te invit să îți adresezi

următoarea întrebare de fiecare dată când faci ceva pentru partener. Bineînțeles că

metoda poate fi folosită în oricare arie a vieții tale. Te poți folosi de întrebare la

locul de muncă, atunci când închei o afacere, în relația cu oricare prieten al tău etc.

Relația cu partenerul este doar una dintre ariile vieții tale în care poți depista dacă

acțiunile pe care le întreprinzi au sau nu drept sursă Energia Iubirii.

Întrebarea pe care te invit să ți-o adresezi este următoarea: „De ce fac asta?” Dacă

răspunsul este: „Pentru că simt să o fac” sau „Nu pot să pun în cuvinte de ce o fac”,

atunci sunt șanse foarte mari ca acțiunea pe care tocmai o întreprinzi să aibă drept

sursă Iubirea.

Iar pentru ca lucrurile să fie cât mai clare, o să îți dau un exemplu. Să zicem că te

întorci acasă de la muncă. Partenerul te așteaptă acasă. Te gândești să îi duci un

buchet de flori. După ce ai achiziționat buchetul, întreabă-te: „De ce fac asta?” Dacă

răspunsul este „Pentru că așa simt” sau „Nu pot să pun în cuvinte un motiv”, atunci

te felicit. Sunt șanse mari să acționezi lăsându-te purtat de intenția Energiei Iubirii.

Există însă și o a doua posibilitate. S-ar putea ca atunci când te întrebi de ce ai

cumpărat acel buchet de flori, să ai și un răspuns. S-ar putea să îți răspunzi: „Pentru

că vreau să îmi fac partenerul fericit” sau „Pentru că este o modalitate prin care îmi

46

cer iertare” sau „Pentru că vreau ca, la rândul meu, partenerul să îmi aducă daruri

frumoase”. Toate aceste răspunsuri care pot fi puse în cuvinte sunt un minunat

indicator. Te poți folosi de acest indicator pentru a-ți da seama când acțiunile tale

pleacă din Iubire și când sursa acțiunilor tale este alta.

Am învățat ceva de-a lungul timpului. Atunci când poți explica și da un motiv pentru

care întreprinzi o anumită acțiune, de obicei acțiunea nu are drept sursă Iubirea. Nu

spune nimeni că toate acțiunile tale ar trebui să plece din Iubire. Ți s-a dat

posibilitatea să experimentezi un spectru foarte larg de emoții. Invitația mea este să

fii sincer cu tine însuți și să încetezi să te mai minți. Iar acum cunoști o modalitate.

Întreabă-te: „De ce fac asta?”, răspunde sincer și vei ști în câteva secunde dacă ești

aliniat Energiei Infinite a Iubirii sau te afli în altă parte.

Un alt exemplu care îmi vine acum în minte este întâlnit foarte des în cazul

persoanelor căsătorite. I-am auzit des pe oamenii căsătoriți afirmând ceva care

sună cam așa: „O fac pentru că este soția mea” sau „O fac pentru că este soțul meu”.

Ce înțeleg eu de aici este că dacă acesta este motivul tău, dacă nu ar fi soțul sau

soția ta, nu ai mai face-o. Prin urmare, acțiunea pe care o faci este condiționată de

o înțelegere. Dar iubirea nu poate exista în prezența condiționării. Tu nu poți să faci

în același timp ceva și din iubire, și „pentru că...”

Așa cum apa se evaporă în prezența căldurii, la fel se evaporă iubirea în

prezența condiționării.

47

Capitolul nu este unul despre cum să îți găsești partenerul perfect. Pentru asta

există o sumedenie de oameni care te așteaptă afară. Trebuie doar să ieși din casă.

O să mă concentrez în special spre a aduce armonie în relațiile deja existente. Într-o

relație „de iubire” între doi parteneri, există armonie numai dacă în interiorul a cel

puțin unuia dintre parteneri există armonie. Altfel, orice relație este un foc de

artificii scăpat de sub control.

Primesc pe e-mail de la cititori întrebări de genul: „Aș vrea să fie totul ca înainte. Ce să

fac?” sau „După x ani în care totul a fost frumos, acum mă simt incomod în prezența

omului pe care cândva îl iubeam. Ce sugestie îmi dai?” Este dificil să dau un răspuns

acestor întrebări, atât timp cât cel care primește răspunsul nu înțelege niște lucruri

elementare.

Am făcut mai jos o listă cu câteva lucruri esențiale pe care orice om aflat într-o

relație ar trebui să le știe.

1. Iubește-te pe tine însuți

Dacă nu te iubești pe tine, nu vei putea niciodată iubi pe altcineva. Poți iubi numai

dacă în tine există iubire. Te iubești pe tine atunci când în interiorul tău este

armonie.

Îți poți da foarte ușor seama de cât de mult te iubești pe tine însuți. Nu trebuie

decât să te întrebi cum te simți atunci când ești în prezența ta. Atunci când s-ar

putea spune despre tine că ești singur, tu ești de fapt împreună cu tine. Care sunt

acțiunile pe care le faci în acel moment?

48

Dacă te simți împlinit fără să faci nimic, ci doar contemplând, înseamnă că te iubești

cu adevărat pe tine însuți.

Dacă însă atunci când ești singur, dai un telefon sau pornești televizorul sau pur și

simplu te simți incomod, înseamnă că nu te iubești pe tine însuți. Dacă te regăsești

în propoziția de mai sus, află că tu nu ai iubit pe nimeni niciodată.

Știu că poate suna dur sau șocant, dar acesta este adevărul. Dacă atunci când ești

singur cu tine nu îți ești suficient, înseamnă că nu te iubești cu adevărat pe tine

însuți. Iar dacă nu te iubești pe tine, nu ai cum să iubești vreodată pe altcineva.

Așadar, învață să te iubești pe tine însuți pentru o relație armonioasă cu partenerul

tău.

2. Dorul nu este ce crezi tu că este

Partenerii își spun la telefon unul altuia: „Mi-e dor de tine…” Soția își întreabă soțul

atunci când se întoarce acasă după o călătorie de afaceri: „Și?… ți-a fost dor de

mine?” Situații precum cele două enumerate mai sus sunt multe și probabil te

regăsești.

Acum să îți spun cum se traduce corect: „Îmi e dor de tine”.

„Îmi e dor de tine” înseamnă: „Sunt dependent de felul în care mă simt în prezența ta”.

Dorul înseamnă dependență, nu iubire.

Dacă iubești pe cineva, nu îți este dor. Dacă iubești, oferi din preaplinul tău. Dacă

iubești, oferi binecuvântarea împlinirii tale.

Atunci când iubești, cel de lângă tine nu este decât recipientul în care se revarsă

iubirea ta. Prezența lui nu conferă decât posibilitatea ca iubirea existentă în tine să

curgă. Atunci când el nu mai este lângă tine, iubirea continuă să fie cu tine, ea nu se

transformă în dor, ci continuă să fie iubire.

3. Să îți iubești partenerul nu înseamnă să te sacrifici

49

Dacă te-aș întreba ce înseamnă pentru tine să iubești, ai răspunde printre altele și

că iubirea înseamnă sacrificiu? Află că te înșeli. Iubirea nu înseamnă niciodată

sacrificiu.

Mulți oameni spun: „M-am sacrificat pentru el, iar acum uite ce îmi face!” Cum mi se

poate întâmpla așa ceva când eu m-am sacrificat pentru el? „Am luat mâncarea de la

gura mea” și i-am dat lui ca să îi fie bine, iar acum el se arată lipsit de iubire față de

mine.

Explicația este simplă. Atunci când „te sacrifici”, îți cobori vibrația, astfel încât să poți

rezona cumva cu cel de lângă tine. Ei bine, află că tot ceea ce obții coborându-ți

vibrația la nivelul celuilalt este rezonanță. Te-ai sacrificat și, într-adevăr, acum

rezonezi cu partenerul tău. Numai că nu rezonați pe vibrația iubirii, ci pe cea a lipsei

sau a sacrificiului.

Imaginează-ți că partenerul tău începe să se drogheze cu heroină. Face asta timp de

câteva săptămâni, moment în care tu te hotărăști să „te sacrifici” pentru „a salva”

relația. Te duci la un dealer de heroină, cumperi o doză, ți-o injectezi, iar acum

rezonezi cu partenerul tău. Amândoi sunteți pe aceeași lungime de undă. Acum

aveți aceeași vibrație, deci clar vă înțelegeți, dar nu cumva tu îți doreai să obții

altceva?

Acum să îți spun cum se traduce corect: „Mă sacrific pentru celălalt”.

„Mă sacrific pentru celălalt” se spune corect: „Îmi doresc să rezonez cu cel de lângă

mine cu orice preț și aleg soluția cea mai ușoară”.

Să te sacrifici este ca și cum partenerul tău ar rămâne fără mâini în urma unui

accident și ar începe să îți reproșeze tot felul de lucruri. Așa că pentru a nu mai fi

neînțelegeri între voi, tu te duci, iei un topor și rogi pe cineva să îți taie ambele

mâini. Ai rezolvat problema, nu? Acum sunteți pe aceeași lungime de undă.

Exemplele sunt, bineînțeles, exagerate, dar asta se întâmplă la un nivel mai mic, de

fiecare dată când „te sacrifici” pentru cel de lângă tine crezând că gestul tău este o

dovadă de iubire. Află că nu este. Iubirea este oferirea necondiționată a purității și

armoniei tale.

50

„Atunci când ești plin de iubire, ceilalți oameni îți ies în întâmpinare. Ei îți

oferă ce îți dorești, chiar dacă nu înțeleg întotdeauna de ce fac acest lucru.

Cert este că simt ceva special față de tine și doresc să te ajute să obții ceea

ce vrei. Forța care îi determină să se comporte astfel este iubirea. Vei învăța

că dacă emani iubire, devenind una cu ea, întreaga lumea îți iese în

întâmpinare, ajutându-te să îți îndeplinești dorințele.” – Lawrence Crane

Iubirea adevărată nu poate fi localizată la modul: „Iubesc pentru că…” sau „Tu ești cel

care mă face să iubesc”.²² Iubirea reală este o experiență pentru care nu poți indica

niciun motiv anume. Ea poate fi găsită numai dinspre interiorul tău spre ceea ce te

înconjoară, și nu invers. Mulți oameni suferă astăzi pentru că nu înțeleg iubirea. Iar

pentru a înțelege iubirea, locul cel mai potrivit în care să o cauți ești chiar tu. De

aceea, invitația mea de astăzi este să te iubești pe tine însuți. Asta pentru că numai

atunci când te iubești pe tine, poți iubi persoanele din jurul tău și întreg Universul.

Eu nu am cunoscut pe nimeni până acum care să se urască pe sine, dar să iubească

cu adevărat oamenii din jur. Așa că îndemnul meu pentru tine este următorul: „Vrei

să trăiești în iubire și înconjurat de iubire? Iubește-te pe tine însuți!” Acum hai să

parcurgem împreună lista care am pregătit-o pentru tine.

3 Motive Să Te Iubești Pe Tine Însuți

1. Îți menții o sănătate de fier

După îndelungi discuții purtate în contradictoriu, atât medicina clasică, cât și cea

complementară au ajuns la un consens. Este general acceptat faptul că

sentimentele și modul în care gândești sunt strâns legate de starea ta generală de

sănătate. Sentimentele și gândurile de iubire nu îți pot oferi altceva decât sănătatea

pe care ți-o dorești. Imaginează-ți cine este mai sănătos. Persoana care se plânge în

fiecare zi că trăiește într-o țară de căcat, lipsită de posibilități, plină de hoți și curve

51

sau persoana care se trezește dimineața și mulțumește Existenței pentru o nouă zi,

permițând energiei iubirii prezente deja în ea să plece acolo unde este nevoie?

Am întâlnit persoane trecute de 70 de ani care, datorită sentimentelor sănătoase pe

care le experimentau zilnic, vibrau pe frecvența sănătății, dar și tineri de 20 de ani

care, din cauza sentimentelor de vibrație joasă pe care le purtau cu ei, păreau

mereu obosiți și lipsiți de vitalitate. Alegerea de a găsi sau nu iubirea în interiorul

tău îți aparține în totalitate ție. Ține însă minte că diferența dintre a te iubi și a te urî

este echivalentă cu diferența dintre a fi sănătos și a fi bolnav.

2. Numai iubindu-te pe tine îi poți iubi pe ceilalți

Nu cunosc încă pe nimeni care să se urască pe el însuși în același timp în care

iubește ființele vii și oamenii din jurul său. Nu cunosc și nici nu cred că există. Dacă

iubirea nu este prezentă în tine, ești incapabil de a o observa oriunde în jurul tău.

Nu poți să urăști și să iubești în același timp, pretinzând că indici înspre situații și

evenimente diferite.

Nu poți să simți o stare de ură la adresa ta pentru că ești prea gras, prea slab,

câștigi prea mulți bani sau câștigi prea puțini sau 1000 de alte motive, dar să îți

iubești partenerul sau partenera pentru că el sau ea este o ființă care într-adevăr

merită iubită. Nu poți să îl iubești pe Iisus Hristos pentru ceea ce a însemnat El

pentru umanitate, dar să îl urăști pe maleficul Hitler. Nu poți ca în stânga să împarți

iubire, iar în dreapta ură.

Este imposibil. Asta pentru că dacă împarți în dreapta ură, în stânga vei împărți

orice altceva, dar iubire, cu siguranță, nu. Iubirea este o stare interioară pe care ai

descoperit-o sau nu. Dacă ai descoperit-o, o vei dărui pentru tot restul vieții tale. Și

unde se decoperă iubirea? În interiorul tău. Nu uita că tu nu poți niciodată iubi

„pentru că…” Dacă iubești, îți este imposibil să localizezi un motiv pentru care

iubești. Descoperă iubirea sădită în tine și numai astfel vei putea observa iubirea

prezentă în oamenii din jur. Îi poți iubi pe ceilalți numai dacă ai înțeles iubirea

prezentă deja în tine.

3. Iubindu-te, folosești iubirea drept temelie a

acțiunilor tale

52

„Atunci când ești plin de iubire, acțiunile tale devin corecte pentru că decizia

care stă la baza lor este luată în momentul prezent. Atunci când ești plin de

iubire, dialogul mental dispare, mintea se liniștește și devine limpede.” -

Lawrence Crane

Diferența dintre a fi un trăitor de iubire și a trăi în neiubire este echivalentă cu

diferența dintre a construi o casă pe un teren drept și stabil și a construi o casă pe

un teren înclinat și nisipos. Indiferent de acțiunile specifice pe care le faci, nu există

zi în care să nu iei una sau mai multe decizii. Chiar și faptul de a te da jos din pat

dimineața este o decizie asumată. Tu alegi ce să mănânci. Tu alegi dacă să te duci la

muncă sau nu. Tu alegi în proporție de 100%. Întrebarea pe care te invit să ți-o

adresezi este: „Din ce este formată temelia deciziilor mele de zi cu zi?” Este temelia una

a iubirii sau deciziile mele au drept fundație neiubirea? Fiindcă asemenea temeliei

este și acțiunea rezultată. Ia decizii bazate pe frică sau ură, iar rezultatul acțiunilor

tale va fi dat de frică sau ură. Ia decizii care au la bază iubire, iar caracteristica

esențială a acțiunilor tale va fi iubirea.

Aceste trei puncte enumerate mai sus sunt cele pe care eu le consider de o

importanță majoră atunci când vine vorba de iubirea de sine. Iubește-te pe tine și

vei fi sănătos, relațiile tale vor fi abundente, iar acțiunile tale vor multiplica

iubirea prezentă în tine. Pentru mine, acestea trei sunt suficiente și o să mă

opresc aici. În căutările mele, l-am găsit pe Lester Levenson, iar dacă motivele

enumerate mai sus nu au fost suficiente pentru a începe să te iubești începând

chiar din această clipă, lasă-te pătruns de ideile din lista de mai jos. Sunt convins că

simpla parcurgere a mesajului îți va ridica măcar puțin vibrația. Așadar, iată în

continuare principalele afirmații despre Iubire ale lui Lester.

+22 Motive Să Te Iubești Pe Tine Însuți

1. Adevărata iubire este cea pe care o simțim pentru ceilalți. Măsura ei este

dăruirea de sine.

2. Adevărata iubire se identifică întotdeauna cu fiecare ființă umană care îi iese în

cale.

3. Atunci când ne identificăm cu toți oamenii, noi îi tratăm pe toți așa cum ne-am

trata pe noi înșine.

53

4. Iubirea este un balsam care alină și vindecă orice.

5. Atunci când iubești, îi inspiri și pe ceilalți să iubească.

6. Cel mai măreț dar pe care îl poți oferi este iubirea ta.

7. Atunci când îi înțelegi cu adevărat pe oameni, realizezi că ei sunt convinși că

acționează corect. De aceea, le permiți să acționeze așa cum doresc și le accepți

propria cale. Înțelegerea echivalează cu iubirea.

8. Atunci când iubim, nu numai că suntem fericiți, dar întreaga noastră viață

evoluează în armonie.

9. Măsura fericirii este capacitatea omului de a iubi.

10. Cine iubește la modul absolut este fericit la modul absolut. De fapt, omul nu

poate trăi decât fie în iubire, fie în absența acesteia.

11. Cine nu trăiește în iubire trăiește automat în absența iubirii.

12. Iubirea supremă este cea în care devii una cu ceilalți. Empatia este forma cea

mai înaltă a iubirii.

13. Cine își iubește dușmanii nu mai are dușmani.

14. Puterea și efectele iubirii nu trebuie demonstrate, întrucât sunt evidente în sine.

Practică iubirea și te vei convinge!

15. Dacă privești cuvintele iubire, acceptare, identificare, comunicare, adevăr,

Dumnezeu și Sine din perspectiva centrului ființei tale, nu poți să nu constați că ele

sunt sinonime perfecte.

16. Starea primordială a oricărei ființe umane este iubirea absolută. Necazurile și

dezechilibrele se datoarează faptului că oamenii au uitat starea lor primordială pe

care au acoperit-o cu alte emoții.

17. Iubește și descoperă astfel că altruismul reprezintă cea mai bună atitudine

pentru tine.

54

18. Iubirea este complet lipsită de efort. În schimb, ura necesită un efort foarte

mare.

19. Aplică iubirea și toate problemele tale se vor rezolva.

20. Iubirea umană are nevoie de companie. Iubirea divină nu face decât să se ofere

celorlalți.

21. Iubirea este sinonimă cu fericirea. Cine nu este fericit nu iubește. Conceptul de

posesivitate este opusul perfect al iubirii. Iubirea eliberează, în timp ce

posesivitatea înlănțuie.

22. Iubirea este un sentiment de identitate cu celălalt. Atunci când iubești plenar, te

simți una cu el. De aceea, te porți cu el exact așa cum te-ai purta cu tine însuți. Te

bucuri de bucuria lui.

55

În cele ce urmează, o să îți prezint o modalitate prin care poți rezolva în cel mai

scurt timp orice tip de conflict. Mi s-a întâmplat de multe ori ca la finalul zilei să mă

simt epuizat din cauza discuțiilor pe care le-am purtat în contradictoriu și nu numai.

Mi s-a întâmplat să mă simt epuizat săptămâni întregi. Asta se întâmpla acum câțiva

ani. În acea vreme, intram în contact cu foarte multe persoane care aveau ceva să

îmi reproșeze. Trăiam intens conflictele și mă simțeam în permanență epuizat fizic

și mental.

Anii au trecut, iar între timp am descoperit cea mai eficientă modalitate prin care

poți armoniza absolut orice tip de conflict. Te-ai certat cu părinții? Folosind metoda,

relația voastră se va armoniza în doar câteva zile. Te-ai certat cu partenerul?

Folosește metoda și vei fi surprins. Te-ai certat sau pur și simplu ai o relație

tensionată cu un coleg de la muncă sau cu șeful? Metoda pe care urmează să ți-o

prezint este extrem de eficientă.

Te-am făcut curios? Probabil că da. Permite-mi însă ca mai întâi să explic care sunt

implicațiile energetice ale unui conflict.

Sursa Conflictelor

Sursa tuturor conflictelor existente în această lume este una singură. Ea poate fi

enunțată în două cuvinte: Absența Iubirii. Atunci când iubirea nu este prezentă,

apare conflictul. Simplu, nu?

Fiecare atom conține în el însuși întreg Universul. Întregul are drept cărămidă

principală Iubirea. De fiecare dată când tu ești în conflict cu cineva, acesta nu este

altceva decât un semnal prin care Universul îți spune că te-ai îndepărtat de Energia

Iubirii. Ce nu trebuie tu să uiți niciodată este că în permanență Iubirea este exact

lângă tine. Conform acțiunilor și gândurilor tale, tu o poți percepe sau nu.

56

Metoda Iubirii

Ce este cel mai interesant la această metodă este că poți rezolva conflicte pe care le

ai cu diverse persoane, iar acele persoane nici măcar nu trebuie să fie lângă tine. De

exemplu, să presupunem că te-ai certat prin telefon cu o rudă care se află la celălalt

capăt al pământului. Metoda va funcționa la fel de bine ca și când persoana ar fi

chiar în fața ta. Uneori va funcționa mai rapid și eficient decât dacă persoana ar fi în

fața ta.

Înainte de a o folosi, trebuie să îți fie cât mai clară o propoziție pe care am plasat-o

intenționat câteva paragrafe mai sus. Propoziția este: „Fiecare atom conține în el

însuși întreg Universul”. Totul, dar absolut totul este interconectat. Un gând de-al

tău poate avea un efect fizic la mii de kilometri în spațiu. Și asta pentru că tot ceea

ce există este un întreg. Tocmai acesta este și motivul pentru care metoda

funcționează și atunci când persoanele cu care te afli în conflict nu sunt lângă tine.

Iar în cele ce urmează o să îți explic cum poți să folosești metoda. Este chiar foarte

simplu. Indiferent de starea în care te afli, o să începi prin a-ți aduce în minte

momentul din viața ta în care ai fost cel mai fericit. După ce ți l-ai adus în minte,

păstrează-l aproximativ un minut, minut în care te lași pătruns de energia acelui

moment. După asta, mută-ți atenția asupra respirației. Începe să numeri în minte

până la patru pe inspir și mai apoi tot până la patru pe expir. Viteza inspirului și

expirului o poți alege în funcție de cum te simți în momentul exercițiului. Important

este ca inspirul să aibă aceeași durată cu expirul. După câteva inspirații și expirații

numărate, menține-ți atenția asupra respirației, timp în care îți aduci în minte

imaginea persoanei cu care te afli în conflict.

Acum este momentul în care îți imaginezi cum din furca pieptului tău pleacă o

energie luminoasă ale cărei caracteristici sunt: creatoare, iubitoare, frumoasă,

expansivă, abundentă și receptivă. Imaginează-ți cum această undă luminoasă

ajunge la celălalt tot în zona furcii pieptului. Ușor, ușor, în timp ce transmiți această

undă luminoasă și plină de energie iubitoare, te apropii de persoana cu care te afli

în conflict. Distanța dintre voi se micșorează, dar tu continui să transmiți această

undă. Vei face asta până în momentul în care ești suficient de aproape în mintea ta

pentru a strânge respectiva persoană în brațe. Când ești suficent de aproape, îl

strângi în brațe și îți imaginezi cum acea undă luminoasă care pleca din pieptul tău

și ajungea în pieptul lui vă învăluie pe amândoi în ceva luminos. După câteva

secunde pe care le petreceți îmbrățișați, vă zâmbiți reciproc și plecați fiecare în

drumul său.

57

Cam în asta constă exercițiul și sper că l-am explicat destul de clar. Dacă însă mai ai

nedumeriri sau pur și simplu nu îți este ceva clar, poți să îmi dai un e-mail la

cosmin@fiimplinit.ro. Sunt un autor căruia îi place să comunice deschis cu cititorii.

De asemenea, dacă ai întrebări despre orice altceva ai citit în carte, mă poți găsi la

această adresă de e-mail. Răspund personal și de obicei în maxim 24 de ore.

Folosindu-mă de acest exercițiu pe care eu l-am numit „Metoda Iubirii”, am reușit să

rezolv conflicte dintre cele mai diverse. Pur și simplu ceva magic se întâmplă după

câteva zile în care practici exercițiul așa cum ți l-am descris mai sus. Dacă, de

exemplu, ai avut o discuție în contradictoriu cu o rudă care se află într-o altă țară,

după câteva zile de practicare a exercițiului, vei primi un telefon prin care relația

dintre voi va redeveni armonioasă.

Dacă ești în conflict cu partenerul de cuplu, practică metoda și vei fi surprins.

Indiferent de persoana cu care te afli în conflict, rezultatele te vor surprinde cu

sigurață în cel mai plăcut mod posibil. Dar poate te întrebi de ce funcționează

această metodă?

Metoda funcționează pentru că, prin partea ei pregătitoare, tu nu faci altceva decât

să te racordezi la Energia Iubirii. Mai apoi, în a doua parte, direcționezi această

energie înspre o altă persoană. Iubirea îi face pe ceilalți să acționeze armonios și în

direcția pe care tu ți-o dorești fără ca ei să își dea seama măcar de ce o fac. Atunci

când te afli în prezența Iubirii, ceilalți îți vor ieși în întâmpinare oferindu-se să te

ajute să duci la bun sfârșit planurile tale. Atunci când te afli în prezența iubirii,

conflictul nu poate fi și el acolo. Imaginează-ți o găleată în care ard niște hârtii. Dacă

umpli găleata cu apă, focul va dispărea de la sine. Așa cum, în același loc, nu pot

exista și focul, și apa, la fel, în același loc nu pot exista și iubirea, și conflictul.

Sau o altă metaforă care se potrivește aici este aceea că dacă aduci o lumânare într-

o cameră întunecată, toată camera se va lumina. La fel, dacă aduci o fărâmă de

iubire în conflict, conflictul se evaporă făcând loc iubirii. Joacă-te cu metoda și

adapteaz-o în așa fel încât să simți că ți se potrivește. Felul în care eu am descris-o

este felul în care a funcționat și funcționează pentru mine. Simte-te liber să îi aduci

orice fel de modificări, păstrând totuși ideea de bază. Succes!

58

Anthony de Mello spunea că „Acolo unde este iubire, nu există cereri, nu există

așteptări, nu există dependență. Eu nu îți cer să mă faci fericit; fericirea mea nu se află

în tine. Dacă ai vrea să mă părăsești, nu îmi va părea rău pentru mine.

Mă bucur imens de compania ta, dar nu mă voi agăța. Mă bucur de ea de la un nivel al

neatașării. Cel de care mă bucur nu ești tu. Este ceva mai mare decât noi doi amândoi la

un loc. Este ceva ce am descoperit, un fel de simfonie, un fel de orchestră care cântă o

melodie în prezența ta, dar când tu pleci, orchestra nu se oprește. Când întâlnesc pe

altcineva, ea cântă o melodie care este, de asemenea ,încântătoare. Iar când sunt

singur, ea continuă să cânte. Există un repertoriu vast și niciodată nu încetează să cânte.

Asta înseamnă trezirea”.

Mi-a plăcut atât de mult acest fragment, încât m-am hotărât să îl disec puțin pentru

tine:

1. Acolo unde este iubire, nu există cereri

Și se continuă cu: „nu există așteptări, nu există dependență”. Iar asta se întâmplă

pentru că din iubire singura acțiune pe care simți să o faci este aceea de a oferi. Nu

poți niciodată cere din iubire. Poți cere din lipsă, din dorință, din patimă, dar

niciodată din iubire. Știu că referitor la ultima afirmație pe care am făcut-o există

obiecția care sună cam așa: „Da, Cosmin, ceea ce spui tu se aplică în teorie, dar, în

practică, atunci când doi oameni au pornit pe același drum și au semnat (chiar așa

mi s-a spus odată) și au făcut niște jurăminte, reciprocitatea este implicită. Uneori îi

mai faci pe plac partenerului, chiar dacă ție nu îți place asta, fiindcă așa se face într-

o relație”. Nu țin să contrazic această obiecție. Numai că nu prea văd legătura dintre

59

obiecție și ceea ce înseamnă de fapt iubirea. Din iubire poți numai să oferi

necondiționat. Asta nu înseamnă că cineva te poate opri din a alege ca tu să nu

iubești tot timpul. Pur și simplu, atunci când într-o relație faci compromisuri, trebuie

să accepți că nu le faci din iubire. Compromisurile sunt făcute din teamă,

neînțelegerea legilor universale și o mulțime de alte motive. Aș mai putea continua

cu acest punct, dar nu am parcurs decât prima propoziție din citat. Ceea ce trebuie

tu să reții este că, din iubire, nu ceri niciodată ceva.

2. Fericirea mea nu se află în tine

Fericirea adevărată nu are nicio legătură cu nicio persoană sau eveniment din viața

ta. Fericit cu adevărat poți fi doar contemplând splendoarea, grandoarea și măreția

Existenței. Mai există și fericirea de a-ți cumpăra o mașină nouă, o haină la modă

sau un telefon ultima fiță, dar aceea nu este decât o fericirea temporară. Și aș

numi-o mai mult entuziasm decât fericire. Ești entuziasmat de noua achiziție, dar

nu fericit. Îți atrag în același timp atenția la a nu cădea în capcana în care cad 99%

dintre oameni. Și aici mă refer la a considera orice formă de abundență materială

ca fiind un lucru total nespiritual. Nimic mai fals. Banii, mașinile, aurul sunt

elemente prezente în acest univers și care nu au nimic nespiritual în ele. Totul este

energie! Ai uitat? Orice aspect material al existenței este într-o măsură egală și un

aspect energetic. Secretul constă în a te bucura de toată abundența pământului și a

universului, dar să nu fii atașat de ea. Bucură-te de bani, mașini, telefoane etc., dar

nu uita niciodată că ele sunt un bonus al existenței. Nu te identifica cu ele. Iar

pentru a nu devia foarte mult de la subiect, bucură-te de prezența unei persoane în

viața ta, dar nu uita că fericirea, pacea și armonia ta nu se află în acea

persoană. Fericirea, pacea și armonia ta se află numai în tine. Iar toată această

fericire și pace cântă o anumită partitură în prezența unei anumite persoane. Dacă

persoana pleacă, orchestra continuă să cânte. Singura care diferă este partitura.

3. Mă bucur imens de compania ta, de la un nivel al

neatașării

Când persoana alături de care trăiești sentimentul iubirii este în prezența ta,

orchestra conștiinței tale cântă cea mai frumoasă melodie posibilă. În acest

60

moment, Aici și Acum, nu există o melodie mai frumoasă. Iar eu mă bucur imens să

ascult cum cântă orchestra în prezența ta. Dacă ai pleca, însă, tot ceea ce stă în

puterea mea să fac este să ascult o altă superbă melodie pe care orchestra o va

cânta neîncetat. Ambele melodii sunt frumoase. Nu există comparație între ele. În

esență, cele două melodii sunt superbe. Dacă ai fi rămas aici, aș fi ascultat melodia

care cânta în prezența ta. Dacă ai plecat, tot ceea ce fac este să ascult o altă

melodie. Asta este tot ce pot face. Nici să vreau nu aș putea face altceva. Citatul

continuă cu: „Cel de care mă bucur nu ești tu. Este ceva mai mare decât noi doi

amândoi la un loc. Este ceva ce am descoperit”. Ceea ce descrie Anthony de

Mello aici este înțelegerea cu adevărat a iubirii. Atunci când înțelegi iubirea, nu ai

nevoie de niciun motiv ca să iubești. Tu ești, Existența este, iar iubirea este un

sentiment trăit. Atunci când înțelegi iubirea, nu poți localiza niciun motiv

pentru care iubești. Iubirea este o stare pe care ai conștientizat-o și o trăiești.

Nimic mai mult, nimic mai puțin. Cel de care te bucuri nu este persoana de lângă

tine, ci este existența însăși.

61

Prin faptul că ai citit această carte, noi doi am parcurs împreună un drum. Ai întâlnit

idei cu care ai rezonat, ai întâlnit idei care poate te-au scos din zona de confort și ai

citit povești transformatoare.

Ca un gând de final, țin să îți reamintesc că este foarte important să aplici în viața ta

ceea ce ai citit în această carte. Metoda Iubirii, de exemplu, funcționează de fiecare

dată. Cu precizarea: „atunci când este folosită”. Îndrăznesc să spun că ai în paginile

pe care tocmai le-ai citit toate indiciile necesare pentru ca tu să conștientizezi

iubirea de care înconjurat și să o accepți în viața ta. Ai propoziții care îți indică

foarte clar zonele din viața ta în care ai nevoie de mai multe conștientizări.

Personal, am pus în această carte cele mai importante conștientizări ale mele cu

privire la iubire. Mi-am asumat în același timp și un mare risc. Așa cum scriam

undeva la începutul cărții: Nu pot închide în închisoarea cuvintelor infinitul

liniștii. Acest lucru este imposibil de făcut. Nu poți să descrii prin cuvinte iubirea.

Poți însă indica înspre Energia Iubirii și tocmai asta am făcut.

Ia acele fragmente care te-au impresionat cel mai mult și permite-le să îți modeleze

viața. Iubește. Permite tuturor acțiunilor tale să aibă drept sursă Energia Iubirii și fii

împlinit!