}#I

J

/*

ffr G*ffi&

\Q

(

Cuprinslntroducere in ,,Miri gi oceane" 7

PimAntul - ,,Planeta albastri" 8

Diferenfa dintre oceane 9i miri 10

De ce apa de mare nu se poate bea? 12

De ce este marea albastri? 14

Ce contine apa mirii? l6Cum putem respira sub api? 18

Echipamentul de scafandru 20Ce este scufundarea liberi? 22

CAnd este ridicat steagul rogu

pe o plaje? 24Cum se formeazi valurile? 26

Ce este windsurfingul? 28Surfingul se practici in largul mirii?

Ce este schiul nautic? 32

Cat de sigur este transportul maritim?Nodurile mariniretti 36

La ce foloseste un far? 38

30

34

40De ce construiesc oamenii porturi?\ Pentru a conduce un vapor ifi

trebuie permis? 42ug.f3*ce folosesc hertile maritime? 44

Ce sunt apele teritoriale? 46

*e este o navi de pescuit? 48?nainteazd, o barci cu motor?e este o corabie cu pAnze? 52

"t'

50

ITTRoDUcERE irv

ffia$ oceane

Pa.antut poarti numete de ,,Ptaneta albastri".Oamenii au invifat si navigheze pe miri 9i oceane,

au construit nave imense gi porturi in caresi acosteze.

Surfing, windsurfing, yachting, schi nautic, iati doar cAteva dintresporturile nautice atit de indrigite in ziua de astizi.

Oamenii ,,au imblAnzit" mirile gi oceanele, imprietenindu-sesi luAndu-se la intrecere cu ele...

OcEANe--)

Pimflnf,r,,Planeta albasffir;

& Varut din spafiu, Pimintul pare albastru.Aceasti culoare este dati de apa oceanelorcare acoperi planeta pe aproape toatisuprafafa sa: uscatul reprezinti pufin peste unsfert. Principala cantitate de apio reprezinti cea din miri 5i oceane.

lr l7u?I\ Plllttt

f7 ApELE DuLclPe planeta noastri, apele dulciprovin din ghetari, din calotele si

banchizele de gheata din regiunilepolare. Apele dulci mai provinsi din apele subterane, cele care

se infi ltreazd in subsol, precumsi rdurile si fluviile, care curg lasuprafati. Nu trebuie uitata niciapa din atmosferd, care se aflasub formd de vapori in nori.

Cate ape pe aceastimicuti planeti!

'84l

PmTETA ALeasrCA-':

e\7 Ln lrrrcEPUTU L VlETn.. .La inceput, PamAntu I nu era decat ominge de foc, care a trecut printr-unproces foarte lent de ricire. Vaporii deapa din atmosferd s-au transformat inploi torentiale, formand un imens ocean.Primele fi inte vii s-au dezvoltat acum3 miliarde de ani in acest ocean: ele aufost algele.

$TlATl CA...,, A SE lvl " POATE AVEA $l SENSUL

DE A rE$r, n npAnEA LA supRnrnrnUNUI MEDIU LICHID.

PnEA MULTE LTTERE!

Etimind din propozilia de mai jos literele din doud indoui (incep6nd cu a doua) qi vei afla ce vers celebru

copiazd Donald in caietul sdu.

TPAALMGAUNPTYURLVE

ffiffiJdh soHPDOTRCTKODCRALI.DA

'{ouvnrr rnva} v-rv3oruod o vo nursvslv r tnrNvl tvd :ati"nrosIG.:-{EIIE

OcEANE

lliferenta dintre oeeane

$r marr

& O.""nete 9i mirile acoperi aproapetrei petrimi din suprafata planetei noastre.Un ocean este extrem de intins ;i deadAnc, comunicind cu oceanul vecin, iarapele lor se amesteci utor. O mare estemult mai mici, mai pufin adinci si multmat tzolati.

)IvO

WM

Toate zonele intinse, albastre, vizibile dela depirtare, sunt oceane; cele mai mici,inchise, tot de culoare albastri, suntmiri.

AnrLE DE CoAsrA

5r Crlr lr.rrERroAREPe coaste le e u ro pe n e,

Oceanul Atlantic includesi Marea Manecii si MareaNordului... Acestea suntmiri litorale. Alte maripatrund addnc in interiorulcontinentelor si comunicap ri n strAmto ri cu ocean u I ,

cum sunt, de exemplu,Marea Mediterani sau MareaBaltica. Acestea su nt mariinterioare.

-:f

ApeLE LuMu

MARELE LnuuAnos!

Marele Pete se laud5 atunci cf,nd spune ci a traversatinot toate mirile enumerate mai jos.

Cu toate acestea, 3 dintre ele nu sunt tocmai nigtemdri...

MAREAMAREAMAREAMAREAMAREA

NEAGRAVERDEALBAALBASTRARO$rE

MAREA DE CORALIMAREA LrNr$Til

'vNn't 3d :to u3lvu3Nn frsr rtr$rrutr vfuvw uvr 'vrsrxr nN vursvslv vruvru r$ rouin vtHvuu :ldnros

fl%Hf, ffi&ffiffiffi#_ T&ffi &f,#fffi fi

"fi

Singura deschidere a Mirii Mediteranespre Oceanul Atlantic o reprezintiStrimtoarea Gibraltar.

AREA CNRE

VA DTVENI UN OCEANMarea Rosie este o mareinterioari; in acelasi timp, este si

cel mai tanir... ocean! A inceputsd se desch ida acu m circa10 milioane de ani, acolo undeco nti n e nte le Af rica s i As iaau inceput sd se indeparteze unulde altul. Peste 1 00 sau 200 dem ilioane de an i, Marea Rotie isiva incheia procesu I de dezvoltare,devenind un ocean ca toateoceanele de astdzi.

I

I

I

L

DE DEZVOLTARE. SUBSTANTIVU LLEGAT DE ACEST ADJECTIV

ESTE MATURITATE.

StrAmtoarea Gibraltar

Ile ee epe de manenu se poete hea?

multsoluleste astizi sirati, provocind usturimi la ochi.Nu o poti bea! Cantitatea de sare variazi infuncfie de regiune gi de anotimp: in medie,un litru de api de mare confine 30 g de sare.

f'MLA'TINI SARATE

Apa marii este retinutd inbazi ne, apoi se evapora(se transformd in vapori).Sarea este apoi adunati cu

mari greble de lemn.

fU rv SrRAr DE

50 DE MErRr GRostMEDaca toata sarea d in toatemdrile de pe planetiar fi rispandita la suprafatasolului, s-ar forma un stratcu o grosime de 50 de metri!

Dupi ce apa s-a evaporat, sareapoate fi strAnsi.

CAndtimp,ui s-a

s-au format primele oceane, Elcum

sarea care se gesea la suprafatadizolvat in ape. lati de ce apa merii

$rH f-j $

DurcE Seu SinAr?AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sdrate,aranjdnd literele fiecdrui cuvdnt de la sf6rqit spre inceput.

/

JNnlv'yliaxgN!'3vNozoo''laru-vuv3 ruor'v3vsnw'vhtvulsvd'vunwvuvs

'VOVNOUII3'U3'13:l'YlV1O3Ol3 :SNfldSVU

n,--* T'

T

i'ld.={

It c! # I e

f*l st r I

ft f}# f-\ ht!\4 $ ft

-rI

I

I C

A $t LJ nilrtA R A 5

A fvl A R T \ A p

A L, A 5 il fvt"T'

ffi 0 I

I f; fln A R A C

t ,*{ frl!tt ti -7

t!* * t

1Lt4 T tsi !I r"x C N I

IT

*--t.* f\J

!i /1

-Jf

.s.".-iw Pe vremuri, oamenii pliteau

sarea foarte scump, cuo taxi la stat numiti, inFranfa, gabela. * -

Ln cE EsrrBUNA SnREA?De exemplu, poli pune sarepe cartofi i praj iti, insa sareaeste absolut necesari pentrua da gust oriciror manciru ri:mancarea fara sare areun gust fad si nu se poatemAnca!

$TlATl CA...^ ,,A SE DIZOLVA''INSEAMNA A SE TOPI

gr A sE DTSPERSA irurn-oSUBSTANTA LICHIDA.

-(

;{-r*r- . -,.il

-j.'.--d,f

i ir;l.

:it ii. '

Durcn Seu SinAr?AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sirate,aranj6nd literele fiecdrui cuvdnt de la sfdrqit spre inceput.

/

gNntv 'ylvi:H9N! '3vNozoo ''tal t-vuv3'IHoI'vSvsnn'vruvulsvd'vunwvuvs

'VOVNOUIIS'H:l-13:l'VlV1O3Ol3 :SNndSVU

rrj"{ T'ft ! *! t * e

ft

ilu !tii

r In fi

?4c;'i.

t-\ ht*u C, R T ti C

!{

A $J- L, fv{,ir{ R A 5

A ift AFT R T q A p

A t A,fa 5 t! M

T"$tt 0 I

I fi tln F\ R A C

t& -\,1 U :} IJ

Ii[;-{ F F

L.t.Jtn G N !

II

!.' hJr /1f'[

Pe vremuri, oamenii pliteausarea foarte scump, cuo taxi la stat numiti, inFranfa, gabela. * -

Ln cE EsrrBUNA SnREA?De exemplu, poli pune sarepe cartofi i praj iti, insa sareaeste absolut necesari pentrua da gust oricdror mAncdruri:mancarea fara sare areun gust fad si nu se poatemanca!

$TIATI CA...

?:=

OcEANE

De ee este marea alhastra?& Ar" cum am explicat mai devrern€,

cAnd privim imagini din spafiu cu planetanoastri, aceasta pare si fie o minge maregi albastri. Culoarea superbi gi uimitoareeste dati de norii aflafi in atmosferi 9i,mai ales, de oceatle. De altfel, cerul esteprezent peste tot, iar oceanele acoperipeste doui treimi din planeta noastri.

qtCuLoRr ScHrMeAroAREDe aproape, se poate observaci apa nu este numai albastri;mai poate f i verde, tu rc oazsau gri. Cu lorile se sch im bain functie de cum se reflectaceru I si norii in api, darsi in functie de milioanelede particule care plutesc,in suspensie, in api sau inadAncurile marilor: nisip,plancton si, bineinteles, alge.

,-l4{F

I t -:*-----

ALSASTRUL MAnID

ln adAncul mirilor

*%Tn ffiAffiffiLI L TeW &f,a$ffis

e' ADANcuRILE I r.rruNEcATELa suprafatd, marea capata culoareacerului de deasupra sa. Daci vremeaeste frumoasd si soarele striluce;te,marea va fi albastrd sau verde. Daciinsi pe cer sunt nori intunecati sauploud, marea capata nuante de gri.PAna la 200 de metri adAncime, apamai este incd traversati de lu m inasoarelui, colordndu-se in verde-inchis.in adancu I marii, totu I este intu necat,deoarece aici lumina nu mai patrunde.in Orientul Apropiat, Marea Rosieeste denumita astfel datoriti algelormicroscopice de culoare ro;ie care ocoloreazd,. in China, Marea Calbenaeste colorati de pamantul galben depe fundul marii.

$TlATl C4...PLANCTONUL ESTE FORMATDtN PLANTET-E $t ANTMALELEMINUSCULI CARE TRAIESC,

iru suspENsrE, iN APA ruARlr:MULTI F Egn pRrrenAncehs rA runrucARE.

Culori schimbitoare

Sr OgsER\AM Narunl innpnEUNA

Cu RrRr, Frrr gr LuruGdseEte pitratul care tipseqte din aceastd pozd.

ry ffi4

s 'uN nc rnrvurvd rr$rsart :=rinros

a'4TTmili

Ce eonfine apa mdrii?

careEste

de mare", care poate fi folositein bucitirie, dar gi de sirurile demagneziu, de fluor sau de calciu, 9i deiod, cu mirosul siu specific.

nelalpr

)monrma1p p

to

epi

a

cll

riL

de

etnc

lanedlrerrirl

)le

Itcnr

/\IN

ele/\IN

!t'a

apd

rt,

ba

nadeuntorh

ln,rd

su

VO

,\

Irr

s

aispAnditele,ruri .

,rsarea

:rrasie

ntet

,ser,sdr

unne

e,

,c

sua

nl r'l

rteal .

rfS

miarlpal

* 'APE PI-INE DE VIATAin apa marii plutesc plantesi animale minuscule, careformeazd planctonul. Uneledintre acestea nu suntvizibile decat cu aj utorulm icroscopu I u i. Planctonu I

vegeta I e ste fo rm at d i n

alge: cea mai raspand itaalga este de 1 0 000 deori mai mica decAt unmilimetru! Planctonul animaleste format din larve si

crustacee... Cele mai maricrustacee nu mdsoari maimult de 2 cm.

\ CoNTINUTUI Apel )---***-*l*stu **- --.** **o.-pdd.* **-***n{

,r' -i :ii, u' ,,

;t+ *,. ir i ui +i !."$ ,F"'.1 1.* ir,.

UlrlnaELE Nourlll in MlrBnIE DE Pr,,q.rg!IatE cinci sta{iuni balneare faimoase, situate in trei dintre cele mai importante[dri turistice din Europa. Giseqte fara cireia ii apar[ine fiecare plajd.

t San Remo A Fran[a

t Jorremolinos [r Italia;r Deauville c Spaliat \z{arbella

; Saint Tropez

(i Rimini

v nurNta g tS g'3 nurNtd r t$ z'g nurNrd g tS t :atintos

\

/

Pentru a puteafi conservat,morunul esteuscat, apoi pusla pdstrare insare.

%TNEFA.ERTLE Apr DE MAREApa de mare este foarte benefici, fi ind folosita in diversetratamente. in talasoterapie, in centrele speciatizate,se profita de ac!iunile benefice pentru sinatate aleoligoelementelor, aceste minuscule elemente extrem deprelioase: iodul, foarte rar, intalnit doar in mediul marin,manganul, zincul...

Recolti desare intr-omlagtinisirati dinVietnam

$TIAT| CA...TALASOTERAPIA ESTE O METODA

TERAPEUncA DE APLIcAREA PRoPnrerAlrLoR BENEFtcE

ALE APEI MARINE.

tFesptrm srnh ep&8

& Cn,", daci inofi pe sub ape, poti respiraoxigenul din aer cu ajutorul unui simplu tub.Acesta nu trebuie si fie insi prea lung.Daci tubul este mai lung de 35 de cm,e din ce in ce mai greu si resPiri.De aceea, pentru a te scufunda, este necesarun echipament special. inainte, scufunditoriipurtau aparate speciale de scufundare.

f-DEPARTE,

irrr AoArrrcuL MAnllPentru a se putea scufu ndain mare, scafandrul poartiin spate o butelie cu aercomprimat. Un aparatperformant distribuie aerla ce re re. Acest s iste m iipermite scafandrului siinoate liber in universulsubmarin. El poate foarteutor sa observe pe5tii sau

si viziteze epava unui vapor.insi tehnica scufundarilorsubmari ne trebuie stapAnitafoarte bine, pentru a se evitao rice acc id e nt.

Costum descafandrufolosit cumult timpin urmi

OcEANE j

E€de

ehfiffe dru

ffitul

./)_ F&/ )tii deja ci oamenii nu pot respira sub api.t

Pentru a putea vizita adincul mirilon eiau inventat echipamentul de scufundare.Acesta confine butelii cu aer comprimat, pe carescafandrul le poarti in spate. Un regulator depresiune gi nigte tuburi canalizeaz6, aerul spreorificiul bucal, ajutind scafandrul si respire.

Unr EcHTPAMENT

lrvrPREsroNANTScafandrul poarta unechipament din cauciuccare il protejeaziim potriva f rigu lu i. O mascdtransparenta il aj utasa vada su b apa, iar cu

labele prinse de picioareinoata Ia fel de repede capestii; mai are o lanterni,o ce ntu rd c u gre utatipentru a cobori mai repedesi un fel de ceas-brdtara,n u m it batimetru, pentrumisurarea adAncimii apei.

EcHIPAMENTUI-:

CHssrroNAR DnspRE AoANcuLAPELoR

Cum se deplaseazd

peEtii?

t in bancuri

2 Pe bdnci

:r Cu barca

De unde vine luminasub api?

r Din nisip

..t De la stdncilestrdl uci toare

't De la soarele

de la suprafa[d

tg'!v::linros

{5Tr ffiATS**L ?At} Af,A$ffi! % LuME LTSERA Sue ApACu aj utorul echipamentului descufundare, scafandrul poate inotasub apa timp de cel putin o ord,la o adancime de 30 de metri.inainte, scufundarile se faceaucu aparate grele si voluminoasecare nu le permiteau scafandrilorsa se mi;te in voie. Scufundareacu aj utorul buteliilor trebuiecontrolata cu aj utorul unormonitoare, deoarece corpul umaneste supus, sub apa, unei presiunimari care modifica structurasAngelui. Daca scafandrul urcdprea repede la suprafati, sAngelesdu nu are timp sd se adapteze la

SAU UN APARAT CARE NU ARENEVoTE DE uN AJUToR DtN nrnnA

starea normala si se pot pfoduceaccidente mortale. ^.t)

PENTRU A FUNCTIONA.

Ce este seufundarea }iher*& P"ntru a admira universul submarin,

poti inota respirAnd cu ajutorul unui tub,care are un capit deasupra apei. Cu pufinantrenament, poti ajunge si stai chiar ;icAteva minute sub api, in apnee, finindu-firespiraf ia.

* 'LA Cn-r Mnl MARIAoArrrctMlUnii scafandri bineantrenati pot rimdne subapa si B minute farasi respire. Pentru a coboriin adancime, trebuiesa-!i economisetti fortele.Se folose;te o centurigrea d in p lu m b care aj utascafan d ru I sa co boare faraprea mare efort. Pentrua u rca, scafan d ri i pot f i

tra5i de un cablu sau potfolosi baloane speciale.

W*DARtolp$

ev OnMENn-PE5TIPrimii oameni care pescuiaubureti se scufundau fara butelie.Chiar si astdzi, scafandrii dininsulele Tuamotu fac treizeci descufundari pe zi, aj ungAnd panala o adancime de 40 de metri.Recordurile la scufundare depa5escB0 de metri, insi aceasti activitateeste pericu loasi si necesitaantrenament.

$TlATl CA...TUBUL DE RESPIRATIE

EsrE uN TUB cARE nrie lnUN CAPAT UN RACORD DIN PLAS

CU AJUTORUL CARUIA SE POATE

I

I

I

I,Tlc, ^rE (i__)\a ,^.l^ L

-gor

OxrcEN!Donald este pregdtit sd se scufunde!Dar apneea nu e punctul lui forte!Ce ii lipseqt€l

Pentru a afla, citeqte de la dreapta Ia stdnga.

HLIILffiTWffiNEGIXG UC

NICIXO nJ 311|]:ttng :glintOS

RESPIRA PE GURA.

MAnt gl OcEANT;

md este ridiciltsteegul mgw pe o plaia?

& Ctno mergi la plaji, prive;te steagul:acesta ifi arati daci poti sau nu si te scalzi.

Steguleful verde inseamni: mare linigtiti,nu este niciun pericol. Pofi si mergi peplaja gi si intri in api. Steguleful portocaliuinseamni atenfie! Rimii pe mal sau nu teaventura prea departe in api. Steguleful rogu

interzice scildatul in api din cauza valurilormari sau din cauza poluirii.

f' ScALDATU L lr.rrE R ztsServiciile de asistenla de Pelitoral trim it salvamari inaj utorul celor imprudenticare nu respecti semnelesi care se scalda chiar si

atunci cdnd scildatul esteinte rzis.

Pentru a merge la plaja in siguranti,poate fi consultati gi tabela de maree,pentru a afla la ce ore are loc fluxul 5i

refluxul.

Mare agitati! Scildatul interzisl

Srencul Ro$u)

DnUMUL ConECrDonald vrea sd mearg6si inoate. Ajut6-l sd gEseasci

drumul corect pentru a ajungela steguleful verde.

z 'uN lnwnuo :Strntos

J

fATENTIE LA

VnLURtLE MARI!Steagul rosu este ridicat atuncicand bate vAnt putern ic, cdndeste innorat si valurile sunt mari.Acestea, cind se lovesc de tirm,ii pot duce in larg pe cei carese scal da.

ft --.,+\ { gnATrcA... ,' l) _ury 9M uUIRUDENT EsrE

:

, uN oM- GARE r$t ASUMA R|SCUR|, AI FARA A-gt LUA MASURI ( {,

i - - - - -o-' :':"j*iY: - - c- ) \@25

OcEANE )

0unr se forme ilnil Yalwrile?

& Vdurile se formeazi in mijlocul oceanului,cdnd vintul bate pentru mai mult timp in aceeagi

direc{ie. Cu cAt vintul bate mai mult, cu atAtvalurile sunt mai mari. Chiar 9i dupi ce vintula incetat, valurile i9i continui migcarea lasuprafafa apei. Acestea coboari, se alungesc,devin mai regulate, apoi agitate, putindparcurge distanfe foarte lungi.

f' FuRTUNA Dlr.r LnRcTre ptat, val u ri le se ap ro p ie

de litoral. Spre coasta,acestea se transformi.Adancimea prea micaa apei franeazi deplasareavaluri Ior. Creasta valul uise ridica foarte sus, apoicoboari, spargAndu-se demal. De aceea, candnu bate vantul, poti vedeacum se sparg de tirmvaluri mari care parsa nu vind de nicdieri,amintind de vreo furtundcare pare sa se fi formatdeparte, in largu I

ocean u lu i.

Spuma mirii

\49

VnluRrLE

c7 MAREA cu CnEsrE AI-BEUneori, valurile formeazi un felde ,,oite", adica niSte creste albe.Bineinteles, nu sunt niste oiteadevarate, ci o spuma de culoare albi.

Creasta valului: si facem surfing!

in sudul Oceanutui Pacific, valurite suntfoarte inalte, iar zona este denumiti inlimbaj de specialitate ,,zoni de turbulenti",o denumire care te infricoseazi cu adevirat!

ft-{\ ( gnATt cA... ,

U LrrofiALUL EsrE FoRMAT AI DtN TARMUL MARll, COASTA \ |\-

l__ __$li:'_"j ) \-Qy,

*%T* ffi&ffi$tg{ T &# ffi{[$ffis

ApsvARAT Snu Enl,s?

t Valurile agitate reprezintd, o miqcare a mdriiprin care valurile nu se sparg de [6rm.

2 Valurile devin mai inalte pe mdsurd ce se apropie

de [5rm.

:r in lipsa vdntului, valurile dispar.

i Pe litoral se formeazd, mareea inaltd.

ivurNo3 Nlo 's'lvJ '?ilvugvuvd rnwrua rr$ggo3u 's'rvlt rvuvnrov 'z rvuvn3ov't :rdnros

OcEANE l

Ce este windsurfingul?& Daci stai in picioare pe o plante

cu vele, poti stribate firmul miriialunecAnd pe ape, in bitaia vAntului.Nu iti trebuie prea multe: o plange, unflotor 9i un ansamblu format din catarg,vele 9i parAme. Nici principiul nu estecomplicat: stai in picioare pe o plantepe care o conduci cu ajutorul velei. Cumcatargul este prins printr-o articulafie, velapoate fi migcati din fa{a in spate, pentruca mica ambarcatiune si poate fi condusi.

/t

* 'SAntruRA ir'r ArnDupi ce ai invitat foarte binewindsurfi ng, po!i trece Iaf u n board . Care este d ife re n!a?Cu primul plutesti, cu al doileasari. La funboard, te urci pe oplanti mai scurti care are si unopritor de picior, cu aj utorulcdru ia etti fixat foarte bine infata vintului, care poate aruncade pe planta un incepator.Scopul este de a sdri pesteval u ri, care se formeazd d i n

curentii de aer care depisescu n eo ri 1 00 km/o ra.

Campionul face un salt. CAndeste in aer, el se ajuti de velica de o aripi pentru a revenila suprafata apei.

WTNDSuRFTNG --)

Ajutd-l pe Mickey qi pe Dingo sd

\\

o

FIRELE ixcuRCArErevind pe coast6.

EI SI TU

sA PnncrrcrWINDSURFIruC?Pentru inceput,trebuie sa faciniste cursuri lao tcoala speciala.Singur ristisa cazi prea des si

te vei descuraja.insa cursurile suntspecial adaptatepentru copii,p rofeso ru I iti va d a

sfatu ri s i, in citevazile, vei putea sd tedescurci singur.

z 'uN tnwnuo :Stlntos

a,Vn $TlATl CA...

GREEMENT ESTE DENUMIREAonrA ANSAMBLULUT FoRMAT

DrN cATARG, vELE gr eanAME.

OceANE r

ffu*rffim$Il se preetf,e*fim I&r€uI m rli?

& Su rfirlgut se practici doar pe plajeteunde valurile sunt inalte, cu creste mari.Surferul sti in picioare pe plangi ;i alunecipe creasta valului pini la mal. El profiti deviteza valului pentru a fi impins in fafi.

f' Ur.r SpoRT VrNtrDE PE IT.TSULEOriginar d in insu leleHawaii, inventat prin anii1930, surfi ngul a aj uns si inEuropa. Planta, la inceputconfectionata din lemn,foarte greu de mdnuit,a devenit din ce in ce maiutoari. Su rf i ngu I incepesd atragi un public tAnd,r,

devenind un sport foarteta moda. in ultimul timp,acest sport a inceput si fiesubiectul multor seriale la

televizor. Cine nu a auzit deMalibu sau de Waikiki?

SuRFtNG

AnnvARAr Seu Enrs?

Se poate face surfing doar pe apd.

Pentru windsurfing, vdntul trebuie sd batd

destul de tare.

:r Sportul monoski se practicd pe nisip.

Sportul monokini se practicd pe zdpadd.

'vrv3n€ vun9Nts o-urNto 3tv8 :ro rnlnwnlsoc vsuil lnNfa rrs3 r.uods Nn frsf nN lNl)oNol l'?"VovdYz ra nv!'yuvosn rNnfvcuvswv o Jo svur oNilr'rnnlruods'Vdv fd Yctrcvud ]s lnlxsoNol l 's'lvl'E

lvuYA:rov'z'yovdyz ta tS vctrcvua srvod as .lnsNlluns 's'lvl 'r :3limos

De planta pentruveli. in ace st caz,

surfing se poate prinde 9i o micufivorbim despre windsurfing.

* ' Jocu L cu VnLU RILEBody-board, o mica planta foarteutoari, confectionatidintr-o spumi din plastic, aj utala practicarea su rf ingu Iui in pozitieorizontala. Este mai uSor decatsa incerci si rimAi in picioare infata valu ri lo r! Astfe I se exp licaad m iratia excesivi pentru aceastiminiplanta. La ora actuald, se vdndcAteva milioane de astfel de plantein f iecare an .

$TlATl CA...ADMTRATTA EXCESIVA PENTRU

CEVA ESTE ATUNCI CANDEgTr FOARTE ENTUZIASMAT

Cele mai bune plajepentru surfing se

afli in Hawaii,unde valurile potatinge ti 9 metri.

3

$r PASTONAT DE ACEL CEVA.

OcEANE l

Ce este sehiul n&utie?./)- C

*t' )i schiezi pe api nu este utor. Pentruinceput, trebuie invifati pozifia de plecare,cu schiurile in picioare 9i gambele indoite in api.Apoi, trebuie fixat cablul care leagi schiorulde barca cu motor. Aceasta lignegte in fa{i,obligind schiorul si se ridice in pozifie verticali,in timp ce, cu ajutorul schiurilor; el alunecideasupra apei.

f'UN SpoRT PlrrrrDE SrNzATrr TnnrSchiorul are impresia cd zboarddeasu pra apei, cu viteze atingand50 km/ord, si chiar mai multin cazul profesion istilor. U n

alt scop in practicarea acestu i

sport il constituie realizarea defiguri acrobatice sau artistice:alunecarea pe un singurpicior, incercarea unor salturipericu loase sau a u nor slalom u ri.

Nnunc

?:-tsg-g: ffiffiffiffiffi1 €-ffi&$ fl#F-€

JoacA,-TE cu DrNGoSchiul nautic se practici la circa:1.5 km I ord2.50 km I ord3. 100 km I ord

B Schiul nautic a inceput s5 fie practicat in:1. Paris

2. Megeve

3. Annecy

Schiorul este tras de:

t. O barcd

2. O rachetd

3. [Jn cal

l. 3 't e'z v :ltintos

Monoski

I

1.t

i

d

t

?t-rcrNrlE scHruLur NAUrrcin 1921 , pe lacul Annecy, cativavinitori de munte din Franlas-au gandit sd adapteze schiurilede zapada pe apa. Mai rapide,barcile cu motor au impus acestnou sport in intreaga lume, sportpe care il practica astdzi zeci dem ilioane de oamen i.

$TlATl C4...

^ ,rA DEPRINDE"^|NSEAMNA A |NVATA, A TNTELEGE

$r A RETTNE. S_E POATE DEPRTNDEPt ,{ nE t_f trE. i - nilIlJE n

O LIMBA STRAINA SAU TEHNICA ( I

_I _:_.;f"f :{:"'"-^- )\

Cff de sigur estetransprtul maritim?

fiecare zi, sute de nave de transporttraverseazi oceanele. Cele mai maritransporti mii de tone de mirfuri. Alteletransporti materii poluante, cum ar fi navelepetroliere. Ca 9i in cazul strizilor, existi 9i pe

mare un cod al naviga{iei, care reglementeazicirculafia in scopul evitirii accidentelor. Zeci

de nave dispar anual pe glob.*

CoNDITU BuNEPTNTRU A NnvtcAAstdzi, mai mult de jumatated intre nave su nt vech i de Pestecincisprezece ani. De aceea,se efectueazi inspectii tehnicepentru a vedea daci navele nu

sunt prea vechi pentru a naviga Pemare. in cazul in care au nevoie dereparatii, rimin pe chei atAt cateste nevoie. Din pdcate, nu toaten ave le pot f i co ntro late . . .

in docurile gantierelor navalese construiesc ti se repari celemai mari nave.

WPORTEI%F6#

ST PRIVIM MICILEGiseqte denumirea navelor

cu ajutorul acestui cod.

Vi?AAs)

NAVE!de transport de mai josr

-- AEoNRc

O VAGVU OVABvAI*oMiTVAI*o

-I

--II

Cargoul norvegian Sagaland

Tancul petrolier Amastra

--u/

:

HSINVNV8 nOOUVJ 'Uf l'lvU:lNll l 'UJl'lOUlSd 'H:llNVlSl l 'Uf lNOgUV3 nODUVC :f ltn'lOs

W,,PAVr LroN DE CoMP LEZENTA"Pavilio n u I este d rape lu I pe care il poartdo navi pentru a-i identifica apartenenta Ia

o anumita tard. in unele lari sunt acordated rapele u nor nave prea vech i care, ch iardaca nu mai sunt la fel de sigure, continuasa navigheze pe mare. Acesta este un,,pavilion de complezenta".

fr-,t\ { gnATrcA...

() cARGoURTLE suNr MARINAVE COMER-CIALE, CARETRANSPORTA TOT FELUL

DE MARFURI.

OceANE

nTodurile marinfire$ti& Toti marinarii trebuie si stie cum

se fac nodurile mariniregti, mai exactsi cunoasci bine serviciul la bordul navei sau

,,matelotajul". Cu un nod se pot lega douifrAnghii intre ele, pot fi fixate cablurile injurul unui stilp sau poate fi tras la bord unom care a cizut in mare. Nodurile mai ajuti9i la ancorarea navei sau la pavoazarea sa. Primul nod pe care

trebuie si il gtie oricemarinar: nodul 8 simplu!

f' NoDURI CARE Rr z:.srALa o navi ancoratd de tdrm,frangh ia cu care este ancorataeste so I ic itata foa rte m u ltdin cauza valurilor. Noduriletrebuie si fie foarte rezistente.Semicercul, cel mai simplu nod,este in acest caz suficient. Exista60 de tipuri de noduri marine, lacare se poate folosi frAngh ia sau

fi ru I de pescu it.

Ux Sa.'c Prrx DE Noounr!Peqtele a muqcat momeala!

Dar la ce capdt al firului se afld oare?

t 'uN lnutJ :3lln'los

q#'TREI TIPURI DE NODURI

Exista trei tipuri de noduri:nodurile opritoare, careimpiedica o franghie sa alunecede pe un scripete sau careingreuneazi un capat al sdu.Nodurile de ancorare aj uti Ia

fixarea franghiei de un obiect.Nodurile de imbinare aj uta laimbinarea a doua franghii intreele sau a unei franghiicu o sArma.

FrAnghiepentruancori

lati cum se

leagi douifrAnghii...

f'-,+\ { gnA1 cA...

O scRrpErELE ESrE o rulcA norlr. n iruJURUL CAREIA SE TRECE O FRANGHIE,UN MECANISM CU AJUTORUL CARUIA

SUNT RIDICATE GREUTATI.

OceANE

k ewru$fiegfuum

& Un bun navigator poate si giseascidrumul noaptea doar privind Luna gi

stelele. Dar; cAnd este ceate, el i;i pierdeorice reper! Cea mai mici greteali il poateindrepta spre recifuri ... Pentru a evita acestlucru, oamenii au construit faruri .

* 'CEL Mnl VrcHl FnnDInr LUMECel mai vech i f ar d in lu me a fostconstruit in Egipt, in Alexandria,in urmd cu 2 400 de ani. Acestaavea 134 de metri inaltime, fi induna dintre cele 7 minuni ale lumiiin Antichitate.

!6luMr nrA cAr-A uzrroARE

Faru rile su nt constru ite Ia intrareain porturi, pe insulitele periculoasesau pe coaste Ie in co nj u rate d e

recife. Farul este un turn inalt.Cu aj utoru I sistem u lu i siu deiluminare, in directia vapoarelorsunt trimise fascicule puternice de

lumini (alba, verde, rotie) .Acestesemnale Iuminoase ajuta vapoarelesi se orienteze pe mare.

SnnnNALE ix NoePTEInventat de americanul Samuel Morse, alfabetul cu

acela$i nume te va ajuta sd comunici cu prietenii t6inoapt€Br pe distante mari!

luminoase cu ajutorul codului de mai jos:

LINIA CORESPUNDE UNUI SEMNAL LUNG.IAR PUNCTUL UNUI SEMNAL SCURT.

A

B

cD

E

F

G

J

K

L

M

N

oP

oR

II

- I

I--

I-tt

-II

t

-

s rrr

T-ur.v rrr

WI

xY

z

- -lt

- -I

t

H .rr!

L.

1

4

8

I

rr!! -

5 rrrrr

--- !r9

2 rr--r

6 rr!!r 7

3 lrr - -

-- ttl

0 ---rr

Unele lanterne electriceau un mic buton, cucare semnalul luminospoate fi intrerupt in modintermitent.

+,FARURTLE DE AsT Aztin zilete noastre, cu ajutorutsistemelor moderne depozitionare, farurile nu maisunt atAt de des folosite. La oraactuali, in lu me mai existi doar1 500 de faruri maritime aflatein functiune. Farurile sunt astazielectrice; pe vremuri, cei carepazeau farurile foloseau IumAnirisau Iampi cu petrol.

$TlATl CA.,.UN RECIF ESTE O FORMATIUNE

DE STANCI SUBMARINE. RECIFELESUNT PERICULOASE DEOARECE

NAVELE NU LE POT VEDEA$r RrscA sA EguEzE DtN

CAUZA LOR.

OceANE

Be ee e*mstruiese**

& O"t"nii au construit mereu porturi inscopuri comerciale. Aceste porturi erau fortificatepentru a rezista in fafa pira{ilor 9i a furtunilor.Astizi, toate firile ;i oceanele din lume suntlegate intre ele prin porturi. Cele mai multemirfuri sunt transportate maritim.

fPoRTU RrLE

CoMERctALECel mai mare port dinlume se afli in Europa,in Olanda, la Rotterdam.Acest port, unde se aflafoarte multe depozite,asiguri schimbul a peste37 0 de m ilioane detone de mdrfu ri pe an.U rmitoru I port ca marimeeste cel din Anvers,Belgia. in Franta, cele maimari porturi comercialese afla in Le Havre si

Mars i I ia. in Ro m in ia, ce I

mai activ port comercialeste Co n stanta.

ixonEAprA-TE Spnn Ponrul PorRrvrrA $tii care este cel mai mare port din lume?

ANVERS

LE HAVRE

G .+

5 ROTTERDAMr3{srtrec in fiecare an prin cel mai$tii cdte tone de mdrfuri

mare port din lume?

t { miliard de tone

2 370 de milioane de tone

:r t 0 tone

z8titvcuirrtou Nrq rnruod fudsro vguon rlslv :rlinros

+a/

f7 PrscurruL DE AcREMENTin Franta, cel mai mare portpesciresc se afli inBoulogne-sur-Mer. Aici vin naveenorme de pescuit, numitepescad oare, sau vapoare u ria;especializate in pescuitul tonului.Pe5tele se vinde cu strigareapretului, o formi veche devAn zare la licitatie.

Unele porturi sunt specializatein pescuit; aici vin numeroasepescadoare.

Radi

Bazin

Port din Statele Unite

Port de agrement

-r--,{\d<) iru pc

$TlATl CA.,.iru ponr exrsrA o cLADTRE SPEcTALA

a UNDE sIYryP5_tElIElE c4IE r_ocMAr

IA FOST PESCUIT. VANZATORIIsrnrcA PRETUL AcEsrurA,

I Vrtrr , rY-ervr^nt

r DE UNDE $r DEIUUJVilREAI)t VANZAREI

I

cu STRTGAREA PRETULUT(uN FEL DE LTCTTATTE).

& D".e vrei si navighezi cu un vapor cumotor puternic, ai nevoie de un permis. Pentruasta, oamenii merg la gcoli speciale, undeinvafi cum se conduce un vapor gi cum se facdiverse manevre: cum si ,,parchezi" un vaporintr-un port (,,a acosta" sau ,,a apunta"), cumsi salvezi pe cineva care a cizut in api... -

-' Pentru o bircufe atitde mici nu ai nevoiede permis!

f'CoDUL MARrrrMPentru a putea naviga pe mare,trebuie respectate multe reguli,la fel ca si Ia codul rutier. Acesta estecodul maritim. Uneori, capcanelese ascund chiar lAnga !arm.De aceea, oamenii au instalatbalize care sa indice marinarilor, deexemplu, locurile mai periculoase si

ce directie ar trebui urmata. Trebuiedeci invdtate sem nele date de balize.

Pentru a conduce o ambarcatiunede curse iti trebuie permis!

q

ERMIS

GlsEgrE CuvANruL NnporR rvrrAnalizeaz6, bine bircile de mai jos qi giseqte silueta potrivitd fiecireia.

-:..

1 2 3

v t 'o e'J z'g I :f linlos

rSt-\

11,

\:2,ilo oV'z\'*\' \'

"'.:*'dil

in porturi ;i inzona litorali,polifia de coastisupravegheazirespectareavitezei.

Pentru aconduce oambarcafiunecu pAnze nu i{itrebuie permisde conducere.

TE,AMANDURILE DE PE PI-AJAPe o plaja amenajatd, la 300 de metride mal sunt plasate, din loc in loc,geamanduri galbene. Pana Ia aceasti linie,oamenii au voie si intre in apa, iar barcilen u pot patru nde in aceasti zoni decdt cuvitezi foarte mica. Dincolo de Iinie, barcilesunt libere sd circule. Dar cel care vreasa inoate mai departe trebuie si poarte uncolac pentru ca barcile sa il poatd observa.

$T|ATI CA... I

BALIZELE SUNT NI$TE SEMNE I

tN FORMA DE COLAC, TURNULET- I

SAU JALOANE, CARE DELIMITEAZA 1

zoNELE NAVTGABILE $t tNDtCAMARINARILOR DRUMUL

CEL MAI SIGUR.

I

I

I

I

I

L

OceANE

& 0 n"r.i maritimi este absolutnecesari pentru cei care navigheazipe mare. Pe harti sunt reprezentatecoastele, canalele ;i adincimea apei.Mai pot fi marcate vinturile, mareelegi curenfii, precum 9i recifele sau epavelecare pot reprezenta un pericol. Harta maiindici nordul, latitudinea ;i longitudinea. Harti maritimi foarte

veche

f'MARrrrMA SnuDE COASTA?Harta cu navigatia maritima,,de coasta" prezinti detalii cuprivire la tdrm si la elementeledin care este alcatuit fundulmirii (nisip, mal, stanci )

Acest tip de harta este folositorcelor care navigheazi de-alungul coastelor. Celalalt tip deharta maritima indica rutele pecare navele pot sd navighezein largul marilor si oceanelor.Aceasta este folositoare deexemplu cargourilor caretransporta mdrfuri de pe uncontinent pe altu l.

Sr NE IxToARCEM ixPorRrvrrPe ce canal trebuie si navighezeMickey pentru a se intoarce firi

PonruL

piedici in port?

t 'uN lnwnuo :3un'los

* 7 O PovEsrE Mnr VrcHEPrimele harti de navigatiemariti mi, portu Ianele,desenate de spanioli si italieni,date az6, d in Evu I Med iu.in zilele noastre, la etaborareaacestor harti colabore az6,

multe tari. Nave cu diverseech ipamente modernepleaca pe mare si aduni dateprecise, sondand de exempluadancurile mirilor si oceanelor.

$TlATl CA...UN CANAL

ESTE UN DRUM CARE DUCEiru ponr sAU iru uncul ruAnu.

PE cANALE sE MAr clnculAgr irurnE rNSULe, svrrANDU-sE

Rrscul eguARu NAVELoR.

€'$ sffim* Ie tedteNNe$& Apele teritoriate sunt ffuii de mare

de o anumite letime de-a lungul Frmuluiunui stat. Au o letime de aproximativ20 de kilometri . in aceste dpe , statulriveran controleazi totul. De exemplu,doar navele apa(inAnd acestei fariau voie si pescuiasci; navele subpavilion striin nu au acest drept.

=.'-'t\.:i=:, :=E-.11-1-$.*5-.E\-

::''

DnEPTUL DE TNECEREToate navele straine potnaviga liber in apeleteritoriale ale uneitdri, mai putin navelede rd,zboi si cele caretransporta materialefoarte periculoase, precumdeteurile nucleare.Acestea trebu ie sa oblinao autorizatie, deoarece unstat riveran trebuie sa isip rotejeze ta rm u ri Ie in fataoricdrui pericol.

ApeLE TenlroR

Nava de rizboi,,Resolve"

d'3e fl- fl$ $-t s

Doar pescarii aparfinind statuluiriveran pot lucra liber in apeleteritoriale.

O navi de rizboi nu poate intra firiautorizafie in apele teritoriale aleunei tiri.

c'Srrr cE SUNT MTLELE

MARINE?Letimea apelor teritoriale este de22,22 km. Altfel spus, acesteaau o latime de 12 mile: deoarecein limbaj maritim, distantele nusunt misurate in kilometri, ci inmile. Mila marini este o unitatede mdsurd echivalenta cu1 852 m: 12 mile inseamniexact 22,22 km.

fr-{\ ( $rrATr cA... :

C/ uru RtvERAru rnAle$TE pE MALUL II utuur FLUVru, AL utuer ruAnl sAU, \! urueoRt, cHtAR PE MARGINEA ( t|

-r rlrF. A-l__ :*_='_'T:=: +

BaTDABAc!O navi striind se opreEte pe mare la timitaapelor teritoriale ale [5rii respective. Pe navdexisti o scard metalici gradat6, cu un spafiude 0r5 m intre fiecare linie. ln momentulin care naya opreqte motorul pentru a firemorcatd, scara are 5 linii de gradafie sub

ap5. Dacd la flux nivelul mirii urcd cu

1150 m, cf,te linii de grada{ie vor fi acoperite,in plus, de ap6?

'sONnJnCS 35 VS V^VN VC nVS "'Y9SV3UC VSIS^VN VfIVInfU9 V3 rn83UI UV 'V.LVOVU9 VUVCS ttnw tVW 3U:tdOCV

vs rldv rnrrntN vo nurNra 'uSErnrd vnvN Joluvofo 'lNtr ol3tN :llintos

Ce este o navd de peseuit ?

& Pentru a putea pescui, o navespecializatd, pentru pescuit, utr pescador;trage in spatele siu un nivod enorm, carepescuiegte tot ce prinde: pegti, creveti, pisicide mare de pe fundul mirii. Nivodul maipoate prinde ;i bancurile de pegti care plutescla suprafafi: sardele, heringi, scrumbii...

q#7 De ToArE MAntMILE

N ave le ca re pesc u iesc d e-alungul coastelor sunt mici:au aproximativ zece metrilungime. Cele care pleacdpentru mai multe Iuni inexped itii lu ngi su nt enorme(au 100 de metri sau mai mult)si se numesc ,,nave-uzina". La

bordul lor, pestii sunt curatatide oase si apoi congelati.

Trierea pegtilor pe o navi-uzini

Mici navi de pescuit

FTECARE CU PnADA SA

Existd unele nave de pescuit specializate, cumar fi cele de mai jos. Ghiceqte ce pescuiesc

acestea, in func[ie de denumirea lor:

t balenierd

'r tonier

crevet i er

I ang ust i er

heri nger

rgNru:rH '9 3tsnDNV't '" tirnruc 'g Norz :tNf-tvg '! :lintos

Si pescuimcu spor!

* ' [JNDTTA Snu NAvoD?Un pescador pescuiegte petti cuaj utorul unui nivod. De altfel,m ajo ritatea pescad oare lo r fo Iosescnivod u l. Pentru u n ii pesti insinivodul nu este cea mai buna solulie.La ton de exemplu, undita este maipotriviti: acest peste este atAt dep ute rn ic in cdt ar p utea ru pe f i re lendvodului.

$TlATl CA...

OceANE

Cum inainteazf, o haref,cu mohr?

,\

In zilele noastr€, motorul inlocuieStecu succes velele sau vAslele, ajutindbarca si inainteze rapid, firi a se opri .

La unele modele, motorul este instalatin interiorul bercii. La altele, motorulgi elicea alcituiesc un dispozitiv careeste fixat in exteriorul bercii.

fMnr MULTE Frr-unlDE VnpoAREVapoarele de croazieri suntech ipate cu cab ine, cusete,radioreceptoare 5i pottransporta sute de persoane.Barcile de agrement in schimbnu sunt acoperite si au intredoui ;i patru Iocuri. lar barcilecu motor ajuti mai ales la

deplasarea pescarilor de-alungul coastelor sau pe lacuri.

Aceasti ambarcafiune de curse estesupranumiti ,,Formula I de pe mare"

.ttO PnoeLEMA cu UurATt DE MAsunA

Puter:: r:cr este calculatd in caiputere. O barcd poateavea := . : . 3C de cai putere. Viteza pe mare este calculatdin no:-' -- -:: pe ori reprezinti 1 852 de metri parcur5i

intr-c :'z :' -:itatea de misurd a distantelor pe mare este

mila r.'-i ::re are o lungime de 1 852 de metri.

Navigatorii de weekend trebuiesi igi umple rezervoarele de dinaintegi si aibi la indemAni o canistri decombustibil lichid!

CUVINTELE LTPITE

Daci despar[i fraza de mai jos in locurile potrivite,vei afla ce spun Riri, Fifi qi Lulu.

C U O BARCAC U M OTO RVO MiruAIV JUTAMULTMAIREPEDE,

FARASAN E FAp EMG RIJ I D I N CAUZNTANTULUI.

'rnlnrNvn vznvc Nlotnug tu3cvJ tN vs vuvJ '3o3dau tvtu rrnw vrNtvN! tton uorouu nc Youvg o nc :ltlnlos

l, t?

l-

Navi de agrement

Barci cu motor

Vapor de croazieri

$TlATl C4...ANSAMBLUL

FORMAT DIN SCHELETUUNEI NAVE LA EXTERIOR

I

I

Ih(6sE NUME$TE COCA. -/'o,

C,e este o eorahie eu p$nze?

& P" ur"-uri, bircile inaintau cu ajutorutvAslelor. Apoi, pe vremea faraonilo[s-au inventat primele coribii cu pinze informi de petrat, prin care acestea inaintaucu ajutorul vAntului. Panzele in formide triunghi, denumite ,, Iatine", au fostinventate pe vremea lui Carol cel Mare,ajutind ambarcafiunea si inainteze mairepede gi mai eficient.

f' MARTNA MoprnruAPAnzele ,, latine" in formade triunghi, combinatecu cele pitrate, vorda nastere caravelelorlui Cristofor Columb,ajutAnd Ia descoperireaAmericii in 1492.La inceputul secoluluial XIX-lea, inainte deinventarea motoru lu i cu

aburi, ambarcatiunilecu pdnze erau peste tot.Coeletele, cordbiile cu

catarg, corabiile de maretonaj, toate strdbdteauoceanele lumii cu toatepAnzele sus!

MESAJUL Drx SrrcLACu ajutorul listei de mai jos, decodeazd cuvinteleurmdtoare li vei afla ce spune mesajul gisitin sticla de pe mare.

B=f%0€ 'F$ #f;B=*f%Y@o/o=a$!

*'CRnRvELE 5r GnuoANE

Caravelele aveau doud sau trei catarge si ococi foarte lata, care mentineau corabia la

suprafata apei. Foarte grele, aceste corabiise manevrau destul de greu si avansau lafel de greu. in secolele XVII si XVltl, piratii,corsarii si banditii navigau cu ajutorul unorcorabii mult mai inguste si mai rapide:galioanele. Aceste corabii cu panze inaintaucu viteza si permiteau piratilor sa prindanava pe care voiau si o prade; piratii ii taiaucalea si urcau Ia bordul sdu cu ajutorul unorancore cu patru brate.

Yachtingul a devenit astizi un sportde mare clasi.

$TlATl CA..I

PTRATil ERAU NI$TE BANDTTT I

FOARTE PERTCULO$| I

CARE NAVIGAU PE MARE I

sr ATACAU NAVELE CARE .TRANSPoRTAU ruAnrunr iru ( ,

etrr^rtl Et E Yltll Qt Ytrttt \

ANLTUREsI

MoG

$f*o/o

=o

t

B#AeY

::':T:'ll'l'::"lr-' >o,iv9nJ-uol vlnsNt v-t ht3INns ::ilIntos

+s3