enciclopedia disney 2

Upload: alian-rox

Post on 07-Jul-2015

928 views

Category:

Documents


30 download

TRANSCRIPT

Cuprinslntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8Povestea PimAntului

Vulcanii 20

Mun{ii 22(

Ghefarii 26Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30(bi

Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34 r;, Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38 Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44

Polii gi tundra 46 Pidurile 48 Preriile 50 De;erturile 52

Si ajutim PimAntul 54

#*.

Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

lrurRoDUcERE IN

))Planeta PimAnt))Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei.Pe planeta

Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului&P,"n"tanoastri este o sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit o sferi din rocigi incandescenti.Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. O mare parte dinsuprafata sa este acoperita de apa, ceea ce

topiti

in milioane de ani,

il face sa pari de culoare albastra.

temperatura din centrul PimAntului a coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.

CUM s-A

Fonunr PAvrArurulI L

PimAntul vizut de pe LuniPamAntul s-a

ricit treptat, iar roca topiti,

topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in

4 I

in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci

prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

jurul planetei.

PovesrEA

PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qRintr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar, PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu alte opt planete. Este singura planetd din SistemulSolar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soareau aparut primele forme de viata. La inceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat.

2 t)

ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceane

"*."\

\

\

,-,

,

t 4l

in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar

nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAndPamAntul era inca in formare.

Dnt*

UruroARE

Soarete este atit de mare, inc6t in interioruI siu ar putea intra mai bine de 1 miLion de p[anete de dimensiunea Pim6ntutui.

t$' 6a,urA $r DEscoPERA q pp. tcAlAronre

I

_ -DtNozAURu:iru

10-1

snalrU: pp. 20-21

/

{n rr

Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile&Anotimpuritesunt cetetoamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara, vara, toamfld, iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului, in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare, cel rece in cealalti. PimAntul mai efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei axe, in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li a noptii.

Pdm,6ntul esteuSor inclinat

patru

ilH;;,:llTX,X1:r,

I

II

s

SOARE

PdmAntulse roteste in

jurul Soarelui inaceasta directie

Mzll7'rlNl

Legendi N : Nord

ffi ffi @) ffi ffi

S:Sud

lunie: vari in emisfera nordici, iarni in cea sudici

Anotimpurile anuluis

qf,r,

RNAREA

AruorMpu

Rr

LoR

inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca, in perioade diferite ale anului, unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. in locurile cele mai expuse Soarelui este mai multa lumini si caldura (vara), iar in cele care nu sunt indreptate spre Soare este mai frig si mai intunecat (iarna).

Tttete $r ANonMPURILEDecembrie:

iarniDecembrie:

in emisfera nordici, vari in cea sudici

iarni inAmerica

3.

.r.--:.ri*'i.,i.i:':a::B=--:,::"

:

de Nord

gi

in Europa, in emisfera nordiciEcuatorul impartePamAntul in emisferele de nord si suds

Decembrie:

vari inAustralia,

Soarele ddruiegte lumind 5i culoare

in emisfera sudici

*'PdmAntul se rote;tein jurul propriei axe o data la 24 de ore.Se rotette numai spre est

ANonMPURtLEEcuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali, numite emisfere. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara, vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea celor doi poli, la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari, in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.

Septembrie: toamni in emisfera nordici, primivari in cea sudici

Noapte

f

PamAntului

Dnrr UTUITOAREp;mantul se deplaseazi cu aproape 105.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut

'ZruA st NonprrnSunt n...rur. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud). Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi; insa in timp ce Pimdntul se

*

Soarelui.

roteite, aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. Dacd pe o parte a PimAntului este zi,pe cealalta este noapte.

tu s..6nurAqiI

cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ $rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21

$t DEscoPERA

:

I

Zorii: se na;te o noui zi

.!f.te

PmruErA PAruArur

Interiorul $i exteriorul&Ptrntntuleste format din roci si

Srnnrrgr

Mrrnl

DE RocA

metale foarte fierbinti. PimAntul este ,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, atmosfera. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd, fiintelor aerul pe care acestea il respiri. in ptus, tine la distanfi anumite raze solare, care ar putea diuna planetei.O parte a crustei este uscatul

Pamantul este format din trei strate principale. Scoarta exterioard subtire, pe care locuim, este alcatuita din roci solida si rece. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte, mantaua. in centrul PimAntuluise afla nucleul: nucleul intern este

format din metal solid, cel extern din metal lichid foarte cald.

Manta de rocdincandescentd

Nucleu exterior din metal lichid

terestru, iar solul

..

r.&"

4:'g,,F*

format deasupra rocii este fertil

Cn

o PlrnsrcA

Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici. Coaja subtire a piersicii este scoarta terestri, pulpa moale este mantaua, iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.

.Si1

.,.

%*rr**,

,---..

Pirtileunei piersiciO

parte a crustei este ,--

acoperita de mari sioceane

Stratele PimAntului si atmosfera

lrurenroRul gl ExTERIoRUL

f

Srnnrr DE GAzE in atmosfera se afla cinci strateprincipale de gaze: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosferasi exosfera.

-

Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz

Gravitalia este care atrage obiectele citre PimAnt

fo(a

..-'^.-

-'-:

".'ln

Termosfera: stratul cel maicald de gaz

Mezosfera: stratul cel mairece de gaz

f[]\,f

-

Stratosfera: in acest strat de gaz zboaraavioanele supersonice

salturi la trambulini, o fortA numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi fel, gravitatia Pamintului atrage totul catreCand

FonrA GRAVTTATTET 'faci

centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant.

-

Troposfera:acest strat de gaz

determind clima

DNrr UUIIIAREUergind firi oprire, ar fi nevoie de 10 siptimini pentru a ajunge in centrul

*

Pi mA ntu tu i.

,}' ({nurA gr DEscoPERAq

tuiI

I

grrNTA

itu

;unul NosrRU: pp.28-29iru

cAlAronte

sralu:

pp.

21

I

lrrs

Pmrurrn

Continente rn mt$eareA o

&S.o"rta

terestri este impirfiti in

blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului, plicile tectonice aluneci, ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte.

doui placi vecine se deplaseazi in directii opuse, in roci se formeazi o mare cripdtura (falie). Pe coasta occidentali a Americii de Nord se afli o falie lungi, numita San Andreas. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele.Cand

Fnlu lr

Falia San Andreas din

f'

ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi, pe planeta noastri exista un singur continent, pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. in fiecare an, continentele se misci usor.

California (Statele U nite), cu o lungime de I 125 km, s-a format in urma alunecdrii a doud placi vecine in sens opus

Falia San Andreas

Pangea s-a

divizat formAnd continentele de astizi

Continentele, ata cum apar astizi

Antarctica Rift Valley din estul Africii s-a format in urma separdrii a doud placi

r64l'

incet, continentete s-au deplasat pe toati suprafafa Pimintului

CorurrNENrE iw MtgcARE&ffi W ft**a

MT5cAREA Pl-AcrLoRCAnd doua placi tectonice se afla aproape, se pot ciocni, separa sau aluneca in directii opuse.

-/,

)t

nt-frt

O mare parte a

plicilor

se separi

sub oceane, iar roca fluidi urci pentru a acoperi

gaura

l/Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment

Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci insens opus

Muntii potkoata

lua nastere din ciocnirea

plicilortectonice\

Cangur

Donn ix AusrRALrAOceaniai

Australia et devenit o insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,car

Dnrr UturToAREContinentete se deptaseazi cu circa 2 cmpe an.

*

elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit

rnarsupialele (rnami l'erele cul-ruzunare) in multe alte parli arle glol-rului, detr uu ;i in Australia. Aici, vechile merrsupiale au evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi, culn sunt koalzr ;i cangurii., care llu se intlilnesc in niciun alt loc clin luure.

Lantul Himalayaa ltrat nastere din

61;;;-;l-DEscoPERAP,T[-A$; pp. 50-51 MAf!{IFERELI : pp. 12-13

:

ciocnirea a doua placi tectonice ale caror

margini s-au indoit in sus

Pmruern PArvrArur

Cutremurele

1,,,*,*,r,.,,,u.u, propaga dintr-un punctse

pagubele & Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar loc intr-un mari au scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite a doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u "lun".l opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'" deseoripe ficind ca suprafala PimAntului si tresalte. in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd

din adAncul Pimdntului

r""i"ri

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube grave. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage, numite tsunami in Japonia.

':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"

;;itl -*..-- $

\ .,

crddirite moderne sunt/ ,/

;:! il.::r

.*:llid

Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure

Clddirile vechi

"::oh-ffi '. :ryi*.,'yl\

;dkcg*. li$*:ffi

utrtu rllLlr q.rrF- tlt!:.

;TH,

r.i'ffiffijffif, iEffiffiilleTr1i

nrEf,i . Etxt i3m ;JX.ryh* ; fl3-a -*fdr i*-3 1S4::

t|rar{

tLl

,-ir;,',t

a,

Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia), din 1995

sa crdpdturd

Epice este punctul deasupra de la supra

oartei terestre

hipocentrului

EruencrA CUTREMURU;LuIScala Richter mAsoari energia eliberatA de zsuduiturile u6ui rDerata eliberati oe zguduiturile qhui zguourtunre 9nurcurtremur. Un7.

cutremur ca/e are 2 sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd, daca valoarea este de 7 lau mai ridicatl, poate provoca d catastrofi.o valoare dereI

CulneMURELE

Fonln

CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluareapagubelor provocate. Scala are 12 grade.

3 grade

Abia se simte: tavanul se misc5

r*

'

,

incet

s grade

it simte toati lumea:se varsb apa

din pahar

9 gradeDupd un cutremur au loc deseoil incendii12

Pagube grave:

turnurile seprbbusesc, releauade conducte se

sparge Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5

grade

,:)

fuii

,

Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti

# 'tif

,: --,

^tr f

Dnrr UTUITIIARETransamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite)

*'

CI-Aornr SrcunrAnumite clidiri sunt astfel proiectate pentru a rdmine in picioare in timpul unui cutremur. Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. Forma de piramida a clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica pribusirea cladirii.

* Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor.

Un cutremur imaginar in San Francisco (Statele Unite)

$rs

Pmruern PArvlArur

Yuleanii&Vutcanuldin interiorut PimAntului. CAnd se ricegte, roca formeazil dealuri si munti. O mare parte a vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ erupe sau explodeazi. Despre un vulcan care nu a mai erupt de multeste o deschizituri in scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti

Magma sub presiune erupe din crater si se ---_scurge la suprafata sub forma de lava

Cosul central

Magma urcd in cog

-L.

cos

taterat

.r,t'' "" ;. .,/,' ;,'; | ' - ....:-1"

.,

ffi f,i z',,r,';

-/./i:'",:

,

----*

se solidifica

:'^-*",.E':'.-.1; ;;.";f.W -':---:- -bfffi -.--,-,-- compacta 'UN MUruff t6yAlavA

sub forma de con

--,' Sub vulcani se

-;:-_." - ;=afli un cuptor

'_-j

scut, plat

ffi:$#f,:stratele de lavd fluida se solidifica

magmatic, un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma). CAnd '. presiunea din cuptorul magmatic I creste, magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater. Magma care ajunge la i suprafata se numeste lavi. i

)

cuptorul magmatic

/it,

/t\ /

n /\I

al unei eruptii mai vechi

Dnrr UUIToABE 4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.

gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:de departe a curs lava. Lava

fluidi di na5tere vulcanilor plati, in forma de scut: cea densa da nasterevulcanilor inalti, ?n formi de

::,,.ff](\ '\\

con.

I \y' I "" I 2 ori 't tava estede ,/, | * Lava este de circa 12 ori I dec6t apa ffi I mai fierbinte decat apa | j1

* Lava poate si atunece cu o vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.

i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' magrnatic ptin t ,,,derotabpifit '-

-''.

5i inlandescente'

'.t.

I

I ctocotiti. ctocotiti.

I

,,

zo4fr

li.'

Vur-cRturr

; I- Crater-\-*-

-t

Jr:

Sec!iune a unui vulcan in eruptie

S..'((

Curgere de lavd

Gheizerul este unf,

jet

de

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru ArnO eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa, devenind un lac de crater. Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA.

OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETAOamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru a se proteja de lava incandescent[. EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului Examinarea unei scurgeri Ei sd prevadd noi eruptii. de lavi

!r'zr

PmruErA PAruArur

Muntii)

&Aoroape

toti mun{ii

s-au format

FonunREA LnruruLur HrunlAYA4 ICu circa 45 de milioane de ani in urma, placa tectonica ce transporta

in urma unor migciri ale plicilor terestre. Sunt de trei tipuri: cu strate cutate, munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea muntilor mai inalli, cum este Himalaya (Asia), sunt de increfire ti se intind ingiruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor atmosferice.

lndia a inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.

India

Ocean

AsiaI

i

'41--=4-t I

"4

alB

.u

{fi ''\-'.rOcean mai mic Asia

ir.

Miqcarea pldcii

IndiaFormarea munlilor

rI Cu circa 4O de milioane /. a, ani in urmA, placaindiana s-a ciocnit de ceaasiatica, iar rocile de pe fundul

oceanului s-au incretit in

sus,

formind cute gigantice.

India Mi;carea pldcii citre Asia

final, nd 'oc ro 3: arut. rla a(La alrCU u

ta 5-; unit au

Asia, iar

antul CC;

5 *

mai creste cu circa 1 cm pe an.Himal,aya

inci

a dis pi sp Un lar an nt imputn im rur rAtor de MU ti m Jnl nu de in retire, Hlin al;ay.a nc imi ma ma 'ch marc eaza purn ctu inI Catre ncl ,ul ctr 'ea ae rut A AVL loc cioc-nrire rdiintr'e U1 n irt ir cele cel d ouA plAc_ii,

Placa este incd in miscare catrecea asiatica

MuruprFarie-_______-__"

Falie

Aenul on MUNrEAtmosfera Pdmdntului este formatd din aer, un amestec de azot, oxigen ;i alte gaze. La munte, la altitudine mare, aerul este,rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii, cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul a respira.

o masd

de ---t=-=-='#

impinsa in sus intre doua falii

tFormarea

mun!ilor-blocMagmaPeruanii sunt obignuilicu aeruI rarefiat din Anzi

impinge

rocile in

sus

Formarea munf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTI Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra, formand o protuberantd.

Un model de munte-cupoli realizat din plastilini\

thi")

.'5 A rlfi :;; 11u

Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire, care cuprinde si MunteleEverest

F : A.!-t .r-l

tl)F*Roci

increlite+cry*ri:lrWF:{t-

PIaca asiaticdse impinge catre

A q 6nurA $t DEscopERA pp. LocuRtcELEBRE: PLANTELE: pp. 38-39

lr

+'-

cea indiana

18-19 /

!

Linia faliei marcheazd intAlnirea placilor

Qlza

Pmruern PArvlArur

*'

ry

Bocile fosilele ffi{i

Rocr RncrreRocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma, roca lichefiata, se rAceSte 5i se

intire5te. Unele roci vulcanice se formeazi in subsol, altele din lava care ajunge Ia suprafata terestri.

Gabbroul este o

roci vulcanici ce formeazi atunci cind magma sese

Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd, gi se consumi neincetat, intr-un proces lent. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic), care sunt purtate derAuri citre mare ca sedimente. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc, se formeazi rocile sedimentare.Magma

ricegte Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre : t ,t -:,-^ -^t:,1 :I:-::.-.-se sot id ifica in'T:

-:,

Hry'.! -,

?tr;;l

Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii, duritifii gi a tipului de cristale pe care le formeazi.

este impi,

in sus din interioPamAn

Cdldura gi presiunea pot transforma rocilesed i mentare sau vu lcan ice

in roci metamorfice

1

Multe roci confin cristale de cuar-t, cel mai rispindit mineral

qf" 'RocCAnd

SE TRANSFOlcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt

preze

metamorfici formati din comprimarea argilelor sedimentare

listul

este o roci

supusgFKtnei pfusiuni puternice sau unei edlduri ridieate, se transformi

in metamorfice. Rocile din zonelevdlcanice sunt supuse frecvent acesteisch im

24

biri

.

Rocte gr FoSTLELECuvr sE FoRMEAZA

C,q,nBUNELEHuilaa

-'Fd-*g{g.

inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. Este compusd din plante moarte, ingropate gi comprimate incet, pAnd s-au trasformat in rocddurd.

1. Plante de mtagtin5, moarte 9i scufundate

at

Fosili de amonit, un animal marin

in noroi 9i presate, formeazi2. ingropate

FosrLE LEFosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales

turba3. Turba,

in rocile

ingropati

mai ad6nc si presatS,

formeazi tignitut4.

in cete din urmi, ia nastere cirbunetenegru, lucios si

compact

sedimentare. Pentru a deveni fosile, plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care, de-a lungul milioanelor de ani, s-au intirit in piatri. PIanta sau animalul se descompune lisAnd o urmi pe piatra sau se fosilizeaza acolo. transportd rocile

Ghelarii, rAurile, ploaia givAntul

-

RAU ri Ie

toate erodeazd rocile

erodate cdtre mare, sub forma de sedimente Ciclul rocilor

':''*o. '- a4+ &r.:l:c _:+q-i,.

.

l1i

! ri: il*Lqlits+ --!acr -:f * :l

*'..'-1

Rocrue SrnnrrFrcATERocile sedimentare s-au format dupa compactarea stratelor de sedimente. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci, altele sunt de origine organica, cum sunt fragmentele de cochilii si de corali marini.

w\

Stratele de sedimentesi de animhle marine.

Sedimentulse depoziteazd

acolo unde

fluviile

seI

varsa tn mare

Calcarul este o roci sedimentari, formati sub api, din scheletele gi

din cochiliile animalelor marine

lrzs

Pmruern PAuArurZdpada cdzutd pe ghelarse preseaza, transformAn d u -se

Ghetarii&G^",^lrsunt ghea{i, formate din zipada cizutiftuvii enorme dela inil{ime mare. Ei erode azd, rocile, migcAndu-se incet spre vii. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre

in gheata

o zoni mai caldi, incepe si se topeasci. in aceasti f azil, rocile sfirAmate incep se se depuni.

*#d-

GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr Un ghetar t. risci la vale cu *tiuucentimetri pe zi, impins de propria sa greutate, care ii conferi o mare forta. ln timp ce inainteazi, desprinde bucati de roci, agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.

Limba ghetarului

Morena, pdmlntul modelat de gheata inmi5care, este formatd din fragmente de rocdPArAU

Rocile erodatese pravalesc la

vale, intre doi ghetari uniti

format

dupa topirea ghetarului

Materialele detriticesunt sedimentele deroca pe care un

f

ghetar.

!,

.)iAJ

le

lasa

in urma sa atunci

:

r".18-r

cand Se.tope5tel?1 l-

+"i-

Valurile mprenice".sunt grame2i de nislp,.

pietris si prundisdepozitate de ury'..

Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare, pline

' apd, care se formeaza cAnd r tn ghetar +,,*, Un ryhorr" transporti milioane de bucAti *-'.-r"' blocurile de gheata se topesc ;^ :^-=' -_.L,I.LJL de roci, care sunt depozitate acolo unde : se topegte gheata. Aceste acumulari de .--t-L: -^-: -^ pot . -pe roci se ^^+ i.^rl--J^ intinde ^^ o suprafati mare sau pot alcatui gramezi sub forma unor

* de ' lru Unnnn GHffnRuLUI

^^^^::':::'j:--

i "

.

-^-:

^

|.-L'-.^

(

-l-.--

'*

valuri morenice.

GnETARUCapdt sau inceput al ghetarului

FcnanAREA VATLoR r'

'^,I tI I

I iI I I I

L ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei,,V".

4 I

in perioade mai calde, inainte de formarea

, ' ,,' \ .. ,i.-1

tl

i

Spdrturile adAncidin ghetar senumesc crevase

Un ghe{ar carese topegte

r) L

Cand clima a devenit mai rece, s-a format ghetarul care a umplut valea.si

CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita mai adAnca.

.:t ,t-{7

Pietre ;i roci transportate in si sub ghetarcu un

}' 6nurA gr DEscoPERA pp.? tI

r-

ArLAS:

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48

54-55

i

/

!rzz

Pmruern PAuArur

Oeeane $ibM"i

miri

f'

Sue ApAFundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat. Exact ca suprafata pamAntului, are propriul relief, muntisi fose. Multe dintre aceste forme de

bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific, Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele.

relief au luat nastere ca urmare a miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana, exact cum se intampli si pe uscat.

Uscat

PovArnigul continental este punctul in care platformacontinentala se incl i na cdtre fundul oceanului

Fundul oceanului Petrolier

i I

\r '

| .1,'.:;,::i1','. j i i;:' , :)t,:

PI

atf o rm a

co

nti n e ntald

este o zona de pe fundul..

marii, usor inclinata

..;'/ /'

Forare

pentru

\'''in fosa oceanicd, fundul

extragerea gazului

a,

aPetrorurui

;i dinmare

T:;::!:,#:#';t'#Wi

CnneuRANTUL SuBMARINPetrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt formate din resturi de plante si animale care au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti fosili, utilizati pentru a produce energie.

Lanturile muntoase din ocean sunt formate din magma care isi face loc catre suprafata intre doua placi

OcenruE Sr MAnlPAntecul

valului

Punctul cel mai inalt (creasta) valuluiSpargereai

MnnEELENivelul apelor din oceane .si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase. Mareele sunt cauzate, in principal, de LunIt, cilre, iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele. .\t unci cind PlturAntul,Luner ;i Soarele sunt lulinierte, Luua ;i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ieirsLr

Atractie exercitatd deLund asupra

Atracfia Lunii si

a

apelor

\

Soaretui cauzeazi maree foarte inalteMaree inaltd Maree joasd SoareleLu na

)Mi;carea valuluieste circulariAtractia Lunii este mai puternicd decAtcea a SoareLui

przr oceittt el or, ltrtlvttcliu

cl

0rbita Lunriin juruL

Miscarea valului

nlrree

;i rlai inalte.

PdmAntuLui

Muntii submarinivArfurile plate sunt denumiti guyot

cu

Muntii submarini carerazbat din mare formeaza insule

+, VnluMuntesubmarin

RrLE Valurile se misca pe suprafata

impins in

sus

de magma de dedesubt

marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. CAnd valul ajunge la tarm, ,,se sparge" pe plaja.

'/

Dnrr UturToABE\-

*\ .'\ .\)-._.'

AOancimea fosei Marianelor (11kml, din OceanuI Pacific, este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.

f)-a--+\

6;;;-;,;;;;;;;--l(\ pp.22-23 YsPAriur- cosMlc:

Peisajul fundului oceanrc

-'-:r,

duze

Pmruern PArvrArur

Bfluri $i laeuri&Unrau este apa care curge la vale pe un drum drept, numit formati din doui maluri de

RAurile igi au de obicei izvorul la munte, unde ploua din abundenta siunde se topeste zapada

piatri;i fo*J j ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,;i poateschimba forma peisajului. RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi cascade. Aduc cu ele rocile erodate

albie,

Jt

i 1

1..__ j

, $|iF_lIDELTAapropierea igirndreqte sedirnente: |Ei depoziteaz'/as;i

\

.. r' j

1i",,,,,,i:'J

lt;a,/i+i1i.

Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia

loplrn l[ in ndrii, rdul din munti ;i depoziteazi o parte din l:::l:.X::"llllljiljj_ i[ .,ii.r , vileza acestea inainte de a se virsa in mare. j nisip, ..o;il;i;,';,:,;. noroi "i,i,,,,, "",,r. tl::#.argild.

, ,,,,,

ti=-.

't

]

i

lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"' Acest material, nurnit erluvionur,j' " qi l'ormeazd 3 I se rz-rspAndeqte ;,',1 ilJ.:',,1"1 o

C 'CuRsut-

qi i. rni.scaror;i f+..:i.:::'. Iumed.delta.

T",:J,illil'

pamrinr ,,,n5 | zond de pdnAnt rni;cdtorumed, delter.

"'' h i/Y,il,' l piit :"9;gi .-l*'i*Xri]

.1

Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti, acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari. Apa curge mereu in jos, urmand cel mai scurt parcurs citre mare. La inceput, riul sapa valeadAnca, insi cind ajunge campie se largeste. Matca largeste si formeaza meandre. intio vaie largA.

RAulul

reren

mtdrtinos.. ,,.}"-)t=

-:I

in formd desemiluna

..1.:: . fr;l;.:;-=i: ' , " '':*"{-.;r";';'l{

se

o la

d-;.-l.l:,r ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*". --.--*+i *-..-. 'i ' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. " -- =\ .... ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' ' . _ ,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... -- =..i; " .n . l. .- .:.i.: . '';r';: ...

--4. .-- -;-_*- .--,- -..._,... . ,'-) ..,::,: .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,(al r-6ulu|

Meandru

:.'

-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-.... -;:, - )

)

-::'.:,i:i:-

'-

._=

.

,

-r..'

z

;,

-,,=.-*

-;1-r-..;i-t',

) -l.,Ia5iil-'

* -'i{

42r$f*

:F&

'.."y,l*.,.,.

rr),}.';::.:'

.:

r"-Jl *.t,,.*$

I{i

. '-'t' :l

*.

,..'..*:

'

'1...

I

Funruu, CIcLoANE & Co.Furtuni intr-uncumulonimbus

_dt qs

Colonrur RorlroARETornada este un vArtej de aer care se extinde de la baza unui nor de furtuna. Aerul

din interiorul tornadei

este

rotit (poate ajunge la 480 km pe ora) de vAnturile puternice prezente in partea superioara a norului.O

tornadipe

pimint

se abate

Lumina unui fulgerse formeazd

in interiorul unut nor

Fulgerul poate lovi din nor in nor, precum si din nor in aer

MASUnAREA VANTULUIScala Beaufort mdsoard electele

vAntului asupra mediului inconjurdtor. Se imparte pe Ii3 niveluri (forqe), de la vAnt calm (forqa 0) la urargan (lorqa l2).Gradut 1 Adiere a Fumutse

vintului1-5 km/h

l:;:::f #Steagurite

misci

si

Ii

Gradul 4 V6nt moderat 21-29 km/h

fAtfiie, iarpraful se inatt5

8 Furtuni 62-7l,kmlhGradul

Se rup rSmurete din

copaci

-'--

Gradut 12

C t5 d

irite

F'I

e$:'l

.r"

r;ti.{.'

iir

..,Liri

;.ir)!

-

Uragan1

suferEpagu

18 km/h

be

sau mai mult

importante

l j.

l,

Dnrr UrutToARrin f ieca re za,in tume se deztintuie circa 50.000 defu

-t

rtu ni.

g!!t

in Java, in tndonezia, tuni in 220 de zite pe an.

-t

-

? I

t-

MARr pEH$CIN,ALilAri: $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

pp.23 /

,*I

:

*at,,,,

@*ot

Pmruern PAvtArur

Clima ffi,,,ff,f,l3"lzn,i ittorfericecare totalut condifiilor se repeti, aseminitor, de la un an la altut. in generat, este cald in apropierea Ecuatorului, frig in apropierea polilor gi temperat in regiunile de mijloc. Clima este influenfata gi de relief, de vAnturi ;i de curentii oceanici prezen{i in zoni.De milioane de ani, clima este in continui schimbare, din cauza divergilor factori, cum ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om. in trecut au existat perioade reci, de lungi durati, numite perioade glaciare.

glob prezintl tipuri Clima de "?"-rlr petropicali, subtropicali, ncipale:5ase

ctMAtcE

DtN Lurur

pri

temperat caldi, temperat rece, de desert si polari. Pe planiglob formeazi zone ample.

Planisfera indici zonele climatice

_,u,r^___J _1\:rFr-L

a:J