enciclopedia disney

51

Upload: mirela-nicoleta-grigore

Post on 11-Aug-2015

574 views

Category:

Documents


64 download

DESCRIPTION

Enciclopedia Disney

TRANSCRIPT

Page 1: Enciclopedia Disney
Page 2: Enciclopedia Disney
Page 3: Enciclopedia Disney

(

#*.

Cuprinslntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

Povestea PimAntului l0Zilele 9i anotimpurile l2lnteriorul gi exteriorul l4Continente in migcare l6

Cutremurele l8Vulcanii 20Mun{ii 22

Ghefarii 26Oceane ti miri 28RAuri gi lacuri 30

Peisajul se transformi 32

Cum este vremea 34r;, Prognoza vremii 36

Nori si fronturi 38Ploaie 9i zipadi 40

Furtuni, cicloane &, Co. 42*i, Clima pe glob 44

Polii gi tundra 46Pidurile 48Preriile 50

De;erturile 52

Si ajutim PimAntul 54

Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58

(bi

Page 4: Enciclopedia Disney

lrurRoDUcERE IN

))PlanetaPimAnt))

Cu milioane de ani in urmi, o enormi mingedin roci incandescenti se rotea in jurulSoarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a

format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit dinaceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit auapirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.

Pe planeta noastri au luat na;tere peisajele pe carele cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii

;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfaprocesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele

noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(eivAntului, ghefii ;i apei.

Page 5: Enciclopedia Disney

Povestea Pimflntului&P,"n"ta noastri este o sferi enormi,

Pmruern PAuArur

care se rotegte in jurul unei stele: Soarele.PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliardede ani in urmi, din gaze fierbinfigi praf, care au devenit o sferi din rocitopiti gi incandescenti. in milioane de ani,temperatura din centrul PimAntului acoborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegitela suprafafi din adAncuri s-au adunat injurul acestuia formAnd un balon gazos,numit atmosferi.

CUM s-A Fonunr PAvrArurul

4 in primii sii ani, PimAntul era o sferi de rociI topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta,

gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera injurul planetei.

Ve oe nr DrN SenlruVizut de pe Luna, PamAntul pare rotund,dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doipoli si bombat la mijloc. O mare parte dinsuprafata sa este acoperita de apa, ceea ce

il face sa pari de culoare albastra.

PimAntul vizut de pe Luni

I PamAntul s-a ricit treptat, iar roca topiti,L prezentA la suprafata, a devenit solida. ln nouaatmosfera s-au format nori si a inceput si ploui;oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

Page 6: Enciclopedia Disney

PovesrEA PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qRintr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar,PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cualte opt planete. Este singura planetd din SistemulSolar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar faceparte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soare "*."\

\ \ ,-, ,

2 ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceanet) au aparut primele forme de viata. La inceputerau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele,animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat:reptat din api pe uscat.

t in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe4l plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, darnucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcanisi furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAndPamAntul era inca in formare.

t-$' 6a,urA $r DEscoPERA I

q _ -DtNozAURu: pp. 10-1 t /

cAlAronre iru snalrU: pp. 20-21

Dnt UruroARE* Soarete este atit de mare,inc6t in interioruI siu arputea intra mai bine de1 miLion de p[anete dedimensiunea Pim6ntutui.

{n rr

Page 7: Enciclopedia Disney

Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile&Anotimpurite sunt cete patru ilH;;,:llTX,X1:r,

perioade in care este impirf it anul toamni in cea sudici

(primivara, vara, toamfld, iarna).Alternan{a lor este dati de pozifiainclinati a PimAntului, in timp ce se

rotegte in jurul Soarelui: anotimpul caldva fi in ernisfera cea mai expusi la Soare,cel rece in cealalti. PimAntul maiefectueazi gi o rota{ie in jurul proprieiaxe, in 24 de ore: aceasti miscaredetermini alternarea zilei li a noptii.

6ntul esteinclinat

Pdm,uSor

I

II

s

PdmAntulse roteste injurul Soarelui inaceasta directie

lunie: variin emisferanordici, iarniin cea sudici

SOARE

LegendiN : NordS:Sud

Anotimpurile anuluis

qf,r, RNAREA AruorMpu Rr LoR

inclinarea PAmAntului pe propria axi faceca, in perioade diferite ale anului, unelelocuri sa fie mai expuse Soarelui decAtaltele. in locurile cele mai expuse Soareluieste mai multa lumini si caldura (vara), iarin cele care nu sunt indreptate spre Soareeste mai frig si mai intunecat (iarna).

Mzll7'rlNl

ffiffiffi

@)ffi

Page 8: Enciclopedia Disney

Soarele ddruiegtelumind 5i culoare

NoaptePamAntului

f'ZruA st NonprrnSunt n...rur. 24 de ore pentruca Pimintul si se roteasci in jurulaxei sale (linia imaginari care treceprin centrul planetei 5i unegte PolulNord de Polul Sud). Pe suprafataPimintului indreptati catre Soare

este zi; insa in timp ce Pimdntul se

roteite, aceeagi zoni se indepirteazade lumina si intri in intuneric. Dacd

pe o parte a PimAntului este zi,

pe cealalta este noapte.

Tttete $r ANonMPURILE

Decembrie: iarniin emisfera nordici,vari in cea sudici

EcuatorulimpartePamAntul inemisferele denord si sud

PdmAntul se rote;tein jurul propriei axeo data la 24 de ore.Se rotette numaispre est

Septembrie: toamniin emisfera nordici,primivari in cea sudici

Zorii: se na;teo noui zi

Decembrie:iarni inAmericade Nord gi

in Europa,in emisferanordici

Decembrie:vari inAustralia,in emisferasudici

* ' ANonMPURtLEEcuatorul imparte Pamdntul in douijumatali, numite emisfere. Aproape peste

tot exista patru anotimpuri: primavara,vara, toamna 5i iarna, dar in apropiereacelor doi poli, la extremititile nordici si

sudicd ale planetei existi doar iarna si vara.Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord)este vari, in emisfera australi (de sud) este

iarna si invers.

.r.--:.ri*'i.,i.i:':a::B=--:,::" :3.

s

tus..6nurA $t DEscoPERA :

q cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ Ii $rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21I

Dnrr UTUITOARE

* p;mantul sedeplaseazi cu aproape105.000 km/h in timpce se rotegte ?n jurutSoarelui.

.!f.te

Page 9: Enciclopedia Disney

PmruErA PAruArur

Interiorul$i exteriorul

&Ptrntntul este format din roci si

metale foarte fierbinti. PimAntul este,,invelit" cu strate de gaze care formeazd,atmosfera. Atmosfera controleazitemperatura PimAntului gi fu rnizeazd,fiintelor aerul pe care acestea il respiri.in ptus, tine la distanfi anumite razesolare, care ar putea diuna planetei.

Srnnrr DE RocAgr MrrnlPamantul este format din trei strateprincipale. Scoarta exterioard subtire,pe care locuim, este alcatuita dinroci solida si rece. Dedesubt se

afla un strat foarte gros gi fierbinte,mantaua. in centrul PimAntuluise afla nucleul: nucleul intern esteformat din metal solid, cel externdin metal lichid foarte cald.

O parte a crusteieste uscatulterestru, iar solulformat deasuprarocii este fertil.. r.&"

4:'g,,F*

Cn o PlrnsrcAStratele Pimantului suntasemandtoare celor ale uneipiersici. Coaja subtire apiersicii este scoarta terestri,pulpa moale este mantaua,iar sAmburele tare estenucleul alcatuit din metale.

%*rr**, ,---..

Pirtileunei piersici O parte a crustei este ,--

acoperita de mari sioceane

Manta de rocdincandescentd

Nucleu exteriordin metal lichid

.Si1 .,.

Stratele PimAntului si atmosfera

Page 10: Enciclopedia Disney

lrurenroRul gl ExTERIoRUL

- Stratosfera:in acest strat de gaz zboaraavioanele supersonice

- Troposfera:acest strat de gazdetermind clima

fSrnnrr DE GAzEin atmosfera se afla cinci strateprincipale de gaze: troposfera,stratosfera, mezosfera, termosferasi exosfera.

- Exosfera:stratul cel maisubtire de gaz

Termosfera:stratul cel maicald de gaz

Mezosfera:stratul cel mairece de gaz

Gravitalia estefo(a care atrageobiectele citrePimAnt

-'-:..-' ".'ln^.-

f[]FonrA GRAVTTATTETCand

'faci salturi la trambulini, o fortA

numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasifel, gravitatia Pamintului atrage totul catrecentrul sau, impiedicand ca lucrurile sa

zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa

cadi pe pimant.

\,f

tu,}' ({nurA gr DEscoPERA I

q grrNTA itu ;unul NosrRU: pp.28-29 Ii cAlAronte iru sralu: pp. 21I

DNrr UUIIIARE* Uergind firi oprire,ar fi nevoie de 10 siptiminipentru a ajunge in centrulPi mA ntu tu i.

lrrs

Page 11: Enciclopedia Disney

Pmrurrn

Continentern mt$eare

&S.o"rta terestri este impirfiti inblocuri gigantice care se imbini ca unjoc de puzzle. Cind roca fluidi se migciin adAncurile Pimintului, pliciletectonice aluneci, ficAnd ca enormelezone de uscat terestru (continentele)care se afli deasupra si se migte.

oA Fnlu lrCand doui placi vecine se deplaseazi indirectii opuse, in roci se formeazi o marecripdtura (falie). Pe coasta occidentali a

Americii de Nord se afli o falie lungi,numita San Andreas. De-a lungul linieifaliilor se produc de obicei cutremurele.

Falia San Andreas dinCalifornia (Statele U nite),cu o lungime de I 125 km,s-a format in urma alunecdrii a

doud placi vecine in sens opus Falia San Andreasf' ScHTMBARTLE PArvrArrrruLurCu mai bine de 200 de milioane de ani inurmi, pe planeta noastri exista un singurcontinent, pe care oamenii de gtiinla ilnumesc Pangea. incet, acesta s-a spart inbucati care s-au deplasat pana au formatcele gapte continente de astdzi. in fiecarean, continentele se misci usor.

Pangea s-adivizat formAndcontinentele deastizi

Continentele,ata cum apar astizi

Antarctica

Rift Valley din estulAfricii s-a format in urmasepardrii a doud placi

incet, continentete s-au deplasatpe toati suprafafa Pimintului

r64l'

Page 12: Enciclopedia Disney

CorurrNENrE iw MtgcARE

**a&ffiWft

MT5cAREA Pl-AcrLoRCAnd doua placi tectonice se aflaaproape, se pot ciocni, separa sau

aluneca in directii opuse.

-/,

Fosa Marianelor este punctul cel maiadAnc al PamAntului. S-a format atuncicAnd s-au ciocnit doua placi, iar unadintre ele s-a scufundat in P|ment

Cangur

tnt-fr)tO mare parte aplicilor se separisub oceane, iarroca fluidi urcipentru a acoperigaura

l/Faliile si cutremureleapar cAnd doui plicivecine aluneci insens opus

Muntii potlua nasteredin ciocnireaplicilortectonice

Oceania

Lantul Himalayaa ltrat nastere dinciocnirea a doua placitectonice ale carormargini s-au indoitin sus

koata

Donn ix AusrRALrAAustralia et devenit o insuldcu circa 'rir de n-rilioane de erni

in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,car elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuitrnarsupialele (rnami l'erele cul-ruzunare) in multe alte parli arle

glol-rului, detr uu ;i in Australia.Aici, vechile merrsupiale au

evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi,culn sunt koalzr ;i cangurii., carellu se intlilnesc in niciun alt locclin luure.

61;;;-;l-DEscoPERA :

\

i

P,T[-A$; pp. 50-51MAf!{IFERELI : pp. 12-13

Dnrr UturToARE* Continentete sedeptaseazi cu circa 2 cmpe an.

Page 13: Enciclopedia Disney

Pmruern PArvrArur

Cutremurele 1,,,*,*,r,.,,,u.u,se propaga dintr-un punctdin adAncul Pimdntului

& Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar pagubele

scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' mari au loc intr-un

marginite a doui ptici vecine "lun".l

i" r""i"ri i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"uopui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'"

deseoripe

ficind ca suprafala PimAntului si tresalte.in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube ':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"grave. Cutremurele marine (cutremurele care \ .,au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri €uriage, numite tsunami in Japonia. ;;i crddirite moderne sunt

.*: Proiectate astfel incat sa;:! ll reziste la cutremure

Clddirile vechi

"::oh

' :ryi*.,

il.::r tl ,/-*..-- $ /

;TH, idutrtu rllLlrq.rrF- tlt!:.

;dkcg*. li$*:ffi

-ffit|rar{nrEf,i. Etxti3m

; fl3-a1S4::

r1i ffif,tLl

',tiEffiffiilleT r.i'ffiffij ,-ir;,;JX.ryh*-*fdr i*-3

. 'yl\

Efectele cutremurului de laKobe (Japonia), din 1995

a,sa crdpdturd

oartei terestre

Epice este punctulde la supra deasuprahipocentrului

re

EruencrA CUTREMURU;LuI7.

Scala Richter mAsoari energiaeliberatA de zsuduiturile u6uieliberati de zguduiturile qhuirDerata oe zguourtunre 9nur

rtremur. Un cutremur ca/e are

valoare de 2 sau mai nJica pecu

o

scala Richter nu se simtel insd,daca valoarea este de 7 lau mairidicatl, poate provoca d catastrofi.

I

Page 14: Enciclopedia Disney

CulneMURELE

Dupd un cutremurau loc deseoil incendii

Un cutremur imaginarin San Francisco(Statele Unite)

Transamerica Pyramid dinSan Francisco (Statele Unite)

* ' CI-Aornr SrcunrAnumite clidiri sunt astfel proiectatepentru a rdmine in picioare in timpulunui cutremur. Au fundatii solide si se

pot misca putin dacd plmAntul se

cutremura. Forma de piramida a

clidirii Transamerica Pyramid din San

Francisco (Statele Unite) impiedicapribusirea cladirii.

Fonln CUTnEMURULUTScala Mercalli mdsoard forlaunui cutremur prin evaluareapagubelor provocate. Scalaare 12 grade.

3 Abia se simte:grade tavanul se misc5 r* ' ,

incet

s it simte toati lumea:grade se varsb apa

din pahar

9 Pagube grave:grade turnurile se

prbbusesc, releauade conducte se

sparge

12grade

Catastrofe:PEm6ntuI atunecSsi se deptaseaz5

Patru din cete 12 gradede pe scala Mercalti

,:) fuii ,

#'tif^trf,: --,

Dnrr UTUITIIARE* Unete animate au uncomportament ciudatinainte de un cutremur.C6inii tatri disperat pentruci pot simli cutremureleinaintea oamenilor.

$rs

Page 15: Enciclopedia Disney

Pmruern PArvlArur

Yuleanii

ffi:$#f,:

Magma sub presiuneerupe din crater si se ---_scurge la suprafata subforma de lava

&Vutcanul este o deschizituri in Cosul central

scoarta terestri prin care iese Ia Magma urcd in cog

suprafati roca topiti 9i incandescenti -L. , ----*din interiorut PimAntului. CAnd se -/./i:'ricegte, roca formeazil dealuri si ffi ",:

munti. O mare parte a vulcanilor se f,iafli pe marginile brazdelor terestre. cos taterat .,

z' ,,r,

Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ .r,t'' "" ;.

erupe sau explodeazi. Despre un .,/,' ;,'; | ' - . ';

vulcan care nu a mai erupt de mult ...:-1"

;;.";f.W -':---:- - ffi - -lavA compacta 'UN MUruff bf t6yA -.--,-,--se solidifica sub --,'

-;:-_." - ;=-forma de con Sub vulcani se afli un cuptor '_-j

magmatic, un rezervor de roci topita-='si incandescenti (magma). CAnd '.

presiunea din cuptorul magmatic I

:'^-*",.E':'.-.1;

creste, magma se ridica Ia suprafata -iprintr-un cos central 5i iese prin

)

crater. Magma care ajunge la isuprafata se numeste lavi. i

scut, plat

cuptorul magmatic /it,stratele de lavd n /\ al unei eruptii mai vechifluida se solidifica /t\ / I

de departe a curs lava. Lava fluidi I \y' I "" I magrnatic ptin t ,,, '.

di na5tere vulcanilor plati, in forma € ,/, | 't tava estede circa 12 ori I derotabpifit ' 'de scut: cea densa da nastere ffi I mai fierbinte decat apa | 5i inlandescente'

4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.gj;:tii:#[r*;;r'j:ru: ::,,.ff] i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' -'vulcanilor inalti, ?n formi de con. (\ '\\ j I I ctocotiti. I -

.t,,

.

zo4fr li.'

Dnrr UUIToABE* Lava poate si atunececu o vitezi de p6ni [a 100 kmpe ori.

* Lava este de circa 1 2 orimai fierbinte dec6t apactocotiti.

Page 16: Enciclopedia Disney

;IVur-cRturr

'((

Gheizerul este un jet def,

S..

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru ArnO eruptie violenti poate face ca vdrfulvulcanului si explodeze, astfel formAndu-seun crater sau un bazin (caldera) care se poateumple cu apa, devenind un lac de crater.Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vorputea forma pe fundul siu plat mici conuride cenusa si lavA.

- Crater*- Jr:-t

-\--

Sec!iunevulcan in

a unuieruptie

Curgere de lavd

OavrBNr DE $rrrNlAiN SIIoPETAOamenii de gtiin[d care studiazdvulcanii trebuie sd poarte salopetespeciale pentru a se proteja de lavaincandescent[. EEantioanele de lavdii ajutd sd afle rnai multe desprerocile din interinrul PdrnAntului

Ei sd prevadd noi eruptii. Examinarea unei scurgeride lavi

!r'zr

Page 17: Enciclopedia Disney

PmruErA PAruArur

Muntii&Aoroape toti mun{ii s-au format

in urma unor migciri ale plicilor terestre.Sunt de trei tipuri: cu strate cutate,munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritateamuntilor mai inalli, cum este Himalaya(Asia), sunt de increfire ti se intind ingiruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se

mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat(distrus) in urma fenomeneloratmosferice.

)

FonunREA LnruruLur HrunlAYA4 Cu circa 45 de milioane de aniI in urma, placa tectonica ce transporta

lndia a inceput sa se miste spre cea caretransporta restul Asiei.

India Ocean Asia

I

i

'41--=al-"4

4-tI.u

B

{fi''\-'.r

ir.

Ocean mai mic

Asia

Miqcarea pldcii

Formarea munlilor

unit

rI Cu circa 4O de milioane/. a, ani in urmA, placaindiana s-a ciocnit de ceaasiatica, iar rocile de pe funduloceanului s-au incretit in sus,

formind cute gigantice.

India

India

re'e

auul

a

I Cat

intr

5-;ant

tiay.in

rdi

taCC;

ntJnlal;,ul'ea

annumacturire

'oclarMU

imin ctr

n irti

ndrorlam

linncl

-n ir

_i

final, lrAsia, iararut. UnrAtor deretire, H

eaza purloc cioc

ouA plAc

LaCU

sprur

nc'ch

rut

au

pitn

U1

d

3:a disimpude inmarcA AVL

cele ,

a(imdema

aecel

Placa este incdin miscare catrecea asiatica

Mi;carea pldciicitre Asia

5 * Himal,aya inci maicreste cu circa 1 cmpe an.

Page 18: Enciclopedia Disney

Murupr

Aenul on MUNrEAtmosfera Pdmdntuluieste formatd din aer, unamestec de azot, oxigen

;i alte gaze. La munte,la altitudine mare, aeruleste,rarefiat": gazelesunt mai pu{in densedecAt la nivelul rndrii,cleci existd rnai pu(inoxigen pentrul a respira.

Peruanii sunt obignuilicu aeruI rarefiat din Anzi

Farie-_______-__ " Falie

Himalaya este un mareIant de munti formatiprin incretire, carecuprinde si MunteleEverest

Roci increlite

PIaca asiaticdse impinge catrecea indiana

+cry*ri:lrWF:{t-lr +'-A 6nurA $t DEscopERA !

q LocuRt cELEBRE: pp. 18-19 /PLANTELE: pp. 38-39

Linia faliei marcheazdintAlnirea placilor

o masd de '#---t=-=-= timpinsa in susintre doua falii Formarea

mun!ilor-bloc

Magmaimpingerocile in sus

Formareamunf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTIMuntii in blocuri se formeazi atunci cAnd omasi de roca este impinsA in sus intre doualinii de falie; la cei cu cupola, magma impinge?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra,formand o protuberantd.

Un model demunte-cupolirealizat dinplastilini

\th.'5i")

fi:;;u

F : A.!-t

Arl

11

.r-l

tl)F*

Qlza

Page 19: Enciclopedia Disney

Pmruern PArvlArur

Bocileffi{i fosilelery Rocile de pe scoar{a

terestri se forme azd, gi se consumineincetat, intr-un proces lent.CAnd magma ajunge la suprafa{ise solidifici in roci vulcanice.Acestea sunt erodate (firAmitate)in parfi mai mici (materialdetritic), care sunt purtate derAuri citre mare ca sedimente.CAnd stratele de sedimente se

acumuleazi prin depunere 9ise intiresc, se formeazi rocilesedimentare.

Multe roci sunt formate din amesteculdiferitelor minerale. Mineralele prezenteintr-o roci pot fi recunoscute pe bazaculorii, duritifii gi a tipului de cristalepe care le formeazi.

* ' Rocr RncrreRocile vulcanice se formeazaatunci cAnd magma, rocalichefiata, se rAceSte 5i se

intire5te. Unele roci vulcanicese formeazi in subsol, alteledin lava care ajunge Ia suprafataterestri.

Gabbroul este oroci vulcanici cese formeazi atuncicind magma sericegte

Magma care se rdceqte deasuprasau in apropierea scoartei terestre-^ -^t:,1 :I:-::.-.-- : t -:,- ,t

Cdldura gi presiuneapot transforma rocilesed i mentare sau vu lcan icein roci metamorfice

1

se sot id ifica in'T: -:, Hry

'.! -,

?tr;;l

Magmaeste impi,in sus dininterioPamAn

Multe roci confincristale de cuar-t,cel mai rispinditmineral

qf"'Roc

listul este o rocimetamorfici formatidin comprimareaargilelor sedimentare

SE TRANSFOCAndpreze

lcanice sau sedimentareprafata terestrd sunt

supusgFKtnei pfusiuni puternice sau

unei edlduri ridieate, se transformiin metamorfice. Rocile din zonelevdlcanice sunt supuse frecvent acesteisch im biri .24

Page 20: Enciclopedia Disney

Rocte gr FoSTLELE

Fosili deamonit, un

at animal marin

FosrLE LEFosilele sunt resturi de plantesi animale conservate mai ales in rocilesedimentare. Pentru a deveni fosile,plantele sau animalele trebuie si fieingropate in grabi de sedimentele care,

de-a lungul milioanelor de ani, s-auintirit in piatri. PIanta sau animalulse descompune lisAnd o urmi pe piatrasau se fosilizeaza acolo.

Ghelarii, rAurile, ploaia givAntul - toate erodeazd rocile

RAU ri Ie transportd rocileerodate cdtre mare, subforma de sedimente

..' \

-1

Stratele de sedimentesi de animhle marine.

Ciclul rocilor

&r .:l:c_:+q

Sedimentulse depoziteazdacolo undefluviile se

varsa tn mare

Calcarul este o roci sedimentari,formati sub api, din scheletele gi

din cochiliile animalelor marine

* ' Rocrue SrnnrrFrcATERocile sedimentare s-au formatdupa compactarea stratelorde sedimente. Unelesedimente provin dineroziunea diferitelor roci, altelesunt de origine organica, cumsunt fragmentele de cochilii si

de corali marini.

':''*o.

'- a4

-i,.

. l1i

! ri:il*Lqlits+

--!acr-:f * :l

w

I

Cuvr sE FoRMEAZAC,q,nBUNELE -'Fd-*g{g.

1. Plante demtagtin5, moarte9i scufundate

2. ingropate in noroi9i presate, formeaziturba

3. Turba, ingropatimai ad6nc si presatS,formeazi tignitut

4. in cete din urmi,ia nastere cirbunetenegru, lucios sicompact

Huila a inceput sd se

formeze cu circa 3()0 demilioane de ani in urmd.Este compusd din plantemoarte, ingropate gi

comprimate incet, pAnd

s-au trasformat in rocddurd.

+

lrzs

Page 21: Enciclopedia Disney

Ghetarii&G^",

^lrsunt ftuvii enorme de

ghea{i, formate din zipada cizutila inil{ime mare. Ei erode azd, rocile,migcAndu-se incet spre vii. Cindtemperatura cregte gi capitulghefarului (limba) aluneci spreo zoni mai caldi, incepe si setopeasci. in aceasti f azil, rocilesfirAmate incep se se depuni.

Pmruern PAuArur

Limbaghetarului

Zdpada cdzutd pe ghelarse preseaza, transformAn d u -se

in gheata

*#d-

GHrnrA sl Rocr ir.r MrscnnrUn ghetar t. risci la vale cu *tiuucentimetri pe zi, impins de propria sa

greutate, care ii conferi o mare forta.ln timp ce inainteazi, desprinde bucatide roci, agitandu-le si inglobandu-lein gheatA.

Materialele detriticesunt sedimentele deroca pe care un ghetar.

!

le lasa in urma sa atuncicand Se.tope5te

Valurile mprenice".sunt grame2i de nislp,.pietris si prundisdepozitate de ury' ..

Morena, pdmlntulmodelat de gheata inmi5care, este formatddin fragmente de rocd

PArAU formatdupa topirea

ghetarului

iA : r".1,

- J 8-r

+"

i-

Rocile erodatese pravalesc lavale, intre doighetari uniti

f

.)

l?1

l-

Marmitele gigantilor sunt *cavititi circulare, pline de ' lru Unnnn GHffnRuLUIapd, care se formeaza cAnd r tn ryhorr" +,,*, '

^^^^::':::'j:-- Un ghetar transporti milioane de bucAtiblocurile de gheata se topesc ;^ :^-=' -_.-

*-'.-r"':

L,I.LJL de roci, care sunt depozitate acolo unde

i se topegte gheata. Aceste acumulari de-^-: -^ ^^+ i.^rl--J^ ^^ .--t-L:-^-: ^ |.-L'-.^

-l-.-- (

'*" . - - . roci se pot intinde pe o suprafati maresau pot alcatui gramezi sub forma unorvaluri morenice.

Page 22: Enciclopedia Disney

GnETARU

Capdt sau inceputal ghetarului

itl

. , Spdrturile adAnci

.. ' ,,' din ghetar se

\ ,i numesc crevase

FcnanAREAVATLoR

'^, r'I

tI

I

I

i

II

I

I

L

4 in perioade mai calde, inainte de formareaI ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu

marginile asemdnitoare literei,,V".

-1

Un ghe{ar carese topegte

r) Cand clima a devenit mai rece, s-aL format ghetarul care a umplut valea.CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita si

mai adAnca.

.:t,t-{

7

cu un

r-}' 6nurA gr DEscoPERA i

? ArLAS: pp. 54-55 /t $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48I

Pietre ;i roci transportatein si sub ghetar

!rzz

Page 23: Enciclopedia Disney

Pmruern PAuArur

Oeeane $i miribM"i bine de doui treimi din suprafafa

PimAntului sunt acoperite de apa oceanelorgi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific,Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanelegi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufligi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atragapa mirii gi provoaci mareele.

f' Sue ApAFundul marilor si al oceanelor nueste deloc plat. Exact ca suprafatapamAntului, are propriul relief, muntisi fose. Multe dintre aceste forme derelief au luat nastere ca urmare a

miscarii placilor si din activitateavulcanica subterana, exact cum se

intampli si pe uscat.

UscatPovArnigulcontinental estepunctul in careplatformacontinentala se incl i nacdtre fundul oceanului

Fundul oceanului

Petrolier

P I atf o rm a co nti n e ntaldi \r | .1,'.:;,::i1','. j este o zona de pe fundul..I ' i i;:' , :) marii, usor inclinata

t,: ..;'/ Forare pentru \'''/' extragerea gazului ;i in fosa oceanicd, fundul

a, aPetrorurui dinmare

T:;::!:,#:#';t'#WiCnneuRANTUL SuBMARINPetrolul si gazul se afla in adAncul PamAntuluichiar si sub fundul marilor si oceanelor. Suntformate din resturi de plante si animale careau trait cu milioane de ani in urmi. Oameniiforeaza solul pentru a ajunge la acesti carburantifosili, utilizati pentru a produce energie.

Lanturile muntoase din oceansunt formate din magma careisi face loc catre suprafata intredoua placi

Page 24: Enciclopedia Disney

Maree inaltd

Maree joasd

OcenruE Sr MAnl

PAnteculvalului

Punctul cel mai inalt(creasta) valului

Spargereai

Mi;carea valuluieste circulari

Miscarea valului

+,Vnlu RrLEValurile se misca pe suprafatamarii. PAntecul si creasta suntformate de forta vantuluicare sufla peste api. CAnd

valul ajunge la tarm, ,,se

sparge" pe plaja.

MnnEELENivelul apelor din oceane

.si urdri se ridicd in mareeleinalte Ei cobclard in rnerreelejoase. Mareele sunt cauzate,in principal, de LunIt, cilre,iu uriqcarea szl in jtrrulPi-rmAntuI ui, atrage oceatuele.

.\t unci cind PlturAntul,Luner ;i Soarele suntlulinierte, Luua ;i Sourelecrerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ieirs Lr przr oceittt el or, ltrtlvttcliu cl

nlrree ;i rlai inalte.

Muntii submarini cuvArfurile plate suntdenumiti guyot

Muntii submarini carerazbat din mareformeaza insule

Atractieexercitatd deLund asupraapelor \

Atracfia Lunii si a

Soaretui cauzeazimaree foarte inalte

Soarele

Lu na

0rbita Lunriin juruL

PdmAntuLui

Muntesubmarinimpins in sus

de magmade dedesubt

)

Atractia Lunii estemai puternicd decAt

cea a SoareLui

'/

\-\.'\.\ f)-a---

+\ 6;;;-;,;;;;;;;--lY sPAriur- cosMlc: pp.22-23 (\

-'-:r,)-._-

.'

Peisajul funduluioceanrc

Dnrr UturToABE* AOancimea foseiMarianelor (11kml, dinOceanuI Pacific, este egaticu de 29 oriinittimea EmpireState Buitding din New York.

duze

Page 25: Enciclopedia Disney

Bfluri $i laeuri RAurile igi au de obiceiizvorul la munte, undeploua din abundenta siunde se topeste zapada

&Un rau este apa care curgela vale pe un drum drept, numit albie, Jt i 1 1..__ j .. r' jformati din doui maluri de piatri;i fo*J j _l \ 1i",,,,,,i:'J

ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,, , $|iF lt;a,/i+i;i poate schimba forma peisajului.RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi I rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia

1i. , ti=-.

icascade. Aduc cu ele rocile erodate loplrn l[ ,,,,, 't ]din munti ;i depoziteazi o parte din l:::l:.X::"llllljiljj_ i[ .,ii.r ,acestea inainte de a se virsa in mare.

| ..o;il;i;,';,:,;. "i,i,,,,, "",,r. tl::#. j

lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"'I 3 T",:J,illil' ;,',1 ilJ.:',,1"1 j' " "'' h i/Y,il,' l| ,,,n5 i. pamrinr rni.scaror;i piit :"9;gi .

.1

Iumed.delta. f+..:i.:::'.C - -l*'i*Xri]'CuRsut- RAulul reren mtdrtinos : ..1.:: . *"{-.;r";';'l

Izvorul unui rdu se afli de obicei in in formd de - I ' , " '': fr;l;.:;-=i: {

Pmruern PArvrArur

munti, acolo unde ploaia cade in semilunacantitati mai mari. Apa curge mereu -)-.. ,,.}"in jos, urmand cel mai scurt parcurs Meandru :.'

este locul in care ,--"''-:'"'.:,,-rAul se varsd inmafe --t -'< "

citre mare. La inceput, riul sapa o al r-6ulu| --4. .-- -;-_*- -*:_ .j:'.,.n$1q::-_-....valeadAnca, insi cind ajunge la ..,::,: - .--,-

-..._,... . ,'-) ) -;:, - )campie se largeste. Matca se .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,( t= -::'.:,i:i:- d-;.-l.l:,r -largeste si formeaza meandre. .. ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*". --.--*+i *-..-.

.

intio vaie largA. .... . ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' ' ' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. " -- '- =\ _

'i,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-

-'=*.t -- .

=..i; ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... " .n . l. .- .:.i.: ._=

, -r..' z ;, -,,=.-* -;1-r-..;i-t', ) -l.,Ia5iil ' , -t ' '';r';:

.

Delta se formeazd -/ Cilmpiile aluvionare y' ,.:

atunci cAnd rAul depune sunt formate din -:

sedimentele, care vor sedimentele depuse : caracteristicile unui fluviu

forma noul uscat de rAu

Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia

DELTAin apropierea ndrii, rdul igirndreqte vileza Ei depoziteaz'/asedirnente: nisip, noroi s;i argild.Acest material, nurnit erluvionur,se rz-rspAndeqte qi l'ormeazd ozond de pdnAnt rni;cdtor qi

umed, delter.

Page 26: Enciclopedia Disney

:'I.

RAuRr gr Lncunt

Repezi;urile sunt zonele cu apdinspttntati, in care rAul curge peun pat de rocA nu foarte adAnc

Cuvl FonuEAZAo CASCADAO GROAPA

Rocddura

)

t

i''

Rocdmoale

I

1,,. - )

Cascadele se formeazd in zonelein care rAul, care curge peste rocidure, se pravaleste dintr-odata

/l O cascadi curge peI un strat de roca dr-rr-a,

care nu se erodeazA usor',

si ajunge pe unul de rocamai moale, care se afla labaza caderii de apA.

Marmitd

. .)---"/*.--!--__

) Crednd yn vArtej inL lurul rocr mor, apasapa o gaura adancA,o marmita.

Un lac de crater tnvArful unui vulcan

t.I

CAnd roca durdsfarAma, cascadantuti mai sus

Groapd

-.\;--\ -

r) Dupa mai mult timpr) fluviul erodeazasi roca rezistenta, iarcascada se deplaseazamai sus, lasAnd in urmasa o groapa.

5e

5e

Lncu Rr LE

CAnd apa se aduni intr-o cavitate a

:erenului, se formeaza un lac. Acestlucru poate avea loc in mai multerroduri: craterul unui vulcan se umple:Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si

,asa in urma sa un teren mlastinos; un

_ihetar sapi un bazin care se umple cu

:pa unui fluviu sau a unui torent.

l\.

Belciug inItrnca unui rAu

cAurA $r DEScoPERAi^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55

Lac format intr-un bazincreat de un ghetar

Dnrr UTuITOARE\ * Ce[ mai tung f Luviu din

5tume este Nitu[, din Egipt,care depigegte 6/*00 km.

Page 27: Enciclopedia Disney

Pmruern PAvtArur

Peisalul se&,fnansformnft,y- '

\ffi/a--, r>pectul peisajului se schimbi?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii;i al vAntului care sfirAmi roca. Acestproces, numit eroziune, este ingeneral foarte lent, dar roca moale,cum este calcarul, se sfirAmi mairepede decAt cea duri, cum estegranitul. Rocile acoperite de plantesunt mai protejate impotrivaeroziunii.

Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon,din Statele Unite, au fost modelate in formeciudate care se aseamini cu nigte castele depiatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare,ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimicedin aer le-au erodat astfel.

rOt

J'r'i

Rocile dintre dealuri au fosterodate de rAuri si de ploaie,care au lasat in urmd turnuriinalte, stS.ncoase

;::;

:.Turnurile calcaroase din Guilin(sud-estul Chinei)

II

-" it' 1

t

-J

"\*---* |

4n'4r I

)

Mope LArE or ApAApa poate sfarAma roca,curgAnd peste ea, sau o poatedizolva chimic. Eroziuneachimica poate duce la formareaunor peisaje impresionante,cum sunt turnurile si grotelecalcaroase din Cuilin, in China.

Marele Canion (Statele Unite ale Americii)

324&

Page 28: Enciclopedia Disney

Vilrtul colinelor era:, intr-un

PetseruL sE TRANSFoRMA

CAmpiile careinconjoarafluviul

Coloane de rocderodate de vAnt

f. Fonrn VAruruLUrEroziunea vintului este obi;nuita in zoneleuscate, cum sunt degerturile, din cauzaabsentei plantelor care ar putea sa iidiminueze forta sau si protejeze rocile.in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipulpeste roci, modelAnd forme cum suntcoloanele si arcurile.

Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului

-rv)t ydnurA gr DEscoPERA i

q LocuRt cELEBRE: pp. 14-15 Ar PLANTELE: pp.16-17 \\r___ 4>

.t*-{,t

{pra

Page 29: Enciclopedia Disney

Puruera PAruArur

C um e s te vreme a? T*,','^",* *r,,.,! r,#J*,^,","^ "0.,

&So"r.le este cel care determini vremeape PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAndaerul sub formi de curenfi sau vAnt gi

determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfiioceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclulapei cree azd, diferitele tipuri de climi dinlume.

Principalele zone ale vAnturilor

Polul

de pe Pamant spre cer, si invers. incepeatunci cAnd soarele incalzeste apa de pe

pamant sau din mare, transformAnd-oin vapori de ap^a, un gaz invizibilprezent in aer. ln atmosfera, vaporiide api se rdcesc, transformAndu-se inpicaturi de apa si in cristale de gheata,care se unesc, formAnd norii.

Ploaia si zdpadacad din nori

,

Vaporii de apd dinatmosfer| se racesc 5iformeaza picaturi de

apa si cristale degheata, care se unesc

si formeaza norii

l'Wrffi Nord

Ecuator

PolulSud

O parte \a apei se

infiltreazainsol

\

// //

\\ \\tt

Legenda

* vantuil estice polare -*',,,,'.i,,., VAnturi de vest

* Vanturi alizee din nord-est si din sud-est

* ' VAtrttuRtLE DtN LururVAntul influenteazi clima. Existitrei zone ale vAnturilor in jurulPimAntului: alizeele sufla catreEcuator, vAnturile de est batdinspre est, iar cele de vest batdinspre vest.

Ciclul apei

Page 30: Enciclopedia Disney

EppcrELE Lur er NrxoMir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)eexemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir a Americii de Sud, lzr

intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl,cerre se llulneste l-l \ir1o. Apa caldh se adunr-r inapropiererr coastci. in loc sr-l se cleplaseze spre vest,cltre Australia -si

Incloneziu. AcestIucru schitnlri-r

czrn t i tatea ci-rlcltr ri i ;ia umicliter(ii aeruluiin juruI Pr"rmiint uIu i,,

cauzirncl inunda(ii inAmerica ;i seceta-r inAustralia.

lnundatie in San DiegolStatete Unitel

Curu Esre Vneuee?

Aerulcaldurcd

Aerulrececoboara

I

une I Presiune- /"/ndtcata -'

,., f.

*fut*-*

PnesruNe JonsA 5r RrorcnrAAerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-=scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* -

zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla

din zonele cu presiune ridicata catre cele:-presiune joasa, unde este, in general, o :,' ---,umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-=

=

este o clima uscata.

.Apa din rAurisi din ntarise evapori 5iformeaza vaporide apa

,L

-\--

'. Apa curgein fluvii cdtreoceane si mari

Dnrr UturToARE* Cantitatea de api de pe

Pim6nt rimine intotdeaunaaceeagi, nu se schimbiniciodati. Aceasta se misciincontinuu, urm6nd un ciclunatura[.

) ),(l,I

I

$r ors-coPERA :

ftr.es

Page 31: Enciclopedia Disney

Pmruern PAruArur

Prognq?avremil

Pr"ul ziunile vremii suntelaborate pe compute6 misurAndtemperatura, precipita{iile,presiunea atmosferici gi vAntul,dar ti tinAnd cont de ceea ce s-aintAmplat in trecut.

Schimbirile de vreme pe planeta noastrise pot observa de pe uscat, de pe mare,din cer 9i chiar din satelifii din spatiu.Satelilii meteorologici transmit fotografiidespre situafia norilor 9i misoaritemperaturile pe tot PimAntul.Fenomenele atmosferice importante,cum sunt uraganele, se vid clarin fotografiile de pe satelifi.

Satelitii din spaliufac fotografii alefenomenelor depe PamAnt

O stalie meteorologicdunde se mdsoardtemperatura,p reci pitati i le, p resi u neaatmosfericd si vAntul

Uraganul Gladys fotografiatde un satelit din spatiu

*1-#

,&.'* €t

4"r-rcrREA ,*ro**fi"3-lnformatiile asupra schimbarilor vremiiprovin de la miile de statii meteorologicede pe uscat, de pe nave gi geamanduri depe mare si de la planoarele si baloaneleaerostatice lansate spre cer. Computerelecombina aceste informatii cu celeprovenite de la satelitii din spatiu gi pun

fiD- lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,t-eE ' j' - i*-, meteoroloeice trimii i meteorologtce tnmttj informatii prin satelit cdtre

computerele de pe uscat...'"^,-i

Page 32: Enciclopedia Disney

Pnocru ozA VneurrZond de joasd presiune

Front oclus, undefrontul rece se

intAlneste cufrontul cald

Avioanele specialesi cele de linieinregistreazaconditiile vremiidin troposfera

lzobard

Frontcald

Zondde inaltapresiune

*6-'- f".*b'gF'.

dsli\rrl

f6q r* \

Front rece

,$q*W.wY'

ScHTTAREA VnrnnuPreviziunile sunt vizualizate pe hartispeciale. Liniile (izobare) unesc locuricu aceeasi presiune atmosferica. Altesimboluri arati fenomene ca fronturile,precipitatiile, soarele gi norii.

meteorologice adunainformatii de la

+t

II

I

\r'

I

1 ;.r.i{I

t

t * i'd'_rt*s--;

-**fr ;

"P #4, {"lo^ne aerostatice speciale transportdi lq+,, Baloane aerostatice speciale transportdt:f -)

_ instrumente pentru a mdsura temperatura,t-*' viteza vAntului 5i presiunea atmosferica introposferd si in stratosfera

' 1 ...s: nf .

!''r l 13 'lr*.6 6. l; i:J* , -t+ '* s

GeamandurileObservafiimeteorologice I'; f -{i{t_t . ,s..

.tt

Hartd meteorologici

IxsrnuMENTE DE MAsURAREintr-o sta[ie meteorologicd se afld diverseinstrumente: barograful mdsoard presiuneaatmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura,pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!iiEi anemometrul vileza vAntului

Ba rog raf Termometru Ptuviometru Anemometru

-

p\6"urA gr DEscopERA i- 'q4 . $pATiul cosuic: pp. 53 I'f ! 'i CCMUNICATIII-H: PP.42'43 )

suprafata oceanului

$ ;*gj *fu"e2

Page 33: Enciclopedia Disney

PmruErA PArvrArur

Nori $i fronturi&Norii sunt formati din picituri mici

de api sau din cristale de gheafi care seforme azd, cind apa caldi se ridici gi sericegte. Acest lucru are loc, de obicei,intr-un front atmosferic, unde o maside aer cald se ciocnegte cu o masi de aerrece. Aerul cald este mai utor 9i se migciintotdeauna deasupra aerului rece care estemai greu. intr-un front existi deseori nori,ploaie gi furtuni.

CUM sE FonuenzA uru Non

Norii cirrus se formeazdin zonele inalte alecerului si sunt alcatuitidin cristale de gheata

Trpunr DE NonlNorii se impart in zece tipuri, in functiede iniltimea lor de la sol. Cele patrutipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cumoluri, cumulonimbus, care se inalti sprecer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se

intind unul deasupra celuilalt; si cumulus,care formeazi grimezi pufoase, cu parteainferioara plata.

\ Norii stratus seintind pe cer ca opatura cenu5ie

\ Norii cumulussunt albi 5i moica bumbacul

Aer mai rece

Nivelul Ia carevaporul de apase transformd inpicaturi de apa

Aer mai cald

{ Cildura de pe PimAntI incalzeste aerul, formAnd

un balon de aer cald.

rl Balonul de aer cald/.se ridica asemeni unuibalon aerostatic, se intindesi se raceste.

Q Ca1{.U_alonul careI se rrdrca se racegte,u m id itatea se transformain picaturi de apa, careformeaza norul

Dnrr UrutToARr* Norii acoperi mereucirca jumitate din ceruIdin juruI planetei.

^.1r1.'-rS.i1A'.

ry:ll, f

38.-ffifu

Page 34: Enciclopedia Disney

Nonr gr FnoruruRr

Cumulonimbus sunt nori: -- ':-',ri . alungiti, care se

'-- . -- =::i intr-un front rece

Aerul cald

a #:i;4'.str:' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl

intr-un front rece, o ruia de aer recealuneci pe sub o masi de aer cald.intr-un front cald, o masi de aer caldalunecd pe sub o masi de aer rece.in ambele cazuri, aerul cald urcd gi

se rice;te, formind nori 5i ploaie.Un front atmosferic poate fi lung desute de kilometri.

se ridica 5i seraceste, formAndnori si ploaie

Aerul rece alunecdpe sub cel cald intr-unfront rece

,.&;irdsiffi,"

-S==\\5 _

Ploaie intensd

O ZT DE CEATACeala reprezintd un norapropiat de sol. Se formeazdrutunci c0ncl un strert gros

cle aer la nivelul solului este

rr"rcit de plmdntul decledesut-rt. VaprlruI cle apa

clin aer concletrseaza-r. aclicir se

transforrler in mici pici-r1uri

rle api-r cerre stilu susltenclate,l'tlrmAncl ceu!ir.

Camion care se deplaseazi princeati

fra---+\ 6i; i-;; -;;; ;;; ;;;- -

iq gTiit.jl-r

'.U -rUnUL tvCsTRU: pp. 41 Ai rdlJlqlAcfil ilF Tsi,&Fr$psFir: pp. 40-41 \ \l--- ---,-.-,-\---re/D

.,,39

Page 35: Enciclopedia Disney

Pmruern PAuArur

Ploaie $i rapadn&Plo"la ti zipada cad pe pimAnt

din nori. Acest lucru are loc atunci cAndpiciturile de api sau buci{eleleminuscule de gheafi prezente in noridevin prea mari gi prea grele ti se

precipiti din cauza gravitafiei. Daciaerul este cald, ploui, daci este rece,ninge sau cade grindini. Uneori, incoborAre , zdpada se incilzegte 9i,topindu-se, devine ploaie.

Picdturile cad

ApA Snu GnrnrArin zonele calde, picaturile mici de apa .

din nori se unesc si formeazd picaturimai mari. Cand sunt prea grele, cadpe pamAnt sub forma de ploaie. inzonele reci, picaturile ingheati subformi de cristale care, reunindu-se,dau nagtere fulgilor de zapada; sau

strAng in continuare api si ingheatadin nou, formAnd grindina.

Linia de inghefdelimiteazainaltimea de la careincep si se formezecristale de gheata

Picdturi -:de apa

oe

'r!-l: .:t:.i',;i

rl $s

+A,,

' ar',tJ'\ ,/--tt +

,/ ,J

Picdturile miciunite formeazapicaturi mai mari

Cum seformeaziploaia gi

zipada

&

I Ploaiefina

Se poate misura ploaiacizutd, colectAnd-o intr-un

borcan de sticli

)

Dnrr UTUITOARE

* Cet mai mare griunte degrindini din Iume a cizut inBangladesh: cintirea 1 kg.

40.4&

Page 36: Enciclopedia Disney

Cristale de gheatdsi mici prc:,- . : -;- .:

r {:': :: r '!g:ti

F# *6-'.

Stradi inundati dupitrecerea unui muson

in Nepal

PloarE $r ZApaoA

Grindini adunati in mAnE

Plonra ixcnEATA(irinclirla se lormeuzi-i in nori.clincl cristalele de ghea[a surttinrpitrse in sus qi in jos cle

curenLii puternici cle aer.

Picaturile cle apir ingheali-r instrate pe cristalele cerre crescpiini-r cacl sub l'ormI cle

grinclinz-r.

fiYr ii' ,, \tr,-t''?) | 'l. ,,u_t

. ^,

lr\

Cristalele

*.'*!{. ttttit'=_==-f*F

1-fr;.-=-- car

\

-iffiW- Cnrsrnle DE DrvrRsEFonmrFulgii de zipadi sunt clasificatiin functie de formi: plati, informd de stea sau de coloana.Formele si dimensiunile depindde temperatura, de cantitateade apa prezenti in nor si dealtitudine. Niciun fulg de zapadanu este identic cu altul.

h

t $TllNJA Im JUR[JL N0STHU: pp. 48-49I

/4\ cotoand -,4,/' // /Formele futgilor z\

de zipadi

I

0 ..1\.. Hs.\,i i .::i Vrl:

,t ''-i'I r,)

t *+' #. :,\lrt Picdturi de gheald '. Fulgi de zdpadd

r-\----\T''-\---

* ' DupA MusoNPloile intense care cad in uneletari tropicale, ca lndia si Nepal,sunt cauzate de musoni, vinturicare sufli din directii opuse in

*" "diverse perioade ale anului.CAnd un muson sufla dinspremare este plin de api gi aducecu el catastrofe si aluviuni.

-

}' @nurA gr DEscoPERA :

q sPonrunr: pp. 46,48 I

Quot

Page 37: Enciclopedia Disney

Pmruern PAnnArur

Furtuni,eieloane & Co.

&Frrtuna este un fenomen cu vremeintunecati, nori negri, ploaie violenti saugrindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic.in zonele mai reci se dezlinfuie de obiceide-a lungul fronturilor atmosferice; in celemai calde se formeazi nori gi ploaie,deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste.Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi

tornadele sunt fenomene atmosfericemult mai violente decAt o furtuni.

Electricitatea seformeaza din frecareapicaturilor de apd si acristalelor de gheata incurentii de aer

Un nor enormde furtuna (de tipcunulonimbus)

- "ii,i[,:t

:-r'1,

. ,,' : "l^t-.. , .r>

"-Jl r-

{

*.t,,.*$

rr) .: *. ,.. ' '1...'.."y,l*. . '-'t' ' ..*:

,.,. ,}.';::.:' :l

Curentii puternici de aerse indreapta in sus si in josin interiorul norului '-,.

\ \

In vArfulvArtejului,sufla citreexterior

vAntul FA;iile de nori de furtund. produc ploi violente

:.j, . Aerul coboardin centrul calmal ciclonului,numit ,,ochi"

Sectiunea unui ciclon

VAnrrJURt GrcnrurrcrCicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane,sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu maritropicale. Aerul cald si umed al marii se

ridica si se raceste, formAnd nori care se

rasucesc intr-un imens vAr-tej. VAnturile dinjurul ochiului uraganului pot atinge chiar

TurrrETE 5t FulcrnrUn fulger este o uria5i scinteieelectrica, ce se formeazi in noriide furtuna atunci cind picaturilede api 5i cristalele de gheati se

freaca unele de altele. FulgerulincAlzeste gi dilati aerul, trasAndun parcurs 5i cauzand o expozieputernica, tunetul

Fulgerul care incepesi se termina pepamAnt este numit,,in furca", datorififormei sale

ftrt

FMai jos, "/vAntul suflacatre interior

.e._{\s., ".

;wrr'{'

1;,,,i* t'* -'i I

I{i

Il

320 km pe ora.

42r$f* :F&

Page 38: Enciclopedia Disney

Funruu, CIcLoANE & Co.

Furtuni intr-uncumulonimbus

Lumina unui fulgerse formeazdin interiorulunut nor

_dtqsColonrur RorlroARETornada este un vArtej deaer care se extinde de la bazaunui nor de furtuna. Aeruldin interiorul tornadei esterotit (poate ajunge la 480 kmpe ora) de vAnturile puterniceprezente in partea superioaraa norului.

O tornadi se abatepe pimint

Fulgerul poate lovidin nor in nor, precumsi din nor in aer

F'I

e$:'l .r"r;ti.{.' iir ..,Liri ;.ir)! -

*at,,,,

- ? MARr pEH$CIN,ALilAri: pp.23 /I $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37t-g!:,*

I

!t

MASUnAREA VANTULUIScala Beaufort mdsoard electelevAntului asupra mediuluiinconjurdtor. Se imparte pe Ii3

niveluri (forqe), de la vAnt calm(forqa 0) la urargan (lorqa l2).

Gradut 1

Adiere a

vintului1-5 km/h

Fumutsemisci si I il:;:::f #

Gradul 4 SteaguriteV6nt fAtfiie, iarmoderat praful se21-29 km/h inatt5

Gradul 8 Se rupFurtuni rSmurete62-7l,kmlh din copaci -'--

Gradut 12Uragan1 18 km/hsau mai mult

C t5 d iritesuferEpag u be l,importante l j.

Dnrr UrutToARr-t in f ieca re za,in tume sedeztintuie circa 50.000 def u rtu ni.

-t in Java, in tndonezia,tuni in 220 de zite pe an.

@*ot

Page 39: Enciclopedia Disney

Pmruern PAvtArur

Clima

ffi,,,ff,f,l3"lzn,itotalut condifiilor ittorferice carese repeti, aseminitor, de la unan la altut. in generat, este caldin apropierea Ecuatorului, frig inapropierea polilor gi temperat inregiunile de mijloc. Clima esteinfluenfata gi de relief, de vAnturi ;ide curentii oceanici prezen{i in zoni.

De milioane de ani, clima este in continuischimbare, din cauza divergilor factori, cumar fi varialiile de cilduri de la Soare, marileerupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om.in trecut au existat perioade reci, de lungidurati, numite perioade glaciare.

Comparafie intre calota degheati din timpul ultimeiperioade glaciare gi astizi

Astdzi, clima este maicalda 5i existd maiputina gheatd

"?"-rlr ctMAtcE DtN Lurur

Clima de pe glob prezintl 5ase tipuripri ncipale: tropicali, subtropicali,temperat caldi, temperat rece,

de desert si polari. Pe planiglobformeazi zone ample.

Clima de tip tropicaleste, in general, toridigi ploioasi tot anul,cu umiditate ridicati

a*YG

Clima de tip subtropical secaracteri zeaz6, prin cilduri;i usciciune pe tot parcursulanului, iar anotimpurileploioase au cam aceea;idurati cu cele uscate

Planisfera indici -€:zonele climatice <&?-g

f,Z;- +Og{(fL^_,u,r^_€__J _1\:rFr-L

^--v\4

Y.'"8a:J {*

in timput ultimei perioaddglaciare, cu circa 20000 deani in urmd, gheala acopereao mare parte a Europei 5i aAmericii de Nord

44{p

Page 40: Enciclopedia Disney

Polul Nord

qlo

Clima temperati caldise evidentiazi prin patruanotimpuri: vari caldigi uscat5, iarni rece

9i umedi, toamni 9iprimivari

Clima polari este, ingeneral, uscati, cuierni lungi ;i reci ;iveri scurte, cildufe

c2 ca

Ecuator

Polul Sud

Clima temperati rece prezintipatru anotimpuri: vari caldi,iarni lungi gi rece, primivari9i toamni. Ploaia cade pe totparcursul anului

--_]

I Raze

___l sotare

Versantul uscateste ferit de ploaie

Cum incilzeste Soarele PimAntul

"il*Arurur Esrr Rorurup

Diversele regiuni ale Pamdntului primesccantititi diferite de caldura de la Soare.La Ecuator, razele solare incdlzesc o zondmici, unde se atinge o temperaturi foarteridicati: la poli se risfring pe o suprafatimult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd

fie reci. Zonele intermediare au o climi maipulin extremi.

"BlrA@#'@.pQ6:7p q^\

F&l----- t1)frZr;HFva,'c \,/5

v

#oClima de;ertici seremarci prin foartepufini ploaie, ziletoride gi nopfi reci

Cumn MorurnruAClima montani este deseoriumedi pe un versant 5i uscata pecelilalt. Cand aerul urcd, se

riceSte gi formeazi nori din carecade ploaie sau ninsoare. Aerulcare se deplaseazi in jos de pecelilalt versant este uscat si se

incilzeste in coborare.

i:,&

:':.- eft.e;

Se formeazd nori, iarploaia sau zdpada cadin apropierea virfului

"q,

r'*: I- __r___r

q - AruAS: pp. 12-13 A, : gflrNTA ilu .lunul NosrRU: pp. 2o-21 \ \; 1_-_ -ft/D

*r.w

Page 41: Enciclopedia Disney

Pmruera PAruArur

Polii $i tundra&Polul Nord si Potul Sud sunt locuri

inghetate, Ia extremitetile opuse alePimAntului. in jurul Polului Nord esteArctica: un ocean inghetat, inconjuratde pimAnturi reci gi intinse: tundra.in jurul Polului Sud este un continentingropat de o caloti de ghea{i,numit Antarctica. Antarcticagi Arctica au veri foarte scurte

;i ierni lungi 9i intunecate.

Acvila de mare

-"1

I

.:*{L ",, .rJ

&

VAntul gi valuriledesprind blocuri rotundesi plate din gheata

Ur;i polari

Animaleledin Arcticasi din tundri

Cea mai mare partea aisbergului esfe \ascunsd sub apa \

\\

fGnETURTLE DrN NonoDecorul arctic este in continui schimbare,deoarece apa de sub stratul de gheald(gros de circa 4 m) se mi5ci, provocindruperea 5i desprinderea acesteia. Ursiipolari, singurele animale terestre care

triiesc pe gheala, tin companie focilor,balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine.

-.4t

Narval

Page 42: Enciclopedia Disney

ANTanCTICAAntarctica este uncontinent neloctritgi ingheqat. cu ntunli,vulcani qi gheqari.L,ste populat drtar cuanimale capabile sir

reziste la cliltler rece.Futgiigi un strat de grisime protejeazi

pinguinii de gerut din Antarctica

Por-u $r TUNDRA

RAulete la

Balenapolari

Vrnln LA PoLUL NoRDTundra din Arctica cuprinde ;zonele din nordul Asiei, Europeisi Americii de Nord. Este atat derece 5i de vintoasi, incat doarputine plante gi animale,precum boul muscat, potsupravietui acolo.

Permafrostul esteun strat de sol ce nu se

dezgheata niciodata

Solnoroios

|.

Boi muscafi'#.. G'-

Secliune a unei po(iunide tundri in timpul verii

fASol ltrtcHETATUn strat al solului de tundra(permafrost) rdmine inghetat pe

toati perioada anului. Se topestedoar la suprafati, in timpul verii:devine noroios, iar apa se adunain vii.

ft$.6nurA gr DEscoPERA i

q ArLAS: pp. 54-54 __ tMAMIFERELE: pp.24-25

Dnrr UUIIIARE* Antarctica este aproapede doui ori mai maredec6t Australia 9i esteacoperiti de un strat degheali gros de /r km.

Lemming

$ot

Page 43: Enciclopedia Disney

Sn dutim Pf,mantul&O*ul modifici echilibrut naturat

al Pimintului. Din cauza exploatiriiresurselor PimAntului, clima se

schimbi, iar habitatele naturale suntdin ce in ce mai mult in pericol.Pentru a ajuta PimAntul gi

viefuitoarele si supravie{uiasci,trebuie si poluim mai pufin,si folosim mai bine energia

;i resursele naturale gi sireciclim mai mult ceeace producem.

O mare partea razelor solaredaunatoare ajungepe PamAnt

Pururrn PAvrArur

Raze solare

et

a,GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrtin stratosferd este prezent un strat de gaz

(ozon), care protejeazi pimAntul de celemai periculoase radiatii solare, celeultraviolete. Anumite produse chimice,emise mai ales de spray-uri si dedispozitivele de ricire provoaci giuri instratul de ozon" ?n special la poli.

Stratul de ozon absoarbein mare parte razele solareddundtoare

Gaura din stratul de ozonlasa sd treacd razele solareddundtoare

O parte din cdldurdrevine inapoi in spatiu

Secfiune a unei pa4idin atmosfera terestrd

ErrcruL DE SenAAnumite gaze, ca dioxidul de carbon careprovine din industrie, centrale electrice ;iautomobile, se stratifica in atmosfera. Ele

impiedica raspandirea caldurii emise dePimAnt in spatiu, provocAnd o incalzireusoara dar constanta a PAmAntului, fenomencunoscut sub numele de efect de sera.

O parte din cdldurdeste captata de gazeledin atmosfera

PdmAntul esteincalzit de Soaresi radiaza caldura

Page 44: Enciclopedia Disney

DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w;

Ploaia cadepeste munti

--:

\o

o'aii\Apa se adund gi '%-;fr

,';;.';::"-,un de;ert Y Apa se scurge

sa, sib desert

Apn DrN De5enr- { Oazaeste o regiune din degert in

care se gisegte apa, adunati in vai ale[erenului, sipate de vint. Apa provine

- din furtunile care se dezlintuie indesert sau de la ploaia care cade

-G

in muntii apropiali. Apa de ploaie\---l' pitrunde in profunzime prin rocisi se aduni in oaze.

Duna transversaldeste dispusd orizontalpe directia vAntu,lui

fl{ryr:-:**-**Fi- \.

-

er-ffiGF' Finffreff

kqr-<-i-r {.i ."r_*d"r -,

EFt*"f* rtes'

fuh--i{

dF5,3'*

t-* \Ii

Duna stelard are diverse creste--\-h-

mari de nisip transportatde vAnt

utI+ i&lr,'^

fS' I

--::i

-t-.Hza este o regiune depresionardin care s-a adunat apa, care permitecre5terea vegetatiei

care se intAlnesc intr-un wnct \**./ \'4\ kn"

Dunele sunt acumuldii'%,""

fu ----:t=:*:::.-:#n 6ourA gr DEscoPERAq MAMTFERELE: pp. 32-33i PLANT_ELEI pp.32, 42

Page 45: Enciclopedia Disney

Pmruern PAvtArur

De$erturile&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care

ploui foarte rar. in majoritatea zonetordegertice este foarte cald ziua gi foartefrig noaptea; in altele este mereu frig.Uneori, de;erturile au un sol nisipos,dar in majoritate sunt acoperite depietre, prundig 9i roci golati. Pufineplante supravie{uiesc pe solul arid dindegert. Rocile, sub acfiunea vintuluigi a ploii, sunt erodate in forme ciudate.

Degertul Cobi din Asia Centrali are iernifoarte geroase, cu temperaturi care scadpani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilelecilduroase, urmeazi nopti friguroase. indesert, ploaia este atat de rara, incAtplantele si animalele s-au adaptat lasupravietuirea cu putina apa. ln medie,in desertul Cobi cad 25 de centimetri de

Uedul este valea uscatd a unuirAu, sapata de in u

cauzate de rarele

Duna mobild, informd de semiluna,se numette barcand

/

Peisaj din degertdq{1*

Rocile care seamdnd cu nigteciuperci se formeazd, atunci cAndvAntul sufla nisipul de la baza,erod1nd si lasAnd o coloanasubtire de roca

* ' PETSAJELE DrN De5rnrDe;erturile sunt locuri in majoritatestdncoase, cu forme ciudate sApate inroci de nisipul suflat de vint. Tot dincauza actiunii vAntului se pot forma

" acumuliri de nisip (dune). Citeodata,se dezlantuie furtuni, iar ploaia violentlsapd rapid vai si erodeazi roca maimoale.

,ndatii

furtuni

tt\

* ' SuPRAVTETUTREA iN Desrnl

ploaie pe an.

s24l'

Dnrr UTUITOARE* Deserturil,e acopericirca o treime dinsuprafata Pimintului.

* Cete mai inatte dune denisip din tume se gisesc inDegertut Sahara 9i ajungta /'65 m.

>t in degertul AtacamalAmerica de Sudl nu aplouat de 400 ani.

Familie din degertul Gobi (Asia)

T

Page 46: Enciclopedia Disney

ln pampasul din America de Sudtriiesc multe animalef

Pnnnpns 5r PnrnrrMai umede si temperate, pampasul sud-american gi preria din America de Nord auiarba inaltA si verde. Pampasul adapostestemulte specii de mamifere precum iepurelede Patagonia, si de pisari mAncatoare deseminte, precum nandu. in pampas traiesc

5i termitele, care construiesc cuiburile in: musuroaie inalte.

\

rdbr Yl7/,

Animalele mai mari,ca girafele, se hrdnesc cufrunzele rare ale copacilorsi ale arbustilor si beau apadin balti

Baltide api

* t iF-ld f ilncendiu intr-o prerie din Dakota

de Nord (Statele Unite)f. PnrRu iN F[cAnlin timpul anotimpului secetos, in preriiizbucnesc deseori incendii cauzate defulgere sau chiar de om. Copacii tinerisi arbustii sunt distrusi, impiedicanddezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu,iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.

cAUTA $t DESCOPERAMAMIFERELE: pp. 40-41

g'.F-

;lfn

f

,f

'91 !

Micile animale dinsavand se refugiazdsub pamAnt

,A

t-

I+ w

Vv\o,5't\r\,il\'rj| \./

Dnrr UturToARE>t in [ume existi circa10.000 de specii de iarb5.

* BamUusut spinos din lndiacregte p6ni ta 37 mi este cea

maiinalti iarbi din [ume.

$'t N*'/'I;,$#i VI, )d/N)V

Page 47: Enciclopedia Disney

Puruern PAruArur

Preriile&Pr.riite sunt zone intinse

de pimAnt, slab inclinate gi utordenivelate, acoperite de iarbi,cu putini copaci 9i cu o faunibogati. larba cregte bine in acestespafii deschise, in ciuda vAntului,a secetei gi a animalelor care pasc.

Preriile, in care cresc diverse tipuride iarbi, iau numele de savani,stepi sau pampds, in funcfie deregiunea de pe glob in care se afli.

Animalele pasc in stepa asiatici

e'STTPELE

Preriile temperate gi uscate din Asia Centralasi din Europa de Est se numesc stepe. Aici,vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. _

coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi, -n

hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de iliarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aicicereale si lasa oile sa pasca.

y ,

l,t\.!;u!C

:.

,\

't

Solul savaneiafricane

f' SnvnrunPreriile din Africatropicala se numesc savane.Clima este calda tot anul, darexista anotimpuri uscate ;i umede.larba savanei poate fi inalta (pAna la4 metri si jumatate) sau joasi (circa30 cm). Animalele, ca antilopele gnusi girafele, se deplaseazi prin savani,in ciutarea apei.

v\

Crcrul VrETrrin prerii nu se face risipd de mdncare. in savanaafricand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtreierbivore, care sunt, la rdndul lor, pradacarnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt

,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea cerdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iarsubstantele nutritive revin in pdmdnt.

4. lnsectele sibacteriile elimindresturile animale,restituind soLuluisubstanlelenutritive

1. Zebra mdnAncdiarba care conlinesubstanle nutritivecontinute de sol

2. Zebra devinehrand pentruanimalelecarnivore,ca hiena

&3. CorpuL hienei\ \devine hrand pentruaLte animale

*lt

Page 48: Enciclopedia Disney

Puruern PAuArur

Padurile&Ptourile sunt zone cu mutti

arbori. Existi trei tipuri de piduri:umede, de foioase gi de conifere.Pedurile oferi hrani ;i protecfieplantelor gi animalelor. Ridicinilecopacilor fixeazi solul, iar frunzeleproduc oxig€fl, de care au nevoietoate fiinfele. Dar omul taie copaciipentru lemn ti elibereazd, terenulpentru a-l cultiva ti pentru a construi.

a,Utrtor Cnrsc PAoURTLETipurile de pidure cresc in functiede clima. Padurile umede cresc inregiunile calde, la altitudine redusi sau

la baza muntilor, in fasia cuprinsi intretropice. Padurile de foioase cresc inzonele cu climi temperati caldi, in timpce padurile de conifere se afli in zonelecu climi mai rece. Exista insa si zone multprea reci pentru ca acolo sd creasciplante.

Aonprnrr l-n FnrcPadurile de conifere cresc in zonelereci din lume, cum sunt regiunilenordice ale Asiei, Europei si Americiide Nord. Coniferele au fructe informa de con, care contin numeroaseseminte, si frunze aseminitoareacelor care rezisti tot timpul anului.Aceste plante mereu verzisupravietuiesc foarte bineiernilor lungi, cu multa zapadi.

Viafa intr-opidure deconifere

&;"{

t

fCopncr Prrurnu ToAnonMPURtLE

\;"'\

Limita vegetatiei arborescente Pidurile de foioase cresc in regiunilesupuse schimbdrilor climatice de sezon,cum este zona Chinei, Japoniei, a

Europei 5i a Americii de Sud. Foioaseleisi pierd frunzele toamna sau inainteaanotimpului uscat; astfel supravietuiescfrigului si secetei.

Viata intr-opidure defoioase

q"e.brige-

Pdduri

Bazamuntelui

48{L ttdurile si clima

Page 49: Enciclopedia Disney

SA AlurAnn PArvrAturuL

fPlonrn AcroAAnumite gaze nocive, emise deautomobile sau din industrie,precum bioxidul de sulf si oxizii de azot,se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fiemai acida decAt este normal. Ploaia acidadauneaza animalelor si plantelorsi distruge piatra cu care suntconstruite cladirile. Daca poluareas-ar diminua, ploile acide ar .:_. -

inceta. -'-' !

c'RrcrCLAREA

HArtia, sticla, metalul, stofa si

plasticul p9t fi reciclate si

refolosite. ln afara de reducereaproductiei de noi materiale, acest

lucru previne acumularea dedeSeuri care distrug cdmpiile si

polueazi apa, aerul si solul.

Degeurile pot fiimpi(ite dupi tipurilede materiale de reciclat

Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri

VAntul transportdnorii in alt loc

Gazele nociveajung in nori

\ \:.t:+d&#

Ploaia aciddcade din nori

a,VrcHr PcNTRU NouPentru a-;i procura lemn sau pentru a aveanoi terenuri cultivabile sau pentru a construiorase, oamenii distrug multe paduri. inanumite cazuri, in locul copacilor doborAtisunt plantati arbori noi. Padurile suntimportante pentru ci influenteaza clima,protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si

refugiu plantelor si animalelor.

Dnrr UTUITOARE

* Oin cauza efectului de ser5, sepretimini o cregtere a nivetutui miriicu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.

-q MARTLE INVENJu: pp. 54-55 /

PLANTELE: pp.50-51

Cum este replantati o pidure

W7

!rss

Page 50: Enciclopedia Disney

Pmruern PAuArur

Gtosar de cuvinte-eheieAlizee: vdnturi care sufla

direct spre Ecuator, in zona

intertrop icala.

Atmosferi: gazu I care

inconjoard o stea, o planetd

sau o lund.

Cirrus: nori inalti, subtiri

5i cu moturi, formati din

cristale de gheata.

Climi: totalul conditiiloratmosferice care

caracterizeazd un loc pentru

o lunga perioadi de timp.

Continent: fiecare din cele

5apte zone principale in care

este im partit pamAntu I .

Continentele sunt: Asia,

Oceania, America de Nord,

America de Sud, Europa,

Africa 5i Antarctica.

Curent: masd de aer sau

de apa care se migcd intr-oanumitd directie.

Cumulus: nori albi ;i moi care

inseamna de obicei timp frumos.

Cumulonimbus: nori enormi

de furtuni care aduc ploaie

violentd, tunete si fulgere.

Cutremur: zguduire a

solului cauzata de emiterea

nea5teptatd a energiei

acumulate in roca de

su b suprafata terestrd.

Delta: arealul in care se

depun aluviunile aduse

de un fluviu care se varsd

intr-o mare sau intr-un lac.

Efectul de seri:incalzirea gradatd a

atmosferei terestre,

datorati acumulariiunor gaze.

Emisferi: jumdtatea

superioard sau inferioard

a globului pimAntesc.

Ecuator: lin ie imaginaricare inconjoard Pdmantul

impartindu-l in douajumatati egale.

Eroziune: d istrugere gradatisau miscare a rocii si a solului

d in cauza ape i , a vAntu lu i sau

a ghetii.

Falie: fracturd a rocii in

suprafata terestrd.

Fosili: resturi de plantd sau

animal conservat in piatra.

Front: schimbare

meteorologica ce are loc

cand doud mase de aer,

unul cald si unul rece se

ciocnesc.

Gheizer: apd calda (sau

vapori) care ta;negte din

izvoarele calde subterane.

Ghefar: riu de gheat5., care se

miSca incet spre aval.

Gravitafie: fo(d care impinge

orice obiect cdtre centrul unei

stele, al unei planete sau al

unei luni.

Lavi: rocd topita si

incandescenti care erupe

dintr-un vulcan 5i apoi se

ricegte ;i se solidifica la

su prafata Pimintu lu i.

'u*

Page 51: Enciclopedia Disney

Magmi: roci topita si

incandescenti prezenta in

mantaua Pamantu lu i, care iese

la suprafata prin vulcani.

Manta: imbriciminteastAncoasd a unei planete,

cum este PamAntul, pe care

se sprijind scoarta.

Mineral: substanta fara

viatd care se afld in scoarta

terestrd. Anumite minerale

sunt extrase si folosite pentru

prod ucerea altor materiale.

Muson: vAnt care sufla din

d iverse d irectii in perioade

diferite ale anului.

Moreni: acumulare de

bucdti de rocd erodate si

transportate de un ghetar.

Nucleu: partea centralia PamAntu lu i .

Are doui strate: cel interior,

format din metale solide si

cel exterior, format din

metale lichide.

Oazi: loc d in desert d in

jurul unui izvor sau al unui

ochi de apd; de obicei este

ape suficienta pentru a

asigu ra su pravietu i rea

vegetatiei.

Permafrost: stratul de sol

din regiunile polare, care

rdmAne inghetat tot anul.

Ploaie acidi: ploaie care,

amestecatd cu gazele prezente

in aer, devine ddundtoarepentru natu ra 5i med iu I

in co nju rdto r.

Roci vulcanici: rocd ce se

formeaza cAnd magma sau

lava se rice5te 5i se solid ifica.

Roci metamorfici: roci

vu lcan ice sau sed imentare

transformate d in cau za cdld u rii

ti a presiunii.

Roci sedimentari: rocd ce

se formeazd prin acumularea

si compactarea stratelor de

sed i mente.

Scoar.ti: partea exte rioard

a PamAntu lu i.

Sediment: fragmente mici

de rocd gi resturi de vietu itoar:transportate de api.

Stratus: nori cenutii si farA

formd care cauzeaza deseori

perioade lungi de ploaie fina

Strat de ozon: patura de ga-

(ozon) din atmosfera terestrlcare absoarbe rad iatiileu ltraviolete ddunatoare ale

Soarelu i.

Tundri: zond degertica a

regiunilor reci cu sol inghe'.a:

;i acoperit de gheata in me.r::parte a anului.

Uragan: furtuni tropicalaviolentd, care se formeaza

deasupra mirilor calde si in

apropierea, dar nu exact

deasupra Ecuatorului.

57