enciclopedia disney 28

8/13/2019 Enciclopedia Disney 28

http://slidepdf.com/reader/full/enciclopedia-disney-28 1/50

Eqrijli,e" si- ftt.r+* * {

Lwm

\\

1 Lil

\i4

\



Seeretele florilor



CupdmffIntroducere in ,,S€cretele florilor" 7

(

Elementele unei flori 8

Ce este polenul? 10

De ce sunt florile colorate? 12

Cine sunt dutmanii florilor? 14

Ce este limbajul florilor? 16

Florile iubesc oare muzica? 18

De ce unele flori trebuie protejate? 20

Care este cea mai cunoscuti

floare din lume? 22

Unde crette brAnduta? 24

Care sunt florile de munte? 26

Unde crette floarea-de-colt? 28

Ce flori cresc Primivara? 30

Ce este ciubo{ica-cucului? 32

Este oare violeta mereu violeti? 34

Ce sunt florile de cimP? 36

Unde cresc margaretele? 38

Ce este piciorul-cocotului? 40

\ De ce se cultivi levinfica? 42

Macul este o floare silbatici? 44

Q+"ce se rotette floarea-soarelui? 46

, De ce cresc nuferii in aPi? 48Putem si mincim flori? 50

Este anghinarea

o legumi-floare? 52

*

glg



irvTTRoDUcERE

Exista ceva mai frumos decit un buchetde trandafiri, un cAmp inflorit sau parfumul

amefitor al unei tufe de liliac? Florile nu numaici ne incinti simfurile, dar ne oferi o mulfime

de remedii pentru diverse afec(iuni.

Seere;fieleflllrilllr

Degi nu vorbesc, florile au un ,,limbai" ti opersonalitate proprii.

Fiecare are povestea ei interesanti. Unele au nevoie de multiatenfie ca si creasci, pe cAnd altele sunt extrem

de rezistente si de trainice.



str

ffiIementele unei flerioamenii au cate doi ochi, un nas,

o guri, pir. La flori este Ia fel Cele mai

mici pot fi cAt o alunifi, in timp ce altele

pot avea dimensiuni impresionante.

Unele sunt albe, altele colorat€, alungite,parfumate, cu peritori ... Degi diferite,toate florile sunt frumoase gi ne incAnti

privirea, unele dintre ele avAnd chiarproprieti{i terapeutice.

Floare de dimensiuni mari, cu petale

galbene

in centrul florii se afli pistilul.

f7Ln cE FoLosESTE o Flonnr?O floare este compusi din petale

si sepale. in centru se afli pistilul,care contine partea feminina si

staminele, care contin polenul,partea masculini a florii.Partea feminina din pistil este

fecundati de polenul din stamine:

apar, astfel, semintele, din care

vor lua nagtere plantutele.



ffi%.f,ffi ffi&r# ffiffit Teffi &{ffiffg

$rtATr c4...SEPALA ESTE O FRUNZULITA

MoDTFTcATA cARE sE AFLA ln BAZAPETALET. SEPALELE nlcArulEsc

CALICIUL UNEI FLORI,

ExPRESIILE Cnnp rE l)uc cu

GeNDUL LA FroRI:Gdseqte expresiile care

pornind de la sensurile

t in plind tinere[e

con[in cuvdntul rrflo areD,

de mai jos:

2 lucru foarte uEor de rczolvat

fdrd, niciun folos, degeaba

tntnuyru tluorJ 3<t'e tHciun vl ruvolJ'z rgrsuvn vauvolJ ug't, :lllnlos

* 'CAlAronrr in Mnnr GnneAI floare poate fi simpld sau alcituitd din mai multe petale,

:recum margareta. Petalele formeazi corola care, viu colorati,

:-.rage insectele 5i fluturii; fdri si 9tie, insectele colecteazi polenul

:lre va ,,cildtori" 5i va fecunda apoi alte flori.

Toate florile sunt diferite intre ele...



FTF

SecnETELE FloRrLoi)

Ce este

ENHI?Florile se dezvolti din seminfe.

Pentru ca siminfa si se poati forma,polenul din staminele florii (organele

birbitegti) trebuie si cadi in interiorulpistilului unei alte flori (organul femel).Acesta este procesul de reproducere la flori.

Pasirea Colibri (pasire micufi dininsule) este sedusi de culorile viiale florii hibiscus (planti din tirilecalde). Polenul florii se lipegte de

ciocul pisirii firi ca aceasta si-lidea seama.

Orhideea (o floare superbi) se

deghizeazi intr-o albini-femelipentru a atrage albinele-mascul

* 'FLoRTLE Cnnr SrDUclnsectele, precum fluturii sau

albinele, sunt cele care se ocupi,cel mai adesea, de polenizare.Acestea se a;azd din floare infloare, asigurAnd astfel circuitulgraunciorilor de polen, de Ia

staminele unei flori la pistilul alteiflori. Pentru a atrage insectele,florile sunt impodobite in culori viisi au parfumuri incantatoare.



qt'Mn or GnAuNcroARE or Polent

O singurd floare de secari (planti din spicele cdreia se fabrici faina)

produce aproximativ 50 000 de griuncioare de polen.

Mesteacinul-mascul produce milioane si milioane de griuncioare

de polen. Animalele care transporta polenul sunt mai ales insectele,care duc grduncioarele de polen gi le depun pe o altd planti. Dar asta

o mai pot face si pisirile, liliecii sau rozdtoarele.

GR AuNcroAR ELE Cnrn BuxnO singurd floare de secard produce foarte multe grduncioare de polen. Cdte mai

exact?

' t 500 000

r 500 000

,t 50 000

C>

CnEsTIoNAR

Polenuleste:

I un praf foarte fin aflat in

t miere lichidd

:r o haind de ldnd

mijlocul florii

t :sNndsvu

I :SNndSYU

POLENUL



SecnETELE FloRtLoR;

Ile ee sunt fterile

Florile asiguri reproducerea plantelor.

Culorile acestora atrag albinele 9i fluturii,care se agazi pe flori pentru a gusta din

nectarul acestora. Cind insectele i9i iau

zborul, griuncioarele de polen se lipesc

de picioarele acestora 9i sunt transportate

din floare in floare. Florile sunt, astfel,fecundate cu ajutorul polenului transportat.

lnsectelor Ie plac la nebunieculorile vii.

* 'UNCuRcuBEU DE CuLoRI

Florilesunt impodobite cu

totfelul

de culori Calben, portocaliu, rosu,

roz, violet, albastru mai inchis sau

mai deschis. Unele flori au o singurd

culoare, altele mai multe culori.Doar negrul nu se gaseste in stare

naturali. Specia de trandafi ri negri

a fost creata de om.



CuLoRTLE FloRrLoR"')

* 7Dnn CuLoAREA AreA?Unele flori sunt si albe. Si acestea atrag insectele.

reflectd lumina soarelui. Observate de sus, florile

dau chiar impresia ci stralucesc.

Multe flori, precum margareta,

au mai multe petale, pe candrodul-pamintului, de exemplu,

are o singura petala mare in

forma de cornet.

M

Albu I

al be/t1,1^t')

--.6\ '' r /

rFu;lg 1ffi.7r

ffi#ev>'

t4

+\ { $nATr...' ) I a rrcuNDA o PLANTn |TSEAMNA

Y A-r DA PostBtLtrATEA DE A-gl$i oamenii apreciazi"gama variati de

culori a florilor care le

impodobesc gridinile.

PRODUCE SEMINTELE, CARE VORDA NA$TERE VIITOARELOR PLANTE.

CunsTroNARVioleta este... Yiolet6,

Dar qtiice

culoare aupiciorul -cocoqul ui

narcisa galbend

iar alb6streaua este... albastrd.

florilede mai jos?

micsandra

ghiocelul

brebenocul

lScrimi oara

narcisa

levdnIica

floarea de

nu-md-uita

'nutsvatv :vttn-vw-nN ro vruvorr rS rn3oru:tgaua 'v3tiruynar'grv :vuvorwyuoYl l$ vstcuvN 'lnt3cotHg

'Ntgtvg :vN3glvo vstouvtu l$ vuoNvscn r 'rntn$ococ-tnuotctd :srundsVU



Flonruoh

ff,MTMII arna, cind e posibil si fie ger; eviti si uzi florile: la ridicini 9i

la tulpini apa ar putea ingheta ;i florile ar putea muri. Pentru a izola

pimintul din jurul lori acoperi-l cu pietricele sau cu o folie mare

de plastic, pentru ca acesta si-gi menfini temperatura constanti.Cind vine primivara apar animalele 9i plantele parazitare, care

provoaci pagube distrugind frunzele ;i florile. Dezvoltarea planteieste pusi astfel in pericol. in unele cazuri, planta poate chiar simoari din cauza parazifilor. Din fericire, existi numeroase metode

de tratament care pot salva plantele.

I nsecti-parazit specifici frunzeide dafin: frunza este sinitoasila inceput, apoi se ingilbene;te 9i

incepe si fie mAncati de larve.

Frunzi distrusi de inghe{.



ffisls $ : *€ tr ruil$il :$- fl$ -fl

DE-A-NnoASErpn

Descifreazd cuvintele in oglindi qi vei afla la ce se g6ndeqte Minnie.

ODAROLOC ED LUCADNAG,LU$UBARAC,

Avtn As-ELEMER EI v, ADI Mo,iati care sunt principalii duqmani

ai gridinarilor.in

schimb, lorle plac IICIRA, ELET$AORB,

ELETITRAC qi toate pasdrile care

se hrinesc cu insecte.

rrairruyc'rr3rSvoug'ncruv'votuuo 'vutuvs'3]f lrtuStn 'tnsnayuvc 'oovuolo3 3(I lnSvoNv9 :atintos

fAtRcut Mnr.rnMana este o ciuperci-parazit care ataci trandafirii si vita-de-vie.Din acest motiv, viticultorii sidesc cdte un trandafir in fata fieciruirdnd de vitd-de-vie; imbolnivindu-se primii, trandafiriiii ,,avertizeazd" astfel pe viticultori cu privire la atacul manei,

si vita-de-vie poate fi tratatd la timp.

Girgirifele sunt cel mai naturalinsecticid care acfioneazi impotrivapiduch i I or-de -fru nze.

$TIATI CA...UN TRATAMENT REPREZINTA

o soLUTrE PENTRU TRATAREABOLTLOR $r A PAGUBELOR CAUZATE

DE PARAZITI.



STcRETELE Flonruoh

Ce este lim

fte ilor?S" ,Oune ci una dintre cele mai frumoase metode de a-i face pe

plac unei femei este aceea de a-i oferi flori. Dar nu orice flori Se pare

ci fiecare specie de floare simbolizeazd, cite ceva 9i, daci ii oferi cuiva

flori, inseamni ci ii transmifi un mesaj codat, uneori chiar firi si gtii

Mesajele transmise prin flori implici adesea sentimente precum

dragoste, prietenie, fidelitate, gelozie, sentimente pe care un birbat nu

indriznegte uneori si le mirturiseasci direct prietenei sale. $tiai insi cisi numirul florilor dintr-un buchet sau culoarea florilor inseamni ceva?

ln Asia, qizantemele sunt

simbolul unei vieti lungi

Lalelele reprezinti dragostea.



"LirvrBAJUL

.tCRmrue,FroRRrn-Cucul-ut sAU Flonnr pr Nu-ruA-Ulrn?

Cameliile albe sunt simbolul frumusetii. Ciubotica cucului simbolizeazi intdrzierea,

iar daliile recunogtinta. Cladiolele aduc promisiunea unei intdlniri, garoafele albe sunt

simbolul fidelitatii. lrisul anunti vegti bune, floarea de nu-md-uitate ajuti si nu uiti

pe cineva, iar laleaua poate fi o declaratie de dragoste

ffi%Effi ffi&ffiffit$L T&ffi &{ffiffi*

f,-,+\ { $rrATr cA...

(r/,,srruBou' EsrE u1t cuvANT sAU o IMAGINE1.,'-....---, CARE REPREZINTA INDIRECT UN SENTIMENT

i { onn_e_o_s_rF,_ l$ IF ry 1E_s4u.T1ll1s-U'f E

Margaretele sunt

simbolul inocentei.

Tor Fbr,ut, DE FronlUnele denumiri de flori pot insemna cu totul altceva. G5seqte

florile de mai jos pornind de la defini{ia acestui ,raltcevan.

t Partener ea cAtciumarului

Zboard noaptea Ei trdieqte in peqteri.

:r Cand se intdlneqte cu luna provoacd o eclipsd.

t Och i verzi, albaqtri sau cdprui.

ir O lacrimA mai micd

Vuvonuyugyt's stut'r tnltuvos-vruvorJ'e cvtlt'z vsvauyuuntcuyc'r :ltintos

; TNDTRECT UN MESAJ (PACE, LIBERTATEI.



SecRETELE Flonnod :

Florile iuhese

Plantele iubesc mu ztca: ele cresc mai

bine daci sunt ,,leginate" de ritmul unei

melodii Nu ;tim ce pot plantele si audi,insi par si prefere ritmurile mai lini;tite.Daci vrei, pofi si faci ;i tu un experiment:pune

nigte muzicipentru plantele pirinfilor

tii gi vei vedea daci vor creSte mai mari

si mai frumoase.

PIANTELE SUNT SrNsrBtLEFlorile si plantele simt multe Iucrur

Acestea sunt mult mai sensibiledecat putem noi crede. De exempluflorile se pot ingrijora. Cand se simamenintate de un pericol, plantelecomunica intre ele printr-un fel de

schimburi de gaze. Dar nu cresc

d ecat d aca se s imt iu b ite.

r_l g



wMrMozAE o FnlconsA

Daca atingi cu degetele frunzele plantei

,,mimosa pudica", vei observa cum acestea

se strAng. Aceasta planta timida poate sta

astfel, ghemuita, si doudzeci de minute...

i plantele pot reacfiona. De

exemplu, cAnd este atacatde omizi, porumbul nu

cedeazi aga usor. in astfel

de momente planta gtie cum

si trimiti un mesaj viespilor,

care sosesc 9i alungi omizile.

$TlATl CA...A FREDoNA- irusenrvlruA

^Jl-'

A INGANA, A CANTA O MELODIEPE CARE TI-O ADUCI AMINTE.

YeJ

Fr-oRrLE

s-au ascuns noud flori. Descifreaz6-le orizontal qi vertical.

h.

d __

vslsuvN '3|'lvc 'slul 'YJvouv9 :'lv3lru3nutJVoNVUI'33OtHUO 'VUVOthnUJVl 'VlSUV9UVl'u 'V'llSl lvz :lvINozluo :atintos

FTORILE ASCUNSE

In tabelul de mai jos

GHICITOARE

Ghiceqte cuv6ntul final din urmitoarele doui cuvinte compuse:

t CAinele cAnd se bucurd d[ din...

r Cine joacd pe masd cAnd pisica nu-i acasd?

rnrnr3oruoS-vovoc' atintos

s G s U I o B R N T B

F A z A M B L A J E

A R F L D W B G s T N

H o S D I U V Y R A

M A R G A R E T A H R

T F I o L i o s D J c

R A s V I N P A X W I

I R A D E c T o D U s

L A c R I M I o A R A

K E T c N S E U G R N

B s L o R H D E E

A T R A N D A F I R E

w



EcRETELE Flontlo

De Ge unolo flori

trehuie protoiate?Florile rare trebuie ingrijite pentru a nu dispirea. Pe planeti

oamenii sunt din ce in ce mai mul1i. in fiecare an, ei au nevoie detot mai multe locuri unde si triiasci, si locuiasci, si se plimbe.Oamenii igi construiesc astfel case, clidiri mari, autostrdzi...Ora;ele se extind tot mai mult in detrimentul pidurilor

gi al cimpurilor de flori.Unele specii de flori foarte cunoscute gi foarte rare sunt protejatein mod special. Daci mergi la munte, poate vei intilni o floaremici, foarte frumoasi, cu petale acoperite cu perigori albi catifelafi

;i cu frunze groase; si gtii ci aceasta este o floare-de-col1.

Si n-o rupi Unele flori care, in aparenfi, sunt nigte flori obi;nuitepot avea uneori o valoare inestimabili. Probabil ci ai vizut piniacum multe panselufe, silbatice sau cultivate.Cu toate acestea, trebuie si gtii ca unele specii de panselufe au

dispirut deja de pe planeti pentru ci nu au fost protejate.

Gentiani

Lalea silbatici



Flonl PnoTEJATE

CeurA CuvAI\,truL NPPoTRI

vIT

I Din cele 6 cuvinte de mai jos, doar 5 sunt denumiri

Gdseqte cuv0ntul nePotrivit.

ZAMBILA - GALBE,NE,LE - PANSELUTA ,BUBURUZA- MARGARETA

de flori.

BRAXDU$A

Din cele 1 cuvinte de mai jos, doar 3

Care este celdlalt cuvdnt nepotrivit?

POLUARE

CULES

GRINDINA

ZGOMOT

,,Vznungng" :3lin'los

replezintd pericole care pot amenin[a florile.

,,rowo9z" :flinlos

7BUCHETE FpUMOASE 5l ,,ECOLOGICE"'reinteles cd nu este interzis si faci buchetele de flori sau si oferi

:ril insi trebuie si eviti si culegi flori silbatice, mai ales daci nu

= stii: poate ci sunt rarel i este absolut inutil si calci in picioare

:rile de pe camp sau si smulgi florile ofilite, cum ar fi macii.

:ecialistii sunt de parere ci, daci omul nu le va ocroti mai bine'

- pulin 60 O0O de specii de plante vor dispirea sau vor fi pe cale

: disparitie la mijlocul secoluluiXXl.

grrATl cA...o sPEclE PE CALE DE DISPARITIE

ESTE O SPECIE AFLATN iru PERIGOL;AcEAsrA A DEVENIT nrAr oe nRnA

Floare-de-colt irucAr vA DtsPAnea iru cunAND-=



SecRETELE Fr-oRrLoC--)

Oare este eea

mai cunoseutefloare din lume?urmi cu 35 de milioane de ani,

,\

I"strimo;ii nogtri preistorici ;tiautrandafirului. Egiptenii cultivaupentru frumuse{ea sEr, iar grecii gi romaniipentru a extrage din el ulei de trandafir;ape gi esen$ parfumati.

de existentatrandafirul

wFRUMonsA st Rr asrENrAin Evu I Med iu , r. fo loseau m ii d e

petale de trandafir cu care se face

covoare d irect pe pamant sau car

aj utau la alungarea bolilor. Maitirziu, reginele d in Franta devinpasionate de trandafiri, aceste

flori devenind astfel si o sursa de

inspiratie pentru artisti. Exista ma

mult de 250 de specii diferite siaproape 40 000 de varietati de

trandafi ri, cu flori mai mari sau

mai mici, colorate si parfumatediferit. Majoritatea au fost obtinuprin incrucisarea speciilor, adicaprin imperecherea a doua varietadiferite de flori. Sunt, astfel, crea

flori mai frumoase si mai rezislen



f DEzvoLTA-Tt SIMTUL MtRosuLUtMarilor creatori de trandafiri le place sa miroasi floarea tisi recunoasci, in parfumul siu, aromele de pard, piersici,

zmeuri, ldmAie, migdala, vanilie, scortisoari sau iarbi.

-)--, d $rrATr cA"'V ) I TOTALITATEA PETALELOR UNEI

() FLoRr ponnrA NUMELE DE coRoLA.

C) Cum se nume$te metoda

specii de flori?

t incruciEare

'r cruci f icare

;f rdscruce

intermediul florilor

de obtinere a unei

I AcEAsrA PoATE Ft stMplA sAUI DUBLA, iru ruNcTtE DE NUMARUL

PETALELOR.

TnnTDAFIRUL

,rSA ThArTrr sA ixrt,oRrTlrCA UN FIN DE ThANDAFIR ''

A) Ce este ,rlimbajul florilortt?

t Flori care vorbesc

2 un mesaj simbolic transmis prin

'f M uzica pe cate o ascultA florile

B) Ce se afl6 pe tulpina trandafirului?

t spiniI clegti

:r aluni[e

L o ' I'z v :atintos



Wm e emefffu

hpfudffi$e?& Branau;a infloregte toamna. Aceasta

este, de obicei, o floare silbatici gi cregte

mai ales pe paji;tile cu umiditate crescuti.Floarea in formi de pilnie poate fi albi,violet sau roz. Nu cregte decAt I 5 cm,

atingind dimensiunea unei palme. Frunzeleinsi ating ;i 60 cm; acestea apar primivara

9i dispar in iunie.

* ' FLoARE UscATA?BrAndusa de toamni poate cretteintre pereti. Floarea iti prinde asradacinile chiar si intr-o crdpaturzid lata de ce brAnduga este uneconsiderati o,,floare uscatd" care

poate crette fara a avea radicinapamant. Dupa ce a inflorit, o potscoate cu griji si o poli planta dinnou in gridina.

BrAndute violet

L?.f$



BnATDU9A

PopzrgThie literele din versurile de mai jos

din 2 in 2 (incepflnd cu prima) din versurile

de mai jos qi vei afla inceputul unei poezii scrise

de Guillaume Apotlinaire care

se numeqte rrBrdnduqelett:

trigntvjeenqianlamtg et tuorahmnnxapfu rfu smeorscut lk csAj m npe

lvugmdeusbcd,

Dbacrs voa(crimlqel pddbsccdsnidcur-1,

ipntcoeqtw szeo obti rlflevfeisgc.

"'Sslnvuro ls 133Nl'l-noNvcsYd 31r3vn uvo

'3S3Wnl dhlvS InSOWnUJ VNI'UVOI I lVNlNSn Nl :3lrn-loS

rt OrnnvA sAU RrmEDtu?Branduta de toamni este foarte toxica:

ea contine colchicina, o substantiotrdvitoare. Su nt suficiente 7 0 de

grame de frunze, c6.t cintireste un

corn, pentru a omori un om De aceea,

ai mare grijd, pentru ci nici vacile nu

se apropie de aceasta floare Cu toate

acestea, colchicina, administrata in

cantitati foarte mici, poate vindeca

durerile de articulatie.

BrAnduta de toamni mai este

denumiti 9i,,umbra-noptii".

$rrATr cA...ARTTCULATilLE SUNT TEGATURILE

MOBILE INTRE DOUA SAU MAIMULTE OASE, PRECUM ARTIGULATIA

GENUNCHIULUI.



Onre sunt florile

de munte?& l"rna, ta munte, mii de floricele,

mugchi gi licheni se striduiesc sisupravietuiasci sub zdpadi. Cand zdpada

se topette primivara, Vegetafia renaste.Numeroase plante gi

florimulticolore

ies atunci la suprafate.

Floare-de-colt

* 'OcRoTrRE NnruRAIAFlorile de munte sunt foarteviu colorate, iar aceste culoriprotejeazd, reflectAnd sau retinrazele soarelui. Florile sunt adfoarte parfumate si se straduieatat de mult sa infloreasci, anan, incat ar fi pacat sa le culegGentiana iti dezvdl uie florile

albastre in forma de palnie.Piciorul-cocotului are flori care

seamina cu n igte nastu ri mari,galbeni. Iar iarba-neagrd, cu froz sau albe, i;i intinde tulpinadeasupra solului.Rododendronul este un arbustf lori mari, grupate , roz sau rossi cu frunze lucioase.

Lalea silbatici

h{

it:\



GnsE$rE CuvANruL NnporR rvrrSmulge petalele acestei flori qi

descriu cflteva minunate floricompleteazd

de munte.

2

:l

,L

Gen[iana iqi dezvdluie florile albastre in formd de ..........

Piciorul-cocoqului seamdnd cu un ............ galben.

Iarba neagrd, cu flori roz sau albe, se intinde deasupra ...........

Rododendronul este un arbust cu ............... grupate, roz sau roEii, Ei cu

frtnze lucioase.

Floarea-de-colq seamdnd cu o minunatA ............. catifelatd.

v8'tv vSls'9 tuvw tuo'tl'? tn1n10s'€ 3uvw :lunlsvN'z 13rodo13'1 :3llnlos

9.4.,oO

Srea albd

*Centianele sunt, in primul rdnd, o specie sdlbatici, dar existi 5i

specii cultivate pentru florile lor in formi de trompetd care au,

de cele mai multe ori, o culoare albastri unici. in Europa existd

aproximativ treizeci de specii de astfel de flori. Gentianele au

siproprietifi terapeutice, fiind folosite la stimularea poftei de

mdncare sau ca tonic digestiv, precum 5i in cosmeticd. -\

Gentiani BrAndusA dbi

r1--,A d _ srrATI cA-.- I

' / I O PLANTA ERBACEE ESTE O PLANTA :

Y" u ru Lp r NlJ.u_lII E_g t-y-E-T p E, cA R E f



r"-*--\

SecRETELE Fr-oRrlof)

Uffide eF&

ftffirc&*de*eGD& Flo"r""-de-colf este o minunati

floare de culoare albi, pufin diferiti fafade celelalte flori Aceasta cregte la inalfimimari, in regiunile alpine. Ca si reziste la friggi la vint, petalele sunt acoperite cu ni;teperi;ori. Sunt ca o blani cilduroasi care

o impiedici si se ofileasci.

Pe crestele mun{ilor pot fi ?ntmulte flori frumoase. Dar, ca

si po{i admira o floare-de-col1trebuie si urci mult mai sus.

*FLoAREA AlPrNrSTtLoRFloarea de colt are o inaltimede 3 pAna Ia 45 de cm, in fude conditiile ?n care se dezvoEa crette cel mai adesea pe

promontorii, in locuri accesibdoar alpinistilor. Cu putin noin si, poli sa ad m i ri o astfe I d

floare si pe paj istile montane

Floare-de-colt, o floareca o steluti albi



* 'PENTRU FI-onREA-DE-CoLT, LA cE Ernl?Specialistii clasifica pe etaje diferitele regiuni montane.

Pana la 900 de metri se afla primul etaj, premontan.

U rmeazi apoi etaju I montan. Floarea-de-colt creste Ia

etajul superior, cel alpin, de la2 200 la 3 000 de metri.

Deasupra se afli ultimul etaj, regatul zapezilor persistente.

A

FIoaREA-DE-CoLT )

Ca uN Frn DE ThANDAFIR...

in Elvefia nu e de glum6 cu

qi el asta dacd ar putea citide la dreapta la st6nga

protejarea

ce scrie pe

speciilor amenin(ate. Mighty Pete ar afla

panoul de mai jos. Este suficient sd citeqti

'vJuvostHON nc arSasd3oird gs nncgu nts:tov v3uvloadsf UJN'3931 Ntud stzu3lNt ars3 iroc-ro-uolruoll Tnsi'lnc irtiruEw :llintos

floc ed rolirolf luseluC lei[netA.egel nirp sizretni etse

es ituger ietseca aeratcepsereN

.aeraosihcniuc et$espedep



Ce flori cresc

primivara?Primivara, prin paduri 9i pe cAmpii,

pofi admira milioane de flori viu colorate.Unele sunt violet cu frunze micu{e, altelegalben spre portocaliu, dg? cum este

ciubotica-cucului. Altele galbene, rotii sau

violet, cum sunt unele panselute.5i si

nu

uitim de ,,rlisturelul galben", cum este

denumit piciorul-coco5ului.

+,PAsuNl CoLoRATEPrin aprilie-mai, pa;unile prindculoare si devin albastre si albe,cand infloresc brebenel u I si

margareta. in luna mai, vine rAnlacrimioarelor, cu frunzele loralungite si flori ca niste clopoteimici, de culoare alba sau roz. Pri

gradini incep sa apara flori cu buprecum narcisele, zambilele sau

lalelele, care pot f i d ivers coloratmai putin albastre.



PnruAvn

ADEVARAT SAU FETS?

Margareta nu este mai inaltd, ca un copil de 5 ani.

Existd flori acoperite cu periqori.

Narcisa nu se in[elege cu laleaua.

'uol3sr3uvN vNldlnr N 3lv'lJvacrxol riNvrsans t3Nn vznvg Nlo vrsv 't-uJo uon ts 3'tf't3'lv1

'rri'rv'r rS EstcuvNVzvn

l$varcv ug tzrSvYcvo

'rvuyn:tov 'e

ir931n3 O YS rn3Y'td V:lUd 3rS3

nurSoari ruoStuad nc Vrtutdocv vNtd'tnr 3uv l$ rtivragfn 30

3Nr1d rr3Noz 3rvor ru1 rrSruo tuv3 'Vs'tv 'Juvn yiruacsruollNlo n?'lnlnsun'vdlvl'3uvoll o vlslxll 'lvuvn3ov 'z

juuriryru

nul:ll,ll run ls 3cNllv Stvod vrSuvguvl l 's'lvJ 't. :llintos

* 'ANonMPUL FloRrLoRUnele flori perene cresc tot anul.

Majoritatea insd au anotimpul

,,lor": unele infloresc primivara(lale le le) , alte le vara (d al i i Ie) sau

toamna (crizantemele) , altele

ch iar iarna (craciu n ita) .

f)-)+\ { QnATr cA...

() BULBUL REPRezlrurA ruLPlNAsUBTERANA eoruenrA A FLoRu, PRIN

CARE PLANTA SE HRANE$TE.



CnssrIoNAR

Ci ubofi ca -cucu lu i simbolizeazil

insemnf,nd ,rprima var5tt). Iatd

Cu ce anotimp le asociezi?

primdvara (denumirea

alte flori sdlbatice sau

sa in latinir primula veris,

cultivate in grddin6.

Y.v

Lacrrmoara

Ghiocel

:r Cri zantemd

i Gladiold

ir Brdnduqd

rt Mimozd,

1 Liliac

I Albdstrea

vNuvt nc I r$ z'vruwvor nc s lS e'vuvn nc g l$ r'vuvnyuutud n? L t$ I :rlinros

*'LnUMenA sr LA Fnlc

Speciile salbatice de ciubotica-cucului cresc pe paji5ti, in piduri,pe marginea drumurilor. in general, acestor flori le plac umbra 5i

solurile umede. Unele specii cresc la munte si le place si se dezvolte

in conditii mai dure. Mai mult decdt atAt, unele suportd chiar frigul

din Scandinavia si din Croenlanda.

r-)-^,+\ { gnATr cA...

() o eLANTA n M f p I e_i ru rroR q$_IlyltDEVREME DECAT CEIELALTE-FLORI,DACA ESTE TANZIE, |TSEAMNA CA

irurlonE$TE MAt rARztu.



Kste o&F& vteleta

ffi@FEHW#MP& V,o,"r"le sunt plante perene care cresc

in silbiticie prin piduri. Acestea seaminipufin cu panselufele, numai ci sunt maimici. Existi mai multe specii, cu o inilfimecare variazi de la l0 la 20 de cm. Cea maicunoscuti specie

are culoarea... violeti, darmai pot fi gi albe, galbene, albastre, rogii , rozsau purpurii. Sunt nigte flori foarte apreciatede gridinari; pentru a le infrumusefagridinile, ei decoreazi cu violete terenurilein panti sau pe cele acoperite cu pietrig(povirnigurile).

Seminle de violeti.Lalelele simbolizeazi dragoste

* 7 Crlr PnrRU ArrroTrMpuRr

Exista o varietate de violeta foartparfumata: violeta celor patruan oti m p u ri . Aceasta in f Io retteprimd.vara, uneori vara, in locuriricoroase, si din septembrie pAna

la sfarsitu I iern ii, daca este

protejata impotriva frigu I u i.

Violete africane



* ' PARFUM DE VlolrrAUnele soiuri de violete parfumate sunt folosite in gradinile

special concepute pentru nev5.zitori. Parfumul imbatator al

florilor ii ajuta pe acestia si se plimbe de-a lungul aleilor.

Acest parfum puternic poate atrage insi si fluturii. Foarteapreciate in industria de parfumuri, violetele sunt folosite Ia

fabricarea apei de colonie sau a apei de toaleti.

ATENTIE LA CuvANruL NnporRIVIrIn listele de flori de mai jos s-a strecurat un cuvfint nepotrivit.

Gdseqte-l

I Viol eta, camelia, margareta, bujorul

I Garoafa, albdstreaua, violeta, liliacul

'3UVO1n3 V'l 3UlU3J3U

o tS Vclrdwt nN tuvc autwnNgo vungNts tlsil toruvo3o ',,VJVouvg" :lts3 lnrNv^nc 'z

'3HnN3ud Nn l$ arsr nN tuvc tnungNts trsit tcruvoSo',,uorng" 3rsl lnrNvnnc'l :llintos

W

ft- ____:t\ ( gnATr cA...

:

Uun povAnNtg poATE Ft uN TEREN sPEclAL r

r AMENAJAT, CU BORDURI INTRE CARE I

se cAsEgrE PtETRlg UNDE sE PorPLANTA FLORI.

uN TEREN ACOPERIT CU PlETRl$ POATE Fl

UN TEREN SPECIAL AMENAJAT, CU PIETRE,PRINTRE CARE SUNT PLANTATE FLORI

I UN TEREN SPECIAL AMENAJAI, {JU I,IE I}IE, NI PRINTRE CARE SUNT PLANTATE FLORI \ \

l-- --91*ly:Yi':-- \-o,f



€e $unmt

dee& Florile de cimp cresc in silbiticie.

Le pofi gisi pe cimpuri, pe paji;ti, lamarginea pidurilor sau chiar pe margineadrumurilor. Primivara apar zeci de specii deflori. Printre cele mai cunoscute se numirimacul, albistreaua, parilufele, pipidia,piciorul-cocogului.

Albistrele Ia poaleleunui copac

CAmp plin de maci

9i de piciorul-cocogului

f7PIANTELE MEDtctNALEFlorile de cimp sunt folosite ca

medicament, ca infuzii sau lotiuSalvia-de-cdmp alina durerea degat. Maghiranul salbatic si IamAcalmeazd arsurile. Mugetelul aj ula digestie si este un calmant. laciubolica-cucului, prima floare a

primiverii, vindeca vAnataile.



.t'

PorpunruRr sr Flonr UscnrrPentru a putea partru un buchet de floritot anul, culege flori

de cdmp, leaga tulpinile si lasi-le agitate cu tulpina in sus.

Dupi ce s-au uscat, a5azi-le intr-o vazi. Pentru a realiza un

potpuriu (aranjament floral), agazi intr-un bol mai multepetale gi frunze si amesteci-le cu putini sare grunjoasi. Dupice se va usca, acest amestec iti va parfuma camera. itj,lri

-i,'

CHpSTIONAR

inlocuieqte semnele

batice. Patru dintre

de mai jos in func{ie

aceste denumiri ins6

de cod qi vei descoperi denumirea a cinci flori s6l-

pot fi intdlnite qi in alt5 parte. Care sunt acestea?

m'rg't&t@

m@rg@r%ot'r

n'tc%os@

,, c%o#b*'%oc) - c#c#l#%

; br^n d#Q'

Cod:

A=(E=&

I -7o

o- *

U=#

A=@

A='rcrocs uoNn rnduor Nl yzv3nuoJ rs:uvJ 3Hrors ysvorirud

vEvos) r3rurd v3urwnN o rS rJ,sJ rvw (Vuvotwtu3vll ,.uvrluvguYtr" 'tuYsvd o tS 3rst ,.tncng" 'tnnNrud tS tNns ,,vstf,uvil" tS ,,vrruvouvl t"

VCnoNVUS's rn]n3nc-vJrlo8nrr'r VsrJUvN'€ uvruvguYUll'z Vr uvguvw' : rlnros

Flori

$TlATl CA...UN POTPURIU ESTE UN AMESTECREALIZAT DIN MAI MULTE PETALE

DE FLORI USCATE, CARE ESTE APOIcoLoRAT $r PARFUMAT.



e ercffe

mar e8& M".r"reta este o floare foarte simpti,

care crette adesea la fare. Floarea se aflA

in vArful unei tulpini care poate atinge un

metru ineltime 9i are frunzele crestate.

Florile silbatice au petalele albe 9i mijlocul

galben. Florile care sunt comercializate de

cei care lucre azd, in pepiniere, sub formi de

seminte sau in ghivece, sunt adesea duble,

adici au coroli duble.

Margaretele sunt simple sau duble

numirul petalelor variazi. Multebuchete de flori au margarete in

compozilie.

4ur, DE Fronr sAU RAz.Ain grad in i, margaretele su nt cu ltiin tufe sau pe rdzoare. Sunt florirezistente, foarte ciutate de f loraH orticu ltorii, grad inarii specialisflori, le cultiva in numir mare, d

care Ie vAn d la p iata, in f lo rari i s

in s u pe rm arketu ri .



{rloRr NAT'RALE sAU voPsEn?Florarii vand adesea buchete

Ce margarete foarte viu colorate.

Pentru a le colora, ei introduc cdtva

iimp margaretele in apa cu cerneala.

Ar

r F''

$rrATl c4...O FRUNZA CRESTATA

EsrE o FRUNzA cu MARGTNTLEiru ronruA oe DrNTr$oRr.

Ip

(91

CHpSTIONAR

Giseqte cuvfintul nepotrivit

Marg aretd,

Mac

T\v l.

rapadle

GladioldPiciorul-cocoqul ui

Trandafir

'rdwyo nvs rrStrvd rd 'rtotrysrysru1 ilSauJ nN va 'ruo'rJ rrrv't3'rgo iro aurglsof o auds'Vc nurN3d ',,v'rorov'rg" :Elj.ntos



I

SecRETELE FloRlLof-)

Ce este pieiorul.coco$ului?

A D..V f iciorul-cocotului este o floare cu

un pistil galben ;i stamine delicate. Cele

5 petale rotunde sunt colorate in galben

strilucitor. Este o floare silbatici, are

tulpinile subfiri , ddesea in formi de

buchet, cdre ating 20-50 de cm ineltime.Aceste flori silbatice care risa[ de Ia

inceputul lunii mai pAni Ia sfirgitul lunii

august, pe marginea drumurilor gi pe

cAmpii, sunt colorate intr-un galben viu.

+r UN CoLoRANT NnruRALPiciorul-cocotului este o plantafurajera, adici este folosita pentr

hrana animalelor. Un detaliuamuzant: fermierii din Normand(Franla) s u sti n ca vac i le care

mdndnci aceste f lori dau u n lapt

din care se fabrica smAntana si ucare par sa f ie colorate natu ral ,

intr-u n galben extrem de apetisa



r Prcronul-Cot#*

Prcronul-Cocogul-ul iru GnAolrrrAPiciorul-cocosului este o floare care crette pe paji;ti si pe

cAmpii, insd se poate cultiva si in grddini. Pentru a o cultiva,

cumpiri niste seminte din comert gi seamini-le primavara

sau toamna. Alege, de preferintd, un loc la umbra, apoi udifloarea din cAnd in cand. Florile culese se pot pdstra in apd

timp de cAteva zile.

GAsE$TE CuvINTELE NnpoTR IVITE

mac; alb5strea; floare de nu-md-uita; piciorul-cocoqului;gladiola; margaretS; bdnufel.

'vlvunrvN :luvls N 3rs3sv9 3S nN IC3UVO:|O",V'lOlOV-19"

ls 'lldl lvS

ad 3s:tuo (y'rorov'rg ito VUvJv ru;) ruorr tlrvlalgo tc dwtr N '3rNnw v'l ErSauc 3uv3 ',,vrln-vw-nN tc v3uvo'll" audsto vguon f 'osrntutod as nN Suvo luoll Vnoo Yrslx3'llinlos

F \-)4\ { $rrATr cA...

( ) "STAJVITNELESUNT ORGANELE

-'TBARBATE$TI DE REPRODUCERE AI Ftonu. PrsrtLUL EsrE oRGANULI FEMEL. o srAMtNA EsrEI RlcArurrA DINTR-uN FtLAMENTfiI cRRr coNTrNE uN Mtc sAc cu \ \i__ _lolEN__ .---_'_\

-g'r



Ievf,ntie&?,

-/)- I&/ Levin{ica este o planti pereni,

cu frun ze gi flori mirositoare, care cregte

in tufe. Aceasta inflore;te la doi ani dupice a fost plantati, cu inflorescenfe violet.Florile, plicut mirositoare, atrag albinele.Florile sunt denumite melifere, adici

produc nectar 9i sunt vizitate de albinele care

transformi nectarul in miere.

"i

CAmp de levin{ici in Provence(Fran{a): Ievinfica este foartecultivati, deoarece este plicutmirositoare, fiind foarte folosiin industria parfumurilor.

OAREA FNBRICANTILOR

PnRFUMURIRecoltarea florilor are loc vara

devreme, prin luna iulie, uneoriiunie, cAnd inflorescentele au aj u

in stadiul de dezvoltare deplina.

Daci sunt Iisate prea mult, florileforma de spiculete se usuci. O pa

este comercializati in mici sacule

de pdnzi, folositi Ia parfumareadulapurilor si a sertarelor. Restul

este cumpirat de producatorii de

parfumuri, care vor transformalevanlica in parfum si apa de

co lo n ie.



* tPRopRrrrArr CnuuANTE sr irupornrvR SrnrsulurNegustorii de plante medicinale sunt gi ei interesati de levinticd. Din

aceasta planti ei extrag o esenti care ajutd la dezinfectarea rdnilor gi

fabricd medicamente folosite pe post de calmant, ca tratament impotrivainsomniilor gi impotriva problemelor respiratorii. e:,r:-lr+.:

LnsrnINTUL

Va trebui s-o aju[i pe aceasti albinu{d fldm6ndd sd gdseascd tufa sa de levin{icd preferatd.

L 'UN lnWnUO :3tinl()s

$TlATl CA...O PLANTA PCNENA REZISTA CEL

PUTrN DOr ANI $l |NFLORE$TE iNFIECARE AN.

Tufe de levintici



4este o floare care crettesi fie seminati. Floarea,

f PRoPRTETAIT LrNtSTtroAMacul vine din sudul Europeiubeste mult soarele. Plantdmacul risare, inflorette in ma

traieste si moare in fiecare an

Oamenii culeg de Ia acesta pcare contin o substanla folosinfuzii si la med icamente. Ac

s u bstanta aj uta Ia so m n , co m

tusea si linisteste bataile preasi prea puternice ale inimii.

ilflaeul este o ffoape

salbuticf,?& Macut

singure, ferede un minunat rotu aprins, vtzitati de

fluturi gi albine gi ale cerei seminfe sunt

foartepretuite

de pesiri, erape

vremuriconsiderate o planti diunitoare ti, la un

moment dat, aproape ce disperuse dincauza erbicidelor.

(t_1



O FnMILIE MAREExista maci ro;ii, galbeni,

Dintr-o specie de mac de

su bstanti n u m ita morf ina

albi, portocalii, roz, violet.grad ina oriental se extrage o

care aj uta la calmarea durerilor.

ffi%rn F€&ffiffih$t H&ffi milffi$-x H

F:-,+\ { grrATr cA...

O enpl c_' g g L €s.rE^_q ry f SgP {q

cHrurc Folostr iru cnAolrul glpe cArvrPunt, cARE plsrnucE

BURUIENILE DAUNATOARE.

MacuL

"& Cannpul cu MA.I,1" '-.ti"n

-'-{

Macul este o floare:

I

a

:l

Bianuald

Nemuritoare

Anual6

i'\*- -It

i**_

'i B {"",/ ..*.. .".

,?' E

GAsp$rE CuvANruL NpporR IVIr

Mac; Clopotel

Narcis6; Orhidee

Margaret6.

.dl,ltvc ra rr$au3 nN 3uV3 3UVO1J O arSS:,.3aOIHUO" 3rS3 rlnlulodlN lntNvnnS 8't v:3lintos

g

Floare de mac



"firculsonnr DIN GnAorruA

Mai exista si alte soiuri de floarea-soarelui. Floarea poate

fi ro5ie, por-tocalie, galben-deschis sau neagra Unele soiuri

pot avea mai multeflori pe aceeati tulpina. Altele pot avea

o multime de boboci. Cradinarii cunosc foarte bine aceasti

familie, ale cirei flori de dimensiuni mari formeazi adevirate

lanuri imense, pline de gratie.

4rr-*-\*i"\"\--

FlonREA-SonRELUl )

S-A PTERDUT

Albina de mai jos vrea s5 viziteze o floarea-soarelui.

Ajut-o sd giseasci drumul potrivit.

0o

? 'uN lnwnuo :lllnlos

in RomAnia, in regiunea

de sud-est, existinumeroase lanuri de

floarea-soarelui.

$TIATI C4.,.ULEIUL DISTILAT ESTE ULEIUL

oBTINUT PRIN DISTILARE, ADIGATRECUT PRIN FILTRE, PENTRU A

DEVENI MAI CURAT $l MAI LIMPEDE.



I

Be ee ercse

muferii in &A Nuferii au frunze mari in formiL /

de inimi gi nigte flori minunate, albe sau

galbene care ating, in funcfie de specie,

diferite dimensiuni (intre 1 gi 15 cm).

Nuferii cresc in ape dulci, precum mlattinilesau helegteele. Fru nzele gi florile plutesc

la suprafate, fixate in adAncul mligtinosprin nigte codi{e lungi care poarti numele

de pedunculi.

r_s8

Denumirea in latini a familiei d

nuferi albi vine de la numele danimfelor, care erau nigte divinitde pe vremea grecilor.

* 'DIURNE sAU NocruRrrrr?Majoritatea nuferilor au florid iu rne care stau desch ise de

la sapte dimineala pana pe la

patru d u pd-am iaza. AIte varietatiexotice d in ari mai indepartateau flori nocturne. Ca sa le admiri,va trebui si te lrezeSti noaptea



* 'Crr MAr FnuMoSINufarul alb este cel

mai frumos dintre totinuferii. Cu petalele lor

albe si im pu nitoare,

nuferii dau Iacurilor un

aer feeric. Fascinat de

acest spectacol magic,

Monet, celebrul pictor

impresionist, a ales sipicteze nuferi pAna

la sfArsitul vietii sale.

Cu mult timp inainte,pe vremea faraonilor,

n ufiru I alb, care era

denumit pe atunci Lotus,

era o planti sacri.

$TIATI CA...,,PEDUNCUlj'ESTE

DENUMTREA SAVANTA nTULPtNil PE CARE CRE$TEFLOAREA SAU A CODITEI

NurAnul

Ur,r TIIME$-BALME$

Pune literele in ordine qi afl6 ce se ascunde

sub nuferii de pe heleqteu.

r cosbadr vdeer ed lca

.r cmoorloim

r abrsoci risoa aa ndbru \s_94,.

Ks

Oc

vNnus vsvorvuvosvous 'e r3otowuow 'z ov-t :lo 3ourn v3svoug 'l :ltintos

UNUI FRUCT.



EcRETELE Fr-onrr-oE

Putem sf, m$nedm flori?

& Florile sunt, de obicei, un element de decor. Din ele se pot face

buchete cu un parfum plicut, care inveselesc casa. ltiai insi ciunele flori sunt comestibile? Florile de trifoi 9i papidia se pot folosi

la salate. Florile de mu;tar se pregitesc la fel ca ;i broccoli (un soi

de conopida italieneasci). Florile de hamei (o planti agifitoare)

sunt consumate ca legume verzi. Se mai pot consuma 9i mugurii ;ipetalele de la condurul-doamnei, de la ciubo{ica-cucului 9i

de la piducel. Acestea fac minuni in salate

4TLcEATA DE T*nNDAFIRAcum mult timp, romanii foloseaupetale de trandafi r la multe feluride mancare. Astdzi, dintrandafir ti din violetase fabricd numeroaseproduse: bomboane,drajeuri, jeleuri,

d u lceatd, acad e le .



iTFLORI BUNE DE BAUTFlorile se mai pot si bea, pregatite in

O infuzie de tei, menta sau mu5etel?

aceste flori au prcprietati magice. Au

vindeca totu I (ap rcape totu l).

infuzie. Ce preferi?

incearcd, pentru ca

efect calmant si pot

jfi,4F{'

w.i+:+i.*r4,.- R

AtenIie I'lorile suntprecutn ciupercile.Unele sunt colnes-tibile. iar illtele

of rlir it oa re Nu teincrecle in i.lparenIe

il't€g

$rrATr cA...COMESTIBIL INSEAMNA CEVA

EsrE BUN oe ruANcAT.

Violeta (sirop sau

bomboane)

Condu rul-doamnei(salati sau infuzie)

Pipadie (salatisau infuzie)

CuvANruL CovrPUsDin defini{iile de mai jos, vei afla in finalcuvdntul compus care denumeqte o floare.

Aceasta poate fi consumati in salate qi mai

poartd numele de ,rcreson de Indi a)).

I Pantof de damd cu toc inalt,

impodobit cu broderii.I ' ','.e;-

I Formuld politicoasd

I cu care ne adresdm uneifemei mdritate.

On NEA ZA-TI SINGUR Pn AJITUR AAmestecd albuqul de la un ou cu o.iumdtate de linguri de apd.

inmoaie fiecare petali in albug apoi in zahdr.

Aqzrzd separat petalele pe o loaie cle hArtie qi pune-le la cuptor ler {-=--

foc l'oarte mic (sub supravegherezr unui adult). l)upz-r o orz-r presard

petalele cu zah-rr qi pune-le din noll lzr cuptor (la l'ocul cel mai mic)

qi lasz-r-le pAnz-r cAnd incep si-r se crist alizeze. Poftz-t t-runz-t, cdci

qi unele petale se pot menca

rSNruVOO-tnUnONO3 :V'tVNlJ 3lln10s VNI|VOO 'Z UnONOC 't :3lrnlos



ffifftuffi$ &

& Anghinarea se cultivi pentru florilesale. Mai exaGt, ce este comestibil la

aceasti plante sunt mugurii florilol, inainte

ca acegtia si infloreasci. Acetti muguri

mari sunt inveliti Ia bazd, cu solzi cirnoti

comestibili care, dleturi de muguYi, se potconsuma cruzi sau fierti.

MUGURIAnghinarea se planteazi in lunile

septembrie sau martie. Mugurii se

culeg incepand cu luna februariein toam na u rmatoare. Daci m ugu

nu se culeg, acestia infloresc. Solz

se desfac pentru a face loc viitoarei n f lo resce nle rot i i-v io Iacee , d e

dimensiuni mari, alcatuiti din ma

multe flori minuscule.

Floare de anghinare



* 'O Flonnr Drloc FnncrI-AAnghinarea are aproximativ un metru inaltime ti un metru

latime. Frunzele sale pornesc de jos, formAnd tufe mari

si inalte. Pe fiecare planti pot cregte 4 sau 5 muguri.

Anghinarea este o planta perena foarte rezistentd:

poate rezista si 4 ani, chiar si in zone cu clima aspra.

AnTcHTNAREA

SnrArA DE LNCUME

cele opt legume de mai jos, cele doud legume

pdr{i comestibile:

r.ercle. t-lroccoli.

Gaseqte, dintre

cu urmdtoarele

f loarea

radz-rcina

f r tr nzLr

:cnlirttele

-\n..-1 i,

anShi

:lcel:l

, i_t.

Il .t 1'c.

1'',-ir.

SUVZVh|'3OU3n 3]OSVJ'tYnroNV 'SVNVdS 'r

rt$ou V-rorJs'no3uow'zt-toc30u8'3uvNtHgNV' L

:3tIn'los

t

enciclopedia disney 28

Documents