elemente de drept i

27
8.10.2012 CURS I Izvoarele si principiile dreptului. Izvoarele dreptului reprezinta sursele ce au stat la baza formarii dreptului. Izvoarele sunt de 2 feluri: materiale si formale . Izvoarele materiale reprezinta adevarate forte creatoare ale dreptului, fiind de natura sociala, economica, culturala, ideologica, culturala s.a.m.d. Izvoarele formale reprezinta forma de exprimare a normei de drept. Acestea se prezinta ca o multime de posibilitati prin care cuprinsul normelor de drept ajunge norme de conduita umana a carei respectare este obligatorie pt toti indivizii. Izvoarele formale le gasim in mai multe forme precum: scrise si nescrise, sub forma oficiala si neoficiala, sub forma directa si indirecta. Izvoarele formale se clasifica in : *Obiceiul (cutuma) reprezinta cel mai vechi izvor al dreptului. Obiceiul precede aparitia dreptului in timp. In fapt, primele reguli de drept nu au fost altceva decit o suma de obiceiuri colectate.Aceste obiceiuri au format ca reguli de convetuire la nivelul unor comunitati locale, fiind perpetuate si repetate in timp, asa incit sa patrunda in constiinta fiecarui individ. Sub aspect termenologic, cutuma o gasim enuntata si sub ale denumiri precum: uzuri, obisnuinta, datina etc. Nu toate cutumele au devenit izvor de drept, unele nefiind preluate in nici o reglementare scrisa. Sub aspect istoric, obiceiul juridic il gasim la romani ca drept consuetudinar si inseamna forma incidenta a dreptului roman. Pt ca obiceiul sa fie tinut ca element de drept, trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele 2 conditii: -- sa fie recunoscut si integrat de catre stat in textul unei legi; -- in timpul judecarii unui litigiu, una din parti sa invoce o cutuma, iar judecatorul sa valideze aceasta cutuma. Romanii numeau obiceiurile ca fiind moravuri ale batrinilor, totusi dupa aparitia in masa a legilor scrise, obiceiul este invocat tot mai putin, insa dupa caderea Romei, reglementarile din societate se supuneau obiceiurilor popoarelor migratoare. <>La francezi, codul civil de la 1804, a insemnat practic reunirea a nu mai putin de 60 de cutume generale si cca 300 de cutume locale. <>La romini, primele legiuiri scrise le gasim pe vremea lui Al.cel Bun si Vasile Lupu in MD si Matei Basarab in T.Romin. Insa aceste legiuiri se bazau in mare parte pe obiceiurile locurilor. O evolutie se inregistreaza

Upload: crystal-steele

Post on 16-Dec-2015

16 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

fdgfh

TRANSCRIPT

8

8.10.2012 CURS I Izvoarele si principiile dreptului. Izvoarele dreptului reprezinta sursele ce au stat la baza formarii dreptului. Izvoarele sunt de 2 feluri: materiale si formale.

Izvoarele materiale reprezinta adevarate forte creatoare ale dreptului, fiind de natura sociala, economica, culturala, ideologica, culturala s.a.m.d.

Izvoarele formale reprezinta forma de exprimare a normei de drept. Acestea se prezinta ca o multime de posibilitati prin care cuprinsul normelor de drept ajunge norme de conduita umana a carei respectare este obligatorie pt toti indivizii. Izvoarele formale le gasim in mai multe forme precum: scrise si nescrise, sub forma oficiala si neoficiala, sub forma directa si indirecta. Izvoarele formale se clasifica in : *Obiceiul(cutuma) reprezinta cel mai vechi izvor al dreptului. Obiceiul precede aparitia dreptului in timp. In fapt, primele reguli de drept nu au fost altceva decit o suma de obiceiuri colectate.Aceste obiceiuri au format ca reguli de convetuire la nivelul unor comunitati locale, fiind perpetuate si repetate in timp, asa incit sa patrunda in constiinta fiecarui individ. Sub aspect termenologic, cutuma o gasim enuntata si sub ale denumiri precum: uzuri, obisnuinta, datina etc. Nu toate cutumele au devenit izvor de drept, unele nefiind preluate in nici o reglementare scrisa. Sub aspect istoric, obiceiul juridic il gasim la romani ca drept consuetudinar si inseamna forma incidenta a dreptului roman. Pt ca obiceiul sa fie tinut ca element de drept, trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele 2 conditii:-- sa fie recunoscut si integrat de catre stat in textul unei legi;

-- in timpul judecarii unui litigiu, una din parti sa invoce o cutuma, iar judecatorul sa valideze aceasta cutuma.

Romanii numeau obiceiurile ca fiind moravuri ale batrinilor, totusi dupa aparitia in masa a legilor scrise, obiceiul este invocat tot mai putin, insa dupa caderea Romei, reglementarile din societate se supuneau obiceiurilor popoarelor migratoare. La francezi, codul civil de la 1804, a insemnat practic reunirea a nu mai putin de 60 de cutume generale si cca 300 de cutume locale. La romini, primele legiuiri scrise le gasim pe vremea lui Al.cel Bun si Vasile Lupu in MD si Matei Basarab in T.Romin. Insa aceste legiuiri se bazau in mare parte pe obiceiurile locurilor. O evolutie se inregistreaza odata cu Codul lui Calimach in MD in 1817 si legiuirea Coragea 1818, insa, obiceiul va ramine si mai departe izvor de drept..

In prezent, odata cu extinderea legislatiei codificate, obiceiul a incetat sa mai reprezinte un izvor direct al dreptului.

*Doctrina(lit. de specialitate) cuprinde analize, dezbateri si investigatii pe care teoreticienii dreptului le acorda fenomenului juridic. Doctrina nu influenteaza in principiu in mod direct nici legiuitorul si nici judecatorul. In sistemul actual de drept, doctrina nu este sustinuta ca sursa a dreptului, insa unii teoreticieni invoca suficiente argumente conform carora, doctrina constituie un izvor de drept. *Practica judiciara este formata din totalitatea hotaririlor judecatoresti pronuntate de toate instantele indiferent de grad. Rolul practicii judiciare este acela de a asigura aplicarea unei forme a legii pt cazuri asimilare. In dreptul rominesc, judecatorul solutioneaza raportindu-se la legea in vigoare si la conditiile fiecarui caz in parte, precedentul judiciar nefiind creator de drept. Din potriva, in sistemul anglo-saxon, precedentul judiciar obliga judecatorul ca in solutionarea unui caz sa aplice solutia regasita la un caz similar anterior. Totusi, si in dreptul rominesc, recursurile in interesul legii pronuntate de ICCJ si deciziile in interesul legii, pronuntate de Curtea Constitution. intrunesc conditiile precedentului judiciar.

*Contractul normativ este un act juridic ce stabileste drepturi si obligatii pentru partile sale. Conform noului Cod Civil, contractul insemna acordul de vointe intre 2 sau mai multe parti, cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic. In aceasta forma, contractul nu este izvor de drept. Contractul normativ insa, pastreaza calitatea de izvor al dreptului deoarece nu are in vedere in mod nemijlocit drepturi si obligatii ale partilor, el fiind folosit in dreptul international public sub forma de tratat intre state, sau intre state si alte organisme internationale. Astfel, el exprima vointa unor state si nu al unor personae. In dreptul muncii ca si contractul normativ, contractul colectiv de munca, insa si existenta acestuia, este permisa prin legislatia muncii, nefiind un izvor nemijlocit al dreptului. In dreptul constitutional, contractul normativ sta la baza constituirii statelor federale, regasindu-se sub forme de tratate intre statele ce compun federatii. *Actul normativ este principalul izvor al dreptului actual si este intilnit sub denumirea generala de LEGE, astfel daca in antichitate dreptul se baza pe cutume, in Evul Mediu pe jurisprudenta(practica judiciara), dreptul actual se bazeaza pe acte normative. In categoria actelor normative avem:

*legile emise de parlament

*hotaririle si ordonantele emise de guvern

*ordinele, regulamentele judetene si locale;

Legile sunt de 3 feluri:

-constitutionale- se adopta cu majoritatea calificata de catre parlament pt adoptarea si revizuirea constitutiei -organice- se adopta cu votul majoritatii parlamentarilor pt cele mai importante domenii de activitate -ordinare- cu votul majoritatii parlamentarilor prezentiIstoricul constitutional al RO numara 7 constitutii.Legile sunt emise doar de catre parlament, insa pt perioada in care institutia data nu este in activitate, parlamentul isi va delega activitatea legislativa catre guvern, printr-o lege speciala, de abilitare, astfel incit, guvernul va putea legifera prin ordonante strict in domeniul in care a fost imputernicit, urmind ca aceste acte emise de guvern sa fie aproate de catre parlament la reluarea activitatii. 15.10.2012 CURS II Principiile dreptului Principiile reprezinta ideile calauzitoare pt formarea si dezvoltarea dreptului. Ele sunt adevarate linii directoare pt sistemul de drept. Normele juridice create cu respectarea principiilor sau dovedit a fi usor aplicabile si cu o doza mare de durabilitate in timp. In termen popular, principiile si izvoarele sunt numite si calauze ale dreptului. Reglementarile internationale au insumat o serie de principii, cu un impact deosebit pt legislatia statelor care a fost conformata acestor reglementari. EXEMPLU: Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata la 10dec1948 de Adunarea Generala a ONU. Termenul PRINCIPIU conform dictionarului presupune unul sau mai multe elemente cu caracter fundamental, una sau mai multe idei de baza, sau norme pe care se intemeiaza teoriile sau regulile de baza. Comparativ pozitia principiilor in drept se aseamana cu cea a axiomelor in matematica. Principiul egalitatiii si al libertatii: Dreptul la libertate alaturi de dreptul la viata si la integritate sunt printre cele mai importante drepturi subiective drepturi ale omului. Viata fara libertate ar fi lipsita de sensul ei social. O fiinta umana fara libertate fizica si psihica practic exista dar nu traieste. Declaratia Universala a Dreptului Omului prevede in primele articole ale sale atit dreptul la viata cit si la libertate. Libertatea este insa si ea limitata prin lege asa incit libertatea fiecarui individ sa nu se intinda intr-atit de mult incit sa se suprapuna cu libertatea altui individ.Dovada faptului a principiul egalitatii a constituit sursa pt constitutia RO, este urmatoarea : Nimeni nu este mai presus de lege (art.16). Egalitatea indivizilor trebuie sa existe in fata legii, asta ar insemna ca fiecare cetatean va fi tras la raspundere in acelasi mod indiferent de statutul si pozitia sa sociala. De asemenea, oamnenii trebuie sa beneficieze de egalitate de sanse conform legii in toate proiectele in care sunt antrenati. Principiul responsabilitatii: Capacitatea juridica presupune capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. Capacitatea de folosinta reprezita aptitudinea generala a persoanei de a avea drepturi si obligatii. Se dobindeste la nasterea persoanei fizice si se pierde la moartea persoanei fizice. In drept gasim si notiunea de capacitate anticipata de folosinta insa doar in privinta drepturilor. Se dobindeste inainte de nastere de catre copilul conceput cu conditia ca el sa se nasca viu. Capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile. Capacitatea de exercitiu se dobindeste in forma deplina de la 18 ani, iar in forma restrinsa de la 14 si 18 ani, si se pierde in principiu la moartea persoanei la data pierderii facultatilor mintale dar si pt aceia care printr-o hotarire judecatoreasca li sau restrins exercitiul unor drepturi. Responsabilitatea revine atit persoanei cit si statului in relatiile cu proprii cetateni dar si in relatiile cu alte state, trebuind sa-si apere cetatenii sai. Principiul echitatii si al justitiei: Arta binelui si al echitatii. Echitatea justitiei tine de modul de organizare a fiecarui stat. Una din conditii este separatia puterilor asa incit puterea judecatoreasca sa capate independenta, solutionarile litigiilor facindu-se si in sistemul de drept rominesc pe mai multe grade de juristrictie, asa incit sa existe posibilitatea repararii unor eventuale erori. In prezent, accesul la justitie a capatat un alt sens si anume posibilitatea de adresare din partea justitiatul( reclamantul) catre instantele europene atunci cind solutionarea unui litigiu a fost efectuata si in tara sa, justitiatul considerindu-se indreptatit. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului: Pt a putea functiona si a se dezvolta, statul are nevoie de stabilitate. Riscul instabilitatii in rindul institutiilor statului poate aparea in momentul in care se pune problema schimbarii celor ce detin puterea. In perioada transferului puterii, un rol il detine puterea judecatoreasca. De asemenea institutiile implicate in procesul electoral(birourile electorale) sunt coordonate in mare parte de magistrate. Un rol ft important in privinta validarii rezultatelor alegerilor si al transmiterii puterii in stat il are Curtea Constitutionala. Statul de drept principial vorbind trebuie sa functioneze asa incit cei ce detin puterea sa nu poata abuza de aceasta. Statul de drept insemna limitarea prin lege a eventualelor abuzuri din partea celor ce conduc. Concluzie:

Rolul principiilor pt drept este asemanator cu rolul proiectantului pt un edificiu(cladire).22.10.2012 CURS III Formele de guvernamint In functie de forma de guvernamint a unui stat sunt organizate si constituite principalele institutii ale acesteia. Cele 2 forme de guvernamint intilnite la statele lumii sunt Monarhia si Republica.

Monarhia este cea mai veche forma de guvernamint si se caracterizeaza prin faptul ca in fruntea statului se gaseste o singura persoana, monarhul, intilnit sub diverse titulaturi precum: rege, imparat, domnitor, faraon.etc. Din punct de vedere al succesiunii la conducerea statului Monarhia poate fi ereditara sau electiva.In cadrul monarhiei ereditare functia suprema in stat este mostenita de la o generatie la alta. Monarhia electiva presupune nominalizarea monarhului sa fie facuta de un grup restrins de persoane, dintre cele mai influente in stat sau chiar nominalizate de o putere straina. Ex: Domniile fanariote.

In functie de modul de organizare retinem urmatoarele tipuri ale monarhiei: -monarhie absoluta, -monarhie constitutionala, -monarhie parlamentar-dualista; -monarhie parlamentar contemporana.

M. Absoluta a fost cea mai raspindita in timp si in cadrul ei monarhul detinea intreaga putere in stat el fiind cel ce stabilea legile cel ce le aplica si totodata indeplinea si functia de cel mai mare judecator al tarii. Concluzionind monarhul conducea dupa propriai vointa.M. constitutionala . odata cu aparitia in forma scrisa a legilor fundamentale puterea monarhului nu putea excede prevederilor exprese din constitutia tarii. Totusi in afara reglementarilor constitutionale conducatorul statului detine inca ft multe atributii. M. Parlamentar- dualista. Asa cum rezulta si din denumire puterile in stat sunt impartite intre monarh si parlament cele 2 parti situinduse oarecum pe pozitii de egalitate.Monarhia parlamentar contemporana considerata ca o forma a monarhie specifica zilelor noastre, presupune existent aproape simbolica a monarhului, cele 3 puteri in stat fiind atribuite altor institutii. Cu toate astea monarhul mai detine doar citeva atributii precum posibilitatea de dizolvare a parlamentului conditionate, dreptul de a numi persoane in unele functii ale statului sau refuzul de semnare anumite legi.Republica. In prezent tot mai utilizata si presupune aplicarea principiilor conform caruia cetatenii se autoguverneaza. Autoguvernarea insa nu e realizata in mod nemijlocit ci prin intermediul reprezentantilor alesi de cetateni in principalele institutii ale statului. Republica e de 2 tipuri: prezidentiala si parlamentara.

Republica prezidentiala. Seful statului este presedintele . acesta este ales de catre populatie prin vot , votul prezinta urmatoarele caracteristici este universal, secret, liber exprimat ,egal, direct.Pentru ca o persoana sa fie aleasa presedinte trebuie sa obtina majoritatea voturilor valabile exprimate intr-un saul 2 tur de scrutin. In cadrul republicii prezidentiale in principiu presedintele este persoana care conduce si guvernul in majoritatea acestor republici neexistind functia de prim-minstru. Ex USA. Presedintele detine inclusive dreptul de veto constind in posibilitatea de a se opune intrarii in vigoare a unei legi adoptate de parlament. Presedintele se gaseste pe pozitie de egalitate cu parlamentul , ambele parti fiind alese prin vot de catre popor.

Republica parlamentara. In cadrul acesteia presedintele nu mai este ales prin vot popular ci este ales de catre parlamentari. In acest caz rolul presedintelui in stat este mult diminuat , el nu detine atributiile omologului sau din republica prezidentiala putind fi tras la raspundere de catre parlament situinduse practic pe o pozitie inferioara a acestuia. In cadrul acestei forme de guvernam presedintele nu mai conduce guvernul aceste atributii revenind primului ministru si nici nu detine dreptul de veto.Romania este considerate avea o forma de guvernamint prin imbinarea celor doua tipuri de republica denumita generic republica semiprezidentiala cu urmatoarele caracteristici: presedintele este ales direct de populatie dar nu conduce guvernul asa cum se intimpla la republica parlamentara. Insa nu poate nici fi demis de parlament. In viitor alegerea unei forme concrete de guvernamint ar preconize si o mai buna aplicare a principiilor.

29.10.2012 CURS IV Norma juridica. In limbajul uzual cu sensul de norma juridical intilnim cuv. LEGE. Exista o relatie intre cele 2 expresii, insa nu avem o sinonimie perfecta. Normele pot fi: -morale; -religioase; -juridice. Prin norma juridica, se intelege: regula de conduita impusa sau acceptata de stat si a carei aplicare se asigura prin constiinta juridica a individului iar in caz contrar prin forta de coexercitie a statului. Din definitie rezulta ca prin norma juridica se stabileste o regula de conduita pt oameni. Aceasta se adreseaza fie tuturor membrilor societatii, fie doar unei parti dintre acestia, iar aplicarea in caz de nevoie se face prin institutiile statului utilizind forta de constringere asupra persoanei in cauza. In principiu, normele juridice se modifica in timp cu o frecventa mai ridicata comparative cu normele morale sau religioase.

Trasaturile normei juridice. 1.Generalitatea; 2.Impersonalitatea; 3.Repetabilitatea; 4.Obligativitatea 1.Norma juridica indica o conduita tip pe care trebuie sa o respecte toate persoanele vizate indiferent de calitatea lor in societate.

2.O norma juridica nu se adreseaza niciodata unei peroane determinate. Aceasta are in vedere diverse categorii precum: militarii, functionarii, studentii s.a.m.d. In cazul in care norma juridica contine reglementari privind presedintele tarii, acestea vizeaza functia propriu-zisa indiferent de persoana care o ocupa.

3.O norma juridica se aplica ori de cite ori este necesar.

4.Respectarea continutului normei are caracter obligatoriu pt toate categoriile de persoane carora li se adreseaza. Obligativitatea exista inclusive pt cei ce au elaborat legea.

Structura normei juridice: Ipoteza- indica imprejurarile si subiectii generici la care se refera dispozitia.

Tipuri de ipoteze:

Dupa gradul de determinare avem: -ipoteze strict determinate; -ipoteze relative determinate;

Dupa modul in care este prevazuta in text avem: -ipoteza expresa; -subinteleasa;

Ipoteza normei juridice in functie de imprejurarile indicate poate fi:

a)simpla, cind predeve o singura imprejurare;

b)multipla, cind prevede mai multe imprejurari;

c)complexa, cind prevede mai multe imprejurari, dar fiecare este suficienta pt dispozitie;

Dispozitia- stabileste conduita tip pe care trebuie sa o respecte subiectul de drept. Prin dispozitie se impune ceea ce trebuie sa faca ori sa nu faca o persoana. Tipuri de dispozitie:

Dupa gradul de reglementare avem: -generale; -speciale; -de exceptie;

Cele generale contin reglementari la nivelul unei intregi ramuri de drept. In functie de conduita avem: - imperative; -permisile;

Cele imperative se divid in: -dispozitii prodiditive; -onerative;Cele permisibile se divid in: -dispozitii supletive, -pur si simple; -de recomandare;

Dupa tipul de conduita avem: -absolut determinate; -relativ determinate; Sanctiunea- pedeapsa aplicata persoanei care nu a respectat regula stabilita prin dispozitie.

Tipuri de sanctiuni:

In functie de ramura de drept avem: -sanctiuni penale; - administrative; -civile; -sociale;

Dupa scopul fixat de legiuitor avem: -sanctiuni de anulare a actelor ilicite; -sanctuni reparatorii; -sanctiuni expiatorii(sanctiuni penale; disciplinare );Dupa gradul de determinare avem: -relativ determinate( care prevad limite de minim si maxim a pedepsei); -sanctiuni absolute determinate( pedeapsa fiind prevazuta in mod concret); -sanctiuni alternative( includ pedepse multiple din care numai una se aplica); sanctiuni cumulative( presupun aplicarea unei pedepse accesorii pe linga pedeapsa principala); In textul de lege putem avea o singura norma juridica dar si ft multe in functie de dimensiunea legii. Sub aspectul redactarii, norma juridica se poate regasi intr-o fraza, astfel, mai multe fraze formind un alineat, mai multe alineate formind un articol, cumularea de articole creind o sectiune, sectiunile adunate formind un capitol, mai multe capitole formind un titlu, mai multe titluri, generind o carte de norme( COD).

Clasificarea normelor juridice

Dupa ramura de drept avem: norme juridice civile, administrative, sociale, penale, constitutionale, familiare s.a.m.dIn functie de sursa in care sunt prevazute in dreptul rominesc avem: norme juridice continute de legi constitutionale, organice, ordinare; norme juridice prevazute de hotaririle si ordonantele de catre guvern; norme juridice prevazute de hotaririle adminstratiei publice locale. Dupa modul de reglementare avem: imperative si permisive;

Dupa sursa de formare avem: -norme jurdice legiferate; -norme jursprudentiale; -norme cutumiale;Dupa gradul de generalitate avem: -norme juridice generale( cu reguli de conduita la nivelul ramurei dreptului); -norme speciale( care au in vedere o sfera restrinsa a relatiilor sociale); -norme de exceptie( care completeaza primele 2 categorii);

Dupa enunt avem: norme complete; norme incomplete; 5.11.2012 CURS V Interpretarea si aplicarea normelor juridice. Necesitatea interpretarii este data de necesitatea aplicarii legii tinindu-se cont de ceea ce a vrut sa prevada legiuitorul la data adoptarii legii. O interpretare gresita a acesteia va atrage cu siguranta si o aplicare defectuoasa. Tipuri de interpretare:

In functie de sursa interpretarea unei norme juridice este efectuata de catre institutiile celor 3 puteri in stat: legislativa, executiva, judecatoreasca. In cadrul puterii legislative, interpretarea este efectuata de insasi organul care a emis legea. Acest tip de interpretare constituind totodata o forma de interpretare oficiala autentica. Institutiile statului apartinind celor 2 puteri in stat efectueaza interpretari oficial-concrete. Interpretarea neoficiala este intilnita la nivelul doctrinei. Formele(rezultatele interpretarii)

In aceasta situatie, in urma efectuarii interpretarii legii vom ajunge la urmatoarele 3 tipuri de interpretare:

Declarativa, extensiva, si restrictiva.

*Interpretarea declarativa, presupune existenta unei concordante intre interpretarea efectuata si ceea ce a urmarit legiuitorul prin legea respectiva. *In cazul interpretarii extensive, interpretul, va crea efecte sporite fata de cit a urmarit legiuitorul prin acea lege.*Interpretarea restrictiva. Interpretul ceeaza mai putine efecte ale legii, comparativ cu ceea ce a dorit legiuitorul.

Metode de interpreatre a normelor juridice. Metoda exegetica: aparuta la incep sec 19, mai exact dupa adoptarea codului civil al lui Napoleon, si conform acestei metode, atunci cind intr-un domeniu aparea un cod de legi, juristii nu mai aveau ce sa interpreteze. In prezent aceasta metoda este depasita. Metoda gramaticala: ft important este sensul cuvintelor folosite in textul normelor juridice urmarindu-se pe cit posibil utilizarea unor termeni, fara echivoc. In mod obligatoriu trebuie respectate regulile gramaticii lb rom, privid punctuatia, topica, morfosintaxa, si nu in ultimul rind folosirea corecta a omonimelor si paronimelor. Metoda sistematica: orice norma juridica trebuie inteleasa in contextul tendintei generale a legii sau a codului de legi din care face parte si chiar in functie de toata legislatia dintr-un domeniu de activitate.

Metoda teleologica: interpretarea normei juridice tinind cont de scopul urmarit de legiuitor la adoptarea legii. Totodata, interpretarea va fi raportata si la principiilor dreptului.

Metoda logica: este poate cea mai utilizata dintre toate si presupune corecta folosire a rationamentelor. Argumentele logice sunt: ad absurdum( prin acesr argument, se va incerca sa se demonstreze contrariul normei juridice in cazul in care acest lucru este imposibil, interpretarea initiala ramine valabila) ; per a contrario( presupune ca din 2 interpretari diametral opuse, in mod obligatoriu, una nu este corecta); a majori ad minuse( conform acesteia, cine poate mai mult poate si mai putin, ceea ce inseamna ca intro lege cu prevederi extinse, interpretarea are in vedere si aspecte particulare, de ex. Norma juridical ce da proprietatea de vinzare a bunului sau, interpretata prin aceasta metoda, creeaza deductia ca proprietarul poate doar sasi inchirieze bunul ) ; a fortiori( ratiunea aplicarii unei norme juridice, aceasta ratiune fiind la fel de puternica, si in alte cazuri smilare cu cele indicate in norma juridical).m. istorica: interpetarea legii se face in functie si de perioada in care acesta a fost adoptata.

m.analogica: avem 2 tipuri de analogie: analogia legii si analogia dreptului. in cadrul analog legii: in solutioanrea unui caz, atunci cind judecatorul nu identifica o norma juridica, pt a o aplica acelui caz, el va trebui sa identifice, intre alte norme similare o solutie legala.Analogia dretului: in cazul neidentificarii nici unei solutii intro norma jurdca similara, interprertl=ul va apela la principiile dreptului.

Aplicarea normei juridice: Aplicarea legii, se face pe 3 dimensiuni: aplicare in timp, spatiu si asupra persoanelor. Aplicarea legii in timp: o lege isi produce efectele juridice, doar in cadrul segmentului de timp in care aceasta este in vigoare. Momentul intrarii in vigoare a unei legi este acela in care respectarea legii devine obligatorie. Acest moment este fie in a treia zi de la publicarea legii in monitorul official, fie la o alta data prevazuta expres in textul legii ce va urma sa intre in vigoare. Momentul iesiri in vigoare a legii este atins prin urmatoarele variante: 1) ajungerea la termen- daca legea prevede expres o data calendaritica la care a iesit in vigoare, ajungerea la acea data are ca effect iesirea in vigoare a legii. 2) caderea in desuetudine, legea iese din vigoare chiar daca nu a fost scoasa expres insa datorita evolutiei si societatii ea devine practic inaplicabila; 3) abrocarea este metoda tehnica folosita pt scoaterea in vigoarea a unei legi, este de 2 feluri: expresa si tacita; cea expresa presupune ca in textul unei noi legi ce urmeaza sa intre in vigoare sunt prevazute una sau mai multe legi care urmeaza sa iasa din vigoare. Abrogarea tacica presupune ca in textul noi legi sa existe o mentiune prin care sa se prevada ca toate legile mai vechi si aflate in vigoare dar cu dispozitii contrare noii legi vor iesi din vigoare . Aplicarea legii in spatiu: legile emise de catre un stat se aplica pe teritoriul acestui stat. prim teritoriu Ro intelegem urmatoarele componente: suprafata uscatului si a apelor cuprinse intre granitele tarii fie ca este vorba de granite artificiale, fie granite naturale. In cazul celor din urma, teritoriul se intinde pina la jumatatea navigabila a cursului apelor de granite, cuprinzind o suprafata de 12 mile marine( cca. 22 km2) in largul Marii Negre. de asemena teritiriul mai cuprinde subsoluri si bogatiile exploatate aflate in interiorul acestui perimetru precum si coloana aeriana situata deasupra suprafetei solului si a apei pina la limita inferioara a spatiului cosmic. Aplicarea asupra persoanelor: Pe teritoriul unui stat, toti cetatenii atit ai acelui stat cit si strainii, trebuie sa respecte legile tarii respective. In cazul strainilor, statul are libertatea de a impune acestora un anumit regim. Sunt 3 tipuri de regimuri: a)reg. national prin care strainii au acelesi drepturi ca si proprii cetateni;

b)reg.special, conform caruia strainilor le sunt recunoscute alte drepturi decit celor cetateni;

c)reg.clauzei natiunii celei mai favorizate atunci cind un stat recunoaste strainilor altui stat, aceleasi drepturi si libertati pe care le mai recunoscuse doar anumitor state pe care le considera favorizate.

In privinta aplicarii asupra persoanelor a legilor unui stat, subliniem existenta unor categorii de persoane care se bucura de exceptia extra teritorialitatii. Aceasta categorie de persoane include personalul diplomatic( de la ambasade si consulate) care beneficiaza de imunitate diplomatica. Imunitatea vizeaza diplomatii, si nu intreg personalul aflat in strainatate. 12.11.2012 CURS VI Functiile dreptului Rolul dreptului sub aspect generic este acela de a disciplina comportamentele indivizilor. In societate regasim: norme juridice, morale, religioase. Dreptul este ceea ce asigura aplicarea normelor juridice creind posibilitatea institutiilor statului sa intervina pt a stabili si a aplica sanctiuni indivizililor care incalca dispozitia normelor juridice.

Termenul LEGE, este unul polisemantic. In principiu, legile reprezinta emanatia dreptului insa cind vb de legi ale naturii, nici chiar dreptul nu pot schimba continutul acestora. Prin lege, dreptul nu stabileste nu altceva decit tipuri de conduita necesare reglementarii raporturilor juridice.

Printre functiile dreptului regasim: Fundamentarea institutionala a statului: Prin drept sunt organizate cele 3 puteri in stat fiind indicate atributiile institutiilor care detin separat puterea legislativa, executiva si judecatoresca. Conform dreptului, cele 3 puteri sunt independente, nesubordonindu-se intre ele ci doar stabilind anumite raporturi constitutionale in scopul asigurarii functionarii statului. Presedintele statului are rolul de a fi mediator intre puterile statului si totodata garantul respectarii constitutiei. Apararea valorilor fundamentale si a intregii ordini de dreptIn sfera drepturilor subiective ale cetateanului o parte dintre acestea o constituie drepturile fundamentale. Valoarea de fundament a acestor drepturi este data de includerea lor in textul legii fundamentale. De asemenea, constitutia poate crea si garantii precum garantarea proprietatii. * Functia educativa Educarea populatiei este ft necesara in vederea insusirii prevederelor actelor normative. O populatie educata din punct de vedere juridic, manifesta mai mult respect fata de lege. Dreptul creeaza reguli de conduita nu doar pt proprii cetateni, ci si pt straini sau pt apatriti. Dreptul modeleaza constiinta juridica asa incit cetateanul tentat sa incalce legea, dupa o mai buna analiza a situatiei, va renunta la activitatea ilegala, constientizind urmarile negative fata de persoana sa si chiar fata de patrimoniul sau. Educarea populatiei se realizeaza pe 2 directii: -legile vor fi obligatoriu publicate in monitoriul oficial inainte de a intra in vigoare apoi, fiind mediatizate prin diverse institutii ale statului asa incit sa ajunga la cunostinta cetatenilor. Pt ca functia educativa sa fie cu adevarat eficienta, este recomandabil ca si dispozitiile din lege sa fie acceptate de catre populatie in caz contrar, nu putine sunt cazurile in care statul aproba sau modifica legile care se ivesc de refuzul populatiei. * Functia represiva Aceasta functie este activata doar in cazul in care o persoana incalca legea. Tipul de sanctiuni aplicate persoanei in cauza poate fi: -sanctiune civila( de ex.obligarea repararii pagubei); -sanctiune administrative(aplicarea amenzii); -sanctiune penala. In urma cu mai bine de un secol, una din sanctiunile aplicate era pedeapsa corporala. In prezent, astfel de sanctiuni sunt interzise. De asemenea, a fost inlaturata si pedeapsa cu moartea( capitala). Prin aplicarea functiei represive i se recunoaste autoritatea dreptului si chiar a statului asupra autorilor faptelor ilegale.

* Asigurarea coordonarii statului Sistemele democratice pornesc de la principiul conform caruia cetatenii se autoguverneaza. Aplicarea nemijlocita a acestora ar insemna ca cetatenii participa direct la adoptarea si aplicarea actelor juridice. Sub aceasta forma principiul invocat nu poate fi aplicat. Totusi pt alicarea sa, cetatenii isi aleg reprezentantii in cadrul unicei autoritati legiuitoare. Rolul acestor reprezentanti este de a respecta interesele cetatenilor dar si pe cele ale statului in general. Inclusiv in perioadele transferului de putere, statul, prin institutiile sale isi asigura stabilitatea asa incit populatia sa nu fie afectata.

* Crearea sistemului normativ

Elaborarea legilor constituie un atribut exclusiv al statului, parlamentul fiind unica autoritate legislativa. Crearea normelor juridice, constituie una din functiile de baza ale dreptului, celelalte functii decurgind intr-o oarecare masura de aceasta. * Tratarea si solutionarea litigiilor Printre activitatile stabilite prin norme juridice sunt acelea de mediere si solutionare a litigiilor. Aceste activitati vizeaza toate tipurile de litigii atit acele aparute intre cetateni, cit si intre cetateni si institutii ale statului sau doar intre institutiile statului. Asupra acestei ultime functii retinem ca solutionarea litigiilor este efectuata de catre instantele de judecata, acestea fiind organizate pe grade de jurisdictie, astfel, litigiul este supus solutionarii mai intii instantei de fond, apoi celei de apel, si celei de recurs daca este cazul. 19.11.2012 CURS VII Raportul juridic.Cind ne referim la acesta avem in vedere raporturile dintre oameni stabilite in cadrul societatii. Fie ca sunt raporturi intre partuculari, intre stat si cetateni sau intre institutii ale statului. Premizele raportului juridic sunt urmatoarele: -norma juridica; -subiectele; -faptele juridice;

Unii autori considera ca raportul juridic ar fi defapt o norma juridica in actiune. Respectarea ei fiind impusa unor subiecte determinate, efectele juridice fiind rezultatul activitatii acestor subiecte. In ramurile de drept penal sau administrativ, se vb de existenta a 2 tipuri de raporturi juridice: -raport juridic de conformare;

-raport juridic de conflict;

Raportat primului tip de conflict, acesta s-ar stabili intre stat pe de o parte si toti cetatenii care respecta legile in vigoare. Totusi exsista si critici aduse acestui tip de raport in sensul ca atrage intr-un raport juridic penal toti cetatenii inclusiv pe cei ce nu incalca legea penala.

Raportul juridic de conflict se intilneste atunci cind una sau mai multe subiecte incalca legea aflata in vigoare.

Raportul juridic reprezinta o legatura sociala reglementata de o norma juridica continind un sistem de interactiune reciproca intre participantii determinati, legatura ce este susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiei statale.

Caracteristici ale raportului juridic: este un raport social, volitional, valoric, si reprezinta o categorie istorica.

Raport social se stabileste totdeauna intre oameni. Subiectii rap juidic nu pot fi decit oamenii indiferent de tipul de raport juridic.Raport volutional presupune existenta vointei in realizarea sa insa avem in vedere 2 tipuri de vointa, mai intii vointa statului privind reglementarea unui raport juridic cu vointa expusa prin norma juridica, iar apoi, vointa partilor implicate in raportul juridic. Valorile sociale isi gasesc concretizarea prin raporturile juridice, faptele partilor scotin evidenta cit mai multe valori sociale;In functie de perioada istorica, premizele au avut in vedere alte reguli si alte tipuri de subiecte de ex in perioada sclavagista, sclavul nu putea fi subect al raportului juridic dec era trecut in categoria bunurilor, stapinul sau putind dispune de viata acestuia, de munca sa, constituind obiect al vinzarii.In epoca feudala viata iobagilor nu mai era la indemina nobililor in sensul ca nu puteau fi ucisi de acestia insa celelalte drepturi privind libertatea si proprietatea nu le erau recunoscute.Subiectele raportului juridic. Asa cum am precizat sunt doar oamenii, fie individuali, fie organizati intr-o colectivitate. Nu exista raport juridic intre oameni si lucruri sau intre oamneni si alte vietati. Sub aspect istoric/evolutionist sau inregistrat cazuri de incercare de a fi judecate animale pt stricaciunile, iar un rege persan a ordonat lovirea valurilor marii pt inghitirea corabiilor. In baza raporturilor juridice, oamenii sunt cei ce rasp pt efectele negative create de bunurile sau animalele pe care le detin prin activarea celor 3 tipuri de raspunderi: rasoundere pt ruina edificiul, rasp pt fapta altuia, rasp pt stricaciunile generale de animale. *Persoana individuala ca subiect al rap juridic este peroana fizica. Orice fiinta umana, cetatean strain sau apatrit detine aceasta calitate si totodata are si capacitate juridica. *Identificarea persoanei fizice, se face tinind cont de urmatoarele caracteristici: nume, prenume, cetatenie, stare civila, virsta, domicilui s.a.m.d Numele este format dintr-un grup de sunete care individualizeaza parsoana fizica in cadrul societatii. Prenumele individualizeaza persoana in cadrul familiei. *Domiciliul reprezinta locuinta principala si stabila a unei persoane fizice. Subiectul colectiv al rapm juridic poate fi: statul , astfel un rap juridic de acordare la cererea cetateniei subiectele sunt statul si cetateanul care a solicitat cetatenia. Un alt subiect colectiv-perosana juridica se caracterizeaza prin detinerea unui patrmoniu existenta unei forme de organizare si a unui scop de determinat. Persoana juridica se infiinteaza doar in conformitate cu legea, detine capacitate juridica pe toata durata existentei sale si se identifica prin denumire, sediu, nationalitate s.a.m.d.

Continutul raportului juridic: este format din drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor. Dreptul subiectiv reprezinta facultatea juridica individuala pe care o detine o persoana de a avea un anumit comportament de a da, a face sau a nu face ceva in conformitate cu interesul sau si cu norma juridica. Clasificarea drepturilor subiective: -drepturi absolute; -drepturi relative.Drepturile absolute sunt opozabile tuturor, si drepturi relative opozabile anumitor categorii de persoane. Dupa legatura dintre ele avem drepturi principale ce se pot exericta de sine stator si drepturi accesorii, exercitarea lor facindu-se in functie de dreptul principal. Dupa continut avem drepturi patrimoniale si nepatrimoniale. Obiectul rap juridic este reprezentat de insasi conduita partilor, conduita ce are ca finalitate realizarea continutului raportului juridic. Faptele juridice, acestea fiind imprejurari care creeaza efecte juridice adica dau nastere, modifica sau sting un raport juridic. Faptul juridic nu trebuie confundat cu actul juridic, acesta din urma constituind o manifestare de vointa facuta cu intentia de a naste, modifica efecte juridice.Faptele juridice sunt: -evenimente; -actiuni. Pt a avea calitatea de fapt juridic, evenimentul trebuie sa produca efecte jurdice. Aceste evenimente au loc fara vointa oamenilor, precum , cutremure, incendii, nasterea unei persoane, decesul unei persoane. Actiunile sunt activitati ale omului care produc efecte juridice. Ele pot fi licite si ilicite(ilegale). Actiunile licite devin acte cu caracter juridic . pt nasterea unui raport juridic, uneori este necesar sa aiba loc mai multe fapte juridice, de ex pt a-si respecta obligatia de ridicare a zapezii de catre o firma, trebuie sa existe mai multe fapte juridice precum: un eveniment-caderea ninsorii, precumsi citeva actiuni licite acordarea unei autorizatii in acest sens si incheierea unui contract de prestare a serviciilor. Trasaturile Raportului Juridic: -social; -de vointa(volitional); -valoric; -cu caracter de istoricitate; -ideologic.

22.11.2012 CURS VIII Persoana in drept. Titularii drepturilor subiective.Atunci cind analizam persoana din punct de vedere juridic, trebuie sa facem distinctia intre 2 notiuni: -subiect de drept; -personalitate juridica. In timp ce subiectul de drept se refera la titularul unui drept subiectiv, personalitatea juridica reprezinta aptitudinea de a fi titular activ sau pasiv de drepturi, obligatii. Notiunea de subiect de drept are in vedere in principiu un singur drept subiectiv iar cea de personalitate juridica se refera la o multitudine de drepturi. Notiunea de subiect de drept are caracter actual pe cind cealalta are caracter potential incluzind posibilitatea de a deveni clanul unor drepturi sau obligatii. Persoana in drept poate fi persoana fizica si persoana juridica. Nu putem asocia persoanei fizice alte fiinte chiar daca se vb de drepturi ale animalelor, raporturile juridice cu privire la acestea se stabilesc tot intre oameni. Pt a fi subiect de drept, persoana fizica trebuie sa fie in viata. Momentele limita sunt nasterea si decesul. Conditia pt recunoasterea persoanei fizice este ca fatul sa se nasca viu. Asupra drepturilor embrionului si ale femeii insarcinate primeaza dreptul femeii de a dispune de propriul corp. totusi, tinindu-se cont de interesul privind o viitoare fiinta umana, dupa un anumit stadiu de dezvoltare embrionara, intreruperea sarcinii este interzisa. Decesul persoanei atrage incetarea calitatii de subiect de drept. Data mortii se stabileste fie prin constatare fizica a decesului, fie pe cale judecatoreasca. In cazul disparitiei unei persoane, orice alta persoana interesata poate cere instantei declararea mortii pe cale judecatoreasca, astfel, instanta va declara decedata acea persoana, la 2 ani de la ziua in care se stiu ultimele date despre ea. Daca persoana a disparut in conditii in care se prezuma decesul(ex naufragiul, accident aerian) termenul de declarare a decesului este de 6 luni. In cazul in care exista certitudinea decesului unei persoane, desi corpul n-a fost identificat, declararea mortii se face fara conditia vreunui termen. Atit momentul nasterii cit si cel al mortii sunt inscrise in registrele de stare civila a localitatii unde este nascuta persoana respectiva. La nastere se atribuie fiecare persoane un cod numeric personal. Prima cifra din cele persoane reprezinta sexul persoanei(1 pt barbati, 2 pt femei). Elemente de identificare a personei fizice: nume, prenume, domiciliu, cetatenie, stare civila. Cetatenia reprezinta apartenenta juridica si politica a unei persoane fizice la un stat anume. Dobindirea cetateniei se face prin nastere, adoptie. 1. Este cetatean romin copilul nascut pe teritotiul RO avind ambii parinti cetateni romini, avind un singur parinte cetatean romin, sau din parinti necunoscuti, dar si copilul nascut in strainatate, daca ambii parinti, sau doar unul din ei sunt cetateni romini. 2. Dobindirea prin adoptie: conditii: copilul sa nu aiba peste 18 ani, iar parintele/parintii adoptatori sa fie cetateni romini. Daca adoptatorii sunt un cetatean romin si unul strain, cetatenia adoptatului se stabileste prin intelegere intre acestia, in caz contrar fiind stabilita de instanta, inclusv o ascultare a minorului daca a implinit 14 ani. 3. la cererea persoanei, cu respectare conditiilor: persoana sa domicilieze pe teritoriul Ro de cel putin 7 ani, sau 5 ani daca s-a casatorit cu un cetatean romin. Termenele se pot scurta in jumate daca persoanele sunt recunoscute pe plan international. Persoana sa cunoasca lb rom, sa prezinte atasament fata de valorile rominesti, sa detina mijloace necesare traiului, sa nu fi fost condamnata pt fapte impotriva statului RO sau a altui stat, sa cunoasca prevederile constitutiei. Pierderea cetateniei: 1. retragerea cetateniei(forma de sanctiune):-asupra persoanei care se afla in strainatate si atingerea grava intereselor tarii; -asupra persoanei care se inroleaza in armata altui stat, cu care RO a rupt relatiile diplomatice sau este pe punct de razboi; (cetatenilor care au dobindit cetatenia romina prin nastere, nu li se poate retrage aceasta cetatenie). 2.renuntarea la cetatenie: motivele sunt dobindirea altei cetatenii sau doar premizele dobindirii altei cetatenii,premizele: persoana sa nu fie urmarita pt vreo fapta penala, sa nu aiba debite de achitat, sau daca exista, sa prezinte garantii asupta achitarii acestora. Starea civila: indica statutul persoanei: nascut in casatorie, in afara casatoriei, adoptat, casatorit, necasatorit, divortat, minor, major, barbat, femeie, ruda, afin(cumantii intre ei). Persoana juridica este colectivitatea unama cce se caracterizeaza prin: organizare de sine statatoare, existenta unui patrimoniu, scop bine determinat. 1. conform legii, dar si statutul persoanei juridice, conducerea fiind aleasa sau numita. 2. Patrimoniul cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor evaluabile in bani. 3. Scopul determinat are in vedere activitatile stabilite de persoana juridica la infiintarea ei. Persoana juridica va constitui in relatiile cu alte subiecte de drept o singura entitate juridica. Tipuri de persoane juridice: mai intii avem: statul, in relatiile internationale sau in raporturile juridice privind cetatenia; institutiile publice ale statului; institutiile cu capital de stat, regiile autonome sau societati de stat; partidele politice, sindicatele, patronatele, asociatiile profesionale, alte persoane juridice precum societatile civile(asociatiile de proprietari) si societatile comerciale(SNC, SRL,). Identifcarea persoanei jurdice se face prin: denumire, sediu, nationalitate. Denumirea se acorda dupa o anumita procedura, doar dupa ce ministerul justitiei confirma la acea denumire n-a mai fost atribuita altei persoane juridice. De asemenea anumite cuvinte nu pot fi folosite, decit in conditii generale. Sediul este echivalentul domiciliului. Persoana juridica poate avea mai multe sedii, insa doar unul poate fi considerat principal. Nationalitatea indica apartenenta persoanei jurdice la un stat, si este legat obligatoriu de statul in care firma are sediul principal. Capacitatea juridica a persoanei: -capacitate de folosinta; -capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta se dobindeste la nastere si se pierde la deces. Caracteristicile capacitatii de exercitiu: legalitate, obligativitate, generalitate, inalienabilitate, intangebilitate.Discernamintul reprezinta aptitudine aptitudinea intelectuala a persoanei fizice de a distinge si a ierarhiza valori, fapte, asa incit sa fie in cunostinte de fapte asupra actiunilor sale si sa-si da seama de consecintele activitatii care o desfasoara.3.12.2012 CURS IX Procesul de elaborare a legilor(procesul legislativ).Legile, indiferent care sunt ele, ordinare, organice sau constitutionale sunt emise doar de parlament. Nici o alta autoritate, centrala sau locala, nu detine posibilitatea constitutionala de elaborare a legilor. Legea reprezinta un act juridic emis de parlament cu caracter normativ. Orice lege va avea atribuit un numar de ordine incepind cu numarul 1 pe fiecare an calendaristic. De asemenea, fiecarei legi i se va acorda un titlu. O lege poate fi structurata pe un singur articol, neexistind insa o limitare pt numarul maxim al articolelor. Textul legii trebuie sa fie clar formulat, asa incit interpretul sa nu fie indus in eroare in momentul interpretarii legii. Dupa adoptarea sa, legea va putea fi modificata ori de cite ori parlamentul decide in acest sens, existind conditia republicarii legii cu noile modificari. In cazul modificarii unei legi, se pastreaza numerotarea initiala a articolelor, astfel, prin eliminarea normei juridice aferente unui anume articol, in legea modificata, in dreptul acelui articol, va exista mentiunea abrogat. In cazul in care, prin modificarea legii se adauga alte forme juridice, acestea se vor alatura articolelor legii numerotate initial, sub forma de indici, pentru a nu se confunda cu articolele numerotate initial.

Etapele elaborarii legii sunt urmatoarele:

1. Initiativa legislativa Initierea unei legi. Initiativa legislativa apartine:

a)cetatenilor- se face sub forma unei propuneri venita din partea cetatenilor. Conditiile esentiale sunt ca textul propuneirii legii sa fie sustinut prin semnatura de cel putin de 100 de cetateni, domiciliati in cel putin 11 judete, si fiecare judet sa aiba minim 5000 de cetateni cu domiciliul in interiorul sau. Totusi, cetatenii nu pot initia legi in domenii precum: fiscalitate, relatii externe si chiar adoptarea unor acte ce clementa.

b)parlamentarilor- orice deputat sau senator intre momentul validarii mandatului sau si cel al incetarii acestuia poate initia legi singur sau impreuna cu alti parlamentari.

c)guvernului cele mai multe initiative de elaborare a legilor vin din partea guvernului sub forma proiectelor de legi.

2. Sesizarea camerii parlamentarilor

Camera parlamentarilor au roluri diferite in adoptarea unor legi. Atit camera deputatilor cit si senatul, in functie de domeniul de activitate a legii supusa spre aprobare se succed fie in prima camera sesizata, sau in camerele de reflexie, si camera decizionala. Domeniile de activitate in cadrul carora isi vor produce efecte legile plaseaza camerele parlamentare astfel: in domeniul care decizia apartine senatului, prima camera sesidata este cea a diputatilor, si invers, in domeniul care decizia apartine deputatilor, prima camera apartine senatului.

Termenul pt pronuntarea primei camere sesizate este de 45zile si 60zile. in cazul in care prima camera sesizata nu respecta termenul, proiectul de lege se considera adoptat si merge catre camera decizionala. Aici, nu sunt stabilite termene exprese de adoptare.

3. Dezbaterea

Dezbaterea proiectului de lege poate fi sub forma generala sau pe articole. Dezbaterea generala presupune ca initiatorul legii sa prezinte initiativa legislativa si sa o motiveze. Dezbaterea pe articole da posibilitatea altor parlamentari sa propuna amendamente asupra textului initial al legii.

4. Votul

Forma finala a legii va fi adoptata prin vot. Votul poate fi deschis sau secret. Variantele de vot sunt: pentru , impotriva , abtinere. Votul deschis se poate realiza prin: apelul nominal al fiecarui parlamentar, ridicarea in picioare, prin ridicarea miinii. Votul secret se realizeaza: prin mijloace electronice, prin buletinul de vot dar si metoda tradutionala a votului din parlament, votul cu bile. Un proiect de lege resins prin vot nu va mai putea fi repus pe masa de lucru a parlamentului decit intr-o alta sesiune.

5. Promulgarea legii

Aceasta etapa ii revine sefului statului, astfel, o lege adoptata de parlament, este trimisa presedintelui in vederea emiterii decretului de promulgare a acestuia. Dupa primirea legii, presedintele are la dispozitie un termen de 20 de zile in care emite decretul daca este de acord cu legea, sau retrimite legea catre parlament pentru reexaminare, daca nu este de acord cu aceasta. Parlamentul este obligat sa reprimeasca legea, sa o reexamineze si sa o adopte fie tinind cont de recomandarile presedintelui, fie pastrind forma initiala. Dupa reexaminare, legea este retrimisa presedintelui pt promulgare. De data aceasta, presedintele nu poate sa mai retrimita legea catre parlament, el avind la dispozitie un termen de 10 zile pt promulgarea legii. Daca va refuza emitereadecretului de promulgare, dupa implinirea termenului de 10 zile, legea este considerata a fi promulgata.

6.Publicarea legii in monitorul oficial

Pt ca legea sa intre in vigoare, in mod obligatoriu trebuie publicata in monitoriul oficial. Momentul intrarii in vigoare a legii este la 3 zile de la publicarea in monitoriul oficial, sau la o alta data stabilita expres in lege.17.11.2012 CURS X Realizarea dreptuluiOricut de bine ar fi elaborate normele de drept si oricit de clare ar fi acestea, scopul general este acela al punerii in practica a dreptului. Prin realizarea dreptului intelegem procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice in cadrul careia oamenii, ca subiecte de drept, respecta si executa dispozitiile normative, iar organele de stat aplica normele in conformitate cu competenta lor.

Formele concrete de realizare a dreptului sunt:

1) prin activitatea de executare si respectare a legilor;

2) prin activitatea de aplicare a normelor juridice de catre autoritatile statului; 1. In cadrul primei forme, oamenii respecta normele juridice in activitatile care le desfasoara asa incit institutiile satului nu au pt ce interveni. Pt realizarea dreptului sub aceasta forma, sunt necesare mai multe conditii precum: *legile elaborate de stat sa nu aiba un profund caracter antisocial iar populatia sa detina posibilitatea de a accesa cit mai usor continutul legislatiei.De asemenea, cultura juridica a populatiei si spiritul civic al acesteia sunt determinate in realizarea dreptului sub aceasta forma.

Trasaturile realizarii dreptului prin respectarea legilor:

1. comportamentul individului se inscrie in sfera condutei tip impusa prin norma juridica, fie ca e vrba de o norma prolictiva sau onerativa.

2. respectarea legislatiei deriva si din gradul de civilizatie si nivelul de trai al populatiei.

3. sub aspect numeric, aceasta forma de realizare a dreptului este mult mai intilnita decit cealalta.

4. activitatea institutiilor statului in principiu nu se face simtita, indivizii isi exercita drepturile subiective fara a incalca drepturile celorlalti sau ordinea publica.

2.In cadrul acesteia, statul isi manifesta rolul activ, fie ca este vorba de punerea in aplicare a prevederilor unei legi precum: emiterea unei autoritati sau a unei decizii de impunere, fie ca este vorba de restabilirea ordinii de drept, statul intervine in raporturile cu cetateanul. Mai mult, in cazul celei dea 2 posibilitati, avem de a face cu forta coercitiva a statului.

Actul de aplicare reprezinta finalitatea concreta a acitivtatii statului in aplicarea dreptului. Prezinta caracter administrativ ori jurisdctional. Intre actul de aplicare a dreptului si actul normativ putem semnala mai multe deosebiri: in timp ce actul normativ este eliberat doar de anumite institutii, actul de aplicare este emis de orice autoritate a statului.

in timp ce actul normativ are caracter general si impersonal, actul aplicativ detine caracter particular si personal.

sub aspect metodic, actul normativ se emite prin respectarea stricta a unei metodologii, in timp ce pt actele de aplicare avind in vedere diversitatea acestora si nr ft mare al lor, nu exista reguli universal valabile privind redactarea acestora. sub aspectul opozabilitatii, actul normativ actioneaza continuu pe cind actul de aplicare se epuizeaza odata cu epuizarea sa. Daca actul normativ poate fi initiat si de populatie, actul de aplicare a dreptului reprezinta o manifestare de vointa unilaterala a organului de stat. sub aspectul intrarii in vigoare, in timp ce actul normativ intra si iese din vigoare la momente bine stabilite, actul de aplicare isi produce efectele in principiu in momentul inminarii catre persoana interesata, in momentul luarii la conostinta. Sub aspectul controlului, in timp ce actele normative pot fi supuse controlului constitutionalitatii si ale legalitatii, actele aplicative pot fi supuse atit controlului judecatoresc, cit si controlului ierarhic superior. ++Fazele aplicarii dreptului:

*stabilirea starii de fapt;

*alegerea normei juridice aplicabile;

*interpretarea normei juridice;

*elaborarea si emiterea actului de aplicare. 1)in cadrul acesteia, institutiile statului desfasoara o activitate complexa. Mai intii, constata savirsirea unei fapte ilicite. Apoi trebuie identificat autorii acelei fapte, imprejurarile, cauzele generatoare, scopul urmarit si alte circumstante. In cadrul acestei etape, organele statului efectueaza cercetari, asculta martori, consulta si intocmeaza documente pt a intelege cit mai bine toate imprejurarile savirsirii faptei ilegale. Acest tip de investigatie este caracteristic cercetarii unei infractiuni sau contraventii. Pt ca in cazul repartizarii unei locuinte sociale, starea de fapt presupune alte activitati.

2)presupune in cazul faptelor antisociale incadrarea juridica a acestora. In mod concret, situatia de fapt este raportata legislatiei indepartindu-se toate normele juridice ce reglementeaza tipul de comportament incalcat. Organismul statal va verifica mai multe aspecte privind norma juridica precum legalitatea acesteia, temeinicia, si nu in ultimul rind, data constatarii faptei.

3) presupune folosirea metodelor de interpretare pt norma juridica aleasa in vederea aplicarii. 4)este ultima faza de aplicare a dreptului si consta in intocmirea actului de aplicare cu respectarea tuturor conditiilor si cu diverse efecte fata de persoana nominalizata.

14.01.2013 CURS XI Raspunderea juridica

Despre raspunderea juridica am evidentiat citeva aspecte in cadrul principiului responsabilitatii. Orice persoana raspunde pt faptele sale, exceptiile fiind limitativ indicate. Raspunderea juridica are caracter legat, nimeni nu poate fi lasat sa-si faca singur dreptate. Sanctiunile aplicabile persoanelor trase la raspundere, au caracter normativ, fiind prevazute in diverse acte normative care sunt in vigoare la data savirsirii faptei de catre persoana obligata sa primeasca sanctiunea. Rolul raspunderii juridice este acela de a proteja ordinea juridica si interesele generale ale societatii.

Formele raspunderii juridice:

In principiu, fiecarei ramuri ale dreptului, ii corespunde cite un tip a raspunderii juridice.

1) Raspunderea civila- este generata de cauzarea unei prejudiciu asupra patrimoniului sau asupra altor drepturi ale persoanei. Este de 2 feluri:

a) raspundere civila contractuala: anterior antrenarii acestui tip de rasp. jurid. Intre parti trebuie sa se fi incheiat un contract. In cazul in care una din parti nu-si respecta obligatiile asumate prin contract, creind astfel un prejudiciu celeilalte parti, rasp. civila va fi stabilita asupra partii ce nu si-a indeplinit obligatia;

b)raspundere civila delictuala: antrenarea acestei forme a raspunderii, se face in urma crearii prejudiciului unei persoane fara ca intre cele 2 parti sa existe o intelegere contractuala prealabila. 2) Raspunderea penala- se declanseaza in urma savirsirii de catre persoana a unei infractiuni. Infractiunea este fapta prevazuta de o lege penala care prezinta un grad de pericol social si este savirsita cu vinovatie. Pedepsele aplicate persoanelor care raspund penal: amenda cu caracter penal, privarea de libertate, detentiunea pe viata, confiscarea unor bunuri sau interzicerea exercitarii unor drepturi (interdictia de a ocupa o anumita functie, de a parasi tara, suspendarea drepturilor parintesti etc.);

3) Raspunderea contraventionala- este generata de savirsirea unei contraventii. Contraventie- fapta prevazuta in alte acte normative decit cele penale care prezinta un pericol social mai scazut decit in cazul infractiunii si care este savirsita cu vinovatie. Sanctiunile pot fi sub forma de amenzi contraventionale, anulari de autoritati, avize. 4) Raspunderea disciplinara- este specifica raporturilor de munca si presupune savirsirea de catre angajat. Sanctiunile aplicabile in cadrul acestei forme pot fi: mustrarea, avertismentul, reducerea salariului cu anumite % (5-10% maxim 3 luni, sau 20% pt functionari), retrogradarea din functie, suspendarea raporturilor din munca, desfacerea disciplinara a contractului de munca. Conditiile raspunderii juridice: Pt declansarea unei forme a raspunderii juridice, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

Conduita ilicita presupune existenta unui comportament ilegal sub forma unei fapte cauzatoare de prejudiciu unei infractiuni, a unei contraventii ori a unei abateri disciplinare. Conditia ilicita se poate face atit printr-o actiune, cit si printr-o inactiune. Pt a fi atrasa la raspund. juridica, conduita ilicita trebuie sa incalce o norma juridica aflata in vigoare la data savirsirii faptei.

Existenta vinovatiei este un element care tine de atitudinea psihica a persoanei in scopul realizarii unei fapte ilegale. Se prezinta sub 2 forme: intentia si culpa. Intentia poate fi directa si indirecta. In cazul celei directe, autorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste sa-l produca, pe cind in cazul celei indirecte, autorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmreste, dar accepta producerea lui. Culpa poate fi de 2 feluri: culpa cu prevedere si fara prevedere. In cazul primei forme a culpei, autorul prevede rezultatul faptei sale insa socoteste fara temei ca acesta nu se va produce pe cind in cadrul celei de-a 2 forma a culpei, autorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada. Urmarea socialmente periculoasa pt atragerea rasp.jurid. trebuie sa se produca o urmare negativa fata de o persoana sau de bunurile acesteia, sau raportata la societate in general. Totusi, in cadrul rasp. penale, o persoana poate fi trasa la raspundere chiar daca rezultatul negativ urmarit nu s-a produs, fapta raminind in stadiul de tentativa.

Legatura de cauzalitate . Intre conduita ilicita si urmarea socialmente periculoasa trebuie stabilita o conexiune, astfel, daca intre o fapta si un rezulat negativ nu se poate stabili o legatura care sa-l priveasca pe autorul faptei si rezultatul comportamentului acestuia, autorul nu poate fi tras la raspundere.