1

2

I. ELEMENTE DE COORDONARE

Prezenta lucrare a fost întocmită în baza contractului de cercetare încheiat

între BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în calitate de

beneficiar şi S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în calitate de executant şi

are drept scop evaluarea impactului asupra mediului înconjurator a activităţii

desfăşurate de către beneficiar în cadrul societății, cu punct de lucru în satul

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr.262 B, judetul Argeș.

S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 265/2006 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind

protecţia mediului, este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului la poziţia nr. 590.

Conform Legii Protecţiei Mediului pentru o unitate în funcţiune este

necesară întocmirea unui bilanţ de mediu şi a unui program de conformare în cazul

în care impactul asupra tuturor sau numai asupra unui factor de mediu nu este

neglijabil.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea

mediului în zona de impact a activităţii analizate pentru a stabili asumarea unor

obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru

refacerea calităţii mediului .

La întocmire, s-au avut în vedere reglementările cuprinse în :

- Legea Protecţiei Mediului, nr. 265/2006 republicată cu modificările şi

completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu

completările şi modificările ulterioare;

- Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a

activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului;

- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de

realizare a bilanturilor de mediu;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba “Condițiile

tehnice privind protectia atmosferei“, precum si “Norma metodologica privind

determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare“ ;

- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător;

- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia

atmosferei;

- Legea nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999,

HG nr. 948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003,

3

OUG nr. 73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005,

Legea nr. 400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007;

- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor

norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- NTPA 002/2002;

- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare;

- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase;

- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind

gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată;

- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi

completările ulterioare;

- O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare

împotriva incendiilor;

- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind

instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi

completat cu O.M.A.I. nr. 786/2005;

- Normativul de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P118/1999.

Datele tehnice necesare modelării matematice ca şi aprecierii impactului

asupra mediului sunt preluate de la beneficiar şi din banca de date a S.C. MEDIU

DES CONSULTING S.R.L.

Dezvoltarea societăţilor umane la nivel global, atît din punct de vedere

economic cît şi în corelaţie cu creşterea continuă a populaţiei şi cu tendinţa de

îmbunătăţire a condiţiilor nivelului de trăi şi confortului, au favorizat creşterea din

ce în ce mai accentuată a cantităţilor de deşeuri solide, lichide şi gazoase pe care

trebuie să le asimileze mediul înconjurător. Evoluţia rapidă a acestui proces,

provocată atît de introducerea tehnologiilor moderne care manipulează materiale şi

substanţe tot mai diversificate, cît şi de creşterea necesarului de produse care să

satisfacă cerinţele unei populaţii tot mai numeroase, a căpătat proporţii din ce în ce

mai greu stăpînite de om, cu consecinţe dintre cele mai grave, într-un viitor mai

mult sau mai puţin îndepărtat.

În tendinţa de a reduce la minim cantităţile de deşeuri cu efecte dăunătoare

asupra mediului, legislaţiile ţărilor occidentale impun tuturor întreprinderilor

reducerea cantităţilor de reziduuri evacuate şi a caracteristicilor lor nocive prin:

- epurarea apelor uzate de către cel ce le produce, până la indicatori apropiaţi de

cei ai apelor captate sau achitarea costurilor epurării acestor ape. Adesea restituţia

4

apelor în emisar se impune a se face în amonte de priză de captare, procesul de

captare – restituţie fiind, în fond, un proces de recirculare a apei emisarului, iar

utilizatorul devine interesat în a epură apele uzate, în scopul asigurării calităţii

optime a apei la priză de captare;

- în ceea ce priveşte emisia gazelor în atmosfera, se caută, prin intermediul unei

legislaţii adecvate, nu numai reducerea concentraţiilor ce se vor înregistra în aer

prin realizarea unei dispersii corespunzătoare, dar în primul rînd, reducerea

cantităţilor totale de noxe emise, prin epurarea gazelor evacuate şi prin reducerea,

pe cît posibil, a acestor cantităţi la locul de producere a lor. În ceea ce priveşte

gazele care produc efectul de seră, au fost stabilite o serie de reglementări

internaţionale, care vizează reducerea (sau eliminarea acolo unde este posibil)

utilizării şi producerii lor, în viitorul foarte apropiat;

- cantităţile de deşeuri solide evacuate trebuie să fie reduse, prin reciclare, într-o

proporţie cît mai mare, a materiilor refolosibile aflate în masă acestora, cît şi prin

adoptarea unor tehnologii cu un număr mic de rebuturi şi cantităţi minime de

deşeuri produse.

De asemenea, se are în vedere ca produsul finit să aibe o viaţă cît mai

îndelungată şi să fie uşor de eliminat ca deşeu atunci cînd utilizatorul va abandona

acel produs. În funcţie de cantităţile şi caracteristicile deşeurilor produse,

întreprinderile trebuie să acopere costurile prelucrării ulterioare a acestor deşeuri,

pînă la stadiul de depozitare controlată a lor.

În această situaţie, companiile au devenit co–interesate în reducerea

cantităţilor de reziduuri şi în folosirea tehnologiilor curate.

Pentru evaluarea efectelor asupra mediului, este necesară întocmirea unor

studii specifice, care să pună în evidenţă modul în care fiecare întreprindere în

parte influenţează mediul înconjurător şi modul în care efectele negative pot fi

diminuate sau eliminate.

Aceste studii/analize de impact asupra mediului/bilanţuri de mediu,

realizează în fapt, legătura între factorii de decizie ai întreprinderii, care iau astfel

cunoştinţă, în mod oficial, de problemele legate de mediul înconjurător şi cerinţele

legislaţiei în vigoare privind reducerea impactului sub limitele admise, acolo unde

este cazul, şi forurile locale sau naţionale răspunzătoare de protecţia mediului.

Alcătuit atît din elemente naturale cît şi provenind din desfăşurarea

activităţilor umane, mediul înconjurător este dificil de caracterizat, datorită

multiplelor sale atribute, cît şi relaţiilor complexe dintre acestea, definite că

impacturi. Variabilele ce reprezintă caracteristici ale mediului sunt definite că

atribute, iar modificări ale atributelor furnizează indicatori ai schimbării mediului.

Datorită formei complexe a mediului, se recunoaşte, în general, că nu pot fi

analizate toate atributele, implicit toate schimbările mediului şi nu pot fi luate

absolut toate măsurile de protecţie. În orice caz, cu cât se analizează mai multe

5

atribute, cu atât se va obţine o evaluare corectă a acestora asupra mediului.

Referitor la noţiunea de impact de mediu (IM), definiţiile variază de la ţară

la ţară, dar în România definiţia este dată în Ordinul nr. 184/1997 şi este

următoarea:

- modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau

structurale ale componentelor mediului natural;

- diminuarea diversităţii biologice;

- modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale

sau antropizate;

- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii

sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a

aerului şi a solului;

- resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială

necorespunzătoare a acestora.

II. DOMENII DE ANALIZĂ

1.Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea

acestuia.

1.1. Detalii de amplasament

Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al

râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de 1891 mp, conform Contractului de

vânzare cumpărare nr. 1194-05.07.2012.

Obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeş, curs de

apă râul Vâlsan, mal drept, cod cadastral X-1.014.00.00.00.0.

Comuna are în componenţă satele: Piatra, Ungureni, Uleni, Galeşu, Cosaci,

Brăduleţ, Alunişu, Brădetu şi Slămneşti.

Accesul în comuna Brăduleţ se realizeaza din DN 73C Curtea de Argeş-

Câmpulung si pe DJ Merişani-Muşeteşti-Brădetu.

Zona analizată face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din

județul Argeș, județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind

poziționată în extremitatea de nord a județului.

Terenul menţionat mai sus este amplasat în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ,

nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş şi se învecinează, conform Planului de

încadrare în zonă, cu:

- la nord – drum pietruit;

- la vest – DJ730I ( Pitesti- Bradetu);

6

- la sud – Primaria Bradulet;

- la est – raul Valsan.

Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur pentru amplasament sunt:

Nr. pct. N (m) E(m)

71 420 833,753 482 544,753

69 420 831,368 482 537,351

67 420 829,060 482 529,757

62 420 827,300 482 524,829

65 420 818,826 482 526,547

63 420 811,151 482 528,025

61 420 807,156 482 528,793

112 420 803,351 482 529,517

111 420 793,394 482 531,848

113 420 784,004 482 533,900

114 420 784,633 482 538,190

115 420 782,601 482 538,514

116 420 782,061 482 535,984

117 420 782,523 482 535,908

118 420 782,286 482 534,224

125 420 775,683 482 535,373

123 420 769,483 482 536,670

124 420 770,572 482 541,513

120 420 772,732 482 549,958

197 420 777,052 482 561,729

198 420 779,468 482 569,203

199 420 781,298 482 574,587

200 420 786,524 482 571,874

201 420 791,843 482 569,520

202 420 798,018 482 567,055

203 420 805,413 482 563,604

204 420 809,512 482 561,598

205 420 815,761 482 557,554

75 420 820,539 482 554,477

74 420 826,631 482 550,871

73 420 830,831 482 547,188

7

Accesul catre obiectivul de investitie se face din DJ 703 I Pitesti- Bradetu.

Localizarea amplasamentului

ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi

punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul

Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.

Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă

pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de

Înregistrare seria B, nr.2620555 .

În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la

punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:

8

- “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;

- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;

- “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”-

cod CAEN 1623;

- “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;

- “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie

şi alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;

- “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau

închiriate”- cod CAEN 6820;

- “ Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”– cod CAEN

7022;

- “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru

construcţii”- cod CAEN 7732;

- “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri

tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.

1.2 Surse de poluare zonală

În zona aferentă societăţii nu există surse de poluare industrială, punctul de

lucru fiind situat în intravilanul satului Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul

,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al râului Vâlsan,, pe un teren în suprafaţă de

1891 mp.

Surse fixe de poluare zonală nu există.

Surse mobile de poluare industrială ar putea fi reprezentate de circulația auto în

zonă.

1.3 Caracterizarea fizico-geografică a zonei

1.3.1. Elementele cadrului natural

Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul

Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț

(reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este

străbătută de șoseaua județeană DJ 703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde

se intersectează cu DN 73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN 7C).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-

Galeșu, făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele

Brătieni și Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și

două școli primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai

9

funcționa în aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință,

cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna

Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,

Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și

Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori

în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la

comuna Brătieni.

După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost

schimbată denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș

din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind

desființat și satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul

Slămnești.

În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea),

monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica

„Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă.

Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau

funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând

din 1584.

Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km

de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată

preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip

carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.

Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori

şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,

Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.

Pretutindeni, te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop, frasin şi conifere,

printre care îşi fac loc mici livezi de pruni şi meri, întregind frumuseţea peisajului.

Fauna şi flora regiunii sunt foarte bogate, cuprinzând cele mai diverse specii

montane..

Pe cursul Vâlsanului, în apropierea izvoarelor acestuia, sunt urme de populare

încă de timpuriu, o dovadă fiind vestigiile arheologice ce datează încă din

paleolitic. Poziţia favorabilă, apărată de urgiile naturii, a determinat, probabil, o

locuire continuă, deşi primele atestări documentare ale unor aşezări în zonă apar

abia în secolul al XVI-lea. Populaţia comunei este astăzi rezultatul sintezei dintre

cea locală, românească şi cea venită de peste munţi, transilvăneni fugiţi de perse-

cuţiile autorităţilor.

Renumele comunei este dat şi de izvorul cu apă minerală. Iniţial puţin

cunoscut de localnici şi nefolosit din cauza mirosului persistent de pucioasă, acesta

a fost descoperit din întâmplare şi a stat la baza construirii băilor din Brădet, astăzi

10

spital de recuperare pentru băi reumatice (Spitalul de Recuperare Balneo – Fizio –

Terapeutică). Efectele benefice ale acestor ape în tratamentul afecţiunilor renale,

hepatice, gastrice, metabolice, reumatice sunt recunoscute şi apar ca urmare a

utilizării lor în cadrul tratamentelor de recuperare fizio-terapeutică ce se efectuează

în Spitalul Brădet.

Satul care dă numele comunei s-a numit în Evul Mediu Brătienii de Sus, topic

care constă dintr-un nume propriu-zis, „Brătieni", şi un determinativ, „de Sus", cu

rol de a fixa situaţia topografică şi a face deosebirea de Brătienii de Jos (astăzi

Galeş). Abia după aşezarea pe domeniile mănăstireşti a grupurilor venite din

Ardeal şi renunţarea treptată la numele Brătieni de Jos satul va rămâne la

denumirea de Brătieni.

În documentele secolului al XIX-lea apare frecvent numele Brătieni care va fi

folosit până la jumătatea secolului următor, când, datorită activităţii unui grup de

comunişti care au dorit să şteargă din memoria colectivă numele istoric al familiei

Brătienilor, comuna îşi ia numele de Brăduleţ.

Tradiţia orală leagă totuşi numele localităţii nu de familia ce stăpânea

pământuri în zonă, ci de la ţăranii care s-au stabilit aici venind de pe malurile

râului Bratia. O altă versiune se leagă de numele unui anume moş Bratu ce ar fi

trăit pe Valea Vâlsanului. N.A. Constantinescu leagă numele vechi al satului

Brătieni de apelativul „abrate" (frate), mod obişnuit de adresare între călugări, şi

posibilitatea ca acesta să se fi încetăţenit în vorbirea laicilor clăcaşi pe moşiile

mănăstirii.

Activități specifice zonei constau în pomicultură și creșterea animalelor.

Activități economice principale: creșterea animalelor, prelucrarea laptelui.

Obiective turistice: pensiuni turistice, Muzeul sătesc Galeş, Schitul Brădet,

Staţiunea balneo-climaterică Brădet, trasee turistice montane, pe Valea Vâlsanului,

acces către Vârful Moldoveanu.

Meşteşugurile din bogata ladă de zestre a satelor din Brăduleţ prind viaţă în

cadrul standurilor tradiţionale, care au reînviat atmosfera caselor ţărăneşti de

altădată – talentatele găleşence oferind turiştilor adevărate demonstraţii de

îndemânare şi migală în mânuirea războiului de ţesut, iar artiştii locali ai penelului

au realizat o inedită expoziţie de pictură naivă şi pictură de icoane. Comuna

Brăduleţ şi valorile ei tradiţionale au devenit cunoscute în întreaga ţară graţie

proiectului european „Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ”, în cadrul căruia an de

an se organizează un eveniment itinerant de gastronomie, meşteşuguri, tradiţii şi

cultură, în centrul căruia se află deliciosul produs culinar pe care localnicii ştiu să-l

prepare după o reţetă moştenită de secole.

Teritoriul comunei Brăduleț este format din două mari unitati de relief care se

succed în trepte, din ce în ce mai coborâte, de la nord la sud: Carpații, cu o mare

11

diversitate morfologică și cu o accentuată energie de relief, muscelele și dealurile

piemontane, cu relief specific de eroziune.

Aria protejată Valea Vâlsanului este situată în raza județului Argeș, pe

versantul sudic al munților Făgăraș și în zona dealurilor înalte, cuprinzând tot

bazinul râului Vâlsan (superior și inferior până la vărsarea în râul Argeș),

Suprafețele aparținând localităților Muşăteşti, Brăduleț, Arefu, Nucșoara și

Mălureni.

Obiectivul studiat în prezenta lucrare face parte din SITUL NATURA 2000

ROSCI0268 Valea Vâlsanului.

Principalele puncte de acces în zona protejată sunt comunele Brăduleț,

Muşăteşti și Mălureni, situate pe drumul judetean Merișani-Brădet.

Zona Văii Vâlsanului prezintă deosebit interes conservaționist fiind declarată

atât arie naturală protejată de interes național (cod 2125, denumire Rezervație

naturală “Valea Vâlsanului”) cât și arie naturală protejată de interes comunitar (cod

ROSCI0268, denumire “Valea Vâlsanului”). Rezervația naturală “Valea

Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturala protejată de interes national

înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr.18/1994 și care figurează ca

zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național - Sectiunea a III-a – zone protejate, publicată în

Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000. Rezervațiile naturale sunt acele

arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și

specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic,

geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de

arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Rezervaţia mixtă

“Valea Vâlsanului” corespunde categoriei IV IUCN1, și anume arie de gestionare a

habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin

intervenții de gospodarire.

Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în

punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi

linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea

Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul

Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de

358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul

Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.

Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă singurul

ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut popular

drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării, care,

pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni până la

Curtea de Argeș, în râul Doamnei, ăntre Corbi și Retevoiești și în Vâlsan, din

amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la

12

mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din

ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca

“specie critic periclitată”.

1.3.2 Elemente de geologie

Din punct de vedere geologic, comuna Brăduleț se încadrează într-o zonă de

întretăiere a două unităţi geologice majore: zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor

Meridionali şi la sud Depresiunea Getică.

Zona respectiva este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni,

la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor

Meridionali în nordul judeţului Argeş.

Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din șisturi cristaline cu

intruziuni de granite, în sectorul vestic apărând și calcarele mezozoice iar în cel

estic conglomeratele cretacice (Munții Bucegi). Până în Cretacic, Carpații

Meridionali au fost acoperiți de ape (Geosinclinalul Carpatic), în care s-au depus

formațiuni sedimentare, mai ales calcarele mezozoice și unele aluviuni pe baza

cărora s-au format conglomeratele din Munții Bucegi. Orogeneza alpină (care s-a

produs la sfârșitul Mezozoicului), în fazele austriacă și laramică, a condus la

ridicarea și cutarea zonei. În faza laramică s-a definitivat alcătuirea geologică în

pânze a Carpaților Meridionali dar s-a produs și scufundarea unităților vecine,

respectiv Depresiunea Transilvaniei și Depresiunea Getică. În Neozoic au avut loc

mișcări oscilatorii de ridicare și coborâre care au condus la formarea bazinelor post

tectonice intramontane (Hațeg, Petroșani, Loviștea).

În cea mai mare parte, Subcarpatilor Argeșeni le corespund depozitele eocene,

oligocene, badeniene și sarmato-pliocene cuprinse în cute sau monoclin.

Compartimentul subcarpatic cel mai înalt (Vf.Chiciura, 1218 m), alcătuit din culmi

alungite și cele ce variază între 600 și 900m este despărțit de la V la E de un

mănunchi de văi paralele (Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Brătia,

R.Târgului, Argeșel). Se pot distinge două aliniamente de dealuri și depresiuni care

alternează: între munți și primul șir de dealuri sunt depresiuni de contact sculptate

în formațiui eocene și oligocene: Brădet pe Vâlsan.

Dacă depresiunea, în ansamblul ei, este considerată ca având la origine un

accident tectonic local, afundarea depozitelor paleogene care a favorizat depunerea

pietrișurilor și nisipurilor cu intercalații de tufuri dacitice și gipsuri sunt reflexul

diversității rocilor. Relieful depresiunii este modelat în pietrișuri levantine și

villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depresiunea este

alcatuită din formațiuni geologice importante, precum șisturile cristaline, formând

o zonă ce aparține Făgărașului și care constituie fundamentul depresiunii.

13

Trecerea și legătura culmilor montane cu dealurile subcarpatice. S-a pus

întrebarea dacă limita dintre cele două mari unități este sau nu clară, prin existența

depresiunii subcarpatice de contact sau este o întrerupere completă a lanțului

depresiunilor de sub poala sudică a Carpaților Meridionali, cu repercusiuni asupra

posibilității de fixare a limitei. Trecerea nu se face printr-un uluc depresionar unitar

care să urmărească fidel contactul morfologic și structural dintre aria carpatică și

cea a Depresiunii Getice. Aici apar mici depresiuni de contact la ieșirea văilor din

munte, alternând cu sectoare în care dealurile subcarpatice se sudează direct de cea

mai joasă treaptă montană.

Dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică,

apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la

nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul

carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),

de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la

contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților

Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la

Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții

Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi

cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.

Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat

ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și

evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea

accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în

regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din

Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a

acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de

unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet.

Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic

în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-

mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos. Pe interfluviile dintre

Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul

marnos.

Obiectivul studiat în prezenta lucrare face parte din SITUL NATURA 2000

ROSCI0268 Valea Vâlsanului.

Zona Văii Vâlsanului prezintă deosebit interes conservaționist fiind declarată

atât arie naturală protejată de interes național (cod 2125, denumire Rezervație

naturală “Valea Vâlsanului”) cât și arie naturală protejată de interes comunitar (cod

ROSCI0268, denumire “Valea Vâlsanului”). Rezervația naturală “Valea

Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturala protejată de interes national

înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr.18/1994 și care figurează ca

14

zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național - Sectiunea a III-a – zone protejate, publicată în

Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000. Rezervațiile naturale sunt acele

arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și

specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic,

geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de

arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Rezervaţia mixtă

“Valea Vâlsanului” corespunde categoriei IV IUCN1, și anume arie de gestionare a

habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin

intervenții de gospodarire.

Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în

punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi

linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea

Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul

Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de

358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul

Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.

Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă singurul

ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut popular

drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării, care,

pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni până la

Curtea de Argeș, în râul Doamnei, între Corbi și Retevoiești și în Vâlsan, din

amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la

mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din

ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca

“specie critic periclitată”.

Din punct de vedere geologic, de la N la S, în această zonă s-au identificat

următoarele formaţiuni geologice: cristalinul getic (pânza getică), gnaise separate

de formaţiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Ţiţeşti şi sedimente

paleogene, neogene şi cuaternare din Depresiunea Getică.

1.3.3. Geomorfologia

De-a lungul timpului, Subcarpații Argesului au fost supuși mai multor

sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta era emers și

s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe

versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul

morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare

cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația

în defavoarea alterării chimice sau fizice.

15

De la nord la sud Subcarpații se evidențiază prin concordanța trăsăturilor

morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel

zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de

vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care

este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau

depresiuni subcarpatice interne.

Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile

subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în

timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord.

Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul

carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),

de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la

contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților

Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la

Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții

Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi

cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.

Caracterul de interferență carpato-subcarpatică a regiunii studiate este dat de

mozaicul litologic în care întâlnim depozite oligocene de marne, argile și șisturi

argiloase ce dau forme cu pante domoale.

Raionarea geomorfologică încadrează teritoriul în provincial central –

european, subprovincia Carpatică.

Din punct de vedere morfologic, teritoriul ariei protejate aparține următoarelor

unități morfologice:

complexul munților de geosinclinal pe structură de bloc și pânze de șariaj,

formate în fosele de cutare hercinica, alpine, veche și laramică, reîntinerite prin

mișcări de înălțare în neogen și cuaternar.

Se intalnesc următoarele tipuri morfogenetice:

- tipul Făgăraș cu munți înalți puternic fragmentați, suprafețe de eroziune larg

dezvoltate în trepte și suprafețe de denudație prin extensie, cu văi și circuri glaciare

– întâlnite în zona de nord;

- tipul Cozia cu munți groși pe cristalin cu aspect insular, îngropați în depozite

terțiare – Masivul Ghițu, la intrarea în Cheile Vâlsanului;

- tipul Călimănești cu muscele și dealuri, pe o structură slab cutată cu relief de

cuesc și suprafețe structurale etajate tipic și cu depresiuni intramontane.

Treapta munților înalți are o dezvoltare specifică –obârșia râului Vâlsan (în

amonte de confluența cu Dobroneagu) este dominată de culmea Negoiului,

constituită în întregime din șisturi cristaline, cu înălțimi peste 2000 m. Culmea

Negoiului este reprezentată prin versantul sudic, se desface în culmi puternice ce

cad în trepte, până ce ating culmile din depresiunea Poienile Vâlsanului.

16

Caracteristic acestei zone este peisajul alpin dat de morfologia vârfurilor de pe

culmea principală, dantelate de procesele de glaciație, a cărei prezență este marcată

de lacurile, circurile și văile glaciare. Principalele vârfuri sunt: Picuiata, Jepi, Oticu

pe dreapta tehnic și Scărișoare, Lespezi, Dobroneagu pe stânga tehnic.

În aval de confluența Vâlsanului cu Dobroneagu se dezvoltă depresiunea Tițesti

– Poienile Vâlsanului care fac parte din marea depresiune a Loviștei. Marginea

sudică este reprezentată printr-un relief abrupt spre deosebire de latura nordică

profilată în trepte.

În partea sa inferioară, treapta munților înalți este reprezentată de masivul Ghițu

care face parte din culmea Cozia-Ghițu (1572). Ghițu este un masiv de gnaise

oculare, cu aspect de peninsulă în mijlocul formațiunilor sedimentare din terțiar ale

depresiunii Poienile Valsânului care îl separă de masa cristaliană a culmii

Negoiului.

Treapta muscelelor este formată dintr-o asociație de muscele și dealuri

orientate de cele mai multe ori pe direcția nord-sud, înălțimea lor variind între 600-

1200 m.

La sud de culmea Ghițului s-au format doua depresiuni și anume: Brădet și

Nucșoara.

Unitatea geomorfologică cea mai des întâlnită este versantul, mai rar fiind

întâlnite platoul și lunca. Configurația terenului este în general ondulată uneori

framântată sau planî.

Energia de relief pentru suprafețele acoperite cu pădure este cuprinsă

între 100 și 800 m, media fiind de aproximativ 350.

Expoziția generală este determinată de râul Vâlsan, care curge de la nord la

sud, aceasta fiind sudică. Datorită rețelei hidrografice bine reprezentate,

fragmentarea terenului dă naștere la întreaga gamă de expoziții. Se menționează că

altitudinea influențează factorii climatici, iar formele de relief pot determina

anumite topoclimate. Astfel, la altitudini mai mari temperaturile sunt mai scazute

iar cantitatea de precipitații căzute sunt superioare, tot cu creșterea altitudinii

frecvența și intensitatea vânturilor cresc.

Înclinarea terenurilor are implicații directe asupra formării în timp a

subtipurilor de sol, astfel cu cât înclinarea este mai mică, cu atât profunzimea

solului crește. Pe terenuri cu panta mare, solurile sunt superficiale cu mult schelet,

iar pericolul de eroziune este crescut.

Sub raport hipsometric, perimetrul studiat are o morfometrie ușor denivelată,

cu o ușoară cădere spre Valea Porcului. Stabilitatea de ansamblu a zonei este

corespunzatoare – nu se observă fenomene fizico-mecanice active : alunecări de

teren, eroziuni.

Adâncimea de îngheț , conform STAS 6054/1977 în zona comunei Brăduleț

este de -1,00 + - 1,10 mde la cota terenului natural (sau decapat).

17

Din punct de vedere seismic, conform Normativului P100/2004 : accelerația

terenului – ag=0,20g; perioada de control (colt)=0,7 sec.

1.3.4. Geologia

Comuna Brăduleț se încadrează într-o zonă de întretăiere a două unităţi

geologice majore: zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Meridionali şi la sud

Depresiunea Getică.

Zona respectiva este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni,

la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor

Meridionali în nordul judeţului Argeş.

Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din șisturi cristaline cu

intruziuni de granite, în sectorul vestic apărând și calcarele mezozoice iar în cel

estic conglomeratele cretacice (Munții Bucegi). Până în Cretacic, Carpații

Meridionali au fost acoperiți de ape (Geosinclinalul Carpatic), în care s-au depus

formațiuni sedimentare, mai ales calcarele mezozoice și unele aluviuni pe baza

cărora s-au format conglomeratele din Munții Bucegi. Orogeneza alpină (care s-a

produs la sfârșitul Mezozoicului), în fazele austriacă și laramică, a condus la

ridicarea și cutarea zonei. În faza laramică s-a definitivat alcătuirea geologică în

pânze a Carpaților Meridionali dar s-a produs și scufundarea unităților vecine,

respectiv Depresiunea Transilvaniei și Depresiunea Getică. În Neozoic au avut loc

mișcări oscilatorii de ridicare și coborâre care au condus la formarea bazinelor post

tectonice intramontane (Hațeg, Petroșani, Loviștea).

În cea mai mare parte, Subcarpatilor Argeșeni le corespund depozitele eocene,

oligocene, badeniene și sarmato-pliocene cuprinse în cute sau monoclin.

Compartimentul subcarpatic cel mai înalt (Vf.Chiciura, 1218 m), alcătuit din culmi

alungite și cele ce variază între 600 și 900m este despărțit de la V la E de un

mănunchi de văi paralele (Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Brătia,

R.Târgului, Argeșel). Se pot distinge două aliniamente de dealuri și depresiuni care

alternează: între munți și primul șir de dealuri sunt depresiuni de contact sculptate

în formațiui eocene și oligocene: Brădet pe Vâlsan.

Dacă depresiunea, în ansamblul ei, este considerată ca având la origine un

accident tectonic local, afundarea depozitelor paleogene care a favorizat depunerea

pietrișurilor și nisipurilor cu intercalații de tufuri dacitice și gipsuri sunt reflexul

diversității rocilor. Relieful depresiunii este modelat în pietrișuri levantine și

villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depresiunea este

alcatuită din formațiuni geologice importante, precum șisturile cristaline, formând

o zonă ce aparține Făgărașului și care constituie fundamentul depresiunii.

Dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică,

apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la

18

nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul

carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),

de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la

contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților

Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la

Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții

Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi

cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.

Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat

ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și

evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea

accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în

regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din

Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a

acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de

unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet.

Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic

în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-

mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos. Pe interfluviile dintre

Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul

marnos.

Substratul litologic este alcătuit din roci cristaline intens metamorfozate și din

roci sedimentare.

Formațiunile cristalino- metamorfice – cele mai vechi depozite sunt constituite

din paragnaise și micașisturi cu granat,pe fondul cărora apar mai rar benzi înguste

cu amfibolit. În partea sudică apare un complex de șisturi cloritoase, șisturi

grafitice și amfibolice precum și conglomerate metamorfozate.

Ca proprietăți pedogenetice ale rocilor din zona munților înalți se menționează

faptul că gnaisele în textură oculară sau lenticulară sunt favorabile dezvoltării

solurilor acide si scheletice. Gnaisele cu biotit și feldspat sunt mai puțin favorabile

podzolirii, iar prin alterare dau material fin în cantitități mai mari decât

precedentele.

Micașisturile dau naștere în general unor soluri mai profunde decât gnaisele dar

sărace în substanțe nutritive. Amfibolitele bogate în cationii sodici favorizează

formarea solurilor brune eumezobazice și brune acide.

Formațiunile sedimentare – aceste formațiuni sunt caracteristice zonei deluroase

și depresiunilor fiind reprezentate de mai multe depozite:

formațiuni paleogene alcătuite din trei orizonturi:

- un orizont format de gresii și conglomerate, în ultimul predominând roci

cristaline și calcare;

19

- un orizont marnos;

- un orizont cu gresii gipsofere, reprezentate prin gips, marne negricioase și

gresii;

formațiuni neogene alcătuite din depozite helvetiene, ponțiene, daciene și

levantine.

depozite helvețiene, bine reprezentate, constituite din conglomerate cu

intercalații de nisip, pietrișuri mărunte, nisipuri grezoase și marne argiloase

cenușii;

depozite ponțiene, ocupă suprafețe reduse, alcătuite din marne argiloase

dispuse în fâșii orientate est-vest;

depozite daciene, cu o răspândire largă, reprezentate prin nisipuri, marne,

argile;

depozitele levantine, alcătuite dintr-un complex de marne verzui, argile

cenușii-verzui și nisipuri galben cenușii.

Materialele parentale – formațiunile geologice menționate sunt în cea mai

mare parte acoperite cu depozite de covertura care prezintă o deosebită importanță

pedogenetică. Acestea se grupează în:

- materiale consolidate, predominant în zona montană, formate din

paragnaise, mecașisturi, conglomerate și amfibolite, care se găsesc atât în stare

compactă cât și în diferite stadii de dezagregare și alterare;

- materiale neconsolidate situate cu precădere în zona deluroasă și de

depresiun,i constituite din luturi argiloase, argile, marne și nisipuri.

Pe substratele dure se formează soluri superficiale cu precădere scheletice, pe

substanțele neconsolidate, afânate se formează de regulă soluri profunde care

favorizează instalarea și dezvoltarea vegetației.

1.3.5. Hidrologia

Rețeaua hidrografică este reprezentată prin râul Vâlsan și sistemul său de afluenți.

Aceasta își are izvoarele sub culmea Moldoveanu, mai precis prin golul alpin Galbena.

Râul Vâlsan curge de la nord spre sub, străbatând zona cristalină a

Munților înalți și a masivului Ghițu și zona sedimentară friabilă a Subcarpaților

Getici și piemontana.

Profilul longitudinal al râului Vâlsan și al principalilor săi afluenți din zona

montană prezintă rupturi de pantă și praguri cu multe cascade. Profilul transversal

este în formă de V, în zona de depresiuni văile se lărgesc, dar rămân destul de

înguste.

Bazinul râului Vâlsan aparține tipului de regim hidrologic ce se

caracterizează prin ape mari primăvara și la începutul verii, în perioada de maximă

topire a stratului de zăpadă și prin ape mici toamna și iarna. În zona montană

20

alimentarea rețelei hidrografice este în special nivală (din zăpezi) și se prelungește

până spre mijlocul verii. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan sunt: Izvorul

Popii, Izvorul Ghițului, Valea Zoruleasa pe dreapta și Izvorul Butii, Dobroneagu,

Zanoguta pe stânga. Văile nu prezintă fenomene de torențialitate majore, cu ocazia

ploilor torențiale viiturile sunt preluate de râul Vâlsan.

Bazinul de acumulare Vâlsan, servește pentru captarea apei și conducerea

subterană a acesteia la hidrocentrala de pe râul Argeș (Vidraru). În zona superioară

s-au format două lacuri nivale și anume: unul situat în circul glaciar de sub culmea

Scărișara în punctul numit “La căldarea cu izvoare” altitudine 2220 m și al doilea

situat în microdepresiunea nivală din circul glaciar de la obârșia râului Vâlsan.

Apele subterane prezintă discontinuitate și aceasta apare în special la baza

deluviilor, coluviilor și proluviilor, debitele variază între 3-11 l/s/kmp. Se remarcă

existența unor izvoare minerale de natură sulfuroasă în depresiunea subcarpatică

Brădet. Mineralizarea acestor izvoare prezintă valori ridicate așa cum este cazul

izvorului nr. 3- Puturosul de 847 mg/l.

Obiectivul studiat în prezenta lucrare se află amplasat în bazinul hidrografic al

râului Argeș, curs de apă Râul Vâlsan, malul drept, cod cadastral X –

1.014.00.00.00.0.

Caracteristici hidrologice: suprafață bazin hidrografic-347 km²; lungimea: 79

km; altiotudinea amonte: 2280 m; altitudinea aval: 312 m; panta medie: 25 %;

coeficient de sinuozitate: 1,18.

În cadrul teraselor și luncii râului Vâlsan, a fost pus în evidență acviferul

freatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, în funcție de valorile adancimii

fragmentării. Din forajele executate în puțurile țărănești, rezultă că acviferul freatic

este prezent la adâncimi mai mari de 3,50 m. De asemenea, nivelul hidristatic din

cadrul terasei este strict legat de nivelul râului Vâlsan, care este la rândul său

condiționat de precipitațiile atmosferice.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice sunt preponderent bicarbonatat

– calcice, rareori bicarbonatat – calcic – magnezian.

Caracteristică bazinului hidrografic este regimul scurgerii de apă – influențat de

nodul hidrotehnic Vâlsan, care controlează apele de pe o suprafață de 84 km²,

captându-le și dirijându-le, printr-o galerie de aducțiune, spre acumularea Vidraru.

Bazinul subcarpatic al Vâlsanului are o lungime de 22 km, o lăţime maximă de

7,5 km şi o lăţime minimă de 5,5 km. În albia râului, altitudinile cresc de la 500 m

(sud) la 700 m (nord), având o pantă de 0,95%.

Altitudinile cumpenei de apă scad de la sud spre partea centrală a bazinului (în

acord cu caracteristicile geologice), crescând apoi spre nord, unde există cele mai

mari altitudini. Interfluviul drept are cele mai mari altitudini, aici existând Vf.

Chiciura (1217,9 m). Diferenţa maximă de altitudine este pe acest interfluviu de

583 m (altitudinea minimă este de 634 m). Interfluviul stâng are altitudinea

21

maximă tot în partea nordică (1082 m, Vf. Nucşoara) şi altitudinea minimă în

partea central-sudică (662 m, Vf. Goila), rezultând o diferenţă de nivel de 420 m

de-a lungul cumpenei.

În cadrul bazinului hidrografic Vâlsan, amplitudinea maximă este de 717,9 m.

Râul Vâlsan se caracterizează printr-un regim hidrologic cu ape mari de primăvară

şi viituri de vară şi iarnă. Gradul mare de fragmentare a reliefului are un rol

important, rezultând o accentuare a pantelor, la care se adaugă existenţa solurilor

argiloase, care determină un răspuns rapid al bazinului hidrografic la ploile

torenţiale şi la topirea zăpezii. Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700

mm, iar temperatura medie multianuală este de 8° C.

Descrierea parametrilor fizico-chimici: Parametrii de

calitate

Valori Concentraţie nivel

de curgere Indice de calitate

min. med. max.

1,0 9,8 19,0 - -

Oxigen dizolvat (mg/l

O2) 8,4 9,7 11,6 9,4 I

CBO5 1,2 3,0 5,2 3,1 I

CCO - Mn 3,1 6,2 11,3 6,9 I

Reziduu constant 202,0 304,7 431,0 297,0 I

NH4+ (mgN/l) 0,0 0,15 0,38 0,17 I

NO2- (mgN/l) 0,01 0,02 0,09 0,03 I

NO3 (mgN/l) 0,0 1,0 1,8 1,1 I

suspensii 2,0 11,8 24,0 10,7 -

Parametrii bazinului hidrografic (Administraţia Naţională „Apele Române”)

Impactul amenajărilor hidrotehnice

Bazinul de acumulare Vâlsan, servește pentru captarea apei și conducerea

subterană a acesteia la hidrocentrala de pe râul Argeș (Vidraru). În zona superioară

s-au format două lacuri nivale și anume: unul situat în circul glaciar de sub culmea

Scărișara în punctul numit “La căldarea cu izvoare” altitudine 2220 m și al doilea

situat în microdepresiunea nivală din circul glaciar de la obârșia râului Vâlsan.

Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă

singurul ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut

popular drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării,

care, pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni

până la Curtea de Argeș, în râul Doamnei, între Corbi și Retevoiești și în Vâlsan,

din amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la

mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din

22

ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca

“specie critic periclitată”.

Specia a ajuns în grav pericol de dispariție nu datorită pescuitului, ci din

pricina amenajărilor hidroenergetice care au modificat ireversibil habitatul speciei.

Construcția barajului de la Vidraru a distrus habitatul aspretelui în Argeș, de

unde peștele a dispărut; poluarea rezultată din industria extractivă a făcut ca specia

să dispară și din Râul Doamnei, unde de altfel efectivele sale au fost cele mai mici

(se cunoaște o singură semnalare din acest râu).

Pe râul Vâlsan, singurul unde aspretele mai supraviețuiește, a fost de asemenea

construită o hidrocentrală, în amonte de arealul aspretelui; însă, prin variațiile mari

ale debitului râului, ca și prin spălările care tulbură apa, această amenajare

amenință grav specia și a dus la scăderea catastrofală a efectivelor sale.

Ceea ce a dăunat cel mai mult aspretelui este scăderea debitului Vâlsanului.

Absolut toată apa acumulată în micul lac este deviată spre Vidraru, printr-un canal

săpat în munte. Merită menționat faptul căeste legiferată obligația

hidroenergeticienilor de a lăsa pe albie o cantitate de apă ("debitul de servitute"),

suficientă supraviețuirii vegetației și faunei. În România, legea a intrat în vigoare

abia recent, la câteva decenii dupa bararea Vâlsanului.

Dacă efectele acestei lipse de responsabilitate nu s-au resimțit imediat, faptul

s-a datorat exclusiv alimentării râului cu apa din pânza freatică și din cea adusă de

afluenți. Dar, pe măsură ce anii au trecut, pânza freatică s-a adâncit, iar debitul

râului a scăzut tot mai mult. Dacă înainte de 1967, se înregistrau la Brădet între 2,

5 si 3 m3/s, în anii din urmă, debitul abia atingea 0, 5 m3/s.

Scăderea debitului este nefastă în sine, un volum mai mic de apă înseamnă mai

puțin spațiu accesibil peștilor și celorlalte viețuitoare (inclusiv larvelor de insecte,

hrana principală a aspretelui). Există și efecte secundare: creșterea temperaturii

apei, vara, care antrenează scăderea gradului de oxigenare a apei; creșterea

nivelului poluării.

În prezent, râul Vâlsan este supravegheat în permanență; se stabilesc periodic

"fișe de sănătate", mai ales pentru zona lui Romanichthys. Gunoaiele din albia

Vâlsanului sunt îndepartate. Tăierile au fost sistate în apropierea râului, pentru ca

materialul lemnos să nu fie o sursă de poluare. Panourile amplasate de-a lungul

văii avertizează că doar pescuitul sportiv este permis, si numai pentru clean și

mreană. Exploatarea pietrișului este interzisă. Mai mult, au fost reamenajate

porțiuni întregi de albie, s-au reintrodus pietre, aduse din Argeș și amplasate

manual, acolo unde acestea fuseseră îndepărtate.

Mai important, s-a obținut respectarea "debitului de servitute", în aval de baraj.

O cantitate de apă înca insuficientă, dar care se adaugă debitului existent, provenit

din pânza freatică și mici afluenți. Ca urmare, temperatura apei nu atinge valori

prea ridicate, iar fauna de insecte acvatice (hrana aspretelui) s-a îmbogatit. Toate

23

aceste măsuri sunt menite refacerii mediului de viață tipic lui Romanichthys

valsanicola, atât de grav deteriorat. Bineînteles, condițiile întrunite nu sunt încă

ideale. Este nevoie de un debit sporit de apă pe Vâlsan; instalația de epurare a

apelor reziduale provenite de la spitalul din Bradet ar trebui repusă în funcție, alte

sectoare ale râului este necesar a suferi restaurări ecologice.

Scurgerea maximă și scurgerea minimă

În bazinul hidrografic Vâlsan, scurgerea medie prezintă următoarele valori

ale debitelor specifice medii:

între 4 – 5 l/s/km² pentru partea inferioară a bazinului;

între 5 – 10 l/s/km² pentru partea de mijloc a bazinului, corespunzătoare

zonei dealurilor subcarpatice (“Muscelele Argeșului”);

între 10 – 20 l/s/km² pentru zona de munte.

În vederea determinării debitelor maxime aproximative, s-a utilizat metoda

corelațiilor, pe baza datelor publicate în literature de specialitate și s-au luat în

considerare o serie de valori pentru diferite râuri având același caracter de scurgere

ca al raâului Vâlsan (ex. R. Topolog, R.Doamnei), întocmindu-se o relație de

generalizare de tip: logq 1%= log (F+1), în care logq 1% - debitul specific cu

probabilitatea de depășire de 1%; F – suprafața bazinului hidrografic în secțiunea

considerată. Astfel s-a determinat debitul de calcul cu probabilitatea de depășire de

1%, trecerea la alte valori făcându-se pe baza unor coeficienți de tip Peason III.

Caracteristică bazinului hidrografic este regimul scurgerii de apă – influențat de

nodul hidrotehnic Vâlsan, care controlează apele de pe o suprafață de 84 km²,

captându-le și dirijându-le, printr-o galerie de aducțiune, spre acumularea Vidraru.

Conform studiului hidrologic întocmit de Direcția Apelor Argeș - Vedea,

debitele cu probabilitățile de depășire de 1%, 5% pentru Râul Vâlsan sunt:

- Q 1%=184.0 mc/s;

- Q 5%=104.0 mc/s;

- Q 10%=76.9 mc/s.

Bazinul subcarpatic al Vâlsanului are o lungime de 22 km, o lăţime maximă de

7,5 km şi o lăţime minimă de 5,5 km. În albia râului, altitudinile cresc de la 500 m

(sud) la 700 m (nord), având o pantă de 0,95%.

Altitudinile cumpenei de apă scad de la sud spre partea centrală a bazinului (în

acord cu caracteristicile geologice), crescând apoi spre nord, unde există cele mai

mari altitudini. Interfluviul drept are cele mai mari altitudini, aici existând Vf.

Chiciura (1217,9 m). Diferenţa maximă de altitudine este pe acest interfluviu de

583 m (altitudinea minimă este de 634 m). Interfluviul stâng are altitudinea

maximă tot în partea nordică (1082 m, Vf. Nucşoara) şi altitudinea minimă în

24

partea central-sudică (662 m, Vf. Goila), rezultând o diferenţă de nivel de 420 m

de-a lungul cumpenei.

În cadrul bazinului hidrografic Vâlsan, amplitudinea maximă este de 717,9 m.

Râul Vâlsan se caracterizează printr-un regim hidrologic cu ape mari de primăvară

şi viituri de vară şi iarnă. Gradul mare de fragmentare a reliefului are un rol

important, rezultând o accentuare a pantelor, la care se adaugă existenţa solurilor

argiloase, care determină un răspuns rapid al bazinului hidrografic la ploile

torenţiale şi la topirea zăpezii. Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700

mm, iar temperatura medie multianuală este de 8o C.

Așadar, perioadele de ape scăzute se înregistrează în decembrie – februarie și

mai rar în perioadele septembrie – noiembrie. Acest lucru se datorează cantităților

mici de precipitații din perioada septembrie – octombrie și a tempertaurilor relative

ridicate din septembrie. În timpul iernii, precipitațiile – în cantități mici, cad sub

foră solidă, acumulându-se la suprafța solului și din cauza temperaturilor negative

apa râului ingheață. În condiții de ger puternic, are loc o scădere bruscă a debitelor

de ape provenite din imobilizarea în formațiunile de gheață a apei scurse. În

situațiile acestea, R.Vâlsan și afluenții săi se alimentează din rezervele de ape

subterane, scurgerea minimă depinzând de caracteristicile acestor reserve. Evoluția

scurgerii minime în perioada de secetă atmosferică este determinată de legea

epuizării rezervelor subterane, iar rolul principal în determinarea debitelor minime

depinde de modul în care rețeaua hidrografică drenează rezervele de ape subterane.

Gradul de interceptare a acestor rezerve de ape subterane și adâncimea albiilor față

de versanți sunt factori azonali, dependenți direct de factorii geologici și deevoluția

albiilor în legătură cu dezvoltarea proceselor erozionale de pe versanți și din albie.

Stabilitatea albiilor

Caracteristicile hidrologice pe raul Valsan, sunt:

- cotele mal drept variaza amonte aval între 331.14 mdMN – 331.19 mdMN

- cotele talvegului variaza amonte-aval, între 327.12 mdMN si 326.65 mdMN

- panta medie 5.63 ‰.

În secțiunea analizată, râul Vâlsan are un aspect rectiliniu, cu secțiune

stabilă, cu lățime cuprinsă între 18.0 m și 21.0 m, adâncime medie 1.0 m, adâncime

medie 1.0 m, panta 11.96%.

Adâncimea albiilor față de versanți sunt factori azonali dependenți direct de

factorii geologici și evolutia albiilor în legătură cu dezvoltarea proceselor

erozionale de pe versanăți și din albie.

Cotele malurilor și talvegului albiei în secțiunea analizată pe râul Valsan,

variază(amonte – aval) astfel:

- cotele mal drept variază amonte aval între 599.70 mdMN – 599.40 mdMN

25

- cote mal stâng variază între 599.86 mdMN – 598.28 mdMN

- cotele talvegului variază amonte-aval, între 598.68 mdMN și 597.52 mdMN

- panta medie 5.63 ‰.

Zona studiată se află la 20.0 m față de malul drept al râului Vâlsan, la cote

între 600.86 mdMN în zona amonte și 600.25 mdMN în zona aval.

Pentru protecţia împotriva eroziunii a malului drept a râului Vâlsan (pe toată

lungimea terenului Întreprinderii Individuale Bold Silvia ) s-a propus şi realizat o

apărare de mal din gabioane cu lungimea totală de 78 m. Piatra pentru gabioane a

fost adusă de la staţii de sortare, iar in spatele apărării de mal s-au executat lucrări

de umplutură pe o lăţime de 8-13 m.

În urma calculelor hidraulice a rezultat că amplasamentul nu este în zona

inundabilă conform clasei de importanţă IV, albia cursului de apă având

capacitatea de tranzitare a debitelor cu probabilitatea de depăşire Q5 %.

1.3.6 Date generale - clima

Clima constitue una din componentele de baza ale cadrului natural, cu

influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate.

Cunoașterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor și

parametrilor climatici este necesară tuturor domeniilor a căror activitate este

influențată de condițiile de vreme.

Perimetrul studiat se încadreaza în zona continentală excesivă,

caracterizându-se prin amplitudini termice mari, determinate de răcirea puternică

din timpul iernii, ca urmare a pătrunderii maselor de aer arctic și de

încălzirile excesive din timpul verii, ce au loc în cursul invaziilor de aer tropical.

Satul Brăduleț dispune de un climat de depresiune intradeluroasă, cu aer

curat, lipsit de praf și alergeni, cu temperaturi mediii de 7,5 grade Celsius și

precipitații de 700 mm.

Bazinul raului Vâlsan se caracterizează prin anumite particularități climatice

determinate de formele de relief. Relieful în trepte, care coboară de la 2495 m,

succesiunea acestuia de la nord la sud, precum și alternanța de sectoare înguste cu

sectoare ale văii deschise largi sunt factori care influențează în mod deosebit

particularitățile climatice și topoclimatice ale bazinului râului Vâlsan.

În timp ce altitudinea impune zonalitatea elementelor climatice, morfologia

de amănunt determină azonalitatea acestora.

Datele privind mișcarea aerului arată că în partea centrală a Carpaților

Meridionali, circulația predominantă a aerului este din directia V, NV, SV.

Bazinul râului Vâlsan se află astfel sub influența celor patru centrii barici cu

caracter semipermanent: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, anticiclonul siberian

si ciclonul mediteranean.

26

După raionarea climatică, teritoriul studiat se încadrează în următoarele

sectoare climatice:

-sectorul IV –D cu climş de munți înalți (peste 1700 m altitudine);

-sectorul IV - C cu clima de munți mijlocii cu altitudinea între 800-1700 m. În

cadrul acestui sector se disting doua districte și anume: unul IV- C (E) clima de

munte de versanți cu expoziții NV, V, SV caracterizat printr-un climat dinamic cu

cerul frecvent acoperit cu ploi intermitente de lungă durată și al doilea IV – C (F)

clima de munte de versanți cu expoziții NE, E și S caracterizat printr-un climat

adăpostit, cu expoziție predominant SE și cer senin.

Având în vedere corelația strânsă dintre dinamica reliefului, elementele

meteorologice și răspândirea vegetației forestiere se pot distinge următoarele etaje

climatice:

- etajul climatic subalpin între 1650-1850 m altitudine;

- etajul climatic montan superior între 1400-1650 m altitudine;

- etajul climatic montan inferior între 900-1400 m altitudine;

- etajul climatic deluros (premontan) între 400-900 m altitudine.

Temperatura medie anuală variază în raport cu altitudinea, înregistrând o

descreștere pe măsură ce altitudinea crește.

Temperatura maximă absolută este de 38 °C si descrește cu altitudinea (22% la

2500) și se realizează în luna august în etajul montan superior și în luna septembrie

în golul alpin.

Temperatura minimă absolută este de -25,5 grade C, scade cu altitudinea

situându-se la -34 grade la 1000 m și de -38 grade la 2500m.

Primul îngheț se produce mai devreme la altitudini mari, în luna septembrie și

mai târziu, în luna octombrie în zona colinară. Ultimul îngheț se produce, în etajele

climatice montan și subalpin înainte de începerea perioadei de vegetație.

Înghețul solului prin durata și intensitatea lui, joacă un rol însemnat în

aprovizionarea cu apă a solului, în dinamica activității microbiotice a solului, are

de asemenea implicații în scurgerile de suprafață a apei provenite din topirea

zăpezii. Cantitatea anuală de precipitații atmosferice crește cu altitudinea fiind de

1100 mm /an la 1700 m altitudine.

Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700 mm, iar temperatura medie

multianuală este de 8° C.

De asemenea, evapotranspiraţia reală medie anuală este de 600-650 mm, de

aici rezultând un excedent de apă în sol de aproximativ 30-50 mm.

Nebulozitatea medie este de 5,3 zecimi din bolta cerească.

În privinţa vânturilor, dominante sunt cele de la N şi N-E mai tot timpul

anului şi primăvara cele de S-V. Vântul dinspre N, N-E şi E, poartă numele (mai

mult în limbaj popular) de „crivăţ”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE

„băltăreţul”, iar din Carpaţii Meridionali, primăvara şi vara suflă „munteanul.

27

Iarna şi primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul

văii Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă şi daune

culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În sezonul rece sunt caracteristice

fenomenele de: îngheţ, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol şi ceaţă. Pentru

sezonul cald sunt caracteristice fenomenele de rouă, ploile torenţiale, grindina şi

ceaţa.

Durata de strălucire a soarelui

Durata medie de strălucire a soarelui însumează, în zona Brăduleț cca. 2200

ore/an, prezentând abateri mai însemnate față de valorile multianuale doar în lunile

de iarnă.

Alte fenomene metereologice: vântul dinspre N, N-E şi E, poartă numele (mai

mult în limbaj popular) de „crivăţ”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE

„băltăreţul”, iar din Carpaţii Meridionali, primăvara şi vara suflă „munteanul.

Iarna şi primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul

văii Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă şi daune

culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În sezonul rece sunt caracteristice

fenomenele de: îngheţ, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol şi ceaţă. Pentru

sezonul cald sunt caracteristice fenomenele de rouă, ploile torenţiale, grindina şi

ceaţa.

1.3.7. Solurile dominante

Învelișul de sol reprezintă partea cea mai subțire și mai nouă a litosferei,

formată în holocen și a cărui grosime nu depășește doi-trei metri când aceasta nu se

asociază cu alte soluri mai vechi(fosile).

Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează

învelișul vegetal și calitatea apei, în special a râurilor și a apelor subterane,

reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinul hidrografic al R. Vâlsan și servește

ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și apei prin reținerea,

reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în

agricultură, deșeurile și resturile organice.

Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt

constituția și funcțiile lor și care reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât

naturali, cât și antropici.

În partea nordică a județului au o largă răspândire solurile montane, acestea

fiind soluribrun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de rășinoase și de

amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure, cu diferite grade de

podzolire și soluri podzolice montane.

28

Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argeșului reprezintă domeniul de

dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune și brune-gălbui, iar podișurile

piemontane Cotmeana și Cândești au soluri podzolice pseudogeice și brune-gălbui,

cu aciditate ridicată.

Formațiunile sedimentare – aceste formațiuni sunt caracteristice zonei

deluroase și depresiunilor fiind reprezentate de mai multe depozite:

formațiuni paleogene alcătuite din trei orizonturi:

- un orizont format de gresii și conglomerate, în ultimul predominând roci

cristaline și calcare;

- un orizont marnos;

- un orizont cu gresii gipsofere, reprezentate prin gips, marne negricioase și

gresii;

formațiuni neogene alcătuite din depozite helvetiene, ponțiene, daciene și

levantine.

depozite helvețiene, bine reprezentate, constituite din conglomerate cu

intercalații de nisip, pietrișuri mărunte, nisipuri grezoase și marne argiloase

cenușii;

depozite ponțiene, ocupă suprafețe reduse, alcătuite din marne argiloase

dispuse în fâșii orientate est-vest;

depozite daciene, cu o răspândire largă, reprezentate prin nisipuri, marne,

argile;

depozitele levantine, alcătuite dintr-un complex de marne verzui, argile

cenușii-verzui și nisipuri galben cenușii.

Materialele parentale – formațiunile geologice menționate sunt în cea mai

mare parte acoperite cu depozite de covertura care prezintă o deosebită importanță

pedogenetică. Acestea se grupează în:

- materiale consolidate, predominant în zona montană, formate din

paragnaise, mecașisturi, conglomerate și amfibolite, care se găsesc atât în stare

compactă cât și în diferite stadii de dezagregare și alterare;

- materiale neconsolidate situate cu precădere în zona deluroasă și de

depresiun,i constituite din luturi argiloase, argile, marne și nisipuri.

Pe substratele dure se formează soluri superficiale cu precădere scheletice, pe

substanțele neconsolidate, afânate se formează de regulă soluri profunde care

favorizează instalarea și dezvoltarea vegetației.

Formarea, evoluția și răspândirea solurilor sunt procese influențate puternic

de relieful terenului, astfel pe versanții înclinați solul s-a format pe depozite

eluviale subțiri, cu mari cantități de fragmente, rămânând vreme îndelungată într-

un stadiu incipient de evoluție. Pe măsură ce înclinarea terenului scade, se observă

că solul devine tot mai profund și mai bine evoluat.

29

Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea Getică fiind o depresiune

premontană, depozitele ce o formează se sprijină pe un fundament mixt: parte din

acesta este de origine carpatică (șisturi cristaline), altă parte aparține Platformei

Valahe (marne, gresii, nisipuri,etc.). Formațiunea acoperitoare este reprezentată în

general în zonă prin depuneri de vârstă cuaternară, specifice teraselor: argile,

nisipuri, pietrișuri, având grosimi cuprinse între 4,00-6,00 m. Roca de fundament

(sau roca de bază) este reprezentată în zonă prin nisipuri și argile plastic vârtoase -

tari.

În zona Ariei protejate Valea Vâlsanului, pe al cărei teritoriu este încadrată și

comuna Brăduleț, predomină solurile din clasa cambisoluri, argiluvisoluri și

spodosoluri fiind întâlnite:

- sol brun eumezobazic tipic 45%

- sol brun acid tipic 26%

- sol brun feriiluvial 12%.

Solurile brune acide au o arie de răspândire largă și pot fi întâlnite până la

altitudini absolute de 1450 – 1500 m, au caracter oligobazic și se prezintă slab

diferențiate textural. Răspândire. Ocupă suprafețe întinse în zonele montane

(Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali). Ele apar însă și

local în Subcarpați și dealuri piemontane, în condiții de versant, pe substrate

silicioase permeabile, cu o floră acidofilă(3220 mii ha).

Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic este cel montan, cu versanți

moderat până la puternic înclinați, cu expoziții diferite, mai ales nordice, la

altitudini ce sunt cuprinse între 600 si 1500 m.

Materialul parental este constituit din produsele de alterare ale mai multor roci

predominant acide, cum sunt: șisturile sericito-cloritoase, micașisturile, granitele,

grandioritele, andezitele, la care se mai pot adauga gresiile și unele conglomerate.

Vegetația caracteristică acestor soluri este alcatuită din păduri de fag, fag în

amestec cuconifere și din păduri de conifere (molid). Vegetația ierboasă de sub

aceste păduri este compusă din: Luzula luzuloides, Dschampsia flexuosa, Oxalis

acetosella, Asperula odorata, Alium ursinum, etc. În etajul alpin inferior, apar

asociații de Juniperus sibirica și Vaccinium sp.

Solurile brune argiloiluviale - multă vreme n-au figurat ca unități singulare, în

schimb apăreau într-o zonă întinsă cu luvisoluri albice (Murgoci Gh., 1911, 1924).

Pe harta 1:1.000.000 (1964), solurile brune argiloiluviale apar sub denumirea de

„soluri silvestre brune”și sunt menționate mai ales în regiunile deluroase,

piemontane și de podiș ale țării. Cele mai întinse suprafețe se întâlnesc în

Piemontul Getic, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, în dealurile piemontane

vestice, câmpii piemontane terminale, ca și în Subcarpați (640 mii ha).

30

Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic solurilor brune argiloiluviale

este cel cu aspect de dealuri și piemonturi, cu suprafața terenului slab-moderat

înclinată și altitudini de până la 600 m.

Materialele parentale ale acestor soluri sunt diferite ca origine, compoziție

granulometrică și mineralogică și se deosebesc mult între ele. Acestea sunt

reprezentate prin loessuri și depozite loessoide, luturi, nisipuri și materiale de

natură eluvial-deluvială, rezultate din alterarea diferitelor roci, toate conținând ceva

calciu și alte elemente bazice.

Vegetația sub care s-au format și dezvoltat cele mai multe din aceste soluri

este predominant forestieră, fiind constituită din păduri de foioase, în alcătuirea

cărora intră cvercinee ca Quercus cerris, Q.frainetto, Q.petraea și din păduri de

amestec (Q. petraea și Fagus sylvatica). La parterul pădurilor predomină o

vegetație ierboasă, în general neacidofilă, din genurile Geranium, Dentaria,

Pulmonaria, Lamium etc. În prezent, cea mai mare parte dintre solurile brune

argiloiluviale sunt cultivate.

Solurile brune luvice (podzolite). În clasificările anterioare au fost denumite

soluri argiloiluviale brune podzolite, soluri brune de pădure podzolite, soluri

silvestre podzolite brune sau soluri brune podzolite argiloiluviale.

Răspândire. Solurile brune luvice au un areal larg. Ele se întâlnesc în regiunile

de deal și de podiș, până în regiunea montană inferioară. Mai frecvent apar în

Podișul Transilvaniei, Podișul Central Moldovenesc, Podișul Sucevei, Piemontul

Getic, Dealurile vestice, ca și în Subcarpați (3550 mii ha).

Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic pe care s-au format și evoluat

solurile brune luvice este reprezentat prin suprafețe plane piemontane, culmi

interfluviale cu o energie slabă de relief și terase.

Materialul parental este diferit, fiind alcătuit din depozite loessoide, luturi,

argile și nisipuri, în general sărace în elemente bazice.

Vegetația, aproape în toate cazurile, este constituită din păduri de foioase în

amestec(sleau de deal), gorunete, care furnizează o litieră bogată, relativ acidă.

Clasa argiluvisolurilor cuprinde soluri caracterizate printr-un orizont

mineral (B argiloiluvial), îmbogățit în argilă, situat sub orizontul de la suprafața

solului sau mai adânc. Acest orizont a rezultat prin alterarea materialului parental,

îmbogățit sau nu în argilă, prin procesul de iluviere. Orizontul poate fi îmbogățit

sau nu și în compuși de aluminiu sau fier, chiar în materie organică ca urmare a

proceselor de iluviere și/sau acumulare reziduală.

1.3.8 Vegetația

Caracteristicile componentelor geografice sunt în strânsă corelaţie cu

configuraţia reliefului, regimul elementelor climatice, hidrografie, soluri. În

31

dezvoltarea și răspândirea vegetaţiei şi faunei un rol esenţial îl joacă factorii

climatici: lumina, temperatura aerului şi solului, precipitaţiile, vântul şi stratul de

zăpadă. Dispunerea vegetaţiei şi a faunei este în general zonală, apărând şi

elemente de azonalitate datorate unor particularităţi ale reţelei hidrografice

(ascensiunea nivelului freatic) și a unor intervenții de ordin antropic.

Varietatea a formelor de relief din județul Argeș a determinat o evidentă

zonalitate pe verticală a vegetației sălbatice și chiar a plantelor cultivate. Astfel, de

la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetație: etajul alpin, etajul

pădurilor de rășinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este

faptul că circa 40% din suprafața județului este acoperită cu păduri situate în

principal în zona de deal și de munte. Acestea conțin circa 60 specii de arbori, 38

specii arbustive, 286 specii erbacee și subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120

specii).

Flora. În zona analizată predomină vegetația caracteristică dealurilor din Piemontul

Getic. În această zonă se dezvoltă vegetația de pădure colinară, vegetația de

silvostepă, iar ca tip azonal, vegetația de luncă.

Vegetația caracteristică solurilor brun acide este alcatuită din păduri de fag,

fag în amestec cuconifere și din păduri de conifere (molid). Vegetația ierboasă de

sub aceste păduri este compusă din: Luzula luzuloides, Dschampsia flexuosa,

Oxalis acetosella, Asperula odorata, Alium ursinum, etc. În etajul alpin inferior,

apar asociații de Juniperus sibirica și Vaccinium sp.

Vegetația sub care s-au format și dezvoltat solurile argiloiluviale este

predominant forestieră, fiind constituită din păduri de foioase, în alcătuirea cărora

intră cvercinee ca Quercus cerris, Q.frainetto, Q.petraea și din păduri de amestec

(Q. petraea și Fagus sylvatica). La parterul pădurilor predomină o vegetație

ierboasă, în general neacidofilă, din genurile Geranium, Dentaria, Pulmonaria,

Lamium etc. În prezent, cea mai mare parte dintre solurile brune argiloiluviale sunt

cultivate.

Vegetația, în cazul solurilor brune luvice (podzolite , este constituită din păduri

de foioase în amestec(sleau de deal), gorunete, care furnizează o litieră bogată,

relativ acidă.

Fauna. Fauna județului Argeș este tot atât de bogată și variată, în concordanță cu condițiile

oferite de cadrul natural. Fauna terestră este bine reprezentată prin circa 71 specii

de vertebrate și numeroase specii de nevertebrate (27 specii ocrotite). Fauna

acvatică este întâlnită atât în apelec curgătoare, cât și în lacuri, unde există

aproximativ 34 specii de pești.

32

Regiunea comunei Brăduleț este populată de animale specifice zonei de

interferență a faunei central-europene de pădure, est europene de stepă și sudice.

Majoritatea animalelor din fauna terestră aparține biotopului de pădure colinară și,

în mică măsură, biotopului de silvostepă.

77% din teritoriul comunei Brăduleț se suprapune cu situl Natura 2000

ROSCI0268 Valea Vâlsanului, declarat prin OM. 2387/2011, privind modificarea

și completarea Ordinului ministerului mediului și dezvoltării durabile nr.

1964/2007 privind instituirea regimului de arie protejată a siturilor de importanță

comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în

România Rezervația NaturalăValea Vâlsanului cod 2125.

Aria protejată de interes național ,,Valea Vâlsanului” (cod 2125) este situată

în raza județului Argeș, pe versantul sudic al munților Făgăraș și în zona dealurilor

înalte, cuprinzând tot bazinul râului Vâlsan (superior și inferior până la vărsarea în

râul Argeș), suprafețele aparținând localităților Mușătești, Brăduleț, Arefu,

Nucșoara și Mălureni.

Rezervația naturală ,,Valea Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturală

protejată de interes național înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș

nr.18/1994 și care figurează ca zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a –

zone protejate, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000.

Principalele puncte de acces sunt comunele Brăduleț, Mușătești și Mălureni,

situate pe drumul județean 703I Merișani-Brădet.

Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este

protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect

floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,

pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității

elementelor protejate. Rezervaţia mixtă “Valea Vâlsanului” corespunde categoriei

IV IUCN1, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată

administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodarire.

Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în

punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi

linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea

Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul

Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de

358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul

Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.

Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă

singurul ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut

popular drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării,

care, pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni

33

până la Curtea de Argeș, în râul Doamnei, ăntre Corbi și Retevoiești și în Vâlsan,

din amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la

mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din

ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca

“specie critic periclitată”.

Se cunosc unele endemisme dintre care mai representative: Cirsium furiens,

Dinanthus tenuifolius, Hepatica transilvanica, Peuncendanum rochelianum, Silene

dubia, Thymus comosus. Dintre speciile rare din flora României și care au fost

semnalate în această zonă putem menționa: Dianthus membranaceus, Moenchia

mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima. Aceste plante se dezvolta de

regula în pajiștile din cuprinsul ariei protejate și sunt periclitate datorită

pășunatului intensiv.

În consecinta, este necesar efactuarea unui studiu aprofundat pentru a

se inventaria flora micologică, grupul mușchilor și lichenilor precum și flora

cormofitică și a se stabili gradul lor de protecție pe teritoriul ariei protejate.

Pe teritoriul Ariei Protejate Cheile Vâlsanului sunt prezente mai multe

etaje de vegetație diferențiate pe altitudine dintre care:

- etajul subalpin întâlnit pe versanți divers înclinați, predominant umbriți, coame,

platforme. Se întâlnesc arborete de molid din banda de protecție la golul alpin cu:

Vaccinium myrtillus Oxalis acetosella, ienupăr, tufărișuri de jneapăn;

- etajul montan cu molidis cu Vaccinium, mușchii verzi, Oxalis; etajul montan cu

lunca montană înaltă în care se dezvoltă arboreta de molid din clase inferioare de

producție;

- etajul montan de amestecuri.

Condiții climatice cu usor plus de căldură, vegetează bine arborete de amestec,

gen rășinoase-fag.

Este necesar un studiu mai aprofundat al speciilor prezente privind fauna de

nevertebrate, de amfibieni si reptile, mamifere mici.

În cazul carnivorelor mari aria protejată găzduiește populații de urs, lup, râs.

Specii de mamifere ce populează aria protejată: cerbul comun, căpriorul, capra

neagră, mistrețul, pisica sălbatică, vulpea, viezurele.

Efectivele existente sunt sub cele normale, în acest scop sunt necesare

amenajări în vederea menținerii efectivului la cote optime. Pentru aceasta se vor

lua următoarele măsuri:

- asigurarea hranei și liniștii vânatului;

- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;

- combaterea dăunătorilor;

- combaterea braconajului.

34

Concluzii:

Zona Rezervaţiei Vâlsan se caracterizează printr-o uniformitate a condiţiilor de

mediu şi ca urmare flora este destul de monotonă şi omogenă. Cu toate acestea în

teritoriu au fost identificate unele specii endemice, dintre care mai reprezentative

sunt: Cirsium furiens, Dianthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Peucedanum

rochelianum, Silene dubia, Thymus comosus. Aceste specii prezintă o arie mare de

răspândire în Carpații Românești. Mai bine suntreprezentate elemente dacice și

carpato-balcanice care sunt în număr de 14 şi din care menţionăm: Helleborus

purpurascens, Lathyrus hallersteinii, Oenanthe banatica, O. stenoloba,

Melampyrum bihariense, Rhinanthus rumelicus, Telekia speciosa, Achillea

crithmifolia, Cirsium boujartii, Echinops exaltatus, Hieracium rotundatum, Crocus

vernus, Peucedanum rochelianum, Galium kitaibelianum etc.

Dintre speciile rare pentru flora României şi care au fost semnalate în această

zonă, menţionăm: Dianthus membranaceus, Moenchia mantica, Ranunculus

stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis

corniolica. Aceste plante se dezvoltă în pajiştile din această zonă şi sunt periclitate

datorită păşunatului, uneori destul de intensiv. Plantele aparţinând fam.

Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european. În

zona colinară a Rezervaţiei Vâlsan au fost semnalate 6 specii aparţinând a 4 genuri

şi anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea longifalia, Neottia nidus-avis,

Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata. Toate

speciile de orchidaceae sunt puţin răspândite în zonă, dar nu sunt periclitate în mod

deosebit.

Valea Vâlsanului este o zonă puternic antropizată. Zona este populată cu peste

10.000 locuitori, concentraţi mai ales în marile comune Mălureni, Muşăteşti şi

Brăduleţ. Principala sursă o reprezintă exploatările forestiere, uneori necontrolate,

precum şi modalitatea în care societăţile din zonă, înţeleg să depoziteze rumeguşul.

Pentru asprete, cea mai importantă specie de peşte din zonă, principalul pericol îl

reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan.

35

Localizarea amplasamentului faţă de situl ROSCI 0268 Valea Vâlsanului şi

Rezervaţia Naturală Valea Vâlsanului cod 2125

Activităţile desfăşurate în cadrul obiectivului nu modifică şi nu

influenţează în niciun fel ecosistemul.

2.Istoricul zonei

Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș,

Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința),

Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este

străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde

se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-Galeșu,

făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Brătieni și

Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și două școli

primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în

aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință, cu 549 de

locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna

Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,

Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și

36

Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori

în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la

comuna Brătieni.

După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată

denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea

Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și

satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul Slămnești.

În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea), monument

istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea

Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt

monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau

funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând

din 1584.

Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km

de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată

preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip

carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.

Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori

şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,

Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.

2.1. Istoricul amplasamentului

Bold Silvia Îtreprindere Individuală a fost înfiinţată in anul 2012 pentru

dezvoltarea unei investiţii productive, non-agricole ăn spaţiul rural, în scopul

creării de locuri de muncă în spatţul rural şi al creşterii valorii adăugate în activităţi

non-agricole.

Reprezentant: dna. Bold Silvia.

Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului

Brăduleț, com.Brăduleț, nr.262 B, punctul,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren

proprietate a Întreprinderii Individuale Bold Silvia, conform Contractului de

Vânzare Cumpărare nr.1194/05.07.2012, autentificat de BNP Mihaela Vlad și are o

suprafață de 1891 mp.

Vecinătățile imobilului sunt:

- la nord – drum pietruit;

- la vest – DJ730I ( Pitești- Brădetu);

- la sud – Primăria Brăduleț;

- la est – râul Vâlsan.

37

Terenul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeș (cod cadastral X

–1.000.00.00.00.0), pe malul drept al râului Vâlsan, cod cadastral X -

1.014.00.00.00.0.

Realizarea investiţiei și dotările efectuate până în prezent, relativ bine

organizate din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, nu au pus în

evidență surse de poluare majore a factorilor de mediu anterioare datei efectuării

prezentului bilanț.

2.2 Dezvoltări viitoare

Pe amplasamentul actual se doreşte să se desfăşoare activităţile:

,,Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn” cod CAEN 1621

,,Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru

construcţii” cod CAEN 1623

,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624

3. Posibilitatea poluării solului

3.1.Elemente privind profilul și capacitatea unității

ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi

punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul

Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.

Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă

pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de

Înregistrare seria B, nr.2620555 .

În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la

punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:

- “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;

- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;

- “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”-

cod CAEN 1623;

- “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;

- “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie

şi alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;

- “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau

închiriate”- cod CAEN 6820;

- “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru

construcţii”- cod CAEN 7732;

38

- “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri

tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.

Unitatea doreşte să desfăşoare pe amplasment activităţile:

,,Fabricarea de furnire si a panourilor din lemn” cod CAEN 1621

,,Fabricarea altor elemente de dulgherie si tâmplărie, pentru

construcţii” cod CAEN 1623

,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624

Producţia finită estimata este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnand:

- cca 70 % elemente stratificate;

- 25% panouri.

3.1.1.Construcții și instalații

Obiectivul studiat în prezenta lucrare este amplasat în intravilanul satului

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren cu

suprafaţa de 1891,00 mp, din care:

- suprafaţă construită = 591,70 mp;

- circulaţii = 436,80 mp (carosabil = 305,90 mp, pietonal = 93,40 mp,

parcări = 37,50 mp);

- Spaţii verzi = 854,40 mp;

- Suprafaţă afectată de reţele edilitare = 6,00 mp.

Clădiri

- un corp de clădire C1 – construcţie Pinalt (spaţii producţie, depozit materie

primă şi produse finite);

- un corp de clădire C3 – construcţie P+1E (vestiare femei, vestiare bărbaţi, grupuri

sanitare, 2 birouri, sală mese, atelier mecanic).

Imobilele au structura metalică, fundaţiile din beton armat, învelitoare din

panouri metalice cu luminatoare, tâmplarie PVC cu geam termopan.

Distanţele construcţiei faţă de limita de proprietate:

Hala C1

- Nord -15,82-17,02 m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;

- Sud -0,70-1,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Braduleţ;

- Est -14,71-26,27m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;

-Vest-0,81-1,15 m faţă de limita de proprietate catre DJ 703I Piteţti-Brădetu.

Hala C3

- Nord -9,44-10,65m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;

- Sud -43,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Brăduleţ;

- Est -13,08-14,68 m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;

-Vest -1,00-1,07m faţă de limita de proprietate către DJ703I Piteţti-Brădetu.

39

Utilaje tehnologice

- presă verticală hidraulică;

- fierăstrău circular cu masă mobilă;

- fierăstrău circular de retezat;

- exhaustor local cu 2 saci;

- exhaustor local cu 6 saci;

- maşina de rindeluit la grosime;

- maşina de calibrat şi şlefuit;

- linie de îmbinat în dinţi 6m;

- maşină de calibrat şi şlefuit;

- maşină de rindeluit şi profilat pe 4 feţe;

- maşină de îndreptat;

- multilamă automată.

A – Rezistenţă şi stabilitate :

a) clădirile s-au proiectat corespunzător cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate impuse

de zona seismică, de categoria de importanţă a imobilului (dotările, materialele,

echipamentele şi utilajele folosite potrivit gradului de confort necesar investiției),

de amplasarea şi poziţia acesteia în satul Brăduleţ;

b) prin amplasarea clădirilor și instalaţiilor s-a urmărit protecţia lor astfel încât să fie

asigurată rezistenţa la acţiunea agenţilor poluanţi ;

c) la executarea modernizărilor corpurilor se vor lua măsurile necesare pentru ca

acestea să nu se distrugă sau deformeze la o eventuală tasare a construcţiei sau

terenului ;

d) asigurarea rezistenţei mecanice a instalaţiilor la presiunile interioare maxime în

exploatare prin materialele utilizate, modul de îmbinare, modul de susţinere,

limitarea parametrilor tehnici la valorile necesare de utilizare, prevederea de

armături de măsurare, de automatizare.

B – Siguranţa în exploatare s-a urmărit asigurarea securităţii personalului de

exploatare a instalaţiilor prin :

-realizarea etanşării şi izolării termice a echipamentelor şi instalaţiilor ;

-amplasarea echipamentelor şi utilajelor şi realizarea instalaţiilor pentru asigurarea

securităţii la intruziune din exterior.

C – Siguranţa la foc :

Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea

Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de

40

urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.

Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente

clădirilor, indicativ – 17/2011.

Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P

118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,

mixte, cât și depozitare.

Dotări împotriva incendiilor -pentru stingerea incendiilor Intreprinderea

Individuala este dotata cu:

- 6 stingătoare P6;

- 5 buc. usi de acces EI 60;

- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;

- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;

- trapa de fum;

- 2 buc. pichet de incendiu.

D – Igiena sănătatea şi protecţia mediului s-au urmărit prin :

a) proiectarea instalaţiilor de distribuire a apei reci, pentru asigurarea permanentă a

calităţii acesteia (monitorizarea semestrială a calităţii apei evacuatedin staţia de

epurare;

b) întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune şi distribuţie a apei

în condiţii tehnice corespunzătoare în vederea diminuării pierderilor debapă.

E – Protecţia termică şi economia de energie s-a avut în vedere în proiect prin :

a) asigurarea etanşeităţii şi protecţiei împotriva coroziunii utilajelor;

b) adoptarea vitezelor de circulaţie a apei prin reţelele de conducte care să conducă la

consumuri minime de energie pentru pompare şi transport ;

c) alegerea materialelor pentru conducte, a armăturilor şi a echipamentelor astfel încât

să permită reducerea pierderilor şi a risipei de apă.

F – Protecţia împotriva zgomotului:

Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime

şi al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalaţiile folosite în procesele

tehnologice.

Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăţurarii activităţii, conform Ordinului

Ministerului Sănatăţii Nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de

igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:

- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A

(AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO 1996/2-08, la

1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;

41

- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustica continuu

echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform

standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45

dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:

-natura amplasării topografice, vegetatţ, constructţi existente în apropiere;

-condiţii climatice – vânturi dominante;

-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);

-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteză de circulaţie);

-caracteristici tehnice ale traseului.

Vibraţii

Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea utilajelor

şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă

surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagarii vibraţiilor în împrejurimi

este foarte redusă.

Deoarece impactul activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat

în prezenta lucrare, asupra nivelului de zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu

vor fi necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului faţă de cele impuse

prin proiect.

În privința instalațiilor electrice au fost tratate următoarele categorii :

-alimentarea cu energie electrică ;

-instalații de iluminat exterior ;

-instalații de electroalimentări tehnologice (tubulatura) ;

-instalații de protecție împotriva descărcarilor atmosferice ;

-instalații de protecție împotriva electrocutărilor accidentale ;

-instalații de priza de pământ ;

Proiectul a fost întocmit conform normativelor și standardelor în vigoare, fără

derogări. S-au avut în vedere următoarele prescripții tehnice :

- STAS 297/1-88 Culori și indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale;

- STAS 2612-87 Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise;

- SR EN 60335-1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic și scopuri

similare ;

- STAS 2849/1..7-89 Iluminat. Terminologie ;

- SR EN 60529-95 Grade normale de protecție asigurate prin carcase. Clasificare

și metode de verificare ;

- STAS 6646/1-97 Iluminatul artificial. Condiții generale pentru iluminatul în

construcții ;

- STAS 6646/3-97 Iluminatul artificial. Condiții speciale pentru iluminatul în

clădiri civile ;

42

- SR EN 50014-95 Aparatura electrică pentru atmosfere potențial explozive ;

- STAS 8275-87 Protecția împotriva electrocutărilor. Terminologie ;

- STAS 9954/1-74 Instalații și echipamente electrice în zone cu pericol de

explozie. Prescripții de proiectare și montare;

- STAS 11054-78 Aparate electrice și electronice. Clase de protecție contra

electrocutării ;

- STAS 12604-87 Protecție împotriva electrocutării. Prescripții generale ;

- STAS 12604/4-89 Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe.

Prescripții;

- STAS 12604/5-90 Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe.

Prescripții de proiectare, execuție și verificare ;

- SR EN 60617-11-2001 Simboluri grafice pentru scheme electrice ;

- SR EN 50028-95 Echipamente electrice pentru atmosfere potențial explozive.

Incapsulare „m” SR CEI 50(426)-97 Vocabularul electrotehnic internațional.

Aparatura electrică pentru atmosfere explozive ;

- SR CEI 60598-2-22-92 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta.

Conditii tehnice speciale ;

- SR CEI 60364-1-97 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare,

obiect, principii fundamentale ;

- SR CEI 60364-2-97 Definiții;

- SR CEI 60364-3-97 Determinarea caracteristicilor generale;

- SR CEI 60364-4-96 Protecția pentru asigurarea securității;

- SR CEI 60364-5-98 Alegerea și punerea în operă a materialelor și

echipamentelor electrice;

- SR CEI 60446-94 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere

numerice;

- SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protecție la curent

diferențial rezidual ;

- SR EN 61008-1-94 Întrerupătoare automate de curent diferențial rezidual fără

protecție incorporată la supracurenți pentru uz casnic și similar ;

- SR EN 61009-1-94 Întrerupătoare automate de curent diferențial rezidual cu

protecție incorporată la supracurenți pentru uz casnic și similar ;

- SR CEI 60079-10-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.

Prescripții generale ;

- SR CEI 60079-14-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.

Instalații electrice în arii periculoase (altele decât minele);

- SR CEI 60079-17-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase;

- SR CEI 60079-19-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.

Reparația și revizia aparaturii utilizată în atmosfere explozive (altele decât minele

sau fabricarea explozivilor);

43

- SR CEI 60332-1-98 Încercarea la foc a cablurilor;

- SR CEI 61662+A1-2000 Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de

trăsnet;

- GP 052-2000 Ghid pentru instalații electrice cu tensiuni până la 1000V c.a si

1500 V c.c ;

- PE 107-95 Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri

electrice;

- PE116-94 Normativ de încercări și măsurători la echipamente și instalații

electrice;

- PE118-2005 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;

- NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea

energiei electrice în medii normale;

- ID17-78 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea și recepționarea

instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozii;

- C56-2000 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și a

instalațiilor aferente;

- NPSM 65-2001 Norme specifice de protecția muncii pentru transportul și

distribuția energiei electrice;

- Legea 10/95 Privind calitatea în construcții;

- Legea 90/1996 Norme generale de protecție a muncii;

- CEI 60364-4-444-96 Instalații electrice în construcții. Protecția la supratensiuni;

- CEI 60364-6-98 Instalații electrice în construcții. Verificări;

- NP004-2000 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea și

postutilizarea stațiilor de distribuție a carburanților la autovehicule (benzinării);

- I7-2002 Normativ pentru proiectarea și execuția instalațiilor electrice cu tensiuni

până la 1000V c.a si 1500 V c.c;

- I20-2000 Normativ privind protecția construcțiilor împotriva trăsnetului;

- PE 009-94 Normativ de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiului;

- STAS 526 Conducte de cupru cu izolație de cauciuc, până la 750V;

- STAS 930 Retele electrice. Tensiuni nominale și abateri admisibile;

- STAS CEI 947/1 Aparataj de joasa tensiune. Partea I: Reguli generale;

- SR EN 6094/2 Aparataj de joasa tensiune. Partea II: Întrerupătoare automate ;

- STAS 2612 Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise ;

- STAS 2614/1 Aparate electrice pentru uz caznic și scopuri similare. Condiții

tehnice ;

- STAS 3184/1 Prize, fise și cuple pentru instalații electrice până la 380V ca și

250Vcc ;

- STAS 3185 Întrerupătoare pentru instalații electrice casnice și similare. Condiții

tehnice ;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată ;

44

- Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările

ulterioare ;

- O.M.A.I.nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva

incendiilor;

- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea

salariaților în domeniul situațiilor de urgență, modificat și completat cu O.M.A.I.

nr. 786/2005;

- Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999.

În vecinătatea incintei societății, pe o rază de 50,00 m nu sunt instalații

tehnologice, conducte magistrale sau linii de înaltă tensiune. Distanțele față de

obiectivele existente în zonă se încadrează în cele minime de siguranță prevăzute

în tabelul 4.9. din NP-004 / 05.

3.1.2. Activitatea desfășurată și informații privind resursele utilizate:

Scopul investiţiei îl reprezintă dezvoltarea activităţilor productive în zonele

rurale care contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor

alternative, precum şi la creşterea valorii adăugate iî activităţi non-agricole.

Activitatea productivă se referă la prelucrarea cherestelei în scopul obţinerii de

produse din lemn.

Fluxuri tehnologice:

Pentru producţia de semifabricate folosite pentru mobilă, tâmplărie şi

construcţii, respectiv elemente lamelare stratificate (grinzi) şi panouri din lemn

masiv, tehnologia standard cuprinde prelucrarea lamelelor în vederea lipirii

acestora cu scopul reconstituirii lemnului la dimensiunile dorite, mărirea rezistenţei

mecanice, precum şi eliminarea defectelor.

În cazul de faţă se porneşte de la cheresteaua uscată ca materie primă, iar linia

de fabricaţie cuprinde următoarele maşini şi utilaje, pe faze:

Circular multilamă, unde cheresteaua este spintecată în mai multe rigle

(lamele) de grosimi, lăţimi diferite, în funcţie de tipodimensiunile elementelor

semifabricate finale, ţinand cont şi de adaosurile de prelucrare necesare.

Lamelele astfel obţinute sunt secţionate la lungimea solicitată cu ajutorul

circularului pneumatic de retezat, concomitent cu eliminarea defectelor neadmise.

Aici se va face şi departajarea reperelor pe lungimi şi clase de calitate, care vor fi

folosite ca atare –şi elemente scurte, fără defecte, împreuna cu cele subscurte

recuperate, respectiv elemente ce vor fi direcţionate către sectorul de îmbinat în

45

dinţi. Acesta este format dintr-o maşina de frezat dinţi, dispozitiv de aplicat adeziv

şi presă hidraulică pentru lamele îmbinate în dinţi.

Maşina de frezat este de construcţie specială şi este dedicată frezării la capete a

elementelor ce urmeaza a fi lipite la lungime. Execută printr-o singura trecere

retezare îndreptare, frezare profil dinţi, tocare resturi lemn.

Dispozitivul de aplicat adeziv la capete este compus dintr-un rezervor cu

adeziv sub presiune şi o conducta flexibilă la capatul careia se monteaza negativul

profilului frezat (pieptene), ce permite dozarea corespunzătoare a inserţiei de

adeziv. Îmbinarea se poate executa atât pe orizontală (folosită cu precădere la

panouri), cât şi pe verticală (pentru lamelele elementelor stratificate).

După frezare şi aplicare adeziv, piesele sunt introduse în presă şi lipite la

lungime.

Această presă formeaza lamele la lungimea dorită, ce vor fi prelucrate la

maşina de prelucrat pe 4 feţe, împreună cu cele obţinute direct din circularul

pneumatic de retezat.

Prelucrarea pe 4 feţe reprezintă îndreptarea lamelelor prin uniformizarea

secţiunii şi pregătirea acestora pentru lipire în presa hidraulică pentru grinzi

stratificate şi panouri.

Această presă execută cele două categorii de semifabricate ce reprezintă

produsele finale, respectiv grinzi lamelare stratificate obţinute din lamele lipite prin

suprapunere pe înălţime (grosime) şi panouri obţinute din lipirea lamelelor pe

laţime.

Descrierea utilajelor

1. Presa verticală hidraulică pentru traverse lamelare şi panouri

Se utilizează pentru lipirea elementelor stratificate (traverse) şi a panourilor din

lamele de lemn. Se compune din batiu cadru cu cilindri hidraulici montaţi pe

montanţi verticali din otel ce pot culisa orizontal în funcţie de lungimea

semifabricatelor, centrala hidraulică proprie, presori frontali manuali.

Caracteristici tehnice:

Capacitatea de lucru 6000 x 1200 x 150 mm;

N0 12 montanţi verticali mobili cu cilindru;

Distribuitor 2 leviere ( 2 zone de lucru );

Forţa pe cilindru kg 2500 6 kg/cmp pe traverse cu grosime de 80 mm;

N0 1 centralină hidraulică HP 3.

2. Fierăstrău circular cu masa mobilă

Utilajul se foloseşte pentru dimensionarea plăcilor şi a altor elemente din lemn,

compus din:

46

- batiu din fontă şi oţel ramforsat;

- masă culisantă (mobilă) şi ghidaje gradate, cu opritori mobili;

- motor principal cu panză circulară de tăiere;

- motor secundar cu panză incizor.

Caracteristici tehnice:

Cursa mesei mobile 3200 mm;

Rigla de formatizare extensibila 3200 mm;

Dimensiunile mesei fixe 650 x 840 mm;

Laţimea de tăiere cu riglă paralelă 1270 mm;

Diametrul maxim panză circulară 315 mm;

Diametrul axului port panză 30 mm;

Înălţimea de tăiere la 900/450 104/74 mm;

Turaţia pânzei principale 4000 rpm;

Diametrul incizorului 120 mm;

Turaţia incizorului 8500 rpm;

Diametrul axului port incizor 20 mm;

Puterea motorului principal: 4 kW.

3. Fierastrău circular de retezat

Utilaj folosit la retezarea riglelor la cota necesară şi/sau eliminarea defectelor

lemnului.

Conţine batiu cu motor şi pânză circulară montată pe braţ culisant pneumatic,

masă de lucru stanga-dreapta 1000 mm cu posibilitate de prelungire.

Caracteristici tehnice:

Capacitatea maximă de tăiere, 160x80 mm, sau 220 x30 mm;

Diametrul pânzei circulare, D=350 mm;

Puterea motorului 3 kW;

Turaţia pânzei circulare 3.000 rpm;

Presiunea de lucru: 8 bar;

Greutatea masinii 310 kg;

Mese de lucru Sx + Ox ( 1 + 1 m);

Acţionarea pânzei circulare: pneumatică;

Comandă bimanuală;

Motor autofrânant;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 4,75 kW;

Certificat de conformitate norme CE.

47

4. Compresor de aer

Instalaţie folosită la producerea aerului comprimat necesar funcţionarii

utilajelor care necesită ca agent de acţionare aer sub presiune, este compus din:

a) Compresor cu şurub silenţios;

b)Uscător;

c)Rezervor aer comprimat.

Caracteristici tehnice:

Aer livrat 950 I/min;

Presiune 8 bar;

Putere motor principal 7,5 kW;

Nivel zgomot 67 dB;

Capacitate rezervor 500 I;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 8 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

5. Exhaustor local cu 2 saci -necesar 4 buc

Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea

reperelor din lemn. Se compune din:

Batiu –cadru;

Motor cu ventilator centrifugal;

Saci filtrare din material textil;

Saci colectori din material PVC.

Caracteristici tehnice:

Putere motor electric 2,2 kW/380V/2800 rot/min;

Protecţie termicş motor;

Capacitate sac colector 2 x 0,225 m.c;

Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;

Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1200 mm;

Suprafaţă filtrantă 2 x 2,6 mp =5,2 mp;

Debit maxim de aspiraşie 3.500 m.c.lh;

Diam. gură de aspiraţie 200 mm;

Saci colectori laţime min. 800 mm;

Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 65 db;

Coliere metalice rapide;

Rotor palete curbe randament ridicat;

Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;

Greutate cca. 80 Kg;

Dimensiuni de gabarit cca. 1700 x 550 x max. 2700 mm;

Tensiunea de alimentare 380 V;

48

Putere instalată 2,2 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

6. Exhaustor local cu 6 saci necesar 2 buc

Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea

reperelor din lemn. Se compune din:

Batiu –cadru;

Motor cu ventilator centrifugal;

Saci filtrare din material textil;

Saci colectori din material PVC;

Caracteristici tehnice:

Putere motor electric 9 kW/380V/2800 rot/min;

Protecţie termică motor;

Capacitate sac colector 6 x 0,225 m.c;

Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;

Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1300 mm;

Suprafaţă filtrantă 6 x 2,6 mp;

Debit maxim de aspiraţie 6100 m.c.lh;

Diam. gură de aspiraţie 340 mm;

Saci colectori laţime min. 800 mm;

Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 90 db;

Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;

Greutate cca. 180 Kg;

Dimensiuni de gabarit cca. 4100 x 550 x max. 2700 mm;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 9 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

7. Maşina de rindeluit la grosime

Utilaj folosit pentru prelucrarea la grosime a elementelor din lemn, respectiv

degrosare inainte de calibrare. Se compune din:

-batiu din fontă;

-arbore orizontal superior de rindeluit;

-grup de avans motorizat, cu valţuri.

Caracteristici tehnice:

-lăţimea utilă de lucru 630mm;

-înălţimea de lucru la grosime min/max 3/300mm;

-dimensiune plan de lucru 630x1000 mm;

-grosimea max. de aşchiere 8mm;

49

-turaţia arborelui 4.500 rpm;

-diametru arbore/numar cutite 120/4 mm/N;

-4 viteze de avans piesa 5-8-12-18 m/min;

-diametrul gurii de aspiraţie 150 mm;

-puterea motorului 5,5kW.

8. Linie de îmbinat în dinţi

Linia de îmbinat în dinţi este utilizată pentru reconstituirea lemnului prin

fabricarea lamelelor fără defecte de structură, concomitent cu recuperarea pieselor

subscurte. Se compune din două unităţi de lucru:

a) Unitatea de frezare

Sistem cu masă mobilă şi grup de frezare fix (freză-tocator). Prelucrarea se face

pe 2 laturi ale pachetului de sipci, cu un singur grup de frezare, rotirea pachetului

de sipci se face manual. Maşina este prevazută cu cabină fonică.

Date tehnice:

-sipci din lemn la intrare;

-lungimea min. 150 mm max 700 mm;

-grosimea min. 15 mm max 80 mm;

-lăţimea min. 30 mm max 148 mm;

-lăţimea pachetului de prelucrat 500 mm;

-motor freza 11 kW;

-motor tocator 4,0 kW;

-motor de translaţie masă mobilă 0,55 kW;

-masă de lucru cu reglare verticală pentru centrarea pieselor de frezat.

b) Unitatea de presare

Este compusă dintr-o unitate de tăiere la lungime şi sistem de presare cu

cilindru hidraulic.

Date tehnice:

-lungimea maximă a lamelei îmbinate 6000 mm;

-puterea motorului de retezare 2.6 kW;

-diametru pânză circulară Ø 350 mm Z=84;

-forţa de presare max. 8.000 kg;

-motor centralină hidraulică 3 kW.

Grup aplicare adeziv

Este compus dintr-un dispozitiv cu profil negativ (pieptene) pentru aplicarea

adezivului pe capetele materialului frezat, conectat la un rezervor sub presiune.

Tensiune de alimentare 380 V

Putere totală instalată a liniei 21,2 kW

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

50

9. Maşina de calibrat şi şlefuit

Utilajul este folosit la calibrarea pentru uniformizarea grosimii panourilor şi a

altor piese din lemn inclusiv şlefuire şi este compus din:

-grup operator cu o bandă abrazivă şi contact de sus;

-grup avans reglabil cu covor transportor din cauciuc;

-grup cu motor şi reductor pentru reglarea pe înălţime a mesei de lucru cu covor

transportor;

-panou de comandă cu butoane electromecanice;

-vizualizator digital pt. grosimea de lucru;

-covor transportor din cauciuc natural;

-dispozitiv automat de centrare şi întindere a covorului de transport;

-role presoare cauciucate;

-oscilaţie electronică a benzilor abrazive;

-protecţie magnetotermică pt. motorul principal;

-motoare IP 54.

Caracteristici tehnice:

Lăţimea utilă de lucru 950 mm;

Grosimea min/max. de lucru 4-170 mm;

Lungimea desfăşurată a benzior abrazive 2.150 mm;

Puterea motorului de avans 0,45/0,8 kW;

Viteza de avans 4,5/9 m/min;

Putere motor principal 15 kW;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 16 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

10. Maşina de rindeluit şi profilat pe 4 feţe

Se foloseşte pentru prelucrarea pe 4 feţe a riglelor din lemn ce urmează a fi

livrate ca atare sau lipite între ele în vederea reconstituirii grinzilor stratificate. Se

compune din:

-batiu din fontă şi oţel ramforsat;

-masă lisă la intrare;

-masă de lucru cu 4 arbori de rindeluire, compoziţie:

-arbore orizontal inferior de îndreptat;

-arbore vertical de îndreptat dreapta;

-arbore vertical de rindeluit sau profilat stanga;

-arbore orizontal superior de rindeluit la grosime;

-grup de avans cu role;

-cabină de izolare fonică.

51

Caracteristici tehnice:

Lăţimea min/max de lucru 25-230 mm;

Înălţimea min/max de lucru 8-120 mm;

Viteza de avans 8-12 m/min

Motor de avans 1,5 kW;

Diametrul axelor port freze 40 mm;

Diametrul minimax al frezei -indreptare 125 mm;

Diametrul minimax al frezelor arborilor 2-3-4 100-180 mm;

Diametrul frezei razante 145 mm;

Diametrul rolelor de avans 120 mm;

Lungimea mesei de intrare 2200 mm;

Frâna automată pt. toate motoarele;

Puterea motoarelor 4 x 5,5 kW;

Greutate neta 1600 Kg.

11. Maşina de îndreptat

Utilaj folosit pentru îndreptarea elementelor din lemn înainte de rindeluirea la

grosime.

Se compune din:

-batiu din fontă;

-arbore orizontal inferior de rindeluit;

-masă de lucru din fontă;

-ghidaj lateral înclinabil.

Caracteristici tehnice:

-lăţimea utilă de lucru 410mm;

-dimensiune plan de lucru 410 x 2610mm;

-grosimea max. de aşchiere/trecere 8 mm;

-turaţia arborelui 5000rpm;

-diametru arbore/numar cuţite 120/4mm/N;

-diametrul gurii de aspiratţe 150mm;

-puterea motorului 5kW;

-ghidaj 1200 x 190mm.

12. Multilamă automată

Utilajul este folosit la spintecarea cherestelei în rigle (Iamele) prin tăierea cu

mai multe pânze simultan şi este compus din:

-batiu monobloc din fontă;

-covor transportor cu patine din fontă nodulară cu cuplaj direct;

-ghidaje de alunecare a covorului cu coeficient de frecare scazut dintre care unul de

forma prismatica pentru o rectilinitate perfectă;

52

-ungere automată a transportorului;

-frână pe variatorul de avans pentru o siguranţă totală în caz de oprire accidentală a

covorului;

-cilindrul portarbore monobloc din fontă de diametru mare şi deosebit de robust.

-printr-o mişcare excentrică permite folosirea diferitelor diametre de pânze

circulare;

-arborele port-pânze montat pe patru rulmenţi pentru maximă rigiditate;

-sistem de presare care permite tăieri precise compus din: două role presoare din

oţel plus presor cu talpă din lemn înainte de pânzele circulare şi două role

presoare din oţel după pânzele circulare;

-patru blocatoare din oţel cu funcţii de protecţie la rupere sş recul pentru protecţia

operatorului;

-doi indicatori de poziţie pentru pânzele circulare pentru referinţele de tăiere;

-centrala de comenzi electrice cu întrerupere magnetotermică şi protecţii motoare;

-circuit auxiliar de joasă tensiune 110 Vca;

-butoane de oprire de urgenţă anterior şi posterior;

-microintrerupătoare de siguranţă la capacul de acces la pânzele circulare;

-pornire automată stea-triunghi a pânzei;

-bobină de tensiune minimă;

-avans covor în pulsuri;

-ampermetru de control al curentului absorbit;

-accesorii şi chei pentru întreţinere.

Caracteristici tehnice:

Lărgimea maximă a pachetului de lame = 300 mm

Lărgimea covorului transportor = 300 mm

Diametrul pnzelor circulare min/max = 200/350 mm

Lungimea minimă de tăiere = 390 mm

Diametrul bucşei port pânze (alezajul panzelor) = 70 mm

Dimensiunile locaşurilor de pana pe bucşă = 20x5 mm

Turaţia âanzelor circulare = 4200 rpm

Viteza de avans a covorului continuu reglabilă = 6-48 m/min

Înălţimea planului de lucru de la sol = 750 mm

Distanţa de la batiu la prima pânză din dreapta = 220 mm

Dimensiunile planului = 1530x750 mm

Diametrul gurii de aspiraţie = 200 mm

Volumul aspirat la o viteză de 20 m/s = 3000 mc/h

53

13. Microstaţie de epurare

Staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-

biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii

tehnologice:

- compartiment pre-epurare mecanică prevazut cu coş de reţinere a materiilor

nedegradabile;

- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu

anaerob;

- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;

- compartiment decantare finală.

Staţia este echipată cu:

- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;

- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;

- tablou automatizare.

3.1.3 Bilanțul de materiale

Materiile prime/auxiliare utilizate în procesul de producţie sunt:

Nr.crt. Denumire Cantitate medie anuală

1. cherestea răşinoase 1000 mc

2. Energie electrică 232320 kw

3. Apă 341 mc

4. Motorină 6720 l/an

Producţia finită estimată este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnând:

- cca 70 % elemente stratificate;

- 25% panouri.

Programul de lucru

Personalul angajat: în unitate îşi desfăşoară activitatea un numar de 30 salariaţi,

din care 2 personal TESA şi 28 muncitori.

Programul de funcționare: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 250 zile/an.

3.1.4. Utilități

Utilitățile sunt asigurate după cum urmează:

54

Alimentarea cu apă

Sursa de apă

Necesarul de apă al obiectivului este asigurat din acviferul de mică adâncime

explorat printr-un puţ (H=15 m) amplasat în partea nordică a incintei.

Amplasamentul forajului în sistem coordonate STEREO 70 este urmatorul: X= 420

828, Y= 482 531,7.

Forajul este echipat cu o electropompă (q=1,5 l, H=40 mCA) şi recipient hidrofor.

Distribuţia apei se realizează printr-o reţea exterioară de distribuţie din PEHD

Dn=32 mm, L=60 m.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate menajere sunt colectate printr-o reţea de canalizare (L=100 m) din

tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate într-o micro-staţie de epurare mecano-

biologică.

Micro-staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-

biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii

tehnologice:

- compartiment pre-epurare mecanică prevăzut cu coş de reţinere a materiilor

nedegradabile;

- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu

anaerob;

- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;

- compartiment decantare finală.

Staţia este echipată cu:

- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;

- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;

- tablou automatizare.

Apele epurate vor fi evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm,

L= 15 m).

Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului.

Unitatea dispune de Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr.

339-2016 pentru:

- utilizarea resurselor de apă din subteranş

- primirea de suspensii în râul Vâlsanş

- primirea de substanţe organice în râul Vâlsanş

- primirea de substante în soluţie (reziduu filtrabil uscat, azot total) în râul

Vâlsan.

55

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.

conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din

reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a

transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat pe peretele

exterior al clădirii.

Dotari impotriva incendiilor

Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuală este dotata cu:

- 6 stingătoare P6;

- 5 buc. usi de acces EI 60;

- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;

- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;

- trapa de fum;

- 2 buc. pichet de incendiu.

Securitatea zonei

Accesul la obiectivul analizat se face din drumul judeţean DJ 703 I. Pe timp de

noapte, incinta este iluminată artificial şi este asigurată corespunzator împotriva

actelor de efracţie şi vandalism prin sistem de alarmă antiefracţie. Nu au fost

semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranţa în exploatare a

obiectivului şi/sau sănătatea angajaţilor.

Încălzirea spaţiilor

Agentul termic este furnizat cu ajutorul sobelor metalice cu funcţionare pe

combustibil solid (deşeuri de lemne), pentru hala de producţie şi convectoare

electrice sau panouri radiante pentru celelalte spaţii, cu excepţia magaziilor.

Transportul mateiilor prime şi al produselor finite

Transportul mateiilor prime şi al produselor finite se face cu ajutorul

autoutilitare cap tractor AG 12 MVT şi al semiremorcei AG 12 PDY.

3.2 Surse potențiale de poluare a solului

Sursele potențiale de poluare a solului sunt reprezentate de:

- gestionarea deșeurilor menajere;

- gestionarea deșeurilor tehnologice și ambalajelor;

- circulația auto în incinta unității, prin :

- pulberile provenite de pe suprafața carosabilă, care prin acțiunea curenților

de aer pot fi transportate și depuse pe sol.

56

Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al gestionării deșeurilor și

circulației auto este practic nulă, datorită dotărilor existente și anume :

- având în vedere că activitatea se desfășoară în spatii închise și spatii

deschise cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea

contaminării solului și subsolului. Se apreciază că, din acest punct de vedere,

impactul asupra solului şi subsolului este nesemnificativ.

Deșeurile menajere, rezultate din activitatea personalului, sunt colectate în

containere, amplasate în loc special amenajat (pe platformă betonată), în incinta

unității. Aceste deșeuri sunt ridicate periodic de către serviciile de salubrizare

menajeră ale Primăriei.

4. Depozitarea deșeurilor

Gestionarea deşeurilor se face în conformitate cu prevederile legale cuprinse

în Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii

populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de

generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii

resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

Conform legislaţiei în vigoare, Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind

regimul deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii

de deşeuri şi deţinătorii de deţeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin

următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea

umană şi fără a dăuna mediului, în special:

a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;

b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

Pentru înlăturarea situaţiilor necorespunzătoare existente în gospodărirea

deşeurilor în cadrul Intreprinderii Individuale analizate, s-au avut în vedere

urmatoarele:

-eliminarea elementelor poluante, datorită activităţilor de colectare, transport şi

depozitare a deşeurilor;

-recuperarea şi valorificarea pe piaţă a componentelor din deşeurile posibil a fi

reintroduse în circuitul industrial, ca surse secundare înlocuitoare a materiilor

prime;

-reducerea la dimensiuni minime a suprafeţelor de teren necesare depozitării

definitive a deşeurilor;

-depozitarea temporară a deşeurilor, în condiţii de protecţie a calităţii factorilor

de mediu.

57

Tipuri şi cantităţi de deşeuri

În urma desfăşurării activităţii în cadrul unităţii analizate, rezultă urmatoarele

categorii de deşeuri:

-deşeuri menajere şi asimilabile din activitatea administrativă;

-deşeuri industriale rezultate din fluxurile de producţie.

Deşeuri produse:

Nr

crt

Denumire

deșeu

HG 856/02-

Cod deșeu

Cant. Stare

fizică

Sursă

deșeuri

Depozitare Destinație

1. Deșeuri

menajere

20 03 01

20 03 99 3,9 t/an solidă Întreaga

unitate

container Primăria

Brăduleţ

2. Deșeuri de

lemn, inclusiv

rumeguş

03 01 05 650 mc/an solidă Hală de

producţie

In saci si

containere

pe platforma

betonată si

imprejmuita

S.C.

Mini Service

SRL

3. Deșeu de

nămol de la

micro-staţia de

epurare

13 05 02*

19 08 05

200 kg/an semi-

solidă

Micro-

staţia de

epurare

Butoi metallic

de 200 l

S.C.

Mini Service

SRL

4. Anvelope

uzate

16 06 03 10 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

5. Filtre ulei 16 01 07* 6 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

6. Ulei uzat 13 02 05* 50 l/an lichida Întreaga

unitate

Butoi metalic

de 100 l

S.C.

Mini Service

SRL

7. Ambalaje

metalice

15 01 04 50 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

8. Absorbanti,

mat. de

lustruire

15 01 10* 200 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

9. Ambalaje de

mat.

compozite

15 01 05 10 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

10. Amestecuri

metalice

17 04 07 200 kg/an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

11. Baterii si

acumulatori

16 06 05 5 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

58

Evacuarea deşeurilor

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la

depozitul de deşeuri.

Evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar, conform HG. 856/2002 şi conţine

următoarele informaţii:

-tipul deşeului;

-codul deşeului;

-instalaţia producătoare;

-cantitatea produsă;

-data evacuării deşeului;

-modul de stocare;

-data predării deşeului;

-cantitatea de deşeu predată.

Conform Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, eliberată de Primăria Brăduleţ,

aceasta colectează deşeurile menajere rezultate din activitatea Întreprinderii

Individuale Bold Silvia.

5. Condensatori/transformatori electrici

Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.

conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din

reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a

transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat la limita

interioara a terenului.

6. Securitatea zonei

Accesul la obiectivul analizat se face din drumul judetean DJ 703 I.

Incinta unității este asigurată corespunzator prin sistem de supraveghere si

alarmare antiefractţe și iluminatul corespunzător pe timp de noapte, împotriva actelor

de efracție și vandalism, care ar putea determina poluări accidentale.

Nu au fost semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranța în

exploatarea obiectivului și/sau sănătatea angajaților, în condițiile respectării NTS.

7. Măsuri de pază împotriva incendiilor

Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este reglementată de Hotărârea

Guvernului nr. 51/1992, republicată în Monitorul Oficial nr. 35/februarie 1996.

59

Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea

Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de

urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.

Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente

clădirilor, indicativ – 17/2011.

Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P

118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,

mixte, cât și depozitare (șopron).

Condițiile care trebuie asigurate prin proiectare, execuție și exploatare sunt

următoarele :

- protecția persoanelor, autovehiculelor și a echipelor de intervenție în caz de

incendiu, limitând pierderile de vieți omenești și bunuri materiale;

- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate;

- prevenirea avariilor la construcțiile învecinate datorate incendiilor sau

exploziilor;

Toate persoanele care lucrează în unitate trebuie sa aibă acces la fișele tehnice

de securitate ale produselor și la procedurile scrise pentru operare si urgențe.

Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic și actualizate ținând cont de

schimbările care intervin și de experiența practică înregistrată și programul trebuie

să cuprindă:

- examinarea vizuală a a materialelor combustibile, echipamentelor,

inclusiv părților neelectrice ale instalațiilor;

- măsurarea prizelor și circuitelor de legare la pământ;

- măsurarea izolației;

- înregistrarea în dosarul societății și consemnarea inspecției într-un

certificat de inspecție care trebuie păstratîn spațiul destinat biroului.

În vederea realizării unor intervenții operative, eficiente s-au stabilit

următoarele:

alarmarea în caz de incendiu :

- alarmarea personalului responsabil cu întreruperea instalațiilor electrice ;

- alarmarea companiei de pompieri militari prin telefon direct.

ipoteze de stingere, măsuri generale :

- pompierii militari vor fi alarmați din primele momente de la apariția oricărui

incendiu ;

- se vor verifica periodic posibilitățile de acces la toate mijloacele și căile de

evacuare precum și existența și starea utilajelor.

60

Dotări împotriva incendiilor

Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuala este dotată cu:

- 6 stingătoare P6;

- 5 buc. usi de acces EI 60;

- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;

- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;

- trapa de fum;

- 2 buc. pichet de incendiu.

8. Protecția muncii și igiena locului de munca

Activitatea desfașurată pe amplasament este reglementată din punct de vedere al

protecției muncii.

Măsurile de protecție a muncii au fost stabilite având la bază:

- Legea Protecției Muncii nr. 90/12.07.1996;

- Norme generale de protecția muncii, ediția 1996;

- Alte acte normative în domeniul protecției muncii.

În cadrul unității este desemnată o persoană –care îndrumă din punct de

vedere metodologic întreaga activitate de protecția muncii, desfășurând

următoarele activități:

- controlează locurile de muncă în scopul aplicării cu strictețe a normelor de

protecția muncii și urmărește asigurarea respectării măsurilor necesare pentru

prevenirea accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor profesionale;

- asigură evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire la locurile de munca

și propune măsurile necesare de prevenire corespunzătoare cu sprijinul instituțiilor

de specialitate;

- întocmește proiectul planului de măsuri și propunerile privind fondurile

necesare protecţiei muncii. Participă la recepţia obiectivelor noi privind modul de

organizare a măsurilor de protecţia muncii și urmăreşte obţinerea autorizaţiilor de

funcţionare precum şi realizarea măsurilor prevăzute în planul de cheltuieli cu

protecţia muncii;

- analizează evoluţia şi cauzele accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor

profesionale prin colaborarea cu serviciile medicale; întocmește materialele

necesare analizei activității de protecția muncii de către conducerea societății și

efectuează instructajul general la angajarea personalului pentru a corespunde

cerințelor de securitate a muncii;

- verifică cu ajutorul serviciilor de specialitate dacă noxele se încadrează în

limitele de nocivitate admise pentru locul de munca și informează operativ

conducerea societății de producerea accidentelor de munca pe platforma societății.

61

Participă la cercetarea cauzelor producerii accidentelor de munca și urmărește

realizarea măsurilor stabilite cu ocazia cercetării lor;

- însoțește pe teren organele de control în acțiunile de control și informează

conducerea societății prin notele de constatare întocmite, despre deficiențele

constatate la controlul efectuat;

- urmărește reactualizarea planului de interventie și combatere a avariilor din

societate și a planurilor de alarmare în cazul poluărilor accidentale, în funcție de

modificările survenite : intrarea în funcțiune a unor noi instalații, schimbarea din

funcție a unor persoane, etc.

Pentru prevenirea accidentelor tehnice, echipamentele folosite sunt prevăzute

cu dispozitive de protecție și siguranță. De asemenea, echipamentele electrice sunt

protejate cu carcase izolate, cu împământare și blocare împotriva atingerii directe,

iar accesul la aceste instalații este permis numai persoanelor autorizate.

Cerințele generale referitoare la protecția muncii (dotare cu echipament pentru

locurile de munca, existența vestiarelor, a trusei de prim ajutor, etc.), sunt

reglementate prin Legea nr. 90/1996. În acest sens, acestora li se face periodic

instructajul de protecție a muncii, iar informațiile dobândite la aceste sedințe sunt

însușite sub semnătură proprie. Periodic, personalul care deservește societatea este

supus unui examen medical, iar cei care sunt găsiți cu contraindicații medicale sunt

scoși temporar din activitatea respectivă, fiind utilizați în alte sectoare de activitate.

În concluzie, unitatea asigură condițiile de protecție și igiena muncii, astfel

încât desfășurarea activităților nu determină afectarea stării de sănătate a

salariaților.

9. Evacuarea apelor uzate

Din activitatea desfăşurată pe amplasament nu rezultă ape uzate industriale.

Apele uzate menajere sunt colectate printr-o reţea de canalizare (L=100 m)

din tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate într-o micro-staţie de epurare

mecano-biologică.

Micro-staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare

mecano-biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii

tehnologice:

- compartiment pre-epurare mecanică prevăzut cu coş de reţinere a materiilor

nedegradabile;

- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu

anaerob;

- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;

- compartiment decantare finală.

Staţia este echipată cu:

62

- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;

- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;

- tablou automatizare.

Apele epurate vor fi evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm,

L= 15 m).

Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa

10. Emisii atmosferice

Pentru încălzirea spaţiilor, societatea utilizează sobe metalice cu funcţionare

pe deşeuri din lemnele rezultate din procesul tehnologic

Sursele de poluare a aerului în cazul unităţii studiate vor fi reprezentate de:

A. Traficul intern

B. Surse asociate activităţilor de producţe

A. Emisii de noxe rezultate de la traficul intern

Sursele mobile sunt reprezentate de utilajele mobile care sunt utilizate în incinta

societăţii pentru diferite activităţi şi de vehiculele pentru aprovizionarea cu

materiale. Funcţionarea utilajelor mobile şi circulaţia vehiculelor pe platforma

liberă a societăţii constituie aşa numitul trafic intern sau traficul de incintă.

Traficul intern reprezintă o sursa nedirijată, poluanţii emişi de acesta (NOx,

SOx, CO, particule şi compuşi organici volatili) neputând fi captaţi şi evacuaţi

controlat în atmosferă.

Emisiile în atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:

· surse nedirijate (fugitive);

· surse situate la nivelul solului;

· ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă.

Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor

de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise in Ord.

462/1993, al MAPPM –pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia

atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi

atmosferici produşi de surse staţionare, modificat prin Legea 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurator.

Estimarea emisiilor provenite de la mijloacele auto şi utilaje s-a realizat prin

metodologia EEA/EMEP CORINAIR, ţinând cont de intensitatea traficului de

incintă, tipul şi viteza mijloacelor de transport, precum şi de distanţa parcursă

de mijloacele de transport auto în incinta amplasamentului.

S-a considerat astfel o distanţă medie parcursă de mijloacele de transport de 100

m, iar distanţa medie de deplasare şi manevrare oprire/pornire de 30 minute.

63

De asemenea s-a considerat că toate mijloacele de transport ale societăţii circulă

simultan.

Rezultatele calculelor de emisie pentru toate mijloacele de transport sunt

urmatoarele:

-Pulberi in suspensie (PM 10) = 120,3 g/h

-CO = 352,8 g/h

-SO2 = 98,6 g/h

-NOx = 341,2 g/h

-COVtot = 75,4 g/h

B. Emisii de noxe rezultate în urma desfăşurării activităţii

Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare

a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.

În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:

- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru

maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;

- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic

de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la

grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în

imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative

asupra factorului de mediu ,,aer”.

Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin

respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este

neglijabil.

11. Impactul zgomotului

Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime

şi al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalaţiile folosite în procesele

tehnologice.

Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăşurării activităţii, conform Ordinului

Ministerului Sănătăţii nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de

igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:

- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat

A (AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO

1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşeasca 55 dB şi curba de

zgomot Cz 50;

64

- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică

continuu echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei,

conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu

depăşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:

-natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere;

-condiţii climatice – vânturi dominante;

-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);

-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteza de circulaţie);

-caracteristici tehnice ale traseului.

Vibraţii

Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea utilajelor

şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurarii activităţii şi nu reprezintă

surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagării vibraţiilor în împrejurimi

este foarte redusă.

Deoarece impactul activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat în

prezenta lucrare, asupra nivelului de zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu vor

fi necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului faţă de cele impuse prin

proiect.

Definiții:

Poluant-“Orice substanță, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie

(radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care, introdusă în

mediu, modifică echilibrul constituenților acestora și al organismelor vii și aduce

daune bunurilor materiale“.

Deșeuri-“Orice substanță sau obiect din categoriile stabilite de legislația specifică

privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl arunca, are intenția sau are

obligația de a-l arunca”.

Deșeuri periculoase-“Deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice

privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel

putin un constituent sau proprietate care face ca acestea să fie periculoase” .

Efluent-“Orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv

prin scurgere, jeturi, injecție, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare”.

Eliminare-“Orice operațiune efectuată asupra deșeurilor, conform definiției

prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind

regimul deșeurilor”.

65

Emisie -“Evacuarea directă sau indirectă, prin surse punctuale sau difuze ale

instalației, de substanțe, vibrații, ori de zgomot în aer, apă sau sol”.

Evaluarea impactului asupra mediului-“Proces menit să identifice, să descrie și

să stabilească, în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare,

efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui

proiect asupra sănătății oamenilor și mediului”.

Deteriorarea mediului-“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale

componentelor naturale ale mediului, reducerea diversității sau productivității

biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu

efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și

solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca

și amenajarea corespunzătoare a teritoriului”.

Prejudiciu-“Efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătății oamenilor,

bunurilor sau mediului, provocat de poluanți, activități dăunatoare, accidente

ecologice sau fenomene naturale periculoase”.

Bilanț de mediu de nivel I-“Studiul de mediu, constând în culegere de date și

documente, care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu

pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potențial

semnificativ de pe un amplasament”.

Impact de mediu-“Modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,

chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversității

biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor

naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a

calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de

poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale,

gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzatoare a acestora”.

Poluare-“Concentrații de poluanți în mediu care depășesc valorile naturale”.

Prag de alertă-“Concentrații de poluanți în apă, aer, sol sau emisii/evacuări care

au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra

mediului și care determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau

reducerea concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări”.

Poluare potențial semnificativă-“Concentrații de poluanți în mediu care depășesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Aceste valori definesc pragul poluării la care autoritățile competente consideră că

un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor

studii suplimentare”.

Prag de intervenție -“Concentrații de poluanți în aer, apă sol sau emisii/evacuări

la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a

riscului și reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări”.

66

Poluare semnificativă-“Concentrații de poluanți în mediu ce depășesc pragurile

de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului”.

Aer poluat-„Aer care conține poluanți în concentrații la care aceștia acționează

nociv asupra organismelor vii și dăunător mediului înconjurător”.

Poluare antropică-“Poluare a aerului rezultată din activități umane”.

Poluare de fond a atmosferei-“Poluare existentă în zonele în care nu se manifestă

direct influența surselor de poluare”

Poluare naturală-“Poluare a aerului rezultată din activități naturale”.

Potențial de poluare-“Nivel posibil al poluării, caracteristic unei zone date,

variabil în funcție de condițiile meteorologice și orografice, care poate fi atins în

prezența unei surse de poluare de o anumită intensitate; se definește în mai multe

moduri, în funcție de intensitatea emisiilor”.

Prag de acțiune-“Concentrație minimă a unui poluant în aer la care apar primele

efecte decelabile asupra omului și mediului înconjurător”.

Protecție a aerului-“Acțiune de prevenire și/sau de reducere a poluării aerului prin

măsuri tehnice și legislative”.

Sursa de poluare-“Loc, proces sau activitate care generează poluanți”.

Zonă poluată-“Teritoriu în care se evidențiază concentrații de poluanți peste

concentrația maximă admisibilă”.

Colectare-„Strângerea, sortarea și/sau regruparea (depozitarea temporară)a

deșeurilor în vederea transportării lor”.

Valorificare -“Orice operațiune (dezmembrare, sortare, tăiere, mărunțire, presare,

balotare, topire-turnare, etc.) efectuată asupra unui deșeu prin procedee industriale,

în vederea transformării sale într-o materie primă secundară sau sursă de energie”.

Producător -“Orice persoană fizică sau juridică din a cărei activitate rezultă

deșeuri (producător inițial) și/sau care a efectuat operațiuni de pretratare, amestec

sau alte operațiuni asupra deșeurilor, ceea ce determină schimbarea naturii sau

compoziției acestora”.

Deținător -“Producătorul de deșeuri sau persoana fizică ori juridică ce are în

posesie deșeuri”.

Gestionare -“Colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deșeurilor,

inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora”.

Reciclare-“Operațiuni de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor

pentru scopul inițial sau pentru alte scopuri”.

Mediu -“Ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei : aerul, apa, solul,

subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate

materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în

interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale

și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea

omului”.

67

Autorizație de mediu-“Act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritățile

competente pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau

parametrii de funcționare a unei activități existente sau pentru punerea în funcțiune

a unei activități noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu”.

Titularul activității-“Persoana fizică sau juridică răspunzatoare legal pentru

desfășurarea unei activități, prin drepturi de proprietate, concesiune sau altă formă

de împuternicire legală asupra dreptului de folosință a amplasamentului și/sau

instalațiilor supuse procedurii de autorizare”.

Program pentru conformare-“Plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie

parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizației de mediu de către

titularul activității, sub controlul autorității competente pentru protecția mediului,

în scopul respectării reglementărilor privind protecția mediului”.

Surse de informare

-Date tehnice obținute de la beneficiar

-Investigații efectuate pe amplasament.

Literatura de specialitate -Epurarea apelor uzate industriale – M. Negulescu , 1968

-Legislație și norme internaționale, Directive CEE (nr.80/779, 82/88, 84/360,

85/203 )

-Industrial Pollution – N. Irving Sax , SUA , 1980

-Dictionary of Environment – M. Allaby , UK , 1980

-Emisii de poluanți în atmosferă ( AP – 42/1973 ) – EPA , SUA , 1973

Bibliografie

→ Ordonanţa de urgenţă nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, cu completările

şi modificările ulterioare;

→ Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a

activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.

→ Ordin nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de

mediu

→ Legislație specifică în domeniul protecţiei apelor:

- Lege nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999, HG nr.

948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003, OUG nr.

73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005, Legea nr.

400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007.

68

- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor norme

privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

→ Legislație specifică în domeniul protecţiei atmosferei:

- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia atmosferei

- STAS 12574/1987 privind condițiile de calitate a aerului în zonele protejate

- STAS 10009/1988 – acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;

→ Legislaţie specifică privind ariile protejate:

- OUG 236/ 2000 si Legea 462/ 2001 privind regimul ariilor protejate , conservarea

habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice

→ Legislaţie specifică în domeniul deşeurilor:

- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare

- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase

- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind gestionarea

deşeurilor industriale reciclabile

- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru aprobarea

Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

- HG 128/2002 si HG 268/2005 privind incinerarea deşeurilor si Ordin 756/2004

pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

- Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţiilor de

eliminare a deşeurilor - depozitarea si incinerarea

- Ordin 219/2002, 997/2004 si 1029/2004 privind deşeurile sanitare

- Ordinul 698/940/2005 privind aprobarea criteriilor de evaluare a echipamentelor

de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea

medicală

- HG nr. 166/2004 si HG 989/2005 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea

sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea

reciclării"

- HG nr 124/2003, HG 734/2006 si HG nr. 210/2007 privind prevenirea, reducerea

şi controlul poluarii mediului cu azbest

- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor

→ Legislație specifică în domeniul chimicalelor:

- Legea nr 360/2003 si Legea nr. 263/2005 privind regimul substanţelor şi

preparatelor periculoase

- HG nr.347/2003, HG nr.932/2004 si HG nr.646/2005 privind restricţionarea

introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase

69

- HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea,

etichetarea și ambalarea substanţelor și preparatelor chimice periculoase

- HG nr 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice

- HG nr. 28/2004 privind controlul şi introducerea în ţară a deşeurilor periculoase

in vederea importului,perfecţionării active si a tranzitului

- OUG 200/2000, HG 490/2002, Legea 324/2005 cu completările şi modificările

ulterioare privind clasificarea , etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor periculoase

→ Legislație specifică în domeniul gestionării ambalajelor şi a deşeurilor din

ambalaje:

- HG 621/2005 si Hotărârea Guvernului nr. 1872/2006 privind gestionarea

ambalajelor si deşeurilor de ambalaje

- Ordin 794/2012 privind raportarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

→ Legislație orizontală:

- HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe

- HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul

- Ordin nr. 818/2003, Ordin 1158/2005 pentru aprobarea Procedurii de emitere a

autorizaţiei integrate de mediu

- HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private

- OM nr. 135/2010 privind solicitarea şi obţinerea acordului de mediu

- OUG Nr.68/2007 privind răspunderea de mediu, cu referire la prevenirea şi

repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea Nr.19/2008, cu

amendamentele ulterioare;

- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia

atmosferei;

- OUG 236/ 2000 si Legea 462/ 2001 privind regimul ariilor protejate ,

conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice;

- Ordinul MMGA Nr.927/2005 privind Procedura de raportare a datelor referitoare

la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

- Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţiilor de

eliminare a deşeurilor;

- OUG 152/2005, Legea 84/2006 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării.

70

RAPORT

CU PRIVIRE LA BILANŢUL DE MEDIU DE NIVEL I PENTRU BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ

SITUATĂ ÎN SAT BRĂDULEŢ, COMUNA BRĂDULEŢ,

NR. 262 B, JUD. ARGEŞ

Iunie 2016

71

BORDEROU

1.Introducere.................................................................................................pag.72

2.Identificarea amplasamentului și localizarea..........................................pag.73

3.Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare.....................................pag.74

4.Activități desfășurate în cadrul obiectivului............................................pag.76

4.1. Generalități – angajați/construcţii...........................................................pag.85

4.2. Materiale de construcție...........................................................................pag.87

4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime şi produse finite......pag.87

4.4. Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice , alte emisii în

atmosferă.........................................................................................................pag.87

4.5. Alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate şi a apelor pluviale............pag.88

4.6. Producerea și eliminarea deșeurilor.........................................................pag.89

4.7. Alimentarea cu energie electrică..............................................................pag.92

4.8. Protectia si igiena muncii.........................................................................pag.92

4.9. Prevenirea și stingerea incendiilor...........................................................pag.93

4.10. Zgomotul și vibrațiile.............................................................................pag.95

4.11. Securitatea zonei.....................................................................................pag.95

4.12. Administrație..........................................................................................pag.96

5. Calitatea solului..........................................................................................pag.96

5.1. Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat................pag.96

5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate............................................pag.97

6. Concluzii și recomandări...........................................................................pag.97

6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare.....................................................pag.97

6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile...................................................pag.99

6.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile

necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert...................pag.99

ANEXE..........................................................................................................pag.100

PIESE SCRISE.............................................................................................pag.101

PIESE DESENATE......................................................................................pag.102

72

1.Introducere

Prezenta lucrare a fost întocmită în baza contractului de cercetare încheiat

între BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în calitate de

beneficiar şi S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în calitate de executant şi

are drept scop evaluarea impactului asupra mediului înconjurator a activităţii

desfăşurate de către beneficiar în cadrul societății, cu punct de lucru în satul

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr.262, judetul Argeș.

S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 265/2006 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind

protecţia mediului, este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului la poziţia nr. 590.

Conform Legii Protecţiei Mediului pentru o unitate în funcţiune este

necesară întocmirea unui bilanţ de mediu şi a unui program de conformare în cazul

în care impactul asupra tuturor sau numai asupra unui factor de mediu nu este

neglijabil.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea

mediului în zona de impact a activităţii analizate pentru a stabili asumarea unor

obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru

refacerea calităţii mediului .

La întocmire, s-au avut în vedere reglementările cuprinse în :

- Legea Protecţiei Mediului, nr. 265/2006 republicată cu modificările şi

completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu

completările şi modificările ulterioare;

- Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a

activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului;

- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de

realizare a bilanturilor de mediu;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba “Condițiile

tehnice privind protectia atmosferei“, precum si “Norma metodologica privind

determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare“ ;

- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător;

- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia

atmosferei;

- Legea nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999,

HG nr. 948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003,

OUG nr. 73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005,

Legea nr. 400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007;

73

- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor

norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- NTPA 002/2002;

- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare;

- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase;

- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind

gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată;

- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi

completările ulterioare;

- O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare

împotriva incendiilor;

- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind

instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi

completat cu O.M.A.I. nr. 786/2005;

- Normativul de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P118/1999.

2. Identificarea amplasamentului și localizarea

Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262 B, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept

al râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de 1891 mp, conform Contractului de

vânzare cumpărare nr. 1194-05.07.2012.

Obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeş, curs de

apă râul Vâlsan, mal drept, cod cadastral X-1.014.00.00.00.0.

Comuna are în componenţă satele: Piatra, Ungureni, Uleni, Galeşu, Cosaci,

Brăduleţ, Alunişu, Brădetu şi Slămneşti.

Accesul în comuna Brăduleţ se realizeaza din DN 73C Curtea de Argeş-

Câmpulung si pe DJ Merişani-Muşeteşti-Brădetu.

Zona analizată face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din

județul Argeș, județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind

poziționată în extremitatea de nord-vest a județului.

Terenul menţionat mai sus este amplasat în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ,

nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş şi se învecinează, conform Planului de

încadrare în zonă, cu:

- la nord – drum pietruit;

74

- la vest – DJ730I ( Pitesti- Bradetu);

- la sud – Primaria Bradulet;

- la est – raul Valsan.

ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi

punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul

Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.

Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă

pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de

Înregistrare seria B, nr.2620555 .

În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la

punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:

3. “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;

4. “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;

5. “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”- cod

CAEN 1623;

6. “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;

7. “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie şi

alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;

8. “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”-

cod CAEN 6820;

9. “ Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022;

10. “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru

construcţii”- cod CAEN 7732;

11. “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri

tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.

3. Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare

Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul

Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț

(reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este

străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde

se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-

Galeșu, făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele

Brătieni și Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și

75

două școli primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai

funcționa în aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință,

cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna

Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,

Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și

Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori

în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la

comuna Brătieni.

După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost

schimbată denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș

din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind

desființat și satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul

Slămnești.

În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea),

monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica

„Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă.

Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau

funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând

din 1584.

Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km

de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată

preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip

carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.

Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori

şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,

Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.

Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului

Brăduleț, com.Brăduleț, nr.262 B, punctul,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren

proprietate a Întreprinderii Individuale Bold Silvia, conform Contractului de

Vânzare Cumpărare nr.1194/05.07.2012, autentificat de BNP Mihaela Vlad și are o

suprafață de 1891 mp.

Vecinătățile imobilului sunt:

- la nord – drum pietruit;

- la vest – DJ730I ( Pitești- Brădetu);

- la sud – Primăria Brăduleț;

- la est – râul Vâlsan.

Terenul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeș (cod cadastral X

–1.000.00.00.00.0), pe malul drept al râului Vâlsan, cod cadastral X -

1.014.00.00.00.0.

76

Activitățile desfășurate și dotările efectuate până în prezent, relativ bine

organizate din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, precum și

măsurătorile realizate, nu au pus în evidență surse de poluare majore a factorilor de

mediu anterioare datei efectuării prezentului bilanț.

Dezvoltări viitoare

Pe amplasamentul actual se doreşte să se desfăşoare activităţile:

,,Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn” cod CAEN 1621

,,Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru

construcţii” cod CAEN 1623

,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624

4. Activități desfășurate în cadrul obiectivului

Scopul obiectivului este reprezentat de dezvoltarea activităţilor productive în

zonele rurale care contribuie la creşterea numărului de locuri de munca şi a

veniturilor alternative, precum şi la creşterea valorii adăugate în activităţi non-

agricole. Activitatea productivă se referă la prelucrarea cherestelei în scopul

obtinerii de produse din lemn.

Descriere flux tehnologic

Pentru producţia de semifabricate folosite pentru mobilă, tâmplărie şi

construcţii, respectiv elemente lamelare stratificate (grinzi) şi panouri din lemn

masiv, tehnologia standard cuprinde prelucrarea lamelelor în vederea lipirii

acestora cu scopul reconstituirii lemnului la dimensiunile dorite, mărirea rezistenţei

mecanice, precum şi eliminarea defectelor.

În cazul de faţă se porneşte de la cheresteaua uscată ca materie primă, iar linia

de fabricaţie cuprinde următoarele maşini şi utilaje, pe faze:

Circular multilamă, unde cheresteaua este spintecată în mai multe rigle (lamele) de

grosimi, lăţimi diferite, în funcţie de tipodimensiunile elementelor semifabricate

finale, ţinand cont şi de adaosurile de prelucrare necesare.

Lamelele astfel obţinute sunt secţionate la lungimea solicitată cu ajutorul

circularului pneumatic de retezat, concomitent cu eliminarea defectelor neadmise.

Aici se va face şi departajarea reperelor pe lungimi şi clase de calitate, care vor fi

folosite ca atare –şi elemente scurte, fără defecte, împreuna cu cele subscurte

recuperate, respectiv elemente ce vor fi direcţionate către sectorul de îmbinat în

dinţi. Acesta este format dintr-o maşina de frezat dinţi, dispozitiv de aplicat adeziv

şi presă hidraulică pentru lamele îmbinate în dinţi.

77

Maşina de frezat este de construcţie specială şi este dedicată frezării la capete a

elementelor ce urmeaza a fi lipite la lungime. Execută printr-o singura trecere

retezare îndreptare, frezare profil dinţi, tocare resturi lemn.

Dispozitivul de aplicat adeziv la capete este compus dintr-un rezervor cu

adeziv sub presiune şi o conducta flexibilă la capatul careia se monteaza negativul

profilului frezat (pieptene), ce permite dozarea corespunzătoare a inserţiei de

adeziv. Îmbinarea se poate executa atât pe orizontală (folosită cu precădere la

panouri), cât şi pe verticală (pentru lamelele elementelor stratificate).

După frezare şi aplicare adeziv, piesele sunt introduse în presă şi lipite la

lungime.

Această presă formeaza lamele la lungimea dorită, ce vor fi prelucrate la

maşina de prelucrat pe 4 feţe, împreună cu cele obţinute direct din circularul

pneumatic de retezat.

Prelucrarea pe 4 feţe reprezintă îndreptarea lamelelor prin uniformizarea

secţiunii şi pregătirea acestora pentru lipire în presa hidraulică pentru grinzi

stratificate şi panouri.

Această presă execută cele două categorii de semifabricate ce reprezintă

produsele finale, respectiv grinzi lamelare stratificate obţinute din lamele lipite prin

suprapunere pe înălţime (grosime) şi panouri obţinute din lipirea lamelelor pe

laţime.

Descrierea utilajelor

1. Presa verticală hidraulică pentru traverse lamelare şi panouri

Se utilizează pentru lipirea elementelor stratificate (traverse) şi a panourilor din

lamele de lemn. Se compune din batiu cadru cu cilindri hidraulici montaţi pe

montanţi verticali din otel ce pot culisa orizontal în funcţie de lungimea

semifabricatelor, centrala hidraulică proprie, presori frontali manuali.

Caracteristici tehnice:

Capacitatea de lucru 6000 x 1200 x 150 mm;

N0 12 montanţi verticali mobili cu cilindru;

Distribuitor 2 leviere ( 2 zone de lucru );

Forţa pe cilindru kg 2500 6 kg/cmp pe traverse cu grosime de 80 mm.

2. Fierăstrău circular cu masa mobilă

Utilajul se foloseşte pentru dimensionarea plăcilor şi a altor elemente din lemn,

compus din:

- batiu din fontă şi oţel ramforsat;

- masă culisantă (mobilă) şi ghidaje gradate, cu opritori mobili;

- motor principal cu panză circulară de tăiere;

78

- motor secundar cu panză incizor.

Caracteristici tehnice:

Cursa mesei mobile 3200 mm;

Rigla de formatizare extensibila 3200 mm;

Dimensiunile mesei fixe 650 x 840 mm;

Laţimea de tăiere cu riglă paralelă 1270 mm;

Diametrul maxim panză circulară 315 mm;

Diametrul axului port panză 30 mm;

Înălţimea de tăiere la 900/450 104/74 mm;

Turaţia pânzei principale 4000 rpm;

Diametrul incizorului 120 mm;

Turaţia incizorului 8500 rpm;

Diametrul axului port incizor 20 mm;

Puterea motorului principal: 4 kW.

3. Fierastrău circular de retezat

Utilaj folosit la retezarea riglelor la cota necesară şi/sau eliminarea defectelor

lemnului.

Conţine batiu cu motor şi pânză circulară montată pe braţ culisant pneumatic,

masaăde lucru stanga-dreapta 1000 mm cu posibilitate de prelungire.

Caracteristici tehnice:

Capacitatea maximă de tăiere, 160x80 mm, sau 220 x30 mm;

Diametrul pânzei circulare, D=350 mm;

Puterea motorului 3 kW;

Turaţia pânzei circulare 3.000 rpm;

Presiunea de lucru: 8 bar;

Greutatea masinii 310 kg;

Mese de lucru Sx + Ox ( 1 + 1 m);

Acţionarea pânzei circulare: pneumatică;

Comandă bimanuală;

Motor autofrânant;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 4,75 kW;

Certificat de conformitate norme CE.

4. Compresor de aer

Instalaţie folosită la producerea aerului comprimat necesar funcţionarii

utilajelor care necesită ca agent de acţionare aer sub presiune, este compus din:

79

a) Compresor cu şurub silenţios;

b)Uscător;

c)Rezervor aer comprimat.

Caracteristici tehnice:

Aer livrat 950 I/min;

Presiune 8 bar;

Putere motor principal 7,5 kW;

Nivel zgomot 67 dB;

Capacitate rezervor 500 I;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 8 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

5. Exhaustor local cu 2 saci -necesar 4 buc

Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea

reperelor din lemn. Se compune din:

Batiu –cadru;

Motor cu ventilator centrifugal;

Saci filtrare din material textil;

Saci colectori din material PVC.

Caracteristici tehnice:

Putere motor electric 2,2 kW/380V/2800 rot/min;

Protecţie termicş motor;

Capacitate sac colector 2 x 0,225 m.c;

Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;

Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1200 mm;

Suprafaţă filtrantă 2 x 2,6 mp =5,2 mp;

Debit maxim de aspiraşie 3.500 m.c.lh;

Diam. gură de aspiraţie 200 mm;

Saci colectori laţime min. 800 mm;

Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 65 db;

Coliere metalice rapide;

Rotor palete curbe randament ridicat;

Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;

Greutate cca. 80 Kg;

Dimensiuni de gabarit cca. 1700 x 550 x max. 2700 mm;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 2,2 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

80

6. Exhaustor local cu 6 saci necesar 2 buc

Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea

reperelor din lemn. Se compune din:

Batiu –cadru;

Motor cu ventilator centrifugal;

Saci filtrare din material textil;

Saci colectori din material PVC;

Caracteristici tehnice:

Putere motor electric 9 kW/380V/2800 rot/min;

Protecţie termică motor;

Capacitate sac colector 6 x 0,225 m.c;

Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;

Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1300 mm;

Suprafaţă filtrantă 6 x 2,6 mp;

Debit maxim de aspiraţie 6100 m.c.lh;

Diam. gură de aspiraţie 340 mm;

Saci colectori laţime min. 800 mm;

Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 90 db;

Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;

Greutate cca. 180 Kg;

Dimensiuni de gabarit cca. 4100 x 550 x max. 2700 mm;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 9 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

7. Maşina de rindeluit la grosime

Utilaj folosit pentru prelucrarea la grosime a elementelor din lemn, respectiv

degrosare inainte de calibrare. Se compune din:

Batiu din fontă;

Arbore orizontal superior de rindeluit;

Grup de avans motorizat, cu valţuri;

Caracteristici tehnice:

-lăţimea utilă de lucru 630mm;

-înălţimea de lucru la grosime min/max 3/300mm;

-dimensiune plan de lucru 630x1000 mm;

-grosimea max. de aşchiere 8mm;

-turaţia arborelui 4.500 rpm;

-diametru arbore/numar cutite 120/4 mm/N;

-4 viteze de avans piesa 5-8-12-18 m/min;

-diametrul gurii de aspiraţie 150 mm;

81

-puterea motorului 5,5kW.

8. Linie de îmbinat în dinţi

Linia de îmbinat în dinţi este utilizată pentru reconstituirea lemnului prin

fabricarea lamelelor fără defecte de structură, concomitent cu recuperarea pieselor

subscurte. Se compune din două unităţi de lucru:

a) Unitatea de frezare

Sistem cu masă mobilă şi grup de frezare fix (freză-tocator). Prelucrarea se face

pe 2 laturi ale pachetului de sipci, cu un singur grup de frezare, rotirea pachetului

de sipci se face manual. Maşina este prevazută cu cabină fonică.

Date tehnice:

-sipci din lemn la intrare;

-lungimea min. 150 mm max 700 mm;

-grosimea min. 15 mm max 80 mm;

-lăţimea min. 30 mm max 148 mm;

-lăţimea pachetului de prelucrat 500 mm;

-motor freza 11 kW;

-motor tocator 4,0 kW;

-motor de translaţie masă mobilă 0,55 kW;

-masă de lucru cu reglare verticală pentru centrarea pieselor de frezat.

b) Unitatea de presare

Este compusă dintr-o unitate de tăiere la lungime şi sistem de presare cu

cilindru hidraulic.

Date tehnice:

-lungimea maximă a lamelei îmbinate 6000 mm;

-puterea motorului de retezare 2.6 kW;

-Diametru pânză circulară Ø 350 mm Z=84;

-forţa de presare max. 8.000 kg;

-motor centralină hidraulică 3 kW.

Grup aplicare adeziv

Este compus dintr-un dispozitiv cu profil negativ (pieptene) pentru aplicarea

adezivului pe capetele materialului frezat, conectat la un rezervor sub presiune.

Tensiune de alimentare 380 V

Putere totală instalată a liniei 21,2 kW

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

9. Maşina de calibrat şi şlefuit

Utilajul este folosit la calibrarea pentru uniformizarea grosimii panourilor şi a

altor piese din lemn inclusiv şlefuire şi este compus din:

82

-grup operator cu o bandă abrazivă şi contact de sus;

-grup avans reglabil cu covor transportor din cauciuc;

-grup cu motor şi reductor pentru reglarea pe înălţime a mesei de lucru cu covor

transportor;

-panou de comandă cu butoane electromecanice;

-vizualizator digital pt. grosimea de lucru;

-covor transportor din cauciuc natural;

-dispozitiv automat de centrare şi întindere a covorului de transport;

-role presoare cauciucate;

-oscilaţie electronică a benzilor abrazive;

-protecţie magnetotermică pt. motorul principal;

-motoare IP 54.

Caracteristici tehnice:

Lăţimea utilă de lucru 950 mm;

Grosimea min/max. de lucru 4-170 mm;

Lungimea desfăşurată a benzior abrazive 2.150 mm;

Puterea motorului de avans 0,45/0,8 kW;

Viteza de avans 4,5/9 m/min;

Putere motor principal 15 kW;

Tensiunea de alimentare 380 V;

Putere instalată 16 kW;

Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.

10. Maşina de rindeluit şi profilat pe 4 feţe

Se foloseşte pentru prelucrarea pe 4 feţe a riglelor din lemn ce urmează a fi

livrate ca atare sau lipite între ele în vederea reconstituirii grinzilor stratificate. Se

compune din:

-batiu din fontă şi oţel ramforsat;

-masă lisă la intrare;

-masă de lucru cu 4 arbori de rindeluire, compoziţie:

-arbore orizontal inferior de îndreptat;

-arbore vertical de îndreptat dreapta;

-arbore vertical de rindeluit sau profilat stanga;

-arbore orizontal superior de rindeluit la grosime;

-grup de avans cu role;

-cabină de izolare fonică.

Caracteristici tehnice:

Lăţimea min/max de lucru 25-230 mm;

Înălţimea min/max de lucru 8-120 mm;

Viteza de avans 8-12 m/min

83

Motor de avans 1,5 kW;

Diametrul axelor port freze 40 mm;

Diametrul minimax al frezei -indreptare 125 mm;

Diametrul minimax al frezelor arborilor 2-3-4 100-180 mm;

Diametrul frezei razante 145 mm;

Diametrul rolelor de avans 120 mm;

Lungimea mesei de intrare 2200 mm;

Frâna automată pt. toate motoarele;

Puterea motoarelor 4 x 5,5 kW;

Greutate neta 1600 Kg.

11. Maşina de îndreptat

Utilaj folosit pentru îndreptarea elementelor din lemn înainte de rindeluirea la

grosime.

Se compune din:

-batiu din fontă;

-arbore orizontal inferior de rindeluit;

-masă de lucru din fontă;

-ghidaj lateral înclinabil.

Caracteristici tehnice:

-lăţimea utilă de lucru 410mm;

-dimensiune plan de lucru 410 x 2610mm;

-grosimea max. de aşchiere/trecere 8 mm;

-turaţia arborelui 5000rpm;

-diametru arbore/numar cuţite 120/4mm/N;

-diametrul gurii de aspiratţe 150mm;

-puterea motorului 5kW;

-ghidaj 1200 x 190mm.

12. Multilamă automată

Utilajul este folosit la spintecarea cherestelei în rigle (Iamele) prin tăierea cu

mai multe pânze simultan şi este compus din:

-batiu monobloc din fontă;

-covor transportor cu patine din fontă nodulară cu cuplaj direct;

-ghidaje de alunecare a covorului cu coeficient de frecare scazut dintre care unul de

forma prismatica pentru o rectilinitate perfectă;

-ungere automată a transportorului;

-frână pe variatorul de avans pentru o siguranţă totală în caz de oprire accidentală a

covorului;

-cilindrul portarbore monobloc din fontă de diametru mare şi deosebit de robust.

84

-printr-o mişcare excentrică permite folosirea diferitelor diametre de pânze

circulare;

-arborele port-pânze montat pe patru rulmenţi pentru maximă rigiditate;

-sistem de presare care permite tăieri precise compus din: două role presoare din

oţel plus presor cu talpă din lemn înainte de pânzele circulare şi două role

presoare din oţel după pânzele circulare;

-patru blocatoare din oţel cu funcţii de protecţie la rupere sş recul pentru protecţia

operatorului;

-doi indicatori de poziţie pentru pânzele circulare pentru referinţele de tăiere;

-centrala de comenzi electrice cu întrerupere magnetotermică şi protecţii motoare;

-circuit auxiliar de joasă tensiune 110 Vca;

-butoane de oprire de urgenţă anterior şi posterior;

-microintrerupătoare de siguranţă la capacul de acces la pânzele circulare;

-pornire automată stea-triunghi a pânzei;

-bobină de tensiune minimă;

-avans covor în pulsuri;

-ampermetru de control al curentului absorbit;

-accesorii şi chei pentru întreţinere.

Caracteristici tehnice:

Lărgimea maximă a pachetului de lame = 300 mm

Lărgimea covorului transportor = 300 mm

Diametrul pnzelor circulare min/max = 200/350 mm

Lungimea minimă de tăiere = 390 mm

Diametrul bucşei port pânze (alezajul panzelor) = 70 mm

Dimensiunile locaşurilor de pana pe bucşă = 20x5 mm

Turaţia âanzelor circulare = 4200 rpm

Viteza de avans a covorului continuu reglabilă = 6-48 m/min

Înălţimea planului de lucru de la sol = 750 mm

Distanţa de la batiu la prima pânză din dreapta = 220 mm

Dimensiunile planului = 1530x750 mm

Diametrul gurii de aspiraţie = 200 mm

Volumul aspirat la o viteză de 20 m/s = 3000 mc/h

13. Microstaţie de epurare

Staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-

biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii

tehnologice:

- compartiment pre-epurare mecanică prevazut cu coş de reţinere a materiilor

nedegradabile;

85

- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu

anaerob;

- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;

- compartiment decantare finală.

Staţia este echipată cu:

- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;

- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;

- tablou automatizare.

4.1. Generalități – angajați/constucţii

Personalul angajat : în cadrul unităţii îşi desfăşoara activitatea un numar de 30

salariaţi, din care 2 personal TESA şi 28 muncitori.

Construcții și instalații

Obiectivul studiat în prezenta lucrare este amplasat în intravilanul satului

Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren cu

suprafaţa de 1891,00 mp, din care:

- suprafaţă construită = 591,70 mp;

- circulaţii = 436,80 mp (carosabil = 305,90 mp, pietonal = 93,40 mp, parcări

= 37,50 mp;

- spaţii verzi = 854,40 mp (ce vor include şi puţul forat şi zona de protecţie

sanitară);

- suprafaţă afectată de reţele edilitare = 6,00 mp.

Clădiri

- un corp de clădire C1 – construcţie Pinalt (spaţii producţie, depozit materie

primă şi produse finite);

- un corp de clădire C3 – construcţie P+1E (vestiare femei, vestiare bărbaţi, grupuri

sanitare, 2 birouri, sală mese, atelier mecanic).

Imobilele au structura metalică, fundaţiile din beton armat, învelitoare din

panouri metalice cu luminatoare, tâmplarie PVC cu geam termopan.

Distanţele construcţiei faţă de limita de proprietate:

Hala C1

- Nord -15,82-17,02 m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;

- Sud -0,70-1,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Braduleţ;

- Est -14,71-26,27m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;

- Vest -0,81-1, 15 m faţă de limita de proprietate catre DJ 703I Piteţti-Brădetu.

Hala C3

86

- Nord -9,44-10,65m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;

- Sud -43,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Brăduleţ;

- Est -13,08-14,68 m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;

- Vest -1,00-1,07m faţă de limita de proprietate către DJ703I Piteţti-Brădetu

Deasupra forajului se va construi un cămin semingropat,din beton armat cu

dimensiunile 1,8 x 1,5 x 1,0 m, care va adîposti forajul şi grupul de pompare tip

hidrofor. Distribuţia apei va fi asigurată prin intermediul unui grup de pompare cu

pompă electrică monofazată P = 0,75 - 1,0 KW, Q = 90 l/min, P = 2-4 bari.

Pentru contorizarea debitelor de apă distribuită este montat un apometru, în

cămin, pe conducta de aducţiune din foraj.

Bilanțul de materiale

În activitatea desfăşurată pe amplasament se foloseşte drept materie primă

cherestea de răşinoase, care va fi tăiată, frezată, lipită şi presată, rezultând produse

de tipul grinzilor de lemn stratificat şi a panourilor din lemn masiv îmbinate.

Deşeurile tehnologice rezultate (rumeguş şi resturi lemn) sunt colectate

provizoriu în containere şi utilizate în sobele metalice pentru încălzirea spaţiilor de

producţie sau vândute prin contract către SC MINI SERVICE SRL.

Volumele de apă necesare:

- Vzilnic = 1,31 mc;

- Vanual = 341 mc.

Materiile prime/auxiliare utilizate în procesul de producţie sunt:

Nr.crt. Denumire Cantitate medie anuală

1. cherestea răşinoase 1000 mc

2. Energie electrică 232320 kw

3. Apă 341 mc

4. Motorină 6720 l/an

Producţia finită estimată este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnând:

- cca 70 % elemente stratificate;

- 25% panouri.

Programul de lucru

Programul de funcționare : 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an.

4.2. Materiale de construcţie

87

Construcţiile au structura metalică cu profile HEA cu închideri exterioare din

panouri sandwich. Învelitoarea este din panouri sandwich, cu luminatoare,

tâmplărie cu geam termopan.

Finisajele interioare sunt din tencuieli simple şi zugrăveli lavabile, pardoseală

gresie, placaje faianţă la pereţi pentru grupurile sanitare.

4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime şi produse finite

Unitatea dispune de un spaţiu special amenajat pentru depozitarea materiei

prime (cherestea uscată), cu suprafaţa de 49 mp şi unspaţiu pentru depozitarea

produselor finite, cu suprafaţa de 35 mp.

4.4. Emisii în atmosferă-emisii din procese tehnologice, alte emisii în

atmosferă

Pentru încălzirea spaţiilor, societatea utilizează sobe metalice cu funcţionare pe

deşeuri din lemnele rezultate din procesul tehnologic.

Sursele de poluare a aerului în cazul unităţii studiate vor fi reprezentate de:

A. Traficul intern

B. Surse asociate activităţilor de producţe

A.Emisii de noxe rezultate de la traficul intern

Sursele mobile sunt reprezentate de utilajele mobile care sunt utilizate în incinta

societăţii pentru diferite activităţi şi de vehiculele pentru aprovizionarea cu

materiale. Funcţionarea utilajelor mobile şi circulaţia vehiculelor pe platforma

liberă a societăţii constituie aşa numitul trafic intern sau traficul de incintă.

Traficul intern reprezintă o sursa nedirijată, poluanţii emişi de acesta (NOx,

SOx, CO, particule şi compuşi organici volatili) neputând fi captaţi şi evacuaţi

controlat în atmosferă.

Emisiile în atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:

- surse nedirijate (fugitive);

- surse situate la nivelul solului;

- ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă.

Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor

de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise in Ord.

462/1993, al MAPPM –pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia

atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi

atmosferici produşi de surse staţionare, modificat prin Legea 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurator.

88

Estimarea emisiilor provenite de la mijloacele auto şi utilaje s-a realizat prin

metodologia EEA/EMEP CORINAIR, ţinând cont de intensitatea traficului de

incintă, tipul şi viteza mijloacelor de transport, precum şi de distanţa parcursă

de mijloacele de transport auto în incinta amplasamentului.

S-a considerat astfel o distanţă medie parcursă de mijloacele de transport de 100 m,

iar distanţa medie de deplasare şi manevrare oprire/pornire de 30 minute.

De asemenea s-a considerat că toate mijloacele de transport ale societăţii circulă

simultan.

Rezultatele calculelor de emisie pentru toate mijloacele de transport sunt

urmatoarele:

-Pulberi in suspensie (PM 10) = 120,3 g/h

-CO = 352,8 g/h

-SO2 = 98,6 g/h

-NOx = 341,2 g/h

-COVtot = 75,4 g/h

B.Emisii de noxe rezultate în urma desfăşurării activităţii

Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare

a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.

În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:

- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru

maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;

- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic

de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la

grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în

imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative

asupra factorului de mediu ,,aer”.

Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin

respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este

neglijabil.

4.5. Alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate şi a apelor pluviale

Necesarul de apă privind nevoile igienico-sanitare ale celor 30 de salariaţi,

care îşi vor desfăşoara activitatea în fabrica de prelucrare a lemnului va fi asigurat

din acviferul de mică adâncime exploatat printr-un foraj (H=15 m), amplasat în

89

partea nordică a incintei. Amplasamentul forajului în sistem coordonate STEREO

70 este urmatorul: X= 420 828, Y= 482 531,7.

Forajul este echipat cu o electropompă (q=1,5 l, H=40 mCA) şi recipient

hidrofor.

Distribuţia apei se realizează printr-o reţea exterioară de distribuţie din PEHD

Dn=32 mm, L=60 m.

Evacuarea apelor uzate

În perioada funcţionarii obiectivului, apele uzate menajere sunt colectate printr-

o reţea de canalizare (L=100 m) din tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate

gravitaţional într-o micro-staţie de epurare mecano-biologică. Apele epurate vor fi

evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm, L= 15 m).

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor încadra în urmatoarele limite

maxime admise stabilite conform prevederilor NTPA 001 aprobat prin HG

188/2002 cu modificările şi completările ulterioare:

Nr.crt. Indicator de calitate Limita admisa (mg/l)

1. pH 6,5-8,5

2. Materii totale in suspensie 60

3. Reziduu filtrat la 1050C 1000

4. CBO5 25

5. CCOCr 125

6. Fosfor total 2

7. Substante extractibile 20

8. Detergenti 0,5

9. Azot total 5

Prin soluţiile tehnice adoptate pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate

menajere, se elimina posibilitatea exfiltraţiilor în sol, prevenind astfel

impurificarea apelor subterane.

Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului.

4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor

Gestionarea deşeurilor se face în conformitate cu prevederile legale cuprinse

în Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii

populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de

generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii

resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

90

Conform legislaţiei în vigoare, Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind

regimul deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii

de deşeuri şi deţinătorii de deţeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin

următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea

umană şi fără a dăuna mediului, în special:

a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;

b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

Pentru înlăturarea situaţiilor necorespunzătoare existente în gospodărirea

deşeurilor în cadrul Intreprinderii Individuale analizate, s-au avut în vedere

urmatoarele:

-eliminarea elementelor poluante, datorită activităţilor de colectare, transport şi

depozitare a deşeurilor;

-recuperarea şi valorificarea pe piaţă a componentelor din deşeurile posibil a fi

reintroduse în circuitul industrial, ca surse secundare înlocuitoare a materiilor

prime;

-reducerea la dimensiuni minime a suprafeţelor de teren necesare depozitării

definitive a deşeurilor;

-depozitarea şi neutralizarea deşeurilor nevalorificabile în condiţii de protecţie a

calităţii factorilor de mediu.

Tipuri şi cantităţi de deşeuri

În urma desfăşurării activităţii în cadrul unităţii analizate, rezultă urmatoarele

categorii de deşeuri:

-deşeuri menajere şi asimilabile din activitatea administrativă;

-deşeuri industriale rezultate din fluxurile de producţie.

Deşeuri produse:

Nr

crt

Denumire

deșeu

HG 856/02-

Cod deșeu

Cant. Stare

fizică

Sursă

deșeuri

Depozitare Destinație

1. Deșeuri

menajere

20 03 01

20 03 99 3,9 t/an solidă Întreaga

unitate

container Primăria

Brăduleţ

2. Deșeuri de

lemn, inclusiv

rumeguş

03 01 05 650 mc/an solidă Hală de

producţie

In saci si

containere

pe platforma

betonată si

imprejmuita

S.C.

Mini Service

SRL

3. Deșeu de

nămol de la

micro-staţia de

13 05 02*

19 08 05

200 kg/an semi-

solidă

Micro-

staţia de

epurare

Butoi metallic

de 200 l

S.C.

Mini Service

SRL

91

epurare

4. Anvelope

uzate

16 06 03 10 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

5. Filtre ulei 16 01 07* 6 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

6. Ulei uzat 13 02 05* 50 l/an lichida Întreaga

unitate

Butoi metalic

de 100 l

S.C.

Mini Service

SRL

7. Ambalaje

metalice

15 01 04 50 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

8. Absorbanti,

mat. de

lustruire

15 01 10* 200 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

9. Ambalaje de

mat.

compozite

15 01 05 10 kg /an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

10. Amestecuri

metalice

17 04 07 200 kg/an solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

11. Baterii si

acumulatori

16 06 05 5 buc. solidă Întreaga

unitate

containere

pe suprafață

betonată

S.C.

Mini Service

SRL

Evacuarea deşeurilor

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la

depozitul de deşeuri.

Evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar, conform HG. 856/2002 şi conţine

următoarele informaţii:

-tipul deşeului;

-codul deşeului;

-instalaţia producătoare;

-cantitatea produsă;

-data evacuării deşeului;

-modul de stocare;

-data predării deşeului;

-cantitatea de deşeu predată.

Conform Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, eliberată de Primăria Brăduleţ,

aceasta colectează deşeurile menajere rezultate din activitatea Întreprinderii

Individuale Bold Silvia.

Pentru predarea deşeurilor de rumeguş, resturi lemn şi nămol de la micro-staţia

de epurare, unitatea a încheiat contract cu SC MINI SERVICE SRL.

92

4.7 Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.

conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din

reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a

transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat pe peretele

exterior al clădirii.

4.8 Protecția și igiena muncii

Activitatea desfașurată de Întreprinderea Individuală Bold Silvia este

reglementată din punct de vedere al protecției muncii.

Măsurile de protecție a muncii au fost stabilite având la bază:

- Legea Protecției Muncii nr. 90/12.07.1996;

- Normele generale de protecția muncii, ediția 1996;

- Alte acte normative în domeniul protecției muncii.

În cadrul unității este desemnată o persoană, care îndrumă din punct de vedere

metodologic întreaga activitate de protecția muncii, desfășurând următoarele

activități:

- controlează locurile de muncă în scopul aplicării cu strictețe a normelor de

protecția muncii și urmărește asigurarea respectării măsurilor necesare pentru

prevenirea accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor profesionale;

- asigură evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire la locurile de munca

și propune măsurile necesare de prevenire corespunzătoare cu sprijinul instituțiilor

de specialitate;

- întocmește proiectul planului de măsuri și propunerile privind fondurile

necesare protecţiei muncii. Participă la recepţia obiectivelor noi privind modul de

organizare a măsurilor de protecţia muncii și urmăreşte obţinerea autorizaţiilor de

funcţionare precum şi realizarea măsurilor prevăzute în planul de cheltuieli cu

protecţia muncii;

- analizează evoluţia şi cauzele accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor

profesionale prin colaborarea cu serviciile medicale; întocmește materialele

necesare analizei activității de protecția muncii de către conducerea societății și

efectuează instructajul general la angajarea personalului pentru a corespunde

cerințelor de securitate a muncii;

- verifică cu ajutorul serviciilor de specialitate dacă noxele se încadrează în

limitele de nocivitate admise pentru locul de munca și informează operativ

conducerea societății de producerea accidentelor de munca pe platforma societății.

Participă la cercetarea cauzelor producerii accidentelor de munca și urmărește

realizarea măsurilor stabilite cu ocazia cercetării lor;

93

- însoțește pe teren organele de control în acțiunile de control și informează

conducerea societății prin notele de constatare întocmite, despre deficiențele

constatate la controlul efectuat;

- urmărește reactualizarea planului de interventie și combatere a avariilor din

societate și a planurilor de alarmare în cazul poluărilor accidentale, în funcție de

modificările survenite : intrarea în funcțiune a unor noi instalații, schimbarea din

funcție a unor persoane, etc.

Pentru prevenirea accidentelor tehnice, echipamentele folosite sunt prevăzute

cu dispozitive de protecție și siguranță. De asemenea, echipamentele electrice sunt

protejate cu carcase izolate, cu împământare și blocare împotriva atingerii directe,

iar accesul la aceste instalații este permis numai persoanelor autorizate.

Cerințele generale referitoare la protecția muncii (dotare cu echipament pentru

locurile de munca, existența vestiarelor, a trusei de prim ajutor, etc.), sunt

reglementate prin Legea nr. 90/1996. În acest sens, acestora li se face periodic

instructajul de protecție a muncii, iar informațiile dobândite la aceste sedințe sunt

însușite sub semnătură proprie. Periodic, personalul care deservește societatea este

supus unui examen medical, iar cei care sunt găsiți cu contraindicații medicale sunt

scoși temporar din activitatea respectivă, fiind utilizați în alte sectoare de activitate.

În concluzie, unitatea asigură condițiile de protecție și igiena muncii, astfel

încât desfășurarea activităților nu determină afectarea stării de sănătate a

salariaților.

4.9 Prevenirea și stingerea incendiilor

Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este reglementată de Hotărârea

Guvernului nr. 51/1992, republicată în Monitorul Oficial nr. 35/februarie 1996.

Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea

Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de

urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.

Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente

clădirilor, indicativ – 17/2011.

Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P

118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,

mixte, cât și depozitare.

Condițiile care trebuie asigurate prin proiectare, execuție și exploatare sunt

următoarele :

94

- protecția persoanelor, autovehiculelor și a echipelor de intervenție în caz de

incendiu, limitând pierderile de vieți omenești și bunuri materiale;

- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate;

- prevenirea avariilor la construcțiile învecinate datorate incendiilor sau

exploziilor;

Toate persoanele care lucrează în unitate trebuie sa aibă acces la fișele tehnice

de securitate ale produselor și la procedurile scrise pentru operare si urgențe.

Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic și actualizate ținând cont de

schimbările care intervin și de experiența practică înregistrată și programul trebuie

să cuprindă:

- examinarea vizuală a a materialelor combustibile, echipamentelor,

inclusiv părților neelectrice ale instalațiilor;

- măsurarea prizelor și circuitelor de legare la pământ;

- măsurarea izolației;

- înregistrarea în dosarul societății și consemnarea inspecției într-un

certificat de inspecție care trebuie păstrat în spațiul destinat biroului.

În vederea realizării unor intervenții operative, eficiente s-au stabilit

următoarele:

alarmarea în caz de incendiu :

- alarmarea personalului responsabil cu întreruperea instalațiilor electrice ;

- alarmarea companiei de pompieri militari prin telefon direct.

ipoteze de stingere, măsuri generale :

- pompierii militari vor fi alarmați din primele momente de la apariția oricărui

incendiu ;

- se vor verifica periodic posibilitățile de acces la toate mijloacele și căile de

evacuare precum și existența și starea utilajelor.

Dotări împotriva incendiilor

Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuala este dotată cu:

- 6 stingătoare P6;

- 5 buc. usi de acces EI 60;

- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;

- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;

- trapa de fum;

- 2 buc. pichet de incendiu.

95

4.10 Zgomotul și vibrațiile

Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime

si al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalatiile folosite în procesele

tehnologice.

Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăşurării activităţii, conform Ordinului

Ministerului Sănătatii nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de

igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:

- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A

(AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO 1996/2-08,

la 1,5 m înăltime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;

- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică

continuu echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei,

conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu

depaşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:

-natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere;

-condiţii climatice – vânturi dominante;

-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);

-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteză de circulaţie);

-caracteristici tehnice ale traseului.

Vibraţii

Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea

utilajelor şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurarii activităţii şi nu

reprezinta surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagarii vibraţiilor în

împrejurimi este foarte redusă. Deoarece impactul activităţilor care se vor

desfăşura pe amplasamentul analizat în prezenta lucrare, asupra nivelului de

zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu vor fi necesare măsuri suplimentare de

diminuare a impactului faţă de cele impuse prin proiect.

4.11. Securitatea zonei

Incinta unității este asigurată corespunzator, prin serviciul de pază (24h/24-pe

schimburi) și iluminatul corespunzător pe timp de noapte, împotriva actelor de

efracție și vandalism, care ar putea determina poluări accidentale.

Incinta unității este iluminată pe timp de noapte cu becuri alimentate cu

energie electrică. Unitatea nu este dotată cu sistem de alarmă.

96

Nu au fost semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranța în

exploatarea obiectivului și/sau sănătatea angajaților, în condițiile respectării NTS.

4.12. Administraţie

ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi

punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul

Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.

Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă

pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de

Înregistrare seria B, nr.2620555 .

În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la

punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.

Argeș se pot desfăşura si activităţile pentru care se solicită Autorizaţie de Mediu:

- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;

4. “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”- cod

CAEN 1623;

5. “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;

În cadrul unităţii isi desfasoara activitatea un numar de 30 salariati, din care 2

personal TESA si 28 muncitori.

Reprezentant unitate: dna. Bold Silvia.

5. Calitatea solului

5.1. Efecte potențiale ale activității pe amplasamentul studiat

Sursele potențiale de poluare a solului sunt reprezentate de:

- gestionarea deșeurilor menajere;

- gestionarea deșeurilor tehnologice generate;

- circulația auto în incinta unității, prin :

- pulberile provenite de pe suprafața carosabilă, care prin acțiunea curenților

de aer pot fi transportate și depuse pe sol.

Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al gestionării deșeurilor și

circulației auto este redusă, datorită dotărilor existente și anume :

- activitatea de predare a deșeurilor nepericuloase (menajere, rumeguş si

deşeuri lemnoase) se realizează de personalul calificat al societății, personal

ce este instruit în vederea manipularii corecte a deșeurilor și a evitării

poluării solului;

97

- având în vedere că activitatea se desfășoară în spatii închise și spatii

deschise cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea

contaminării solului și subsolului.

Se apreciază că, din acest punct de vedere, impactul asupra subsolului este

nesemnificativ.

5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate

În zona aferentă societăţii nu există surse de poluare industrială, punctul de

lucru fiind situat în intravilanul satului Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul

,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de

1891 mp.

Astfel, surse fixe de poluare zonală nu există.

Surse mobile de poluare industrială ar putea fi reprezentate de circulația auto în

zonă.

Din analiza amplasamentului s-a constatat că în zona nu se desfăşoară alte

activităţi industriale sau generatoare de poluare.

6.Concluzii și recomandări

6.1.Rezumatul aspectelor de neconformare

Factorul de mediu APĂ

Activitatea desfășurată pe amplasament nu se constituie sursă de impact asupra

apelor subterane și de suprafață. Indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor

încadra în urmatoarele limite maxime admise stabilite conform prevederilor NTPA

001 aprobat prin HG 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare:

Nr.crt. Indicator de calitate Limita admisa (mg/l)

1. pH 6,5-8,5

2. Materii totale in suspensie 60

3. Reziduu filtrat la 1050C 1000

4. CBO5 25

5. CCOCr 125

6. Fosfor total 2

7. Substante extractibile 20

8. Detergenti 0,5

9. Azot total 5

98

Prin soluţiile tehnice adoptate pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate

menajere, se elimina posibilitatea exfiltraţiilor în sol, prevenind astfel

impurificarea apelor subterane.

Se urmărește în permanență păstrarea calității apelor de suprafață și subterane,

evitându-se contaminarea acestora în timpul desfăşurării activităţii.

Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate şi pluviale se efectueaza în

concordanta cu prevederile Autorizatiei de gospodarire a apelor nr.

107/17.05.2016, eliberata de ABA Arges-Vedea.

Factorul de mediu AER

Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare

a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.

În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:

- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru

maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;

- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic

de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la

grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în

imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative asupra

factorului de mediu ,,aer”.

Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin

respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este

neglijabil.

Activitatea antropică desfăşurată în incinta obiectivului studiat induce o poluare

nesemnificativă a atmosferei.

Factorul de mediu SOL

Sursele potenţiale de poluare a solului sunt reprezentate de:

- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;

- circulaţia auto în incinta Întreprinderii Individuale;

- colectarea şi evacuarea apelor uzate.

Posibilitatea de poluare a solului aferent Întreprinderii Individuale ca rezultat al

surselor menţionate mai sus este mult diminuată datorită dotarilor existente şi

anume:

- micro-staţie de epurare pentru apele uzate menajere;

- eurocontainere pentru colectarea deşeurilor menajere;

99

- platforme betonate.

Avand în vedere că platformele, pe care sunt amplasate construcţiile, sunt

betonate, impactul activităţilor desfăşurate pe amplasament asupra solului şi

subsolului este minim.

Având în vedere că activitatea se desfășoară în spații închise și spații deschise

cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea contaminării

solului și subsolului. Se apreciază că, din acest punct de vedere, impactul asupra

solului şi subsolului este nesemnificativ.

6.2 Rezumatul obligațiilor necuantificabile

Nu sunt necesare.

6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilitățile

necuantificabile și condiționate de un eveniment viitor și incert (dacă este

necesar)

Nu sunt necesare studii viitoare privind responsabilitățile necuantificabile

și/sau condiționate de un eveniment viitor și incert

Precizăm că datele şi informaţiile prezentate în BILANŢUL DE MEDIU

NIVEL I, pentru Întreprinderea Individuală Bold Silvia, au fost însuşite de către

conducerea unităţii şi corespund situaţiei reale.

100

ANEXE

101

PIESE SCRISE

- Certificat de inregistrare fiscala seria B, nr. 2620555;

- Certificat constatator nr. 25069/17.05.2016;

- Contract de vanzare- cumparare nr. 1194/05.07.2012;

- Autorizatie de construire 31/25.11.2014, eliberată de Primaria comunei

Bradulet;

- Aviz de gospodarire a apelor nr. 134/03.07.2014, pentru Construire 2 hale

metalice, eliberat de Administratia Bazinala de Apă Argeş Vedea;

- Aviz de gospodarire a apelor nr. 247/18.11.2015, pentru Aparare mal drept

Râu Vâlsan, eliberat de Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;

- Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 107/17.05.2016, eliberată de

Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 339/2016, eliberat

de Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;

- Decizia etapei de incadrare nr. 708/03.12.2015, pentru Aparare mal drept

Râu Vâlsan, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Arges;

- Decizia etapei de incadrare nr. 591/11.07.2014, pentru pentru Construire 2

hale metalice, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Arges;

- Contract energie electrica nr. 01617609-00000001E/12.09.2014, incheiat cu

S.C. CEZ Vanzare S.A.;

- Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, emisă de Primaria Comunei Braduleţ

pentru preluare deşeuri menajere;

- Contract preluare deşeuri tehnologice nr.186/20.06.2016, încheiat cu SC

MINI SERVICE SRL;

- Extras de Carte Funciară, cod cadastral/nr. topografic ,,Cad : C1 Bradulet,

Punctul Vad”;

- Certificat de Urbanism nr.16/20.08.2012 : Demolare Construcţie C1 – P,

eliberat de Primaria Comunei Braduleţ;

- Autorizaţie de Desfiinţare nr. 14/25.09.2012 : Demolare Construcţie C1 – P,

eliberat de Primaria Comunei Braduleţ;

- Certificat de Urbanism nr. 17/23.08.2012 : Construire 2 hale metalice,

eliberat de Primaria Comunei Braduleţ.

102

PIESE DESENATE

- Plan de amplasament scara 1:25000;

- Plan de amplasare în zonă scara 1:5000;

- Plan General Construire 2 Hale metalice scara 1:500;

- Plan de situatie-Reţele de utilităţi Construire 2 Hale metalice scara 1: 500;

- Plan de situatie –2 Hale metalice scara 1 : 500;

- Profile transversale P1,P2 – Construire 2 Hale metalice scara 1: 200/100;

- Profile transversale P3,P4 – Construire 2 Hale metalice scara 1: 200/100;

- Profil transversal P5 – Construire 2 Hale metalice scara 1 : 200/100;

- Fişa Corpului de proprietate Punctul Vad.