electromiografia

5/13/2018 Electromiografia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/electromiografia-55a755fcc15af 1/5

Electromiografia

Electromiografia (EMG) constituie o metoda moderna de investigatie

paraclinica se studiaza activitatea bioelectrica la nivelul muschiului striat, in

stare de repaus si de contractie, respectiv in conditii normale si patologice.

Electromiografia are limite legate in principal de:

-posibilitatea furnizarii unor rezultate false sau incomplete si acestea in functie de

particularitatile de desfasurare a inregistrarilor;

- -masurarea corecta a amplitudinii biopotentialelor este si ea supusa arbitrariului,

ea depinde de o serie de factori cum ar fi: numarul unitatilor motorii a caror

contractie este inregistrata, frecventa de contractie, pozitionarea electrozilor;

- -concluziile masurarii amplitudinii biopotentialelor electrice trebuie privite cu

circumspectie deoarece nu se pot uniformiza conditiile de lucru nu numai intre

subiecti diferiti sau intre muschi diferiti ci chiar intre rezultatele obtinute la acelasi

subiect in sedinte diferite de inregistrare;

Inregistrarea si culegerea biopotentialelor din masa tesutului muscular permite

analiza elementara a fenomenelor bioelectrice, prin studiul parametrilor

potentialului electric de la nivelul unitatii motorii: forma, aplitudine, durata,frecventa, precum si a diferentelor acestuia in raport cu valoarea functionala a

muschiului. Variatiile fata de valorile normale ale acestor parametrii precum si

aspectul patologic al treseelor in ansamblu, constituie criterii valoroase in EMG

Sistemul de culegere.Este reprezentat de electrozi:



- Electrozii de suprafa sunt reprezentai de mici plcue metalice, cu

suprafaa de aproximativ 1-2 cm, din argint, ce se amplaseaz pe tegumentele ce

acoper regiunea muscular studiat (în mod uzual la captul proximal i distal al

muchiului). Aceti electrozi culeg activitatea electric a întregului muchi, iar

înregistrarea obinut reprezint electromiograma global.

- Electrozii ac se inser în muchi i permit culegerea unei singure uniti

motorii, obinându-se astfel electromiograma elementar.

Sistemul de amplificare

Este dotat cu un amplificator i un filtru care permit înregistrarea frecvenelor

variate dar mai ales sistemul este important în înregistrarea biocurenilor care iau

natere spontan i a cror amplitudine este foarte mic.

Sistemul de afiare i înscriere grafic: monitor,hartie.

Difuzor: red i sub form sonor variaiile biocurenilormusculari. Potenialele

normale se aud ca sunete lungi i de joas frecven, în timp ce curenii patologici

dau un sunet scurt i ascuit.

Sistemul de stimulare se face prin impulsuri cu o anumit durat i

intensitate în funcie de particularitaile somatice ale subiectului.

Tehnica de înregistrare a electromiografiei

-subiectul trebuie s fie relaxat, s stea într-o poziie comod, în poziie ezând

sau culcat, ceea ce va permite o buna relaxare muscular.

-temperatura camerei în care se face explorarea trebuie s fie de 21-24 grade C;

-se degreseaz tegumentele cu o soluie alcoolic;

-se fixeaz electrozii de suprafa cu ajutorul unor benzi elastice sau se introduc

electrozii ac în masa muscular;



-pentru a realiza un bun contact cu tegumentul este indicat folosirea unui gel de

contact (electrolitic);

- pentru eliminarea zgomotului electromagnetic inregistrarea se efectueaza intr-o

camera Faraday. Examinatorul stabileste un plan al muschilor examinati. Dupaasezarea elecrozilor (de profunzime, de suprafata) examinatorul deschide

difuzorul aparatului si urmareste atat difuzorul cat si sistemul de afisare pentru a

vedea daca se produce sau nu activitate electrica.

- se trece apoi la examinarea muschiului in contractie folosind un electrod de

profunzime se pot astfel urmari parametrii de durata, amplitudine si frecventa

potentialelor de unitate motorie.

Etapele inregistrarii EMG

Se va înregistra EMG în repaus muscular, la o contracie muscular voluntar

minim, i apoi, gradat, la contracii tot mai ample, pân la o contracie maximal,

de contra rezisten.

În funcie de simptomatologia clinic prezentat de bolnav, se va face:

-Examenul EMG pentru muchii membrelor, ai feei, spatelui i pentru

musculatura extrinsec a globilor oculari;

-Examenul muchilor simetrici în caz de atrofie muscular unilateral;

-Examenul muchilor agoniti-antagoniti în caz de leziune central;

-Examenul EMG cu activarea traseului prin urmtoarele metode:

-electric (neurostimulare) utilizând stimuli de intensitate, durat i frecven

variabil;

- modificarea temperaturii muchiului;

- ischemie local prin aplicarea unui garou la rdcina membrului respectiv sau

executând o compresie cu maneta tensiometrului.

Traseul electromiografic normal



Înfuncie de intensitatea contraciei musculare traseul EMG îmbrac urmtoarele

aspecte.

Traseu de repaus linie izoelectric (muchiul nu genereaz spontan poteniale

de aciune);

Traseu simplu - la o contracie minim sunt înregistrate doarpoteniale derivate

dintr-o singur unitate motorie, având caracterele prezentate anterior;

Traseu intermediar - la contracii de intensitate medie sunt înregistrate i

poteniale din unitile motorii învecinate, vârfurile sunt numeroase dar se pot

deosebi între ele;

Traseu de interferen - la contracii maximale se obine un traseu bogat în

elemente grafice, cu o succesiune rapid a vârfurilor, ceea ce nu mai permite

verificarea apartenenei potenialelor la o anume unitate motorie.

Traseul electromiografic în diferite afeciuni

Potenialele bioelectrice îi modific parametrii atât în cazul unei afectri primare

a fibrei musculare, cât i în cazul unei leziuni la nivelul motoneuronului, a nervului

motor sau alterri ale metabolismului local. Aspectele patologice ale traseului

EMG se pot clasifica în trasee de tip miogen, neurogeni din tulburri endocrino-metabolice.

Traseul de tip neurogen

Apare în boli ale motoneuronului spinal (traseu neurogen central) sau ale nervului

motor (traseu neurogen periferic) cum ar fi radiculite, nevrite, traumatisme. Se

caracterizeaz prin:

- apariia în condiii de repaus a unor poteniale de aciune;- poteniale cu amplitudine i durat mrite, atât în repaus cât i în timpul

contraciei. Traseele neurogene sunt în general srace în grafoelemente i

prezint poteniale gigante cu frecven redus.

Traseul de tip miogen



Apare înbolile primare ale fibrei musculare, cum ar fi miastenia, miodistrofiile,

etc. Se caracterizeazprin:

- absena activitii electrice în repaus;

- traseu de interferen cu poteniale polifazice cu amplitudine i durat sczute

la care se adaug manifestri electrice specifice, cum ar fi salvamiotonica i

miastenia.

Traseul din tulburrile endocrino-metabolice

Apare cel mai frecvent la pacienii cu spasmofilie. Se caracterizeazprin:

- poteniale electrice în repaus cu aspect repetitiv de tip dublete sau triplete

Bibliografie:

y Indreptar de lucrari practice pentrustudentiifacultatii de medicina generala

SorinAlbu, Dr. Orban- KisKaroly

Chiritoiu Oana Mirabela

Ciobanu Elena Roxana

electromiografia

Documents