electro en cefalo grama
DESCRIPTION
Electroencefalograma - cursTRANSCRIPT
Electroencefalograma (EEG)
Electroencefalografie
Tehnica electrofiziologica prin care se inregistreaza activitatea electrica de la nivelul structurile cerebrale prin montarea electrozilor: La nivelul scalpului ( EEG) La suprafata cortexului (Electrocorticograma) In profunzimea structurilor cerebrale
(Electrograma)
Electroencefalograma
Istoric: 1875 Richard Caton – ECG la soarece si maimuta 1924 Hans Beger – EEG, activitate electrica cerebrala,
modificarea acesteia in diferite stausuri functionale ale creierului: somn, anestezie, hipoxie, boli cerebrale (ex. Epilepsia)
1934 Adrian si Matthews –unde cerebrale, ritm alfa, oscilatii regulate 10-12 Hz
1953 Aserinsky and Kleitmean descriu REM sleep
Electroencefalograma
In momentul excitarii sinaptice a neuronilor (piramidali) se creaza o diferenta de potential intre soma si dendrita determinand aparitia unui flux electric. Suma fluxuri electrice de la acesti neuron creaza potentiale electrice care pot fi inregistrate cu ajutorul encefalografului.
Traseul inregistrat este denumit encefalograma
Aceste sunt denumite si unde cerebrale dar exista obiectii ale mai multor neurofiziologi pentru ca: Sunt slab corelate cu activitatea cerebrala Creierul nu conduce unde electrice Nu sunt masurati curenti electrici, mai de
graba diferenta de potential
Tehnica
-Electrozi cu medii conductive
-Amplificatori si filtre
- Convertor analog/digital
-Aparat de inregistrat
Electrozi Trei tipuri de electrozi:
Electrod activ Electrod de referita Electrod de masa
Configuratie (montaj) : Minima: 1 electrod activ,
1 electrod de referita si 1 electrod masa
Maxima: “multi-channel” poate fi compusa din 128-256 de electrozi activi
Standardizat 1958: 21 de electrozi activi in sistemul 10-20
Amplificare si filtrare
Amplificare 100-100000: Semnalul trebuie amplificat pentru a putea fi vizualizat, inregistrat si convertit
digital Trebuie sa fie selectiva cu separarea semnalului de zgomotul de fond
Se filtreaza semnalul analog pentru eliminarea in mod uzual : “Zgomotul de fond” ex. Semnale de la reteaua de alimentare 50- 60Hz si
alte frecvente “urbane” ( se elimna frecventele peste 40 Hz sau din intervalul 50-60Hz)
Semnale cu frecventa joasa determinata de biopotentialele fiziologice (ex. Respiratia)
Protectie pentru: Supratensiune tranzitorie a echipamentului, pacientului sau al curentului de
alimentare
Convertor analog/digital
Transformarea semnalului analog in semnal digital Impartirea semnalului in parti cu perioada de timp fixa Transformare digitala a fiecarei parti in reprezentare
digitala Rezolutia de conversie este determinata de cea mai mica
amplitudine care poate fi modelata. (obisnuit 212=4096 care permite inregistrarea unui potential minim posibil de 0,5μV)
Se realizeaza o filtrare suplimentara a semnalului prin metode liniare si nonliniare
Aplicatii
Monitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii cerebrale;
Localizare leziuni cerebrale ca: tumori cerebrale, AVC, ischemie cerebrala, traumatisme;
Testarea cailor aferente (PEV, PEA, PES) Controlul anesteziei Investigare epilepsie: Testarea efectelor medicamentelor antiepileptice; Monitorizare dezvoltare cerebrala; Investigare somn – somn si boli asociate.
Ritmuri normale EEG
Frecventa intre 0,5-26 Hz
Sunt impartite pe baza frecventei in 4 tipuri
Amplitudinea variaza cu fiecare tip
alfabetateta
delta
Ritm alfa si beta
deschide ochi
Ritm alfa:
-7,5 – 13 Hz
-Este mai evident in regiunile posterioare
-Conditii: ochi inchisi si relaxare
-Ritm major la adulti in stare de relaxare
Ritm beta:
-14-30 Hz ( >14 Hz)
-Este mai evident in regiunile frontale
-Conditii: activitate mentala (ex. calcul, gandire, ochi deschisi)
-Ritm al activitatii rapide
alfa beta
Ritm delta si theta
Ritm theta:
-3,5 – 7 Hz
-Activitate lenta
-Distributie generalizata
-Normal: la copii sub 13 ani si la adulti in somn stadiul 2
-Patologic: apare focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice
Ritm delta:
-Sub 3 Hz
-Normal si dominant in stadiile 3 si 4 de somn
-Dupa varsta de 1 an
-Patologic: focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice
Artefacte
-Legate de pacient:
-Orice miscare a corpului
-Transpiratie
-Puls
-EKG
-Miscarea ochilor
-Legate de apartura:
-Intreruperea conductantei firelor
-Miscarea electrodului
-Prea multa pasta sau electrod uscat
-Baterie descarcata
Unde normale dar atipice
Lambda –POSTS
Complexe K
Unde V
Fusuri de somn
Variante normale de EEG Ritm psihomotor (ritm armonic
theta)
Varfuri Wicket
Ritm Mu (en arceau)
Varfuri mici ascutite ale somnului (BETS/SSS)
Ritmul de 6 si 14 HZ
vârf-undă 6Hz (varfuri si unde fantoma)
T
D
C
FP
EEG – somn
Durata si succesiunea ritmurilor in perioada de somn
Stadiu I
Stadiu II
REM
Stadiu III-IV
Stadii EEG, EOG, EMG in somn Stadiul 1
Activitate alfa diminuata voltaj scazut asociata cu activitate sedusa 3-7 Hz (unde theta)
Miscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute Stadiul 2
Activitate redusa cu frecvente mixte, se asociaza complexe K cu fusuri de somn de 12-14 Hz
Miscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute Stadiul 3 si 4
Unde delta cu propotie sub 50% (stadiul 3) si peste 50% I stadiul 4 Miscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute
REM Ritm cu activitate rapida cu frecvente mixte (somn desincronizat) Miscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare absente
Stadii ale starii de somn
Stadii 1-4, REMPolisomnografie, REM
EEG
EOG
EKG
Epilepsia grand mal
Epilepsia petit mal