introducere electro

120
Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare INTRODUCERE Protecţia naturii, a resurselor sale naturale, a diversităţilor biologice şi a structurilor ecologice care o definesc, reprezintă o preocupare de interes naţional, economic şi social uman, cu rol determinant în strategia de dezvoltare durabilă a societăţii. Protejarea şi conservarea mediului este în zilele noastre o problemă globală a umanităţii. Progresul tehnic aduce cu sine, alături de atâtea binefaceri pentru om şi numeroase neajunsuri, precum şi o mulţime de substanţe, cărora li se spune "poluante", care ameninţă cu distrugerea mediului înconjurător. Fenomene nedorite sunt consecinţe ale unei dezvoltări industriale neraţionale şi dovedesc că mediul înconjurător nu mai poate prelua la nesfârşit multitudinea de deşeuri rezultate din diferite activităţi industriale. Poluantul poate fi deci o substanţă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, răspândite în mediu, modifică echilibrul acestuia şi aduce daune organismelor vii sau bunurilor materiale. Acest deziderat este stipulat foarte clar şi în principiile şi strategiile de dezvoltare prevăzute în capitolul 1 al Legii 137/1995 - Legea Protecţiei Mediului. In ultimii ani, toate ţările au cunoscut degradarea mediului, care poate să rezulte din folosirea ineficientă şi necontrolată a energiei din dezvoltările economico-sociale şi au introdus legi care să protejeze mediul. în timp, necesităţile de control şi prevenire a poluării au devenit mai stringente. Impactul direct al poluanţilor evacuaţi în atmosferă de către o sursă are loc în arii relativ apropiate de aceasta, pe distanţe de la zeci de metri până la sute de kilometri, în funcţie de parametri fizici, de puterea de emisie a sursei (implicit a cantităţii de poluanţi evacuaţi) şi de factorii direcţi din zonă. Atunci când sursa este amplasată într-o zonă urbană dens populată, cel mai important factor expus la acţiunea directă a poluanţilor este factorul uman, care preia noxele din atmosferă prin inhalare. Dintre toate realizările omului, instalaţiile energetice se află, prin întinderea lor fizică foarte mare, într-o strânsă intercondiţionare cu mediul înconjurător. Instalaţiile energetice, în special centralele termoelectrice care folosesc drept combustibil cărbunele, prezintă un impact complex asupra tuturor factorilor de mediu din 1 Blebea Alexandra

Upload: iulia

Post on 29-Nov-2015

73 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Introducere electro

TRANSCRIPT

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

INTRODUCERE

Protecţia naturii, a resurselor sale naturale, a diversităţilor biologice şi a structurilor ecologice care

o definesc, reprezintă o preocupare de interes naţional, economic şi social uman, cu rol determinant în

strategia de dezvoltare durabilă a societăţii. Protejarea şi conservarea mediului este în zilele noastre o

problemă globală a umanităţii.

Progresul tehnic aduce cu sine, alături de atâtea binefaceri pentru om şi numeroase neajunsuri,

precum şi o mulţime de substanţe, cărora li se spune "poluante", care ameninţă cu distrugerea mediului

înconjurător.

Fenomene nedorite sunt consecinţe ale unei dezvoltări industriale neraţionale şi dovedesc că

mediul înconjurător nu mai poate prelua la nesfârşit multitudinea de deşeuri rezultate din diferite activităţi

industriale.

Poluantul poate fi deci o substanţă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de energie (radiaţie

electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, răspândite în mediu, modifică echilibrul

acestuia şi aduce daune organismelor vii sau bunurilor materiale.

Acest deziderat este stipulat foarte clar şi în principiile şi strategiile de dezvoltare prevăzute în

capitolul 1 al Legii 137/1995 - Legea Protecţiei Mediului.

In ultimii ani, toate ţările au cunoscut degradarea mediului, care poate să rezulte din folosirea

ineficientă şi necontrolată a energiei din dezvoltările economico-sociale şi au introdus legi care să protejeze

mediul. în timp, necesităţile de control şi prevenire a poluării au devenit mai stringente.

Impactul direct al poluanţilor evacuaţi în atmosferă de către o sursă are loc în arii relativ apropiate

de aceasta, pe distanţe de la zeci de metri până la sute de kilometri, în funcţie de parametri fizici, de puterea

de emisie a sursei (implicit a cantităţii de poluanţi evacuaţi) şi de factorii direcţi din zonă.

Atunci când sursa este amplasată într-o zonă urbană dens populată, cel mai important factor expus

la acţiunea directă a poluanţilor este factorul uman, care preia noxele din atmosferă prin inhalare.

Dintre toate realizările omului, instalaţiile energetice se află, prin întinderea lor fizică foarte mare,

într-o strânsă intercondiţionare cu mediul înconjurător.

Instalaţiile energetice, în special centralele termoelectrice care folosesc drept combustibil

cărbunele, prezintă un impact complex asupra tuturor factorilor de mediu din

1

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

zona învecinată acestora (atmosferă, apă, sol, floră şi faună, aliment şi habitaclu), încât

sectorul energetic este considerat ca principala sursă de poluare.

Problematica mediului înconjurător, în domeniul producţiei de energie electrică (şi

termică) pe cărbune este evidenţiată prin următoarele trepte:

• minerit (extragerea cărbunilor şi prepararea cărbunelui);

• arderea cărbunelui şi producerea energiei electrice şi termice;

• gestiunea şi desfacerea deşeurilor - eliminare noxe.

Evacuarea gazelor de ardere şi a poluanţilor atmosferici se face prin coşuri de fum; difuzia

poluanţilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul.

Datorită vitezei proprii de ieşire a jetului de gaze de ardere, a diferenţei de temperatură dintre cea

de evacuare a gazului şi cea a mediului, pana de poluant îşi va continua mişcarea ascendentă până îşi pierde

viteza iniţială, iar temperatura sa o egalează pe cea a mediului.

Viteza vântului şi turbulenţa determină şi ele valoarea concentraţiei de poluant.

Pulberile au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NO2 contribuie la

formarea "ploilor acide", cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea "efectului

de seră" la scară planetară.

La poluarea atmosferei mai pot contribui spulberarea particulelor din depozitele de cărbune şi din

depozitele de zgură şi cenuşă.

Datorită funcţionării termocentralei Turceni, au fost şi sunt afectaţi (într-o măsură mai mare sau

mai mică) o serie de factori de mediu, astfel:

• Atmosfera: - cu pulberi sedimentabile şi pulberi in suspensie;

• Apele: - subterane, prin alterarea indicatorilor de calitate ai pânzei de ape freatice din

depozitele de zgură-cenuşă şi din incintă supraterane, prin creşterea temperaturii apei râului Mureş,

în aval, pe timp de vară cu circa 3^-7 °C;

• Solul: - prin spulberarea pe timp de vânt puternic a particulelor de zgură şi cenuşă din

depozitele (haldele) de zgură şi cenuşă şi aceasta în ciuda operaţiilor de înierbare a taluzurilor

supraînălţării depozitelor;

• Flora (vegetaţia şi pădurile): - prin deteriorarea unor suprafeţe de păduri şi a suprafeţelor

înierbate din zona învecinată termocentralei;

• Fauna (fauna acvatică şi animalele domestice): - prin alterarea directă a mediului de viaţă

şi indirectă, datorită consumului apei şi furajelor poluate, cu implicaţii directe asupra producţiilor

animaliere (carne şi lapte).

2

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A COMPLEXULUI

ENERGETIC TURCENI

1.1. Descrierea generală

Complexul Energetic Rovinari are sediul in apropierea orasului Rovinari, judeţul Gorj. Centrala

termoelectrica este amplasată in apropierea râului Jiu.

Centrala este situata in apropierea caii ferate dublu electrificată Filiaşi-Rovinari.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul zonei de influentă a termocentralei Rovinari

aparţine Piemontului Getic, de vârsta Villa franchiniană, separat de munte de Subcarpaţii Getici

(V.Mihăilescu 1946, 1966). Piemontul Getic constituie o unitate fizico-geografică bine individualizată şi

delimitată, prezentând caractere evidente de tranziţie între munte si câmpie, atât din punct de vedere

geomorfologic cât şi al condiţiilor şi resurselor naturale, precum şi acela al utilizării şi valorificării

acestora, al dezvoltării reţelei aşezărilor şi al aspectelor peisajelor, în foarte mare măsură modificate de om.

Piemonul Getic se subdivide în mai multe unităţi, dintre care Piemontul Motrului cu Dealurile Jilţului,

Dealurile Jiului şi Culuarul Jiului cuprind perimetrul cercetat în această lucrare.

Nota dominantă a reliefului din această zonă este dată de culmile piemontane prelungite, orientate

pe direcţia NV-SE, rezultate din fragmentarea suprafeţei piemontane iniţiale de către reţeaua hidrografică

tributara Jiului. Interfluviile sunt de forma unor culmi rotunjite, care se lărgesc treptat spre SE.

înălţarea continuă la care a fost supus relieful din zonă, a favorizat o continuă şi rapidă adâncire a

reţelei hidrografice şi de accentuare a fragmentării, fapt favorizat şi de rocile

3

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

friabile marnoargiloase, luturi până la nisipuri şi pietrişuri. Adâncirea şi lărgirea reţelei

hidrografice reprezintă un proces continuu, cu o anumită ritmicitate, condiţionată atât de

tectonică, cât şi de climatic. Marea varietate a rocilor sedimentare neconsolidate, în condiţiile

unei accentuări continue a energiei de relief prin creşterea diferenţei dintre suprafaţa iniţială a

piemontului şi a albiilor râurilor, a favorizat o evoluţie rapidă a versanţilor care se menţin în

mare parte, cu o dinamică accentuată.

Procesele de versant sunt destul de active, manifestându-se în special prin eroziunea

de suprafaţă şi adâncime, alunecări de teren, care sunt remarcabil dezvoltate în special pe

terenurile influenţate antropic.

1.3. Descrierea termocentralei

Centrala Rovinari produce energie electrică. Pentru evacuarea gazelor de ardere are în componenţa

sa patru coşuri de fum, cu următoarele caracteristici şi cazane racordate:

Blocul nr. 1

anul punerii în funcţiune: 1972;

înălţime 280m;

diametru la vârf: 7,6m;

cazane racordate la coşul 1: două, cu funcţionare pe păcură ,cărbune şi gaze -Cl,2-

debit 1035 t/h;

Blocul nr. 2

anul punerii în funcţiune: 1973;

înălţime: 280 ;

diametrul la vârf; 7.6m:

cazane racordate la coşul 2:doua, cu funcţionarea pe păcură, cărbune şi gaz; C3,4 -

debit 1035t/h; a funcţionat doar C3;

Blocul nr. 3

anul puneri în funcţiune: 1976;

înălţime :280;

diametrul la vârf:7.6m;

cazane racordate la coşul3:doua, cu funcţionare pe păcură, i cărbune ţi gaz. C5,6 -

debit 1035 t/h; a funcţionat doar C6;

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Blocul nr. 4

anul puneri în funcţiune; 1977;

înălţime : 280 ;

diametrul la vârf: 7.6m.

cazane racordate la coşul 4 :unul, cu funcţionare pe păcură, cărbune şi gaz C I - debit

1035t/h.

Caracteristicii combustibilii(date medii, anul 2004).

* Cărbune: sulf =0,8 % cenuşă = 21,6%

* Păcură: sulf = 2% ; cenuşă = 0,1%

1.3.1. Partea termo-mecanică

Caracteristicile echipamentelor principale sunt identice pentru fiecare din cele 4 grupuri energetice

aflate in etapa actuala in functiune (figura 1.1).

Cazanele sunt identice şi sunt realizate din câte două corpuri jume late (articulate). Cazanele sunt

coaxiale cu turbinele.

Turbinele, amplasate în sala maşinilor, au posibilitatea de a livra cea. 63 GJ/h (15 Gcal/h) abur

pentru încălzit.

în sala cazanelor sunt amplasate instalaţiile de degazare, morile de cărbune şi ventilatoarele pentru

recirculaţia de aer şi gaze.

In exterior sunt amplasate ventilatoarele de aer şi de gaze arse, precum şi instalaţiile pentru

desprăfuirea gazelor arse - electro filtrele (figura II.6).

în corpul buncărilor sunt amplasate staţiile de reducere-răcire, benzile Redler (cota -V +21.00 m) şi

transportoarele de cărbune pentru alimentarea buncărilor (V +37,80 m).

Planşeele de deservire ale cazanelor şi turbinelor se găsesc la V +9,00 m.

La cota 0,00 m sunt instalate pompele de alimentare, iar la cota +6,00 m grupul pentru tratarea

condensatului.

Tot la cota +6,00 m sunt amplasate transversal turbo agregatele (turbinele) cu o distanţă între axe

de 48 m , care formează sala maşinilor.

Evacuarea gazelor arse se face prin 3 coşuri de fum, câte unul la 2 grupuri energetice, a căror înălţime este

de 220 m.

1.3.2. Partea electrică

Centrala termoelectrică ROVINAR-CET-este realizată pentru producerea de energie electrică

debitată în sistemul energetic naţional.

Ea a fost prevăzută iniţial să fie echipată cu 6 grupuri fiecare cu o putere de 330 MW, deci în total

1980 MW.

Etapele de punere în funcţiune au fost următoarele:

• Grupurile 1 şi 2 deservite de coşul nr. I, în anul 1973;

• Grupurile 3 şi 4 deservite de coşul nr. II, în anul 1977;

• Grupurile 5 şi 6 deservite de coşul nr. III, în anul 1979;

• Cele 6 grupuri existente au aceleaşi caracteristici şi anume:

• cazan de abur de 1.035t/h;

• turbina de abur F1C 330 MW;

5

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

• generator electric TNA2 330;

• transformator 400 MVA;

CCCCCCCCCCCCCCCCC TABEL

1.3.3. Gospodărirea de combustibil solid

Conducerea, supravegherea şi dirijarea operaţiilor de manipulare şi mişcare a cărbunelui se fac din

două camere de comandă, câte una pentru fiecare flux.

Cărbunii aduşi în vagoane de cale ferată sunt descărcaţi pe trei estacade supraterane, cu o

capacitate maximă de 22.000 t/zi (18.000 t/zi - vara şi 12.000 t/zi - iarna), de la baza acesteia fiind preluaţi

pe benzi transportoare, de maşini cu roată cu cupe, deplasabile pe cale ferată, fiecare maşină având o

capacitate de preluare de 500 t/h -fluxul I şi 600 t/h -fluxul II.

Depozitul de cărbune este format din patru stive, având capacitatea totală de 530.000 tone,

depunerea combustibilului efectuându-se cu ajutorul a două maşini de stivuit, care au o capacitate totală de

2.500 t/h (1.300 t/h -fluxul I + 1.200 t/h -fluxul II).

Preluarea din depozit se face cu ajutorul a şase maşini cu roată cu cupe, deplasabile pe şine, având

o capacitate de încărcare de 1.200 t/h fiecare (5 buc.) şi una cu o capacitate de 800 t/h.

6

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Pentru descărcarea vagoanelor de uz general este montată o instalaţie de descărcare

prin răsturnare (culbutor) având capacitatea efectivă de descărcare de peste 70 vagoane/24 ore

(2+3 navete/zi x 35 vagoane/navetă x 55 t/vagon).

1.3.4. Tratare chimică a apei

Instalaţiile de tratare a condensatului pentru fiecare bloc energetic principal asigură tratarea

integrală a condensatului pentru fiecare bloc în parte (cea. 500 t/h) şi sunt intercalate între pompele de

condensat treapta I a şi treapta a II a, care asigură o calitate a condensatului corespunzătoare la 0,2 S/cm

conductivitate şi 0,02 mg/l Si02 concentraţie.

Staţia de pretratare cuprinde un număr de 6 decantoare ce asigură decarbonatarea până la duritatea

de 3 od şi limpezirea apei de râu destinată fie circuitelor de răcire, fie alimentării staţiei de demineralizare -

dedurizare. Debitul staţiei se ridică la cea. 1.100 m3/h.

Staţia de demineralizare este compusă din filtre mecanice, filtre barieră pentru reţinerea

substanţelor organice şi de 5 linii de demineralizare pe schema H-OH1-OH2, urmate de finisare în filtrele

cu pat mixt. Alimentarea este cu apă pretratată cu salinitate de cea 8,1 mval/1, ce asigură demineralizarea

apei de adaos la cazane până la 0,2 S/cm conductivitate şi 0,02 mg/l concentraţie de SÍO2. Debitul unitar

al liniilor de demineralizare de 60 m3/h asigură un debit al staţiei de cea. 180 m3/h total. Ca reactivi de

regenerare se folosesc HC1 şi NaOH.

1.3.5. Evacuarea şi depozitarea zgurii şi a cenuşii

Capacitatea creată în depozitul Valea Ceplea prin supraînălţare reprezintă spaţiul 1.= i^ozitare a

zgurii şi cenuşii pentru C.T.E. Turceni.

In prezent termocentrala dispune şi de spaţiu de depozitare de rezervă creat în depozitul nr.2, situat

în lunca Jiului lângă C.E.T. Acest spaţiu limitat de depozitare este destinat funcţionării centralei în

momentele în care este imposibilă exploatării în depozitul Valea Ceplea (incidente majore în depozit, la

estacada de la incinta centralei la depozit, etc).

Necesitatea măririi capacităţii şi funcţionării depozitului Valea Ceplea rezultă din taplut că

oprirea funcţionării acestuia ar implica trecerea în exploatare a depozitului nr.2, care are o capacitate

de depozitare redusă, insuficientă pentru ritmul actual de funcţionare al termocentralei cerut de sistemul

energetic naţional.

Depozitul Valea Ceplea fiind spaţiu principal de depozitare a zguri şi cenuşii pentru

C.T.E.Turceni, funcţionarea optimă a termocentralei este legată direct de menţinerea în bună

funcţionare a acestuia.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Oprirea funcţionării în depozitul Valea Ceplea ar implica trecerea în exploatare a depozitului I I

care are o capacitate de depozitare redusă, insuficientă pentru ritmul actual de funcţionare al

termocentralei, cerut de sistemul energetic naţional.

Lucrările prevăzute a se executa la supraînălţarea depozitului de zgură şi cenuşă Valea Ceplea, se

încadrează în clasa de importanţă I conform STAS 4273/83.

Depozitul de zgură şi cenuşă este asimilat construcţiilor hidrotehnice de baraje cu volum de

retenţie cuprins între 20-100 milioane m3 (volumul de zgură şi cenuşă total este 25 milioane m ).

înălţimea maximă a barajului este de 55 metri (între cota finală de 195 mdM şi cota de fundare 140

mdM).

Construcţia hidrotehnică este definitivă şi principală.

Depozitul a fost conceput iniţial pentru o înălţime finală de circa 100 m, astfel încât să ocupe

întreaga porţiune amonte a Văii Ceplea, între linia de închidere a văii în amonte şi maxim curba de nivel de

250 mdM. Proiectul tehnic s-a predat pentru cota 195 mdM ca o primă etapă.

7

Capacitatea de depozitare totală (nivel de bază şi supraînălţare) care urma să fie asigurată iniţial de

depozitul Valea Ceplea, prin supraînălţarea până la cota 195 mdM, era de circa 25 milioane m3, creată în 3

compartimente de depozitare.

Din această capacitate, asigurată prin supraînălţări succesive ale depozitului până la cota 195 mdM,

au mai rămas circa 18 milioane mc, care asigură funcţionarea centralei pe o perioadă de 8-10 ani, în ipoteza

funcţionării în medie cu 2-3 blocuri energetice. La dimensionarea digurilor depozitului Valea Ceplea s-a

avut în vedere şi asigurarea unei rezerve de capacitate pentru înmagazinarea viituri de calcul aferente

fiecărui compartiment. Volumele de retenţie pot juca rol de volum tampon în caz de accident.

Digurile depozitului sunt dimensionate astfel încât să asigure depozitarea zgurii şi cenuşii evacuată

de centrală, pe perioada de execuţie a digurilor din celelalte compartimente, respectând succesiunea

următoare: 1 compartiment în exploatare, 1 compartiment în execuţie, 1 compartiment în uscare.

La data elaborări prezentei documentaţii, situaţia compartimentelor de depozitare a zgurii şi

cenuşii este următoarea:

• compartimentul I este umplut la nivelul supraînălţării cota 175mdM, fiind executat digul de

supraînălţare cota 180mdM;

• compartimentul II este umplut la nivelul digului de supraînălţare cota 180 mdM.

• compartimentul III este umplut la nivelul digului de supraînălţare cota 188 mdM.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

• capacitatea de depozitare din Valea Ceplea a fost creată prin executarea unor lucrări de bază şi

apoi a unor lucrări de supraînălţare în compartimentele depozitului.

Ca lucrări de bază s-au executat următoarele categorii de lucrări:

• dig de închidere şi 2 diguri de compartimentare;

• estacade pentru transportul şi debuşarea zgurii şi cenuşii;

• instalaţii de colectare şi evacuare a apei limpezite;

• instalaţii de Urmărirea Comportării Construcţiilor (U.C.C);

• lucrări de drenaj;

• lucrări de etanşare a versanţilor. S-

au executat următoarele diguri:

A. Digul de închidere a văii cu cota coronamentului 168md/M, cu înălţimea de circa 2lm,

taluzuri cu pante de 1:2,5, executat din argilă. Pentru micşorarea sub presiunilor din fundaţie

şi asigurarea stabilităţii digului de bază, s-au realizat 9 puţuri auto de versante de 15 m

adâncime dispuse în zona aval a digului.

B. Digul de compartimentare nr.l (dintre compartimentele I ţi II), este situat la circa 1000 m

amonte pe firul văii, cu cota coronamentului 175mdM, are înălţimea de circa 15m, taluzurile

cu pante de 1:2,5, fiind executate din argilă.

C. Digul de compartimentare nr.2, (dintre compartimentele II şi III), este situat la circa 2000

m amonte pe firul văii, cu cota coronamentului 180mdM, are înălţimea de circa 13m,

taluzurile cu panta de 1:2, fiind executat din argilă.

Amplasamentul traseelor celor două ramuri de estacadă este situat pe malul drept, la cote cuprinse

între 197mdM şi 215mdM, aproximativ la jumătatea înălţimii versanţilor.

Traseele estacadelor au fost prevăzute la o cotă superioară depunerii finale de zgură şi cenuşă

pentru prima etapă de dezvoltare a depozitului (195mdM).

Evacuarea zgurii şi cenuşii se face în sistem de amestec hidraulic - pulpă cu o diluţie

de 1:9.

în acest sens există două modalităţi:

depozitul de lângă incintă, cu celulele 1,2,3 în suprafaţă de 100 ha, epuizate, care au suprafaţa

acoperită cu vegetaţie spontană şi celulele 4.1 şi 4.2 cu suprafaţa de circa 80 ha (în construcţie)

8

care se constituie ca o rezervă de depozitare, iazurile de decantare de pe Valea Ceplea, în suprafaţa

de circa 250 ha, care fac obiectul unui studiu distinct.

9

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

CAPITOLUL II SURSE DE POLUARE A MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

2.1. Tipuri de poluanţi specifici termocentralei

Centralele termice dotate cu cazane de abur, cazane de apă fierbinte şi de apă caldă reprezintă un

agent poluant de mediu.

Prin arderea combustibilior în focarele cazanelor se dezvoltă gaze de ardere, care sunt evacuate în

atmosferă prin intermediul coşului. Acestea conţin: C02; CO; S02; NOx; şi

particule în suspensie ( cenuşii etc).

Noxele dezvoltate în procesul de ardere se degajează în atmosferă şi se consideră substanţe

periculoase pentru mediu.

Noxele provocate de procesul de ardere se pot grupa în: oxizi de sulf, oxizi de azot, cenuşii, clor şi

fluor.

Din combustia sulfului rezultă în cea mai mare parte dioxid de sulf (SO2) cea. 95% şi restul

trioxid de sulf (S03).

în atmosferă, dioxidul de sulf se transformă parţial în trioxid de sulf. Aceasta din urmă, împreună

cu vaporii de apă dă naştere la acid sulfuric(H2S04).

La concentraţii peste 1% în aer devine foarte periculos, putând provoca o moarte

rapidă.

Acţiunea nocivă a dioxidului de sulf se face simţită şi asupra plantelor, acesta distruge clorofila şi

frunzele se îngălbenesc.

De asemenea oxizii de sulf şi acidul sulfuric, care se formează, provoacă coroziunea metalelor.

Dioxizii de azot şi vaporii de apă formează acid azotic (HNO3). Oxizii de azot sunt notaţi cu NO

fiind formaţi din monoxid de azot (NO), peste 95% şi dioxid de azot (NO2) restul.

Oxizii de azot şi acidul azotic sunt foarte periculoşi pentru organismul uman; atacă sistemul

respirator şi transformă hemoglobina în metahemoglobină, cauzatoare de paralizii.

Chiar în concentraţii mai mici, de 0,5mg în aer, inspirat pe perioade mai lungi, provoacă slăbirea

organismului, făcându-1 sensibil la acţiunea microbilor. împreună cu oxizii de sulf, acţionând sinergie, duc

la formarea ploilor acide, cu urmări grave asupra faunei şi vegetaţiei.

10

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Tot în cursul arderii, se dezvoltă şi oxizii de carbon. Monoxidul de carbon (CO), substanţă foarte

toxică care apare mai ales în cazul unor arderi incomplete, necontrolate.

Monoxidul de carbon opreşte procesul de oxigenare, transformând hemoglobina în mod ireversibil

în carboxihemoglobină. Dioxidul de carbon (CO2) are acţiune destructiva asupra stratului de ozon.

Noxa Instalaţii noi Instalaţii vechiPulberi 100mg/Nm3 150 mg/Nm3

Pt. cazane cu pt>50MWMonoxid de carbon(CO) 250 mg/Nm2

Oxizi de sulf (SOx exprimaţi în

S02)

Cca.2000 mg/Nm3

Pt. cazane cu pt >100MW50% grad maxim de emisie a

sulfului (GMES) Pt. cazane

energetice cu durata de viaţă

>15ani

Oxizi de azot (NOx exprimaţi în

N02)

Cca.500 mg/Nm3

Pt. cazane cu pt>100MWCea. 800 mg/Nm3

Pt. cazane cu pt>150MW

Substanţe organice

(exprimate în C total)

50 mg/Nm3

Tabel nr. 2.1.1.

Valori limită ale concentraţiei noxelor în gazele de ardere evacuate pe coş, provenite din

instalaţiile de ardere a combustibililor solizi în România.Noxa Instalaţii noi Instalaţii vechiPulberi 50 mg/Nm3 50 mg/Nm3

Pt. cazane cu pt>150 MWMonoxid de carbon(CO) 170 mg/Nm3

Oxizii de sulf(SOx exprimaţi în

S02)

1700 mg/Nm3

Pt. cazane cu ptOOOMW

400 mg/Nm2

Pt. cazane cu pt>300MW

1700mg/Nm2

Pt. cazane energetice mici din

mediul urban si pentru CT din

Bucureşti si staţiuni cu

ptOOOMWOxizii de azot ( NOx 450 mg/Nm2 600 mg/Nm3

11

exprimaţi în NO2)

Tabel. nr.2.1.2.

Valori limită ale concentraţiei noxelor în gazele de ardere evacuate pe coş, provenite din instalaţiile

de ardere a combustibililor lichizi în România.

Noxa Instalaţii noi Instalaţii vechiPulberi 5mg/Nm3 5mg/Nm3

Monoxid de carbon (CO) lOOmg/Nm5

Oxizi de sulf SOx (exprimaţi în

S02)

35mg/Nm3

50mg/Nm3

Pt. gaze naturale

1000mg/Nm3

Pt. gaze industriale

Oxizi de azot NOx (exprimaţi

înNQ2)

350mg/Nm3 350 mg/Nm3

Tabel. nr.2.1.3.

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Valori limită ale concentraţiei noxelor în gazele evacuate pe coş provenite din instalaţiile de ardere a

combustibililor gazoşi. în România.

Alţi poluanţi cu pondere mai redusă sunt clorul şi fluorul.

Cenuşa zburătoare are efecte nocive, mai ales, prin conţinutul de metale grele: plumb, cadmiu, etc.

precum arsen.

Pentru reducerea efectelor poluante s-au elaborat „Norme de eliminare a emisiilor de poluanţi

pentru instalaţiile de ardere" (Ordinul nr. 462/1993 al Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului) .

2.1.1. Oxizi de sulf

Din oxidarea sulfului combustibil, cea mai mare parte (peste 95%) se transformă în SO2, restul în

S03. Conversia SO2 în SO3 are loc în flacără, în cazul unui exces mare de oxigen, dar şi pe traseul gazelor,

în prezenta oxizilor de vanadiu şi chiar de fier, care joacă rol de catalizator, mai ales la temperaturi de peste

800 °C.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Evacuat în atmosferă, dioxidul de sulf reacţionează în proporţie de 1+2 %0/h cu

oxigenul, sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete solare, dând naştere anhidridei sulfuroase (SO3),

conform relaţiei:

2S02 + 02 +UV = 2S03

SO3 se combină cu vaporii de apă din atmosferă şi formează acidul sulfuric. în perioada de ceaţă şi

în zilele foarte ceţoase sau umede se atinge un grad de transformare de până la 15,7%.

SO3 + H20 = H2SO4

Dioxidul de sulf reprezintă o substanţă toxică, cu acţiune iritantă asupra mucoaselor respiratorii şi

conjunctivale, tuse.

2.1.2. Oxizi de azot

Din cantitatea totală de NOx dezvoltată prin ardere, aproximativ 95% este sub formă de monoxid de

azot (NO) şi doar restul sub formă de dioxid de azot (NO2). Eliminat în atmosferă, în prezenţa oxigenului

din aer şi sub acţiunea razelor ultraviolete, se transformă destul de repede în N02, care este foarte toxic.

NO2 împreună cu apa formează acidul azotic, conform reacţiei: N02 + H20 = HNO3

Prin agresivitatea şi toxicitatea lor, oxizii de azot şi acidul azotic sunt extrem de periculoşi pentru

mecanismul biologic uman.

Un alt oxid de azot cu caracter nociv este N2O (protoxidul de azot) - gaz stabil care se descompune

de-abia la 6OO0C în elementele N2 şi O2. Acest gaz se comportă ca şi un gaz inert până la 10 km

deasupra pământului, deci până în troposfera. N2O este un gaz cu efect nociv dublu: pe de o parte participă

la efectul de seră şi pe de altă parte distruge pătura protectoare de ozon din stratosfera (10+15 km deasupra

pământului). Fenomenul este puternic accentuat de faptul că durata de viaţă a N2O este deosebit de mare

(până la 180 ani), în stratosfera se absorb razele ultraviolete cu lungimea de undă între 200+242 nm de către

moleculele de oxigen. Rezultă disocierea acestora şi producerea de ozon, conform reacţiilor:

UV + 02 = O + O 0 + 02 +

M = 03 + M

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

12

Blebea Alexandra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

UV + 302 = 203

unde: M este un partener de activare.

Ozonul astfel format absoarbe razele ultraviolete în domeniul 200+340 nm şi se descompune în

oxigen molecular şi atomic; dacă însă lungimile de undă sunt mai mici de 310 nm, se formează oxigenul

singular, în stare activată (O*).

UV + o3 = O* + 02 N20 + O*

= NO* + NO* NO* + 03 =

N02 +02 N02 + O = NO* + 02

03 + O = 02 + o2

Acesta reprezintă ciclul Johnston - Crutzen de distrugere a stratului de ozon. Cel mai important catalizator

ce contribuie cu aproximativ 25% la distrugerea stratului de ozon este radicalul NO*, produs din

descompunerea protoxidului de azot (N2O).

2.1.3. Oxizi de carbon

Oxidul de carbon este unul dintre toxicii cu mare răspândire. Acesta pătrunde în sânge datorită

următoarelor proprietăţi fizico-chimice: densitate apropiată de cea a aerului, difuzibilitate mare şi afinitate

ridicată a hemoglobinei pentru CO.

Dioxidul de carbon este toxic numai în concentraţii mari (peste 5000 ppm). CO2 influenţează clima

prin efectul de seră creat asupra pământului, contribuţia sa fiind de cea 50%.

Până în prezent, nu există soluţii tehnico-economice de combatere a emisiilor de CO2.

Singura soluţie fezabilă este accentuarea creşterii eficienţei la producerea, transformarea şi

utilizarea energiei termice. Din fericire, procesul de asimilare clorofiliană (fotosinteza) foloseşte CO2

expirat de fiinţele vii sau eliminat de industrie, dând naştere la glucide şi la oxigen:

6CO2 + 6H20 lumina C6H1206 + 6 02

2.1.4. Cenuşa zburătoare

Cenuşa zburătoare eliminată prin coşul de fum al instalaţiilor de ardere, praful fin de cenuşă,

antrenat de vânt din haldele de cenuşă şi praful de cărbune provenit din depozitele de cărbune sau din

transportul şi prepararea acestuia, constituie împreună o noxă solidă, care se găseşte şi sub formă de

aerosoli.

în cazul în care cenuşa are în compoziţie şi un conţinut redus de metale grele (Cr, Ni, Cd, As, Pb),

aerosolii formaţi sunt netoxici. Sub aspect nociv, aceştia prezintă importanţă numai în cantităţi mari.

2.2. Poluarea aerului

Metodologia utilizată pentru determinare emisiilor de poluanţi şi a nivelurilor de poluare a

atmosferei generate de sursele aferente CTE-Turceni se bazează pe:

• cerinţele Ord. 184/1997;

• cerinţele IPM Târgu Jiu, specifice obiectivului studiat;

• rezultatele şi concluziile obţinute în cazul Bilanţului de Mediu elaborat de ICIM în anul 2004

• datele existente.

Astfel, s-a utilizat o metodologie în doi paşi, fiecare pas implicând o abordare specifică a problemelor

în relaţie cu condiţiile particulare existente.

Primul pas a constat în determinarea emisiilor de poluanţi pentru sursele majore şi pentru sursele

secundare. Acest pas a avut drept scop obţinerea datelor privind caracteristicile fizico-chimice ale surselor

de poluare a atmosferei în vederea realizării următoarelor obiective:

• elaborarea inventarului actual al emisiilor atmosferice;

• evaluarea eficienţei sistemelor existente pentru controlul emisiilor;

• fundamentarea evaluării surselor/emisiilor în raport cu prevederile Ord 462/1993, a identificării

neconformărilor cu prevederile legislaţiei în vigoare;

• crearea bazei de date necesară modelării matematice a dispersiei poluanţilor.

Al doilea pas a constat în determinarea nivelurilor şi distribuţiei spaţiale a câmpurilor de

concentraţii ale poluanţilor în atmosferă în vederea evaluării poluării aerului ambiental generată de emisiile

de la CTE Turceni în raport cu standardele de calitatea aerului în vigoare (STAS 12574-87), precum şi cu

prevederile Directivelor UE specifice (Directiva cadru 96/62/EC şi Directivele fiice) ce urmează a fi

transpuse în legislaţia naţională pentru calitatea aerului în următorul an.

14

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

întrucât parametri fizici ce caracterizează sursele majore (coşurile de dispersie cu h = 280 m,

aferente cazanelor centralei) determină împrăştierea poluanţilor pe arii foarte mari, până la distanţe de

ordinul kilometrilor faţă de surse, reţeaua pentru supravegherea emisiilor ar trebui să aibă o extindere

spaţială suficientă pentru acoperirea ariei cu impact semnificativ. Acesta ar însemna includerea în reţea a

cel puţin tuturor perimetrelor localităţilor amplasate de-o parte şi alta a albiei râului Jiu până la distanţe de

circa 10 km în amonte şi în aval faţă de amplasamentul centralei. Având în vedere caracterul aleatoriu al

fenomenului de poluare a atmosferei, pentru obţinerea unor rezultate pertinente sunt necesare date, aşa cum

s-a menţionat, pe o perioadă de minimum un an. Costurile unui asemene abordări ar fi deosebit de ridicate,

iar perioada de derulare a studiului s-ar extinde la cel puţin 1.5 ani.

Chiar şi în aceste condiţii, rezultatele obţinute exclusiv prin măsurători în imisie ar avea un anumit

grad de incertitudine deoarece acesta integrează pentru un poluant aporturile tuturor surselor ce

influenţează amplasamentul staţiei de monitoring, fiind dificil de cuantificat aporturile singulare. în cazul

de faţă, perimetrele localităţilor din zona de influenţă a surselor de la CTE Turceni sunt influenţate nu

numai de aceste surse, ci şi de întreaga multitudine de surse proprii (încălzire rezidenţială, trafic rutier,

activităţi agricole, etc.)

Efectuarea unei campanii de măsurători pentru concentraţiile de poluanţi în atmosferă (imisii) pe o

perioadă limitată de timp, într-un număr limitat de puncte ar conduce la erori grave de interpretare a

rezultatelor, atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ.

în lucrare vor fi prezentate şi analizate şi rezultatele existente privind măsurătorile de imisii.

Detaliile metodologice specifice fiecăruia dintre cei doi paşi de abordare a problemei vor fi prezentate în

secţiunile următoare.

A - Emisii de poluanţi în atmosferă

Descrierea şi justificarea investigaţiilor. Rezultatele obţinute.

Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici aferente CTE Turceni pot fi clasificate în două categorii:

• surse majore;

• surse secundare.

Sursele majore sunt reprezentate de coşurile pentru dispersia gazelor de ardere de la cazanele centralei.

Aceste surse sunt dirijate şi prevăzute cu sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor de particule,

constând în electrofiltre cu randamentul de peste 99%.

15

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

CTE Turceni are 4 coşuri de dispersie identice, cu înălţimea de 280 m şi diametrul de

10,82 m.

Racordarea canalelor de gaze de la cele 7 cazane existente este următoarea:

• coş nr.l - cazanele 1+2;

• coş nr. 2 - cazanele 3+4;

• coş nr. 3 - cazanele 5+6;

• coş nr.4 - cazanul 7.

Dintre cele 7 cazane ale centralei sunt funcţionale numai 4, şi anume : Cazanele

nr. 1,3,6 şi 7.

Principalul combustibil utilizat este lignitul din bazinul carbonifer Oltenia. Alături de

acesta se utilizează păcura şi gaze naturale. Sursele secundare sunt reprezentate de:

• stocarea şi manevrarea cărbunelui şi a păcurii;

• stocarea substanţelor chimice (NaOH şi HC1) necesare tratării apei de răcire;

• traficul (CF şi auto) intern;

• concasarea cărbunelui.

Primele trei tipuri de surse sunt nedirijate, stocarea şi manevrarea (parţial) a cărbunelui şi traficul intern

fiind surse libere.

Sursele asociate concasări cărbunelui sunt dirijabile şi prevăzute cu sisteme pentru controlul

(reducerea) emisiilor de particule (cicloane cu randamentul de 80%: unul în funcţiune, altul urmând a fi

modernizat şi reinstalat). Evacuarea aerului încărcat cu particule

nereţinute în cicloane se face prin coşuri cu h = 20m, ^ ~ 0,6m. B -

Emisii de poluanţi asociate surselor majore.

La CTE-Turceni există un sistem foarte bine pus la punct pentru urmărirea permanentă a emisiilor

de poluanţi de la coşurile aferente cazanelor centralei.

Sistemul a fost elaborat şi implementat de către specialiştii de la ICEMENERG şi de la SC

TERMOELECTRICA S. A., fiind operat în prezent de către personalul de specialitate din cadrul CTE-

Turceni. Acest sistem cuprinde două subsisteme:

• subsistemul pentru calculul parametrilor fizici (temperatura şi viteza gazelor la

evacuarea în atmosferă, debitul de gaze evacuate) şi chimici (debite masice de

poluanţi: SO2, CO2, NO2 , particule) ai emisiilor din fiecare coş în funcţie de : tipul,

17

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

cantitatea şi caracteristicile combustibililor utilizaţi, modul de funcţionare a cazanelor,

randamentul electrifiltrelor, utilizând programul EMPOL. Programul a fost elaborat de

specialiştii ICEMERG şi TERMOELECTRICA, luând în considerare procesele de

ardere, tipul de cazane şi alţi parametri tehnici caracteristici centralei, precum şi

factorii de emisie specifici prevăzuţi în metodologia EEA/EMEP/CORINAIR pentru

poluanţii gazoşi şi cei pentru particule stabiliţi de specialişti pentru centralele

aparţinând SC TERMOELECTRICA S.A.;

• subsistemul măsurătorilor periodice ale concentraţiilor de poluanţi în emisie, cu

laboratorul mobil ROTORK prevăzut cu:

- analizor pentru NOx bazat pe metoda prin chemiluminiscenţa (metoda de referinţă);

- analizoare pentru C02, CO, S02, bazate pe metoda de fotometrie nedispersivă în infraroşu (metode de

referinţă);

- analizor pentru O2 bazat pe metoda paramagnetică (metoda de referinţă);

- duza izocenetică pentru prelevarea pulberilor, cu măsurarea acestora în laborator prin metoda

gravimetrică (metoda de referinţă).

Primul subsistem (calculul parametrilor fizico-chimici) utilizează o bază de date constând din

consumurile orare, zilnice, lunare şi anuale de combustibili, pe tipuri, pentru fiecare cazan, numărul de ore

de funcţionare a cazanului, parametri de funcţionare ai electrofiltrelor şi cazanelor, buletinele de analiză ale

combustibililor solid şi lichid.

Baza de date este actualizată zilnic.

Al doilea subsistem (măsurători periodice) se aplică în conformitate cu prevederile Ord 462/93

referitoare la efectuarea măsurătorilor la emisie.

Sistemul de determinare şi urmărire a emisiilor de poluanţi utilizat în mod constant la CTE-Turceni

se bazează pe metodele şi practicile recunoscute şi utilizate în UE, adoptate (OM 420/2000 referitor la

inventarele de emisii bazate pe metodele EEA/EMEP/CORINAIR şi US EPA/AP-42) sau în curs de

adoptare (metode de măsurare) în legislaţia naţională pentru protecţia calităţii atmosferei.

Investigaţiile efectuate, (verificarea bazei de date pentru calculul emisiilor, verificarea calculelor de

emisii, cunoaşterea modului real de utilizare a sistemului descris) în vederea elaborării lucrării de faţă, au

demonstrat corectitudinea modului de determinare a emisiilor de poluanţi şi a modului de aplicare a

sistemului descris.

Ca urmare, datele furnizate de sistem, deţinute şi actualizate permanent de CTE-Turceni constituie

o bază reală, deosebit de valoroasă pentru elaborarea inventarelor de emisii.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Inventarele de emisii necesare pentru lucrarea de faţă s-au elaborat pe baza datelor furnizate de

CTE-Turceni pentru întreg anul 2004 şi pentru primele 5 luni ale anului 2009.

Raţiunile pentru care s-a recurs la acest mod de abordare sunt:

corectitudinea şi completitudinea datelor existente;

• dificultatea şi incertitudinile în elaborarea unor inventare de emisii de anvergura celor necesare

pentru un asemenea obiectiv, numai pe baza unor măsurători efectuate la un moment dat, mai ales

în condiţiile în care cazanele centralei au perioade şi moduri de funcţionare diferite;

• asigurarea unei certitudini privind inventarul emisiilor de la surse majore, cum este cazul CTE-

Turceni, bazat în exclusivitate pe măsurători, presupune existenţa unui sistem de monitoring

continuu al emisiilor, în timp real.

în tabelele nr. 2.2.1; 2.2.2; 2.2.3; 2.2.4 , de mai jos se prezintă principalele caracteristici ale emisiilor de

poluanţi evacuaţi în atmosferă prin coşurile aferente cazanelor centralei. Se menţionează că, în vederea

elaborării unui inventar de emisii complet s-a procedat astfel:

• emisiile de SO2, CO2, NOx, CO şi particule s-au determinat pe baza datelor furnizate de CTE-

Turceni (calcule şi măsurători)

• emisiile de HC1, HF, metale şi compuşi organici precum şi de particule cu diametre sub 10 V m,

rezultate din arderea cărbunelui s-au determinat cu metodologia US EPA/AP-42.

Cazan nr. 1 -coş 1

Tabel 2.2.1.

Poluant Debit Debit Concentraţie Limietemasic Gaze în emisie OM 462/93, OM 756/97

(kg/h) (Nm3/h) (mg/N m3) (mg/N m3)PA PI

S02 4797.4 1227894 3907 - *Nox 718.9 1227894 585.5 560 800CO 195.2 1227894 159.0 175 250Particule 730.6 1227894 595.0 105 150PM 10 292.2 1227894 238.0 - -HC1 224.4 1227894 - - -

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

HF 28.0 1227894 - - -

As 0.077 1227894 - - -Cd 0.010 1227894 - - -

Cr 0.049 1227894 - - -

Co 0.019 1227894 - - -Pb 0.079 1227894 - - -Mg 2.057 1227894 - - -Mn 0.092 1227894 - - -Hg 0.016 1227894 - - -Ni 0.052 1227894 - - -Se 0.243 1227894 - - -Benzen 0.243 1227894 - - -HAP 0.002 1227894 - - -

PM10 = particule cu diametre aerodinamice <10 ^ m HAP =

hidrocarburi aromatice policiclice * = reducere cu 25% faţă de

anul 2004

Cazan nr.3 - coş 2

Tabel 2.2.2.

PoluantDebit masic

(kg/h)

Debit Gaze(Nm3/h)

Concentraţie în

emisie3

(mg/N m )

LimieteOM 462/93, OM

756/97(mg/Nm3) PA PI

S02 4890.5 1213.102 4031.4 -NOx 605.2 1213.102 491.9 560 800CO 188.3 1213.102 155.2 175 250Particole 148,1 1213.102 122.1 105 150PM 10 59.2 1213.102 - - -HCl 222.9 1213.102 - - -HF 27.8 1213.102 - - -As 0.076 1213.102 - - -Cd 0.010 1213.102 - - -Cr 0.049 1213.102 - - -Co 0.019 1213.102 - - -Pb 0.078 1213.102 - - -Mg 2.043 1213.102 - - -Mn 0.091 1213.102 - - -Hg 0.052 1213.102 - - -Ni 0.052 1213.102 - - -Se 0.241 1213.102 - - -Benzen 0.241 1213.102 - - -HAP 0.002 1213.102 - - -

PM10 = particule cu diametre aerodinamice <10 ^ m HAP =

hidrocarburi aromatice policiclice * = reducere cu 25% faţă de

anul 2004

Cazan nr. 6 - coş 3

Tabel 2.2.3.

19

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Poluant Debit Debit Concentraţie Limietemasic Gaze în emisie OM 462/93, OM 756/97(kg/h) (Nm3/h) 3

(mg/N m )3

(mg/N m ) PA

PIS02 4745.1 1192305 3979.8 - *NOx 597.5 1192305 501.2 560 800CO 157.7 1192305 132.2 175 250Particole 176.7 1192305 148.2 105 150PM 10 70.7 1192305 - - -HC1 220.4 1192305 - - -HF 27.5 1192305 - - -As 0.075 1192305 - - -Cd 0.010 1192305 - - -Cr 0.048 1192305 - - -Co 0.019 1192305 - - -Pb 0.077 1192305 - - -Mg 2.020 1192305 - - -Mn 0.090 1192305 - - -Hg 0.016 1192305 - - -Ni 0.051 1192305 - - -Se 0.238 1192305 - - -Benzen 0.238 1192305 - - -HAP 0.002 1192305 - - -

PM10 = particule cu diametre aerodinamice <10 ^ m HAP =

hidrocarburi aromatice policiclice * = reducere cu 25% faţă de

anul 1989 Cazan nr.7 - coş 4 Tabel 2.2.4.

PoluantDebit masic

(kg/h)

Debit Gaze

(NmVh)Concentraţie în

emisie(mg/N m3)

LimieteOM 462/93, OM 756/973

(mg/N m ) PA PIS02 4985.5 1226870 3979.8 - *NOx 629.1 1226870 501.2 560 800CO 143.6 1226870 132.2 175 250Particole 180.4 1226870 148.2 105 150PM 10 72.2 1226870 - - -HCl 219.3 1226870 - - -HF 27.4 1226870 - - -As 0.075 1226870 - - -Cd 0.010 1226870 - - -Cr 0.048 1226870 - - -Co 0.019 1226870 - - -Pb 0.077 1226870 - - -Mg 2.020 1226870 - - -Mn 0.090 1226870 - - -Hg 0.016 1226870 - - -Ni 0.051 1226870 - - -Se 0.238 1226870 - - -Benzen 0.238 1226870 - - -HAP 0.002 1226870 - - -

PM10 = particule cu diametre aerodinamice <10 jurn HAP =

hidrocarburi aromatice policiclice * = reducere cu 25% faţă

de anul 1989

20

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

2.2.1. Controlul emisiilor poluante şi urmărirea încadrări în norme

• Până la data de 01.01.2012, S.C.ELECTROCENTRALE S.A doreşte să realizeze integral

programele de investiţii pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile în instalaţiile mari

de ardere pe care le deţine:

• reducerea emisiilor de oxizi de sulf prin desulfurarea gazelor de ardere la grupurile

energetice nr .3,4,5 şi 6 (400 mg/Nm3);

• reducerea emisiilor de particule prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocurilor

energetice nr.3,4,5 şi 6 (50 mg/Nm3);

• reducerea emisiilor de oxizi de azot prin utilizarea unor combinaţii de măsuri primare cum

ar fi, arzătoare cu formare redusă de NOx cu introducerea combustibilului şi aerului în mai multe

trepte, recircularea gazelor de ardere.

Studiile de soluţie vor stabili ce combinaţie de măsuri primare suplimentare va trebui adoptate în

funcţie de geometria focarului, tipul cazanului şi caracteristicile energetice ale lignitului.

21

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Introducerea celor mai bune tehnici disponibile se va realiza la fiecare instalaţie mare de

ardere existentă în funcţie de obligaţiile de producţie ale societăţii şi de necesitatea tehnică de

oprire a acesteia.

Efortul financiar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile, estimat la cea 330 mii. dolari,

va putea cunoaşte imediat după 01.01.2012 o uşoară relaxare ce poate fi susţinută şi de posibilităţile de a

satisface eventualele cereri de export de energie „verde".

2.2.1.1. Aprecierea emisiilor

Valorile măsurate vor fi comparate cu valorile de referinţă precizate în normele specifice pentru

instalaţiile energetice şi aprobate de MAPPM. Aceste valori vor fi convertite în medii orare.

Se consideră respectată norma de limitare a emisiei atunci când nici una din mediile determinate

pentru indicatorii specifici instalaţiei (de regulă concentraţiile în gazele arse ale SO2, NOx şi pulberi) nu

depăşeşte valoarea limită din normă - concentraţia maximă admisă -(C.M.A.).

în scopul măsurării permanente a emisiilor (monitoring continuu), valorile limită sunt considerate

respectate dacă în decursul unui an calendaristic:

- nici o medie zilnică nu depăşeşte valoarea limită, cu excepţia perioadelor de porniri-opriri ale

instalaţiilor;

- 97% din totalul mediilor orare nu depăşeşte de 1,2 ori valoarea limită;

- nici una din mediile orare nu depăşeşte dublul valorii limită.

în prezent, termocentralele nu dispun în general de aparatură specializată pentru efectuarea acestor

măsurători, existând la nivel naţional un program de dotaţii cu o astfel de aparatură. în această situaţie

evaluarea emisiilor poluante se face pe bază de calcul, conform "Metodologiei de evaluare operativă a

emisiilor de SO2, NOx, pulberi şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice" elaborate de D.S.D.E. şi

aprobată de M.A.P.P.M.: PE-1001/1994.

în strategia S.C. TERMOELECTRICA S.A., privind protecţia mediului pentru perioada următoare,

referitor la controlul emisiilor şi urmărirea încadrării în norme sunt cuprinse următoarele obiective:

• Pe termen scurt: - dotarea cu laboratoare mobile specializate pentru măsurarea

emisiilor poluante (SO2, NOx, CO, CO2, pulberi).

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Actualmente există în ţară, dotarea S.C. Electrocentrale Turceni S.A., de la firma engleză ROTORK, 1

astfel de echipament - autolaborator, care se utilizează periodic, prin rotaţie, la toate unităţile energetice din

ţară.

• Pe termen lung: - dotarea termocentralelor importante cu instalaţii fixe de supraveghere a emisiilor

poluante (monitoring continuu).

Acţiunea se desfăşoară eşalonat pe priorităţi, funcţie de posibilităţile de finanţare, în cadrul

programelor de reabilitare - retehnologizare a grupurilor energetice, cu finanţarea monitoringului din partea

unor instituţii financiare interne şi internaţionale.

2.2.1.2. Metode de măsurare.

Cunoaşterea în orice moment a situaţiilor emisiilor de poluanţi se realizează prin măsurarea

continuă a emisiilor de poluanţi, integrând analize atât pentru poluanţi cât şi pentru pulberi evacuate în

atmosferă.

In conformitate cu experienţa altor ţări, înainte de măsurarea poluanţilor la coşul de fum trebuie măsurată

pe fiecare canal de gaze arse concentraţia următoarelor gaze:

so2

22

NO; N02 (NOx) -

02 CO C02

concentraţia de praf (pulberi), la cazanele pe cărbune.

Măsurarea continuă a emisiilor se poate face prin trei sisteme (metode) de măsură:

a) metoda de analiză extractivă;

b) metoda de analiză "in-situ";

c) metoda de analiză combinată; a)

Metoda de analiză extractivă:

Metoda de analiză extractivă pentru analiza gazelor, care presupune:

- Sistemul de prelevare a probei gazoase din fluxul de gaze de ardere, format din:

- sonda de prelevare a probei de gaz;

- unitatea de condiţionare a probei de gaz;

- linii de transport a probei de gaz de la sondă la unitatea de condiţionare şi de aici la analizorul de gaze.

- Analizorul de gaze, care în principiu este format din:

- carcasă (care conţine celula de măsură);

- sistemul de alimentare cu probe gazoase.

Metoda de analiză extractivă pentru analiza pulberilor, care presupune:

- Sistemul de prelevare a probei gazoase din fluxul de gaze de ardere, format din:

- sonda de prelevare a probei de gaz;

- unitatea de analiză.

b) Metoda de analiză "in-situ":

Măsurătorile "in-situ" se efectuează analizând direct fluxul de gaze ce trec prin coş şi facilitează

măsurarea instantanee a emisiilor.

Metoda de analiză "in-situ" pentru analiza gazelor, al cărui principiu de măsurare este optoelectric

şi presupune:

- un emiţător fixat pe peretele coşului de fum / canalului de gaze arse;

- un receptor, montat pe partea diametral opusă emiţătorului.

Metoda de analiză "in-situ" pentru analiza pulberilor, care presupune că determinarea cantităţii de

pulberi în gazele de ardere se efectuează utilizând aceeaşi configuraţie emiţător-receptor, utilizând

principiul atenuării unui flux luminos, datorat particulelor solide din fluxul de gaz, această atenuare fiind

proporţională cu concentraţia de pulberi din fluxul de gaz.

Concentraţia poate fi afişată în unităţi de concentraţie (mg/m3). Determinarea pulberilor se

realizează cu ajutorul opacimetrelor.

c) Metoda de analiză combinată

Această metodă combină cele două metode de măsură, pentru a obţine un sistem capabil să

măsoare atât componentele gazoase cât şi pulberile.

Principalele firme europene de aparatură de măsură şi control noxe gazoase şi pulberi (majoritatea

dintre ele având filiale în ţara noastră) sunt următoarele:

- Siemens (Germania);

- Rotork (Anglia) - reprezentanţă Ropic;

- Oldham (Franţa) - reprezentanţă T.D.B. şi CCS;

- Hartman-Brown (Germania);

- Emission (Franţa) - reprezentanţă CCS;

- Servomex (Anglia);

- Ronatel (Italia);

- B.T.G. (Austria).

Analizoarele de gaze de ardere şi analizoarele de pulberi funcţionează pe baza următoarelor

principii de măsură:

• analiza prin absorbţia radiaţiei infraroşii;

23

• analiza prin absorbţia radiaţiei ultraviolete;

• analiza prin chemiluminiscenţă;

• analiza pe baza principiului magneto pneumatic (paramagnetic);

• analiza prin ionizare în flacără;

• analiza prin procedeul electrochimie;

• analiza pe baza principiului gravimetric;

• analiza pe baza principiului absorbţiei radiaţiei beta;

• analiza pe baza principiului absorbţiei (opacităţii) şi difuziei luminii. Achiziţionarea datelor se

efectuează cu ajutorul calculatoarelor de evaluare, care se

compun din: - calculatorul propriu-zis;

- tastatura;

- imprimanta.

Procesarea suplimentară a datelor şi stocarea acestora din urmă se efectuează cu ajutorul

calculatoarelor de evaluare şi stocare.

Supravegherea calităţii aerului este prevăzută a se realiza printr-o reţea de supraveghere, a cărui

configuraţie decurge din obiectivele principale ale monitoringului calităţii aerului, ca element de

fundamentare a strategiilor de control.

2.2.2.2. Inventarierea surselor poluante

Nivelul actual de dotare al termocentralelor, în general, nu permite urmărirea continuă, prin

măsurători, a nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Cerinţele actualei legislaţii, precum şi solicitările organizaţiilor de specialitate interne şi

internaţionale în domeniul stabilirii aportului termocentralelor la poluarea atmosferei, au impus adoptarea

unor modele de calcul capabile să realizeze inventarieri ale diverselor surse; acolo unde situaţia o permite,

modele de calcul se folosesc în paralel cu măsurătorile.

Modelul de calcul CORINAIR realizează inventarul anual al diferitelor tipuri de surse poluante

amplasate pe teritoriul unei regiuni sau al unei ţări. Acest model este folosit de către Agenţiile Judeţene de

Protecţia mediului, unităţile energetice utilizând alte modele de calcul.

In prezent, termocentralele nu dispun în general, de aparatură specializată pentru măsurarea

emisiilor poluante, situaţia urmând să se realizeze în următorii ani, pe cont propriu sau prin programe de

modernizare internaţionale.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Dotarea cu aparatură proprie de măsură şi control este impusă însăşi prin perspectiva aderării la

Comunitatea Europeană (2007).

Datorită acestui fapt cât şi pentru realizarea unor postevaluări pe diferitele perioade de timp,

inclusiv pentru întocmirea inventarelor şi a rapoartelor statistice, pentru verificări ale încadrării în norme,

precum şi pentru elaborarea unei prognoze, evaluarea emisiilor se face pe bază de calcul, potrivit

"Metodologiei de evaluare operativă a emisiilor de NOx, SO2, pulberi şi CO2 din centralele termice şi

termoelectrice", lucrare elaborată de Serviciul Protecţia Mediului din RENEL şi avizată de Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului: PE-1001/1994.

Modelele de calcul au în vedere situaţia actuală a centralelor termice şi termoelectrice din România

(procedee clasice de ardere a combustibililor şi lipsa instalaţiilor de epurare-reducere a emisiilor de SO2,

NOx şi CO2).

Pe măsura introducerii şi în ţara noastră a procedeelor "primare" sau "secundare" de reducere a

emisiilor gazoase, la calculul factorilor de emisie va trebui să se ţină seama şi de eficienţa (randamentul)

acestora, aşa cum se procedează acum în cazul cenuşii zburătoare, unde intervine randamentul instalaţiilor

de desprăfuire.

24

2.3. Poluarea apelor

O importanţă deosebită în fluxul tehnologic de utilizare a apei şi cu implicaţii asupra calităţii apei

evacuate o are calitatea apei preluate din sursă, în general, sursa de apă industrială trebuie să îndeplinească

condiţiile minime:

• să aibă un conţinut redus de săruri minerale, în special calciu şi magneziu;

• să nu conţină fier sau mangan;

• să nu aibă reacţie acidă;

• să îndeplinească condiţii de temperatură.

Calitatea apei de alimentare a circuitelor termice, din punct de vedere chimic, are o puternică

influenţă asupra siguranţei în exploatare a echipamentelor.

Depăşirea limitei de solubilitate poate determina depuneri pe circuitele de apă ale cazane lor sau

depuneri sub formă de nămol.

Concentraţia acestor depuneri depinde de natura impurităţilor provenite din apa de alimentare.

în acest sens, principalii indicatori de interes sunt:

• duritatea (temporară, carbonică, permanentă);

• alcalinitatea;

• conţinutul materii în suspensii;

• conţinutul de gaze dizolvate - conţinutul de oxigen şi cel de bioxid de carbon;

• conţinutul de bioxid de siliciu;

• conţinutul total de săruri (se apreciază în funcţie de valorile indicatorului conductivitate);

• conţinutul de substanţe organice;

• concentraţia ionilor de hidrogen (pH, cu în intervalul 7,5 - 8,5 )

• Calitatea necesară a apelor de răcire impune condiţii mai puţin restrictive urmărindu-se însă ca prin

proprietăţile sale să nu determine depuneri sau chiar obturări ale conductelor sau fenomene de

coroziune.

• Indicatorii de interes în acest caz sunt:

• conţinutul de materii în suspensie;

• conţinutul în ulei;

• concentraţia ionilor de hidrogen;

• conţinutul de substanţe organice;

• duritatea temporară;

Analizele asupra probelor de apă brută au evidenţiat următoarele aspecte:

• valorile indicatorului pH au variaţii în limitele normale pentru ape de suprafaţă se încadrează în

intervalul 7,0-7,8;

• încărcarea organică exprimată prin indicatorul consum chimic de oxigen prin metoda cu

permanganat de potasiu - CCO - Mn este redusă, valorile determinate prin analize încadrându-se în

concentraţiile maxime admise chiar pentru categoria I-a de calitate conform STAS 4706-88;

• conţinutul de suspensii exprimat prin indicatorul materii în suspensie (nenormat de STAS 4706-88

dar de interes pentru buna funcţionare a instalaţiilor) este variabil de la valori minime de 37-38

mg/dmc (mai 2009, iunie2004) la valori maxime de până la 110 mg/dmc (decembrie 2004);

• conductivitatea determinată a înregistrat valori medii în intervalul 300 P S/cm -320 P S/cm;

• conţinutul de ioni de calciu se situează în jurul valorii de 50 mc/dmc, mult sub valorile maxime

admise pentru categori a-II de calitate conform STAS 4706-88 (200mg/dmc);

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

• conţinutul de uleiuri este variabil, înregistrându-se uneori valori ridicate ale indicatorului

substanţe extracibile cu eter de petrol (9-12 mg/dcm), datorate folosinţelor din amonte;

25

• conţinutul de detergenţi se situează în general în valorile normale înregistrându-se însă şi valori

mai mari decât cele admise conform STAS 4760-88, datorate consumatorilor din amonte;

• conţinutul în sulfaţi se încadrează în concentraţiile maxime admise chiar şi pentru categoria I-a

de calitate conform STAS 4706-88

• conţinutul de fier este variabil de la valori de 0,3 mg/dmc până spre valoarea maxim admisă

(0,95mg/dmc) însă în situaţii izolate

• temperatura este un indicator nenormat de STAS 4706-88 dar de o deosebită importanţă asupra

variaţiei altor indicatori; valorile maxime înregistrate se situează la

25 ° C în perioada de vară.

Calitatea apei evacuată în emisar

Apele de alimentare supuse tratării fizice prezintă caracteristici similare în raport cu caracteristicile

sursei de apă , astfel încât la descărcarea în receptor se înregistrează o creştere nesemnificativă a

concentraţiilor iniţiale în materii în suspensie , aşa cum rezultă din tabelul nr.2.3.1. de mai jos:

Concentraţii maxime şi minime determinate la indicatorul materii de suspensie. Tabel nr.2.3.1.

Nr. An Luna Concentraţii mg/dm3

Crt. Canal I Canal II1 1998 Februarie 42-49 38-473 1999 Mai 34-52 32-508 2000 Aprilie 33-46 32-519 2001 Martie 38-49 40-5310 2002 Mai 39-47 39-5011 2003 Iulie 40-60 39-6012 2004 Septembrie 33-60 34-5913 2005 Noiembrie 42-57 41-5914 2006 Ianuarie 44-58 47-5515 2007 Martie 34-47 38-4616 2008 Mai 35-48 31-5020 2009 Mai

Normativul NTPA - 001/1997 stabileşte limita maxim admisă pentru indicatorul materii totale în

suspensie valoarea de 60 mg/dmc.

Din evidenţa valorilor determinate în timp nu se constată depăşirea concentraţiei maxim admise

potrivit NTPA - 001/1997 însă este depăşită , în unele cazuri , valoarea pragului de alertă conform

Ordinului MAPPM nr.756/1/997 care se situează la 42 mg/dmc .

După cum am procedat anterior , valorile concentraţiilor în apele evacuate sunt determinate şi de

valorile concentraţiilor din apa preluată din sursă. Astfel , în cursul anului 2009, au fost determinate

concentraţii în apa brută ale materiilor în suspensie cu valori de 56 mg/dmc în luna februarie ,110 mg/dmc

în luna aprilie , 59 mg/dmc în luna mai.

Una din cauzele depăşirii valorii admise este ca tratarea mecanică a apei preluată din sursă nu s-a

realizat eficienţa necesară .

Apele uzate provenite din tratarea chimică au caracteristici diferite faţă de caracteristicile iniţiale

ale apei brute datorită influenţei produselor chimice introduse în procesul tehnologic de tratare .

Apele rezultate de la spălarea filtrelor ionice pot avea caracter acid sau bazic situaţie în care , după

operaţiile de neutralizare se impune controlul permanent al pH-ului.

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH), monitorizate de CET Turceni permanent are o valoare

relativ constantă în apele uzate tehnologice , în jurul valorii de 7,5 unităţi pH , cu rare înregistrări de valori

spre 8.00-8.60 unităţi pH , unele valori fiind cuprinse în tabelul nr.2.3.2. Tabel nr.2.3.2.

Februarie Martie Mai Iunie Septembrie Decembrie

Valori pH

determinate în anul

2004

7.0 7.2 6.8 8.55 7.9 7.8

Valori pH

determinate în anul

2009

7.5 7.4 7.5

26

Se constată valori mai mari ale concentraţiei ionilor de hidrogen în apele uzate menajere unde s-au

înregistrat chiar depăşiri ale concentraţiei maxime admise în luna iunie 2009.

Reziduu filtrat la 105 ° C , consumul biochimic de oxigen (CBO5) concentraţia ionilor de calciu şi

de magneziu , cloruri nu înregistrează valori mai mari decât cele maxim admise potrivit NPTA 001/1997

situându-se sub pragul de alertă şi implicit sub pragul de intervenţie potrivit Ordinului MAPPM

nr.756/1997 , valorile fiind prezentate în tabelul nr.2.3.3.

Tabel nr. 2.3.3.

Indicator ConcentraţiiU.M Anul 2009

Febr. Mar. Mai Iun. Iul. Sep. Dec.

Reziduu filtrat 105

°C

mg/dmc 267 204 148 216 217 234 340

Consum biochimic de

oxigen

mg/dmc 12.20 12.80 13.20 9.80 8.70 9.60 9.60

Magneziu mg/dmc 0.00 - - 6.00 - - -

Calciu mg/dmc 68.00 - 44.00 60.00 40.00 38.00 42.00Cloruri mg/dmc 25.50 - 21.30 23.00 17.70 31.90 36.20

Se remarcă în general valori mai mari ale indicatorilor consum biochimic de oxigen , cloruri

materii totale în suspensie , calciu , cloruri în apele uzate menajere decât în cele industriale cu menţiunea

că nu se depăşesc valorile maxim admise.

2.3.1. Surse dc poluare a apelor

Apele de răcire prezintă o creştere a temperaturi faţă de temperatura apei din receptor

de la 5 °C până la 10-12 °C , situaţie frecventă în perioada caldă a anului când se înregistrează şi valori

ridicate ale temperaturii aerului.

Creşterea temperaturii apei peste valoarea de 30 °C poate determina efecte negative asupra

instalaţiilor centralei, asupra apei subterane din apropiere şi asupra receptorului. Efecte asupra instalaţiilor

se manifestă prin:

• reducerea randamentului utilizării apei ca agent de răcire;

• creşterea fenomenelor de coroziune;

• creşterea fenomenelor de colmatare; Efecte asupra

apelor subterane se manifestă prin:

• dezvoltarea ferobacteriilor;

• apariţia fenomenelor de precipitare a fierului şi a manganului;

• apariţia unor fenomene sinergice în creşterea toxicităţii substanţelor toxice. Efecte

asupra receptorului se manifestă prin:

• împiedicarea dezvoltării normale a vieţuitoarelor acvatice sau chiar determinarea mortalităţii

vieţuitoarelor;

• creşterea nocivităţii şi toxicităţii majorităţii substanţelor poluante din ape, concentraţiile maxim

admise ale unor substanţe în condiţii normale de temperatură devenind toxice la temperaturi

ridicate;

• reducerea concentraţiei oxigenului dizolvat din ape;

• accelerarea consumului biochimic datorită dezvoltării unor procese anaerobe dezvoltarea şi

accelerarea fenomenelor de înflorire a apei;

27

• Substanţele poluante cum sunt produsele petroliere şi uleiuri (identificate prin indicatorul substanţe

extractibile cu eter de petrol ) prin prezenţa lor determină modificări ale gustului şi mirosului apei ,

împiedicarea absorţiei oxigenului pe la suprafaţa apei cu efecte care merg până la anularea

procesului de autoepurare al apei. Apa astfel poluată devine inutilizabilă pentru folosinţe ca

irigaţii, alimentând cu apa, agrement.

S-a determinat prezenţa acestor tipuri de substanţe poluante atât în sursa de apă(râul Jiu) cât şi în apa

descărcată în emisar cu variaţii de concentraţii până la limita admisă conform NTPA 001/1997 (5mg/dmc)

situaţie în care se depăşeşte pragul de alertă conform Ordinului MAPPM nr.756/1997.

Hidrogenul sulfurat are de asemenea valori fluctuante până la atingerea pragului de alertă, principala

cauză fiind diminuarea oxigenului dizolvat în apă (consecinţă a temperaturi ridicate a apei).

Calitatea apei emisarului - râului Jiu

Autoepurarea apelor de suprafaţă are loc sub influenţa factorilor climatologici (precipitaţii,

temperatura apei şi aerului, viteza vântului, radiaţiile solare) hidrologici (debitul receptorului,

caracteristicile albiei) şi este posibilă numai dacă acestea nu au suferit anterior fenomene de poluare.

Aceste elemente trebuie avute în vedere pentru asigurarea necesarului de apă folosinţelor din aval.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Debitele de apă descărcate sunt relativ ridicate, iar în condiţiile depăşirii valorilor

admise nu se poate asigura o diluţie corespunzătoare care să conducş la asigurarea condiţiilor

necesare de calitate.

Din determinările făcute prin analize asupra probelor de apă recoltate din râul Jiu în aval de

punctul de descărcare a apei uzate evacuate de CTE Turceni, rezultatele raportate la STAS 4766-88 au

condus la următoarele concluzii:

• indicatorii fizici au valori care se încadrează în valorile admise: 8 unităţi pH

• reziduu filtrabil la 105 ° C , are valoarea mult inferioară categoriei I de calitate (406mg/dmc)

• hidrogenul sulfurat are valori de 9 ori mai mari decât valoarea admisă categoria a III de calitate;

precizăm că pentru categoria a II de calitate nu ar trebui să se determine prezenţa acesteia în ape

de suprafaţă ( 0,9mg/dmc)

• concentraţiile de calciu, magneziu, cloruri sunt reduse şi categoriei I de calitate

• substanţele organice determinate prin consum chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de

potasiu nu depăşeşte valoarea admisă (26,3mg/dmc)

• în secţiunea aval punct de descărcare apele uzate de la CTE Turceni râul Jiu prezintă în general

condiţii de calitate corespunzătoare categoriei a II cu excepţia indicatorilor produse petroliere şi

hidrogen sulfurat.

Calitatea apelor subterane

în cursul anului 2009 au fost monitorizate, sub aspectul calităţii apelor subterane din 9 puţuri de

observaţie pe teritoriul localităţii Turceni, deci în afara incintei CET.

Pentru evaluarea nivelului de contaminare a apelor subterane s-a utilizat Normativul privind

stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţii a apelor uzate evacuate în resursele de apă NTPA 001/1997 şi

STAS 1342-91 Apă potabilă - Condiţii de calitate.

Probele de apă din cele 9 foraje au fost prelevate în cursul lunilor martie şi aprilie

2009.

Amplasarea forajelor şi descrierile litologice ale forajelor sunt prezentate în studiu hidrogeologic

elaborat de Geoconsulting Internaţional Ltd. în anul 2004.

Rezultatele analizelor de laborator a apelor prelevate din puţuri sunt prezentate în tabelul nr. 2.3.4.

Tabel nr. 2.3.4.

sof CI Mg NH4 H2S

Puţ 101 213/163 31/105 82.3/- 0.1/0.08 0.04/0.05

28

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Puţ 102 251/291 28/31 102.6/- 0.23/0.14 0.06/0.05Puţ 103 290/294 39/31 91.6/- 0.04/0.08 0.04/0.04Puţ 104 392/323 92/170 114.8/- 0.17/1.15 0.1/0.06Puţ 105 208/221 67/63 99.6/- 0.14/0.07 0.16/0.06Puţ 107 406/284 42/39 94.5/- 0.07/0.07 0.05/0.06Puţ 108 335/293 31/89 135.6/- 0.14/0.07 0.21/0.05Puţ 109 328/315 42/90 96.1/- 0.26/0.13 0.15/0.05Puţ 110 406/284 42/39 94.5/- 0.07/0.7 0.05/0.06

NTPA 001/1997500 100 2.0 0.1

STAS 1342-91200 200 50 0*Excep.0.5 0*Excep.0.5

Raportând la NTPA 001/1997:

• concentraţiile ionilor de Mg depăşesc pragul de alertă la 6 puţuri şi cele de intervenţie la 3

puţuri;

• concentraţiile sărurilor de amoniu se încadrează sub pragul de alertă la probele recoltate în

cursul lunii aprilie, înregistrându-se însă depăşiri ale pragului de intervenţie în cursul luni martie la

4 puţuri.

Raportând la STAS 1342-91:

• concentraţiile ionilor de Mg depăşesc valorile admise la toate puţurile;

• hidrogenul sulfurat prezintă concentraţii mai mari decât cea admisă;

• concentraţiile sărurilor de amoniu prezintă concentraţii mai mari decât cea admisă.

• Rezultatele analizelor efectuate confirmă faptul că aceste ape sunt supuse unui proces de

poluare semnificativa situaţie care ridică probleme pentru utilizarea lor în scop potabil.

2.3.2. Reducerea gradului de poluare a apelor

în cazul C.T.E. Turceni principalele măsuri de reducere a poluării apelor sunt:

• Realizarea unei instalaţii on - line de monitorizare a nivelului de poluare termică a unui emisar

datorită deversării apelor de răcire şi urmărirea temperaturii apei de răcire evacuată în emisar-râul

Jiu;

29

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

• Reabilitarea decantoarelor de apă menajeră IMHOFF;

• Urmărirea calităţii apelor uzate menajere;

• Realizarea unui sistem de măsură şi contorizare a apei brute prelevate şi a apei uzate de răcire

evacuate la C.T.E. Turceni;

• Urmărirea calităţii apelor freatice din incintă şi din zona depozitelor de zgură-cenuşă, prin

efectuarea de analize chimice;

• Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate de răcire evacuate în emisar;

• Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate evacuate în depozitele de zgură-cenuşă;

• Urmărirea funcţionării separatorului de păcură

• în domeniul protecţiei calităţii apelor, cunoaşterea permanentă a stadiului actual şi a tendinţelor de

evoluţie a calităţii resurselor de apă este indispensabilă pentru adoptarea de decizii fundamentale.

Componentele principale ale activităţii de protecţie a calităţii apelor sunt următoarele:

- supravegherea (monitoringul) dinamicii calităţii resurselor de apă;

- planificarea măsurilor de protecţie a calităţii resurselor de apă, la nivelul

bazinelor sau sub-bazinelor hidrografice, respectiv gospodărirea calităţii

resurselor de apă;

- măsuri ajutătoare la nivelul surselor de poluare, pentru diminuarea debitelor şi

încărcăturilor, respectiv adoptarea de tehnologii nepoluante sau mai puţin poluante,

recircularea apelor uzate, reducerea consumurilor de apă (optimizare);

- epurarea apelor uzate;

- intervenţii pe cursurile de apă, receptoare ale apelor uzate, pentru îmbunătăţirea

diluţiei prin acumulări şi derivaţii, reaerarea artificială, dirijarea fenomenelor de auto

epurare etc;

- perfecţionarea legislaţiei în domeniul protecţiei calităţii apei.

în planurile de gospodărire a calităţii apelor, un rol determinant îl are supravegherea calităţii

acestora, având ca scop final protecţia împotriva efectelor nocive. Aceasta implică parcurgerea a două etape

importante:

- Cunoaşterea calităţii apelor;

- Măsuri de protecţie a calităţii apelor.

Cunoaşterea calităţii apelor, începe cu faza de recoltare şi analiză a probelor de apă, în

conformitate cu structura sistemului de supraveghere a calităţii.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

în sistemul de monitoring integrat al mediului, proiect elaborat în 1993 de MAPPM în colaborare

ce PHARE, sistem ce este operaţional din 1994, unităţile RENEL au intrat în categoria unităţilor la care se

face auto-monitoring.

Laboratoarele specializate din institutele de cercetări (I.C.I.M.) sunt în cadrul organigramei

sistemului naţional de monitoring, echivalente cu "puncte focale", având responsabilităţi în controlul

metodologiilor, propunere de noi obiective şi pregătirea şi specializarea personalului.

Laboratoarele care se ocupă de analize în domeniul protecţiei mediului-poluare, sunt "unităţi

operaţionale", constituind "laboratoare de referinţă" (I.C..E.M.E.N.E.R.G. -L.P.P.M.), iar laboratoarele din

termocentrale sunt cotate ca "laboratoare de bază".

Indiferent de poziţia laboratorului în ierarhia sistemului de monitoring, este necesară acreditarea sa

pentru a fi integrabil în sistemul de monitoring.

Pentru unităţile energetice măsurile ce trebuie adoptate în domeniul supravegherii calităţii apelor

uzate evacuate, la nivelul laboratoarelor de bază, cu sprijinul şi sub coordonarea laboratoarelor de referinţă,

menţionăm următoarele:

- adoptarea controlului calităţii apelor uzate evacuate, la nivelul cerinţelor internaţionale;

30

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

- organizarea sistemului de inventariere, transmitere, stocare şi prelucrare a datelor;

- propuneri de noi activităţi de supraveghere şi control (dotare cu aparatură, noi metode de analiză, etc);

- pregătirea şi specializarea personalului din laboratorul de bază.

în cazul măsurilor de protecţie a calităţii apelor în termocentrale, de primă importanţă este

reducerea salinităţii apelor uzate evacuate, cu respectarea strictă a parametrilor stabiliţi prin reglementările

legale (avize şi acorduri ale sistemelor de gospodărire a ape/orj, precum Şl optimizarea procesului de

regenerare a maselor ionice.

Pornind de la calitatea apei brute de alimentare a staţiilor de tratare a apei din centrale, se pot

stabili cantităţile minime de reactivi de regenerare utilizaţi (HC1, NaOH, NaCl) şi se pot face regenerări

înseriate. In acest mod se poate realiza şi o economie de reactivi, precum şi o reducere a salinităţii apelor

uzate.

Pentru reducerea excesului de regenerant până la valorile minime admise de prospectele maselor

ionice, se realizează de asemenea o reducere a consumurilor de apă, reactivi şi o reducere a încărcăturii

saline a apelor din procesul de regenerare.

Prin urmărirea debitelor de apă uzată provenită din procesele de regenerare, precum şi a calităţii

acestora şi realizarea unui amestec optim al acestor ape (cu respectarea condiţiilor de pH) în bazinele de

colectare, omogenizare şi neutralizare, precum şi diluarea acestui

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

amestec cu ape uzate provenite din circuitele de răcire sau alte ape fără încărcătură chimică, se

poate realiza de asemenea o reducere a încărcăturii saline.

Pentru eliminarea scăpărilor de produse petroliere în apele uzate evacuate, este necesară dotarea cu

separatoare de păcură eficiente, sau recondiţionarea celor existente, precum şi cu sisteme de alarmă pentru

situaţii extreme.

Un rol important în ceea ce priveşte activitatea de reducere a poluării generate de funcţionarea

termocentralelor, revine personalului de exploatare din centrale, precum şi factorilor de decizie din forurile

superioare, prin sprijinirea dotării cu aparatură necesară realizării acestui obiectiv.

In cazul C.E.T Turceni principalele măsuri de reducere a poluării apelor sunt:

• Realizarea unei instalaţii on - line de monitorizare a nivelului de poluare termică a unui emisar

datorită deversării apelor de răcire şi urmărirea temperaturii apei de răcire evacuată în emisar-râul

Jiu;

• Reabilitarea decantoarelor de apă menajeră IMHOFF;

• Urmărirea calităţii apelor uzate menajere;

• Realizarea unui sistem de măsură şi contorizare a apei brute prelevate şi a apei uzate de răcire

evacuate la C.E.T Turceni;

• Urmărirea calităţii apelor freatice din incintă şi din zona depozitelor de zgură-cenuşă, prin

efectuarea de analize chimice;

• Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate de răcire evacuate în emisar;

• Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate evacuate în depozitele de zgură-cenuşă;

• Urmărirea funcţionării separatorului de păcură.

2.4. Poluarea solului

Ţinând seama de specificul şi amplasarea obiectivului industrial CTE Turceni, cea mai

semnificativă poluare potenţială ce o poate produce Centrala în sine, se manifestă asupra aerului ca emisii

şi imisii şi asupra solului ca depuneri de materiale şi/sau umede.

Pentru a realiza o evaluare cantitativă a nivelurilor de poluare din zona de influenţă s-au efectuat

recoltări de probe conform normelor prevăzute în avizul MAPPM nr. 184/1997 în două etape:

• etapa până la finele anului 2004;

• etapa din anul 2009.

31

Descrierea şi rezultatele investigaţiilor efectuate până la finele anului 2004.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

în cele ce urmează sunt prezentate prelucrările efectuate asupra acestor investigaţii

consemnate în două documente care au fost analizate:

• „Evaluarea calităţii solului sub influenţa emisiilor poluante de la termocentrale" -parte referitoare

la CET Turceni - elaborat de RENEL - GSCI - Centru de Cercetări Energetice - ICEMENERG -

Laboratorul de Protecţia Mediului în bază: „Determinarea acidităţii metalelor grele şi a

hidrocarburilor în sol în amplasamentul CET" la data 30.10.2004.

• Studiul prezintă situaţia existentă considerată ca an „zero" anul de referinţă, astfel ca pe baza unei

monitorizări ulterioare să se poată determina evoluţia fenomenelor de poluare.

2.4.1. Surse de poluare a solului

Pentru acest studiu s-au ales 36 de amplasamente din care s-au prelevat 76 de probe de sol de la

adâncimi cuprinse între 0~80cm, la acea dată neexistând reglementare din Ordinul 184/1997.

Determinările efectuate şi menţionate în lucrare au urmărit:

• conţinutul de metale grele din sol şi plante;

• conţinutul de sulfat din sol;

* „Stabilirea impactului termocentralelor asupra CET Turceni considerat" prima revenire" -după cel din

1996 - elaborat de S.C.ICEMENERG S.A. Centrul de Energie - Mediu (CEM), Secţia de Mediu -

Ecotehnologia (SME) Laboratorul de Coroziune şi Efecte Ambientale în baza unică la data de 15.12.2010.

Pentru acest studiu s-au folosit aceleaşi 36 de amplasamente din 2004, iar probele s-au prelevat de

această dată conform prevederilor Normativului 184/1997 pe adâncimi de 0 ~5cm si 30~35cm.

Determinările efectuate şi menţionate în lucrare au urmărit:

1. conţinutul de metale grele;

2. conţinutul de sulfat.

Apreciere cu privire la investigaţiile efectuate până la finele anului 2010 în acest

sens se pot face următoarele consideraţii:

probele s-au amplasat după 7 direcţii cardinale, direcţia S-V nefiind relevantă, ea fiind separată de

termocentrală printr-un ansamblu de dealuri;

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Probele sunt prelevate din amplasamente situate atât din zona de influenţă directă a

termocentralei cât şi din zonele considerate sensibile, astfel:

de-a lungul Văii Jiului între localităţile Valea Văii (N) şi Ţânţăreni (S), urmărind astfel

dominanta vântului - culuarul râului,

din zona Văii Jiului şi Văii Gilortului

de pe platoul dealului Borăscu

de pe Valea lui Câine şi din Valea Groşea, amplasate paralel cu direcţia generală de circulaţie a aerului în

zonă - pentru fiecare punct de prelevare s-au efectuat clasificări ale solului şi determinări pentru pH, C

organic, Humus, N total, C/N, P mobil, K mobil, T , SB, Ah, IRSA. în acest fel se poate face o apreciere

mai corectă cu privire la efectul poluări corelată cu parametrii solului respectiv.

se poate aprecia influenţa reliefului asupra distribuţiei poluanţilor

prin prelevările şi determinările făcute în anul 2010 ca primă revenire se poate aprecia evoluţia în timp şi

spaţiu a fenomenelor de poluare. De astfel investigaţiile din anul 2009 sunt efectuate practic la finele anului

şi deci au un caracter foarte recent.

Valorile detaliate pe puncte de prelevare şi parametrii determinaţi sunt prezentate în două tabele

anexate, unul pentru anul 2009- anexa 2 şi unul pentru anul 2010- anexa 3.

32

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

A - Consideraţii privind elementele chimice din sol

Prezenţa elementelor chimice în sol este rezultatul proceselor pedogenetice, prin care pe baza

materialului parental din care este constituit, acesta a evoluat în timp datorită influenţei factorilor naturali

şi/sau antropici. Concentraţiile şi raportul dintre elementele chimice din sol, diferă mult de la un tip de sol

la altul, tocmai datorită materialului parental iniţial şi a influenţelor la care acesta a fost supus în timp.

în final componenţa materială a solului poate fi puternic influenţată prin încărcarea lui cu diferite

elemente, care uneori pot atinge niveluri periculoase pentru viaţa sa şi a vegetaţiei.

Pentru nutriţia şi creşterea majorităţii plantelor sunt esenţiale următoarele elemente care în funcţie

de cantităţile ce sunt necesare se grupează în două categorii: macroelemente :C, H, O, N, P, K, Ca, Mg, Si

microelemente : Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, CI

Pentru unele plante, în anumite condiţii sunt utile şi : Na, Si, Co, Al.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

în acelaşi timp concentraţii excesive din aceste elemente sau prezenţa altora toxice

cum ar fi: Pb, Cd, chiar în cantităţi mici pot provoca îmbolnăvirea, degenerarea sau chir

moartea plantelor.

Problema este de a defini limitele admisibile de concentraţii ale elementelor chimice în sol şi apoi

de a compara nivelurile efective pe care acestea le ating. Având în vedere că emisiile de la termocentrale,

cenuşa conţine metale grele : Cu, Zn, Pb, Co, Ni, CI, Cd , investigaţiile ce s-au întreprins asupra solului s-

au efectuat pentru conţinutul în sol a acestor elemente ca potenţial poluatoare .

CV} 2

De asemeni s-a mai analizat din acelaşi motive poluarea cu 4 .

Valorile de fond ale concentraţiilor metalelor din soluri sunt situate în apropierea valorii Clark, ale

fiecărui element în parte , definit ca fiind „conţinutul mediu al concentraţiei de metale grele"

în continuare se prezintă în tabelul nr.2.4.1. , aceste valori , precum şi concentraţiile maxime

admisibile în sol şi plante în ppm.

Tabel nr.2.4.1.

Elementul Limita Clark Conţinut de fond Concentraţii maxime admisibileSol Plante

Cu 70 20 100 15-20Zn 132 70-100 300 50-100Pb 16 20 100 3-10Co 23 10 50 5-9Ni 80 40 100 30Cr 70 2-50 100 3-10Cd 0.3 0-1 3 <0.4

în funcţie de conţinutul acestor metale în soluri acestea au fost clasificate după sistemul românesc

din 1979 în 10 clase , valorile fiind prezentate în tabelul nr.2.4.2. Tabel.2.4.2.

Indice***

Cls. * Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr Cd

1 10 0-20 0-100 0-20 0-20 0-20 0-900 0-30 0-10.9 9 21-40 101- 21-40 21-30 21-50 901- 31-50 1-2

150 11000.8 8 41-70 151- 41-70 31-40 51-80 1101- 51-70 2-2.5

200 13000.7 ***

771-100 201- 71-100 41-50 81-100 1301- 71-100 2.5-3

300 15000.6 6 101- 301- 101- 51-70 101- 1501- 101- 3-5

150 500 150 150 1800 1500.5 5 151- 501- 151- 71-100 151- 1801- 151- 5-7

200 700 300 200 2100 2000.4 4 201- 701- 301- 101- 201- 2101- 201- 7-10

300 1000 500 150 250 2400 3000.3 3 301- 1001- 501- 151- 251- 2401- 301- 10-20

400 1500 1500 200 300 2700 4000.2 2 401- 1501- 1501- 201- 302- 2701- 401- 20-30

500 2000 2000 300 500 3000 500

33

0.1 1 >500 >2000 >2000 >300 >500 >3000 >500 >30

Clasa 10 corespunde conţinutului normal - nativ al solurilor, soluri din clasa 7 reprezintă cele cu

concentraţiile maxime admisibile, iar cele din clasa 1 sunt solurile sterile, improprii cultivării.

-2

In ceea ce priveşte concentraţia în sulfat SO4 în ppm, ea este urmărită independent de concentraţia de

metale grele şi clasificarea solurilor din acest punct de vedere se prezintă, în tabelul nr. 2.4.3, astfel: Tabel

nr.2.4.3.

Clasa solurilor -2

Conţinutul în SO 4 ppmSoluri nepoluate 453Soluri slab poluate 454 +900Soluri mediu poluate 901-1500Soluri puternic poluate 1501 + 2001Soluri foarte puternic poluate 2001 + 4500Soluri excesiv poluate >4500

34

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Depunerea sulfului este neregulată, discontinuă, în funcţie de condiţiile meteo, locale şi de prezenţa

cantitativă a oxizilor în gazele de ardere evacuate pe coşul termocentralei. Ploaia naturală - fără poluare

atmosferică - are un pH de 5,6 , iar prin acţiunea omului poate scădea până la valori de 3,5 -4,0.

Din punct de vedere al rezistenţei pe care solurile o pot opune la modificările de pH, se utilizează

indicele IRSA, care are drept corespondent fizic cantitatea de baze de schimb care revine în sol la o unitate

de aciditate electrolitică, clasificarea solurilor din acest punct de vedere este prezentată în tabelul nr.2.4.4 şi

este următoarea:

Tabel nr.2.4.4.

Indicele IRSA PH fata de solul cu Vah =*

95%Semnificaţia domeniului IRSA

1,00-1,25 1,7Soluri nerezistente la acidifiere

1,25-1,50 1,7+ 1,05Soluri susceptibile la acidifiere

1,50-1,75 1,05 - 0,5Soluri mijlociu rezistente la

acidifiere1,75-2 0,5 - 0,12 Soluri rezistente la acidifiere> 2 0,12

Soluri foarte rezistente la

acidifiere

Vah - gradul de saturaţie cu baze

Din cele de mai sus rezultă următoarele :

limita CLARK este acceptată la nivelul internaţional, cu valorile prezentate;

conţinutul de fond, concentraţiile maxime admisibile şi încadrarea lor în clase de

poluare cu metale grele sunt cuprinse în normele de departamentale ale Ministerului

Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor;

- conţinutul de sulfat de sodiu din sol este stabilit şi acceptat ca normativ ASAS- ICPA;

este de presupus că aceste valori limită vor rămâne valabile în continuare, ele fiind

elaborate de institute şi specialiştii din ţară şi străinătate.43

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Conform clasificării ICPA în perimetrul cercetat au fost determinate 5 clase şi anume:

argiluvisoluri cu soluri brune eumezobazice, soluri brune luvice (podzolite);

cambio soluri sunt reprezentate prin soluri brune eumezobazice şi soluri brune

eumezobazice pe depozite fluviatile;

soluri hidromorfe ce cuprind pe cele gleice;

vertisolurile ce cuprind vertisolurile pseudogleizate;

solurile neevoluate (sau trunchiate) sunt reprezentate de regosoluri, protosoluri aluviale şi soluri

aluviale.

Analiza şi interpretarea determinărilor efectuate până în anul 2009

Pentru a facilita aprecierea şi interpretarea rezultatelor obţinute, în tabelul nr. 5 sunt prezentate, tot

comparativ, 2004-2009 valorile maxime, grupate pe cele 7 direcţii cardinale, cu excepţia S-V considerată

ca direcţie nerelevantă pentru cercetare.

Pe metalele grele menţionate, inclusiv determinările pentru Mn, efectuate în anul 2009

-2

şi conţinutul de sulfaţi - SO4 situaţia se prezintă în detaliu astfel:

CUPRU- valorile pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita

Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr. 1.

36

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Fig.1 CUPRU

37

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 100

90

80

70

60

50

40

30

CMA

CLARK

CUPR

U

-*-FOND

38

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

20 10

0

~~î-----1-------1------1-------1-------1--- -

V NV N NE E SE S

39

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Anexa nr. 1.

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime, pe direcţii cardinale, puncte de prelevare, tip de sol şi

adâncime de prelevare ele sunt cuprinse în tabelul nr. 2.4.5.

Tabel nr.2.4.5.

Nr. Crt. Direcţia de

prelevare

Nr. ProfilTipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 11Protosol antripic

0 + 5 33.5

2 V 17VBrun levigat

Pseudogleizat

0 + 5 24

3 N-V 14N-V Regosol tip 30-35 31

40

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

carbonic4 N 35N

Brun

argilossluvial tipic

30-35 32

5 N-E 12N-EAluvial gleizat

carbonatic

30-35 42

6 E 10ERegosol tipic

carbonatic

0-5 28.5

7 S-E 29S-EBrun

eumezobazic tipic

0-5 28.5

8 S 26SRegosol tipic

carbonatic

0-5 31

9 Martor 1 1S-E Brun luvic tipic 30-35 2510 Martor 2 13V

Regosol tipic

carbonatic

0-5 28.5

Din cele două tipuri de prelucrări se desprind următoarele :

- valorile de la prima revenire sunt situate cu puţin peste limita de fond 20 ppm şi cu mult sub limitele

Clark 70 ppm şi CMA 100 ppm

faţă de anul 2004 se constată o reducere considerabilă, în deosebi pe direcţia E, când limita de

contaminare se situa pe valea lui Câine la o distanţă apreciabilă faţă de sursă conţinutul de cupru a

protosolurilor din incinta de 33,5 ppm este mai mare cu cea. 10 ppm, faţă de cel normal.

ZINC - valorile pentru anul 2009 şi 2010 pe direcţii cardinale , comparate cu pragul de fond , cu limita

CLARK şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr. 2.

41

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Fig.9 ZINC

42

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

43

Blebea Alexan

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

v NV N NE SE

44

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Anexa nr.2.

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime , pe direcţii cardinale , puncte de prelevare , tip de sol şi

adâncime de prelevare ele sune cuprinse în tabelul nr. 2.4.6. Tabelul nr.2.4.6.

Nr.

Crt.

Direcţia de

prelevare

Nr. profil Tipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 11Protosol

antropic

0 + 5 69

2 V 16VAluvial gleic

carbonatic

30 + 35 70.5

3 NV 19NVAluvial gleizat

0+5 82

4 N 35NBrun

argilosluvial

tipic

30-35 110.5

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

0 + 5 145.5

6 E 10E Regosol tipic 0 + 5 165.4

45

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

carbonatic7 SE 27SE

Aluvial gleic

carbonatic

0*5 224

8 S 30SBrun

eumezobazic

tipic

30-35 76

9 Martor 1 1SEBrun luvic tipic

30-35 58.5

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

0-5 74.5

Din cele două tipuri de prelucrări se desprind următoarele:

valorile de la prima revenire sunt apropiate de cele din anul "0" atât în ceea ce priveşte nivelul de

acumulare al Zn în soluri, cât şi distribuţiei specifică în spaţiu ; având în vedere că în anul 2009

prelevarea s-a făcut pe adâncimi precizate în ordinul 184/1997 de 0*5 şi 30-35 cm diferite puţin de

anul 2004 când nu erau normate este firesc să existe unele diferenţe mici;

diferenţele constau în extinderea zonei de slabă contaminare spre S, în zona profilelor 7 şi 27;

valorile de la prima revenire sunt cu puţin peste limita de fond 70 ppm, sub limita Clark 132 ppm

şi sub CMA 200 ppm;

valorile concentraţiilor din zona profilelor martor 52,5 ppm şi 74,5 ppm pot fi considerate normale

pentru solurile respective diferenţele putând fi explicate printr-o serie de cauze cum ar fi:

fertilizarea, alte forme de poluare.

PLUMB - valoriile pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale comparate cu pragul de fond, cu limita

Clark şi CMA sunt prezentate în graficu din anexa.3.

46

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

O

-♦—CMA

PLUM

B CMA

47

Blebea Alexandra

Fig.10 PLUMB

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

V NV N NE E SE S

Anexa nr. 3.

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime pe direcţii cardinale, puncte de prelevare tip

de sol şi adâncime de prelevare ele sunt cuprinse în tabelul nr.2.4.7.

48

Nr. Crt.Direcţia de prelevareNr. ProfilTipul de solAdâncime (cm)Concentraţia (ppm)1Incinta1

1Protosol antripic30-35452V16VAluvial gleic carbonatic0-5293NV19NVAluvial gleizat30-

35284N36NBruneumozobazic tipie0-5

a29.55NE12NEAluvial

gleizatcarbonatic0 + 521

Tabel nr. .2.4.7.

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

6 E 10ERegosol tipie

carbonatic

015 29

7 SE 9SEAluvional gleic

carbonatic

30235 29

8 S 24SRegosol tipie

carbonatic

30335 28

9 Martor 1 1SEBrun luvic

tipie

045 29

10i___

Martor 13\

13VRegosol tipie

carbonaticl

055 25i

1 analizele pe solurile din incintă - protosoluri antropice - indică o slabă acumulare de Pb 45 ppm determinată pe zona 0,5 cm respectiv o creştere cu 15 ppm faţă de valoarea mediată care poate fi produsă atât de emisiile de cocs, cât şi de praful spulberat de pe depozitul de cărbune.COBALT - valorii pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.4.2 analizele pe solurile din incintă - protosoluri antropice - indică o slabă acumulare de Pb 45 ppm determinată pe zona 0,5 cm respectiv o creştere cu 15 ppm faţă de valoarea mediată care poate fi produsă atât de emisiile de cocs, cât şi de praful spulberat de pe depozitul de cărbune.COBALT - valorii pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.4.3 analizele pe solurile din incintă - protosoluri antropice - indică o slabă acumulare de Pb 45 ppm determinată pe zona 0,5 cm respectiv o creştere cu 15 ppm faţă de valoarea mediată care poate fi produsă atât de emisiile de cocs, cât şi de praful spulberat de pe depozitul de cărbune.COBALT - valorii pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.4.4 analizele pe solurile din incintă - protosoluri antropice - indică o slabă acumulare de Pb 45 ppm determinată pe zona 0,5 cm respectiv o creştere cu 15 ppm faţă de valoarea mediată care poate fi produsă atât de emisiile de cocs, cât şi de praful spulberat de pe depozitul de cărbune.COBALT - valorii pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.4.5 analizele pe solurile din incintă - protosoluri antropice - indică o slabă acumulare de Pb 45 ppm determinată pe zona 0,5 cm respectiv o creştere cu 15 ppm faţă de valoarea mediată care poate fi produsă atât de emisiile de cocs, cât şi de praful spulberat de pe depozitul de cărbune.COBALT - valorii pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.4.

49

Blebea Alexandra

Din cele două tipuri de lucrări se desprind următoarele:

• valoriile de la prima revenire sunt peste valoarea Clark 16 ppm şi situate între limita de fond 20

ppm şi CMA 70 ppm;

• faţă de determinările din anul 2004 se constată o reducere a conţinutului de Pb, în toate punctele

de prelevare normale dacă se ia în considerare scăderea emisiilor termocentralei dar şi precizia

superioară a noului fotometru din dotarea ASAS -ICPA;

• aula concentraţiilor pe direcţiile cardinale este similară între anii 2004 şi 2009;

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Fig.4 COBALT

50

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 50

45

40

35

30

25

20

15

i o 4------*-------*-------*------*-------*------------*-

5

0

—♦-

- CMA

■ CMACLARK- COBALT

—*-

-FOND

51

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

V NV N NE E SE S

Anexa nr.4.

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime, pe direcţii cardinale, puncte de prelevare, tip de sol şi

adâncime de prelevare ele sunt cuprinse în tabelul nr. 2.4.8.

Tabel nr. 2.4.8.

Nr. Direcţia de Nr. Tipul de sol Adâncime ConcentraţiaCrt. prelevare Profil (cm) (ppm)1 Incinta 1 1

Protosol antripic0 + 5 19.5

2 V 18VAluvial gleic

carbonatic

30-35 18

3 NV 22NV Brun luvic 0 + 5 18.54 N 35N

Brun

argilosluvial

tipic

30-35 16.5

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

30-35 18

6 E 11EBrun

eumozobazic

tipic

0*5 18

7 SE 1SEBrun luvic tipic

30*35 18

8 S 24SRegosol tipic

carbonatic

0*5 18

9 Martor 1 1SEBrun luvic tipic

0*5 18

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

0*5 16

Din cele două tipuri de lucrări se desprind următoarele:

• valorile din anul 2009 sunt sensibil apropiate de cele din anul 2004, sunt situate peste pragul de

fond 10 ppm şi sub limita Clark 23 ppm şi semnificativ sub CMA 40 ppm fiind de asemenea sub

limita pragului de alertă pentru folosinţe sensibile de sol 30 ppm

• valorile conţinutului de Co sunt în jurul celor de referinţă recomandate sau considerate normale

pentru solurile din zona termocentralei.

NICHEL - valorile pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita

Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa .nr.5.

Fig.5 NICHEL

52

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 10090 80 i 70 60 50 40 H 30 20 10 0

-K-------------X----------*----------*-

-CMA■ -CLARK

NICHEL—*-

FOND

53

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

V NV N NE E SE S

54

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Anexa nr.5.

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime, pe direcţii cardinale, puncte de prelevare, tip de sol şi

adâncime de prelevare ele sunt cuprinse în tabelul nr.2.4.9.

Tabel nr.2.4.9.

Nr.

Crt.

Direcţia de

prelevare

Nr. ProfilTipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 1 1Protosol antripic

0 + 5 35

2 V 18VAluvial gleic

carbonatic

30-35 39.5

3 NV 15NVAluvial gleic

carbonatic

0 + 5 39

4 N 35NBrun

argilosluvial

tipic

30 + 35 39

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

30-35 38.5

6 E 11EBrun

eumozobazic

tipic

30-35 38.5

7 SE 3SEAluvial gleic

carbonatic

30-35 38.5

8 S 24SRegosol tipic

carbonatic

30-35 39.5

9 Martor 1 1SEBrun luvic

tipic

0 + 5 35

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

0-5 38.5

Din cele două tipuri de prelucrări se desprind următoarele: valorile sunt peste pragul de fond

40 ppm se situează sub limita Clark 80 ppm şi CMA 100 ppm;

conţinutul mediu de Ni al solurilor reprezintă, în anul 2009, 50% din valoarea maximă determinată

în anul 2004 şi se situează în jurul valorii probelor martor.

Solurile din zona investigată au un conţinut de nichel cuprins între 30,5 * 78 ppm. O analiză

a tuturor valorilor alternante evidenţiază diferenţe mari. Media normală a conţinutului de nichel în

solurile ţării, este de 40 ppm. Prin compararea cu această valoare s-a considerat, că unele soluri din

această zonă sunt poluate slab - moderat cu nichel, având în vedere şi faptul că poluarea limită a

CMA este de 100 ppm.

întrucât solurile brune luvice şi regosolurile tipice, considerate a fi în afara zonei de poluare,

au un conţinut de nichel cuprins între 58,5 *68,5ppm, se poate afirma că fondul geochimic al unora

din zonele investigate este mai mare decât conţinutul normal al solurilor ţării.

Valorii mai mari decât cei 40 ppm, consideraţi ca limită normală, au solurile din zonele

unde sunt prezentate pro filele 7,10,11,12,19-între 63,5*78 ppm. Aceste pro file sunt amplasate în

55

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

zona considerată ca putând fi de maximă influenţă a centralei, valorile maxime datorându-se în

exclusivitate emisiei centralei.

Analizând însă conţinutul de nichel pe profilul regosolurilor tipice (profilul 10) , se constată

existenţa unui conţinut neschimbat, superior limitelor normale .

întrucât la nivelul celor 80 cm de foraj pentru prelevare , conţinutul de nichel este

de73 ppm , cu 3 ppm peste conţinutul orizontului A° (0*20 cm) se poate afirma că aceste

diferenţieri de conţinut se datorează fondului din materialele parentale şi nu aportului emisiei

centrale.

MANGAN

în ceea ce priveşte concentraţiile maxime , pe direcţii cardinale , puncte de prelevare , tip de sol şi

adâncime de prelevare , ele sunt cuprinse în tabelul nr.2.4.10 .

56

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Tabel nr.2.4.10.

Nr.

Crt.

Direcţia de

prelevare

Nr. ProfilTipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 1 1Pro to sol

antripic

30-35 464

2 V 17VBrun luvic

pseudogleizat

0-5 585

3 NV 20NVRegosol tipic

carbonatic

30-35 578

4 N 34NAluvial gleizat

30-35 563

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

30-35 639

6 E 11EBrun

eumozobazic

tipic

30-35 542

7 SE 7SE Aluvial gleic

carbonatic

30-35 569

8 S 28SRegosol tipic

carbonatic

30-35 657

9 Martor 1 1SEBrun luvic

tipic

0 + 5 639

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

30-35 540

Din cele două tipuri de prelucrări se desprind următoarele: • valorile sunt cuprinse între 540 şi 657

ppm cu mult sub pragul de alertă şi chiar sub valoarea normală pentru solurile cu folosinţă foarte

sensibilă 900 ppm

CADMIU - valorile pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţiile cardinale, comparate cu pragul de fond, cu limita

Clark şi CMA sunt prezentate în graficul din anexa nr.6.

55

Fig.6 CADMIU

c(ppm) 3 I------------♦--------♦--------♦-------♦--------♦-------♦--------f

2,5 H| ----------------■ --------------■ --------------■ -------------■ --------------■ -------------■ --------------i i

—f-

-CMA

—«-

- CMA

CADMIU—X- - CLARK

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

— -FOND0,5----------------------------------------------------------------------------

)i-------------*---------------*---------------X--------------X--------------X--------------X--------------X

V NV N NE E SE S

Anexa nr. 6.

în ceea ce priveşte concentraţiile, maxime, pe direcţii cardinale, puncte de prelevare, tip de sol şi

adâncime de prelevare, ele sunt cuprinse în tabel nr. 2.4.11.

Tabel nr.2.4.11.

Nr.

Crt.

Direcţia de

prelevare

Nr. ProfilTipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 1 1Protosol antripic

30*35 1.80

2 V 17VBrun luvic

pseudogleizat

0*5 0.85

3 NV 2 ÎNVAluvial gleic

carbonatic

0*5 0.90

4 N 34NAluvial gleizat

0*5 0.85

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

0*5 0.85

6 E HE Brun 0*5 0.80

58

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

eumozobazic

tipic7 SE 9SE

Aluvial gleic

carbonatic

30 + 35 0.80

8 S 26SRegosol tipic

carbonatic

0 + 5 0.85

9 Martor 1 1SEBrun luvic tipic

0 + 5 0.70

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

30-35 0.80

Din cele două tipuri de prelucrări se desprind următoarele:

• valorile din cele două etape sunt practic identice, se situează peste pragul de fond care este 0

şi peste limita Clark 0,3ppm, dar cu mult sub limita minimă CMA 2,5 ppm, cu excepţia incintei

unde are valoarea de 1,8 ppm;

• se poate concluziona că emisiile termocentralei nu afectează conţinutul normal de Cd al

solurilor.

SULFAŢI - valorile pentru anul 2004 şi 2009 pe direcţii cardinale, comparate cu pragul de alertă al valorilor

normale ale solurilor din perimetrul şi al pragului de intervanţie sunt perezentate în graficul din anexa nr. 7.

59

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Fig.7 SULFAT

60

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

c(ppm) 4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500 0-X-

—♦—EXCESIV

■ FOARTE PUTERNICPUTERNIC

—X— MODERAT—X— SULFAT—•— SLAB POLUANT

61

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

V NV N NE E SE S

Anexa nr.7

Solurile din teritoriul studiat sunt formate din materiale parentale diferite şi pot avea, ca urmare, un

anume conţinut pedeogeochimic de sulf corespunzător acestor materiale. In consecinţă este greu de folosit o

anume scară de încadrare privind gradul de poluare cu sulf al solurilor, ca urmare a limitelor mari în care

sulful se poate găsi în mod natural în solurile din ţara noastră.

Gradul de încărcare se poate stabili utilizând următoarea scară:

Gradul de încărcare -2

Conţinutul în SO4

S- SO4 (ppm)Neîncărcat < 150 NC<450Slab încărcat 151*300 SI:451*901Moderat încărcat 301 *500 MI: 901 *1500Puternic încărcat 501 *700 PI: 1501 *2100Foarte puternic încărcat 701 * 1500 FPL 2101 * 4500Excesiv încărcat > 1500 EI: >4501

Valorile concentraţiilor maxime pe direcţii cardinale, profile, tip de sol şi adâncimi de prelevare sunt

prezentate în tabelul nr.2.4.12, fiind situate cu mult sub limita pragului de

62

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

alertă pentru soluri cu folosinţe sensibile 2000 ppm şi în jurul valorilor normale ale solurilor

de pe teritoriul analizat 520 ppm.

Tabel nr. 2.4.12

Nr.

Crt.

Direcţia de

prelevare

Nr. ProfilTipul de sol Adâncime (cm) Concentraţia

(ppm)

1 Incinta 1 1Protosol antripic

0-5 609

2 V 17VBrun luvic

pseudogleizat

0-5 443

3 NV 23NV Aluvial gleic

carbonatic

30 + 35 782

4 N 34NAluvial gleizat

0-5 453

5 NE 12NEAluvial

gleizat

carbonatic

0-5 757

6 E 10E Regosol tipic

carbonatic

30 + 35 708

7 SE 7SEAluvial gleic

carbonatic

0-5 790

8 S 30SBrun

eumezobazic

tipic

0-5 658

9 Martor 1 1SEBrun luvic

tipic

0-5 476

10 Martor 13 13VRegosol tipic

carbonatic

0-5 428

Spre deosebire de anul 2004, în anul 2009 se înregistrează o creştere a conţinutului de sulf în zona

de maximă influenţă a emisiilor termocentralei, suprafaţa contaminată fiind acum mai mare ca înainte cu

4ani. Aceste creşteri pot fi datorate secetei prelungite din perioada scursă şi în special din anul 2009, care a

diminuat levigarea de către ploi pe profil a anionilor

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

de sulf, conducând la acumularea lor în zona superioară. Chiar şi aşa valorile maxime se află

mult sub limita pragului de alertă. Se menţine zona de poluare de pe valea lui Câine, dar

cantitatea de sulf este mult redusă, ceea ce poate fi un indiciu al diminuării emisiilor poluante,

chiar în condiţiile în care suprafaţa zonei de slabă contaminare a crescut.

-B- Consideraţii parţiale cu privire la poluarea cu metale grele şi sulfaţii până la finele anului 2009.

Din cele prezentate se pot sintetiza următoarele : Cu

privire la Cupru:

• Se evidenţiază o reducere semnificativă a suprafeţelor slab contaminată, aceasta fiind o dovadă a

reducerii emisiilor poluante.

63

Cu privire la Zinc:

• Se constată o menţinere a distribuţiei spaţiale cât şi a nivelului de acumulare din soluri, valorile

maxime sunt situate peste limita Clark dar semnificativ sub pragul de alarmă.

Cu privire la Plumb:

• Apare o reducere a valorilor faţă de cele din anul 2004, ceea ce permite să se reţină că emisiile

termocentralei nu contribuie la încărcarea antropică cu Pb a solurilor, care să pună probleme de

mediu.

Cu privire la Cobalt:

• Se poate consemna că în zona de influenţă a termocentralei nu există poluare cu cobalt, valorile

fiind în jurul limitei de fond a solurilor din zonă.

Cu privire la Nichel:

• Conţinutul de Ni al solurilor este pe toate profilele mai mic decât cel în urmă cu 4 ani, este normal şi

nu influenţează conţinutul natural cu Ni al solurilor.

Cu privire la Mangan:

• Concentraţiile maxime sunt mult sub pragul de alertă, putându-se concluziona că în zona CET

Turceni nu există poluare cu Mn.

Cu privire la Cadmiu:

• Analiza valorilor de conţinut în cadmiu al probelor de sol ne conduce la concluzia că emisiile

termocentralei nu afectează conţinutul normal de Cd al solurilor.

64

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Cu privire la sulfaţi:

• Valorile concentraţiilor maxime de sulfaţi sunt mult sub pragul de alertă chiar peste solurile de

folosinţă sensibilă 2000 ppm şi în jurul valorilor normale din teritoriu analizat 520 ppm.

• Creşterea valorilor faţă de anul 2004 şi a ariei se poate explica prin seceta prelungită din ultimii

ani.

Sintetic cele de mai sus se pot vizualiza astfel:

MetalulComparaţie calitativă 2004- 2009 Potenţiala contaminare din

partea CET-TurceniCUPRU > 0ZINC « Foarte redusăPLUMB > 0COBALT 0NICHEL > 0CADMIU > 0MANGAN - 0SULFAŢI « Foarte redusă

2.5. Gestionarea deşeurilor

în timpul lucrărilor de reparaţii şi demolări, deşeurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta şi

depozita temporar pe categorii (cărămizi, zidărie, metale neferoase şi feroase, mase plastice, vată minerală,

lemne, etc.) şi evacua conform prevederilor Legii nr.462/2001.

Din deşeurile rezultate o parte se vor refolosi sau valorifica prin vindere unor societăţi specializate

(de ex. fierul vechi, materialele neferoase), iar celelalte se vor depozita temporar în containere metalice sau

pe platforme special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior şi transportate auto la groapa de gunoi.

2.6. Poluarea fonică

Sursele de zgomot şi vibraţii aferente blocurilor nr. 3 şi nr. 6 sunt reprezentate de

arbogeneratoare , de diverse pompe, de ventilatoare de aer şi de gaze de ardere, etc.

Amortizoarele de zgomot aferente ventilatoarelor de aer vor fi înlocuite integral.

61

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Nivelul de zgomot produs de aceste echipamente se vor încadra în limita de 87 db (A),

impusă de Normele generale de protecţia muncii (2002), din cadrul Legii Protecţiei Muncii.

2.6.1. Sursele de poluare fonică

Anual este monitorizat nivelul de zgomot la blocurile de muncă de către Direcţia de Sănătate

Publică.

în afară COMPLEXUL ENERGETIC S.A. Turceni este monitorizat de APM şi Inspecţia Sanitară.

Sursele de zgomot sunt reprezentate de :

* turbină 92 db (A)

* sala cazan 87 db (A)

* echipament prone

(VGA, PAR, benzi)

* camera de comandă

- principală 58 db (A) limita 60 db

- termică 62 db (A)

2.6.2. Reducerea gradului de poluare fonică

Pentru reducerea zgomotului s-au montat atenuatoare de zgomot la blocul nr.4 iar la blocul nr.5 se

vor monta de asemenea atenuatoare dc zgomot.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

CAPITOLUL III

EFECTE ALE POLUANŢILOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. Efectele poluanţilor asupra apelor

Aportul poluării atmosferei la modificarea parametrilor fizico-chimici ai apei are loc prin

depunerea uscată şi umedă şi se resimte în special în cazul apelor de suprafaţă stătătoare (lacuri şi

acumulările de apă potabilă ale localităţilor).

Acţiunea toxică a poluanţilor gazoşi şi solizi are loc asupra faunei acvatice, asupra florei spontane

şi de cultură (prin irigaţii) şi implicit asupra omului, prin ingerarea hranei şi ingurgitarea apei acide.

3.2. Efectele poluanţilor asupra solului

Solul este factorul de mediu care înregistrează toate consecinţele poluării, el prezentând cea mai

redusă variabilitate în timp.

Gazele acide evacuate prin arderea combustibililor fosili (cărbunilor) se depun pe sol, prin

depunere umedă şi pot duce la creşterea acidităţii acestuia, determinând perturbări ale proceselor sale de

regenerare, modificarea compoziţiei, efecte negative asupra vegetaţiei, apelor subterane şi implicit asupra

omului şi faunei. De asemenea, au efecte nocive asupra microflorei şi microfaunei telurice din sol.

3.3. Efectele poluanţilor asupra florei şi faunei

Arderea combustibililor fosili este una din cauzele principale ale efectului de seră al Terrei,

evidenţiindu-se capacitatea pădurii de a absorbii C02.

Se poate urmării, astfel un raport între suprafaţa împădurită a unei ţări şi cantitatea de CO2 emisă

în atmosferă ca rezultat al activităţilor antropice: acest raport poate fi deplasat în favoarea punerii sub

control a efectului de seră.

66

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

SO2 - bioxidul de sulf

Efectele fitotoxice ale bioxidului de sulf, sunt puternic influenţate de abilitatea ţesuturilor plantei

de a converti bioxidul de sulf la forme (compuşi) relativ netoxice şi se manifestă prin: necroze, reducerea

creşterii, creşterea sensibilităţii la agenţi patogeni şi la condiţiile climatice excesive.

De asemenea apar reduceri ale varietăţii speciilor.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Efectul ploilor acide asupra vegetaţiei are loc atât direct, asupra frunzelor, prin apariţia

unor puternice reacţii de oxidare ce conduc la modificări fiziologice, cât şi indirect, prin

rădăcini, datorită modificărilor în parametrii fizico-chimici ai solului şi ai apei (inclusiv cea de

infiltraţie).

Până la o anumită concentraţie (prag toxic), oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,

contribuind la creşterea lor.

Peste acest prag toxic, apar simptome ca: necroze, reducerea fotosintezei şi a transpiraţiei.

Pulberile în suspensie (aerosolii) şi pulberile sedimentabile

Apar modificări cantitative şi calitative legate de afectarea vegetaţiei şi a pădurilor, prin reducerea

fenomenului de foto sinteză.

CAPITOLUL IV MĂSURI DE REDUCERE A GRADULUI DE

DESPRĂFUIRE

4.1. Reducerea poluării cu pulberi. Generalităţi

Termocentralele care funcţionează pe combustibili solizi (cărbune), prin natura fluxului tehnologic,

au trei surse de poluare cu pulberi:

• Poluarea cu cenuşă evacuată la coşurile de fum;

• Poluarea cu praf de cărbune în zonele de lucru din cadrul gospodăriilor de cărbune;

• Poluarea cu praf de cenuşă din depozitele de zgură - cenuşă.

• In toate cele trei cazuri, limitele stabilite de Legea Protecţiei Mediului şi Normativul

Republican de Protecţia Muncii sunt uneori depăşite.

Cauza principală este că din faza de proiectare nu s-au impus limitele în care acum dorim să ne

încadrăm, fapt care conduce la necesitatea implementării unor soluţii tehnologice complicate şi costisitoare

pentru creşterea performanţelor actualelor instalaţii de reţinere electrostatică şi respectiv a instalaţiilor de

desprăfuire din gospodăriile de cărbune.

Iniţial, la darea în exploatare a termocentralei, cazanele energetice au fost echipate cu instalaţii de

desprăfuire electrostatică a gazelor arse (electrofiltre) pentru un debit total de gaze arse de 6.100.000

m3N/h, astfel: Grup energetic nr. 1, 2, 3 şi 4

-E.F. - orizontal, uscat - proiect / fabricaţie = R.D.G.- 2 x 425.000 m3N/h

- tensiune = 76 K.V

- 2 câmpuri de reţinere

- randament = 99 %

- conţinut de praf în gazele brute = 40,000 g/Nm3

- conţinut de praf în gazele epurate = 0,400 g/Nm3. Grup

energetic nr. 5 şi 6

E.F. - orizontal, uscat - proiect / fabricaţie =I.C.PE.T. Bucureşti / I.U.T. Bistriţa

- 2 x 675.000 m3N/h

- tensiune =111 KV

- 2 câmpuri de reţinere

- randament = 99 %

- conţinut de praf în gazele brute = 40,000 g/Nm3

- conţinut de praf în gazele epurate = 0,400 g/Nm3;

68

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Aceste electrofiltre au fost proiectate şi montate în condiţiile utilizării unui cărbune

energetic cu putere calorifică de 3.700 kcal/kg, un conţinut de cenuşă de 36,5 % şi a unui grad

de reţinere a cenuşii din gazele arse de 99 %.

4.2. Modernizarea electrofiltrelor

Principalele soluţii constructive ce au fost aplicate la reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor de

la grupurile energetice de la S.C. Complexul Energetic Turceni S.A au constat în:

• dispunerea echipamentului interior 400 mm;

• asimilarea electrozilor de depunere cunoscuţi sub simbolul CSV;

• asimilarea unui nou tip de electrozi de emisie pentru tensiuni ridicate la paşi măriţi

• trecerea de la tensiunea de vârf de 78KV la tensiunea de vârf de 111 KV ;

• implementarea microprocesoarelor în echipamentele de înaltă tensiune ;

• utilizarea unui sistem complex de monitorizare şi reglaj a funcţionarii electrofiltrelor ;

• dotarea echipamentelor de înaltă tensiune cu sisteme de pulsare având ca efect reducerea

consumului de energie electrică şi creşterea performantelor de desprăfuire. Creşterea pasului

conduce la îmbunătăţirea performanţelor electrofiltrelor şi prin

diminuarea efectelor negative :efectele emise inverse, a reantrenării prafului, dereglărilor echipamentului

interior(o dereglare de 5-10 mm la pas de 400 mm are o influentă mai mică asupra nivelului de tensiune

decât la pas de 300 mm).

Optimizarea procesului de epurare electrostatică prin monitorizare, controlul şi reglarea

parametrilor electrici în corelaţie cu emisia de pulberi-este un alt aspect ce sa avut în vedere în scopul

îmbunătăţirii randamentului de dsprăfuire.

Echiparea electrofiltrelor cu o instalaţie electrică şi de automatizare modernă, fiabilă, compatibilă

cu instalaţiile electrice şi de automatizare existente pe plan internaţional este metoda cea mai eficientă

pentru îmbunătăţirea performanţelor electrofiltrelor.

Performantele obţinute în urma reparaţiei cu îmbunătăţirea performantelor de la grupurile 1,3,4,6,7

sunt prezentate în tabelul nr.4.

69

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Blebea Alexandra

Grafic nr. 4.1

EVOLUŢIA CONCENTRAŢIILOR MEDII ANUALE LA PULBERI

SEDIMENTA BILE PENTRU PERIOADA 2004 - 2009 IN ZONA

S.C.COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

68- 61,52

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

51-

36,543

4-

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

E 25.59

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

20,23

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

16.33 14,34

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

17

n_J—i_J

199$ I

11.18 11,15 11,21

9,39

—i---------1--------1--------1-------1--------1--------1--------1--------1-------1rî----------1-------1--------1--------1--------1--------1-------1--------1--------1--------1--------1-------r

'I9fi 1997 1998 1999 2IMH1 2(MM 20H2 2UH.1 2IUW 21105 2006 2<M»7 2O0N 1009

9,6? 10,15

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Putere medie anuala MW541 292 282 462 443 510 528 527 400 344 394 575 591 661 775

Tabel nr 4.1 Performantele grupurilor energetice

BlocValoarea concentraţiei de

praf

înainte de modernizare

Valoarea

concentraţiei de praf

cf. proiect

demodernizare

Valoarea medie

măsurată a

concentraţiei de praf

după modernizareB1.1 980mg/Mw3 lOOmg/*3 98mg/*3

B1.3 428mg/M»3 200mg/A^3 86mg/*3

B1.4 540mg/^m3 lOOmg/N™3 65mg/*3

B1.6 380mg/*3 200mg/^389mg/Vm3

B1.7 470mg/^w3 lOOmg/ Nm' 88mg/^3

Având în vedere modernizările efectuate la grupurile energetice de 330 MW de la

S.C.Complexul Energetic Turceni S.A.s-a constatat reducerea semnificativă a concentraţiilor

67

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

de praf(sub lOOmg/^"73). Din analizele efectuate de APM GORJ rezultă că concentraţia

2

pulberilor sedimentabile în zona Turceni este sub limita impusă(17g/m /lună),valori atestate conform

graficului nr.4.1:

4.3. Eficienta înlocuirii electrofiltrelor

Instalaţia de desprăfuire electrică modernizată realizează desprăfuirea gazelor rezultate în urma

arderii lignitului în focarul cazanului de 1035 t/h aferent grupului 4 din cadrul S.E. TURCENI.

Instalaţia de desprăfuire electrică modernizată se compune din două electrofiltre de tip orizontal

uscat cu trei câmpuri, amplasate în paralel pe fluxul de gaze. Cele două electrofiltre sunt denumite

electrofiltrul 1 şi electrofiltrul 2, electrofiltrul 1 fiind amplasat în dreapta privind în sensul fluxului de gaze.

Funcţionarea electrofiltrelor are la bază principiul separării electrice a particulelor aflate în

suspensie într-un gaz care străbate un câmp electric foarte intens.

Soluţiile tehnice aplicate cu ocazia modernizării instalaţiei de desprăfuire electrică au avut drept

scop:

• îmbunătăţirea performanţelor de desprăfuire de la 595 mg/-^3 la 200 mg/Nm3 m prima

etapă şi apoi [a 200 mg/Nm* la 100 mg/N™3.

• Creşterea siguranţei în funcţionare;

• Creşterea fiabilităţii şi disponibilităţii instalaţiei.

Iniţial instalaţia de desprăfuire electrică aferentă grupului nr.4 a fost proiectată de

S.C.ICPET.S.A.Bucureşti şi executată de către S.C.COMELF S.A. Bistriţa sub licenţa Babcock. Instalaţia

a fost pusă în funcţiune în anul 1981.

în primii ani de funcţiune a asigurat gradul de desprăfuire prevăzut de proiect. Ulterior au apărut

probleme care progresiv au condus la creşterea concentraţiei de praf în gazele desprăfuite.

Calitate cărbunelui a scăzut de-a lungul anilor iar în interiorul electrofiltrului au apărut dereglări ale

echipamentului interior.

De asemenea unele componente din releistica echipamentului electric au avut o fiabilitate scăzută

care a contribuit la înrăutăţirea funcţionării electrofiltrelor. Fluctuaţia personalului de exploatare a

influenţat într-o oarecare măsură calitatea intervenţiilor ceea ce a condus la imposibilitatea menţinerii

instalaţiei la performanţele şi nivelul avut la punerea în funcţiune.

78

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Frecvenţa relativ ridicată a spargerilor de ţevi din cazan a condus la creşterea gradului de umiditate

a cenuşei reţinute în electrofiltre ceea ce de multe ori a creat probleme la evacuarea prafului din buncăre şi

la înrăutăţirea funcţionării mecanismelor de scuturare.

în anul 2004 blocul a fost oprit în vederea unor lucrări ample de retehnologizare. Aceste lucrări au

inclus şi instalaţia de desprăfuire electrică.

în anul 2004 au demarat lucrări de reparaţie şi modernizare a instalaţiei de desprăfuire electrică.

Aceste lucrări au constat în esenţă din transformarea electrofiltrelor existente cu înălţimea activă

de 12 m cu două câmpuri-pasul instalaţiei interioare de 250 mm, în electrofiltre cu înălţimea activă de 13,5

m cu trei câmpuri-pasul instalaţiei interioare de 400 mm.

în principal lucrările pe partea mecanică au constat din:

• pe structura carcaselor existente, reparate, s-au executat lucrări de supraînălţare a acestora

cu 1,5 m;

• urmare a supraînălţării carcaselor s-au înlocuit racordurile de intrare şi de ieşire, care au

fost echipate cu sisteme de uniformizare adecvate pentru performanţe ridicate;

• grinzile de acoperişi s-au demontat, s-au reparat şi s-au adaptat pentru noua soluţie de

electofiltre;

• s-a adăugat al treilea câmp;

• s-a implementat un echipament interior nou cu pas de 400 mm, cu performanţe ridicate;

• s-a înlocuit în totalitate echipamentul electric de joasă tensiune;

• s-a refăcut instalaţia termică;

• s-a înlocuit scările de pisică cu scări şi platforme normale.

Aceste lucrări de reparaţie şi modernizare au avut drept scop obţinerea unei

concentraţii de cenuşă la coş de 200 mgjNm1

în anii 2000-2001 s-au efectuat lucrări de modernizare ce au avut rolul de a reduce concentraţia de cenuşă

în gaze la coş de la 200 mg/Nm3, \A \ QQ mg/Nm3

Aceste lucrări pe parte mecanică au constat în principal în dotarea electrofiltrelor şi canalelor de

gaze amonte de electrofiltre cu sisteme mecanice ce au drept scop îmbunătăţirea distribuţiei uniforme a

gazelor la intrarea în electrofiltre, creşterea gradului de separare mecanică în racordurile de intrare ale

electrofiltrelor, ameliorarea dirijării gazelor la intrarea în electrofiltre, în interiorul electrofiltrelor şi la

ieşirea din electrofiltre. Sistemele mecanice

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

mai au şi rol de a obliga gazele cu cenuşă de a trece prin partea activă (spaţiul ocupat de

instalaţia interioară) a electrofiltrelor reducând la minimum scăpările de gaze prin spaţiul

mort dintre pereţii carcasei şi instalaţia interioară.

Aceste sisteme mecanice conduc şi la eliminarea reantrenărilor de cenuşă colectată în buncărele

electrofiltrelor.

Forma, locul şi modul de amplasare al acestor sisteme mecanice în electrofiltre au fost stabilite în

urma efectuării modelării curgerii gazelor.

4.4 ELECTROFILTRE

Principiul de lucru şi modul de funcţionare:

Filtrele electrostatice (denumite curent electro-filtre), realizează separaţia prafului prin ionizarea

gazelor purtătoare a particulelor de cenuşă şi prin urmare tensiunea de lucru a acestora este ridicată.

79

Epurarea electrică a gazelor se bazează pe următorul principiu: gazele ce urmează să fie epurate

trec printr-o carcasă al cărui echipament interior constă în esenţă din electrozi de emisie şi electrozi de

depunere cu suprafeţe mari, aşezaţi faţă în faţă.

Sistemul de emisie conectat la polul negativ al instalaţiei de producere a tensiunii înalte se pune

sub o tensiune a cărei mărime este determinată de natura şi cantitatea gazului care trebuie epurat şi a

gazului ce trebuie separat. Se formează astfel un câmp electric între electrozii de emisie şi cei de depunere.

Sub influenţa câmpului extrem de puternic din apropierea imediată a electrozilor de emisie se

produce o descărcare "Corona" care ionizează gazul de evacuare. Ionii ce se produc cu această ocazie, în

majoritatea cazurilor de polaritate negativă, încarcă electric pulberea ce pluteşte în gaz şi trebuie separată.

Forţele ce acţionează în câmpul dintre electrozii de scuturare şi cei de depunere, împing pulberea spre

electrozii de depunere pozitivi, legaţi de pământ.

Aici pulberea cedează sarcina şi cade în urma impactului executat de mecanismele de scuturare, în

buncărul de colectare a pulberii (cenuşii), care reprezintă partea terminală de jos a carcasei electro filtrului.

Se asigură în mod automat menţinerea în permanenţă a tensiunii, la o valoare inferioară, dar cât se

poate de aproape de tensiunea de străpungere a gazului, care de multe ori prezintă variaţii mari.

80

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

Caracteristici tehnice

Principalele caracteristici tehnice ale electrofiltrelor sunt: ►

• Debitul de gaze înaintea electrofiltrelor - 1.698.000 Nm3/h (739 m3/s);

• Temperatura gazelor arse înaintea electrofiltrelor - 140 °C;

• Conţinutul de praf (de cenuşă al gazului neepurat) -67,7g/Nm3;

• Conţinutul de materiale combustibile din praful gazului neepura t- 55,9 %;

• Gradul de desprăfuire - 99,13 %;

• Conţinutul de praf al gazului epurat - 0,5 g/Nm3;

• Numărul de camere de desprăfuire-2;

Caracteristicile unei camere de desprăfuire:

numărul celulelor - 2; numărul trecerilor -

70; înălţimea câmpului - 12,25 cm;

lungimea câmpului - 2x4,32=8,64 m;

suprafaţa de depunere - 14,817 m2; viteza

gazelor arse - 2 m/s;

timpul de parcurgere- 4,33 s;

viteza de migraţie- 11,83 cm/s;

numărul sistemelor de scuturare a electrozilor de depunere - 4; numărul

sistemelor de scuturare a electrozilor de emisie - 8; numărul de agregate

de înaltă tensiune - 2; tensiunea nominală (în curent continuu) - 75 kW;

puterea de racordare - 2x200=400 kVA;

intensitatea maximă de curent continuu furnizată - 2x2850=5700 A.

81

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

1- pâlnie difuzoare; 2 - dispozitiv de liniştire si uniformizare a curgerii, A, 3B, 3C - electrozi de depunere grupaţi in cele 3 tronsoane (A, B, C); - electrozi de ionizare; 5 - cadie de întindere a barelor

de ionisare; 6 - buncare 7 - evacuarecenuşa; 8 - izolatorii electrozilor de ionizare;9 - dispozitiv de scuturare a electrozilor de ionizare prin

lovire intermitenta sau vibrare periodica., 10 -confuzor de evacuare a gazelor.

Schema unui electrofiltru cu trei zone

Carcasa electrofiltrului este o construcţie sudată din tablă de oţel, etanşă la gaze, rigidizată

corespunzător cu ajutorul unor pofile pentru a face faţă depresiunii ce se naşte în cursul exploatării.

In partea inferioară carcasa are buncărele în care se colectează cenuşa separată. Pentru a evita

situarea sub punctul de rouă, carcasa filtrului este izolată termic.

Sistemul de electrozi este format din electrozii de depunere şi electrozii de emisie. Pentru a evita

antrenarea cenuşii pe durata scuturării, electrozii de depunere sunt formaţi din profile CS, crescând astfel

zona de stagnare şi împiedicând astfel antrenarea cenuşii. Aceştia se fixează prin şuruburi la partea de sus

în suporţi plăcilor de grinzi de susţinere iar la partea de jos se fixează de barele nicovalelor. Spaţiul dintre

două rânduri se numeşte "trecere".

82

Blebea Alexandra

Elemente constructive şi funcţionale

Schema unui E.F. cu trei zone este prezentată în figura de mai jos

I lungimea electro filtrului

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare Electrozii

de depunere montaţi unul după altul formează suprafeţe verticale, denumite

suprafeţe de depunere.

Electrozii de emisie sunt compuşi din electrozi de sârmă având secţiunea de stea, montaţi în rame

tubuläre. Ramele tubuläre (ramele de emisie) sunt montate în mijlocul trecerilor formate de electrozii de

depunere. Ramele cu electrozii de emisie sunt suspendate de grinzile de plafon ale carcasei electrofiltrului,

fiind izolate electric de acestea prin intermediul unor izolatori conici de cuarţ. Izolatorii sunt prevăzuţi cu

un sistem de încălzire pentru evitarea unor depuneri umede şi apariţiei unor străpungeri.

Pentru curăţirea periodică a electrozilor de depunere de praful separat servesc mecanismele de

scuturare a plăcilor. Acestea constau din: sistem de acţionare cu electromotor şi reductor şi reductor,

arbore, ciocane de lovire (decalate după o curbă spirală pe arborele portciocane), barele de lovire (leagă toţi

electrozii de depunere ai unui rând). Atunci când se realizează punerea în funcţiune a dispozitivelor de

scuturare (ciocănele ce bat în electrozi) se vor scutura atât electrozii de depunere cât şi ramele de ionizare

(operaţie cunoscută în practică ca bătaia la ţambale).

Scuturarea are o funcţionare ciclică: perioade de scuturare urmate de perioade de oprire a

scuturării. Intervalul între două scuturări se poate modifica în limite largi.

Mecanismul de scuturare a electrozilor de emisie este format din mecanismul bielă-manivelă,

dispozitivul cu clichet, arborele portciocane, ciocanele de lovire, nicovale fixate pe ramele de emisie.

Dispozitivul cu clichet asigură prin înclichetarea sa ridicarea ciocanelor de lovire de pe arborele de

scuturare în timpul cursei ascendente. înainte de a atinge punctul superior, dispozitivul cu clichet eliberează

tija, astfel că ciocanele cad liber pe nicovale.

Instalaţia de producere a tensiunii înalte este formată dintr-o instalaţie de transformare şi a

instalaţiei de redresare cu redresori de siliciu.

Exploatarea electrofiltrelor

Conectarea electrofiltrelor se va face numai la funcţionarea cazanului pe cărbune, imediat după

pornirea primei mori.

La funcţionarea cazanului numai pe păcură electrofiltrele nu se conectează existând pericolul de

murdărire.

Instalaţia de evacuare a cenuşii şi mecanismele de scuturare a electrozilor se pornesc înainte de

aprinderea focului la cazan.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare La

funcţionarea cazanului pe cărbune şi păcură sau numai pe cărbune, punerea în

funcţiune a electrofiltrelor se face numai în momentul în care temperatura gazelor arse la coş se

află în mod sigur deasupra punctului de rouă al vaporilor de apă (100 °C).

La oprirea cazanului se scot din funcţiune şi electrofiltrele. Mecanismele de scuturare a

electrozilor trebuie să mai rămână în funcţiune 6=8 ore. în acest timp mecanismul de comutare

cu program trebuie adus la poziţia "regim permanent" pentru a se realiza o curăţire mai intensă a

electrozilor.

Separarea optimă a cenuşii are loc la tensiunea cea mai înaltă posibilă. Această tensiune se află sub

tensiunea de străpungere, foarte aproape de ea. Curentul preluat de electrofiltru depinde de tensiunea şi de

rezistenţa interioară a filtrului. Scăderea curentului duce în final la murdărirea electrofiltrului.

Controale în electrofiltre se fac numai după oprirea cazanului, scoaterea de sub tensiune a

instalaţiei electrice şi punerea la pământ în mod vizibil.

Se controlează starea de curăţire a electrozilor de depunere şi de emisie. în cazul unei murdăriri

excesive, electrozii se curăţă prin suflare cu aer comprimat.

Se controlează distanţele dintre electrozii de emisie şi cei de depunere. Sârmele rupte din electrozii

de emisie se vor înlocui.

83

Ţevile portante ale sistemului de suspendare pentru grinzile ramelor de emisie trebuie să fie perfect

verticale în mijlocul ţevilor de protecţie. Ciocanele de lovire trebuie să lovească central atât la electrozii de

depunere cât şi la cei de emisie. în cazul în care electrozii de emisie nu sunt suficient de curaţi se va regla

dispozitivul cu clichet în poziţia imediat superioară. Izolatorii electrici trebuie să fie în perfectă stare de

curăţenie pentru prevenirea conturnărilor.

Cele mai frecvente deranjamente care pot apare în funcţionarea electrofiltrelor:

Funcţionarea defectuoasă a instalaţiei de evacuare a cenuşii de la electrofiltre, cenuşa care se

acumulează în pâlnii şi poate ajunge până la nivelul electrozilor, provocând scurt circuit, în această situaţie,

celula electrofiltrului este scoasă de sub tensiune şi ea se va repune după golirea pâlniei şi punerea în

ordine a instalaţiei de evacuare a cenuşii.

Murdărirea sau fisurarea izolatorilor electrici ca conduce la conturnări, la scăderea tensiunii şi deci

a gradului de separare al electrofiltrului. Izolatorii murdari se curăţă, iar cei fisuraţi se înlocuiesc, cu

instalaţia oprită şi scoasă de sub tensiune.

Ruperea unui electrod de emisie ce poate provoca un scurtcircuit sau o scădere a nivelului tensiunii

în electrofiltru. Electrodul rupt trebuie îndepărtat, cu oprirea instalaţiei şi scoatere sa de sub tensiune.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare Dacă nu

funcţionează toate mecanismele de scuturare, se poate forma un pod de cenuşă

între electrozi şi prin urmare un scurtcircuit. în acest caz trebuie repuse în funcţiune toate

mecanismele de scuturare.

DIMENSIONAREA ELECTROFILTRULUI PENTRU HUILA Se

calculează :

a) Oxigenul minim necesar arderii perfecte

84

O ^22,41 min 12

C + 3 H-O

85

O _ 22,41 min 12

0,34+3 0,02--'uy u'8

86

0,6882 m ^ N / K g

b) Aerul real

o .L m i n - A x 0,21

L . = 1x^^ = 3,277 m ^ N I K g min 0,21

c) Cantitatea de dioxid de carbon

87

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

V -2MlxC VC02~ 12 x C

88

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

CO

=^px 0-34 = 0,634 m ^ N / K g

89

V - ='̂ —LL\_vC\ "\A - H «Q/l rr.3

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

d) Cantitatea de dioxid de sulf

V -2MlxS S02~ 12 comb

?? 41 oVSO2 = ^^x0'01 = 0'018 ™ 3 N / K g

e) Conţinutul de oxigen liber

vn = ( x r - l ) x O . Q2 v c / mm

Vn = (1,52-1)x 0,6882 2= (1,52- l )x 0,6882 = =

1,337 m 3 N / K g

f ) Conţinutul de azot

90

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

v 22,4 A, 0,79 . „V T. j =—-xiv+-—x A x O •N2 28 0,21 min

22 4 0 79^2

=^x0 '01 + rJ5ixlx0 '6882

= 2,596 m 3 N / K g

f) Cantitatea de vapori de apă

T/ 22,41 „ 22,41 „. L R M N X D X P A

H2° 2 18 ' lOOOxpO^

V y n ^ * 0,02 + 1̂ X 0,30 + 3'277 x 10 x ]'2932 18 ' 1000x0,804

= 0,649 m 3 N / K g

g) Cantitatea de gaze totale

F , = 0,634 + 0,018 +1,357 + 2,596 + 0,649 = =

5,254 n ? N I K g

i) Debitul de gaze din electrofiltru

V " = B x V , x x273 P 0 -D P

91

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

= 1 4 , 4 X 5 , 2 5 4 X273

ţ154

x

273 1013,3-15,2

= 120,129 m 3 / s

92

1013,3

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

j ) Debitul de praf antrenatSe consideră că o fracţiune de cenuşă antrenată de gazele de ardere care părăsesc focarul este Xa =

0,95 Di în buncărul al doilea se depozitează fracţiunea ai = 0,05

93

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

m % = l 0 3A + x ■

32700X a - )x B

94

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

= 10-0,20 +1,4 x

12676,921 32700

(0,95-0,05)14,4 =

95

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

= 9616,32 g / s

96

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

k) Concentraţia prafului în gazele de ardere la intrarea in electrofiltru

,0_ m p s

V °

§̂ = 80,049 gln?N

1) Gradul de separare al electrofiltrului

7ef=^7H-x1()0

unde : Cf = concentraţia prafului în gazele de ardere evacuate la cos Cb = gradul de separare al electro filtrului

,80,049-0,5 71EF 8no4Q xlUU

m) Suprafaţa specifică de depunere Se aplică

relaţia lui Deutsch

w

w = viteza de mişcare a particulelor de praf=5,6x10 2 m / s

, In (1-0,99) 1 A 1 2 / 3 // = —--------^-=^ = 1,01 mr l m 3 l s

n) Suprafaţa totală a electrozilor de depunere

A E F = f x V °

97

c

80,049= 99,375

5,6x10~2

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

= 1,01x120,129 = 121,330 m2

o) Numărul canalelor de circulaţie a gazelor

n V°C h x S x v

h = înalDimea unui electrod de depunere = 8 ms = pasul dintre panouri = 0,3 mv = viteza de circulaţie a gazului = 1,3 m/s

98

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

factorilor de mediu. Masuri de depoluare

nc = 120,1298x0,3x1,3

= 38,502

99

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

p) Lăţimea electrofiltru luiSe determină în mod orientativ admiţând o mărire cu 20% fată de lăţimea unui canal.

b = \,2*n x sc

= 1,2x38,502x0,3

= 13,860 m

100

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

r) Lungimea totală a panourilor de depunere

101

Blebea Alexandra

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

t 2(«£ - l ) x /j

102

Blebea Alexandra

EFU =

Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra factorilor de mediu. Masuri de depoluare

121,330 2(38,860- l ) x 8 =

0,2002 m

s) Lungimea electrofiltrului

L = 1,2x1*

= 1,2x0,2002

= 0,2403 m

t) Lungimea unui câmpElectrofiltrul este realizat din 6 corpuri alimentate separat cu energie electrică □ i dispuse pe

două rânduri paralele a câte trei câmpuri în serie.

I = —

0,2002 n n „ — = 0,066 m

4.5. Măsuri experimentale de reducere a poluării cu pulberi

Pentru îndepărtarea pulberilor se folosesc separatoare de praf, care trebuie astfel exploatate, încât

să se realizeze un consum minim de energie şi un grad de separare cât mai

103

Blebea Alexandra

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare avansat.

Separatoarele de praf trebuie să necesite o întreţinere simplă şi să prezinte un grad mare

fiabilitate.

4.6. Reducerea poluării cu praf de cărbune

Gospodăriile de combustibil solid (cărbune) reprezintă de asemenea una din sursele de poluare cu

praf; de data aceasta este vorba de praful de cărbune, care de regulă are o acţiune zonală, în incinta

depozitului sau a termocentralei şi cu acţiune negativă asupra sănătăţii personalul muncitor din zona

cărbunăriei.

Pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de lucru în gospodăria de cărbune trebuie evitată

dispersarea prafului de cărbune la deversarea (căderea) de pe o bandă transportoare pe altă bandă

transportoare şi trebuie eliminat praful sedimentat pe pardoseli, pereţi şi echipamente.

Principalele deficienţele majore ale gospodăriilor de cărbune din termocentralele româneşti sunt:

numărul mare de puncte de deversare;

înălţimea mare de cădere a cărbunelui de pe o bandă transportoare pe alta.

Ambele caracteristici explică valorile ridicate ale concentraţiilor de praf determinate, de peste 110

mg/m3 faţă de limita de 10 mg/m3 admisă de CMA.

Zonele cele mai puternic poluate din gospodăria de cărbune sunt staţia de concasare, buncărele de cărbune

din turnul de capăt, precum şi maşinile combinate şi maşinile de preluat din depozit.

Cercetările efectuate de colectivul de specialitate din S.C. ICEMENERG S.A. Bucureşti au condus

într-o primă etapă la soluţionarea problemei pentru zona turnurilor de capăt, prin realizarea,

experimentarea şi omologarea a două instalaţii:

• instalaţie de desprăfuire pentru pâlniile de deversare;

• instalaţie de aspiraţie pentru praful de cărbune.

în continuare se va trece la implementarea şi experimentarea acestor instalaţii în staţia de

concasare, zona cea mai puternic poluată din gospodăria de cărbune.

Pentru deplina rezolvare a problemei se află în studiu şi soluţia de desprăfuire pentru buncărele de

cărbune din turnul de capăt, precum şi soluţia pentru maşina combinată şi maşina de preluare din depozit.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare 4.7.

Reducerea poluării cu praf din depozitele de zgură şi cenuşă

La termocentralele funcţionând pe combustibili solizi (cărbune), unul din principalii

produşi reziduali rezultaţi în procesul de ardere este cenuşa uscată de electrofiltru şi zgura

rezultată din arderea cărbunelui. Aceasta, în amestec cu cenuşa uscată captată de electrifiltru,

sub formă de hidroamestec, este evacuată în depozitul (halda) de zgură şi cenuşă, unde cu timpul

se solidifică.

Apare astfel o sursă de poluare a solului şi a atmosferei suplimentară faţă de cele prezentate

anterior şi anume halda (depozitul) de zgură şi cenuşă.

Impactul acestor halde asupra mediului este multiplu: de la cel produs de scoaterea terenurilor din

circuitul agricol şi afectarea peisajului (impact estetic), până la poluarea atmosferei, a apelor de suprafaţă şi

de adâncime, a culturilor din zonele învecinate, a aşezărilor umane etc.

O formă de afectare deosebit de puternică a mediului produsă de către aceste halde este poluarea

cu cenuşa spulberată de pe compartimentele uscate sau în uscare ale depozitelor de zgură - cenuşă sau în

cursul lucrărilor de supraînălţare a digurilor.

104

în concepţia actuală de utilizare a haldelor de zgură şi cenuşă ale centralelor din România, în care

zgură-cenuşa ajunge prin hidro transport, există trei etape şi anume:

• Exploatarea haldei de zgură - cenuşă;

• Uscarea pereţilor haldei de zgură - cenuşă;

• Supraînălţarea pereţilor haldei de zgură - cenuşă.

în ultimele două etape, sub influenţa factorilor meteorologici, apare o intensă poluare prin

spulberarea cenuşii uscate din haldă (vântuirea), comparabilă şi chiar depăşind poluarea produsă prin

cenuşa evacuată la coş. în lucrările de specialitate, fenomenul este apreciat numai calitativ, neexistând date

şi valori pentru intensitatea poluării haldei, viteza vântului la care începe spulberarea, durata, factorii de

teren care influenţează spulberarea (dimensiunile haldei, înălţimea pereţilor), fineţea cenuşii din haldă.

Această poluare se face simţită prin creşterea conţinutului de pulberi în suspensie în atmosferă,

depunerea de pulberi sedimentabile în zonele învecinate depozitului sau la distanţă pe direcţia vânturilor

dominante, cu afectarea negativă a vegetaţiei (ecranarea frunzelor, reducerea fenomenului de fotosinteză),

a sistemului respirator al omului şi al animalelor, a echipamentelor amplasate în aer liber, reducerea

vizibilităţii, cu impact asupra traficului din zonă.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare

Fenomenul de spulberare a cenuşii din haldă este atât de complex încât nu a fost abordat

în studiu prin modelări fizice şi matematice, urmărindu-se în principiu doar metodele de

combatere a poluării.

Erodarea haldelor de către vânt şi ploi şi spulberarea cenuşii este o sursă deosebit de importantă.

Un vânt de 2+1 Om/s încarcă atmosfera cu cea. 700 mg/m3 pulberi în aer, un vânt de 27,7m/s (100 km/h)

antrenează 1+1,5 kg cenuşă care, datorită granulometriei (după o rapidă separare a particulelor grele)

conduce la încărcarea atmosferei cu 2+10 g/m3 cenuşă pe mai mulţi km de sursă.

Metodele de combatere a poluării prin spulberare tratează diferenţiat haldele din punct de vedere al

scoaterii lor din uz temporar sau total şi din punct de vedere al părţilor constitutive ale haldei.

Acestea au la bază o serie de principii ca: urmărirea haldelor, peliculizarea prin diferite metode,

compactarea cenuşii, etc.

Reducerea poluării datorată spulberării cenuşii apelează la tehnologii de nivel scăzut, de stabilizare a

zgurii şi cenuşii pe halde, dar cu eforturi materiale substanţiale.

Principalele procedee de stabilizare a cenuşii în halde sunt:

• Procedeul cu silicat de sodiu (peliculizarea prin silicatizare);

• Procedeul şlam carbidic-ciment (peliculizare);

Procedeele de reducere a poluării se pot grupa după principiile tehnologice şi anume:

• Procedee de udare a haldei: procedee limitate pe de o parte de costuri foarte ridicate, un consum

mare de apă şi o serie de efecte nedorite, infiltraţii în apele freatice, presiuni deosebit de ridicate

asupra pereţilor haldei;

• Procedee de acoperire a suprafeţei haldei cu pelicule realizate din diferite materiale (cele mai des

utilizate);

• Procedee de aglomerare a cenuşii.

• Aceste procedee au la bază tehnologia de transport hidraulic a cenuşii cu o cantitate redusă de apă

(raport cenuşă/apă 1:1+1:3).

• Alt procedeu de compactare a cenuşii este cel fizic de reducere a tensiunii superficiale a apei de la

75 dyn/cm la 25 dyn/cm, prin adaos de agenţi tensioactivi din faza de pompare a cenuşii (procedeu

american) sau de polielectroliţi pe haldă.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asupra

105

factorilor de mediu. Masuri de depoluare Drept cazuri limită se deosebesc introducerea în trepte a aerului, respectiv introducerea în

trepte a combustibilului.

Există multe realizări practice şi studii care se extind asupra tuturor arzătoarelor turbionale pentru

combustibili solizi, lichizi sau gazoşi, precum şi pentru arzătoare de tip fantă, folosite pe scară largă, pentru

echiparea focarelor mari, care funcţionează cu praf de cărbune.

Modificările aduse arderii sunt utilizate pe scară largă pentru reducerea a 20-70 % din emisia de

NOX şi se raportează ca fiind componente de cost atât pentru cele existente cât şi pentru cele noi.

Aducerea cazanelor energetice industriale româneşti aflate în prezent în funcţiune la parametrii de

emisie de NOx admisibili conform normelor de protecţie a atmosferei, se poate face prin reducerea

controlată a temperaturii de ardere din arzător de la cea 1.800 °C la 1.400-1.300 °C.

Recircularea gazelor de ardere se face prelevând de la nivelul coşului, gaze de ardere, care se

recirculă cu ajutorul unui ventilator în arzătorul cazanului.

Gradul de recirculare, definit de raportul dintre debitul de gaze recirculat şi debitul de aer introdus

în arzător trebuie să aibă valorile 0,4-0,5, caz în care temperatura de ardere se reduce de la cea 1.800 °C la

1.400-1.300 °C, ceea ce reduce emisia de NOx de la 600,0-700,0 mg/m3 la 25,0-35,0 mg/m3.

Măsurile secundare pentru denoxarea gazelor de ardere, care urmăresc reţinerea (legarea) oxizilor

de azot din gazele de ardere, înainte ca acestea să fie eliminate pe coşul de fum, spre mediul ambiant.

Aplicarea măsurilor primare determină o scădere importantă a concentraţiei oxizilor de azot în

gazele de ardere ce părăsesc focarul, dar nu totdeauna suficientă pentru a corespunde normelor

internaţionale privind emisia de NOx pe coşul instalaţiilor de ardere.

în scopul respectării acestora şi deci şi a protejării mediului ambiant, trebuie să se procedeze - dacă

este nevoie - şi la o curăţire (denoxare) a gazelor de ardere.

Instalaţiile pentru reţinerea oxizilor de azot din gazele de ardere, cunoscute în general sub

denumirea generică de "instalaţii DENOX", s-au dezvoltat, având la bază diverse procedee necatalitice sau

catalitice, care la rândul lor, se bazează pe fenomene de absorbţie, reducere termică, descompunere şi

reducere chimică.

în instalaţiile mari se aplică, în general, procedeele de SCR - reducere catalitică selectivă.

Blebea Alexandra Impactul funcţionarii CTE Turceni asuprafactorilor de mediu. Masuri de depoluare Măsurile

primare şi secundare trebuie aplicate nu ca şi alternative exclusive, ci ca

modalităţi ce se completează reciproc.

4.9. Reducerea poluării cu SOx

Emisiile naturale de SOX (vulcani, fumarole, etc.) sunt în cantităţi imense (78+284 Mt S02/an) şi

sunt imposibil de redus sau de controlat. Degajările antropice de SO2, ce rezultă ca emisii secundare din

activitatea omului, reprezintă circa 150+200 Mt S02/an şi ar putea fi reduse, doar cu eforturi tehnice şi

financiare considerabile.

O mare parte din ele se formează în procesele de ardere a combustibililor care conţin sulf în

compoziţia sa. Acest mecanism nu poate fi controlat şi stăpânit, ci doar redus.

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea în atmosferă a unor volume importante de

oxizi gazoşi de sulf.

Pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf se poate proceda astfel: tratarea combustibililor înainte de

arderea lor sau folosirea, unde este posibil a gazului natural:

106

folosirea unor tehnologii nepoluante cum ar fi arderea cărbunilor în strat fluidizat sau desulfurarea

concomitentă cu arderea , folosind calcar sau dolomită; - desulfurarea gazelor înainte de evacuarea lor în

atmosferă.

Ultimul procedeu se aplică şi la noi în ţară. în acest scop se introduce în combustibilul lichid în

special în păcură, un amestec de ulei ars cu praf de dolomită semiarsă ; procedeu brevetat de

ICEMENERG.

107