Elecrocinetica

Intensitatea curentului electric

Intensitatea curentului electric, numită şi intensitate electrică este o mărime fizică scalară ce caracterizează curentul electric şi măsoară sarcina electrică ce traversează secţiunea unui conductor în unitatea de timp.

Unitatea de măsură în Sistemul Internaţional este amperul (A), si este egal cu intensitatea curentului electric care trece prin doi conductori identici expusi in vid intre care exista o forta de 2·10-7 N.

Tensiunea electrica

Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferenţa de potenţial între cele două puncte şi este proporţională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei sarcini electrice.

Tensiunea electromotoare reprezintă mărimea fizică scalară egală cu raportul dintre lucrul total efectuat de câmpul electric pentru a transporta sarcina electrică pe întregul circuit şi mărimea sarcinii electrice.

Rezistenta electrica

Rezistenţa electrică este o mărime fizică prin care se exprimă proprietatea unui conductor electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. Unitatea de măsura a rezistenţei electrice, în SI, este ohm-ul, notat cu Ω.

Intr-un circuit electric, valoarea rezistenţei se calculează cu ajutorul legii lui Ohm, fiind egală cu raportul dintre tensiunea U aplicată la bornele sursei şi intensitatea I a curentului care circulă prin conductor.

Legile lui Ohm

Legea lui Ohm pe o portiune de circuit

Intensitatea curentului electric, care trece printr-o porţiune de circuit, este direct proporţionalã cu tensiunea aplicatã la capetele porţiunii de circuit şi invers proporţionalã cu rezistenţa acelei porţiuni de circuit.

I= intensitatea curentului este exprimatã in amperi; U= tensiunea este exprimatã in volţi; R= rezistenţa este exprimatã in ohmi.

R

UI

Legea lui Ohm pentru un circuit intreg

Intensintatea curentului electric , pe întregul circuit, este direct proporţionalã cu intensitatea electromotoare şi invers proporţionalã cu rezistenţa întregului circuit. E=I R+I r

I-intensiteatea curentului exprimatã în amperi; E-tensiunea electromotoare (tensiunea electricã de–a lungul

întregului circuit –exprimatã în volţi); R-rezistenţa circuitului exterior–exprimatã în ohmi; r-rezistenţa circuitului interior–exprinatã în ohmi; R +r -rezistenţa întregului circuit exprimatã în ohmi.

rR

EI

Legile lui Kirhhof

Legea 1  Prima teorema ( lege ) a lui Kirchhoff se refera

la un nod si se poate enunta in felul urmator:Suma algebrica a intensitatilor curentlor din laturile care se ramifica dintr-un nod al unui circuit este egala cu 0.Un nod este punctul unui circuit in care sunt interconectate cel putin trei elemente de circuit.Latura unui circuit reprezinta o portiune de circuit care este cuprinsa intre doua noduri,nu cuprinde nici un nod interior si este parcursa de acelasi curent.O conventie adoptata in formularea legii conservari sarcinii spune ca intensitatile curentilor care pleaca dintr-un nod se iau cu semnul + ,iar cele care intra in nod cu semnul -.

Legea 2 A doua teorema ( lege ) a lui Kirchhoff face

referinta la un ochi de circuit si suna in felul urmator:Suma algebrica a tensiunilor la bornele laturilor ce alcatuiesc un ochi este egala cu 0 ; suma algebrica tensiunilor electromotoare ale surselor din laturile unui ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor.

Un ochi de circuit reprezinta o portiune de circuit care este formata din cel putin doua laturi care formeaza o linie ploigonala inchisa si la parcurgerea caeia se trece prin fiecare nod o singura data.

Efectele curentului elecrtic

Efectul magnetic

Este reprezentat de apariţia unei tensiuni electromotoare de inducţie (descrisă cantitativ de legea inducţiei electromagnetice Faraday) într-un conductor supus acţiunii unui câmp magnetic.

Efectul electrochimic

Electroliza Pentru detalii, vezi: Electroliză. Electroliza este procesul de orientare şi separare a

ionilor unui electrolit cu ajutorul curentului electric continuu.

Electroliza unei soluţii de clorură de cupru: în electrolit datorită disocierii sunt prezenţi ioni de Cu2+ şi ioni de 2Cl. După mai multe minute de funcţionare catodul capătă o culoare roşiatică şi se degajă un miros înţepător. Catozii cântăresc mai mult decât iniţial şi dacă m1, m2, m3, m4 sunt masele finale ale acestora m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atraşi de catod care le cedează electroni, sunt neutralizaţi şi se depun pe acesta.

Prin electroliză se obţine şi cuprul electrotehnic de mare puritate.

Galvanoplastia constă în depunerea unor straturi metalice subţiri pe obiecte metalice în scop de protecţie sau decorativ (nichelare, cromare, argintare, aurire etc.)

Gheorghe Tiberius 10f