educatia in europa

13
Ideologia comunistă: repercursiuni asupra conștiinței europene 1. Introducere "Ce este Europa? O gandire vesnic nesatisfacuta. Neinduratoare cu ea insasi, cauta fara ragaz doua lucruri: unul e fericirea, iar celalalt, care-i este si mai indispensabil, si mai drag, adevarul. De abia si-a gasit o stare parand sa raspunda acestei duble exigente cand isi da seama ca tine in mana doar provizoriul, doar relativul, si ca nici pe acestea nu le stapaneste cu trainicie; iar atunci isi reincepe cautarea disperata care este gloria si chinul sau.” 1 Europa a fost întotdeauna disperată să găsească adevărul, să-l îmbrățișeze și să-l țină aproape de ea prin oamenii extraordinari cărora le-a dat viață, încă de acum mii de ani. Arta, cultura, educația nu au lipsit niciodată din interiorul ei, căci ea și-a dorit întotdeauna supremația prin evoluție, prin progres. Deși de multe ori a avut parte de piedici în calea evoluției, precum războaie, vărsări de sânge, ea și-a continuat drumul către adevăr, adeseori șchiopătând, ce-i drept. Europa secolului XXI este complet diferită de Europa Antichității, Europa Evului Mediu, Renașterii sau anilor tumultoși ai secolului XX, a războaielor mondiale. Ca să ajungă atât de departe, ea s-a bazat întotdeauna pe 1 Paul Hazard, Criza conștiinței europene, Editura Humanitas, București, 2007, p. 454.

Upload: alexandra-mihai

Post on 22-Sep-2015

216 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

fgd

TRANSCRIPT

Ideologia comunist: repercursiuni asupra contiinei europene

1. Introducere

"Ce este Europa? O gandire vesnic nesatisfacuta. Neinduratoare cu ea insasi, cauta fara ragaz doua lucruri: unul e fericirea, iar celalalt, care-i este si mai indispensabil, si mai drag, adevarul. De abia si-a gasit o stare parand sa raspunda acestei duble exigente cand isi da seama ca tine in mana doar provizoriul, doar relativul, si ca nici pe acestea nu le stapaneste cu trainicie; iar atunci isi reincepe cautarea disperata care este gloria si chinul sau.

Europa a fost ntotdeauna disperat s gseasc adevrul, s-l mbrieze i s-l in aproape de ea prin oamenii extraordinari crora le-a dat via, nc de acum mii de ani. Arta, cultura, educaia nu au lipsit niciodat din interiorul ei, cci ea i-a dorit ntotdeauna supremaia prin evoluie, prin progres. Dei de multe ori a avut parte de piedici n calea evoluiei, precum rzboaie, vrsri de snge, ea i-a continuat drumul ctre adevr, adeseori chioptnd, ce-i drept. Europa secolului XXI este complet diferit de Europa Antichitii, Europa Evului Mediu, Renaterii sau anilor tumultoi ai secolului XX, a rzboaielor mondiale.

Ca s ajung att de departe, ea s-a bazat ntotdeauna pe cunoatere, pe descoperire, pe art i cultur, n definitiv, pe educaie. Europa s-a cldit pe democraia atenian, dreptul roman i cretinism, dar mai presus de orice de educaia pe care a dobandit-o n timp, pe modalitatea pe care a descoperit-o, cu ajutorul marilor mini luminate ale umanitii de-a educa oamenii, de a educa populaia, de a o scoate din negura deas a netiinei, din mizerie i ntuneric.

Europa nu a fost dintotdeauna aa.Ea a evoluat n timp, datorit dorinei impetuoase a spiritului de a-i cldi o existen luminat, de a iei din peter, de-a lupta cu forele ntunericului pentru a nvinge. Dup mii de ani de ncercri, de rzboaie sfinte, de ideologii nimicitoare, poate c Europa nu este tocmai curat. Poate c s-a mbolnvit puin, chiopteaz, ns dac putem privi n profunzime, am putea vedea c educaia a avut cel mai mare rol n evoluia omului. Datorit ei, Europa nu s-a pierdut, nu s-a lst vrjit pentru prea mult timp (cteodat a picat n plas, ce-i drept!) nici de false ideologii, nici de false credine. i-a continuat drumul, pentru aflarea adevrului.

Cu toate acestea, secolul XX a reprezentat o perioad ntunecat n istoria recent a acesteia, de la rzboaiele mondiale care s-au desfurat, pn la apariia nazismului i a comunismului n spaiul acesteia i aa cum spunea Hannah Arendt niciodat viitorul nu a fost mai imprevizibil, niciodat nu am depins cu toii ntr-o att de mare msur de fore politice n care s nu mai putem avea ncredere c vor urma normele bunului sim i al propriilor lor interese fore care par animate de suflul violent al nebuniei, dac le judecm prin comparaie cu cele petrecute n secolele istoriei noastre.

n lucrea de fa, am ncercat s abordez tema comunismului i repercursiunile pe care acesta l-a avut n anii urmtori n contiina european. Pentru a putea nelege amploare pe care acesta a luat-o este necesar o aprofundare a ideologiei care a stat la baza acestui proiect de subminare a individului, evoluia lui n timp sub anumite aspecte dei am putea spune foarte bine, involuia pn la experimentele atroce de care a dat dovad.

1. Origini: marxismul

Dup cum bine tim, la baza comunismului, se afl, indiscutabil, ideile, noemele formulate de ctre Karl Marx i Fr. Engles, n secolul XIX. Apariia Manifestului, nu aduce cu sine doar un nou program politic, ci o nou viziune despre lume, destinat s salveze ntreaga umanitate. Aceast viziune este expus cu o limpezime i precizie genial o nou concepie despre lume, materialismul consecvent care mbrieaz domeniul vieii sociale, dialectica, cea mai cuprinztoare i cea mai adnc teorie a dezvoltrii i teoria luptei de clas i a rolului istoric revoluionar de importan mondial a proletariatului, furitor al unei societi noi, societatea comunist., dup cum ne informeaz Lenin, n operele sale.

n ciuda faptului c ne aflm n plin revoluie industrial n secolul XIX, discrepanele dntre clasele sociale sunt n continuare vizibile i necruroare. Chiar dac Revoluia Francez, cu ale ei idealuri a ajutat Europa s-i ctige anumite drepturi, situaia nu devenise peste noapte nici mai bun, nici mai frumoas pentru clasa de mijloc. Aadar, n contiina epocii, ncepe s devin vizibil faptul c burghezia nu este capabil s realizeze o societate conform cu raiunea, pe care o prevzuse n timpul revoluiei franceze. Capitalismul, goana dup profit, ncep s devin injuste i nedorite de ctre un anumit segment al societii i anume clasa muncitoare: Industrializarea a determinat de asemenea creterea numeric a proletariatului i nrutirea condiiilor sale de munc i de via, a scos n eviden antagonismul, opoziia ireductibil dintre interesele proletariatului i cele ale burgheziei, a dus la ascuirea luptei proletariatului mpotriva burgheziei.

Astfel, n aceste vremuri suficient de tumultoase se nate Manifestul Partidului Comunist care i propune s schimbe complet faa societii printr-o revoluia a proletariatului, un proletariat ideal care nu mai inea cont de legturi sociale, naionale sau comunitare.

Marx se ntoarce mpotriva burgheziei i pornete un adevrat rzboi al cuvintelor: consider c proletariatul trebuie s distrug definitiv aceast clas social parazit, care nu aduce niciun folos umanitii, chiar dac burghezia a fost cea dinti care a artat de ce este capabil activitatea oamenilor. Ea a fcut alte minuni dect piramidele Egiptului, apeductele romane, catedralele gotice. n cursul unei dominaii abia seculare, burghezia a creat fore productive mai formidabile i n mai mare numr dect toate celelalte generaii precedente.

Apare aadar ntrebarea: de ce trebuie nlocuit capitalismul ? Rspunsurile pe care le primim de la Marx sunt multiple. El consider c acesta trebuie s dispar ntruct, n primul rnd, este demodat i apoi pentru c acesta aduce cu sine alienarea. ns nu spiritul se alienaz pe sinensui, ci oamenii se alieneaz de munca lor i unii de alii. Acetia sunt alienai n mai multe feluri :

a) alienai de produsul muncii lor, pentru c nu dein ceea ce produc ;

b) alienai de activitatea de producie n sine, pentru c maina ucide spiritul creator ;

c) alienai fa de potenialurile lor umane distincte i unice ;

d) alienai unii fa de alii, pentru c se concureaz pentru bani i locuri de munc.

De asemenea, acesta a prezis c revoluia va ncepe n statele cele mai dezvoltate, avnd cteva etape: n primul rnd, crizele economice, care i fac din ce n ce mai des apariia n trile dezvoltate; apoi, avem de-a face cu o pauperizarea a proletariatului care duce, invariabil, la contiina revoluionar de clas. Urmeaz dobndirea puterii n stat i apoi, o dispariia a statului - socialismul ca form de societate care face posibil trecerea de lacapitalism la comunism.

Marxismul, se nfieaz, aadar ca o adevrat utopie social, binefctoare. Care sunt totui cauzele care au dus la falimentul marxismului ca ideologie politic?

Combinaia de monism scientist (cultul progresului tehnologic, determinismul materialist) cu mesianism politic febril (ceea ce Karl Popper numera dimensiunea oracular a acestei doctrine) nu putea s duc dect spre un totalitarism tot mai intolerant. Eroarea central a isorismului marxist vine din motenirea hegelian, respectiv din convingerea c istoria are un scop, un sens, o direcie.

Totui, nu l putem nvinovi n totalitate pe Marx pentru experimentele nfrozitoare care au urmat, nici de atrocitile leniniste sau staliniste, aa cum de altfel spune i profesorul Vladimir Tismneanu: "ntr-adevar, Marx a fost obsedat de supremaia totalitii, dar el a visat la o ornduire umanizat, nu la o colonie penitenciar. Totui, radicalismul marxismului i-a permis lui Lenin, prin misiune sau omisiune, s reinventeze marxismul ntr-o asemenea manier nct s permit exterminarea subiectivitii. Utopia unei societi non-contradictorii, unite si solidare, a fost amplificat de experimentul totalitar urmat neabtut de Lenin si Stalin."

2. Socialismul dup Marx: experimentele comuniste

Milioane de viei au fost distruse ca urmare a convingerii c soarta trist a omenirii poate fi corectat numai dac vermina indicat ideologic ar fi eliminat. Aceast pornire ideologic de a purifica omenirea a fost bine nrdcinat n cultul scientist al tehnologiei i n convingerea ferm c Istoria (mereu cu litere mari) a nvestit elitele revoluionare cu misiunea de a se descotorosi de populaiile inutile. n vederea nfptuirii utopiei, regimurile comuniste au ncercat permanent s extirpe segmentele societii pe care le vedeau potential inamice.

Dup cum Leszek Koakowski ne spune orice utopie social care pretinde c ofer un proiect formal al societii perfecte mi pare acum plin de cele mai nfiortoare pericole. i nu spun c ideea unei fraternitii umane este scandaloas, naiv sau zadarnic; i nu cred c ar fi preferabil s o descalificm ca aparinnd unei epoci a inocenei. Dar s mergem pn la a ne imagina c putem construi un plan pentru ntreaga societate n care armonia, justia i belugul sunt obinute prin inginerie uman reprezint o invitaie la despotism. Punctul n care despotismul difer de totalitarism este distrugerea societii civile.

Dar societatea civil nu poate fi distrus dect dac proprietatea privat, incluznd posesiunea privat asupra tuturor mijloacelor de producie, este abolit.

Comunismul s-a nscut prin ntlnirea dintre iacobinism, tradiia terorist rus i filozofia marxist care considera c poate fi revoluionat nsi condiia uman, ducnd, indiscutabil la ideea c natura uman este plastic i poate fi remodelat cu uurin. Drumul de la Marx la Lenin, Stalin, nu a fost unul neted i drept, ns filiaiunile sunt reale i imposbil de negat. Comunismul a reprezentat cu adevrat un scenariu al autoproslvirii umane, o dorin de a scpa de constrngerile mainriei burgheze care subjugase clasa muncitoare i o ofert pentru milioane de oameni de a tri ntr-o alt lume. Ca mit politic potent, comunismul a promis izbvire universal, ansa de a atinge prosperitatea, libertatea i egalitatea. n fapt, de-a lungul secolului XX, Weltanschauung-ul communist a fost fundaia pentru experimente politice totalitare de inspiraie ideologic, producnd teribile costuri umane.

Lenin

Viziunea utopic a lui Marx a fost transpus ntr-un proiect revoluionar de aciune de ctre Vladimir Ilici Lenin. El a neles i a adaptat noemele acestuia, care aveau s duc, n opinia lui, la salvarea omului. Pentru el, partidul comunist devine locul n care toate speranele umanitii gsesc hrana necesar s se dezvolte, adevratul vehicul al libertii umane. Pentru Lenin, soarta revoluiei comuniste prezis de Karl Marx a depins de maturitatea i voina politic a partidului revoluionar.

Leninismul const n mod fundamental n teoria lui Lenin asupra partidului revoluionar, doctrina revoluiei proletare n epoca imperialismului i accentul pe dictatura proletariatului ca un nou tip de stat care apare din ruinele vechii ordini burgheze. Leninismul a suprimat democraia n numele unei factice "democraii superioare", a nlocuit pluralismul prin terorism statal i a creat condiiile apariiei universului concentraionar, aadar ale fuziunii dintre colectivism pseudoegalitar i barbarie. A fcut dintr-o ideologie mitologic-utopic, deci dintr-un set de afirmaii profetice lipsite de orice prealabil verificare empiric, un program de aciune a crui imposibilitate nsi era menit s duc la o continu agresiune mpotriva realitii.

De la nceput, regimul leninist n Uniunea Sovietic s-a bazat pe abuzuri, violen i represiune, ndreptate, toate, mpotriva oricrei forme de opoziie politic. Lenin, reinterpretnd ideile lui Marx despre democraie, stat i dictatura proletariatului, ofer justificarea ideologic a aciunilor represive mpotriva inamicilor comunismului: Caracteristica necesar, condiia sine qua non a dictaturii proletariatului o constituie reprimarea prin violen a exploatatorilor ca clas i, n consecin, violarea democraiei pure, adic a egalitii i a libertii fa de aceast clas. n schimb, la nivelul ideologic de justificare, dictatura proletariatului era una implicit democratic, conform argumentaiei lui Lenin, care considera c o democraie orientat spre exterior, care utilizeaz violena mpotriva minoritii opresorilor, este o democraie intern pentru majoritate, pentru proletariatul nsui.

n legtur cu haosul i teroarea dezlnuite de bolevici, Maxim Gorky scria, la sfritul lunii ianuarie 1918, n ziarul Novaya jizn:

Toat lumea i amintete, fr ndoial, c un derbedeu sau un ins fr ocupaie s zgrie cu briceagul caroseria automobilului care-l transporta pe Lenin, pentru ca Pravda s

considere aceast zgriere un atentat la viaa lui Vladimir Ilici i s declare pe un ton amenintor: Pentru un singur cap de-al nostru va cdea o sut de capete de-ale burjuilor. Cu siguran c aceast aritmetic a nebuniei i laitii a produs efectul scontat asupra

marinarilor, care cer astzi nu o sut, ci o mie de capete pentru un cap. Pentru mine ns, ca i pentru toi cei care nc n-au nnebunit de-a binelea, declaraia amenintoare a marinarilor nu este un strigt care cere dreptate, ci urletul furios al unor fiare speriate i dezlnuite. Va trebui ca lumea s-i vin n fire. Trebuie s ne strduim s rmnem oameni. E greu, dar trebuie. Teroarea nc nu cptase amploarea pe care o va nregistra n a doua jumtate a anului 1918, dar M. Gorky deja intuise ce pericol enorm amenin Rusia: dezlnuirea nebuniei a terorii.

Lenin acorda o mare importan organelor represive, n primul rnd CEKA, n promovarea terorii i a violenei, ncurajnd i ndrumnd aceste organe ale represiunii n utilizarea ct mai hotrt i consecvent a acestor procedee mpotriva dumanilor de clas. La 7 noiembrie 1918, la un an de la puciul din 1917, ntr-un discurs n faa conducerii CEKA, Lenin declara: Cnd ni se reproeaz duritatea, ne ntrebm cum e posibil ca oamenii s fi uitat elementele fundamentale ale marxismului. Pentru noi este important, n primul rnd, faptul c CEKA este implicat n instaurarea dictaturii proletariatului i, din acest motiv, rolul ei este inestimabil. Nu exist alt cale de eliberare a maselor dect prin violen mpotriva exploatatorilor.

Stalin

Termenul Stalinism este uneori folosit pentru denumirea unei ramuri a teorieicomuniste, dominant n Uniunea Sovietic i n rile din sfera de influen a URSS-ului, pe timpul vieii i dup moartea lui Stalin.

n ceea ce-l privete pe Stalin, acesta a continuat, indiscutabil, teroarea dezlnuit de ctre Lenin, aducnd lucrurile la un nivel mult mai nalt. Cteodat, totul se arat ca un comar i apare ntrebare: oare Europa i va putea cura contiina n urma ororilor pe care le-a permis?

Intr-o toamna a inceput "Marea teroare" din Rusia. Din ordinul lui Stalin, care si astazi este adorat de multi, au fost arestati 1,7 milioane de oameni. 700.000 dintre ei au fost ucisi. Perioada scursa intre toamna anului 1937 si primavara lui 1938 este punctul culminant al "orgiei violentei", marca Stalin. Chiar inainte de aceste evenimente, in august 1937, la emisiunile Radio Moscova difuzate in limba engleza se emiteau texte citite pe un ton aspru, menite sa arate ca lupta va fi dusa fara compromisuri.

3. Repercursiunile comunismului asupra contiinei Europene

ncercarea totalitar de cucerire a globului i de dominaie total a constituit o cale distructiv de a iei din toate impasurile. Victoria ei ar fi putut coincide cu distrugerea umanitii; oriunde a domnit totalitarismul, el a nceput s distrug esena omului. Dar a ntoarce spatele acestor fore distructive ale secolului trecut nu constituie o soluie, cci Europa nu trebuie s uite. Ceea ce a fost cu adevrat nelinititor este faptul c epoca noastr a mbinat att de ciudat rul cu binele. Asupra contiinei europene, planeaz multe dificulti acum.

Europa s-a schimbat? A nvat ea din greelile trecutului? A nvat s nu se mai lase prad cu uurin emoiilor i falselor credine? Revine oare pe calea cea dreapt? i e pmntul mbibat de sngele nevinovat al copiilor ei care s-au opus cu vehemen regimurilor totalitare dar oare s-a trezit ceva n contiina ei care s ofere sigurana c asemenea atrociti nu se vor mai repeta?

Europa nu trebuie s uite. Trebuie s o ia de la capt, s fac pace cu trecutul su, dar s nu uite. Cci are deja contiina ncrcat, iar dac ncearc s o tearg, pericolul devine din ce n ce mai imininent. Da, Europa are pe contiin milioane de mori datorate unor false ideologii, unor credine nimicitoare. i nimic nu i-o va putea spla. Da, Europa nu a ajutat Europa s supravieuiasc i s triasc n momentele ei critice.

Iar Europa (i aici vorbim, binenteles de Europa de Est i Central) nu mai poate trece i a doua oar prin aceeai experien deoarece timp de cteva decenii, ea nu a avut dreptul s se dezvolte armonios, a fost ncorsetat de mainria comunist care i-a smuls orice urm de libertate i dorin i a afundat-o ntr-o prpastie adnc. Ea nu a avut dreptul la replic, a fost nevoit s i accepte statutul, s se conformeze, s renune la iluziile i dorinele ei: s-a transformat ntr-o umbr iar trecutul o va urmri nencetat pn cnd ultimele rmie i amintiri sfietoarea vor fi asumate i condamnate de ctre mentalul colectiv.

Aadar, Europa trebuie s fie nsetat de cunoaterea adevrului legat de trecutul ei recent i s nu l uite. Europa nu are voie s uite. Are nevoie de contiina ei treaz pentru a nu mai repeta greelile trecutului.Paul Hazard, Criza contiinei europene, Editura Humanitas, Bucureti, 2007, p. 454.

Aluzie la Mitul Pesterii.

Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, Bucureti, 2014, p. 1.

V.I.Lenin, Opere, vol II, Editura Politic, 1958, p. 34.

Al. Valentin, Marxismul - revoluie in filozofie, Editura Politic, Bucureti, 1974, p. 10.

Max Beer, Karl Marx, viata i opera sa, Editura Partidului Social-Democrat, Bucureti, 1945, p. 59.

Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice i idealul democratic, Editura Polirom, Bucureti, 2012, p. 156.

Idem, p. 157.

Vladimir Tismneanu, Democraie i memorie, Editurea Curtea Veche, Bucureti, 2006, p. 56.

Vladimir Tismaneanu, Mizeria Utopiei. Criza ideologiei marxiste n Europa Rsritean, Iai, Polirom, 1997, p 36.

Vladimir Tismneanu, op. cit, p. 54.

Vladimir Tismneanu, Diavolul n istorie, Editura Humanitas, Bucureti, 2013, p 186.

Vladimir Tismneanu, Diavolul n istorie, Editura Humanitas, Bucureti, 2013, pag. 255.

Vladimir Tismneanu, Lenin si geneza totalitarismului, 28.10.2003, HYPERLINK "http://www.revista22.ro/"http://www.revista22.ro/, preluat la data de 10.01.2014 de la http://www.revista22.ro/lenin-si-geneza-totalitarismului-655.html.

V.I.Lenin, Stngismul, boala copilriei comunismului, Editura P.C.R, 1948, p. 31, apud Marius Oprea, Banalitatea rului.O istorie a Securitii n documente, Editura Polirom, Iai, 2002, p. 9.

Giovanni Sartori, Teoria democraiei reinterpretat, Editura Polirom, Iai, 1999, p. 409.

Lenin i marea teroare, preluat la data de 15.01.2015 de la http://www.ziaristionline.ro/2011/02/12/lenin-si-marea-teroare-originile-terorii-bolsevice-si-aplicarea-acesteia/

Misterele atrocitilor comuniste, preluat la data de 16.01.2015 http://www.ziare.com/cultura/documentar/misterele-atrocitatilor-comuniste-marea-teroare-marca-stalin-1199713