1© Institutul European din România, 2019

1-7

7

8

9

10

Dosar special Președinția finlandeză a Consiliului UE

RJEA - ediția de vară 2019

Către o uniune a cetățenilor

Viitorul UE

în acest număr

Anul XI, nr. 98 — iulie 2019

...pag 2

Prezidarea, în premieră, a reuniunilor Consiliului UE a fost nu numai un test al abilității de a obține majorități calificate care să permită avansarea agendei europene și concretizarea unor proiecte pliate, onest, pe așteptările cetățenilor întregii Uniuni. A fost și un test de încredere, atât

în fața partenerilor europeni, cât și în raport cu propriile speranțe și ambiții care, de la un succes de etapă la altul, au devenit din ce în ce mai mari.

Dincolo de cifre, care reflectă partea cuantificabilă a succesului nostru, prima Președinție română a Consiliului UE a fost, totodată, o „poveste” despre curaj, responsabilitate, asumare politică și fidelitate față de misiunea autentică a unei Președinții – neutralitatea. Toate promisiunile cu care am pornit la drum în ianuarie 2019 au fost respectate, iar ecourile din ultimele săptămâni confirmă reușita unuia dintre cele mai importante proiecte de țară de după aderarea României la Uniunea Europeană.

La capătul acestui maraton de șase luni, este aproape imposibil să nu ne gândim, retrospectiv, la provocările începutului: la peisajul european și global în continuă schimbare, la epopeea Brexit care a marcat, după 2016, agendele tuturor Președințiilor Consiliului UE, dar și la riscurile și oportunitățile unei președinții de tranziție între ciclurile legislative și instituționale.

Pe acest fundal complex, eforturile noastre de a acționa ca honest broker, ieșind din logica reprezentării în cheie națională, au fost cu atât mai mari cu cât dinamica negocierilor a fost puternic influențată de contextul electoral european și, implicit, de tendințele de politizare suplimentară a discuțiilor pe anumite dosare

George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene

Mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene va rămâne un moment de referință în istoria țării noastre după aderarea din 2007, din mai multe considerente.

În primul rând, este pentru prima dată când România exercită această funcție, în care, timp de 6 luni, a trebuit să găsim echilibrul între statutul de mediator imparțial și asigurarea coerenței cu interesul național, a cărui importanță este nealterată, indiferent de circumstanțe. În cele 6 luni în care am intrat, fără probleme, în rolul de mediator imparțial am înțeles că interesul Uniunii Europene și interesul național au foarte multe în comun și că, de fapt, atât în calitate de stat membru, cât și în cea de Președinție a Consiliului, România a reușit să fie un generator de consens, o țară autentic pro-europeană, a cărei forță rezidă în capacitatea de învăța, de a asculta, de a-i respecta pe ceilalți și de a fi un bun partener în proiecte comune. În egală măsură, a arătat că poate fi deosebit de eficientă în modul în care-și utilizează resursele, propunând soluții fezabile, chiar și în situații dificile.În al doilea rând, rezultatele obținute ne dau multe

motive de mândrie. Dacă aș putea să definesc acest lucru în cele mai simple cuvinte, aș putea spune că ”noi am demostrat că se poate”, că se poate ca prin perseverență, muncă enormă și o expertiză solidă să atingi rezultatul remarcabil de a închide 90 de dosare legislative în 100 de zile. Toate acestea într-un climat complicat, marcat de alegerile europene și implicit o fereastră limitată de negociere cu Parlamentul European, imprevizibilitatea legată de Brexit și necesitatea de a pregăti Uniunea pentru orice scenariu, pregătirile pentru noul ciclu instituțional european.

Luminița Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană

...pag 2

Ediție specială: primul mandat al României la Președinția Consiliului UE

© Institutul European din România, 2019 2

dosar specialGeorge Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene[continuare de la pag. 1] sensibile și stagnante. Cheia succesului a constat și în această capacitate de a transforma riscurile în oportunități, de a ne angaja într-o echilibristică fină între interesele tuturor taberelor, politice și geografice, pentru a putea promova o agendă a coeziunii și consensului, asumată încă de la începutul mandatului.

Ne-am respectat promisiunea de a acționa în favoarea consolidării proiectului european, pentru întărirea convergenței și coeziunii interne a UE, fără de care ambițiile regionale și globale ale Uniunii ar fi imposibil de atins. Lăsăm în urma noastră o Uniune mai sigură, mai echitabilă, cu reguli mai transparente și mai predictibile, mai puternic echipată pentru lupta cu fenomenul dezinformării. Nu în ultimul rând, predăm Președinției finlandeze o Uniune mai conștientă de faptul că viabilitatea, atractivitatea și credibilitatea proiectului UE depind esențial de sprijinul ferm pentru îndeplinirea aspirațiilor europene ale Balcanilor de Vest.

La finalul acestui mandat, am convingerea că România și-a întărit profilul la nivelul Uniunii Europene, devenind o voce mai puternică și mai relevantă. După acest prim mandat la Președinția Consiliului UE, ne continuăm parcursul european cu o rezervă generoasă de credibilitate, care ne va permite, odată încheiat acest exercițiu al imparțialității, să ne promovăm interesele de pe poziții mai pragmatice și mai convingătoare.

E.S. Ambasador George Ciamba a fost numit în funcția de ministru delegat pentru afaceri europene în noiembrie 2018. A prezidat, între 1 ianuarie - 30 iunie 2019, lucrările Consiliului Afaceri Generale. Anterior, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spațiul euroatlantic, precum și pe aceea de secretar de stat pentru afaceri europene. George Ciamba este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din decembrie 1990. A reprezentat România ca ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Elenă și Republica Turcă.

Luminița Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană[continuare de la pag. 1]În al treilea rând, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România a reprezentat interesele tuturor statelor membre în negocierile cu Parlamentul European. Deși acest lucru este o misiune dificilă și, uneori, chiar imposibilă, calitatea legislației pe care am negociat-o nu a fost niciodată sacrificată de presiunea factorului timp. Cele 90 de acte legislative aduc beneficii reale, concrete cetățenilor europeni. De la dosare în domeniul social, continuând cu cele legate de stimularea competitivității UE și consolidarea Pieței Unice, încurajarea digitalizării, inovației, conectivității și a cercetării, asigurarea funcționării eficiente a domeniului financiar, politici care fac Europa un loc mai sigur pentru cetățenii săi sau măsuri de pregătire a Uniunii, oricare ar fi pe viitor scenariul Brexit.

În al patrulea rând, Summitul de la Sibiu a reprezentant un moment-reper în definirea viitoarei Agende Strategice a UE, documentul programatic de referință privind dezvoltarea politicilor Uniunii în următorii 5 ani. Am lăsat în urmă o moștenire importantă, care va rămâne în urma noastră ca „spiritul de la Sibiu”, tradus prin unitate, gândire și acțiune constructivă, coezivă, în interesul primordial al Uniunii.

Și, nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul UE a reprezentat un adevărat maraton diplomatic pe durata celor 6 luni, un exercițiu de anduranță, care ne-a testat limitele în ceea ce privește expertiza, abilitățile de negociere, rezistența la stres și, mai ales, spiritul de echipă. Iar administrația românească a trecut cu succes acest test. Lecțiile învățate au fost însușite și sunt convinsă că acestea vor marca activitatea în domeniul afacerilor europene de acum încolo.

Din aceste motive și nu numai, mă simt onorată că, în calitate de Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană, am condus echipa de experți români de la Bruxelles în prima Președinție română a Consiliului, o experiență unică în viața oricărui diplomat. Călătoria noastră continuă, cu aceeași responsabilitate și determinare în promovarea intereselor României, într-o Uniune care nu înseamnă numai un proiect comun, ci și un destin comun.

E.S. Ambasador Luminița Odobescu: Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană. Diplomat de carieră, economist cu specializare în domeniul comerțului. Înainte de a fi numită Reprezentant Permanent al României la UE în septembrie 2015, doamna Odobescu a fost Consilier de Stat pentru afaceri europene și politică externă la Cancelaria Primului Ministru și consilier al Primului-ministru pe afaceri europene și politică externă (2012 – 2015). A deținut mai multe poziții cu rol de coordonare în domeniul afacerilor europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv poziția de Secretar de Stat.În perioada 2002 – 2007, doamna Odobescu a făcut parte din echipa de negociere a României pentru aderarea la UE, fiind responsabilă pentru mai multe capitole de negociere (energie, uniunea economică și monetară, impozitare, comerț).

3© Institutul European din România, 2019

Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România

Cele șase luni de Președinție română a Consiliului UE s-au încheiat cu succes, în ciuda temerilor exprimate pe diferite voci înainte de debutul Președinției. În semestrul I 2019, activitatea legislativă a Consiliului UE (care reprezintă, în fapt, și principala lui atribuție) a fost una extrem de intensă, concentrată fiind îndeosebi în perioada ianuarie - jumătatea lunii aprilie (pe 18 aprilie a luat sfârșit a opta legislatură a PE). Bilanțul anunțat de guvern, la 100 de zile, a constat în 90 de dosare finalizate adoptate de Consiliu și 22 de acte legislative semnate împreună cu Parlamentul European. Rezultatele foarte bune au fost facilitate și de deschiderea manifestată de Comisie și Parlament, ambele aflate la final de mandat, de a închide cât mai multe dintre dosarele aflate deja pe circuitul legislativ.

Chiar și în acest context, meritul Președinției române este acela de a fi acționat eficient în direcția atingerii consensului. Pentru că rolul oricărei țări aflate la Președinția Consiliului UE este să asigure medierea cât mai echilibrată a punctelor de vedere, deseori divergente, exprimate de reprezentanții celorlalte state membre, asupra inițiativelor legislative înaintate de Comisia Europeană. Un rol nu foarte ușor, de vreme ce alianțele între statele membre se fac și se desfac în funcție de tema în discuție. În plus, perioada aceasta de șase luni a fost una extrem de delicată și la nivel european. Brexit-ul, alegerile pentru Parlamentul European, finalul de mandat pentru actuala Comisie, la fel pentru președintele Consiliului European, toate acestea au complicat vizibil sarcina atingerii consensului.

Iată două exemple de acte legislative importante, finalizate sub Președinția română a Consiliului UE:

Directiva gazelor naturale (Directiva 2019/692) din 17 aprilie 2019 este rezultat al unui îndelung proces de negociere început în noiembrie 2017 – când CE a făcut propunerea de directivă. A urmat punctul de vedere exprimat de Parlamentul European în aprilie 2018, poziția Consiliului în februarie 2019 și acordul final în aprilie 2019. Directiva a trezit multe controverse pentru că impune ca regulile UE să se aplice tuturor conductelor care vin sau merg către terțe țări, având un impact direct asupra gazoductului Nord Stream 2, respectiv a relațiilor UE-Rusia.

Directiva privind drepturile de autor în mediul digital (Directiva 2019/790), aprobată de PE și de Consiliu în aprilie 2019, este rezultatul unei propuneri legislative făcute de CE în septembrie 2016. A avut un traseu extrem de anevoios, cu numeroase dezbateri și voturi în Parlament și Consiliu. Directiva a suscitat dezbaterii vii privind modul în care marile platforme de internet și agregatorii de știri, precum Google sau YouTube, vor asigura onorarii corecte pentru creatorii de conținut (muzicieni, actori, jurnaliști, etc.) și le vor oferi acestora, în mediul online, aceleași avantaje precum în mediul offline.

Pentru România, perioada celor șase luni a reprezentat oportunitatea perfectă de a promova o imagine favorabilă în exterior și de a demonstra că este capabilă să organizeze, să negocieze și să comunice corespunzător. Dacă, din punct de vedere tehnic, lucrurile au decurs fără blocaje, întâlnirile formale și informale programate s-au organizat conform calendarului și un număr important de dosare a fost închis, la nivel politic au existat unele sincope, iar tensiunile interne s-au resimțit și în plan extern, dovada cea mai vie fiind Summitul de la Sibiu. Chiar și în aceste condiții, echipele de profesioniști din cadrul Reprezentanței permanente a României la Bruxelles, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dar și din diferitele ministere de linie, și-au dus cu bine la capăt sarcinile și au permis derularea fără incidente a acestui prim mandat de succes al Președinției române a Consiliului UE.

Gabriela Drăgan este director general al Institutului European din România și profesor universitar la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice, București.

dosar special

Desigur, Președinția română a Consiliului UE a fost importantă pentru că era prima dată când exercitam o asemenea responsabilitate la nivelul UE. Cu atât mai mult cu cât eram ultimul stat dintre cele nou venite între 2004/2007 și se putea compara prestația fiecăruia. Era importantă și pentru că, cu inteligență, se puteau promova proiecte care să răspundă viziunii noastre despre Europa - ce vrem să construim împreună. Mă refer la solidaritate, coeziune, unitate etc.

A fost importantă și pentru că, la Sibiu, urma să avem un Consiliu European în care să se discute despre viitorul UE fără Marea Britanie. Cum Marea Britanie nu „s-a ținut de cuvânt” și încă este membru UE, la Sibiu s-a adoptat un document care este mai degrabă o declarație de bune intenții, dar, și așa, a fost bine că o lume întreagă a văzut că putem și suntem un popor frumos și că trăim într-o țară frumoasă. Lăsând gluma la o parte, chiar a fost bine pentru noi să avem un Consiliu European!

În fine, nu a fost deloc rău că s-au închis atât de multe dosare și aici avem în spate profesionalismul a sute de oameni de

Iordan Bărbulescu, Profesor universitar doctor, SNSPA

© Institutul European din România, 2019 4

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene nu poate fi evaluată obiectiv deoarece nu avem instrumentele adecvate pentru a face comparații între diferitele președinții ale statelor membre. Nu știm ce înseamnă o președinție „de succes”, nici ce înseamnă un eșec.

Există însă două componente de care trebuie să se țină cont într-o astfel de evaluare. Prima se referă la partea logistică. Multe președinții nu au trecut acest test: cea austriacă a organizat un summit dezastruos la Salzburg, cea slovacă s-a compromis prin excursia nereușită pe Dunăre când conversațiile participanților au fost acoperite de motorul zgomotos al vaporului, cea bulgară a stat sub semnul interceptărilor conversațiilor oficialilor europeni de la hotelul deținut de un bulgar apropiat al serviciilor secrete ruse.

România a evitat asemenea acuze prin organizarea excelentă a unui summit informal la Sibiu.

Cea de-a doua componentă se referă la gestionarea dosarelor. România a avut o șansă extraordinară datorată implicării doamnei Luminița Odobescu - omul potrivit la locul potrivit. Echipa sa de la Bruxelles și implicarea exemplară a echipei tehnice de la București au garantat rezolvarea unor dosare deosebit de dificile.

România a avut o mare șansă prin amânarea datei efective a Brexit. Menținerea unei poziții unitare la Bruxelles în acest dosar este și meritul României, care s-a abținut de la orice discuții bilaterale România - Marea Britanie, în afara cadrului UE.

S-a obținut cu multă perseverență consensul pe multe dosare sensibile, cum ar fi Nord Stream.

Marele regret al acestei președinții este faptul că nu s-a avansat mai mult în privința începerii negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. Opoziția Franței și Olandei a fost foarte puternică, totuși menționarea necesității începerii acestor negocieri în al doilea semestru al anului 2019 în concluziile CAGRE este meritul României.

Ceea ce a lipsit acestei președinții a fost coordonarea echipei tehnice cu factorul politic. De multe ori, echipa tehnică a fost nevoită să definească liniile de mandat ale României în anumite dosare, în absența indicațiilor factorului politic, din cauza necunoașterii la nivel politic a unor teme importante de pe agenda europeană. Au fost însă și cazuri în care factorul politic a perturbat obiectivele echipei tehnice - mutarea ambasadei la Ierusalim este cel mai bun exemplu. România nu a fost foarte activă în privința aplicării mecanismului statului de drept, datorită unor considerente de politică internă, dar a fost într-un fel avantajată de faptul că în acest domeniu statele vizate nu au avut noi inițiative care să justifice un comportament mai ferm din partea celorlalte state membre.

la MAE și Reprezentanța de la Bruxelles plus alte sute de oameni de la ministerele noastre care, alături de profesioniștii Comisiei, Consiliului, etc., au trudit pentru asta.

Acum, haideți să facem și pe „avocatul diavolului” și să vedem aceeași realitate dintr-o perspectivă diferită.

De pildă, multe dintre dosarele acestea ajunseseră la final de mandat al PE și mai toată lumea era interesată să nu rămână nerezolvate.

Apoi, Președinția Consiliului nu mai este nici ea ceea ce era înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, când nu aveam Președinte permanent al Consiliului European și, deci, tu, ca țară, aveai și asta în răspunderea ta, nu aveam Președinte permanent la Consiliul Relații Externe și, deci, aveai un cuvânt de spus în acest domeniu etc. Vreau să spun că rolul statului este diminuat față de președințiile de dinainte de 2009. Sau, spus altfel, este mult mai prezentă „dubla comandă” stat-instituții europene ca înainte.

În fine, chiar dacă nu ne place să o spunem, evenimentele din țară au planat ca un nor negru, gri, cel puțin, peste Președinție, giumbușlucurile noastre legislative și politice – stat de drept, valori, democrație, UE, coduri penale, etc. – lăsând o „umbră” peste europenismul nostru declarat, dar nu și asumat într-o perioadă în care, în mod natural, trebuia să fim mai europeni decât oricând.

Din păcate, „pacea caldă” dintre unii și alții s-a sfârșit odată cu Președinția și ne întoarcem la „războiul rece” de dinainte. Iar o următoare Președinție, nu știm când va veni!

Iordan Bărbulescu: Diplomat, profesor universitar, doctor în Științe Politice și Sociologie, decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Din martie 2012 ocupă funcția de Președinte al Senatului universității mai sus numite.

dosar special

Radu Carp, Profesor universitar doctor, Universitatea din București

© Institutul European din România, 2019 5

În concluzie, Președinția României la Consiliul UE justifică un optimism moderat. România capătă un rol mai proeminent la Bruxelles, rămâne de văzut cum va reuși să pună în valoare un capital de încredere obținut în prima jumătate a acestui an în vederea dobândirii unui portofoliu de top în cadrul noii Comisii Europene.

Radu Carp: Profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Reprezentant al Universității din București în proiectul CIII-PL-0702-06-1718 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 - prezent). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 - prezent). Membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2015 - prezent).

Sfârșitul primei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene marchează un moment istoric pentru țara noastră, un punct de cotitură care sărbătorește munca intensă și eforturile de menținere a României ferm angajate într-o uniune mai puternică și mai unită. Mulți au pus sub semnul întrebării dacă România va fi gata să-și asume o sarcină atât de complexă de a-și demonstra capacitatea de a îndeplini și maximiza toate obiectivele și oportunitățile care ar putea apărea ca urmare a confruntării cu cele mai stringente probleme ale UE.

De-a lungul pregătirilor de ultimă oră pentru mandatul Președinției Consiliului UE și în contextul în care România se confrunta deja cu o serie de conflicte politice interne, la nivel instituțional statul român a părut oarecum nepregătit să facă față provocărilor viitoare, cu care scena europeană urma să se confrunte la sfârșitul lunii martie 2019, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE și a viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European.

Pornind dintr-o poziție nu tocmai favorabilă, România a reușit, însă, să obțină rezultate excelente printr-un efort dedicat, încheind astfel cu succes mandatul, cu 90 de propuneri legislative înainte de alegerile pentru Parlamentul European, propuneri care au vizat aducerea unor beneficii concrete vieții cetățenilor europeni.

Totodată, urmărirea adoptării viitorului buget pe termen lung al UE și asigurarea faptului că obiectivele cadrului financiar multianual sunt pe deplin conforme cu angajamentele UE au reprezentat o prioritate pentru Președinția română, înregistrându-se progrese semnificative în acest sens prin încheierea de înțelegeri comune pentru 10 propuneri sectoriale ale CFM, progres care a fost apreciat și salutat ulterior de președintele Consiliului European Donald Tusk și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Sfârșitul Președinției române și rezultatele obținute în timpul mandatului demonstrează în mod incontestabil că România este pregătită să își asume un rol mai important în promovarea agendei UE și a priorităților viitoare, rol care ar putea fi întărit de angajamentul unui guvern eficient și competent.

Ruxandra Popescu: Director de programe, Centrul Român de Politici Europene. Cu o experiență vastă în managementul proiectelor (în diverse domenii - de la justiție socială la educație, cetățenie activă și drepturile omului), în prezent își desfășoară studiile de doctorat în domeniul diplomației economice în cadrul Școlii Doctorale Economice și Internaționale a Academiei de Studii Economice din București.

dosar special

Ruxandra Popescu, Director de programe CRPE

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a fost una dintre cele mai implicate organizații din sectorul societății civile în pregătirea și susținerea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Încă din 2016, am pus bazele Platformei de Sprijin RO2019 a Președinției României la Consiliul UE, alături de partenerii noștri de la FDSC, deoarece am considerat că o Președinție rotativă de succes poate fi obținută doar prin dialog constant cu toți actorii influențați de deciziile luate la nivel european.

Instituțiile guvernamentale care au fost responsabile de pregătirea și exercitarea Președinției (MAE și Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene) au răspuns în mod pozitiv la apelul nostru de a include societatea civilă în pregătirea Președinției, dar au permis o colaborare restrânsă în procesul de pregătire și elaborare a priorităților Președinției.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

6© Institutul European din România, 2019

Mihai Sebe, Expert IERPreședinția rotativă a Consiliului UE exercitată de România în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019 a avut, de asemenea, o dimensiune parlamentară foarte activă, care a venit în completarea acțiunilor desfășurate de Guvernul României și Administrația Prezidențială.

Fundamentul la nivel european al acestei implicări este oferit de „Documentul de orientare privind cooperarea interparlamentară în Uniunea Europeană”, cunoscut și ca „Orientările de la Haga” adoptat în anul 2004 de către Conferința Președinților de Parlamente din statele membre ale UE (amendat la Lisabona în anul 2008). Acesta a fost completat de către Tratatul de la Lisabona care a sporit importanța dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului UE prin accentuarea implicării Parlamentelor naționale în procesul decizional european.

În acest sens, un semnal puternic a fost dat de Parlamentul României, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, care a emis o Declarație în cursul lunii decembrie 2018 menită a conferi un plus de legitimitate instituțiilor naționale implicate în acest proces.

Pe durata primului semestru al anului 2019, Palatul Parlamentului a găzduit șase evenimente interparlamentare. Cel de-al șaptelea eveniment al Dimensiunii Parlamentare române a fost organizat la Bruxelles, alături de Parlamentul European. Conferințele s-au bucurat de o largă participare internațională, intervențiile participanților, materialele de background și concluziile evenimentelor fiind disponibile tuturor părților interesate.

Agenda dimensiunii parlamentare a fost constituită în concordanță cu prioritățile naționale dar, în același timp, a fost fundamentată pe aspirațiile și temele europene consacrate pe termen lung. Plecând de la aceste premise, în cadrul Declarației au reieșit elemente de interes precum:

• necesitatea susținerii priorităților și agendei de lucru europene centrate pe cetățean și dezvoltarea dimensiunii sociale a construcției europene;

dosar specialNe amintim aici de Forumul EU-RO de consultare publică pentru stabilirea priorităților Președinției și de alte inițiative. Aceste inițiative nu au avut însă continuitate și rezultate palpabile, iar colaborarea s-a restrâns tot mai mult cu cât ne-am apropiat de momentul preluării mandatului în Consiliu, până la a dispărea aproape în totalitate în cele șase luni de exercițiu. Considerăm această situație ca fiind o șansă ratată de a atrage resursele, expertiza cât și conexiunile societății civile cu cetățenii pentru a face cât mai cunoscut și înțeles acest exercițiu atât de important pentru România europeană.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene ar fi trebuit să semnifice pentru români un moment de familiarizare cu Uniunea Europeană și cu instituțiile sale. Președinția ar fi fost o ocazie perfectă de a trezi pe o scară mai largă interesul cetățenilor față de UE, pentru a permite o apropiere mai consistentă de valorile europene. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, nu a existat un efort sistematic în acest sens, deși momentul era prielnic și prin prisma faptului că alegerile europene s-au petrecut în timpul Președinției. Guvernul a preferat să se concentreze pe ducerea la bun sfârșit a Președinției din punct de vedere tehnic, fără a profita de oportunitatea de a integra întreaga societate în acest exercițiu european. Mai mult, spre nedumerirea noastră, membri ai coaliției guvernamentale s-au lansat tocmai în timpul acestei Președinții în discursuri care au pus sub semnul întrebării valorile europene și în unele cazuri au fost vădit anti-europene. Această stare de fapt ne-a făcut să înregistrăm o altă șansă pierdută de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de români.

Pe de altă parte, bifăm succesul Președinției în ceea ce privește aspectele tehnice, anume închiderea unui număr impresionant de dosare legislative. Există voci care pun acest număr de dosare aprobate pe seama încheierii ciclului legislativ european, ceea ce este întrucâtva adevărat, însă Președinția României a avut jumătate din timpul altor președinții rotative pentru a duce la bun sfârșit negocierile. Diplomații români au mediat și au găsit consens în diferite domenii și au fost apreciați de omologii lor din instituțiile europene sau din celelalte state membre. Apreciem aici mai ales prestația Reprezentanței Permanente a României de la Bruxelles care a dus greul în această sferă tehnică. În contra-partidă, așa cum am avertizat și la începutul Președinției, eforturile funcționarilor și diplomaților au fost eclipsate de confruntările politice de la nivel național, care odată cu Președinția au reverberat și mai mult la nivel european.

În concluzie, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a avut succes din punct de vedere tehnico-legislativ, dar a ratat mai multe șanse de a îmbunătăți imaginea României, de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeanul român, dar și de a integra societatea civilă în acest exercițiu atât de important pentru România.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul acesteia este acela de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, printre participanții la aceste evenimente numărându-se comisari europeni, europarlamentari români și străini, lideri politici, reprezentanți ai societății civile, experți și jurnaliști.

© Institutul European din România, 2019 7

• facilitarea dezbaterii interparlamentare constructive cu privire la cadrul financiar multianual viitor, la resursele proprii ale UE, la investițiile, serviciile și bunurile publice pe care Uniunea trebuie să le furnizeze;

• susținerea politicii europene de coeziune, a unui buget adecvat al acesteia și a criteriilor de acces menite să răspundă nevoilor statelor net beneficiare;

• continuarea politicii agricole comune și asigurarea unui buget corespunzător al acesteia;

• facilitarea dialogului parlamentar cu Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, în contextul ieșirii acestuia din UE, și al negocierii viitoarelor noastre relații bilaterale și multilaterale;

• garantarea găsirii și a punerii în aplicare a celor mai bune soluții privind protecția frontierelor externe, extinderea UE sau acțiunea europeană pe plan extern, cu păstrarea în atenție a Parteneriatului estic;

• creșterea transparenței instituțiilor europene și a armonizării raporturilor dintre mediul public și mediul privat în întreaga UE.

Pentru detalii suplimentare a se vedea http://www.parl2019ro.eu/eu/dp.home?idl=1.

Mihai Sebe este expert în cadrul Institutului European din România, Biroul Studii și Analize. Cu un doctorat în științe politice, printre ariile sale de interes se numără știința politică, afacerile europene, impactul noilor tehnologii asupra societății, istoria ideii de Europa etc.

Finlanda promovează agenda privind schimbările climatice în cadrul Președinției Consiliului Uniunii Europene

Sub mottoul „Europa sustenabilă – Viitor sustenabil”, Ambasada Finlandei la București a organizat, în data de 4 iulie 2019, conferința de lansare a Președinției finlandeze a Consiliului UE. Avându-i ca invitați pe E.S. dna Marjut Akola, ambasadorul Finlandei în România, dl Teodor Meleșcanu, ministrul român al afacerilor externe și dna Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, evenimentul a reprezentat un excelent prilej de discutare a priorităților finlandeze la Președinția Consiliului UE, dar și un bun moment de analiză a realizărilor obținute de către Președinția română.

Subliniind că Președinția finlandeză va fi axată pe digitalizare și sustenabilitate, E.S. dna Ambasador Marjut Akola a prezentat prioritățile statului pe care îl reprezintă, după cum urmează: consolidarea valorilor comune și a statului de drept, creșterea competitivității UE și a incluziunii sociale, consolidarea poziției UE ca actor global în dosarul schimbărilor climatice și protejarea securității cetățenilor. În vederea promovării acestor obiective, Președinția finlandeză a inclus în cadrul programului adoptat pentru perioada iulie - decembrie 2019 o serie de dosare pe care ar dori să le avanseze pe agenda europeană. De exemplu, unul dintre dosarele amintite în cadrul evenimentului are în vedere reforma setului de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept în Uniunea Europeană.

În plus, în dosarul schimbărilor climatice, Președinția finlandeză urmărește să continue1 eforturile președințiilor anterioare în definirea elementelor cheie pentru strategia pe termen lung privind schimbările climatice (până în 2050), să încurajeze implementarea uniunii energetice și să promoveze reducerea de emisii, să avanseze implementarea strategiei Comisiei cu privire la bioeconomie, să sprijine o politică agricolă comună ce are în vedere schimbările climatice, să extindă metodele care stau la baza economiei circulare și în alte sectoare de activitate, să adopte acțiuni ulterioare pentru implementarea Convenției ONU cu privire la Diversitatea Biologică ș.a. De altfel, Finlanda și-a propus să aibă o președinție sustenabilă și din alte puncte de vedere: reducerea numărului de deplasări cu avionul și realizarea unor videoconferințe în măsura posibilităților, respectiv promovarea principiilor economiei circulare (utillizarea mijloacelor digitale în locul hârtiilor, unde este posibil).

În ceea ce privește organizarea logistică, în programul Președinției finlandeze sunt incluse 6 reuniuni ministeriale informale, ce vor fi găzduite în Helsinki după cum urmează: o întâlnire a miniștrilor responsabili de competitivitate (COMPET); o reuniune a miniștrilor responsabili de mediu/climă (ENVI); o întâlnire a miniștrilor din domeniul justiției și afacerilor interne (JHA); o reuniune a miniștrilor afacerilor externe (Gymnich), ce va include și reuniunea miniștrilor responsabili de portofoliul apărării; o întâlnire a miniștrilor responsabili de afaceri economice și financiare (ECOFIN), respectiv o întâlnire a Eurogrupului; o reuniune a miniștrilor responsabili de agricultură (AGRIFISH). De asemenea, Finlanda este responsabilă de prezidarea întâlnirilor formale ale Consiliului în Bruxelles și Luxemburg, obiectivul fiind ca peste 130 de întâlniri la nivel înalt și/sau la nivel de experți să fie organizate în această perioadă.

Cu privire la Președinția română a Consiliului UE, dl Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, a amintit2 faptul că, în primele trei luni de mandat, România a închis 90 de dosare legislative, dublu față de președințiile anterioare, iar peste 1700 de evenimente au fost organizate pe perioada celor șase luni. Subliniind că pentru România, prioritatea a fost avansarea dosarului privind viitorul cadru financiar multianual, unde au fost negociate principalele capitole bugetare, dl Ministru Meleșcanu și-a exprimat speranța că Președinția finlandeză va continua negocierile astfel încât să se ajungă la un acord final într-un termen rezonabil.

dosar special

eveniment

8© Institutul European din România, 2019

evenimentÎn plus, a amintit că România este interesată nu doar de ceea ce se întâmplă în Europa, ci și în vecinătatea sa, drept pentru care parcursul european al statelor din Balcanii de Vest este unul foarte important. Este de văzut, în acest sens, unde pot fi consolidate acordurile pe care UE le are deja cu aceste țări și unde pot fi dezvoltate noi parteneriate. De asemenea, Finlanda este situată într-o regiune în care Parteneriatul Estic este foarte important, iar din acest punct de vedere a încurajat continuarea menținerii eforturilor pe marginea acestui dosar.

Un alt aspect care ar putea fi avut în vedere de către Președinția finlandeză este cel legat de creșterea rezilienței, combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării. Ministrul român a amintit că abordarea României a fost să privească integrat securitatea și apărarea europeană, alături de relația transatlantică.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri care a urmat intervențiilor oficiale s-a discutat despre Brexit, mandatul de comisar român în următorul colegiu, mecanismul de cooperare și de verificare. Astfel, răspunsurile oferite de oficiali au vizat următoarele:

• se poate rediscuta despre renegocierea declarației politice ce însoțește acordul de negociere, dar nu despre renegocierea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană;

• este greu de crezut că România va avea pentru a treia oară consecutiv un comisar român cu un portofoliu greu, după cele obținute pe agricultură, respectiv politică regională;

• mecanismul de cooperare și de verificare nu-și are sensul într-o Uniune Europeană unde există deja un mecanism privind statul de drept, aplicabil țărilor membre;

De menționat ar fi și faptul că, odată cu Finlanda, trioul președințiilor din care mai fac parte România și Croația are ca principal scop asigurarea continuității activității Consiliului, la final de ciclu instituțional. Pe mandatul Președinției române au fost organizate alegeri europarlamentare (mai 2019), iar pe mandatul Președinției finlandeze noul Parlament (iulie 2019) și noua Comisie (noiembrie 2019) își încep activitatea. În plus, provocările legate de gestionarea ieșirii Regatului Unit din UE rămân în continuare, iar toate celelalte dosare de interes strategic, printre care migrația și securitatea Uniunii reclamă tot mai mult spațiu pe masa negocierilor.

Eliza Vaș Biroul Studii și Analize

1 Mai multe informații disponibile aici: https://eu2019.fi.2 Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, la lansarea Președinției finlandeze la Consiliul UE, Comunicat de presă, 4 iulie 2019, http://mae.ro/node/49399.

semnal editorial

Romanian Journal of European Affairs – Ediția de vară 2019În ediția din iunie a publicației Romanian Journal of European Affairs, autorii articolelor aduc în atenția cititorilor subiecte precum: tendințele recente privind ordinea globală liberală, diviziunile transatlantice, amenințările curente la adresa sistemului financiar global, costurile Brexit și viitorul Uniunii, convergența economică a țărilor din Balcanii de Vest și modul în care disputele regionale cu privire la frontiere afectează procesul de extindere, provocările la adresa implementării Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia.

Articolul elaborat de Daniel Dăianu (membru al Academiei Române și profesor universitar la SNSPA) pune întrebarea cum se poate adapta ordinea globală liberală, așa cum s-a configurat aceasta după Al Doilea Război Mondial, în contextul creșterii tendințelor iliberale precum și a naționalismului. Autorul concluzionează că, chiar dacă reformele sunt în mod evident necesare, liberalismul încă se bucură de foarte multă susținere în Occident.

Alina Bârgăoanu (profesor universitar și decan al Facultății de Comunicare și Relaţii Publice din cadrul SNSPA) analizează confruntarea din cadrul ordinii liberale, în contextul diviziunii transatlantice. Pornind de la o discuție conceptuală cu privire la termenul de

© Institutul European din România, 2019 9

semnal editorial„ordine globală”, se evidențiază adoptarea de către UE a unui discurs liberal, universalist și anistoric. Ca o consecință, argumentează autorul, pe măsură ce sistemul global internațional tinde spre multipolaritate, diviziunea atlantică se amplifică. În schimb, Uniunea Europeană însăși trebuie să depășească tensiunile și diviziunile de la nivel intern.

Următorul articol propune o viziune diferită, Eugen Dijmărescu (profesor asociat la Universitatea Româno-Americană și cercetător asociat la Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române) examinează amenințările recente la adresa sistemului financiar global. La o decadă după criza financiară, echilibrul fragil din sistemul finanțelor globale este pus în pericol de fenomene în creștere precum atitudinile hegemonice și curentele naționaliste, iar lecțiile din trecut ar trebui să ghideze mai eficient răspunsurile din prezent.

Dzenita Siljak (asistent universitar la International University of Sarajevo și cercetător asociat la Institute for Foreign Affairs and Trade din Budapesta) și Sándor Gyula Nagy (profesor asociat la Corvinus University of Budapest și cercetător la Institute for Foreign Affairs and Trade din Budapesta) se concentrează în articolul lor asupra gradului în care țările din Balcanii de Vest converg economic înspre cele din grupul EU-13. Divizând cadrul cronologic în două sub perioade, 2004-2008 și 2009-2013, autorii testează ipoteza conform căreia criza financiară recentă a afectat dezvoltarea acestei regiuni. Cele două tipuri de convergențe beta (absolută și condiționată) analizate sugerează, pentru ambele sub perioade, că există o convergență absolută a țărilor din Balcanii de Vest înspre nivelul grupului EU-13, demonstrând lipsa impactului crizei financiare globale.

Următorul articol, de Hakan Cavlak (profesor asociat la Tekirdag Namik Kemal University) examinează dintr-o perspectivă neo-structuralistă modul în care Brexitul va afecta viitorul Uniunii Europene. Autorul argumentează că, indiferent de scenariu, dificultățile părăsirii UE, așa cum au fost ele demonstrate în ultimii ani, vor reduce semnificativ probabilitatea ca orice altă țară să-și propună să părăsească Uniunea.

Srdjan Orlandic (doctorand la Universitatea din Ljubljana) pornește de la cazul Prevlaka pentru a analiza disputele cu privire la frontiere și impactul acestora asupra procesului de integrare europeană a țărilor din Balcanii de Vest. Acesta arată că, deși există o politică de condiționalitate a UE în acest domeniu, cuprinsă în Strategia pentru Balcanii de Vest, cercetătorii s-au concentrat insuficient asupra problematicii disputelor de graniță ca parte a procesul de extindere. Autorul concluzionează că există două motive pentru această abordare a UE: prelungirea procesului de negociere din cauza unor motive interne, respectiv experiența negativă din cazul disputei dintre Slovenia și Croația asupra Piran.

Articolul lui Aram Terzyan (lector asociat la Brusov State University of Languages and Social Sciences și cercetător la Eurasian Research and Analysis Institute) prezintă relațiile dintre Armenia și UE, în contextul Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat. Autorul argumentează că, în ciuda tranzițiilor politice și a „Revoluției de catifea”, constrângerile economice și politice, care explică și decizia arbitrară a Albaniei de a deveni membru al Uniunii Economice Eurasiatice, limitează abilitatea acestei țări de a progresa profund pe drumul înspre UE.

Articolele integrale sunt disponibile la adresa http://rjea.ier.gov.ro.

Cititorii noștri sunt invitați să consulte, de asemenea, pagina de Facebook a RJEA, la adresa https://www.facebook.com/romanian.journal.of.european.affairs/

Ionuț Marcu Biroul Studii și Analize

evenimentCătre o uniune a cetățenilor: starea democrației din Uniunea EuropeanăÎncepând cu anul 2017, Institutul European din România este parte a proiectului „Towards Citizens’ Union (2CU)”, cofinanțat prin programul Erasmus+ (Jean Monnet Networks – dezbateri de politici cu lumea academică). În acest sens, experții Biroului Studii și Analize sunt implicați în derularea unor cercetări cu privire la starea democrației din România, cu accent pe democrația directă și cea reprezentativă. Primele materiale au fost deja publicate în volumele colective coordonate de CEPS Bruxelles (liderul de proiect), acestea fiind disponibile în format gratuit aici și aici.

În plus, în fiecare an sunt organizate o serie de evenimente de diseminare și de reuniuni cu echipa de proiect, ce au ca scop discutarea temei de cercetare și promovarea rezultatelor proiectului în rândul publicului larg. În acest sens, cel mai recent eveniment a fost organizat de către Institute of Public Affairs (IPA), în Varșovia, la începutul lunii iunie. Subiectul central al conferinței a fost legat de alegerile europarlamentare și noul tablou politic european. Cu această ocazie, au fost invitați să prezinte realitățile politice naționale experți în afaceri europene precum: Ernst Hillebrand, (Fundația Friedrich Ebert), Jacek Kucharczyk

© Institutul European din România, 2019 10

eveniment(IPA, Polonia), Christopher Gatz (Fundația Friedrich Ebert, Germania), Bjarke Møller (Think tank-ul EUROPA, Denemarca), Eleonora Poli (Istituto Affari Internazionali, Italia), moderarea fiind asigurată de Agnieszka Łada (IPA).

Principalele aspecte amintite în cadrul discuțiilor au fost axate pe rezultatele politice din Danemarca, Germania, Polonia și Italia. S-a menționat faptul că în Danemarca, 8 din 10 cetățeni sunt în favoarea Uniunii Europene, iar acest lucru se reflectă și în opțiunile politice pentru Parlamentul European, unde voturile majoritare s-au dus către liberali și sociali democrați.

Pe de altă parte, în Germania, la alegerile pentru Parlamentul European au votat aproximativ 60% dintre cetățeni, în timp ce la alegerile generale din 2017 au votat aproximativ 75%. În ceea ce privește oferta politică națională, majoritatea celor care au votat cu Verzii au făcut acest lucru din convingere și nu în semn de nemulțumire față de partidele tradiționale. În schimb, mulți dintre cei care au votat pentru Alternativa pentru Germania (formațiune de extremă dreaptă) au făcut acest lucru din dezamăgire/frustrare față de partidele tradiționale, pe care nu le-au mai văzut ca fiind în stare să le reprezinte interesul.

În ceea ce privește Polonia, participarea la vot a fost considerată o mare surpriză, fiind mobilizați mulți cetățeni dintre cei care nu fost extrem de implicați la alegerile anterioare. Niciun sondaj nu a prevăzut un asemenea succes pentru partidul de guvernământ, iar unele dintre motivele care au stat la baza rezultatului obținut sunt: Guvernul a avut forța de a neutraliza narativul expus de partidele de opoziție; alegerile europarlamentare au fost considerate preliminare pentru cele parlamentare care urmează în toamnă; partidul de la conducere a evitat să critice UE pe durata campaniei, ba chiar a ales un slogan proeuropean - „Poland in the heart of Europe” / „Polonia în inima Europei”.

Italia a fost analizată îndeosebi prin prisma victoriei partidului lui Matteo Salvini, liderul Lega Nord, care pentru a avea câștig de cauză în fața cetățenilor a apelat la mijloace de promovare neconvenționale. De exemplu, una dintre tacticile adoptate a vizat crearea de concursuri pe Facebook care aveau ca finalitate câștigarea unor întrevederi directe cu el. În felul acesta, multor cetățeni italieni li s-a transmis ideea că liderul politic în cauză este unul abordabil și are interesul de a fi în mijlocul oamenilor.

Dezbaterea a fost urmată a doua zi de o reuniune a echipei de proiect, la care au fost prezenți reprezentanți ai celor 20 de think tank-uri partenere, ocazie cu care s-a discutat următoarea temă de cercetare. Astfel, echipa Institutului European din România va realiza un material cu privire la rolul noilor tehnologii în promovarea democrației directe. Materialul va face parte dintr-un volum colectiv, ce urmează a fi lansat în cadrul CEPS Ideas Lab 2020, la Bruxelles.

Eliza Vaș Biroul Studii și Analize

Viitorul UE după alegerile pentru Parlamentul EuropeanÎn data de 17 iunie 2019, Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț, în cooperare cu Secretariatul de Stat pentru politicile și coordonarea Uniunii Europene din cadrul cabinetului Primului-ministru a organizat în Budapesta evenimentul intitulat: Mai puternici împreună: Viitorul UE după alegerile pentru Parlamentul European: perspectiva Președinției.

La acest eveniment a participat în calitate de vorbitor dr. Mihai Sebe, Expert, Institutul European din România, alături de dr. Oszkár Ökrös, Director European, Șeful Departamentului, Secretariatul de Stat pentru politicile și coordonarea Uniunii Europene din cadrul cabinetului Primului-ministru. Evenimentul a fost moderat de dr. Attila Kovács, cercetător asociat al Institutului pentru Afaceri Externe și Comerț.

Dezbaterea a încercat să ofere câteva răspunsuri la întrebările referitoare la principalele provocări și rezultate ale Președinției române a Consiliului UE. De asemenea, a încercat să ofere un răspuns provizoriu la întrebarea despre viitorul pe care îl avem în vedere în următorii 5 ani în lumina rezultatelor alegerilor din Parlamentul European din mai.

Cele mai importante/provocatoare probleme pentru următorii 5 ani sunt: bugetul UE post-2020 (inclusiv Fondurile de coeziune și subvențiile agricole); migrația; Brexit-ul - hard sau soft (va exista oare un acord?); războiul comercial al SUA; schimbările climatice; alte provocări neprevăzute.

© Institutul European din România, 2019 11

evenimentUn alt subiect pe ordinea de zi a fost acela referitor la aspectele în care pot coopera statele membre UE-13 în următorul mandat al Parlamentului European, respectiv al Comisiei Europene, de asemenea, în ce domenii ar putea colabora România și Ungaria.

Printre liniile principale abordate de expertul român se numără: Parlamentul European are anumite alegeri dificile de făcut - pe cine să aleagă, respectiv formarea noilor grupuri politice. Dinamicile interne sunt dominate de negocieri intense. Globalizarea nu aduce beneficii tuturor și afectează în mod negativ economiile sărace. Trebuie să recalificăm forța de muncă și să creăm o plasă globală de siguranță. În ceea ce privește deficitul democratic, principalul avantaj al democrațiilor este acela că acestea se pot reforma și se pot adapta noilor provocări, se pot recupera și regenera.

Principala problemă a Europei de Est este aceea a decalajului dintre așteptări și realități. Condițiile de viață sunt mai bune față de acum 30 de ani, însă așteptările cresc foarte repede. Astăzi riscăm să privim pacea ca pe un dat sau un bun câștigat și să ne concentrăm doar pe aspectele economice.

Un alt punct favorabil este faptul că noile tehnologii nu determină tipul de regim politic. Pe termen lung, cele mai mari provocări ale Europei nu sunt Brexit-ul, migrația sau populismul, ci mai degrabă schimbările climatice, îmbătrânirea populației și revoluțiile digitale.

Viitorul nu poate fi prezis, însă istoria ne poate oferi mai multe posibilități deschise și capacitatea de a ne elibera de trecut. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale sunt cele mai bune soluții pentru a răspunde acestor provocări.

Pentru informații suplimentare a se vedea https://kki.hu/event/the-future-of-the-eu-after-the-ep-elections-the-presidencys-point-of-view/

Mihai Sebe Biroul Studii și Analize

promoFormare profesională în afaceri europene

După un an, 2018, încărcat din prisma pregătirii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, anul 2019 marchează revenirea activităților de formare ale Institutului European din România (IER) la profilul lor obișnuit. Subiectele de curs, degrevate de imperativul asigurării unui conținut relevant pentru Președinție, și-au recăpătat o adresabilitate mai generală.

Experiența cursurilor organizate pentru Președinție, prin interacțiunea avută cu responsabilii de afaceri europene din administrație, a arătat necesitatea unei reașezări a cursurilor. Acest lucru a fost întărit și de analiza nevoilor de formare în cadrul instituțiilor publice din România, desfășurată de Biroul Formare (BF) la sfârșitul anului 2018 și începutul lui 2019. Ambele au arătat nevoia unui conținut mai bogat în ce privește tematica afacerilor europene, cu un accent pe aspectele instituționale ale statutului de membru UE al României, dar și pe cele juridice ale Uniunii Europene în sine.

Până la introducerea/reconfigurarea noilor cursuri în oferta IER, preconizată pentru această toamnă, BF a organizat deja două sesiuni de formare în luna mai. Primul dintre acestea, Norme și proceduri de tehnică legislativă (NPTL), și-a reorganizat echipa de formatori care interacționează cu participanții în cele 2 zile de curs. Cel de-al doilea, Diplomație și protocol (DP), a rămas în linii mari la fel, atât în ce privește formatorul, cât și conținutul.

Așa cum arată acum calendarul, care mai poate suferi modificări minore doar în cazuri excepționale ce nu țin de activitatea BF, în toamna anului 2019 vor mai fi organizate șapte programe de formare, distribuite pe 9 sesiuni. Cele două programe menționate mai sus, NPTL și DP, vor mai fi organizate o dată, respectiv de două ori. Vor fi de asemenea organizate o sesiune a unui curs reconfigurat, Introducere în afaceri europene (IAE), și una a unui curs nou, Sistemul juridic al Uniunii Europene (SJUE). Calendarul de formare va fi completat de cele două sesiuni ale programului Ingineria valorificării deșeurilor (IVD) și de o sesiune a programului de Expert informații pentru afaceri (EIA). Nu în ultimul rând, va fi organizat și cursul de Expert achiziții publice (EAP), care este acreditat de către Autoritatea Națională pentru Calificări, dar și cel de Prevenire și combatere a corupției.

Vă invităm, prin urmare, să vizitați periodic pagina de internet ier.gov.ro, la secțiunea Formare, pentru a fi la curent cu cele mai noi programe pentru care IER deschide înscrierea.

Dan Drăghia Biroul Formare

© Institutul European din România, 2019 12

IER – partener al Forumului Economic, Krynica

În perioada 3 - 5 septembrie 2019 va avea loc la Krynica (Republica Polonă) cea de-a 29-a ediție a Forumului Economic.

Forumul Economic reprezintă un eveniment major în regiune şi o reînnoită platfomă de dezbateri pe o arie vastă de domenii, cum ar fi cel economic, politic, securitate internaţională, societate etc. Ca în anii anteriori, Forumul va reuni reprezentanţi ai guvernelor, responsabili pentru elaborarea politicilor publice, politicieni, oameni de afaceri, bancheri şi experţi, din aproape toate statele membre ale UE, dar şi din alte regiuni. În programul Forumului sunt prevăzute sesiuni plenare şi peste 150 de dezbateri şi mese rotunde care vor oferi informaţii actualizate şi imparţiale cu privire la problemele de actualitate în domeniul economic şi politic.

Începând cu anul 2012, Institutul European din România (IER) este partener al Institute for Eastern Studies (Instytut Studiów Wschodnich, ISW), Institutul pentru Studii Estice din Varşovia, principalul organizator al evenimentului, în organizarea unei dezbateri-panel în cadrul Forumului.

Cursa tehnologică: UE în competiție pentru supremația tehnologică globală este tema propusă pentru dezbatere în cadrul ediției din acest an.

În cadrul panelului moderat de doamna prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Președintele Consiliului de Administrație al IER, vor participa oficiali și experți din state membre ale UE.

Pentru mai multe informații despre Forumul Economic de la Krynica, vă rugăm să accesaţi pagina oficială a evenimentului, http://www.forum-ekonomiczne.pl/?lang=en

Florentina Costache Serviciul Comunicare

Redactor-şef: Oana MocanuRedactori: Mihai Sebe, Eliza VașRevizie RO: Mariana BaraTraduceri RO-EN: Eliza Vaș, Mihai Sebe, Ionuț Marcu,Mara Ioniță (stagiar)Grafica & DTP: Mihai Paraschiv

* Textele publicate în acest Newsletter exprimă opinia autorilor şi nu reprezintă poziţia oficială a Institutului European din România.

ISSN 2065 - 457X

Pentru a primi viitoarele numere ale Newsletterului IER, vă puteţi abona accesând următorul link (click aici).

Institutul European din RomâniaBld. Regina Elisabeta nr. 7-9, RO – 030016, Bucureşti, România

Tel: (+4021) 314 26 96/ 133 / Fax: (+4021) 314 26 66Contact: newsletter@ier.gov.ro

Web: http://ier.gov.ro

promo