revistă dedicată farmaciștilor și medicilor ediție specială · revistă dedicată...

24
Revistă dedicată farmaciștilor și medicilor ISSN 2068-6544 Ediție specială

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Revistă dedicată farmaciștilor și medicilor

    ISS

    N 2

    068-

    6544

    Ediție specială

  • 3

    Ediție specială

    ISSN 2068-6544

    3 Cuvânt înainte

    4 Gedeon Richter în lume

    6 Calitate prin design — schimbare de paradigmă în dezvoltarea medicamentelor

    8 Farmacovigilența la Gedeon Richter România SA, un mecanism intern de apărare

    10 Biotehnologie... toate-s vechi și nouă toate

    12 La răscrucea a două destine...

    14 Interacțiunile medicamentoase... o provocare zilnică pentru farmacist

    16 Portofoliul Gedeon Richter

    18 Farmacistul fotograf, care nu știa că va vinde poze cu medicamente

    20 Momente din istoria farmaceuticii, surprinse într-o expoziție

    22 Programe de educație pentru sănătate Gedeon Richter

    Gedeon Richter România S.A.540306 Târgu Mureșstr. Cuza Vodă, nr. 99–105Tel.: 0265-268.297Fax: 0265-226.832Email: [email protected]

    Colectivul de redacțieDr. Cotruș MariusDr. Finta HajnalFarm. Dr. Kelemen LászlóDr. Negreanu AncaDr. Nyulas KingaDr. Sárkány ZoltánFarm. Zayzon A. Zsuzsanna

    Editat deFarmaMedia

    © Gedeon Richter România S.A.

    Richterapia se distribuie gratuit și se adresează medicilor și farmaciștilor. Editorul își rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă sau transmisă în nicio formă fără acordul scris al firmei Gedeon Richter România S.A.

    cuvâ

    nt în

    aint

    e

    Dragi colegi,

    Ne bucurăm să lansăm acest număr special al revistei Richtera-pia cu ocazia celei de-a XV-a ediţii a Congresului Naţional de Farmacie din România, eveniment ştiinţific de o înaltă ţinută academică, susţinut de prezenţa unor personalităţi de prestigiu din sfera universitară, din industria farmaceutică precum şi de prezenţa numeroasă a colegilor farmacişti din ţară şi străinătate.

    Ne bucură şi ne onorează participarea companiei noastre la acest eveniment, atât ca sponsor cât şi ca aport de informaţie. Sănătatea oamenilor este cel mai important obiectiv, de aceea Gedeon Richter şi-a asumat un rol de jucător activ în industria farmaceutică, o ramură industrială care, la nivel global, cunoaş-te o deosebită dezvoltare. Compania noastră îşi aduce aportul în dezvoltarea acestei industrii prin investiții continue în cer-cetarea şi dezvoltarea de produse noi, moderne, dispunând de un centru de dezvoltare în care îşi desfăşoară activitatea peste 1000 de cercetători. Prin întreaga sa activitate, Gedeon Richter s-a dovedit a fi mereu un partener de nădejde al societăţii far-maceutice româneşti.

    Satisfacţia participării la această manifestare este cu atât mai mare cu cât elementele definitorii din tema congresului — viziune şi inovaţie — se suprapun peste valorile în care compa-nia noastră a crezut şi le-a susţinut încă de la înfiinţarea sa, în urmă cu mai bine de un secol.

    În cuprinsul acestui număr am inserat articole de specialitate, din sfera noastră comună de interes, dintre care unele vor fi mai amplu dezvoltate în cadrul simpozionului şi a prezentărilor pe care le vor susţine specialiştii companiei. Vă vom prezenta şi cu această ocazie informaţii despre compania Gedeon Richter, văzute prin prisma existenţei sale în plan istoric şi social, a pre-zenţei în lume sau a portofoliului său de produse.

    Ne-am bucura să ajungem prin conţinutul acestei reviste mai aproape de nevoia dumneavoastră de informare şi vă dorim lec-tură plăcută !

    Farm. Dr. Kelemen László

    Director Marketing-VânzăriGedeon Richter România

  • 4

    Gedeon Richter în lume

    Gedeon Richter este o companie farmaceutică specializată, paneuropeană, având capacităţi de producţie în ţări din Europa și Asia, printre care și România, substanţele active și medi-camentele produse de companie ajungând în peste o sută de ţări din întreaga lume. Subsi-diarele producătoare, cele comerciale și birou-rile de reprezentanţă, împreună cu compania mamă alcătuiesc Grupul Richter.

    Rezonanţa numelui Gedeon Richter este lega-tă atât de tradiţia a peste 110 ani de activitate în domeniu cât și de portofoliul de peste 200 de medicamente, care acoperă aproape toate ariile terapeutice. Acest portofoliu este într-o continuă extindere datorită accentului pe care compania îl pune pe inovaţie și pe activităţile de cercetare-dezvoltare, Gedeon Richter deţi-nând unul dintre cele mai mari centre de cerce-tare-dezvoltare din Europa Centrală și de Est, cu o echipă de aproape 1000 de cercetători. Datorită activităţii continue de cercetare-dez-voltare, Gedeon Richter oferă astăzi oamenilor produse moderne cu valoare adăugată, care asigură tratamente eficiente și accesibile.

    În activităţile companiei sunt implicați mai mult de 11.000 de angajaţi, iar vânzările au depășit 1,2 miliarde Euro în anul 2013.

    GermaniaRichter-Helm Biologics și

    Richter-Helm Biotec Activități: dezvoltare și producție biotehnologicePortofoliu de produse: proteine recombinante,

    ADN plasmidic și vaccinuri microbiene

    2007

  • 5

    PoloniaGedeon Richter PolskaActivități: producție farmaceutică, ambalare, cercetare-dezvoltare Principalele arii terapeutice: sistemul cardiovascular, medicină internă

    2002

    Rusia Gedeon Richter RUSActivități: producție farmaceutică, ambalare Principalele arii terapeutice: sistemul nervos central, sistemul cardiovascular1996

    RomâniaGedeon Richter RomâniaActivități: producție farmaceutică, dezvoltare de produse, ambalare, centru logistic Principalele arii terapeutice: sistemul nervos central, sistemul cardiovascular, urologie

    În România, Gedeon Richter dezvoltă o activitate integrată: dezvoltare și producţie de medicamente, distribuţie și retail, prin cele trei mari componente ale grupului – Gedeon Richter România SA, Pharmafarm și lanţul de Farmacii Richter. Sediul companiei din Târgu Mureș reprezintă un important centru de cercetare-dezvoltare, unde se desfășoară producția unor medicamente pentru întregul grup Richter.

    1998

    Subsidiare producătoare și de cercetare-dezvoltare

    Birouri de reprezentanță

    Societăți comerciale și societăți mixte

    IndiaRichter ThemisActivități: fabricarea ingredientelor active și intermediare

    2004

  • 6

    cerc

    etar

    e

    Calitate prin design — schimbare de paradigmă în dezvoltarea medicamentelor

    I ndustria farmaceutică este o ramură industrială care impune în mod real fabricarea unui produs de o calitate impecabilă. Prin sistemul de autorizare de punere pe piaţă elaborat de autorităţile competente (în România Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale) este posibilă evaluarea tutu-ror medicamentelor în conformitate cu cerinţele legis-lative actuale privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea medicamentului. Prin elaborarea ghidurilor privind buna practică de fabricaţie (GMP), buna practică de laborator (GLP), buna practică clinică (GCP), buna practică de farmacovigilenţă (GVP) se doreşte nu nu-mai asigurarea calităţii în industria farmaceutică dar şi o uniformizare a proceselor de abordare din aceas-tă ramură industrială. În ultimii 20 de ani, sub egida conferinţei internaţionale de armonizare (ICH) au fost întocmite numeroase ghiduri, care au fost grupate în 4 mari capitole:

    1. Quality guidelines – ghiduri referitoare la calitate;2. Safety guidelines – ghiduri referitoare la siguranţă; 3. Efficacy guideline – ghiduri referitoare la eficacita-

    te;4. Multidisciplinary guidelines – ghiduri multidisci-

    plinare, care nu se încadrează în primele 3 categorii.

    Aceste ghiduri sunt în permanenţă modificate, revi-zuite. Scopul acestor schimbări este îmbunătăţirea proceselor de dezvoltare, fabricaţie, control al calităţii astfel încât, atât autoritatea competentă cât şi produ-cătorul de medicamente să aibă certitudinea că pro-dusele medicamentoase care urmează să fie folosite de bolnavi au o calitate excepţională, sunt eficace şi se pot utiliza în siguranţă.

    Una dintre schimbările deja preluate şi de Gedeon Richter România este conceptul calitate prin design

  • 7

    cerc

    etar

    e

    (Quality by Design – QbD). Calitate prin design înseamnă asigurarea calităţii produsului prin pro-iectarea şi dezvoltarea sistematică a proceselor prin care calitatea predefinită a metodelor şi a produsului este continuu garantată. Ce noutate aduce această abordare în dezvoltarea unui produs medicamentos? În prezent, în timpul dezvoltării produsului sunt definiți parametrii ideali de fabricaţie şi de control ai produsului finit. Procesele şi metodele de analiză sunt validate, dar nu sunt suficient controlate mo-dificările proprietăţilor materiilor în condiţii vari-abile, respectiv efectele schimbărilor în procesele, metodele dezvoltate. Prin „calitate prin design” se definesc acele limite în cadrul cărora pot varia para-metrii fără a afecta calitatea produsului. Acest lucru se poate realiza prin scăderea variabilităţii respectiv prin cunoaşterea cât mai cuprinzătoare a proceselor şi a produsului. Calitatea prin design este o abordare sistematică de proiectare, care începe cu scopuri bine definite, pune accent pe înţelegerea, cunoaşterea şi controlul proceselor şi produselor, bazându-se pe teorii ştiinţifice şi pe analiza riscului. Introducerea calităţii prin design înseamnă şi depăşirea conceptu-lui „schimbarea unui singur factor odată (one factor at the time)” şi trecerea la metoda planurilor experi-mentale. Acesta din urmă diferă de abordarea clasică deoarece se modifică nivelul tuturor factorilor la fie-care determinare într-un mod planificat şi justificat. Un punct critic în dezvoltarea produselor utilizând conceptul calităţii prin design este determinarea do-meniului optim al variabilelor care conferă calitatea predefenită, dorită a produsului. Abordarea calităţii prin design se concentrează pe robusteţea proceselor şi pe strategie de control, prin înţelegerea procese-lor şi definirea parametrilor critici care pot influenţa calitatea produsului finit. În această fază apare unul dintre pilonii calităţii prin design şi anume o abor-dare bazată pe risc. Managementul riscului este un proces sistematic de estimare (identificare, analiză, evaluare), control (acceptare, reducere), comunicare şi re-examinare a riscurilor care pot influenţa cali-tatea medicamentului pe durata vieţii acestuia. Ma-nagementul riscului asigură un suport ştiinţific şi practic pentru luarea deciziilor corecte în etapele de dezvoltare ale unui produs.

    Chiar dacă la prima vedere aceste schimbări par a fi substanţiale, trebuie să recunoaştem că şi până acum dezvoltarea unui medicament s-a bazat pe planificare, analiză, evaluare, dar prin aplicarea principiilor „cali-tatea prin design” această activitate se face mult mai sistematic, datorită schimbării principiului de bază în sensul „calitatea produsului se garantează nu numai prin controlul final al acestuia, ci prin proiectarea sis-tematică a calităţii în produs”. Aplicarea principiilor „calitate prin design” şi „managementul riscului” se pot realiza cu specialişti în domeniu şi cu o muncă de echipă, deoarece este nevoie de cunoaşterea în profun-zime a proceselor, de planificarea sistematică a etape-lor de dezvoltare şi de o continuă muncă de evaluare şi reevaluare a rezultatelor.

    Farm. Dr. Kelemen Éva Katalin

    Director Dezvoltare ProduseGedeon Richter România S.A.

    Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre acest subiect, vă invităm la două comunicări orale susţinute de colectivul departamentului Dezvoltare Pro-duse de la Gedeon Richter România în cadrul Congresului Naţional de Farmacie 2014, intitulate Aplicarea principiilor „calitate prin design” în dezvoltarea unei metode HPLC și Abordarea unui nou model de management al riscului în dezvoltarea produselor generice.

    Calitate prin design înseamnă asigurarea calităţii produsului

    prin proiectarea și dezvoltarea sistematică a proceselor prin care

    calitatea predefinită a metodelor și a produsului este în continuu

    garantată.

  • 8

    farm

    acov

    igile

    nţă

    Farmacovigilența la Gedeon Richter România SA, un mecanism intern de apărare

    Î n cadrul unei discuții informale despre farmacovigilență şi importanța acestuia, un prieten a menționat: „Probabil foarte mulți dintre pacienți sau profesionişti din domeniul sănătății nu cunosc definiția farmacovigilenței, sau nu au cunoştințe su-ficiente despre scopurile şi activitățile desfăşurate în cadrul ei, dar ar fi important ca toți să fie conştienți de faptul că farmacovigilența este unul dintre acele «mecanisme» care disting medicamentele testate şi sigure de produsele de origine incertă. Efectele bene-fice, dar şi cele adverse (nedorite) ale medicamente-lor sunt monitorizate, evaluate şi raportate, iar dacă este necesar intervin atât autoritățile cât şi experții... În schimb, în cazul produselor «miraculoase» cumpă-rate în webshopuri, nu rămâne decât supărarea pen-tru consecințele neplăcute, uneori grave ale acestor substanțe, dar nu au cui să se adreseze, deoarece nu există acest lanț intern de apărare (farmacovigilența), care să protejeze ceilalți consumatori/pacienți de efec-te nocive similare.”

    Într-adevăr, nu în definiție constă esența farmacovigilenței, ci în realitatea faptului că cele mai multe companii farmaceutice dispun astăzi de un sis-tem de veghere, care urmăreşte cu atenţie deosebită medicamentele puse pe piaţă şi supraveghează utiliza-rea lor în siguranţă.

    Importanța farmacovigilenței este foarte bine de-monstrată de următoarele date numerice reale:

    •• 1 din 5 internări în spitale se datorează reacțiilor adverse;•• la aproximativ 5% dintre pacienții îngrijiți în spi-tale apare cel puțin o reacție adversă;•• a 5-a cauză cea mai frecventă de deces este reacția adversă la medicamente (anual aproximativ 197.000 de decese în UE şi peste 100.000 în SUA);•• cheltuielile legate de reacțiile adverse la medica-mente sunt estimate la aproximativ 79 miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană;

  • 9

    farm

    acov

    igile

    nţă

    •• 4% dintre medicamente au fost retrase de pe piață din cauza efectelor secundare;•• se estimează că 30–80% dintre reacțiile adverse pot fi evitate!

    Prin urmare, la sfârşitul anului 2010, Parlamentul Eu-ropean şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Di-rectiva 2010/84/UE cu scopul modificării în ceea ce priveşte farmacovigilența, a deciziei anterioare (Direc-tiva 2001/83/CE) de instituire a unui cod comunitar referitor la medicamentele de uz uman. Cele mai im-portante modificări introduse de noile reglementări, puse deja în practică, sunt următoarele:

    •• de acum şi pacienții, respectiv rudele acestora pot semnala/raporta efecte adverse sau evenimente nedorite, spre deosebire de perioada anterioară, când a fost necesară confirmarea de către medic (profesionist din domeniul sănătății) a raportului primit de la bolnavi sau consumatori; •• orice persoană poate avea acces la informațiile existente în baza centrală a datelor de siguranță din Europa (EudraVigilance), nu numai autoritățile de reglementare şi companiile farmaceutice; •• s-a înființat un nou comitet ştiințific, Comitetul de Farmacovigilență pentru Evaluarea Riscurilor (Pharmacovigilance Risk Assessment Commitee – PRAC), având ca sarcină principală formula-rea de opinii ştiințifice în cazul problemelor de siguranță, respectiv colaborarea strânsă cu Co-mitetul pentru Produse Medicamentoase de Uz Uman (Committee for Medicinal Products for Human Use – CHMP) care elaborează avizul final al evaluării raportului beneficiu-risc şi cu Grupul de Coordonare (CMD [h]).

    Compania Gedeon Richter România SA tratează far-macovigilenţa ca un domeniu deosebit, considerând-o o misiune specială, cu scopul de a asigura în perma-nenţă bolnavilor şi medicilor toate condiţiile nece-sare pentru utilizarea în siguranţă a medicamentelor şi pentru a corespunde întrutotul reglementărilor şi principiilor cerute de autorităţi.

    Considerăm că produsul medicamentos este combinația dintre medicamentul dezvoltat cu mari precauții, fabricat cu multă precizie şi exigență, re-spectiv cunoştințele referitoare la acest medicament, experiența (ştiințifică şi practică) acumulată. De aceea, Serviciul de Informații Medicale (SIM) din cadrul Biroului de Farmacovigilență a companiei Gedeon Richter România SA oferă întotdeauna bolnavilor şi medicilor informaţii actuale, referitoare la utilizarea în siguranţă a medicamentelor. Totodată, acest Birou de Farmacovigilență garantează soluţionarea promptă şi completă a tuturor problemelor legate de utilizarea medicamentelor, menţinând accesul la toate căile de

    comunicare posibile şi sursele de informare, în regim de 24 din 24 de ore, în orice zi a săptămânii.

    Conform normelor legale, la Gedeon Richter România SA funcţionează un sistem de farmacovigilenţă, pentru a asigura ca orice eveniment nedorit apărut în urma administrării produselor companiei oriunde în lume, să fie identificat şi colectat, respectiv să contribuie prin analizarea datelor globale la utilizarea mai sigură a me-dicamentelor şi la prevenirea reacţiilor adverse. Siste-mul de farmacovigilenţă al companiei se leagă de siste-mul internaţional de monitorizare a reacţiilor adverse, alertează şi intervine în cazul apariţiei unor reacţii ad-verse încă necunoscute sau dacă se observă modifica-rea profilului de siguranţă al medicamentului. Întregul personal al companiei participă la această activitate de supraveghere, el este instruit, îşi cunoaşte responsabili-tăţile, iar în caz de nevoie este capabil să îndeplinească sarcini de farmacovigilenţă. Suntem convinşi că anali-zarea globală a întrebărilor medicale şi a datelor despre reacţiile adverse va sprijini perfecţionarea medicamen-telor noi ale companiei, aflate în fază de dezvoltare. Scopul nostru este să tratăm corespunzător riscurile reacţiilor adverse, pentru a face posibile beneficiile te-rapeutice indispensabile ale medicamentelor moderne.

    Ne-am angajat, să facem tot ce este posibil, pentru ca sistemul nostru de farmacovigilenţă să corespundă tu-turor cerinţelor legale şi aceste standarde ridicate să fie aplicate consecvent la toate tipurile de activitate desfăşurate de noi (colectarea şi prelucrarea reacțiilor adverse, raportarea lor către autoritățile de reglemen-tare, soluționarea promptă şi etică a problemelor sem-nalate, oferirea de răspunsuri corecte, bazate pe dovezi ştiințifice la întrebările medicale adresate companiei, elaborarea de rapoarte periodice privind siguranța, menținerea unui sistem corespunzător şi eficient de minimizare a riscului, procesul de generare a semnale-lor de siguranță).

    Mărturisesc că este o plăcere (cu multe satisfacții pro-fesionale) să pot lucra într-o companie farmaceutică cu un spirit atât de nobil, unde farmacovigilenţa este un interes şi o responsabilitate comună, care oferă si-multan protecţie bolnavului, produsului medicamen-tos şi companiei.

    Dr. Nyulas Kinga

    persoană calificată responsabilă cu farmacovigilențaGedeon Richter România S.A.

    Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre acest subiect, vă invităm la o co-municare orală susţinută de colectivul companiei Gedeon Richter Româ-nia în cadrul Congresului Naţional de Farmacie 2014, intitulat „Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului”.

  • 10

    biot

    ehno

    logi

    e

    Biotehnologie... toate-s vechi și nouă toate

    G ândul ne duce imediat la cele mai moderne medicamente, aşa-zise „la țintă” — targeted therapy. Dar oare să fie tehnica ce stă la baza acestora atât de nouă?! Unii specialişti sunt de părere că ar trebui să-i căutăm începuturile în negura trecu-tului, cu mai bine de 2000 de ani î.Hr., când vechii egipteni cunoşteau şi exploatau deja tehnica fermentă-rii sau poate pe la anul 500 î.Hr., când chinezii tratau cu succes furunculele cu lapte de soia mucegăit. Dacă ne raportăm la modul în care este definită azi bioteh-nologia şi anume utilizarea de organisme pentru a pro-duce bunuri sau pentru a genera procese1, trebuie să le dăm dreptate, dar şi să recunoaştem că producerea de medicamente este doar una din multiplele ei aplicații.

    O adevărată piatră de hotar în acest sens a fost victoria lui Boyer, care în 19782 reuşeşte să programeze nişte bacterii ca să producă insulină la scară industrială. De

    atunci progresele au continuat, iar odată cu izolarea în 19941 a primei gene responsabile de cancer mamar, mijea speranța de a putea dezvolta medicamente efici-ente împotriva acestei maladii, pe drept numită de dr. Siddhartha Mukherjee „împăratul tuturor bolilor”, în cartea sa cu acelaşi titlu.

    Deoarece cancerul ucide prin creşterea tumorală şi prin metastazare, tocmai aceste procese au devenit ținta pentru dezvoltarea de medicamente biologice. Fiecare anticorp sau moleculă mică descoperită în-seamnă indiscutabil un pas înainte, o bătălie câştigată, dar nu şi câştigarea războiului. După cum ştim din practica clinică povestea nu se sfârşeşte aici, căci nu toate formele de cancer răspund la acest tip de terapie şi nu toți pacienții tratați se vindecă, căci „împăratul bolilor” nu se dă lesne bătut. Cancerul nu se distin-ge doar prin agresivitatea şi imprevizibilitatea sa, ci şi prin faptul că este, am putea spune, o boală foar-te „personalizată”, mutațiile din cadrul tumorilor cu aceeaşi localizare fiind atât de diferite de la o persoană la alta şi uneori chiar şi la acelaşi individ apar diferențe între caracteristicile tumorii primare şi ale metastaze-lor. Prin urmare, cancerul fiecărui bolnav reprezintă o provocare unică şi devine lesne de înțeles că şi terapia va trebui să fie una foarte individualizată. Însă desco-perirea şi dezvoltarea fiecărei molecule presupune nu doar o mare provocare, ci şi un imens efort intelectual şi financiar — cercetare şi inovare.

    Dacă anticorpii umani au reprezentat un progres față de cei himerici sau umanizați, datorită mai bu-nei tolerabilități, iar moleculele mici, prin penetrarea intracelulară încă un pas de la suprafața celulei spre interacțiunea cu procesele din interiorul ei, ambii re-prezintă arme venite din afară pentru a combate o boală născută în interior şi prin urmare au limitele lor.

    Mai recent cercetătorii au recurs la o nouă strategie şi anume aceea de a izola genele mutante din tumora pacientului şi de învăța un subtip de limfocite T ale acestuia ca să recunoască şi să distrugă celulele tumo-rale. Prin urmare, sistemul imunitar al pacientului este antrenat să lupte împotriva tumorii. Această abordare este cunoscută sub numele de imunologie oncologică3, o cale de atac revoluționară în lupta cu cancerul, ținta acesteia nefiind tumora, ci sistemul imunitar, respec-

    „Iată secvența mea ADN.”

  • 11

    biot

    ehno

    logi

    e

    tiv instruirea acestuia. Pare să fie tratamentul ideal, datorită faptului că fiind vorba de celule proprii, nu trebuie să ne facem griji referitor la reacțiile adverse, rămânând doar de demonstrat eficacitatea. Rezultatele publicate4 până în momentul de față sunt încurajatoa-re, dar subliniază încă o dată nevoia tratamentului cu adevărat personalizat pentru fiecare pacient. Înseamnă că genotiparea tumorii, a metastazelor şi a recidivelor vor deveni obligatorii pentru a putea elabora un plan terapeutic individualizat.

    Mai de mult, când medicul dorea să adapteze un medicament la nevoile pacientului său recurgea la a scrie o rețetă magistrală, în care indica farmacistului ingredientele şi dozele dorite. Poate că în viitor bio-tehnologia pornind de la mutațiile fiecărei tumori va apela la instruirea celulelor sistemului imunitar al pacientului pentru a lupta împotriva celulelor can-ceroase, devenind un fel de farmacie ultraspecializată în elaborarea de rețete magistrale foarte complexe şi foarte specifice.

    Acestui efort de aplecare asupra suferinței pacientu-lui până la nivel molecular, în adevăratul sens al cu-

    vântului, s-a alăturat şi compania Gedeon Richter Plc prin noua şi moderna fabrică biotehnologică ridicată la Debrecen, animată fiind de acelaşi spirit inovator, care în urmă cu peste 100 de ani îl îndemna pe farma-cistul Gedeon Richter să extindă cercetările din labo-ratorul farmaciei sale la scară industrială. Astfel devine un exemplu viu pentru modul în care tradiția nu în-seamnă doar continuitate, ci şi inovație, căci aşa cum spunea autorul Glossei „în prezent le-avem pe toate”— experiența din lucrurile deja înfăptuite şi aşteptările din care se nasc ideile — iar „viitorul și trecutul / sunt a filei două fețe / vede-n capăt începutul / cine știe să le-nvețe”.

    Dr. Anca Negreanu

    Medical ManagerGedeon Richter România S.A.

    Bibliografie1. http://www.merriam-webster.com/dictionary/biotechnology 2. http://www.bio.org/articles/history-biotechnology 3. http://www.medscape.com/viewarticle/818181 4. http://www.nytimes.com/2014/05/09/health/doctors-use-patients-immune-cells-to-shrink-can-

    cer-tumors.html?ref=health&_r=2

    Fabrica de biotehnologice din Debrecen, UngariaBiotehnologia reprezintă una dintre cele mai promițătoare domenii ale științei farmaceutice, aproape jumătate din medicamentele nou înregistrate fiind de origine biologică sau biotehnologică. Fabrica ultramodernă inaugurată de curând de către Gedeon Richter în Debrecen, Ungaria, își propune dezvoltarea, producţia și punerea pe piaţă a medicamentelor bio-farmaceutice în mai multe arii terapeutice.

  • 12

    istor

    ie

    La răscrucea a două destine...

    L udwig Haberlandt mărturiseşte în jurnalul său: „Îmi amintesc cum ideea pentru acest demers științific mi-a venit într-o noapte în luna februa-rie a anului 1919 și imediat am realizat importanța acesteia.” 1 Despre ce idee era vorba? Se referea la fap-tul că intuise că prin manipulare hormonală se putea induce sterilitatea reversibilă a femeii, mimând starea de sarcină. Pentru a explica teoria sa a comparat-o cu încercarea de a parca o maşină pe un loc de parcare deja ocupat. Această descoperire era foarte surprinză-toare la acea vreme având în vedere că se ştia foarte puțin despre comunicarea hipotalamo-hipofizo-ovari-ană, căci abia în 1930 avea să fie descris sistemul vas-cular port hipotalamo-hipofizar de către profesorul de anatomie Grigore T. Popa şi de australianca Una Fiel-ding2 şi mult mai târziu comunicarea hormonală între aceste organe. Pentru a-şi proba teoria, Haberlandt transplantează ovarele de la o iepuroaică gestantă, uneia negestante şi constată că aceasta, în ciuda împe-

    recherilor repetate, nu rămâne însărcinată. Rezultate-le experimentelor sale pe animale le publică în 1931 într-o carte intitulată „Sterilizarea hormonală a orga-nismului feminin” 3 şi le comunică în cadrul congre-selor medicale din acea epocă, dar se loveşte de critica dură a colegilor săi, care invocau motive etice şi mo-rale, cu toate că Haberlandt argumentează magistral, prezentând contracepția hormonală drept o metodă de reducere a avorturilor şi de planificare familială, con-siderând-o realizarea a ceea ce Freud afirma: „...una dintre cele mai mari reușite ale umanității — dacă ar fi posibilă transformarea actului responsabil al procreării într-o acțiune deliberată și intenționată”.3 Neînțelegerea şi condamnarea la acea vreme a descoperirii sale a dus la marginalizarea sa de către comunitatea ştiințifică şi i-a creat dificultăți în a putea demara studii clinice şi a găsi un partener în industria farmaceutică, dispus să producă preparatul hormonal. În acest context dificil, găseşte însă înțelegere şi suport la farmacistul Gedeon

    Au trecut mai bine de 80 de ani de când viețile lor s-au încrucișat și mai ales ideile lor vizionare. Amândoi erau preocupați de cercetarea efectelor hormonilor, a căror importanță au intuit-o just, chiar dacă mulți dintre ei nu fuseseră identificați încă — profesorul de fiziologie Ludwig Haberlandt de la universitatea din Innsbruck și farmacistul Gedeon Richter din Budapesta.

    Ludwig HaberlandtGedeon Richter

  • 13

    istor

    ie

    Richter, preocupat încă din tinerețe de producerea de medicamente din extracte de organe precum glandele suprarenale sau tiroida şi a cărui fabrică din Budapesta se ocupa încă din 1901 de producerea de preparate or-ganoterapeutice. Gedeon Richter producea la acea vre-me şi tabletele Ovarium®, obținute din ovare porcine.

    Colaborarea celor doi se derulează pe parcursul a apro-ximativ trei ani, Gedeon Richter realizând un preparat numit Infecundin, destinat fiind studiilor clinice ale lui Haberlandt. Moartea prematură în 1932 a lui Ha-berlandt, iar apoi izbucnirea celui de al II-lea Război Mondial şi uciderea lui Gedeon Richter de către nazişti au zădărnicit apariția contraceptivelor orale. Istoria lor nu s-a oprit nicidecum atunci, acela fiind doar începu-tul. Infecundin avea să apară pe piață peste mai bine de 30 de ani, de această dată conținând însă hormoni de sinteză chimică. De atunci, contraceptivele orale continuă să fie perfecționate şi diversificate pentru a răspunde aşteptărilor multiple ale femeilor, care de mult nu se mai rezumă doar la efectul contraceptiv.

    Și pentru că de la începutul secolului XX se constata-se în experimentele pe animale efectul inhibitor asupra ovulației pe care îl aveau extractele obținute din corpul galben, iar în 1933 ginecologul american Willard Myron Allen izolase progesteronul, ne-am aştepta ca apariția contracepției de urgență să fi fost următorul pas logic. Uti-lizarea însă a progesteronului şi a derivaților săi sintetici în acest sens a fost întârziată de faptul că estrogenul fuse-se deja administrat cu succes de medicii veterinari şi mai târziu şi în studiile clinice. Administrarea însă a dozelor mari de estrogeni avea neajunsul de a fi corelată frecvent cu apariția grețurilor şi a vărsăturilor. Abia în anii '70 au început primele studii4 care au utilizat derivați progeste-ronici pentru contracepția de urgență, iar din 1979 firma Gedeon Richter Plc a început să comercializeze produ-sul Postinor, care conține levonorgestrel şi care a scris istorie în țările Europei de Est şi ale fostei URSS, iar din anii '90 a intrat şi pe piața Europei de Vest şi în SUA. Pentru a simplifica administrarea contracepției de urgență a fost dezvoltat ulterior produsul Escapelle®, care conține un singur comprimat de 1,5 mg de levo-norgestrel.

    Și istoria merge mai departe... pentru că în ciuda fap-tului că uneori destinele unor vizionari sunt frânte prea devreme, faptul că au aprins o lumină fie şi pen-tru scurtă vreme, a dat şansa şi altora să ia lumină de la ei şi să o ducă mai departe.

    Dr. Anca Negreanu

    Medical ManagerGedeon Richter România S.A.

    Bibliografie1. Haberlandt E. Ludwig Haberlandt — A pioneer in hormonal contraception. Wien Klin Wochenschr.

    2009;121(23-24):746-9. doi: 10.1007/s00508-009-1280-x.2. Popa GT, Fielding U. The vascular link between the pituitary and the hypothalamus. Lancet.

    1930;ii:238.3. Museum für Verhütung und Schwangeschaftsabbruch http://bib.muvs.org 4. Kesserü E, Larranaga A, Parada J. Postcoital Contraception with D-Norgestrel. Contraception.

    1973;7:367-379.

    Fiecare comprimat conține levonorgestrel 1,5 mg.Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului.

    Contracepția de urgență este o metodă ocazională, de urgență și nu trebuie să înlocuiască o metodă contraceptivă cu administrare regulată, nefiind la fel de eficientă ca aceasta. Escapelle® nu este recomandată femeilor sub vârsta de 16 ani decât sub supraveghere medicală și nu previne sarcina în toate cazurile.

  • 14

    inte

    racţ

    iuni

    Interacțiunile medicamentoase... o provocare zilnică pentru farmacist

    R ezultatele unui studiu întreprins de Aca-demia Bavareză de Farmacie Clinică (BA KlinPharm)1 susține că fiecare al şaselea client, care intră în farmacie se confruntă cu o interacțiune medicamentoasă, iar fiecare a opta interacțiune este declanşată de administrarea unui OTC din inițiativa proprie a pacientului. Grupele de medicamente cel mai frecvent implicate, conform studiului, au fost an-tialgicele, preparatele pe bază de minerale, antihiper-tensivele şi antidepresivele.

    Foarte probabil că rezultatele ar fi asemănătoare dacă s-ar efectua un astfel de studiu şi în România, întru-cât de exemplu antialgicele sunt utilizate de pacienți din toate grupele de vârstă, dar mai ales de vârstnici, care suferă de diverse comorbidități. Astfel asocierea antiinflamatoarelor nesteroidiene cu un inhibitor de enzimă de conversie şi cu un diuretic poate duce chiar la apariția insuficienței renale. Agenția Medicamentu-lui din Australia susține că până la 50% din cazurile

    de insuficiență renală acută raportate la vârstnici s-au datorat acestei triple asocieri.2

    Nu doar bătrânii sunt vulnerabili! Iată că, larga răspân-dire a hipotiroidismului, nu în ultimul rând datorat diverselor tipuri de tiroidită autoimună, face ca terapia substitutivă cu hormoni tiroidieni să fie una frecvent prescrisă, mai ales femeilor, acestea fiind mai frecvent afectate de această boală. Se ştie că alimentele scad bi-odisponibilitatea levotiroxinei, dar acelaşi efect îl au şi ionii plurivalenți precum cei de calciu, fier sau alumi-niu, prezenți în diverse suplimente nutritive sau anti-acide, pe care pacientele nu le consideră medicamen-te şi în consecință nu cunosc riscul de interacțiune al acestora.3,4 Cationii plurivalenți scad şi disponibilitatea bifosfonaților, motiv pentru care se recomandă admi-nistrarea acestei medicații antiosteoporotice a jeun, cu apă de la robinet şi evitarea apei minerale (chiar şi a celei plate), a sucurilor de fructe sau a cafelei. Prin urmare, pentru a depista astfel de interacțiuni nu este suficientă întrebarea: ce alte medicamente mai luați?

    Revenind la studiul german amintit anterior1 tre-buie spus că aduce şi o veste foarte bună. 82% din interacțiunile medicamentoase documentate au fost rezolvate în farmacie şi doar în 8% din cazuri a fost necesară contactarea medicului prescriptor. Având în vedere multitudinea medicamentelor cu prescripție, dar mai ales a celor fără prescripție, care este în conti-nuă creştere, farmacistul joacă un rol cheie în depista-rea şi prevenirea interacțiunilor medicamentoase.

    Dr. Anca Negreanu

    Medical ManagerGedeon Richter România S.A.

    Bibliografie1. Die Apotheke als Sicherheitsfaktor. Disponibil online la http://www.phar-

    mazeutische-zeitung.de/index.php?id=40617. 2. ACE inhibitor, diuretic and NSAID: a dangerous combination. Australian Adverse

    Drug Reactions Bulletin. 2003;22(4).3. Mersebach H, Rasmussen AK, Kirkegaard L, et al. Intestinal adsorption of levo-

    thyroxine by antacids and laxatives: case stories and in vitro experiments. Phar-macol. Toxicol. 1999;84:107-109.

    4. Campbell NR, Hasinoff BB, Stalts H, et al. Ferrous sulfate reduces thyroxine ef-ficacy in patients with hypothyroidism. Ann. Intern. Med. 1992;117:1010-1013.

  • Cel mai bun profil de siguranţă gastrică in clasa AINS1

    1 Laporte JR, Ibáñez L, Vidal X et al. Upper Gastro-Intestinal Bleeding associated with the use of NSAIDs New vs. Older Agents. Drug Safety. 2004;27(6):411-20.

  • 16

    med

    ical

    Portofoliul Gedeon Richter

    Tractul digestiv și metabolism

    Colperin® 100 mgmaleat de trimebutină

    Esquel® 80 mggliclazidă

    Magnesix - Richtersupliment mineral cu magneziu

    Meguan® 500 mg, 850 mgclorhidrat de metformină

    Omeprazol 20 mgomeprazol

    Pantexel 20 mg, 40 mgpantoprazol

    Quamatel 20 mg, 40 mg, 20 mg sol. inj.famotidină

    A

    Sânge și organe hematopoetice

    Acid acetilsalicilic - Richter 100 mgacid acetilsalicilic

    Tessyron® 75 mgclopidogrel

    B

    Sistemul cardiovascular

    Danurit® 2 mg/0,625 mg, 4 mg/1,25 mg perindopril și indapamidă

    Duplecor 10 mg/5 mg, 10 mg/10 mg, 20 mg/5 mg, 20 mg/10 mg atorvastatină și amlodipină

    Impamid® SR 1,5 mgindapamidă

    Lisonorm® 10 mg/5 mg, 20 mg/10 mglisinopril și amlodipină

    Moduxin® 20 mg, Moduxin® MR 35 mgtrimetazidină

    Panangin®aspartat de magneziu tetrahidrat 175 mg și aspartat de potasiu hemihidrat 166,30 mg

    Rostat 5 mg, 10 mg, 20 mg, 40 mgrosuvastatină

    Sistar® 2,5 mg, 5 mg, 10 mgfelodipină

    Tanydon 40 mg, 80 mgtelmisartan

    Tanydon HCT 80 mg/12,5 mg, 80 mg/25 mgtelmisartan și hidroclorotiazidă

    Tonolysin® 2,5 mg, 5 mg, 10 mg, 20 mglisinopril

    Verospiron® 50 mg, 100 mgspironolactonă

    Vidotin® 4 mg, 8 mgperindopril

    Zeplan® 10 mg, 20 mg, 40 mgsimvastatină

    C

    Preparate dermatologice

    Aciclovir - Richter 5% cremăaciclovir

    Biazol® 10 mg/g, cremăbifonazol

    Curiosin® gelhialuronat de zinc

    Iodosept® soluțiepovidona-iod

    Reviken® unguentihtiol 1,5 g, extract uscat de hamamelis 0,10 g, oxid de zinc 15 g și tetraborat de sodiu 0,10 g

    Terbisil® 250 mgterbinafină

    Aparatul genito-urinar și hormoni sexuali

    Belara®clormadinonă 2000 micrograme și etinilestradiol 30 micrograme

    Belusha®un comprimat alb conține 20 micrograme etinilestradiol și 3000 micrograme drospirenonă

    Desorelle®desogestrel 150 micrograme și etinilestradiol 30 micrograme

    Ellaone 30 mgulipristal acetat

    Escapelle® 1,5 mglevonorgestrel

    Esmya® 5 mgulipristal acetat

    Gynofort® 20 mgbutoconazol

    Karissa®gestoden 0,075 mg și etinilestradiol 0,020 mg

    Klion-D® 100metronidazol 100 mg și nitrat de miconazol 100 mg

    Milligest®faza I: 0,03 mg etinilestradiol și 0,05 mg gestoden, drajeuri;faza II: 0,04 mg etinilestradiol și 0,07 mg gestoden, drajeuri;faza III: 0,03 mg etinilestradiol și 0,10 mg gestoden, drajeuri;

    Novynette®etinilestradiol 0,02 mg și desogestrel 0,15 mg

    Postinor®-2levonorgestrel 750 micrograme

    Rigevidon® 21+7etinilestradiol 0,030 mg și levonorgestrel 0,150 mg

    Tri-Regol®un drajeu de culoare roz conține etinilestradiol 0,03 mg și levonorgestrel 0,05 mg;un drajeu de culoare albă conține etinilestradiol 0,04 mg și levonorgestrel 0,075 mg;un drajeu de culoare galben-ocru conține etinilestradiol 0,03 mg și levonorgestrel 0,125 mg;

    Tamsol® 0,4 mgtamsulosin

    G

    D

  • 17

    med

    ical

    Sistemul musculo-scheletic

    Aflamil® 100 mgaceclofenac

    Clorzoxazon 250 mgclorzoxazonă

    Mydocalm® 50 mg, 150 mgtolperison

    Nicotinat de metil - Richter 30 mg/gnicotinat de metil

    Ossica 150 mg, soluție injectabilă 3 mgacid ibandronic

    M

    Sistemul nervos central

    Acid acetilsalicilic - Richter 500 mgacid acetilsalicilic

    Anxiar® 1 mglorazepam

    Calypsol® sol. inj., 500 mg/10 mlketamină

    Cavinton® 5 mgCavinton® Forte 10 mgCavinton® concentrat pentru soluție perfuzabilă i.v., 10 mg/2 mlvinpocetină

    Diazepam - Richter 10 mgdiazepam

    Dolforin® 25, 50, 75, 100 micrograme/orăfentanil

    Exigan 210 mgextract uscat de valeriană

    Fasconal®acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, fosfat de codeină hemihidrat 10 mg, cafeină anhidră 25 mg

    Fasconal® Proparacetamol 500 mg, propifenazonă 300 mg, cafeină 75 mg

    Fenitoină Richter 100 mgfenitoină

    Fentanyl - Richter 50 micrograme/ml sol. inj.fentanil

    Haloperidol decanoat 50 mg/mlHaloperidol Richter 5 mg/ml sol. inj.Haloperidol 2 mg/mlhaloperidol

    Lenuxin 10 mgescitalopram

    Linisan® 10 mg, 20 mgcitalopram

    Lunaldin 100, 200, 300, 400, 600, 800 micrograme comprimate sublingualefentanil

    Mirvedol 10 mgmemantină

    Nitrazepam - Richter 5 mgnitrazepam

    Piracetam - Richter 400 mg, 800 mgpiracetam

    Prazolex® 0,25 mg, 0,5 mg, 1 mgalprazolam

    N

    HPreparate hormonale sistemice

    Prednison - Richter 5 mgprednisonă

    Antiinfecțioase de uz sistemic

    Aciclovir - Richter 200 mgaciclovir

    Cuminol® 250 mg, 500 mgciprofloxacină

    J

    Suplimente nutritive

    Richter Vita AntifrontRichter Vita ImunoDuoRichter Vita ProstaMixRichter Vita C 50Richter Vita Omega-3

    LAntineoplazice și imunomodulatoare

    Calumid® 50 mgbicalutamidă

    Produse antiparazitare

    Decaris® 50 mg, 150 mglevamisol

    Duador® 200 mgalbendazol

    P

    Aparatul respirator

    Ambroxol - Richter 30 mg, 30 mg/5 mlclorhidrat de ambroxol

    Lordestin® 5 mg, sirop 0,5 mg/mldesloratadină

    Symphoral® 10 mgloratadină

    R

  • 18

    Farmacistul fotograf, care nu știa că va vinde poze cu medicamente

    În prezent, Bogdan Dumitrescu este asistent universitar la Univer-sitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; la Fa-cultatea de Farmacie, fiindu-le cunos-cut studenților săi pentru cursurile de informatică şi fizică pe care le susține. Însă iubitorilor de fotografie, Bog-dan Dumitrescu le este familiar de pe rețeaua flickr.com, unde acesta postea-ză fotografii, precum şi de pe renumita bancă de imagini Getty Images care îi cumpără fotografiile.

    Când a început pasiunea pentru de-sen și pentru fotografie?Pasiunea pentru desen am avut-o în liceu şi acolo a murit odată cu dispariția lucrărilor expuse pe holuri-le licelului Gheorghe Lazăr din Capi-tală. După terminarea liceului nu am mai avut contact cu desenul în creion şi cărbune. Tot pe atunci am început şi cu fotografia, în general fotografie de vacanță, atunci când plecam cu părinții. Iar câteva poze din Tunisia, făcute la începutul liceului, au ajuns să fie publicate în revista Avantaje lângă un articol turistic. Apoi am început să pun fotografiile pe care le făceam pe flickr.com. În urmă cu câțiva ani cei de la Getty Images au făcut o selecție de care nu a ştiut nimeni, de la mai mulți participanți printre care m-am numărat şi eu. Am primit un mesaj de la Getty că mi-au fost selectate câteva poze şi de atunci am luat-o mai în seri-os cu această pasiune. Întâmplarea face

    că printre fotografiile selectate erau şi câteva cu medicamente.

    Se împletește meseria de farmacist cu fotografia?Eu nu le-am legat, în afară de fotogra-fierea medicamentelor. Cred că ar tre-bui să te apuci de fotografie dacă simți o atracție, nu pentru un scop anume. Nu m-am apucat de fotografie, fiind-că ştiam că o să vând poze cu medica-mente. Nu ştiam că se vinde aşa ceva. S-a întâmplat şi acolo m-a dus drumul.

    Dar de obicei înveți cu un scop: să cunoști mai bine o boală sau un me-dicament, să fii mai bun în profesia ta. Aici care este utilitatea?În ceea ce priveşte utilitatea fotogra-fiei, o văd în mediul academic pentru captarea unor imagini de microscop. Există nişte dispozitive speciale, care se fixează pe microscoape şi împreună cu aparatul se poate face o fotografie foar-te bună, care poate fi utilizată pentru articole ştiințifice sau pentru experi-mente cu animale.

    Vă deconectează fotografiatul?Deconectarea apare atunci când sunt pe stradă sau în locul în care fac foto-grafia, după ce se termină etapa aceasta şi începe descărcarea pozelor, procesa-rea fotografiilor, selecția, prelucrarea, nu mai este deconectare.

    Ce vă place să fotografiați?Am pornit de la fotografia de vacanță,

    E suficient să dai o căutare pe Google după numele Ion Bogdan Dumitrescu și vei deveni puțin contrariat, fiindcă îl vei găsi atât pe farmacistul român, cât și pe fotograful cu același nume. Dar să facem lumină: este aceeași persoană, puțini știu însă de pasiunea sa nemărturisită inițial pen-tru desen și apoi pentru fotografie.

    inte

    rviu

    Ion Bogdan Dumitrescu

    Cred că ar trebui să te apuci de fotografie dacă simţi o atracţie,

    nu pentru un scop anume.

  • 19

    adică peisaje, după care m-am dus spre macro. În toată perioada aceasta vedeam anunțuri la cursuri pentru foto-grafia portret, dar eu îmi ziceam că nu mă atrage deloc... De un an şi ceva, altceva în afară de fotografii portret aproape nu mai fac. Iniţial nu mi-a plăcut portretul de stradă, fiindcă în România lumea se fereşte, nu vrea să fie fotografiată. Dar când lumea este foarte degajată, acceptă. Pot să surprind atitudini şi momente pe care de obicei nu le surprinzi când eşti în dialog cu persoana respectivă. Cât am călătorit nu prea am fotografiat portrete, acesta e para-doxul. M-am uitat la pozele din trecut şi îmi păreau acum nişte oraşe pustii, fără oameni, iar eu simțeam nevoia de a vedea figuri, expresii.

    Credeți că e nevoie de portrete în viața farma din Ro-mânia? Da, simt nevoia de a face câteva figuri din lumea farmaceu-tică mai prezente, chiar şi în medicină prin fotografie.

    Vânați vreun premiu în fotografie?Nu e scopul meu să câştig un premiu, dacă aş face o astfel de fotografie pentru concursul anului, nu aş ieşi pe stradă cu acest gând. Mi-ar plăcea să nu pierd o ocazie bună de fotografiat, să nu focusez greşit cum mi se mai întâmplă câteodată. Am participat la diverse concursuri să văd dacă

    îmi sunt acceptate pozele. De exemplu, am participat la un concurs de fotografie de mâncare şi am fotografiat nişte păstăi de mazăre pe care le-am pus într-o poziție mai ciu-dată. Cu poza respectivă am câştigat concursul şi ulterior a fost publicată într-o revistă de grădinărit din Noua Ze-elandă.

    Ați renunța la catedra de farmacie pentru fotografie?Nu aş schimba nimic, le-aş păstra pe amândouă la fel ca acum. Mi-aş dori să am mai mult timp pentru fotografiat. Este nevoie de timp în ambele părți, pe partea didactică e din ce în ce mai aglomerat, studenților trebuie să le aduci ceva nou şi trebuie să fii tot timpul cu urechile ciulite şi cu temele făcute. Din şcoală eu am trecut direct ca asis-tent la ideea d-nei prof. Drăgănescu, care m-a invitat să fac parte din catedra respectivă. Nu am refuzat, am zis să vedem cum este un an şi după aceea nu am mai plecat. Știu ce înseamnă să lucrezi într-o farmacie, am făcut prac-tică şi am lucrat o scurtă perioadă, câteva luni în farmacie, dar am rămas un student mai tânăr. Sunt mai aproape de studenții de astăzi şi nu mă văd despărțindu-mă de mediul universitar.

    Interviu realizat deAlexandra Mănăilă in

    terv

    iu

  • 20

    expo

    ziţie

    Momente din istoria farmaceuticii, surprinse într-o expoziție

    M uzeul Județean Mureş şi-a propus să prezinte publicu-lui larg cele mai importante momente din istoria farmaceuticii în cadrul unei expoziții intitulată ,,Lea-curi tămăduitoare, pilule vindecătoare. Momente din istoria farmaceuticii’’. Vernisajul a avut loc pe 16 mai în sala de expoziții a Muzeului Județean Mureş din incinta Cetăţii Medieva-le. Expoziția, organizată cu sprijinul companiei Gedeon Richter care a pus la dispoziție diferite exponate, este deschisă publicului până în primăvara anului 2015.

    Vizitatorii au posibilitatea să facă cunoştință cu practicile de medicină populară. Pot vedea cum arătau farma-ciile tradiționale, pot afla despre struc-tura şi funcționarea farmaciilor transil-vănene din secolele al XVIII-lea şi al

    XIX-lea şi apoi pot păşi în era fabricării moderne a medicamentelor.

    O încăpere a muzeului este dedicată medicinei populare şi practicilor fo-losite încă din cele mai vechi timpuri. În acea perioadă, vraciul era cel care se pricepea la medicina populară. El avea cunoştințe, de multe ori moştenite din generație în generație, la care mai adă-uga şi superstițiile. De exemplu, deo-chiul sau topirea plumbului pentru a îndepărta gândurile rele şi sperietura copiilor, sunt practici fotografiate în anii 1970, în comunități izolate din România. Plantele de bază folosite în primele secole erau: sânzienele, mătră-guna, coada calului, teiul, socul, coada şoricelului, salvia. „Nu aveau voie să disece cadravre, fiindcă biserica interzi-cea cercetarea corpului uman. Medicina era considerată o știință a diavolului. De abia din secolul al XVIII-lea încep pro-

    cedurile mai complicate, vracii încep să învețe organele, iar farmaceutica să evo-lueze’’, a spus Soós Zoltán, directorul Muzeului Județean Mureş.

    Rețete afrodisiace, de tuse și probleme de iubireAlte încăperi ale muzeului ilustrează secolele XVIII–XIX. Diverse tipări-turi sunt expuse cu scopul de a arăta vizitatorilor că pe atunci existau deja rețete pentru diverse probleme. O carte de afrodisiace, care datează din secolul 18, mai precis din anul 1728, este expusă în vitrina muzeului. În ea se regăsesc rețete pentru diverse boli, dar şi pentru probleme de iubire. Din aceeaşi perioadă datează mojarele din fontă şi din bronz. „Mojarele expu-se sunt din Transilvania, orașele săsești aveau ateliere unde se făceau astfel de mojare’’, a afirmat directorul muzeului.

  • 21

    expo

    ziţie

    Farmacia de secol XIX

    În secolul al XIX-lea sticla devine acce-sibilă ca preț, ceea ce pentru farmacie însemna foarte mult, fiindcă doctoriile puteau fi mai bine păstrate în recipi-ente de sticlă, care conservă arome-le. Dacă înainte se țineau în vase de lemn sau ceramică, acum în farmacia de secol XIX (răspândită şi în oraşele mici) există recipiente din sticlă, a că-ror capac era confecționat din cositor ca să nu se distrugă filetul. Vizitato-rii vor putea vedea cum arăta cutiuța unui farmacist ambulant din secolul al XIX-lea, şi de asemenea vor zări expu-se şi câteva produse homeopatice din aceasta perioadă. Este expusă o balanță dotată cu greutăți speciale, precum şi câteva cărți cu rețete, în care sunt spe-cificate şi cantitățile ingredientelor. Tot în această perioadă apare şi casa de marcat, o piesă rară care provine din colecția UMF Târgu Mureş. Și pentru că la sfârşit de secol se poate spune că s-a intrat în era kilogramului, balanțele din această perioadă sunt dotate cu greutăți exacte, un exponat putând fi testat chiar în muzeu.

    Începutul secolului XX și primele fabrici de medicamenteÎn această perioadă în farmaciile din

    Târgu Mureş se produc diferite pro-duse pentru înfrumusețare, cosmetice, pe unele ambalaje fiind trecut nume-le farmacistului sau al inventatorului rețetei. Apar mărcile, contează cali-tatea, fiindcă numele farmaciei şi al farmacistului reprezintă garanția unui produs de calitate, apar prețurile la medicamente (1–2 coroane pentru o sticlă). Istoria companiei Gedeon Ri-chter este strâns legată de această peri-oadă, fiindcă în anul 1901 farmacistul Gedeon Richter a cumpărat o farma-cie în Budapesta, după care, începând cu anul 1907, a derulat o adevărată ac-tivitate industrială. Fabrica de medica-mente a lui Gedeon Richter, construi-tă în anul 1907 la Kőbánya, producea pe lângă medicamentele organoterape-utice preparate vegetale, iar mai târziu preparate sintetice.

    Mașina de comprimat manuală în era digitalăUna din atracțiile expoziției o repre-zintă maşina de comprimat manuală adusă de la UMF Târgu Mureş, cu ajutorul căreia vizitatorii pot produ-ce tablete. De altfel, până prin anii 1960–1970, maşinăria era încă folo-sită. În timp, s-a ataşat un motoraş, apoi aparatele au devenit din ce în ce mai sofisticate. De exemplu, maşina de capsulat expusă cu sprijinul com-

    paniei Gedeon Richter la muzeu, pro-ducea între 6.000–48.000 capsule pe oră.

    Părăsind zona dedicată farmaciilor şi intrând în încăperea ce prezintă era modernă a producției de medicamen-te, contrastul este izbitor: principiile producției moderne de medicamente sunt detaliate cu ajutorul unor echi-pamente moderne şi a unor prezentări multimedia, iar vizitatorii pot vedea şi cum se testează medicamentele, fiind expuse aparate caracteristice la-boratoarelor de testare, cu care sunt echipate fabricile moderne de medi-camente.

    Vizitatorii care au răgazul să treacă prin toate încăperile, vor putea vedea cu ochii lor de unde s-a plecat şi unde s-a ajuns în farmaceutică. Vor observa ce salt imens a avut loc într-un sin-gur secol, ce a însemnat tehnologia în evoluția farmaciei şi a industriei farmaceutice. Copiii care vor veni la muzeu, vor putea participa la experi-mente, ateliere şi ore de curs în cadrul proiectelor „Școala Altfel”. Vor putea descoperi frumusețea meseriei de far-macist, făcând totodată şi o călătorie în timp. Este o expoziție care merită văzută!

    Alexandra Mănăilă

  • 22

    resp

    onsa

    bilit

    ate s

    ocia

    Programe de educație pentru sănătate Gedeon Richter

    Richter VitaRevista Richter Vita se adresează pu-blicului larg şi conţine articole scrise de specialişti — medici şi farmacişti, despre diferite boli şi afecţiuni, redac-tate într-un limbaj accesibil tuturor categoriilor de populaţie.

    Publicaţia are o apariţie sezonieră, fi-ind pusă la dispoziţia publicului pri-măvara, vara, toamna şi iarna, multe dintre articole referindu-se la afecţiuni specifice fiecărui sezon. Richter Vita este distribuită gratuit în farmacii.

    Capsula Sănătății„Capsula Sănătății” este un program de educație pentru sănătate, prin care compania Gedeon Richter doreşte să contribuie la crearea unei societăți pre-ocupate de sănătate, prin dezvoltarea nivelului de cunoştințe al populației privind anumite boli şi afecțiuni, pu-nând accent pe prevenirea acestora şi adoptarea unui stil de viață sănătos.

    În acest sens, compania a elaborat o serie de materiale informative care conțin informații importante legate de recunoaşterea, prevenirea, diagnosti-carea şi tratarea unor boli şi afecțiuni frecvente în rândul populației, desigur cu mențiunea că, aceste informații nu substituie consultația medicală de spe-cialitate. Pliantele folosesc un limbaj prietenos, cu explicarea corespunză-toare a termenilor medicali şi subli- niază importanța comunicării eficiente dintre specialist şi pacient, precum şi a evitării automedicației.

    Materialele elaborate în cadrul progra-mului „Capsula sănătății” sunt distri-buite gratuit în farmacii, spitale şi alte

    unități sanitare, precum şi în cadrul evenimentelor organizate de compania Gedeon Richter.