prima ediție (2000) a fost tipărită cu binecuvântarea ... · prima ediție (2000) a fost...

Prima ediție (2000) a fost tipărită cu

Binecuvântarea Înalt Preasfințitului SERAFIM, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei,

Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul Europei Centrale și de Nord

3

Ieromonah Ghelasie Gheorghe

IMNOGRAFIE

I

ediţie îngrijită şi adăugită de Ierom. Ghelasie şi Ierom. Valerian

Editura Platytera Colecţia Isihasm

4

Design copertă: Editura Anastasia Ediţie îngrijită de Florin Caragiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHELASIE DE LA FRĂSINEI, IEROMONAH Imnografie / Ieromonah Ghelasie Gheorghe. - Bucureşti : Platytera, 2016 ISBN 978-973-1873-55-8 245

5

Antologie Aghiografică Românească1

Existenţa Sfinţilor este Mărturia puterii Sfinţeniei Domnului Iisus Hristos asupra umanului şi asupra umanităţii, prin Lucrarea Duhului Sfânt. Mântuitorul Hristos a dat „Măsura” Sfinţeniei Dumnezeieşti în viaţa omenească.

Existenţa Sfinţilor demonstrează că Sfinţenia Dumnezeiască nu s-a întrerupt, nu a rămas doar obiect al adorării, ci pentru a fructifica omenirea, Rodind Sfinţi.

Strădaniile pentru dobândirea Sfinţeniei, prin asceză, ca disci-plinarea riguroasă a gândului, conştiinţei, a întregii fiinţe, culmi-nează cu realizarea Desăvârşirii prin IUBIRE, care adevereşte câştigarea tuturor Virtuţilor.

Sfinţenia este IUBIREA desăvârşită de Dumnezeu şi de Făptura Sa.

Sfântul este „Eroul şi Creştinul desăvârşit”. Sfinţii au fost mai întâi cinstiţi „local”, apoi s-au recunoscut de

toţi şi „canonizaţi-asumaţi de Biserică” (o zisă oficializare). Şi PĂMÂNTUL ROMÂNESC a fost Sfinţit de multe „VIEŢI

de SFINŢI ai Neamului”, ca o „MĂRTURISIRE a Credinţei STRĂBUNE şi a PĂSTRĂRII Ortodoxiei Creştine”.

Şi pe acest Pământ Românesc au fost ROMÂNI Cuvioşi, Oameni iluştri prin ştiinţă şi pietate, asemenea Sfinţilor Mari ai Bisericii, în general.

„Tu, ROMÂNIE, ţi-ai ascuns cu smerenie pe SFINŢII tăi”, se spune într-un Acatist, dar Taina Sfinţeniei nu a lipsit niciodată şi LUCRAREA ei s-a dovedit şi se arată necontenit. 1 Redăm extrase din „Introducerea la Antologia Aghiografică Românească”, de Nestor, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1994.

6

ICOANA, Viaţa şi Cinstirea Sfinţilor dă Sufletului îndemn spre Urmarea celor Sfinte, mintea se va lumina, se va da de la Dumnezeu Putere spre Lucrarea faptelor celor Bune, şi aşa veţi cunoaşte ce înseamnă „VIAŢA SFINŢENIEI”.

„Tot PĂMÂNTUL ROMÂNESC este PLIN de SFINTE MOAŞTE”, zice un cronicar. Cinstirea SFINŢENIEI STRĂBUNE este astfel însăşi INIMA NEAMULUI ROMÂNESC.

Cinstirea în mod special a SFINŢILOR ROMÂNI înseamnă „Religiozitate de CARACTER Autohton”, prin care apoi se pot deschide toate porţile Valorilor Spirituale şi morale ale Umanităţii, în general.

Sfiinţii sunt mai „ACTUALI” decât credem, că ei sunt cei ce prin DARUL Dumnezeiesc ajută şi ne Ocrotesc de restrişile de la „RĂSCRUCILE de Vremi”, şi chiar mai mult, în toate nevoile noastre proprii şi de momente speciale.

„SFINŢII NOŞTRI de-aproape” sunt Ocrotitorii Bisericii noastre, Ajutătorii noştri în toate strădaniile noastre Bune.

7

PREFAŢĂ „Sfinţii Români”! Noi îi considerăm Români pe toţi care au trăit pe locurile

Româneşti, care au fost Ctitori de cele Sfinte şi s-au făcut „Fii şi Părinţi” ai „MOŞTENIRII Neamului”.

Un Neam este atât câtă MOŞTENIRE Sfântă are, şi cât de mult este preţuită şi folosită.

Neamul nostru Românesc este în Chipul Sfintei sale MOŞTE-NIRI; este VIU în ICOANELE Sfinţilor săi şi în RELICVELE acestui Pământ, el însuşi ICOANĂ şi ALTAR ale LITURGHIEI Veşnice.

Sunt mulţi Sfinţi mai puţin cunoscuţi sau ascunşi, dar care cu DARURILE lor Sfinte ocrotesc şi apără acest Neam de vrăjmăşiile şi răutăţile vremurilor. Cei mai cunoscuţi sunt cei mai „JERTFELNICI”, preţ ce se cere de lumea noastră tot mai stricăcioasă şi mai ucigaşă.

Dacă am şti că tot răul şi păcatul mai întâi trec ca o „sabie” prin Inima Sfinţilor!...

Trebuie şi noi să ne UNIM cu o „frântură de RUGĂ”, cu RUGILE Sfinţilor prea Iubitori de Neam şi Pământ Strămoşesc. Să cinstim pe Sfinţi şi să le aducem puţina noastră Cântare, ca „mulţumirea şi recunoştinţa” ce li se cuvin.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de Neam şi

Pământ Românesc!

* Deocamdată ne sunt la îndemână doar câteva Acatiste, dar

sperăm ca pe parcurs să le înmulţim tot mai mult. Ne silim să nu fie prea greoaie.

8

* Omul este „CHIPUL CUVÂNTULUI-FIULUI DUMNE-

ZEIESC”, de unde Taina EXPRIMĂRII. EXPRIMAREA să nu se confunde cu „manifestarea”, ce este

„propria desfăşurare din sine”. EXPRIMAREA este „peste” mani-festare, este „DAR, PRINOS, IUBIRE, SACRALITATE”.

COMUNICAREA SFÂNTĂ este EXPRIMAREA. Simpla Comunicare, de relaţii şi legături, nu este adevărata EXPRIMARE.

De aceea EXPRIMAREA este SACRALITATEA FIINŢEI, ce se face ALTAR, DĂRUIRE, ÎNTÂLNIRE şi ÎMPĂRTĂŞIRE. Doar în Integralitatea acestora este adevărata EXPRIMARE.

Încă o dată menţionăm, să nu se confunde EXPRIMAREA cu relaţiile de zisă Comunicare, ca „între-desfăşurările propriilor mani-festări de sine”. În contextul general de mediu şi Viaţă, Comu-nicările sunt multiple şi relaţiile sunt inerente. EXPRIMAREA este „RODUL ultim al ÎMPLINIRII” tuturor relaţiilor şi Comunicărilor de desfăşurare. Toate au „Orientarea” spre acest ROD, care se concretizează tot mai mult în Viaţa fiecăruia.

Păcatul a distrus în mare EXPRIMAREA şi a făcut-o „relaţionismul dintre părţi şi manifestări contrare”.

LIMBAJUL este Taina EXPRIMĂRII Chipului de Om. Se face caz de „cugetarea” din Spiritualitatea din interior a

Omului. Cugetarea este o „auto-exprimare”. Noi insistăm pe EXPRI-MAREA Ultimă, de Integralitate Fiinţială. Copilul are în sine „potenţa” Comunicării, dar numai LIMBAJUL îl Creşte ca Om. Sunt date în care Copiii lipsiţi de Limbaj se dezvoltă „animalic”.

Omul modern este în pericol să se „rupă” tot mai mult tocmai de Taina Chipului de Om, ce este LIMBAJUL. Excesul de „informaţie mentală”, şi aceasta „artificială-mecanică”, de „maşini memorative”, limitează LIMBAJUL la „semne şi acţiuni meca-nice”, ce nu mai cuprind Integralitatea Fiinţială.

LIMBAJUL nu este din „semne şi simboluri”, ci este EXPRI-MAREA VIE şi Integrală, peste acestea.

Omul fără Taina LIMBAJULUI se degenerează tot mai mult.

9

Modern se încearcă nişte compensări, ca „muzica şi dansul”. Muzica nu este LIMBAJ, ca şi mişcarea. Omul modern caută

prin „muzică şi sport” Memorialul LIMBAJULUI tot mai uitat. Muzica şi Mişcarea sunt doar ca nişte „ecouri de Memorial de

LIMBAJ”. La Om, întâi este LIMBAJUL, şi din acesta urmează Memo-

rialul şi Comunicarea. Părerea că „informaţia” este „originea şi esenţa” este falsă. Taina „CUVÂNTULUI PECETLUIT” este „baza” oricărei „informaţii genetice”. Noi „psihologic şi biologic” suntem „Limbaj-informaţie deja orientată şi integrală”. Simpla „informaţie” este doar un „memorial mecanic”, pe când LIMBA-JUL este „ORIENTARE ce înglobează toate memorialurile”.

Omul ca „psihic şi biologic” este o „Potenţă de LIMBAJ”, şi în aceasta este apoi tot „memorialul său de fenomene psihice şi biologice”.

Insuficienţa „ştiinţei” moderne este că foloseşte mult „falsul limbaj al informaticului mecanic”.

LIMBAJUL este o Taină a SACRULUI DIVIN. Tot ce nu mai are „SACRU” nu mai este LIMBAJ, ci

„comunicare memorială”. RITUALUL Religios mai are acces la Taina LIMBAJULUI

pierdut prin păcat. Şi noi atenţionăm aici tocmai căutarea LIMBAJULUI, care

doar în RITUAL mai poate fi găsit. Misticile de tot felul şi chiar Teologiile speculative pierd din

vedere Taina LIMBAJULUI şi îl confundă cu „informaţionalul, memorialul şi relaţionalul”.

Doar RITUALUL mai „descoperă” celor Credincioşi MEMORII SACRE de LIMBAJ, CHIPUL DUMNEZEIESC al FIULUI ÎNTRUPAT.

De aceea, RITUALUL LITURGIC Creştin este în esenţă tocmai „Taina LIMBAJULUI ORIGINAL”, „CUVÂNTUL ce Se face TRUP-EUHARISTIE” şi DUHUL ce Se face „BISERICĂ”.

LIMBAJUL este Taină de CHIP, de ICOANĂ, şi acestea se concretizează în RITUALUL LITURGIC.

10

Respingerile iconoclaste şi antiritualice moderne sunt tocmai efectul „lipsei de LIMBAJ LITURGIC”. Muzica şi dansul laic, ce se vor „ritualice”, fac un „anti-ritualism” şi mai mare, prin anti-limbajul propriu-zis.

Şi în Trăirea Religioasă modernă se încearcă o „ritualizare mentală”, prin reducerea RITUALULUI LITURGIC HRISTIC EUHARISTIC.

Mistica pregnant „mentală-spirituală” are valoarea ei, ca „refacerea psihologicului”, dar MISTICA Creştină este a LIMBA-JULUI RITUALIC LITURGIC EUHARISTIC HRISTIC.

Rugăciunea Creştină este: ALTAR, DAR, ÎNTÂLNIRE-BISERICĂ şi ÎMPĂRTĂŞIRE.

Doar în TRUPUL HRISTIC se face ÎNTÂLNIREA-BISERICA şi doar după aceasta ÎMPĂRTĂŞIREA.

Prin TRUPUL HRISTIC se face Coborârea SFÂNTULUI DUH, ce ne ADUNĂ, ne face Chip de BISERICĂ.

Biserica fără RIRUALUL LITURGIC nu poate avea pe SFÂNTUL DUH, că doar prin TRUPUL HRISTIC DUHUL Cel Nevăzut se Coboară, ca la Botez, peste HRISTOS, în Apele Iordanului.

Facem aceste remarci pentru a scoate în evidenţă şi aspectul

„Ritualului Personal” al Credinciosului Creştin. RUGĂCIUNEA este MEMORIALUL LIMBAJULUI DIVIN. Nu ştii să te Rogi, dar faci „RITUALUL Rugăciunii”, ce este

„ICOANĂ-Altar, DAR-Sfinţenie şi BISERICĂ-Întâlnire”, şi din acestea apoi „Împărtăşirea Duhovnicească”.

Mare atenţie la deosebirea dintre ÎMPĂRTĂŞIREA Cea MARE şi Absolută, cu TRUPUL LITURGIC EUHARISTIC HRISTIC şi „Împărtăşirea Duhovnicească”, ce este ÎNTÂLNIREA-BISERICA. De aceea Împărtăşirea Duhovnicească fără ÎMPĂRTĂŞIREA EUHARISTICĂ este insuficientă şi lipsită de ÎMPLINIREA ultimă. Sfinţii Pustnici nu puteau muri până nu se ÎMPĂRTĂŞEAU EUHARISTIC.

11

Taina SFÂNTULUI DUH este că ne ADUNĂ în BISERICA TRUPULUI HRISTIC şi ne oferă ÎMPĂRTĂŞIREA HRISTICĂ.

LIMBAJUL este CHIP HRISTIC şi BISERICA, MEMO-RIALUL SFÂNTULUI DUH. SFÂNTUL DUH ne Rememorează CUVÂNTUL-TRUP.

Un CUVÂNT fără DUH şi un DUH fără CUVÂNT nu se poate.

*

Nu uitaţi să VORBIŢI! Taina VORBIRII este „RITUALUL LITURGIC” şi ecoul său

este RUGĂCIUNEA Proprie. La începuturi era ca o lege, ca RUGĂCIUNEA să se facă doar

în „TEMPLUL DOMNULUI”. Ce era în afară, se considera „Ruga proprie”.

Este o mare deosebire între RUGĂCIUNEA TOTALĂ a RITUALULUI LITURGIC din BISERICĂ, faţă de „Ruga Proprie”.

Unii vorbesc de zisa „Biserică din Sine”, ce trebuie înţeleasă ca „Proprie Sfinţire după CHIPUL BISERICII LITURGICE UNICE”. De aceea zic Sfinţii Părinţi că nu este „Mântuire şi Rugăciune fără BISERICĂ”, ci doar „prin şi în CHIPUL” ei.

Doar SFINŢII pot spune că s-au făcut pe Sine „Asemănarea

BISERICII Lui HRISTOS”. Sfinţii sunt cu adevărat „Bisericile VII” ale Vieţii Creştine. Iată de ce ICOANA şi ACATISTUL unui Sfânt sunt „ALTARUL

şi Biserica” sa. Iată de ce, tot mai mult în Viaţa Creştină, IMNUL-ACATIST se

face „PSALMUL Creştin” şi ACATISTIERUL devine „PSALTIREA Creştină”.

Sfântul Dimitrie al Rostovului a încercat să facă o „PSALTIRE a MAICII DOMNULUI” (care este tradusă şi circulă deja printre credincioşi).

12

Noi consemnăm aici aceste sumare remarci ale „folosirii” ACATISTIERULUI. Să nu se facă „extremisme”. PSALTIREA are Taina sa şi ACATISTIERUL are la fel, Taina sa.

Sfinţii sunt „ÎMPLINIRI şi BISERICI VII”, de aceea unii Credincioşi îşi găsesc Trăirea Religioasă în „Citirea Acatistelor Sfinţilor”.

Psalmii obişnuiţi sunt „Căutări încă”, fiind o parte din Vechiul Testament, care în Creştinism se „ÎMPLINESC”, şi Personal tocmai în Sfinţii Săi.

Acatistele sunt „BUCURIA ÎMPLINIRII Vieţii întru HRISTOS”. De aceea se repetă mereu: „BUCURĂ-TE”.

Şi noi am îndrăznit să adunăm aici un „Mănunchi de Acatiste”,

ce sunt „Lauda cinstirii noastre proprii”, aduse Sfinţilor şi Sărbăto-ririlor Sfinte.

Este această „libertate” ca Fiecare să „LAUDE după propria sa Glăsuire” pe DOMNUL şi pe Sfinţii Săi.

Sunt zeci de „variante” de Acatiste pentru acelaşi Sfânt sau o aceeaşi Sărbătorire.

Vă oferim şi noi „Variantele” noastre. Sunt „Imnurile de Cinstire

Proprii”. Noi încercăm o „IMNOLOGIE” de asemănare ICONOGRA-

FICĂ, de „formă bizantină”, acea manieră de „CHIP Întipărit în GEST”, nu de „carnaţie şi peisagistică”, ce nu mai este Icono-grafia Sfinţilor Părinţi.

Acatistele noastre sunt ca nişte „ICOANE pe STICLĂ”. Cine va „descoperi” în Acatistele noastre acest „CHIP în GEST

ICONIC”, va gusta şi din ce am încercat noi să Împărtăşim şi altora. Sperăm totuşi să fie „bine primite” şi BINECUVÂNTATE. Orice greşeală să ne fie atenţionată, cu „iertarea creştină”.

13

Sinaxarul Sfinţilor Români

Duminica a doua după Rusalii, Duminica Tuturor Sfinţilor Români.

Septembrie

3. Icoana Maicii DOMNULUI, nezugrăvită de mână. 10. Sfântul Cuvios Neofit cel Mare, Pustnicul Iconarul, Patronul

Pustnicilor de la Râmeţ. 13. Cuviosul Ioan de la Prislop. 15. Sfântul Ierarh Iosif de la Partoş, cu Sfinte Moaşte la Timişoara. 27. Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti.

Octombrie

14. Cuvioasa Paraschiva, cu Sfinte Moaşte la Iaşi. 21. Cuvioşii Mărturisitori, Ierom. Visarion, Ierom. Sofronie,

Mc. Oprea, Moise şi Ioan. 27. Cuviosul Dimitrie cel Nou, Basarabov, cu Sfinte Moaşte la

Patriarhia Bucureşti.

Noiembrie

15. Sfântul Paisie Velicicovski de la Neamţ. 20. Sfântul Grigorie Decapolitul, cu Sfinte Moaşte la Bistriţa-

Vâlcea. 23. Cuviosul Antonie Sihastrul de la Iezer-Vâlcea. 30. Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul Daco-geţilor.

14

Decembrie 7. Sfânta Muceniţă Filofteia, cu Sfinte Moaşte la Curtea de Argeş. 18. Cuviosul Daniil Sihastru de la Voroneţ. 26. Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana.

Ianuarie 8. Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana.

Februarie 28-29. Cuvioşii Casian şi Gherman.

Aprilie 11. Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, cu Sfinte Moaşte la

Cernica. 12. Sfântul Mucenic Sava Gotul. 24. Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Iorest, Sava şi Iosif.

Mai 1. Sfântul Neofit Pustnicul din Stănişoara-Cozia. 12. Sfântul Mucenic Ioan Valahul.

Iunie 4. Sfinţii Mucenici de la Niculiţel-Dobrogea, Atalos, Filipos,

Kamasis, Zoticos, cu Sfinte Moaşte la Mânăstirea Cocoşul-Dobrogea. 24. Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu Sfinte

Moaşte la Suceava. 30. Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, cu Sfinte Moaşte la

Râmeţ.

Iulie 1. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi. 2. Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare.

15

August 5. Cuviosul Ioan Hozevitul, cu Sfinte Moaşte în Israel. 7. Cuvioasa Teodora de la Sihla. 11. Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului,

Mitropolitul Ţării Româneşti. 16. Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin cu Fiii săi Constantin,

Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache.

17

Acatistul PREASFINTEI TREIMI

Oferim şi noi un Acatist al PREASFINTEI TREIMI. Cel din Acatistierul mare este mai bogat şi mai lung. Rămâne la preferinţa fiecăruia. Se citeşte la Praznicul Cel Mare al PREASFINTEI TREIMI, a doua Zi după Pogorârea SFÂNTULUI DUH, şi de cei evlavioşi adesea, ca pravilă personală.

Tropar (glas 8): Bine eşti cuvântat Cel întreit Sfânt, Doamne DUMNEZEUL

nostru, Cel ce cu Înţelepciunea Ta pe toată făptura ai zidit-o şi neamul omenesc cel căzut nu l-ai părăsit, iar păcătoşilor celor ce se pocăiesc Viaţă Veşnică a le Dărui le-ai făgăduit, Iubitorule de oameni, slavă Ţie. (de 3 ori)

Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum…

Psalmul 50, apoi:

ÎNCHINARE PREASFINTEI TREIMI Toate puterile sufletului meu, veniţi să ne Închinăm Unuia

DUMNEZEU în TREIME: TATĂLUI şi FIULUI şi SFÂNTULUI DUH.

Toate cugetele inimii mele, veniţi să ne Închinăm Treimii Celei ce Se cinsteşte întru o Unime.

Toate simţirile trupului meu, veniţi să ne Închinăm şi să plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a zidit pe noi.

Cuvine-se cu adevărat a ne Închina Ţie şi a te Slăvi şi a Mulţumi Ţie, Preasfântă şi de o fiinţă TREIME, pe Care toate Puterile

18

Cereşti, Heruvimii şi Serafimii cu cântări întreite Te Laudă, toate Cetele Sfinţilor cu glasuri de mulţumire te Preaînalţă şi Căreia toată zidirea în Cer şi pe Pământ cu Cuviinţă Sfântă se Închină.

Condac 1

CHIPULUI Celui mai de Taină, al PREASFINTEI TREIMI DUMNEZEIEŞTI, şi noi, Făptura şi Zidirea Ta, cu ÎNCHINAREA Bucuriei Veşnice ne plecăm şi aşa Cântarea noastră cu Cerul şi Pământul se Uneşte în strigarea necontenită:

PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în Veci o IUBEŞTI!

Icosul 1

Iată Împlinirea Descoperirii DUMNEZEIEŞTI, Cea mult aşteptată, care prin ÎNTRUPAREA FIULUI şi prin Coborârea SFÂNTULUI DUH şi pe DUMNEZEU TATĂL arată, şi aşa TREIMEA Cea de Taină şi în Cer şi pe Pământ Se Slăveşte.

PREASFÂNTĂ TREIME, Taina Întregii Descoperiri DUMNE-ZEIEŞTI;

PREASFÂNTĂ TREIME, mărturisirea Îngerilor; PREASFÂNTĂ TREIME, preaslăvirea Cerească; PREASFÂNTĂ TREIME, Înălţimea Cea dincolo şi de Cer; PREASFÂNTĂ TREIME, adâncimea Cea peste orice măsură; PREASFÂNTĂ TREIME, Cea de Pretutindeni şi cu nimic

amestecată; PREASFÂNTĂ TREIME, Care toate le împlineşti fără

împreunare; PREASFÂNTĂ TREIME, VOIA ATOTPUTERNICĂ, ce totul

Orânduieşte; PREASFÂNTĂ TREIME, Revărsarea Însăşi a IUBIRII absolute; PREASFÂNTĂ TREIME, Care peste Fire şi în Făpturi Te

Arăţi; PREASFÂNTĂ TREIME, Care Asemănarea CHIPULUI Tău

Dăruieşti;

19

PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 2-lea

Odinioară Proorocul Isaia, doar „SCAUNUL Cel Preaînalt” a văzut, şi atingerea „cărbunelui” Îngeresc puţina grăire i-a deschis, dar noi acum prin HRISTOS şi prin DUHUL SFÂNT Întreaga Taină o putem Cânta: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Nici Moise cel Ales nu Ţi-a putut Vedea FAŢA, că nu putea Făptura în FOCUL DUMNEZEIESC să stea, iar noi prin HRISTOS de acum nu ne mai ardem, ci primim BINECUVÂNTAREA Cea Izvorâtoare de VIAŢĂ.

PREASFÂNTĂ TREIME, CHIPUL dincolo de orice închi-puire;

PREASFÂNTĂ TREIME, grăirea cea dincolo de orice grăire; PREASFÂNTĂ TREIME, pe Care şi Îngerii, cu Mintea plecată

Te privesc; PREASFÂNTĂ TREIME, Care doar în STRĂLUCIREA Ta

Te Vezi; PREASFÂNTĂ TREIME, pe Care doar HRISTOS Te

Descoperă; PREASFÂNTĂ TREIME, pe Care doar SFÂNTUL DUH te

Străluminează; PREASFÂNTĂ TREIME, Care rămâi Taină şi mereu Te

Descoperi; PREASFÂNTĂ TREIME, Care de acum ne eşti De-aproape; PREASFÂNTĂ TREIME, Care vii şi Te Sălăşluieşti întru noi; PREASFÂNTĂ TREIME, UNIREA a toate; PREASFÂNTĂ TREIME, ÎNTÂLNIREA a toate; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

20

Condacul al 3-lea Cu Atotputernicia Ta pe toate le ţii; prin CUVÂNTUL Tău

Atotînţelept pe toate le chiverniseşti; prin DUHUL SFÂNT Viaţă în toate Reverşi şi aşa toată Zidirea în Mâna Ta este, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

În toate este PECETEA Ta şi în toate se văd Urmele Cele DUMNEZEIEŞTI şi toate urmează Poruncile Tale, altfel se cade în amarnicul păcat.

PREASFÂNTĂ TREIME, Care pe toate Le-ai Creat; PREASFÂNTĂ TREIME, Care pe toate Le-ai orânduit; PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu „măsuri” Le-ai străjuit; PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu Podoabe Le-ai încununat; PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu „mersul” Le-ai sorocit; PREASFÂNTĂ TREIME, Care de toate Te Îngrijeşti; PREASFÂNTĂ TREIME, Care dai Hrană şi Viaţă la toate; PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu IUBIRE, de la mic la mare

eşti; PREASFÂNTĂ TREIME, Care pe toate le ştii; PREASFÂNTĂ TREIME, Căreia nimic nu-Ţi este ascuns; PREASFÂNTĂ TREIME, Căreia Ţi se ÎNCHINĂ toate; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 4-lea Descoperirea cea de mare Taină a TREIMII DUMNEZEIEŞTI,

un DUMNEZEU în TREI PERSOANE, TATĂL Ce NAŞTE pe FIUL şi totodată PURCEDE pe SF. DUH, de acum ne este Temelia ADEVĂRATEI CREDINŢE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Eresurile păgâne au încercat să batjocorească tocmai această Taină, dar Sfinţii Părinţi, cu râvnă, „neclintită ÎNVĂŢĂTURĂ” au

21

lăsat, şi aşa „TREIMEA DUMNEZEIASCĂ” ne este „MĂRTURI-SIREA Creştină”.

PREASFÂNTĂ TREIME, TATĂL, FIUL şi SFÂNTUL DUH, în UNIME;

PREASFÂNTĂ TREIME, UNIMEA Cea dincolo de număr; PREASFÂNTĂ TREIME, nedespărţirea şi neamestecarea

absolută; PREASFÂNTĂ TREIME, De-o-VOIE şi De-o-IUBIRE; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ÎNTREAGĂ eşti întodeauna; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ÎNTREAGĂ Te Reverşi şi în

lume; PREASFÂNTĂ TREIME, Care Te PECETLUIEŞTI în toate; PREASFÂNTĂ TREIME, Înfăptuieşti deodată; PREASFÂNTĂ TREIME, Care Îţi descoperi CHIPUL în orice

Făptură; PREASFÂNTĂ TREIME, Care eşti Mărturisită de orice

Suflare; PREASFÂNTĂ TREIME, Temelia „ÎNVĂŢĂTURII” Preasfinte; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 5-lea Pe Om L-ai Zidit cu ASEMĂNAREA CHIPULUI Tău DUM-

NEZEIESC, şi cu SUFLARE de Taină L-ai Umplut, ca în el toate să se ADUNE şi DAR să se facă, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Dar păcatul Chipul Omului a întunecat şi Raiul s-a pierdut şi din POMUL VIEŢII Omul nu s-a ÎMPĂRTĂŞIT, doar după ÎNTRUPAREA Lui HRISTOS iarăşi CHIPUL i s-a Dezvăluit.

PREASFÂNTĂ TREIME, şi Taina Chipului Omului; PREASFÂNTĂ TREIME, Care prin Om Te Arăţi la FAŢĂ; PREASFÂNTĂ TREIME, Care prin HRISTOS-OMUL Te

Descoperi;

22

PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu Lumea prin EL Te Uneşti; PREASFÂNTĂ TREIME, Care pe toate Te PECETLUIEŞTI; PREASFÂNTĂ TREIME, Care în toate DARURI Reverşi; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai Orânduit şi MÂNTUIREA; PREASFÂNTĂ TREIME, Care nu ne-ai lăsat în păcat; PREASFÂNTĂ TREIME, Care prin Om dai Chipul VEŞNICIEI; PREASFÂNTĂ TREIME, Care prin Om toate le „Desăvârşeşti”; PREASFÂNTĂ TREIME, Care prin Om întru „Sfârşit nesfârşit”

eşti; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 6-lea Proorocul Ilie, nici în vânt, nici în foc şi cutremur nu Te-a putut

„deosebi”, ci doar în „adierea subţire Cea peste toate”, că eşti cu adevărat „dincolo” de orice închipuire, Taină doar a Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

„Urmele” LUCRĂRILOR Tale din Zidire nu Te-au putut Arăta, doar ÎNTRUPAREA FIULUI DUMNEZEIESC, ce este „Descoperirea Tainei Celei din Veac ascunsă”, care „DESCHIDE Perdeaua ALTARULUI Celui Pecetluit”.

PREASFÂNTĂ TREIME, Taina „peste hotarele” Făpturii; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai trecut peste păcatul căderii; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai „Pregătit” de la Adam,

„VENIREA TA”; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai Orânduit Mântuirea neîm-

piedicat; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai pedepsit spre „îndreptare”; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai Curăţat spre Sfinţire; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai Ales pe Prooroci; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ne-ai GRĂIT mereu prin ei; PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai Chemat pe Credincioşi;

23

PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai „PĂSTRAT” un „Neam Ales”;

PREASFÂNTĂ TREIME, Care ai „Ales pe cei Sfinţi”; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 7-lea Preamilostivirea Ta Cea negrăită nu S-a oprit de „păcatul ce tot

mai mult a pătruns în lume”, şi aşa ÎNTRUPAREA DUMNEZE-IASCĂ a Lui HRISTOS ne-a ADUS „ÎMPLINIREA Marii Aşteptări” şi BUCURIA ce copleşeşte „plânsul căderii”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Prin HRISTOS, Te avem de acum, CHIPUL Tainei TREIMII DUMNEZEIEŞTI, Celei mai presus de toată grăirea, şi Ţie ne ÎNCHINĂM cu Mângâierea cea Mare a VEŞNICIEI.

PREASFÂNTĂ TREIME, DUMNEZEUL Cel ADEVĂRAT, ÎNTREIT;

PREASFÂNTĂ TREIME, Taina Cea din Veac mult aşteptată; PREASFÂNTĂ TREIME, Descoperirea peste orice închipuire; PREASFÂNTĂ TREIME, Descoperirea ce Însăţi ne-o faci; PREASFÂNTĂ TREIME, Arătarea ce Însăţi ne-o Dezvălui; PREASFÂNTĂ TREIME, de Prooroci mereu Vestită; PREASFÂNTĂ TREIME, de Prooroci doar „umbrită”; PREASFÂNTĂ TREIME, Care doar prin HRISTOS Te ARĂŢI; PREASFÂNTĂ TREIME, doar prin ÎNTRUPAREA Sa

Zugrăvită; PREASFÂNTĂ TREIME, doar prin SFÂNTUL DUH Strălu-

minată; PREASFÂNTĂ TREIME, prin Tainele BISERICII, de acum,

Coborâtă; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

24

Condacul al 8-lea ARĂTAREA de Taină de la Stejarul lui Mavri, ce ai făcut-o lui

Avraam, prin Cei TREI ÎNGERI, este doar o „umbră” a DESCO-PERIRII de la BOTEZUL Lui HRISTOS, când FIUL în Iordan, Sfântul DUH peste EL şi GLASUL de SUS al TATĂLUI cu ADEVĂRAT TREIME DUMNEZEIASCĂ Te Descoperi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Peste priceperea Minţii este Taina Ta, şi doar Plecându-ne cu adâncă ÎNCHINARE primim Străluminarea de DUH şi aşa, peste „hotarele firii”, trecem şi noi în „VEDEREA Cea dincolo de orice vedere”.

PREASFÂNTĂ TREIME, Ţie Ţi Se Închină toată Mintea; PREASFÂNTĂ TREIME, Ţie Ţi Se pleacă toată Priceperea; PREASFÂNTĂ TREIME, înaintea Ta îngenunchează toată

Făptura; PREASFÂNTĂ TREIME, „hotarul” Celor Dincolo de toate; PREASFÂNTĂ TREIME, Grăirea „altei” Grăiri; PREASFÂNTĂ TREIME, Care în altă Vedere Te dezvălui; PREASFÂNTĂ TREIME, Care cu alţi Ochi Te Vezi; PREASFÂNTĂ TREIME, Ţie şi noi cu totul ne plecăm; PREASFÂNTĂ TREIME, şi noi cu Bucurie îţi Cântăm; PREASFÂNTĂ TREIME, şi noi la arătare Te Mărturisim; PREASFÂNTĂ TREIME, şi noi cu toată Credinţa Te Adeverim; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 9-lea Filosofii cei răi, neavând ÎNCHINAREA, nu pot pătrunde

Taina cea Dincolo de toate, unde se intră „descălţat de toate judecăţile lumii” şi aşa, doar Credincioşii cu Adevărat Te Vestesc, în Cântarea de: ALILUIA!

25

Icosul al 9-lea Noi cu toată Mărturisirea şi ÎNCHINAREA Te avem, PREA-

SFÂNTĂ TREIME, peste adâncul Minţii şi priceperii Inimii, şi în Descoperirea Ta Însăși cu STRĂLUMINA SFÂNTUL DUH primim Cele Dincolo şi de Vedere.

PREASFÂNTĂ TREIME, nu Te scârbi de puţina noastră Credinţă;

PREASFÂNTĂ TREIME, nu-Ţi micşora Milostivirea faţă de noi;

PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că prea puţin Te Mărturisim; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că prea puţin Te Iubim; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că prea puţin ne ÎNCHINĂM; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că suntem nepăsători; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că suntem nerecunoscători; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că suntem nemulţumitori; PREASFÂNTĂ TREIME, iartă-ne că suntem cârtitori şi hulitori; PREASFÂNTĂ TREIME, IUBIRE DUMNEZEIASCĂ, iartă-ne; PREASFÂNTĂ TREIME, Slavă Ţie; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 10-lea În NUMELE Tău, PREASFÂNTĂ TREIME, toate le începem şi

toate le sfârşim şi toate le PECETLUIM, şi aşa CHIPUL VEŞNICIEI şi noi avem, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Toate eresurile să tacă, toată Mintea să se ÎNCHINE, toată Priceperea să se plece, tot genunchiul să cadă la pământ, că Tu, PREASFÂNTĂ TREIME, eşti ICOANA peste toate Chipurile.

PREASFÂNTĂ TREIME, CHIP şi dincolo de orice chip; PREASFÂNTĂ TREIME, ARĂTARE şi peste orice arătare; PREASFÂNTĂ TREIME, Descoperire şi Taină nesfârşită;

26

PREASFÂNTĂ TREIME, ÎNĂLŢIME şi mai PRESUS de Ceruri; PREASFÂNTĂ TREIME, de Îngeri neîncetat Cântată; PREASFÂNTĂ TREIME, de Îngeri Slujită; PREASFÂNTĂ TREIME, de Toţi Sfinţii Proslăvită; PREASFÂNTĂ TREIME, Care rămâi însă necuprinsă; PREASFÂNTĂ TREIME, Care Te Reverşi peste toate fără

despărţire; PREASFÂNTĂ TREIME, la Care „peste fire” şi noi ajungem; PREASFÂNTĂ TREIME, pe Care toate neamestecat Te Primesc; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 11-lea Sfinţii Părinţi ai BISERICII mult s-au nevoit CHIPUL Tău Cel

mai de Sus peste toate să-L ÎNALŢE, ca pe o TEMELIE a VEŞNICIEI ce şi Lumea o ţine şi pe care Lumea se Întemeiază, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

O, Taină a UNIMII negrăite, a Unirii Celor de SUS cu cele de Jos, a celor Nevăzute cu cele văzute, a celor vremelnice cu cele Veşnice, şi noi Te Mărim.

PREASFÂNTĂ TREIME, TEMELIA Bisericii Creştine; PREASFÂNTĂ TREIME, TEMELIA Descoperită Lumii Întregi; PREASFÂNTĂ TREIME, MĂRTURISIREA Cea Mare a

Îngerilor; PREASFÂNTĂ TREIME, Mărturisirea Cea Mare a Pământe-

nilor; PREASFÂNTĂ TREIME, MĂRTURISIREA din toată Făptura; PREASFÂNTĂ TREIME, Taina TAINELOR; PREASFÂNTĂ TREIME, Taina din Care Ies toate Descope-

ririle; PREASFÂNTĂ TREIME, Taina care izvorăşte toată Arătarea;

27

PREASFÂNTĂ TREIME, „hotarul” dintre cele văzute şi Nevăzute;

PREASFÂNTĂ TREIME, „hotarul” Celor „Neamestecate”; PREASFÂNTĂ TREIME, UNIMEA însă a toate; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

Condacul al 12-lea Cu Mare Grăire şi MĂRTURISIRE şi noi NUMIM PREA-

SFÂNT NUMELE Tău, şi cu îngenunchere adâncă Rugăciunea noastră o Înălţăm, Nădăjduind la MILOSTIVIREA Ta nemărginită, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Iartă-ne, că mai mult nevoile noastre le arătăm şi de neputinţele noastre ne văităm, şi prea puţin Cântarea cuvenită o avem; iartă-ne, DUMNEZEUL şi FĂCĂTORUL nostru, că ştim că ne IUBEŞTI peste toate.

PREASFÂNTĂ TREIME, Slavă Ţie! PREASFÂNTĂ TREIME, BUCURIA noastră, a VEŞNICIEI; PREASFÂNTĂ TREIME, BUCURIA peste toate; PREASFÂNTĂ TREIME, CREDINŢA noastră ADEVĂRATĂ; PREASFÂNTĂ TREIME, CREDINŢA noastră neclintită; PREASFÂNTĂ TREIME, NĂDEJDEA peste toate; PREASFÂNTĂ TREIME, NĂDEJDEA cea fără îndoială; PREASFÂNTĂ TREIME, ÎMPLINIREA spre Care şi noi

alergăm; PREASFÂNTĂ TREIME, ASEMĂNAREA pe care şi noi o

dorim; PREASFÂNTĂ TREIME, ICOANA CHIPURILOR de Taină; PREASFÂNTĂ TREIME, ICOANA Descoperită la FAŢĂ; PREASFÂNTĂ TREIME, miluieşte Zidirea Ta, pe care în

Veci o IUBEŞTI!

28

Condacul al 13-lea Cu ÎNCHINARE adâncă, Ţie, PREASFÂNTĂ TREIME,

TATĂL, FIUL şi SFÂNTUL DUH, şi noi ne plecăm, şi NUMELE Tău PREASFÂNT Îl MĂRTURISIM şi Mulţumirea Cuvenită şi noi, nevrednicii, îţi ADUCEM, cu RUGĂCIUNEA Cea Mare să ne IZBĂVEŞTI şi pe noi din amarnicele nevoi, că Tu eşti LIMANUL Cel mai de SUS, şi aşa să Cântăm: ALILUIA!

(Acest condac se repetă de trei ori.)

Se citeşte apoi din nou Icosul 1.

Rugăciune către DUMNEZEU TATĂL

Stăpâne peste toate stăpâniile, PĂRINTELE Cel fără început, Cel dincolo şi de ne-început, care NAŞTI din Veci pe FIUL şi PURCEZI pe SFÂNTUL DUH, ca TREIMEA DUMNEZEIASCĂ, Cea peste orice grăire şi închipuire, Care şi pe noi „din nimic şi ne-fiinţă” ne-ai zidit şi cu CHIPUL Tău ne-ai Cinstit şi ne-ai îngăduit să ne fii şi nouă PĂRINTE şi noi „Fiii Tăi”, pe care, deşi căzuţi din Porunca Ta în amarnicul păcat, iarăşi ne-ai ridicat prin FIUL Tău Cel IUBIT, prin El şi noi de acum la IUBIREA Ta alergăm.

Cum Să-Ţi Mulţumim, decât ÎNCHINÂNDU-ne şi Cântând NUMELE Tău Cel mai Mare şi mai presus şi decât Cerurile.

O, Braţe DUMNEZEIEŞTI de PĂRINTE, cine poate Să-ţi spună IUBIREA?

O, Braţe DUMNEZEIEŞTI de PĂRINTE, Însăşi VEŞNICIA! IUBIREA Ta nemărginită trece peste stricăciunea noastră şi

noi, cei vrednici de judecată şi pedeapsă, găsim IERTAREA şi Mângâierea.

Ne ÎNCHINĂM Ţie, PĂRINTELE VEŞNICIEI, şi NUMELE Tău Îl Cântăm ca pe Cel mai MARE NUME.

Miluieşte-ne şi pe noi, Zidirea Ta, pe care o IUBEŞTI în VECI!

29

Rugăciune către DUMNEZEU FIUL

O, FIUL Lui DUMNEZEU, din VEŞNICIE CHIPUL Tău ne-ai DĂRUIT, prin Care şi noi am fost Zidiţi, şi „Fii de Făpturi” ne-am făcut, care şi mai mult, Tu Însuţi Te-ai ÎNTRUPAT, ca Lumea în TRUPUL Tău s-o PREFACI, nu te-ai oprit de păcatul cel amar şi CRUCEA MÂNTUIRII ai Purtat şi cu ÎNVIEREA moartea ai biruit, şi aşa „Zidirea Ta” după „CHIPUL şi ASEMĂNAREA Ta” ai ÎMPLINIT-O.

O, FIUL DUMNEZEIESC, DOAMNE IISUSE HRISTOASE, ICOANA ce ARATĂ la FAŢĂ ce nu s-a putut Vedea, Ţie ne ÎNCHINĂM şi NUMELE Tău PREASCUMP neîncetat Îl NUMIM, prin Care şi noi cu Tine ne UNIM în VEŞNICIA la care şi pe noi ne ridici!

Rugăciune către DUMNEZEU SF. DUH

ÎMPĂRATE DUHULE Cel PREASFÂNT, care de asemenea peste lume Te cobori şi cu Mângâierea Ta ne copleşeşti, tot cu ÎNCHINAREA Cea adâncă Te Cinstim şi îndrăznim să Te RUGĂM, să ne fii MILOSTIV, chiar dacă în păcate suntem, că doar Tu POŢI să ne Curăţeşti şi să ne LUMINEZI şi aşa să ieşim din amarnica stricăciune.

O, DUMNEZEULE Cel din TREIMEA Cea negrăită, o, DUMNEZEIASCA DOMNIE, NUMELE Cel mai SFÂNT, cu Înfricoşare Te NUMIM!

MÂNGÂIETORULE Preabune, PREASFINTE DUHULE SFINTE, Slavă Ţie!

30

Rugăciune către PREASFÂNTĂ TREIME

PREASFÂNTĂ TREIME, Descoperirea ÎMPLINIRII a toate, şi noi, cei de jos şi neputincioşi, cu ÎNCHINAREA cea mai Mare Te CINSTIM şi Te MĂRTURISIM cu NUMIREA Credinţei neclintite şi aşa, DUMNEZEULE şi FĂCĂTORUL nostru, noi, Făptura Ta, suntem cu adevărat în IUBIREA Cea din VEŞNICIE.

Slavă Ţie DUMNEZEULE, Slavă Ţie!

31

Acatistul ÎNVIERII

Se citeşte de Ziua cea Mare a ÎNVIERII şi până la Înălţare. Poate fi citit şi ca un Acatist adresat direct MÂNTUITORULUI.

După obişnuitul început se zice:

Începutul cu cele ale ÎNVIERII din Minei, apoi:

Condacul 1 Numai Tu, FIUL Lui DUMNEZEU, ai putut birui moartea

păcatului şi aşa ÎNVIEREA ai Dăruit lumii, VEŞNICIA în care pe toate Le-ai Zidit şi în BUCURIA IUBIRII DUMNEZEIEŞTI iarăşi Le-ai Întemeiat, de care şi noi ne ÎMPĂRTĂŞIM Cântând:

IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele noastre!

Icosul 1

Negrăită este „Taina Facerii Lumii” şi asemenea este Taina prin care „lumea iese din moartea păcatului”, când se Arată prin ÎNVIEREA Ta, IISUSE, Chipul ADEVĂRAT, în care totul ai Zidit.

IISUSE, CUVÂNTUL DUMNEZEIESC prin Care toate S-au făcut;

IISUSE, FIUL Lui DUMNEZEU, IUBIREA Cea Absolută; IISUSE, Cel ce CHIPUL Tău de FIU peste Lume L-ai PECE-

TLUIT; IISUSE, Cel ce Făptura Curată ai Zidit; IISUSE, Cel ce şi păcatul Făpturii îl CURĂŢEŞTI;

32

IISUSE, Cel ce prin ÎNVIEREA Ta moartea ai biruit; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 2-lea Lumea ai Zidit, chiar dacă ai Ştiut că în păcat va cădea, Tu

Însuţi făcându-te din VEŞNICIE şi MÂNTUITORUL ei, şi aşa iată că prin ÎNVIEREA Ta aceasta se ÎMPLINEŞTE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Păcatul a rupt lumea în „Viaţă şi moarte” şi a făcut intrarea în stricăcioasa vremelnicie, în lupta dintre Bine şi rău, dintre Naştere şi ucidere.

IISUSE, Care cu VEŞNICIA iarăşi în lume ai coborât; IISUSE, Care vremelnicia ai oprit; IISUSE, Cel Care păcatul L-ai dezlegat; IISUSE, Cel Care blestemul L-ai iertat; IISUSE, Cel Care CHIPUL Cel Dintâi L-ai Refăcut; IISUSE, Cel Care cu Taina VIEŢII ai Venit; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 3-lea VIAŢA a fost Chipul ZIDIRII şi moartea doar după păcat a

apărut, ca o despărţire de IUBIREA Ta şi o cădere în „proprie plăcere”, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Îngerii căzuţi, Cerul în două au rupt, în LUMINĂ şi întunericul cel mai adânc, şi Omul-Adam de asemenea păcătuind, Sufletul de trup s-a despărţit şi aşa moartea în lume a apărut.

IISUSE, Cel ce Răsari iarăşi LUMINA;

33

IISUSE, Cel ce UNEŞTI iarăşi Sufletul cu trupul; IISUSE, Cel ce prin ÎNTRUPAREA Ta iarăşi pe toate le

PREFACI; IISUSE, Cel ce în IUBIREA DUMNEZEIASCĂ pe toate le

Aduni; IISUSE, Cel ce VIAŢA iarăşi o Aduci; IISUSE, Cel ce PLĂMADA VEŞNICIEI ne DĂRUIEŞTI; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 4-lea Pe Lazăr L-ai făcut primul Chip al ÎNVIERII din morţi, şi din

stricăciune L-ai scos şi la VIAŢĂ din Nou L-ai Chemat şi aşa moartea ai biruit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Ruptura păcatului aşa ai vindecat şi Adevăratul Chip al Zidirii Tale ai Arătat, că IUBIREA DUMNEZEIASCĂ este VIAŢĂ VEŞNICĂ şi fără împuţinare.

IISUSE, Biruieşte şi păcatul nostru; IISUSE, Arvuna ÎNVIERII Dăruieşte-ne şi nouă; IISUSE, scoate-ne şi pe noi din adâncul morţii; IISUSE, vindecă-ne şi pe noi de „rana strămoşească”; IISUSE, Cheamă-ne şi pe noi la Viaţă, ca pe Lazăr; IISUSE, nu ne mai lăsa pe „drumul morţii”; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 5-lea Negrăită este Taina ÎNTRUPĂRII Tale în lume, că păcatul se

biruieşte şi la Chipul Cel dintâi se ajunge, mai mult chiar, cu CHIPUL Tău ce pe toate le ÎMPLINEŞTE, în Cântarea de: ALILUIA!

34

Icosul al 5-lea Înfricoşătoare a fost „căderea în păcatul morţii”, iar acum Mare

BUCURIE este în ÎNVIEREA Ta, ce aduce LUMINA Nemuririi, care de nimic nu mai poate fi risipită.

IISUSE, IUBIREA DUMNEZEIASCĂ ce trece peste păcat; IISUSE, IUBIREA ce trece „prăpastia morţii”; IISUSE, IUBIREA care preface CRUCEA în ÎNVIERE; IISUSE, Care PREFACE totul din Nou; IISUSE, IUBIREA Care Creşte iarăşi VIAŢĂ; IISUSE, IUBIREA ce Izvorăşte în Nemurire; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 6-lea Păcatul are „drumul Crucii morţii” şi Fiecare trebuie să

mergem pe el, dar Tu prin CRUCEA Ta Cea DUMNEZEIASCĂ PUTEREA Biruinţei ne-ai dat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Ne ÎNCHINĂM CRUCII Tale DUMNEZEIEŞTI şi aşa „crucea noastră” o purtăm cu NĂDEJDEA ÎNVIERII, pe care Tu ne-o DĂRUIEŞTI de acum.

IISUSE, Cel ce ai luat mai întâi CRUCEA morţii; IISUSE, Cel ce ai purtat mai întâi păcatele noastre; IISUSE, Cel ce mai întâi pe „şarpele morţii” ai călcat; IISUSE, Cel ce ne-ai dat şi nouă PUTEREA CRUCII; IISUSE, Cel ce ne-ai DĂRUIT prin CRUCE MÂNTUIREA; IISUSE, Cel ce de acum ne-ai Primit şi în ÎNVIEREA VEŞNICĂ; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 7-lea Mare şi înfricoşată a fost „JERTFA CRUCII” Tale, IISUSE

HRISTOASE, de s-a înspăimântat Cerul şi s-a cutremurat

35

Pământul, dar şi MARE BUCURIE şi LUMINĂ este ÎNVIEREA TA, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Ne ÎNCHINĂM Patimilor CRUCII Tale, IISUSE, totodată cu ÎNCHINAREA ÎNVIERII, prin care moartea s-a biruit şi păcatul s-a dezlegat şi Făptura de blestemul amarnic a scăpat.

IISUSE, ne ÎNCHINĂM CRUCII Tale Biruitoare; IISUSE, ne ÎNCHINĂM ÎNVIERII Tale VEŞNICE; IISUSE, suferinţa păcatului de acum nu ne mai deznădăj-

duieşte; IISUSE, prin ÎNVIEREA Ta şi noi putem ieşi din păcat; IISUSE, prin ÎNVIEREA Ta şi noi CREDEM în VEŞNICIE; IISUSE, ÎNVIEREA Ta de acum ne este totul; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 8-lea Noi încă ne zbatem în păcate şi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi ne

pândesc cu vicleşug, dar Tu, Izvorul MÂNTUIRII noastre, nu ne laşi, şi aşa în NĂDEJDEA Ta Cântăm şi noi: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Veniţi să bem BĂUTURĂ Nouă, nu din piatră seacă, ci din IZVORUL Nestricăciunii, că MORMÂNTUL Tău, IISUSE, S-a făcut UŞA ÎNVIERII Celei Veşnice.

IISUSE, DOMNUL şi MÂNTUITORUL nostru; IISUSE, ÎNVIEREA de acum a lumii; IISUSE, ÎNVIEREA ce a rupt „hotarul” morţii; IISUSE, ÎNVIEREA, Bucuria cea negrăită; IISUSE, Cântarea cea mai plăcută; IISUSE, IZVORUL Vieţii tuturor Făpturilor; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

36

Condacul al 9-lea Toată Firea prin Tine s-a PREFĂCUT cu Plămada ÎNVIERII,

Arvuna VEŞNICIEI ce va să fie, prin care de acum putem Birui toate boldurile morţii, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

O, Soarele DUMNEZEIESC, păcatul ne-a învăluit în întune-ricul morţii şi iată acum VII cu LUMINA Vieţii, în care şi pe noi ne Primeşte.

IISUSE, LUMINA DUMNEZEIASCĂ; IISUSE, LUMINA, Cea dincolo de toate; IISUSE, LUMINA, din care iese şi „Lumina lumii”; IISUSE, LUMINA neapusă a VEŞNICIEI; IISUSE, LUMINA, Însuşi CHIPUL Tău de FIU DUMNE-

ZEIESC; IISUSE, LUMINA, prin Care toate s-au făcut; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 10-lea Slavă Ţie, Celui ce ai MÂNTUIT Lumea de moarte! Slavă Ţie

şi noi cu Îngerii Cântăm şi cu toţi Sfinţii, cu neîncetata Laudă de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea De acum cele din morminte s-au risipit, BISERICA VEŞNICIEI

s-a ÎNTEMEIAT şi MARELE ARHIEREU Te-ai făcut în Cer şi pe Pământ.

IISUSE, Zidirea TEMPLULUI Celui Nou; IISUSE, Zidirea BISERICII-Templul ÎMPLINIT; IISUSE, Însuşi ALTARUL DUMNEZEIESC; IISUSE, Însăşi DUMNEZEIREA ÎNTRUPATĂ; IISUSE, Însăşi PREOŢIA de Taină;

37

IISUSE, Însăşi DĂRUIREA; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 11-lea ÎNVIEREA Ta este Biruinţa CRUCII Mântuitoare, prin care de

acum toate se Sfinţesc şi NUMELE Tău Cel mai Scump Se Vesteşte pe Înălţimile cele mai de Sus, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Şi noi ne ÎNCHINĂM CRUCII Tale ÎNVIATE şi cu glas de Cântări mărim IUBIREA Ta DUMNEZEIASCĂ, prin care şi pe noi ne ridici la ÎMPĂRĂŢIA Ta.

IISUSE, VIAŢA noastră Cea Nestricăcioasă; IISUSE, MÂNTUIREA noastră; IISUSE, CREDINŢA noastră cea neclintită; IISUSE, MĂRTURISIREA noastră cea mai Mare; IISUSE, însăşi Lauda Creştinilor; IISUSE, Temelia DUMNEZEIASCĂ a Bisericii; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 12-lea O, Bucurie fără seamăn a ÎNVIERII, o, Veselie dincolo de

toate, o, ÎMPĂRTĂŞIRE de Cele DUMNEZEIEŞTI, o, ICOANA Cea mai de SUS, şi noi Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Cerul şi Pământul acum sunt în Veselia VEŞNICIEI Celei fără moarte şi Tu, FIUL Cel DUMNEZEIESC, eşti Izvorul Nemuririi, Cel nesecat.

IISUSE, Bucuria VEŞNICIEI; IISUSE, Bucuria ÎMPĂRĂŢIEI DUMNEZEIEŞTI;

38

IISUSE, Bucuria Chipului însuşi al VIEŢII; IISUSE, Bucuria CHIPULUI IUBIRII; IISUSE, Bucuria CHIPULUI DUMNEZEIESC Însuşi; IISUSE, la Bucuria ÎNVIERII Tale, aşa, şi noi alergăm; IISUSE, Cel ce ai ÎNVIAT din morţi, Înviază şi Sufletele

noastre!

Condacul al 13-lea ÎNVIERII Tale ne ÎNCHINĂM, DOAMNE IISUSE

HRISTOASE, şi cu Vestirea cea mai Mare o MĂRTURISIM şi Bucuria noastră în Slăvirea Ta o facem, Rugându-Te ca şi pe noi să ne Înviezi şi din moarte să ne scoţi, în Cântarea de: ALILUIA!

39

Acatistul IUBIRII de DUMNEZEU

A IUBI pe DUMNEZEU este însuşi Sensul şi Firea Creaţiei. Ce este IUBIREA?... Se Ştie doar de cel ce IUBEŞTE. Sfinţii sunt cei ce au IUBIT cu Adevărat pe DUMNEZEU.

Se va pune Troparul ÎNVIERII al glasului de rând. După obişnuitul început se zice:

Condacul 1 IUBI-TE-voi, DOAMNE, Cel ce din IUBIRE m-ai Creat şi cu

CHIPUL IUBIRII m-ai Înfăţişat; IUBI-TE-voi şi eu, chiar dacă nu ştiu să te IUBESC şi doar cu ÎNCHINAREA Iubirea mi-o arăt, în Cântarea:

IUBI-TE-voi, DOAMNE, TAINA peste toate!

Icosul 1 Din IUBIREA de FIU sunt Creat, din IUBIREA TATĂLUI

DUMNEZEU am luat Fiinţă, pe Braţele SFÂNTULUI DUH am fost Zidit şi aşa din IUBIREA DUMNEZEIASCĂ am Ieşit şi IUBIREA de DUMNEZEU este Firea mea, ce RĂSPUNDE cu IUBIREA pe care şi eu ca Făptură o am.

IUBI-TE-voi, DOAMNE, că am PECETEA IUBIRII DUMNE-ZEIEŞTI;

IUBI-TE-voi, DOAMNE, că am IUBIREA de FIU; IUBI-TE-voi, DOAMNE, că am IUBIREA PĂRINTEASCĂ; IUBI-TE-voi, DOAMNE, că am IUBIREA DUHULUI VIEŢII;

40

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu Iubirea mea de Făptură; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu Însăşi Taina IUBIRII; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

Condacul al 2-lea CHIPUL Tău de DUMNEZEU este Însuşi CHIPUL IUBIRII,

Taina Dincolo de toate, şi IUBIREA Ta s-a Revărsat şi într-o Iubire de Creaţie, care se face ICOANA IUBIRII Tale, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Ce este IUBIREA, cine poate spune, decât cel ce IUBEŞTE, decât cel ce DĂRUIEŞTE IUBIRE, decât cel ce o face PRINOS de ALTAR şi ICOANĂ de Inimă.

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu Iubirea mea de Creaţie; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu Iubirea mea ce nu se vede; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce doar ea VEDE; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA-Vorbirea de FIU; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA-Bucuria PĂRIN-

TEASCĂ; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA-Braţele de DUH SFÂNT; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

Condacul al 3-lea IUBIREA este Taina ÎNTÂLNIRII Absolute, ce nu se îmbră-

ţişează, că se distruge; ce nu se sărută, că s-ar face autoiubire; ci doar „STĂ FAŢĂ către FAŢĂ” şi-L PĂSTREAZĂ pe cel IUBIT, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Îmbrăţişarea este o Venire la IUBIRE şi Sărutarea este o învă-păiere, dar IUBIREA este doar ÎNVĂLUITĂ de IUBIREA Însăşi, ce „nu atinge pe Cel IUBIT”, ci îl face ICOANĂ de ADORAT.

41

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA de ICOANĂ; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ACOPERITĂ; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce nu se atinge; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA nemicşorată de Iubirea

mea; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA neamestecată cu ale

mele; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA prin care eu nu te

„robesc”; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

Condacul al 4-lea

O, IUBIRE de FIU cât necuprinsul de Mare; o, IUBIRE PĂRINTEASCĂ, Absolutul Însuşi; o, IUBIRE de DUH PREA-SFÂNT, Adâncul fără margini; o, IUBIRE în ÎNTREITUL CHIP, cum să Te Cânt, decât în lauda de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

IUBIREA, paradoxal, este „prăpastia de hotar”, pe care de încerci să o treci, cazi în propriul hău abisal, iar de nu o treci, rămâi un veşnic înstrăinat; doar prin Taina ALTARULUI o găseşti, peste „prăpastie” tocmai pusă.

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA de ALTAR; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce umple „prăpastia cu

IUBIRE”; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA făcută ICOANĂ peste

„abis”; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA în care Te fac IUBIRE; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA în DARUL meu de

IUBIRE; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce o fac ALTAR peste

„hotar”; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

42

Condacul al 5-lea De ce eu, Făptura, Te IUBESC pe Tine „mai întâi” şi peste

toate şi apoi IUBIREA de Tine o Revărs peste mine şi peste lume? Că în IUBIREA Ta şi eu sunt o Iubire de Făptură, şi fără aceasta pe mine însumi mă pierd, că Izvorul IUBIRII nu este în mine, ci în Tine şi din Tine prin mine trece şi apoi din mine se întoarce, şi aşa mă Cunosc ca IUBIRE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Dacă trece mai întâi prin mine şi prin lume, IUBIREA mea se amestecă şi se robeşte sau se face înrobitoare şi la Tine ajunge o IUBIRE oarbă, ce nu VEDE IUBIREA, ci „autoiubirea”.

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA de Tine mai întâi; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA Liberă de mine şi de

toate; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu Iubirea ce nu Te preface prin mine; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce nu Te preface prin

lume; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA ce VEDE direct

IUBIREA Ta; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA „ÎNGENUNCHEATĂ”

în FAŢA Ta; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

Condacul al 6-lea IUBIREA este Mare cât o Veşnicie; este neschimbătoare ca un

Absolut; este Neîncetată IUBIRE cât un Nesfârşit; şi de nimic nu se atinge, că are „hotarul de netrecut al IUBIRII”, care doar Se DĂRUIEŞTE ca PRINOS de ALTAR, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

IUBIREA noastră de Făpturi este CHIPUL IUBIRII FIULUI DUMNEZEIESC, ce IUBEŞTE pe TATĂL DUMNEZEU în necontenita IUBIRE a PREASFÂNTULUI DUH, ca IUBIREA

43

ÎMPLINITĂ în ICOANA Lui HRISTOS, care El mai Întâi IUBEŞTE cu Adevărat şi se face DAR de ALTAR, ca TRUP de ÎMPĂRTĂŞIRE.

IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA de pe ALTARUL Lui HRISTOS;

IUBI-TE-voi, DOAMNE, chiar dacă merg pe drumul CRUCII; IUBI-TE-voi, DOAMNE, chiar dacă sufăr şi plâng; IUBI-TE-voi, DOAMNE, chiar dacă nu ştiu să Te IUBESC; IUBI-TE-voi, DOAMNE, chiar din groapa păcatelor; IUBI-TE-voi, DOAMNE, cu IUBIREA cea peste mine şi peste

toate; IUBI-TE-voi, DOAMNE, Taina peste toate!

Condacul al 7-lea „Iată, PĂRINTE, Făptura Ta care Te IUBEŞTE”, zice FIUL

Lui DUMNEZEU la LITURGHIA IUBIRII, unde cu toţi Sfinţii Lumea se ADUNĂ de PREASFÂNTUL DUH și se face TRUPUL IUBIRII-ÎMPĂRTĂŞIRII, şi aşa se Cântă în Cer şi pe Pământ: „IUBI-TE-voi, DOAMNE, ALILUIA!”.

(Acest condac se repetă de trei ori.) Se citeşte apoi din nou Icosul 1.

45

Acatistul Tuturor Sfinţilor Români

prăznuire în Duminica a doua după Pogorârea SFÂNTULUI DUH (Rusalii)

Sfinţii Români sunt Toţi care au trăit pe locurile Româneşti, care au fost Ctitori de cele Sfinte şi s-au făcut „Fii şi Părinţi” ai „MOŞTENIRII Neamului”.

Un Neam este în Chipul Sfintei sale MOŞTENIRI; este VIU în ICOANELE Sfinţilor şi în RELICVELE lor, ALTAR al LITUR-GHIEI Veşnice.

Sunt mulţi Sfinţi mai puţin cunoscuţi sau ascunşi, dar care cu DARURILE lor Sfinte ocrotesc şi apără acest Neam de vrăjmăşiile şi răutăţile vremurilor. Cei mai cunoscuţi sunt cei mai „JERTFELNICI”, preţ ce se cere de lumea noastră tot mai strică-cioasă şi mai ucigaşă.


Troparul (glas 3) Ca pe nişte Sfeşnice Înţelegătoare ale Soarelui Celui Neapus, în

Cântări vă lăudăm, că Luminători sunteţi nouă, celor în întunericul necunoştinţei, ca prin Rugăciunile Voastre necontenite să se Mântuiască şi Sufletele noastre.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU

„Pe tine, ceea ce ai mijlocit Mântuirea neamului nostru, te lăudăm...”


46

Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Taina MOŞTENIRII din PĂRINŢI şi NEAM este Taina

MENIRII pe care Fiecare o are în Propriul său Chip, şi Fericiţi sunteţi Voi, Sfinţilor, care cu Împodobire aceasta aţi ÎMPLINIT şi aşa v-aţi făcut „SFINŢENIA Pământului şi Neamului”:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de Neam şi Pământ Românesc!

Icosul 1

ALTARELE Lumii sunt „Locurile şi Moaştele” celor ce au fost cu adevărat ÎNCHINĂTORII Sfinţi ai Lui DUMNEZEU, şi aşa au rămas „ÎNRUDIREA cu un Neam şi un Pământ”, într-o UNIRE ce nu se mai poate despărţi.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE VII de ÎNCHINARE; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi LOCURILE aţi Sfinţit; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi pe Pământ LOCAŞ v-aţi făcut; Bucuraţi-vă, Lauda de Cinste a unei MENIRI; Bucuraţi-vă, LUCRAREA de Taină a unei MOŞTENIRI; Bucuraţi-vă, Talanţii unui Anume Chip; Bucuraţi-vă, Seminţe pentru o Anumită Ţarină; Bucuraţi-vă, cei Aleşi cu o „LEGĂTURĂ Sfântă”; Bucuraţi-vă, „LEGĂMÂNT de Veşnică UNIRE”; Bucuraţi-vă, UNIRE ce nu se mai poate despărţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, în POMENIREA din Neam şi în Neam; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de

Neam şi Pământ Românesc!

Condacul al 2-lea Ce minunat este să te Naşti din Sfinţi Părinţi, să Moşteneşti

Virtuţile lor, să Vieţuieşti unde au OSEMINTELE Sfinte, să duci mai departe ÎNCHINAREA de: ALILUIA!

47

Icosul al 2-lea Lumea nu este „împărţită” de Taina Părinţilor şi Neamului şi

nici de un Anume Pământ Strămoşesc, ci de „stăpânirile” pătimaşe, ce distrug tocmai ALTARELE cele Sfinte.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Părinţi, Taină DUMNEZEIASCĂ; Bucuraţi-vă, Părinţi, Naştere de Viaţă; Bucuraţi-vă, Părinţi, Însuşi CHIPUL Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Părinţi, Locaş de ALTAR; Bucuraţi-vă, Părinţi, ÎNCHINAREA DUMNEZEIASCĂ; Bucuraţi-vă, Aleşii Pământului; Bucuraţi-vă, Legământul Făgăduinţei; Bucuraţi-vă, Înrudirea Făpturilor; Bucuraţi-vă, Înrudirea, Temelia Vieţii; Bucuraţi-vă, Înrudirea ce Preface Firea; Bucuraţi-vă, Taina însăşi a Veşniciei; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 3-lea Aşa, Sfinţilor acestui Neam şi Pământ Românesc, cu Cinstirea

cuvenită vă Sărbătorim, şi în Pomenirea Voastră şi noi ne oglindim, în ÎNCHINAREA cea Mare de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Din vremurile cele de demult, de la „Primul Părinte al acestui Neam”, Tuturor ce aţi Sfinţit acest Pământ, vă aducem şi noi Mulţu-mirea cea Binecuvântată.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, de la Începuturile acestui Neam; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de pe acest Pământ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Înrudiţi cu Plămădirea lui; Bucuraţi-vă, cei Născuţi pe aceste meleaguri; Bucuraţi-vă, Moşi şi Strămoşi; Bucuraţi-vă, cei cu Moştenirea Locului; Bucuraţi-vă, cei Înscrişi cu Menirea acestuia;

48

Bucuraţi-vă, cei ce aţi luat „Jugul” acestei Ţări; Bucuraţi-vă, cei ce aţi luat „CRUCEA Anume Însemnată”; Bucuraţi-vă, cei ce aţi „trecut pe Drumurile noastre”; Bucuraţi-vă, LUCRĂTORII MÂNTUIRII Neamului Românesc; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 4-lea Pământ Bun al Seminţelor Bune fiind acest Neam, a Crescut pe

mulţi Plăcuţi ai Lui DUMNEZEU, ca să fie Făclii nestinse, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Şi mai mult, mulţi Sfinţi din alte părţi aţi venit să vă ODIHNIŢI Sfintele Voastre Moaşte în acest Pământ Binecuvântat, făcându-vă Comori de Mare Preţ.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, de la Început de Veacuri; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Daco-Romani; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Români; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de prin Peşteri şi Sihăstrii, temniţe şi

închisori; Bucuraţi-vă, Sfinţilor din Sate şi Cetăţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Slujitori Împărăteşti; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Slujitori la Sfintele ALTARE; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Ostaşi şi Căpetenii de Oşti; Bucuraţi-vă, Sfinţilor din Dregătorii şi Cinste; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, în Smerenie de Taină; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, Plăcuţii de INIMĂ ai Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 5-lea Cum să vă Numim, o, Sfinţilor ai acestui Pământ şi Neam, cum

să vă aducem Cinstirea noastră şi Mulţumirea care vi se cuvin, decât prin ÎNCHINAREA de: ALILUIA!

49

Icosul al 5-lea Pomenirea noastră să fie fără micşorarea vreunuia; rămaşi în

amintire, sau încă tăinuiţi, sau sub negurile vremurilor, Tuturor vă aducem Sărbătorirea noastră.

Bucuraţi-vă, Cinstitorilor de DUMNEZEU din Vechime; Bucuraţi-vă, Drepţilor de demult; Bucuraţi-vă, Primilor Propovăduitori Apostoleşti; Bucuraţi-vă, Primilor Mucenici şi cei mai apropiaţi de noi; Bucuraţi-vă, Primilor Sihaştri doritori de Marea Duhovnicie; Bucuraţi-vă, Primilor Monahi, Stareţi şi Duhovnici iscuşiţi; Bucuraţi-vă, Primilor Arhierei şi Preoţi ai Bisericii; Bucuraţi-vă, Ctitori de Mânăstiri şi Biserici; Bucuraţi-vă, Apărători şi luptători cu stăpânirile vrăjmaşe; Bucuraţi-vă, chiar Domnitori, încununaţi cu Sfinţenia; Bucuraţi-vă, Toţi Sfinţii, Înscrişi pe acest Pământ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 6-lea Nici unul, Numiţi sau tăinuiţi, de la cel mai de jos până la cel mai

de sus, nu sunteţi în uitare, ci cu Toţii în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea Şi aşa, Sărbătorirea noastră să fie deodată pentru Toţi, cu

Fiecare în parte şi a celorlalţi, ca o Preasfântă Adunare a IUBIRII DUMNEZEIEŞTI.

Bucuraţi-vă, Mucenicii din Tomis; Bucuraţi-vă, Macrobiu, Lucian şi Dasius; Bucuraţi-vă, Argeu, Narcis, Marcelin şi Filius Episcopul; Bucuraţi-vă, Niceta Ierarhul, Ermil şi diaconul Stratonic; Bucuraţi-vă, Vetranion, Casian şi Gherman; Bucuraţi-vă, Efrem, Montanus Preotul şi soţia sa Maxima; Bucuraţi-vă, Irineu, Lupus şi Silvan; Bucuraţi-vă, Chiril, Chindeas, Tasius şi Sava;

50

Bucuraţi-vă, Dadas, Pasicrate şi Valentin din Durostorum; Bucuraţi-vă, Iulian, Nicandru, Isihie, Emilian şi Secundus; Bucuraţi-vă, Atalos, Kamasis, Filipos şi Zoticos; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 7-lea POMELNICUL cel Sfânt încă străluceşte cu cei ce aţi rămas

mai „Jertfelnici”, pentru grabnicul Ajutor în nevoile noastre, ale celor ce Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Chiar „Veniţi de peste hotare”, v-aţi Înrudit cu Neamul de aici şi v-aţi Unit cu MENIREA de Taină de pe acest Pământ.

Bucuraţi-vă, Apostolilor Andrei şi Filip, şi Următorilor Apostoleşti;

Bucuraţi-vă, Cuvioasă Paraschiva, Filofteia Muceniţa şi Teodora; Bucuraţi-vă, Martirii din Ardeal, Visarion, Sofronie, Oprea şi

Ioan; Bucuraţi-vă, Arhiereii Iorest şi Sava şi Iosif maramureşeanul, şi

Teodosie de la Brazi; Bucuraţi-vă, Ioan de la Suceava şi neînfricaţii Brâncoveni; Bucuraţi-vă, Domnitorii Matei Basarab, Ştefan cel Mare şi

Sfânt şi Neagoe Basarab; Bucuraţi-vă, Dimitrie cel Nou şi Nicodim cel Blând; Bucuraţi-vă, Ioan de la Prislop, Paisie şi Ioan de la Neamţ; Bucuraţi-vă, Antonie de la Iezer, Neofit din Stânişoara, Daniil

sihastrul, Antipa de la Calapodeşti şi Vasile de la Poiana Mărului şi Ioan Iacob;

Bucuraţi-vă, Arhiereii Leontie, Nifon, Calinic, Ghelasie şi Ivireanul, Grigorie Dascălul, Pahomie de la Gledin şi Maxim al Ţării Româneşti;

Bucuraţi-vă, Toţi cei ştiuţi şi neştiuţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


51

Condacul al 8-lea Cinstirea noastră adusă Vouă, Sfinţilor Plăcuţi ai Lui

DUMNEZEU, să nu fie umbrită de Rugăminţile noastre, ale celor în necazuri şi nevoi, şi aşa împreună să Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

O, Voi, Sfinţilor Iubitori de DUMNEZEU, aţi rămas Înscrişi în acest Neam şi Pământ, şi aşa aţi UNIT Pământul cu Cerul, Marea Taină a ÎNTRUPĂRII Lui HRISTOS.

Bucuraţi-vă, Împlinirea Tainei Celei DUMNEZEIEŞTI; Bucuraţi-vă, Stâlpii ce sprijină Cerul; Bucuraţi-vă, Mărgăritarele din Ţarină; Bucuraţi-vă, Comorile cele nestricate; Bucuraţi-vă, Izvoarele de APĂ VIE; Bucuraţi-vă, Hrana CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC; Bucuraţi-vă, Băutura PREASFÂNTULUI DUH; Bucuraţi-vă, Grăirea cea Binecuvântată; Bucuraţi-vă, Sfatul de Mare Înţelepciune; Bucuraţi-vă, Povăţuirea Iscusită; Bucuraţi-vă, Alegerea doar a celor Bune; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 9-lea Ştiindu-vă pe Voi, „Temelia de Piatră” a acestui Neam, şi noi,

deşi nevrednici, Moştenitorii Tainelor Voastre suntem, prin care Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Este mare Bucuria noastră, avându-vă pe Voi Apărători şi ajutători în toate nevoile, că necontenit la HRISTOS Mijlociţi şi Mântuirea noastră.

Bucuraţi-vă, cei Binecuvântaţi de DUMNEZEU;

52

Bucuraţi-vă, Aleşii dintre Fiii Oamenilor; Bucuraţi-vă, cei mai Curaţi cu Sufletul; Bucuraţi-vă, cei mai Curăţiţi cu Trupul; Bucuraţi-vă, cei mai Înţelegători cu Mintea; Bucuraţi-vă, cei mai Simţitori cu Inima; Bucuraţi-vă, cei mai Înţelepţi cu DUHUL; Bucuraţi-vă, cei mai Plini de CUVÂNTUL Evangheliei; Bucuraţi-vă, cei mai râvnitori de cele Bune; Bucuraţi-vă, cei mai Lucrători ai Duhovniciei; Bucuraţi-vă, cei mai Iubitori de DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 10-lea Prin ICOANELE Voastre cele Sfinte şi noi ne descoperim

propriul Chip, şi ne Oglindim atât Virtuţile, cât şi slăbiciunile, şi aşa Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Fericiţi suntem cu adevărat că vă avem Rugători către DUMNEZEU şi grabnici Miluitori în toate nevoile şi necazurile, care adesea ne copleşesc.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor, Întăritori în Credinţă; Bucuraţi-vă, Povăţuitori în toate căile Vieţii; Bucuraţi-vă, Părinţi cu Braţe Preaiubitoare; Bucuraţi-vă, Mucenicie cu Mărturisire neînfricată; Bucuraţi-vă, Cuvioşie de Îngeri trupeşti; Bucuraţi-vă, Smerenie ascultătoare; Bucuraţi-vă, Smerenie Iubitoare; Bucuraţi-vă, luarea greutăţilor peste fire; Bucuraţi-vă, ducerea poverilor celor slabi; Bucuraţi-vă, tămăduirea de boli şi neputinţe; Bucuraţi-vă, îmblânzirea tuturor răutăţilor; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


53

Condacul al 11-lea Pomenirea Voastră, Sărbătorile Praznicelor cuvenite, Locurile

unde v-aţi nevoit şi aţi lucrat, unde acum vă ODIHNIŢI Sfintele Moaşte, toate ne sunt şi Cântarea noastră de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Comori de Mare Preţ ne sunteţi, Moşteniri Preasfinte din Neam şi în Neam, Frumuseţi de mare Podoabă ale Bisericii noastre Româneşti.

Bucuraţi-vă, Comorile Pământului Românesc; Bucuraţi-vă, Luceferii LUMINII Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Pomii cu Roadele Vieţii Nemuritoare; Bucuraţi-vă, Râuri cu Ape Tămăduitoare; Bucuraţi-vă, Uşile Pământului spre Cer; Bucuraţi-vă, Uşile Cerului spre Pământ; Bucuraţi-vă, ALTARELE pe care a Coborât DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, ALTARELE pe care mereu Coboară HRISTOS; Bucuraţi-vă, Rugăciunile neîncetate; Bucuraţi-vă, Mijlocirile nenumărate; Bucuraţi-vă, Sfinţii noştri cei mai de aproape; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 12-lea Biserică Luptătoare aţi rămas şi Biserică Biruitoare în Cer v-aţi

făcut, şi prin Voi şi noi, Fiii de Jos, ne Naştem, Creştem şi ne Împlinim, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Aşa, Nădejdea Mântuirii noastre ne-o păstrăm, şi prin Voi Credinţa ne-o Întărim, şi cu îndrăznire spre HRISTOS alergăm, unde sunteţi acum ADUNAŢI cu Toţii.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor noştri de Neam şi Rudenie;

54

Bucuraţi-vă, Moşilor şi Strămoşilor Sfinţi; Bucuraţi-vă, Pomenirea MĂRTURIILOR Străbune; Bucuraţi-vă, Chipuri neşterse de vremi; Bucuraţi-vă, NUME păstrate cu grijă; Bucuraţi-vă, ICOANE de pururea-NCHINARE; Bucuraţi-vă, Sfintele Moaşte, ALTARELE VII; Bucuraţi-vă, MORMINTE-Biserici de Suflet; Bucuraţi-vă, MORMINTE-Inimi ce bat în ODIHNĂ; Bucuraţi-vă, ÎNTIPĂRIREA Veşniciei în Pământ; Bucuraţi-vă, NEMURIREA din Neam în Neam; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ALTARELE şi ÎNCHINAREA de


Condacul al 13-lea SFINŢILOR TOŢI de Neam şi Pământ Românesc, POMENI-

REA Voastră ne este Sărbătoare şi Bucurie, dar şi RUGĂMINŢI pentru ŢARA aceasta şi pentru noi cei în nevoi, ca să Cântăm cu glas mare: ALILUIA!


55

Acatistul ICOANEI MAICII DOMNULUI, nezugrăvită de mână

Este o tradiţie că unul dintre Magii de la Bethleem, la Naşterea Lui IISUS, a primit chiar de la MAICA DOMNULUI o Năframă pe care era imprimat CHIPUL Ei cu PRUNCUL DUMNEZEIESC în Braţe, ca o ICOANĂ nezugrăvită de mână. Şi de aici tradiţia că toate ICOANELE MAICII DOMNULUI de fapt au acest CHIP nezugrăvit de mână omenească, chiar dacă un pictor a zugrăvit-o totuşi. De aici „TAINA ICOANEI în Sine”. Peste tot unde este o ICOANĂ a MAICII DOMNULUI, se consideră că are tocmai această „TAINĂ”. Cei evlavioşi îi citesc Acatistul.


Condacul 1 ICOANEI Celei nezugrăvite de mână, veniţi să i ne ÎNCHI-

NĂM, că Însăşi ÎMPĂRĂTEASA-FECIOARĂ ce a NĂSCUT pe FIUL-DUMNEZEU Se ÎNTIPĂREŞTE pe Sine să ne fie OCROTI-TOARE, ca şi noi să cântăm:

Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de mână!

Icosul 1

Cine poate spune Taina ICOANEI nezugrăvită de mână? Unul dintre cei Trei Magi ce după Stea au ajuns în Betleem în chip minunat a PRIMIT de la Însăşi MAMA-FECIOARĂ o Năframă pe care era ÎNTIPĂRIT CHIPUL Său cu DIVINUL PRUNC în Braţe.

56

Bucură-te, CHIP ce se face ICOANĂ; Bucură-te, ICOANĂ, Arătarea Lui DUMNEZEU în lume; Bucură-te, DAR DUMNEZEIESC dus peste hotare; Bucură-te, Mlădiţă Cerească Sădită în Pământ străin; Bucură-te, Floarea POMULUI VIEŢII; Bucură-te, că Pământul unde Creşti îl faci Rai; Bucură-te, BRAŢUL Lui HRISTOS; Bucură-te, PUNTEA Lui DUMNEZEU până la noi; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

Condacul al 2-lea Şi Magul minunata ICOANĂ ascunzându-o, o, Taină, ICOANA

se ARĂTĂ deasupra tuturor, cântând cu toţii: ALILUIA!

Icosul al 2-lea Şi de atunci Chipul ICOANEI se ARATĂ în diferite locuri,

prin Munţi, în Schituri şi Mânăstiri, chiar în Casele Oamenilor, şi mulţi o poartă chiar la Piept.

Bucură-te, ICOANĂ Taină Cerească; Bucură-te, ICOANĂ care VII la noi; Bucură-te, Minune ce te OPREŞTI în acest loc; Bucură-te, IUBIREA Lui DUMNEZEU pentru acest Pământ; Bucură-te, Milostivire de SUS pentru lumea de aici; Bucură-te, COMOARĂ ce te ascunzi de răpitori; Bucură-te, Mărgăritar de mare preţ; Bucură-te, că la noi ţi-alegi LOCAŞ; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI, nezugrăvită de

mână! Condacul al 3-lea

Şi tot în mai multe locuri minunata ICOANĂ se oprea şi noi Locaşuri se zideau, Mânăstiri şi Troiţe, ca toţi să cânte: ALILUIA!

57

Icosul al 3-lea O, Fericită ICOANĂ, te-ai DĂRUIT nouă, că ai Văzut peste

Hotare acest Pământ Bun care să te Primească şi unde să te faci ALTARUL FIULUI DUMNEZEIESC Venit în Lume.

Bucură-te, ICOANA nezugrăvită de mână; Bucură-te, aducerea Raiului pierdut; Bucură-te, Pomul fără şarpele păcatului; Bucură-te, Pomul pe care acum stă FIUL Lui DUMNEZEU; Bucură-te, uscarea pomului celui rău; Bucură-te, RODIREA POMULUI VIEŢII; Bucură-te, Împlinirea FĂGĂDUINŢEI DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Limanul de peste prăpastia căderii; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

Condacul al 4-lea Lumea păgână întunecată se LUMINEAZĂ prin CHIPUL Tău

de ICOANĂ şi tot mai mulţi se fac o mare Cântare de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea Cerul şi Pământul despărţiţi de păcat, acum se UNESC şi iarăşi

se fac Chip de Rai, unde iarăşi să se ARATE DUMNEZEU. Bucură-te, ICOANĂ, Taina Însăşi a Lumii; Bucură-te, UŞA Lui DUMNEZEU din nevăzut; Bucură-te, Începutul unui Nou Nesfârşit; Bucură-te, LUMINA Primei Zile; Bucură-te, TRUPUL FIULUI Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Naşterea în lume a Celui NENĂSCUT; Bucură-te, Templul cel mai Ales; Bucură-te, Cea mai CURATĂ Făptură; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

Condacul al 5-lea IZVORUL IUBIRII Lui DUMNEZEU Curge pe Pământ şi Tu,

Minunată ICOANĂ, te faci „Fântâna Apei VII”, ca şi noi să cântăm: ALILUIA!

58

Icosul al 5-lea FIUL Lui DUMNEZEU este ICOANA în Sine a IUBIRII

DUMNEZEIEŞTI şi Tu, MAICA Sa de pe Pământ, eşti de asemenea ICOANĂ, totodată, a Lui DUMNEZEU şi a Lumii.

Bucură-te, ICOANA cea de peste „hotarul de netrecut”; Bucură-te, că din IUBIREA FIULUI ai fost ALEASA Făptură; Bucură-te, Pământul de Rai trecut în lume; Bucură-te, ICOANA-MAMĂ, dintre Cer şi Pământ; Bucură-te, NĂSCĂTOAREA ZIDITORULUI în Zidire; Bucură-te, cea prin care „istoria păcatului” se întoarce înapoi; Bucură-te, cea prin care iarăşi lumea VEDE pe DUMNEZEU; Bucură-te, CARTEA VIEŢII desfăcută de toate „Peceţile”; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

Condacul al 6-lea De ce ai trimis CHIPUL Tău în aceste locuri?... Ai ştiut că

mulţi vor veni peste noi şi multe necazuri aprige ne vor face, dar avându-te pe Tine, să ne întărim în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea O, ICOANĂ de Rai pe o „Gură de Plai”, ai venit în aceste

Locuri să ne aduci TĂRIA Vieţii, că ai văzut pe cei ce ne pândesc şi ne ameninţă.

Bucură-te, ICOANĂ, TĂRIA de SUS; Bucură-te, Pavăza Lui DUMNEZEU Însuşi; Bucură-te, că ÎNCHINAREA Magului ai Primit-o; Bucură-te, că l-ai Ales Slujitorul Noului Legământ; Bucură-te, că ai Ascultat „suspinul” lui; Bucură-te, că ai văzut „rana Inimii” lui; Bucură-te, că prin el ai văzut şi „rănile” noastre; Bucură-te, că ne trimiţi Mângâierea; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

59

Condacul al 7-lea O, câtă întunecare era pe Pământ şi câtă vrăjmăşie, şi Tu,

Mieluşeaua Lumii cu MIELUL Ceresc în Braţe, căutai Locurile de scăpare, unde să se cânte: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

INIMA Ta de MAMĂ îţi spunea de „marele plâns al JERTFEI” şi cu Lacrimi adânci să îmblânzeşti Ziua cea năpraznică.

Bucură-te, ICOANĂ, Însăşi Inima Lumii; Bucură-te, Inima cea Sfântă a Făpturii; Bucură-te, Lacrima dintre Bucurie şi durere; Bucură-te, Plânsul ce biruieşte păcatul; Bucură-te, suspinul ce opreşte vrăjmăşia; Bucură-te, Pământ din nou zidit; Bucură-te, Pământ iarăşi făcut Rai; Bucură-te, Făptura ce nu mai moare; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI nezugrăvită de

mână!

Condacul al 8-lea Ai Venit, minunată ICOANĂ nezugrăvită de mână, în acest

ţinut Carpatin, ca să ne OCROTEŞTI şi să ne scapi de cumplitele primejdii şi ameninţări, să putem cânta necontenit: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Aici, pe o „Gură de Plai”, ai văzut pe „Păstorul cel Bun” pândit de „păstorii cei răi” şi Te-ai văzut pe Tine Însăţi „Mioara Cerească” care să-l „ÎNVIEZI” din moarte.

Bucură-te, ICOANA MIELUŞELEI Lumii; Bucură-te, NĂSCĂTOAREA a Însuşi PĂSTORULUI; Bucură-te, că PĂSTORUL este Însuşi MIELUL Lui DUM-

NEZEU; Bucură-te, Taină a „JERTFEI” însăşi; Bucură-te, biruirea de acum a păcatului;

60

Bucură-te, de acum îmblânzirea a tot răul; Bucură-te, Plaiul PĂSTORULUI VIEŢII; Bucură-te, Plaiul Oilor blânde; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI, nezugrăvită de

mână!

Condacul al 9-lea O, Sfântă ICOANĂ, Chipul Lumii cu Însuşi FĂCĂTORUL în

Braţe, Taină peste Fire şi Taina însăşi a Vieţii noastre, Ţie ne ÎNCHINĂM şi cântăm: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

O, Sfântă ICOANĂ, cine să te mai ia de la noi, cine să-ţi mai şteargă CHIPUL care de acum se ÎNTIPĂREŞTE peste tot?

Bucură-te, ICOANĂ, Chipul Pământului de Rai; Bucură-te, Chipul Lui DUMNEZEU la ARĂTARE; Bucură-te, COMOARA căzută din Cer; Bucură-te, Cer căzut pe Pământ; Bucură-te, Însuşi DUMNEZEU coborât; Bucură-te, Însuşi DUMNEZEU ce ÎMBRĂŢIŞEAZĂ Lumea; Bucură-te, Lume ce Îmbrăţişează pe DUMNEZEU; Bucură-te, ÎMPĂRĂŢIA Lui DUMNEZEU, Raiul ÎMPLINIT; Bucură-te, ICOANA MAICII DOMNULUI, nezugrăvită de

mână!

Condacul al 10-lea O, ICOANĂ a MAICII DOMNULUI nezugrăvită de mână, Te-ai

DĂRUIT nouă ca pe o Taină pe care să o PRIMIM şi să o facem COMOARA DUMNEZEIASCĂ de mare preţ, să ne fii „PIATRA neclintită” în faţa tuturor răutăţilor, ca să fim o neîncetată Cântare de: ALILUIA!



61

Acatistul Sfântului Cuvios Neofit cel Mare, purtătorul de ICOANĂ

(Zona Râmeţului)

prăznuire la 10 septembrie

Sfântul Neofit Cel Mare, Pustnicul-Moş, este Sfântul cel mai reprezentativ al zonei locale. Tradiţia sa este legată de tradiţia ICOANEI nezugrăvită de mână, adusă de Magul Dac şi care a devenit „Taina însăşi a Creştinismului” local. Spun cei bătrâni, că la Rusalii (Pogorârea SFÂNTULUI DUH) era o tradiţie ca toţi să se adune la Mânăstire, unde „nevăzut” mai vine „Pustnicul cel Mare, zis Moşul, Purtătorul de ICOANĂ”, şi fiecare primeşte „BINECU-VÂNTAREA cea Mare”. Şi de aici şi evlavia Duhovnicească de „Amintirea Sfântului Neofit-Moşul”, pe care şi noi îl consemnăm, ca să nu se piardă această „Sfântă tradiţie”.


Condacul 1 Părintele cel Mare dintre Părinţii cei de demult, ai strălucit în

IUBIREA de HRISTOS, că VESTIREA ÎNTRUPĂRII DUMNE-ZEIEŞTI ca o ICOANĂ s-a arătat, căreia şi tu PURTĂTORUL ei te-ai făcut, pentru care şi noi Cinstirea cuvenită aducem:

Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Icosul 1 Duhul Pământului, din Moşi-strămoşi moştenit, CHIPULUI

Lui HRISTOS s-a ÎNCHINAT şi Marea Taină a ICOANEI s-a Înfăptuit, căreia, Sfinte Neofite, PURTĂTOR te-ai făcut.

62

Bucură-te, Fiul Pământului Strămoşesc; Bucură-te, Alesul Moştenirii Sfinte; Bucură-te, că, ÎNTÂLNIT cu HRISTOS, Lui te-ai Dăruit; Bucură-te, că în Jertfirea Lui ai intrat; Bucură-te, că în CHIPUL Său te-ai Îmbrăcat; Bucură-te, Făclia LUMINII Întrupate; Bucură-te, aprinderea FOCULUI DUMNEZEIESC; Bucură-te, Taina NOULUI ALTAR; Bucură-te, NOUA Slujire Pământească; Bucură-te, Grăirea CUVÂNTULUI care Se face TRUP; Bucură-te, Vestirea Trupului ce se face ICOANĂ; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 2-lea

Blestemul păcatului şi Pământul l-a stricat şi morţii l-a dat, dar Venind HRISTOS se şterge, şi iarăşi Viaţa Răsare în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Prin Întruparea cea DUMNEZEIASCĂ, căderea cea amară a lui Adam se opreşte, şi Pământul uscat cu APA de SUS din NOU se plămădeşte.

Bucură-te, cel Ales dintre Fiii lui Adam; Bucură-te, îndreptarea uciderii lui Cain; Bucură-te, alt Abel ce se Jertfeşte pe sine; Bucură-te, Noua Făgăduinţă; Bucură-te, ieşirea din egiptul patimilor; Bucură-te, trecerea Mării Roşii a lumii; Bucură-te, fuga de faraonul păgân; Bucură-te, străbaterea pustiei necredinţei; Bucură-te, scoaterea APEI din PIATRA BINECUVÂNTATĂ; Bucură-te, Botezul cu DUH SFÂNT; Bucură-te, ÎNCHINAREA peste păcatul strămoşesc; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

63

Condacul al 3-lea Şi pe acest Pământ Strămoşesc Vestirea cea Mare a Lui

HRISTOS BUCURIA DUMNEZEIASCĂ a adus, şi toţi cei căută-tori de cele Înalte cu ÎNCHINARE au Cântat: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

O, Taină, cum te Arăţi? Şi tu, Sfinte Neofite, din plin ai Întipărit-o în Inima ta cea deschisă.

Bucură-te, Vasul Revărsării DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Pământul Bun al Seminţei Bune; Bucură-te, cel ce ai Rodit înmiit; Bucură-te, că Bogăţie te-ai făcut; Bucură-te, că ai primit LUMINA de SUS; Bucură-te, că te-ai Îmbrăcat întru HRISTOS; Bucură-te, că te-ai umplut de DUHUL Cel PREASFÂNT; Bucură-te, Pământ ce se Sfinţeşte; Bucură-te, Pământ care Cerul Oglindeşte; Bucură-te, Trup ce nu mai întunecă Sufletul; Bucură-te, Suflet ce vede şi cele DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 4-lea Toţi se mirau cum DUMNEZEU în Chipul Făpturii se poate

Arăta şi cum Trupul lumii a luat, şi aşa ICOANA Sa Însuşi a Zugrăvit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Te-ai făcut Vestitorul acestei Taine, al ICOANEI DUMNE-ZEIEŞTI, şi tu însuţi în LUMINA ei te-ai Îmbrăcat, ca un Vestitor minunat.

Bucură-te, Vestirea cea Mare; Bucură-te, Chemarea la cele Sfinte;

64

Bucură-te, Zbor spre cele Înalte; Bucură-te, Glăsuirea venită de SUS; Bucură-te, CUVÂNT acum descoperit; Bucură-te, Cântare coborâtă din Cer; Bucură-te, Minune nemaiîntâlnită; Bucură-te, Minune ce doar acum se face; Bucură-te, că Însuşi DUMNEZEU Se ARATĂ la FAŢĂ; Bucură-te, că Cel Nevăzut se Vede; Bucură-te, că Veşnicia se desface; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 5-lea

Taina Lumii este Taina ÎNTRUPĂRII Lui HRISTOS, şi iată că se Împlineşte, că în Chipul Omului ia Trup şi Pământul şi Cerul UNA se fac, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Pe acest Pământ Strămoşesc, această Taină se adevereşte din plin, că se ştia că „ţărâna TRUPUL Lui DUMNEZEU se va face” şi Pământul se va „Urca la Cer”.

Bucură-te, Moştenitorul Tainelor Strămoşeşti; Bucură-te, Alesul acestora; Bucură-te, Fiul ce duce înainte Moştenirea; Bucură-te, Fiul ce Creşte pe Părinţi; Bucură-te, Fiul Vrednic ce şi mai mult se face; Bucură-te, Fiul de Mare Cinste; Bucură-te, Urmaşul prin care Neamul Străluceşte; Bucură-te, Urmaşul ce Rudenia o lărgeşte; Bucură-te, că te-ai făcut „Temelie”; Bucură-te, că ai Zidit „Casa ce rămâne peste vremi”; Bucură-te, Pomenirea ce rămâne pe Vecie; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

65

Condacul al 6-lea Sfinte Neofite, Fiu de Ţăran pământean, de Tânăr ai Dorit pe

HRISTOS, şi aşa Viaţa Călugărească ai ales şi apoi pe cea de Pustnic, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Copil fiind, ai Văzut în ICOANĂ pe PRUNCUL DUMNEZE-IESC IISUS în Braţele MAICII Sale, şi ICOANA aceasta la Piept ai luat-o, cu făgăduinţa ca niciodată să nu te mai desparţi de ea.

Bucură-te, FOC DUMNEZEIESC aprins deodată; Bucură-te, Noul Ioan Botezător; Bucură-te, că asemenea lui, Vestitorul Lui IISUS te-ai făcut; Bucură-te, că de Inima ta CHIPUL Lui L-ai lipit; Bucură-te, că Slujirii Lui te-ai dăruit; Bucură-te, că la Picioarele Lui te-ai plecat; Bucură-te, cel ce în IUBIREA Lui ai Crescut; Bucură-te, Cel ce ICOANA Lui ALTAR ai făcut; Bucură-te, Pământean cu Cerul în braţe; Bucură-te, Făptură cu DUMNEZEU în FAŢĂ; Bucură-te, Om ce „Atinge pe DUMNEZEU cu Mâna”; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 7-lea Şi cei ai locului, Urmaşi ai Strămoşeştii Pomeniri, de asemenea

erau „Purtătorii de ICOANĂ”, ai CHIPULUI de Taină al Lui HRISTOS, ce pe acest Pământ LOCAŞ Primitor a găsit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Cu ICOANA de acasă la Piept şi mai mult Taina acesteia ai câştigat, că Ziua şi noaptea pe ALTARUL ei pe HRISTOS primeai.

Bucură-te, Taina atârnată la Gât; Bucură-te, Inimă de Cer;

66

Bucură-te, Inimă în afară; Bucură-te, Minte Închinată; Bucură-te, Dorirea cea din adânc; Bucură-te, Închinare cât Necuprinsul de Mare; Bucură-te, Închinare, trecere peste hotare; Bucură-te, Închinare, UŞA ascunsă; Bucură-te, Închinare, Braţe de Rugăciune; Bucură-te, ICOANĂ-Închinare; Bucură-te, ICOANA din Făptură; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 8-lea

Sfinte Neofite, eşti Urmaşul Părinţilor de demult, Urmaşul Strămoşesc, PĂRINTELE-MOŞ, şi acestui Chip şi noi Cinstire îi aducem în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Tradiţia strămoşească a „Omului Lui DUMNEZEU de pe Pământ”, Omul cel Mare, „OMUL-MOŞ”, prin tine, Sfinte Neofite, şi nouă ne-a rămas.

Bucură-te, Alesule dintre Oameni; Bucură-te, Cel Dăruit cu MARELE DAR; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU de pe Pământ; Bucură-te, Omul cel Mare, OMUL-MOŞ; Bucură-te, Părintele Cel Mare al Întregului Neam; Bucură-te, CHIPUL Lui DUMNEZEU Întipărit în Lume; Bucură-te, Vasul SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, BINECUVÂNTAREA cea mai Mare; Bucură-te, BINECUVÂNTAREA peste tot Neamul; Bucură-te, Veşnicia Noului Rai; Bucură-te, ÎMPĂRĂŢIA Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

67

Condacul al 9-lea Chipul tău, Sfinte Neofite, a rămas ca o ICOANĂ ştearsă pe

Zidul cel vechi şi dărâmat, dar care Străluceşte în nopţi cu OCHI Pătrunzători, ce se văd de către cei ce Cântă: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Sfântul cu ICOANA în Braţe, MOŞUL-Omul Lui DUMNEZEU, PĂRINTELE cel Mare al Neamului Întreg, aşa ai rămas spre „VEŞNICA POMENIRE”.

Bucură-te, Pomenirea Sfântă ce nu se uită; Bucură-te, şi Pomenirea noastră de Inimă; Bucură-te, şi Pomenirea noastră de Neam Strămoşesc; Bucură-te, că DUHUL Tău a rămas printre noi; Bucură-te, că Arătarea ta din umbră este adevărată; Bucură-te, că mereu cobori de SUS; Bucură-te, că mereu URCI la Cer; Bucură-te, că ne ADUCI mereu DARURI de la HRISTOS; Bucură-te, PĂRINTELE ce mereu are GRIJA Fiilor săi; Bucură-te, Marele PĂRINTE al Neamului nostru; Bucură-te, PĂRINTELE-MOŞ din Strămoşi; Bucură-te, Sfinte Neofite cel Mare, Purtătorule de ICOANĂ!

Condacul al 10-lea Cu adevărat un Sfânt de demult, de pe acest Pământ ai fost, dar

te-ai făcut şi „POMENIREA Veşnică” a „CHIPULUI PĂRIN-TELUI Neamului Întreg”, căruia şi noi Cinstirea cea mare aducem, în Cântarea de: ALILUIA!


69

Acatistul Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop


Sfântul Ioan de la Prislop este Sfântul cel mai reprezentativ al zonei Haţegului, unde Sfântul Nicodim de la Tismana a zidit Mânăstirea Silvaşului şi apoi Domniţa Zamfira pe cea a Prislopului. Actualmente este Mânăstire de Maici. Localnic, Monah şi Pustnic, a câştigat Sfinţenia cea de Taină şi s-a făcut „Nesecatul DAR de Duhovnicie”, care cu adevărat se dovedeşte peste Vremi.


Tropar (glas 8) „Cu curgerile lacrimilor tale nerodirea pustiului o ai lucrat şi cu

suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Sfinte Ioan, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos DUMNEZEU să Mântuiască sufletele noastre”.

Tropar (glas 1)

„Iubitorule de nevoinţă şi râvnitorule întru cele Sfinte, Cuvioase Părinte Ioan, părăsit-ai cele trecătoare şi ai ales pe cele veşnice, luat-ai jugul lui HRISTOS în Mânăstirea Prislop şi în peşteră pustnicească, împreună cu Îngerii, L-ai slăvit pe DUMNEZEU. Pentru aceasta, nu înceta a te Ruga pentru sufletele noastre”.

Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă... Şi acum...

70

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1)

Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum… Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Rod Bun al Pământului şi al acestui Neam Românesc Binecu-

vântat, Mărgăritar la Şiragul cel de Podoabă al Lui HRISTOS te-ai adăugat, prin care şi noi LUMINĂ primim, în Cântarea:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul DAR de Duhovnicie!

Icosul 1

Şiragul de Taină al Sfinţilor Iubitori de DUMNEZEU mereu se Împodobeşte, şi tu, Sfinte Ioane, fiind în acesta primit, şi noi Cinstirea cuvenită îţi aducem:

Bucură-te, Moştenitorul Nesecatului DAR al Lui HRISTOS; Bucură-te, Plămada acestui Pământ Binecuvântat; Bucură-te, Rodul Bun al acestui Neam; Bucură-te, cel Născut din credinţa Strămoşească; Bucură-te, cel crescut din Virtutea acesteia; Bucură-te, că şi mai mult ai înfrumuseţat-o; Bucură-te, urmarea celor Sfinte; Bucură-te, Purtătorul CRUCII de Taină; Bucură-te, că ai purces pe calea cea îngustă a Duhovniciei; Bucură-te, că te-ai făcut Ostaşul ÎMPĂRĂŢIEI de SUS; Bucură-te, cel Chemat la Chipul Ceresc; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

71

Condacul al 2-lea Chemarea de Taină a Lui HRISTOS în Inimă ai auzit-o, şi aşa

pe Drumul Său ai pornit, în LUMINA PREASFÂNTULUI DUH, şi Viaţa Călugărească alegând, UŞA DUMNEZEIASCĂ ţi s-a deschis, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Lumea este amestecată cu Bine şi rău, şi ispitele tot mai înşelătoare şi ucigătoare, şi aşa din acestea ai ieşit, ca la Limanul Lui HRISTOS să scapi.

Bucură-te, cel ce ai trecut „hotarul lumii”; Bucură-te, că ai jinduit la cele de SUS; Bucură-te, că aşa la nevoinţe aspre te-ai supus; Bucură-te, că ai trecut prin „pustia Sufletului”; Bucură-te, că ai îndurat setea şi foamea din adânc; Bucură-te, că te-ai luptat cu „jivina păcatului”; Bucură-te, că otrava acesteia mult te-a necăjit; Bucură-te, că muşcăturile ascunse ai suferit; Bucură-te, că prin ispitele cele de Taină ai fost încercat; Bucură-te, că în lupta cu „omul căzut” ai biruit; Bucură-te, că de blestemul adamic te-ai dezlegat; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 3-lea În Mânăstirea Silvaşului, cu avânt tineresc, iscusitei Lucrări

Călugăreşti te-ai predat, şi aşa de bolile păcatului tu însuţi te-ai vindecat, ca apoi DAR de Vindecări să primeşti, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Repede alergând pe Calea de Taină, tot repede DAR de Duhovnicie ai primit, că Strălucea prin tine HRISTOS, Cel în Adâncul tău Proslăvit:

72

Bucură-te, mult nevoitorule; Bucură-te, alergare Duhovnicească fără oprire; Bucură-te, că ai sărit peste amăgirea tinerească; Bucură-te, că ai avut Mintea de LUMINĂ; Bucură-te, că ai avut Priceperea Sfinţeniei; Bucură-te, că aşa Înţelepciunea de SUS ai câştigat; Bucură-te, că te-ai făcut şi nouă Izvor de DAR; Bucură-te, Urmaşul Nesecatului DAR Românesc; Bucură-te, şi mai mult, Împodobirea lui; Bucură-te, Moştenitor şi Plămăditor Ales; Bucură-te, Sfinţenia de Taină a Pământului; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 4-lea Robia păcatului este mare în lume şi de n-aţi fi Voi, Sfinţilor,

prăpastia plângerii veşnice s-ar face, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea Chip de Cuvios ai câştigat, şi DAR acestui Neam şi Pământ

Românesc te-ai făcut, DAR Nesecat de necontenită Duhovnicie: Bucură-te, Chip de Cuvios-Monah Împlinit; Bucură-te, cel ce patima lumii ai biruit; Bucură-te, cel ce te-ai dezbrăcat de năravurile rele; Bucură-te, cel ce dorinţele trupului ai respins; Bucură-te, cel cu Mintea curăţată; Bucură-te, cel cu Inima în DUH adâncită; Bucură-te, cel ce Chip de Cer ai primit; Bucură-te, că aşa Pământul ai Prefăcut; Bucură-te, Înger, deodată de SUS şi de Jos; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU cel Binecuvântat; Bucură-te, ICOANĂ pe Neam Românesc Zugrăvită; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

73

Condacul al 5-lea Râvnitor neobosit în cele duhovniceşti, la cele de SUS ai

râvnit, şi aşa Pustnicia-Înalta Viaţă Călugărească ai ales, ca şi mai mult pe HRISTOS să-L Iubeşti, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

DUMNEZEIESCUL DOR este Taina celor Sfinţi, care pe toate le jertfesc pentru MĂRGĂRITARUL Cel ascuns, care trebuie cumpărat şi aşa, sărac fiind, cel mai bogat să te faci:

Bucură-te, Pustnicul Prislopului; Bucură-te, Sfinţenia Silvaşului; Bucură-te, Urmaşul Vrednic al Sfântului Nicodim; Bucură-te, Ucenicul Asemenea Povăţuitorului; Bucură-te, Fiul Asemenea Părintelui; Bucură-te, Monah cu Chipul Împlinit; Bucură-te, Monah de Mare Cinste; Bucură-te, Strălucirea Vieţii Călugăreşti; Bucură-te, Înălţime Duhovnicească; Bucură-te, Chipul Sfinţilor Părinţi de demult; Bucură-te, Cuvioşie de Neam Românesc; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 6-lea Purtând CRUCEA Lui HRISTOS cu multe osteneli şi popasuri

ce păreau de netrecut, ai ajuns şi SUS, pe Golgota de Suflet şi trup, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Răstignirea Călugărului este pe „propria Iubire de DUMNEZEU”, în „împărţirea” ca Făptură şi ZIDITOR, între „două hotare”, ce se „întretaie” şi CRUCE se fac, şi pe care Jertfă de sine ca Prinos se aduce.

Bucură-te, călătorul lumii nerătăcit;

74

Bucură-te, îngenunchere dezlegată; Bucură-te, ÎNCHINARE de Cer; Bucură-te, Metanie de Pământ; Bucură-te, Rugă de Grai Omenesc; Bucură-te, Rugă peste hotarul lumesc; Bucură-te, plecăciune de pocăinţă; Bucură-te, şi înălţare peste păcat; Bucură-te, plâns şi lacrimi; Bucură-te, şi Bucurie de Suflet curat; Bucură-te, şi Veselie de trup despătimit; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 7-lea Ai urcat în Munte, unde Peşteră ţi-ai săpat, Fântână Duhov-

nicească în piatră, ca Izvor nesecat de DAR DUMNEZEIESC, ce să ude Pământul uscat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Făclie scoasă de sub obroc şi pusă în Sfeşnic să LUMINEZE tuturor, tu, Pustnicul smerit, ai ajuns, dar în aceasta pe HRISTOS L-ai pus, că El este LUMINA Lumii, chiar dacă prin alţii Străluceşte:

Bucură-te, Sfeşnicul Silvaşului şi Prislopului; Bucură-te, Făclie nestinsă a Lui HRISTOS; Bucură-te, Strălucirea LUMINII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Alesul acestui Pământ Românesc; Bucură-te, Fiul Vrednic al acestui Neam; Bucură-te, Sfinţenie ce prin tine se Împlineşte; Bucură-te, Sfinţenie strânsă peste vremi; Bucură-te, Rod ce prin tine s-a copt; Bucură-te, Sămânţă ce prin tine s-a Înmulţit; Bucură-te, Răsad de Rai; Bucură-te, Chipul ÎMPĂRĂŢIEI Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

75

Condacul al 8-lea Doar HRISTOS, Căruia te-ai predat, Taina ostenelilor şi nevo-

inţelor ţi le-a văzut, chiar dacă pizmaşul diavol mereu te împiedica şi te oprea de la Lucrarea cea Sfântă, a Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ultima „încercare a Sfinţeniei” este „proba focului diavolesc”, focul ce desparte Făptura de DUMNEZEU, ce rupe Firea în Bine şi rău, ce întunecă Chipul şi te lasă „gol în propriul iad” de păcat.

Bucură-te, cel ce ai trecut şi prin focul „morţii duhovniceşti”; Bucură-te, cel ce te-ai dovedit Aur Curat; Bucură-te, că şi mai Strălucitor te-ai arătat; Bucură-te, că ultimul spin al păcatului ai scos; Bucură-te, că Prefacerea în HRISTOS ai ÎMPLINIT; Bucură-te, că ai UNIT despărţirea păcatului; Bucură-te, că la UNIREA de SUS ai ajuns; Bucură-te, Înger Pământesc la Cer ridicat; Bucură-te, Biruinţa cea Mântuitoare; Bucură-te, Chipul Omului Sfinţit; Bucură-te, între Sfinţii acestui Neam şi Pământ; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 9-lea LUMINAT de acum cu LUMINA Lui HRISTOS, Om Ceresc

deodată cu Om Pământesc, cu adevărat, Omul ÎMPLINIT te-ai făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Virtuţile câştigate s-au făcut Izvor Nesecat de DARURI Duhovniceşti, ce necontenit udă Pământul Haţegului, prin care Noi Răsaduri peste vremi Cresc.

Bucură-te, Omul cel Sfinţit al Haţegului;

76

Bucură-te, Fântâna de Apă Sfântă; Bucură-te, DAR Izvorâtor de DARURI; Bucură-te, Pomul Raiului Lui HRISTOS; Bucură-te, Roade ce Cresc necontenit; Bucură-te, Pomul fără „şarpele viclean”; Bucură-te, Raiul fără „ispitirea de păcat”; Bucură-te, Fiul lui Adam cel iertat; Bucură-te, cel dezlegat de blestem; Bucură-te, biruitorul diavolului ucigător; Bucură-te, Chipul Omului Adevărat; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 10-lea La Peştera ta din Munte, lumea în nevoi alerga şi „Casă Sfântă”

ţi-au numit-o, şi tu cu DARUL Lui HRISTOS îi mângâiai şi în cele de trebuinţă îi foloseai, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Şi noi, cei de acum, de asemenea spre tine căutăm, ca la o Mare Nădejde de Credinţă, că te ştim un Bun Ajutător al lumii în nevoi:

Bucură-te, Credinciosule Pământean; Bucură-te, Credinciosul acestui Neam; Bucură-te, Evlavia străbună; Bucură-te, Virtutea din Moşi-Strămoşi adunată; Bucură-te, Podoaba Vitejiei Bărbăteşti; Bucură-te, Chipul Curat de Creştin; Bucură-te, al Bisericii Chip de Sfinţenie; Bucură-te, Nume ce rămâne în Scrisul Cel Veşnic; Bucură-te, şi Pomenirea noastră neuitată; Bucură-te, Prinosul de pe ALTARUL de SUS; Bucură-te, Neam Românesc în Nemurire; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

77

Condacul al 11-lea Cel ce ştie adâncurile fiecărei Făpturi, HRISTOS Cel Atoate-

văzător, şi în tine, Sfinte Ioane, a văzut ÎMPLINIREA, şi ca să-ţi Dăruiască Odihna mai devreme, a îngăduit să fii împuşcat de un vânător rătăcit, neştiutor de Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Fără vină este vânătorul, cel ce pe întuneric jivină te-a crezut, şi aşa, la ODIHNA de SUS ai fost Chemat, şi cele două s-au potrivit, în Taina Vieţii tale de Sfânt.

Bucură-te, cel ajuns la Plata ODIHNEI; Bucură-te, de DOMNUL Însuşi Chemat; Bucură-te, că IUBIREA cea Mare ai ÎMPLINIT; Bucură-te, IUBIREA ce Preface Pământul în Rai; Bucură-te, IUBIREA ce UNEŞTE Pământul cu Cerul; Bucură-te, IUBIREA ce UNEŞTE Făptura cu ZIDITORUL ei; Bucură-te, UNIREA cu TRUPUL Lui HRISTOS; Bucură-te, UNIREA cu Biserica Întreagă; Bucură-te, Călătoria Vieţii ajunsă la Nemurire; Bucură-te, Veşnicia Deschiderii DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, cel între Sfinţii noştri de-aproape; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 12-lea Vânătorul Călugăr s-a făcut şi tu Sfânt Proslăvit, şi noi

îmbogăţiţi cu un Mărgăritar de mare preţ, Rugăciune în Cer şi pe Pământ, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Deşi Sfintele tale Moaşte ascunse au rămas, noi COMOARĂ Veşnică te avem de acum, Nume şi Pomenire Sfântă şi Izvor de Nesecată Curgere, al Duhovnicescului DAR.

78

Bucură-te, Românule, Creştinule; Bucură-te, Pământeanule, Sfântule; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU, Cerescule; Bucură-te, Omul acestei Lumi, Îngerule; Bucură-te, Ocrotitorul celor în nevoi, Milostivule; Bucură-te, Ajutătorul celor Rugători, Înduhovnicitule; Bucură-te, Taină doar de Sfinţenie Descoperită; Bucură-te, Îmbrăcarea în ASEMĂNAREA Lui HRISTOS; Bucură-te, Taină a Făpturii Sfinţite; Bucură-te, Urcarea până la Cele de SUS; Bucură-te, Intrarea în BINECUVÂNTAREA Absolută; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Ioane de la Prislop, Nesecatul

DAR de Duhovnicie!

Condacul al 13-lea Ales între cei Aleşi dintre Fiii Neamului şi Pământului

Românesc, ICOANĂ în Biserică şi în Case, Nume de Inimă şi DAR Nesecat de Duhovnicie pentru Urmaşi, aşa şi noi te Cinstim, rugându-te să ne fii Ajutător în multele noastre nevoi, în Cântarea de: ALILUIA!


79

Acatistul Sfântului Ierarh Iosif de la Partoş


Sfântul Iosif de la Partoş este un Mare Sfânt de Neam Românesc, localnic al Banatului, ce de Tânăr s-a făcut Călugăr, fiind Vieţuitor şi la Muntele Athos, şi apoi Rechemat în Ţară ca Mitropolit al Banatului.


Troparul (glas 8) Din Tinereţe te-ai supus cu totul DOMNULUI, în nevoinţe,

Rugăciuni şi Postiri, Chip Bunătăţii fiind. Pentru aceasta, DUMNEZEU văzând osârdia ta, Arhiereu şi Păstor Bisericii Sale te-a pus; drept aceea, Roagă-te Lui HRISTOS DUMNEZEU, să Dăruiască Iertare, celor ce Cinstesc Pomenirea ta.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU (glas 8)

„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...”


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Al Bisericii Lui HRISTOS Chemat să fii Păstor, te-ai arătat cu

râvnă şi multă Credincioşie, învrednicindu-te de Sfinţenia cea Aleasă, prin care eşti un Mare Ocrotitor al nostru, celor ce Cântăm:

80

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a Sfinţeniei Pământului!

Icosul 1

Este cu adevărat şi o Taină a „Sfinţeniei Pământului”, care Primeşte pe Cele de SUS în cele de jos, şi aşa Lumea Locaş de Biserică se face, Chipul Raiului Mântuit de păcat.

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife, Chipul acestei Taine; Bucură-te, Alesul Celor Sfinte; Bucură-te, Adunarea Virtuţilor Străbune; Bucură-te, Vasul DARURILOR din Neam în Neam păstrate; Bucură-te, Sămânţa cea Curată; Bucură-te, Rodul cel Crescut nestricat; Bucură-te, Plămada cea cu putere; Bucură-te, Izvorârea cea din Adânc; Bucură-te, Piatră ce a rămas neclintită; Bucură-te, peste vremi, rămânerea neabătută; Bucură-te, BINECUVÂNTAREA cea nelipsită; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a

Sfinţeniei Pământului!

Condacul al 2-lea Din vremi în vremi Răsare câte un Răsad de Taină, IUBIREA

Lui DUMNEZEU şi Iubirea de Făptură în Întâlnire, prin care Lumea pe sine se recunoaşte, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Fiu al Neamului şi al Pământului Strămoşesc, cu râvnă de Sfinţenie, din tinereţe cele de SUS ai râvnit, şi cu DUMNE-ZEIESCUL DOR pe Calea Lui HRISTOS ai mers, spre Limanul cel adevărat.

Bucură-te, Moştenirea cea Bună a Neamului Românesc; Bucură-te, Alesul de Podoabă al acesteia;

81

Bucură-te, Fiul vrednic; Bucură-te, cel Crescut din Plămada a tot ce a fost mai Sfânt; Bucură-te, Rod peste timpuri şi vremuri tulburi; Bucură-te, cel Chemat la LUCRAREA DUMNEZEIASCĂ; Bucură-te, cel Orânduit spre Slujirea cea Mare; Bucură-te, Păstorul cel Bun; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU pentru Făptura Sa; Bucură-te, Înger Omenesc pentru nevoile lumii; Bucură-te, încă un Sfânt de Pământ şi Neam Românesc; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 3-lea În Muntele Athos iscusit Monah ai fost şi Duhovnicia cea Mare

ai câştigat, dar Sfinţenia Pământului unde te-ai Născut te-a CHEMAT înapoi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Pământul şi Neamul strămoşesc nu l-ai uitat, ci şi mai mult l-ai Împodobit, şi chiar peste hotare Virtuţile Moştenite le-ai dus.

Bucură-te, Răsad de Pământ Românesc; Bucură-te, Răsad Curat şi peste hotare; Bucură-te, Răsad de Moştenire Bună; Bucură-te, cel Crescut cu Cinstea nepătată; Bucură-te, şi cu Frumuseţi noi împodobit; Bucură-te, Călător ce a găsit multe Comori; Bucură-te, Călător ce a cules multe Mărgăritare; Bucură-te, Fiul ce se Întoarce de la Negustoria cea Sfântă; Bucură-te, Înţeleptul care a Învăţat de peste tot; Bucură-te, cel de acum Povăţuitor iscusit; Bucură-te, Bărbăţie ajunsă la Împlinire; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


82

Condacul al 4-lea A orânduit DUMNEZEU ca întoarcerea ta să fie deodată cu

Alegerea de Mare Păstor, Mitropolit al Banatului, ca unul cu Lucrarea cea Sfântă în Întregime, spre Cântarea tuturor de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Deşi în vârstă, tocmai acum cu Chipul de PĂRINTE ai venit, şi cu adevărat te-ai dovedit PĂRINTELE cel mult aşteptat de Biserica părăsită şi duşmănită de cei răi.

Bucură-te, Sfinte al Banatului; Bucură-te, Lauda Timişoarei; Bucură-te, Cinstea Partoşului; Bucură-te, Sfinţitul DARULUI: Bucură-te, cel cu Bogată Roadă; Bucură-te, Credinţă minunată; Bucură-te, Minunea cea din nevoi; Bucură-te, Arhiereul cel Credincios al Bisericii; Bucură-te, Urmaşul Apostolesc; Bucură-te, pentru acest Pământ şi Neam Sfinţenia cea Zugrăvită; Bucură-te, Chipul cel Sfânt şi Iubit; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 5-lea Liniştea monahicească ai lăsat şi în vâltorile lumii ai intrat, ca

pe cei Credincioşi din înecare să-i scapi, şi aşa Biserica Lui HRISTOS s-o faci Biruitoare, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Ţinutul Banatului era sărăcit de Slujitorii cei Buni ai Lui HRISTOS, străinii căutând să distrugă Credinţa Străbună, să o înlocuiască prin alta împovărătoare.

83

Bucură-te, Apărătorul Credinţei Străbune; Bucură-te, cel DĂRUIT de la DUHUL Cel PREASFÂNT; Bucură-te, cel Crescut prin CUVÂNTUL Lui HRISTOS; Bucură-te, cel Pecetluit cu BINECUVÂNTAREA TATĂLUI

DUMNEZEU; Bucură-te, Vestirea Evangheliei; Bucură-te, care ai Propovăduit în toate pe DUMNEZEU; Bucură-te, cel ce ai îndurat necazurile cu răbdare; Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de cei răi; Bucură-te, că pe toţi i-ai îmblânzit; Bucură-te, că Biserica părăsită iarăşi ai Înălţat-o; Bucură-te, că pe cei rătăciţi iarăşi i-ai îndreptat; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 6-lea Credincioşia de Fiu al Neamului şi Pământului Strămoşesc în

tine întru totul s-a arătat, că luptă vitejească ai dus cu toţi cei răi şi duşmani, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Ca Mitropolit al Banatului, toate Virtuţile Vieţii Monahale le-ai folosit, că trebuia o „curăţire” peste tot, ca din nou Sfinţenia Bisericii să fie Chipul cel cuvenit.

Bucură-te, Credincioşie neabătută; Bucură-te, îmblânzirea vrăjmăşiilor ascunse; Bucură-te, că prin Blândeţe tot răul l-ai supus; Bucură-te, că prin Iertare pe toţi i-ai câştigat; Bucură-te, că prin Binecuvântare pe toţi i-ai adunat; Bucură-te, că pe lupii răpitori i-ai vădit; Bucură-te, că de tine repede au fugit; Bucură-te, Păstor cu Toiag temător; Bucură-te, Păstor Bun şi Iubitor;

84

Bucură-te, Slujitorul cel cu Sfântă Închinare; Bucură-te, Slujitorul bineplăcut al Stăpânului HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 7-lea Cum să Mulţumim Milostivirii Lui DUMNEZEU că te-a

Chemat să rezideşti Biserica Banatului, ca Biruitoare peste vremi şi răutăţi să se arate, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Minuni şi Fapte Minunate ai săvârşit cu Puterea Lui HRISTOS, de s-au înspăimântat cei răi şi vrăjmaşi, şi aşa Credinţa Străbună din nou s-a Înălţat, ca ÎNVIEREA CRUCII Atotizbăvitoare.

Bucură-te, Milostivirea DOMNULUI peste noi; Bucură-te, Credinţă pentru Mântuirea noastră; Bucură-te, Nădejde pentru Mângâierea cea din nevoi; Bucură-te, Mintea ce şi pe noi ne Luminează; Bucură-te, Inima ce şi pe noi ne umple de DUH; Bucură-te, Învăţătură necontenită; Bucură-te, Înţelepciunea ce ne călăuzeşte; Bucură-te, Părintele cu Braţele Preaiubitoare; Bucură-te, Părintele la care toţi putem alerga; Bucură-te, Mare DAR Crescut pe acest Pământ; Bucură-te, Pomul Raiului Banatului; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 8-lea S-au speriat toţi de Tăria Credinţei tale, că toţi potrivnicii au

fost biruiţi şi îmblânziţi, şi mulţi aspru pedepsiţi, şi aşa Biserica Banatului deodată a Înflorit, spre Roadele cele Sfinte, în Cântarea de: ALILUIA!

85

Icosul al 8-lea Lucrarea DUMNEZEIASCĂ tot mai mult se arăta şi se

Bucurau Credincioşii că Strălucirea Credinţei Străbune iarăşi a Răsărit şi Taina Vieţii Temelia şi-a găsit.

Bucură-te, Puterea Credinţei; Bucură-te, Puterea Nădejdii; Bucură-te, Mărturisirea Sfântă a Lui HRISTOS; Bucură-te, Vestirea Lui peste vremi şi timpuri; Bucură-te, al Bisericii Păstor de Mare Cinste; Bucură-te, Slujitorul cel Credincios; Bucură-te, Pilda Creştinilor; Bucură-te, Pilda Monahilor; Bucură-te, în toate cele Sfinte Chip de Înfrumuseţare; Bucură-te, Chipul Luminos al Duhovniciei; Bucură-te, Părintele nostru cel Iubitor; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 9-lea Doar câţiva ani ţi-au trebuit şi toate le-ai Împlinit, şi Biserica

Banatului iarăşi CRUCEA şi-a Înălţat, aşa cum s-a pomenit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Peste uscăciunea Banatului, APA Lui HRISTOS Cea VIE ai Izvorât, că Rugăciunile tale întotdeauna au fost Ascultate de Cel ce necontenit L-ai Iubit şi L-ai Slujit cu toată Credincioşia.

Bucură-te, Ierarhule cel cu Nume Sfinţit; Bucură-te, cel Împreună Slujitor cu Îngerii; Bucură-te, că până la bătrâneţe te-ai nevoit; Bucură-te, că toată Viaţa Lui HRISTOS ai Dăruit; Bucură-te, DAR de Sfinţenie Strămoşească; Bucură-te, Prinos de Neam Românesc; Bucură-te, Sfinţenie ce şi pe noi ne cuprinde;

86

Bucură-te, Sfinţenia ce şi pe noi ne Preface; Bucură-te, că prin tine şi noi ne Urcăm la cele de SUS; Bucură-te, Omul cel Aproape de DUMNEZEU; Bucură-te, Îngerul nostru din lume; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 10-lea Ca unui Ostaş Credincios ce a luptat cu toată Jertfirea, aşa ţie,

Sfinte Iosife, Cinstea Bisericii ţi se Cuvine, că te-ai ostenit până la ultima clipă a Vieţuirii pe acest Pământ, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Cu IUBIREA cea Mare de DUMNEZEU fiind pătruns, şi la cele peste Fire ai ajuns, şi aşa din DARURILE tale Biserica Banatului se Împărtăşeşte necontenit.

Bucură-te, DAR peste Firea Făpturii; Bucură-te, DAR prin care şi noi primim cele de folos; Bucură-te, tămăduirea neputinţelor; Bucură-te, întărirea în slăbiciuni; Bucură-te, mângâietor şi alinător; Bucură-te, Primitorul celor ce se întorc la cele Bune; Bucură-te, Ajutătorul cel din toate nevoile; Bucură-te, Ocrotitorul din toate primejdiile; Bucură-te, şi Milă pentru toate Făpturile necuvântătoare; Bucură-te, că nici o gâză nu vătămai; Bucură-te, IUBIRE ce toate Virtuţile le încununează; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 11-lea Vrednic de Odihnă după osteneli fără răgaz, te-ai retras la

Mânăstirea Partoş, mulţumit că Lucrarea cea Mare ai săvârşit, ca în tihnă să te Bucuri de Cântarea de: ALILUIA!

87

Icosul al 11-lea Mare Bucurie Duhovnicească este când ai ajuns la ÎMPLINIREA

a toate, şi aşa să te Odihneşti în IUBIREA Deplină a Veşniciei. Bucură-te, Împlinirea Lucrării Sfinte; Bucură-te, ajuns astfel la Chipul de PĂRINTE; Bucură-te, PĂRINTE, NUMELE cel Mare; Bucură-te, PĂRINTE, IUBIREA absolută; Bucură-te, PĂRINTE Născător de Fii Duhovniceşti; Bucură-te, PĂRINTE de Neam Sfânt; Bucură-te, că prin acest Chip de acum te avem; Bucură-te, Chipul Bisericii de Neam Românesc; Bucură-te, Chipul Sfânt al acestui Pământ; Bucură-te, Mărgăritarul Credinţei Străbune; Bucură-te, Comoara Ţarinei noastre; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 12-lea Retras la Mânăstirea Partoş, mulţumit că ai REÎNVIAT

Credinţa Strămoşească şi Biserica Sa Biruitoare ai făcut-o, ai gustat încă de aici Bucuria cea Preasfântă de SUS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Aşa, ajuns la capătul Călătoriei pe această lume, la Cele Veşnice te-ai mutat, dar SFINTELE tale MOAŞTE ne-ai lăsat, prin care cu noi încă eşti, ca PĂRINTELE cel Sfânt de-a pururea VIU.

Bucură-te, Vistieria Sfinţeniei acestui Pământ; Bucură-te, Ierarhe, Chip al Bisericii Strămoşeşti; Bucură-te, Sfinte de Pomenire din Neam în Neam; Bucură-te, Alesul Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Îngerule cu Aripi Pământeşti; Bucură-te, ÎMPLINITORUL Virtuţilor Străbune;

88

Bucură-te, de acum PĂRINTELE nostru de-aproape; Bucură-te, Iubire necontenită pentru tot Neamul Românesc; Bucură-te, Apărare Sfântă; Bucură-te, Tărie Atotbiruitoare; Bucură-te, încă o ICOANĂ a Sfinţeniei Pământului; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iosife de la Partoş, Taină a


Condacul al 13-lea SFINŢENIE de Pământ Românesc, Credinţă de Neam Stră-

moşesc, Credincioşie de IUBITOR cu adevărat de DUMNEZEU şi de Făpturile Sale, aşa te avem, Sfinte Părinte al nostru Iosif, că în toate nevoile alergăm la Ajutorul tău, în Cântarea de: ALILUIA!


89

Acatistul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (Mitropolitul Ţării Româneşti, 1716)


Sfântul Antim Ivireanul este încă o Mărturie a Credinţei Creştine, ce se RĂSĂDEŞTE în Pământul cel Bun, unde dă ROADELE cele minunate. Este Originar din Iviria, fiind robit de turci şi dus la Constantinopol, apoi Chemat în Ţara Românească, unde se arată mare Cărturar al Evangheliei Lui HRISTOS şi mare Ierarh al Bisericii. Aşa de mult s-a UNIT cu Sufletul şi Inima Românească, încât a devenit cu adevărat un „Fiu” (deşi adoptiv) Credincios şi de mare Cinste.


Tropar (glas 3) „Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit Păstori şi

Învăţători turmei tale, şi cu Înţelepciune Dumnezeiască ai revărsat Râurile Sfintelor tale cuvinte. Viaţa ai pus-o pentru păstoriţii tăi şi Cununa Muceniciei ai dobândit de la Hristos DUMNEZEU, pe Care Roagă-L, Sfinte Părinte Ierarhe Antim, să dăruiască pace şi mare milă celor ce cu dragoste săvârşesc Sfântă pomenirea ta”.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Pe tine, Ceea ce ai mijlocit Mântuirea neamului nostru...”

(Glas 3)


90

Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Ţie, Sfinte Ierarhe Martir Antim, Înfloritule Bărbat al Iviriei,

Răsădit peste Hotare în Pământul cel Bun ca Rod şi mai mult să aduci, şi noi Cinstirea noastră îţi aducem:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de Taină a Lui HRISTOS!

Icosul 1

Din Părinţi preacinstiţi născut, luat în robie de agareni de Copil şi dus la Constantinopol, HARUL Lui HRISTOS te-a Ocrotit ca să fii Lucrătorul Celor Sfinte, chiar în mijlocul celor potrivnici.

Bucură-te, cel Ocrotit de HAR; Bucură-te, cel Ales de Însuşi HRISTOS; Bucură-te, cel Dăruit cu multe DARURI; Bucură-te, că limbile străine repede le-ai învăţat; Bucură-te, că multe meşteşuguri ai deprins; Bucură-te, că Tipărirea de Cărţi cel mai mult te-a atras; Bucură-te, că prin aceasta Iubitor de Învăţătura Sfântă te-ai arătat; Bucură-te, că din Tinereţe Sufletul ţi-ai Sfinţit; Bucură-te, cel Pecetluit de CUVÂNTUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Chip de Credincioşie Evanghelică; Bucură-te, cel Chemat la Apostoleasca Lucrare; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de

Taină a Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea Prin Iconomia Lui DUMNEZEU, robia ţi s-a făcut o şi mai

mare Libertate, că răscumpărat de Patriarhia din Constantinopol ai Crescut din plin DARURILE cele Sfinte, în Cântarea de: ALILUIA!

91

Icosul al 2-lea Domnitorul Brâncoveanu, văzând în tine pe Omul Lui

DUMNEZEU, ca pe o Comoară în Ţara Românească te-a adus şi cu adevărat Mărgăritar de mare preţ te-ai dovedit.

Bucură-te, Sămânţă Bună a Lui HRISTOS; Bucură-te, Sămânţă ce Pământ Bun aştepta; Bucură-te, că ai Crescut chiar printre spini; Bucură-te, că ai răsărit chiar pe drumul călcat în picioare; Bucură-te, Minune Creştină; Bucură-te, Lumină în întunericul păgân; Bucură-te, Făclie ce se pune la Înălţime; Bucură-te, Glas al CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC; Bucură-te, Vestirea Celor de SUS; Bucură-te, Bucuria coborâtă din Cer; Bucură-te, şi Bucuria pentru cei de pe pământ; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 3-lea Chemat în Ţara Românească, o Mare Lucrare DUMNEZEU cu

tine a orânduit, că doar un Mare Suflet putea să lupte cu ascunzi-şurile vremurilor greu încercate, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

În Taina Pământului Românesc mulţi Sfinţi au venit şi mulţi au Crescut şi Roduri multe au făcut, ca Slava Lui HRISTOS să strălu-cească din plin.

Bucură-te, cel Chemat peste hotare; Bucură-te, cel Chemat de Domnitorul Român; Bucură-te, cel cu DARUL Cărturăresc înzestrat; Bucură-te, prin acesta, al Lui HRISTOS Chip; Bucură-te, al Evangheliei Vestitor;

92

Bucură-te, că şi în Cărţi ai Întipărit-o; Bucură-te, Iubitor de propovăduirea cea Sfântă; Bucură-te, cel Binecuvântat de SUS; Bucură-te, că şi la Slujirea Bisericii ai fost Ales; Bucură-te, vrednicule de ALTARUL Cel Mare; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU la vremuri grele; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 4-lea La „răscruce de vremi” fiind însăşi lumea, de multe vrăjmăşii

te-ai lovit, că „roata strâmbă a istoriei” călca fără milă peste tot, dar tu cu DARUL Lui HRISTOS cele Sfinte ai păzit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Răutatea aprigă şi vicleană multe suferinţe ţi-a pricinuit şi doar prin Tăria Credinţei ai putut pe toate să le rabzi şi din ele să scapi neatins.

Bucură-te, corăbierul iscusit de pe „marea istoriei”; Bucură-te, iscusitul înotător printre stâncile abrupte; Bucură-te, astfel, salvatorul Bisericii; Bucură-te, Credincioşie de neabătută Ortodoxie; Bucură-te, Înţelepciunea cea Sfântă; Bucură-te, stricarea planurilor vrăjmaşe; Bucură-te, tărie printre aprigii distrugători; Bucură-te, tăcere Lucrătoare; Bucură-te, cel mereu primejduit; Bucură-te, cel mereu nedreptăţit; Bucură-te, al Lui HRISTOS Lucrător de Taină; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


93

Condacul al 5-lea La vremuri grele şi Oameni Mari trebuie, şi tu, Sfinte Antime,

ai fost Ales să fii un Asemenea Luptător cu Bărbăţia întreagă, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Suferinţele, primejdiile şi răutăţile de la tot pasul ţi-au fost povara întregii Vieţi, „Mucenicie tăcută”, dar în Bucuria Iubirii Lui HRISTOS.

Bucură-te, Iubitorule cu adevărat de DUMNEZEU; Bucură-te, al Lui HRISTOS Chip de Taină; Bucură-te, al Bisericii Slujitor destoinic; Bucură-te, al ALTARULUI Preasfânt Închinător; Bucură-te, Cinstea Credinţei adânc întemeiată; Bucură-te, Smerenie înălţătoare; Bucură-te, sărăcie cu Bogăţie nepieritoare; Bucură-te, al PREASFÂNTULUI DUH Chip de adâncime; Bucură-te, Priceperea peste mintea omenească; Bucură-te, Viaţă în petrecere de Taină; Bucură-te, cu adevărat Chemat la Sfinţenia Firii; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 6-lea Doar tu ştii cât de greu ţi-a fost „drumul Golgotei” pe care a

trebuit să-l străbaţi, însă Puterea CRUCII pe „măsura Credincioşiei” tale s-a arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Fiecare are CRUCEA după „măsura sa” şi ţie, cel de la „răscruce de vremi”, o „grea CRUCE” ţi s-a dat în LUCRAREA de Taină, pe care cu vrednicie ai Împlinit-o.

Bucură-te, Ierarhul cel de Cinste;

94

Bucură-te, Ierarhul pe „măsura vremurilor”; Bucură-te, Slujire cu multe osteneli; Bucură-te, Slujire printre temeri şi nădejdi; Bucură-te, Credinciosul cel mereu duşmănit; Bucură-te, Credinciosul cel mereu prigonit; Bucură-te, străbaterea prin „încurcăturile lumii”; Bucură-te, greaua trecere printre stăpânirile rele; Bucură-te, cernerea continuă dintre Bine şi rău; Bucură-te, vederea prin negurile furtunoase; Bucură-te, Omul Ales pentru „vremuri grele”; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 7-lea Între temeri şi Nădejdi, între primejdii şi Jertfiri ţi-a fost petre-

cerea ta, că vrăjmăşia păgână pe ascuns căuta distrugerea Bisericii Sfinte, pe care ai oprit-o, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Peste toate opreliştile, multe CĂRŢI Sfinte ai tipărit, că ai Iubit cu adevărat CUVÂNTUL Lui HRISTOS, făcându-te Propovădui-torul Său cel râvnitor.

Bucură-te, neoprită strădanie pentru cele Sfinte; Bucură-te, că în multe Cărţi Tipărite însuţi te-ai întipărit; Bucură-te, Prevedere peste „timpuri şi vremi”; Bucură-te, că prin Tipărirea de Cărţi Credinţa ai făcut-o „Izvor”; Bucură-te, că Apă VIE ai făcut să curgă; Bucură-te, cel Chemat la Lucrarea de Mare Taină; Bucură-te, cel prin care HRISTOS şi mai mult S-a Proslăvit; Bucură-te, Amintire ce nu se mai şterge; Bucură-te, Pomenire înscrisă în Veci; Bucură-te, Părintele Cărturăriei Româneşti; Bucură-te, Chipul CĂRŢII VIEŢII; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


95

Condacul al 8-lea În Ţara Românească ai fost Chemat să fii un Mare Sprijin

Bisericii Lui HRISTOS, că mulţi pe ascuns voiau s-o strice cu alte credinţe străine, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Câtă Înţelepciune a trebuit să ai să te strecori printre vrăjmaşii ascunşi, printre păgâneştile stăpâniri, să nu fii descoperit şi nici pătat, în iscusinţă de pricepere Duhovnicească.

Bucură-te, Credincioşie de mare Veghe; Bucură-te, tăcere în Lucrare de Taină; Bucură-te, grijă de a nu te murdări cu cele ale păcătoşilor; Bucură-te, grijă pentru păstrarea celor Sfinte; Bucură-te, mergere printre prăpăstiile abrupte ale vremurilor; Bucură-te, petrecerea doar în griji şi temeri; Bucură-te, că prin Iubirea de DUMNEZEU prin toate ai trecut; Bucură-te, că şi ţie DAR de Biruinţă ţi-a dat; Bucură-te, că prin Credinţă doar Biserica ai Slujit; Bucură-te, că prin HRISTOS Tărie ai avut; Bucură-te, că prin HRISTOS neabătut ai rămas; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 9-lea În Bucureşti, la Snagov, Rm. Vâlcea, Târgovişte, peste tot

„tiparniţe” ai semănat, „Sămânţă de Carte Sfântă” să Crească în Pământul cel Bun, făcându-te astfel Următorul Apostolesc, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Înzestrat cu DAR de SUS, şi LIMBA Românească ai deprins şi în „Grăiri Sfinte” ai ÎNTIPĂRIT-o, să fie VESTIREA Lui HRISTOS peste veacuri la nesfârşit.

Bucură-te, şi ÎNFIEREA Românească;

96

Bucură-te, şi Înrudirea cu acest Pământ; Bucură-te, şi Înrudirea Duhovnicească; Bucură-te, Întâlnirea de Inimă, prin HRISTOS; Bucură-te, Întâlnirea de Adânc, prin SFÂNTUL DUH; Bucură-te, Întâlnirea cea peste hotare; Bucură-te, Iubirea ce Urcă spre Veşnicie; Bucură-te, Grai de Vestire; Bucură-te, Grai de Chemare; Bucură-te, Tainicul Lucrător al celor Sfinte; Bucură-te, Om de Cinste şi de preţuire; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 10-lea O, câte amărăciuni ai gustat, că unii căutau să te momească la

fărădelegile lor, iar alţii să te defaime şi să te prindă în învinuiri min-cinoase, dar tu ca printre „furci” ai trecut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Ca un Cârmaci cu mare iscusinţă te-ai arătat, că printre toate răutăţile Biserica Lui HRISTOS ai strecurat-o, şi stăpânirile viclene nu au putut s-o supună după voile lor.

Bucură-te, DAR al Bisericii Lui HRISTOS; Bucură-te, Slujitor de Aleasă demnitate; Bucură-te, Slujire de FIU, nu de slugă; Bucură-te, Slujire de Iubire, nu de stăpânire; Bucură-te, Fiu vrednic de Părinteasca Binecuvântare; Bucură-te, că tu însuţi ai câştigat Chipul de PĂRINTE; Bucură-te, cel de acum printre Sfinţii noştri Părinţi; Bucură-te, Părinte de Credincioşie Ortodoxă; Bucură-te, al Apostoleştii Învăţături Următor; Bucură-te, cel neabătut de nici o înşelare; Bucură-te, ICOANĂ în Zugrăvire Românească; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


97

Condacul al 11-lea Venit în Ţara Românească, Fiul ei te-ai făcut şi în Înrudirea cea

Sfântă de Neam ai intrat şi aşa în Sfinţenia Românească de acum eşti PĂRINTELE nostru de-aproape, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Ca şi odinioară, Sfinte Antime, de răutăţile ascunse ale viclenelor stăpâniri ne ocroteşte şi ne scapă, ca şi de cele pătimaşe şi ale duhurilor rele, ce necontenit ne bântuiesc.

Bucură-te, Jertfă pentru PRINOSUL de SUS; Bucură-te, Dăruire pentru DARUL Veşniciei; Bucură-te, că suferinţa pentru cele Sfinte ai îndurat; Bucură-te, că chinurile celor răi ai primit; Bucură-te, că suspinul de acum ţi-a trecut; Bucură-te, că lacrimile de acum ţi s-au oprit; Bucură-te, Chin şi amar duse până la capăt; Bucură-te, că prin toate acestea Credinţa ţi s-a probat; Bucură-te, că Aur te-ai dovedit; Bucură-te, că prin focul lumii ai trecut; Bucură-te, că te-ai arătat şi mai Înfrumuseţat; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 12-lea Scos din Scaunul Mitropoliei Româneşti, prin uneltirile păgâne

şi mincinoase, la Mânăstirea Sinai ai fost exilat, considerat ca o pri-mejdie pentru acei „lupi răpitori”, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Dar ostaşii agareni care te duceau în exil Muceniceşte te-au omorât, prin înecarea în Râul Tungia şi aşa Viaţa cea de „Mucenicie tăcută şi în Mucenicie de Sânge” ţi s-a făcut, prin care Veşnicia ai Câştigat.

98

Bucură-te, Antime, Nume al Sfinţeniei noastre Româneşti; Bucură-te, Antime, Nume de Cinste în Biserica noastră; Bucură-te, Cărturar, Cuvios şi Mucenic; Bucură-te, Arhiereu şi Slujitor Credincios; Bucură-te, Mărire şi Smerenie în Unire; Bucură-te, Fiu ajuns şi el la Chipul de PĂRINTE; Bucură-te, de acum Pomenire printre Sfinţii noştri Părinţi; Bucură-te, PĂRINTE la care şi noi alergăm în nevoi; Bucură-te, Braţe de Părinte Preaiubitoare; Bucură-te, Iubire de Părinte pentru toţi Primitoare; Bucură-te, ICOANĂ zugrăvită din Pământ şi Neam Românesc; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, Mucenicie de


Condacul al 13-lea O, Sfinte Ierarhe Antime, din Tinereţe şi până la moartea

pământească un „drum mucenicesc” ai avut, dar cu DARUL Lui HRISTOS la ÎMPLINIREA cea Sfântă ai ajuns ca un adevărat Slujitor de Mare Cinste al Bisericii, şi aşa fii şi nouă Întăritor în Dreapta Credinţă, să Cântăm: ALILUIA!


99

Acatistul Sfintei Cuvioase Maici Paraschiva

prăznuire la 14 octombrie

Este Sfânta cea mai reprezentativă a Vieţii nevoitoare Călugăreşti. Are Sfinte Moaşte, ca Trup Întreg şi nestricăcios, la Iaşi. Multe Maici îi poartă Numele, ca şi Femeile din lume. Cei ce-i poartă Numele şi cei evlavioşi îi citesc Acatistul adeseori, şi mai ales cei care i-au Sărutat Sfintele Moaşte. La Bisericile de Mânăstire ce-i au Numele i se citeşte Acatistul o dată pe Săptămână, alternativ cu celelalte Hramuri şi Sfinţi Patroni.


Troparul (glas 8) „Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după CHIP, că

luând Crucea ai urmat lui HRISTOS şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu Îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tău”.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” (Glas 8)


100

Condacul 1 Mare este Taina Chipului de MAICĂ prin care se Întrupează

Însuşi CHIPUL FIULUI DUMNEZEIESC, Chipul cel mai Mare şi mai Sfânt al Făpturii, ce îşi Naşte şi Iubirea sa pentru DUMNEZEU, pe care, avându-L cu adevărat, şi noi cu Cinstire cântăm:

Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare de DUMNEZEU!

Icosul 1

FIUL DUMNEZEIESC din Însăşi Coasta Sa de FIU Zideşte Chipul de MAICĂ, şi aşa FECIORIA lumii se Naşte, că MAICA este FECIOARA Naşterii de SUS.

Bucură-te, Chipul de Taină al MAICII; Bucură-te, Chipul FECIORIEI; Bucură-te, Făptură care mai Întâi Naşte CHIPUL DUMNE-

ZEIESC; Bucură-te, că apoi naşte şi Făptura; Bucură-te, Fiica Evei celei de Rai; Bucură-te, Fiica ce nu se mai amăgeşte; Bucură-te, Fiica ce fuge de înşelare; Bucură-te, Fiica ce nu ascultă pe „şarpele-demon”; Bucură-te, Fiica-Fecioara-MAICA; Bucură-te, Fiica cea Vrednică; Bucură-te, Fiica cea Aleasă; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 2-lea Ca o Floare printre spinii Pământului ai răsărit şi ai Crescut

spre LUMINA de SUS, cu Mireasma minunată a Cântării de: ALILUIA!

101

Icosul al 2-lea O, mare DAR la îndelungate vremi, Pământul primeşte câte un

„Sfânt”, care Bogăţie Cerească se face! Bucură-te, Comoară de SUS; Bucură-te, şi Mărgăritarul cel de Jos; Bucură-te, Glas Ceresc; Bucură-te, şi Porumbiţa lumii; Bucură-te, Luminarea de Taină; Bucură-te, şi Făclia pământească; Bucură-te, aprinderea minunată; Bucură-te, şi Vas de Cinste; Bucură-te, Moştenitoarea Strămoşească; Bucură-te, multa aşteptare; Bucură-te, Fiica ce o împlineşte; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 3-lea Ca Fiica acestui Neam, Virtutea lui ai avut, că mai întâi pe

DUMNEZEU L-ai Iubit, şi Lui te-ai Dăruit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Ai lăsat Naşterea lumească ca să Naşti Întâi CHIPUL Lui DUMNEZEU din „Adâncul Chipului tău de MAICĂ”, şi aşa Iubitoarea Lui HRISTOS te-ai vădit.

Bucură-te, Iubirea de DUMNEZEU neabătută; Bucură-te, Făptură ce şi ea Iubeşte pe DUMNEZEU; Bucură-te, cea Dăruită de SUS; Bucură-te, cea Dăruită şi de Jos; Bucură-te, Cinstirea Cerească; Bucură-te, şi Cinstirea Omenească; Bucură-te, Locaş Sfinţit; Bucură-te, Locaş de DUMNEZEU Locuit;

102

Bucură-te, ALTAR al Venirii DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, ALTAR al Jertfei Lui HRISTOS; Bucură-te, ÎNCHINAREA făgăduită; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 4-lea Ai dorit Chipul Monahicesc, Chipul de MAICĂ Duhovni-

cească, şi cu adevărat l-ai câştigat, şi MAICĂ Sfântă te-ai făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Aşa de mult te-ai nevoit în Viaţa călugărească, dar Iubind fără margini pe DUMNEZEU prin toate ai trecut, ca o Căprioară în fugă.

Bucură-te, Iubirea cea de mare Taină; Bucură-te, Foc aprins din adâncurile firii; Bucură-te, dezvelirea CHIPULUI Lui DUMNEZEU din Chipul

Omenesc; Bucură-te, că ai pătruns în străfundurile Inimii; Bucură-te, că acolo Grădină ai făcut; Bucură-te, că Florile lui DUMNEZEU ai sădit; Bucură-te, că minunate Flori au crescut; Bucură-te, Mireasma Cerească; Bucură-te, cărbunele pentru Tămâia Duhovnicească; Bucură-te, cădelniţă de ALTAR; Bucură-te, sfeşnic de Sfântă slujire; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 5-lea Iubirea ta pentru DUMNEZEU fiind aşa de mare, nu putea să

stea mult timp pe Pământ, şi aşa de HRISTOS ai fost luată, în Cântarea de: ALILUIA!

103

Icosul al 5-lea Celor ce Iubesc nespus pe HRISTOS, El Locaş Ceresc le face,

ca împreună să fie în veşnicie. Bucură-te, încununarea Chipului Călugăresc; Bucură-te, încununarea Chipului Omenesc; Bucură-te, că ai ajuns degrabă la Limanul de SUS; Bucură-te, că spre el ai alergat; Bucură-te, că repede l-ai căpătat; Bucură-te, că şi Plata ai luat; Bucură-te, că ai primit multe DARURI; Bucură-te, că şi nouă din ele ne dăruieşti; Bucură-te, că după trebuinţă le împarţi; Bucură-te, că lipsiţilor le dai mai întâi; Bucură-te, MAICA noastră a tuturor; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 6-lea Mutată cu Sufletul la Cer, ne-ai lăsat Trupul tău cel Pământesc

ca Sfinte Moaşte tot aşa de nemuritoare, că Întregi şi nestricăcioase au rămas, având Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

O, mare minune a Iubirii de DUMNEZEU şi a Iubirii Făpturii totodată, că „Nestricăciunea viitoare” mai înainte se împlineşte şi prin tine, Sfântă. Paraschiva, se arată.

Bucură-te, ajunsă la Viaţa cea Nemuritoare; Bucură-te, că şi Trupul ţi-a rămas nestricat; Bucură-te, Pământul NOULUI Rai; Bucură-te, că blestemul morţii ţi s-a şters; Bucură-te, că spinul păcatului l-ai scos; Bucură-te, că ai Împlinit Menirea Făpturii; Bucură-te, că te-ai Îmbrăcat în HRISTOS; Bucură-te, că te-ai umplut cu DUHUL PREASFÂNT;

104

Bucură-te, că la DUMNEZEU TATĂL ai ajuns; Bucură-te, Fiica Pământului cea Sfântă; Bucură-te, şi Fiica Cerului totodată; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 7-lea Pământul stricăcios nu putea ţine Trupul tău Nestricat, şi aşa

Sfintele tale Moaşte din mormânt s-au scos şi spre Cinstirea cuvenită s-au arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Şi mai mult, Sfintele tale Moaşte în Ţara Moldovei s-au adus, unde păgânii agareni să nu te batjocorească şi să fii cu adevărat MAICA celor în nevoi.

Bucură-te, Comoară de Sfântă Bogăţie; Bucură-te, Mărgăritarul dezgropat din ţarină; Bucură-te, Mărgăritarul cumpărat cu mare preţ; Bucură-te, că Domnitorul Moldovei l-a plătit; Bucură-te, că dintre păgâni te-a scos; Bucură-te, că în Ţară drept credincioasă ai venit; Bucură-te, că te-ai întors în Patria Stămoşească; Bucură-te, că la Neamul propriu ai revenit; Bucură-te, că nu l-ai uitat; Bucură-te, că de acum Cinstea lui o porţi; Bucură-te, vrednicia mult aşteptată; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 8-lea Vasile, Voievod al Moldovei, te-a pus cu „Pecete nedezlegată”

în Frumoasă Biserică, unde să fii MAICA cea Mare, ca toţi să cânte: ALILUIA!

105

Icosul al 8-lea Şi, cu adevărat, Fiica cea mică a Pământului cea slabă şi

nebăgată în seamă, prin Iubirea cea Mare a Lui HRISTOS ca o „Împărăteasă” te întorci, ca MAICA Iubitoare a tuturor.

Bucură-te, Trandafirul Iubirii DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Fiica Logodită Cerului; Bucură-te, Fiica cea Dăruită Lui HRISTOS; Bucură-te, Fiica ce a Slujit pe ÎMPĂRATUL de SUS; Bucură-te, că i-ai plăcut ÎMPĂRATULUI; Bucură-te, că şi El Cinstea Împărătească ţi-a dat; Bucură-te, că în HAINA Scumpă te-a Îmbrăcat; Bucură-te, cea care „FIRE de SUS” te-ai făcut; Bucură-te, cea care „Sânge ceresc” ai câştigat; Bucură-te, că te-ai Înrudit cu Veşnicia; Bucură-te, că ai coborât Veşnicia şi la noi; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 9-lea Cine să spună Viaţa ta de Taină? Noi însă te ştim din cele ce le

faci pentru noi, cei în nevoi, care Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 9-lea Ne înspăimântăm cât de Sfântă este Viaţa ta şi cât de păcătoasă

este Viaţa noastră, dar ne plecăm şi la Îndreptarea ta alergăm. Bucură-te, Maica noastră, a celor în nevoi; Bucură-te, Mijlocitoarea preamilostivă; Bucură-te, miluirea necurmată; Bucură-te, tămăduirea amarelor noastre boli; Bucură-te, alungarea cumplitelor noastre duhuri rele; Bucură-te, mângâierea suferinţelor fără leac; Bucură-te, alinarea plânsului fără oprire; Bucură-te, oprirea vicleniilor omeneşti;

106

Bucură-te, îmblânzirea duşmanilor întunecaţi; Bucură-te, smerirea stăpânitorilor înfumuraţi; Bucură-te, MAICA noastră de toate Zilele; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 10-lea Cu toţi Călugării, mirenii, bărbaţi şi femei, copii şi bătrâni,

alergăm la tine, Sfânta noastră MAICĂ Paraschiva, că nimeni nu pleacă de la tine fără folos, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Numele tău Nume de mare Cinste s-a făcut, că mulţi îl poartă, ca DARURILE tale să fie cu ei.

Bucură-te, Numele MAICII noastre Ocrotitoare; Bucură-te, Numele cel DUHOVNICESC; Bucură-te, Numele Sfânt pentru toţi; Bucură-te, Numele Cinstei FECIOREŞTI; Bucură-te, Mireasa Naşterii de SUS; Bucură-te, MAICĂ-FECIOARĂ, Chipul Naşterii Curate; Bucură-te, că Naşti mai Întâi Iubirea de DUMNEZEU; Bucură-te, MAICĂ şi a Iubirii Omeneşti; Bucură-te, MAICĂ, Chipul Bisericii Lui HRISTOS; Bucură-te, MAICĂ, Chipul Iubirii în UNIREA a toate; Bucură-te, MAICA noastră cea Mare; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 11-lea Călugării şi Monahiile, Credincioşii toţi te au ca ICOANĂ de

mare Sfinţenie, unde RUGĂCIUNEA ta pentru noi este, cu adevărat, în cântarea de: ALILUIA!

107

Icosul al 11-lea Schituri, Mânăstiri şi Biserici au luat Cinstirea Numelui tău şi

Credincioşii la fel, şi aşa cu un glas te lăudăm. Bucură-te, Sfânta noastră Paraschiva cea Mare; Bucură-te, Sfânta noastră MAICĂ de aproape; Bucură-te, Povăţuitoarea noastră Duhovnicească; Bucură-te, apărarea noastră de tot răul; Bucură-te, şi alungarea insectelor şi jivinelor de tot felul; Bucură-te, apărătoarea de cutremure; Bucură-te, scăparea de foc; Bucură-te, Bucuria din toate întristările; Bucură-te, nădăjduirea noastră din tot timpul; Bucură-te, întărirea Credinţei noastre slăbite; Bucură-te, MAICA noastră cea Preaiubitoare; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 12-lea Multe sunt păcatele noastre, patimile şi slăbiciunile şi nu ne

lăsăm de păgânătăţile şi idolii ascunşi, dar cu puţina „Scânteie” ce ne-a mai rămas alergăm la tine, MAICA noastră preabună, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

La ICOANA ta pe noi înşine ne aducem şi, neîndrăznind să ridicăm Ochii, cu frunţile plecate, cu Mintea smerită, cu Inimi înfrânte, cerem Iubirea ta de MAICĂ.

Bucură-te, Nădejdea prin care nu ne pierdem; Bucură-te, Iubirea la care alergăm; Bucură-te, MAICA cea primitoare; Bucură-te, MAICA cea îngăduitoare; Bucură-te, MAICA cea ascultătoare; Bucură-te, Păzirea sihaştrilor;

108

Bucură-te, aprinderea râvnei călugăreşti; Bucură-te, îmblânzirea vrăjmaşilor; Bucură-te, scăparea de asuprirea celor răi; Bucură-te, Înţelepţirea tinerilor; Bucură-te, Creşterea bună a Copiilor; Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Paraschiva, Iubirea cea Mare

de DUMNEZEU!

Condacul al 13-lea O, MAICA noastră, Sfântă Paraschiva, primeşte puţina noastră

Cinstire şi nu te scârbi de slăbiciunea Credinţei ce o avem, şi ne Dăruieşte fiecăruia după a sa nevoie cele trebuitoare, că ne ai pe toţi la INIMA ta, ca să cântăm şi noi: ALILUIA!


109

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea


Visarion, Sofronie şi Oprea sunt Sfinţii Apărători ai Ortodoxiei în Ardeal. Stăpânirea habsburgică intenţiona o introducere forţată a catolicismului, dar s-a lovit de o rezistenţă neclintită a Credinţei Strămoşeşti autohtone. Au fost hărţuiri aprige uneori, până la jertfele Muceniceşti.


Tropar (glas 1) „Luptătorilor pentru Ortodoxie, ca nişte îngereşti trâmbiţe aţi

înviorat în suflete îndrăznirea mărturisirii Dreptei Credinţe şi, ca nişte înţelepţi propovăduitori, pe popor l-aţi hrănit cu dreaptă şi luminată învăţătură. Mari au fost ostenelile lucrării voastre, mare şi osârdia propovăduirii, mare a fost şi rodul luptei voastre drepte, pururea pomeniţilor ostaşi ai lui HRISTOS”.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de Dumnezeu: „Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1)


110

Condacul 1 Fericiţilor FII ai Neamului şi Pământului Românesc, Moşte-

nitorii Curaţi ai CREDINŢEI STRĂMOŞEŞTI, pe Voi, care şi Muceniceşte Credincioşia v-aţi arătat, după cuviinţă vă Cinstim:

Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Icosul 1 Nu au înţeles mulţi că Pământul şi Neamul Românesc sunt

totuna cu TRUPUL în care Sufletele şi Inimile noastre Trăiesc, BISERICĂ Sfântă, UŞA deschisă spre Cer, Scara pe care Coboară Însuşi DUMNEZEU şi noi Urcăm la El.

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Născuţi din TRUPUL Pământului Românesc;

Bucuraţi-vă, Moştenitorii Credinţei Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, cei Crescuţi din Sămânţa cea Bună; Bucuraţi-vă, cei Însămânţaţi în Pământul cel Roditor; Bucuraţi-vă, Grâul Curat din Ţarina Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Comorile cele dezgropate; Bucuraţi-vă, Mărgăritarele cele arătate; Bucuraţi-vă, Talanţii înmulţiţi; Bucuraţi-vă, Credincioşie de FII Preaiubiţi; Bucuraţi-vă, Ostăşie de Bărbăţie Sfântă; Bucuraţi-vă, neînfricată Virtute; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 2-lea Sfinte Visarioane cel cu DORUL DUMNEZEIESC, Sfinte

Sofronie cel Blând, Sfinte Oprea cel iute şi aprins, şi încă mulţi alţii, Credincioşi adevăraţi, cu toţii CREDINŢA STRĂBUNĂ aţi Apărat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

În Ardealul cuprins de străini, o „altă” credinţă se încerca să se aducă, pe care Sufletul şi Inima Românească nu o puteau primi, având SFINŢENIA STRĂMOŞEASCĂ Pecetluită pe Veci:

111

Bucuraţi-vă, Fiii vrednici ai Neamului; Bucuraţi-vă, Fiilor Credincioşi ai Sfinţeniei Moştenite; Bucuraţi-vă, Virtutea Moşilor-Strămoşilor; Bucuraţi-vă, FLORI de pe MORMINTELE Străbunilor; Bucuraţi-vă, POMI crescuţi din OSEMINTELE Străvechi; Bucuraţi-vă, Roade cu CHIPURILE lor Reînviate; Bucuraţi-vă, Seminţe de Ţarină Românească; Bucuraţi-vă, şi Secerătorii cei ostenitori; Bucuraţi-vă, şi Secerătorii ce aleg neghina; Bucuraţi-vă, Aleşii de la „răscrucile de vremi”; Bucuraţi-vă, Lucrătorii de Taină ai Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 3-lea Străina stăpânire prigoană aprigă a pornit împotriva Credinţei

Împământenite, şi multe dureri peste tot a pricinuit, dar Voi, Sfinţilor, în Nădejdea Lui HRISTOS nu aţi slăbit, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aşa Voi, Sfinţilor, Visarioane, Sofronie şi Oprea şi mulţi alţii, din tăcere aţi ieşit la MĂRTURISIREA Credinţei Străbune, de la un capăt la altul Ţara colindând.

Bucuraţi-vă, Mărturisitorii Întregului Ardeal; Bucuraţi-vă, neobosiţi Propovăduitori Apostoleşti; Bucuraţi-vă, că pe toţi i-aţi îndemnat la „Credincioşie neabătută”; Bucuraţi-vă, Apărătorii Locaşurilor Sfinte; Bucuraţi-vă, Apărătorii Bisericilor Străvechi; Bucuraţi-vă, Ocrotitorii Tradiţiilor Sfinţite; Bucuraţi-vă, Ocrotitorii Obiceiurilor Bune Împământenite; Bucuraţi-vă, PORT Românesc în toate; Bucuraţi-vă, PORT Românesc, de la îmbrăcăminte şi Grai; Bucuraţi-vă, Frumuseţea Românească; Bucuraţi-vă, Podoaba Strămoşească; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

112

Condacul al 4-lea Ca şi Proorocii cei Mari, Ilie, Ieremia şi Ioan Botezătorul, şi

Voi „GRĂITORII Credinţei Străbune” v-aţi făcut, cu înfricoşare şi mustrare pentru toţi care „uită” şi se leapădă de DREAPTA Credincioşie şi de Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Ca şi Poporul Evreu de demult, şi Poporul Românesc prin Voi a fost Apărat de „mincinoasele vrăjmăşii străine”, care Credinţa de Neam au vrut să o strice, şi aşa Sfinţi APĂRĂTORI v-aţi făcut.

Bucuraţi-vă, Proorocie Apostolească; Bucuraţi-vă, Noul Chip de Credincioşie Creştină; Bucuraţi-vă, că nu v-aţi temut de stăpânirile rele; Bucuraţi-vă, că pentru HRISTOS pe toate le-aţi Jertfit; Bucuraţi-vă, că aţi trecut prin toate primejdiile de moarte; Bucuraţi-vă, că v-aţi pus Viaţa pentru Turma Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, că aţi strigat tare la „lupii răpitori”; Bucuraţi-vă, că aţi strigat să vă audă toţi; Bucuraţi-vă, că s-au înspăimântat cei vicleni; Bucuraţi-vă, că au fugit de voi cei ucigaşi; Bucuraţi-vă, că aşa aţi biruit „sălbăticiunea” cea ascunsă; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 5-lea Poporul înfricoşat de stăpânirea străină nemiloasă avea nevoie

de Întărire şi încurajarea Voastră Sfântă, şi aşa cu toţii s-au strâns în Nădejdea cea Mare şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Aşa, Voi Sfinţilor, FIII cei Viteji v-aţi dovedit, următorii Virtuţilor Străbune, care Pământul şi Neamul au Apărat şi le-au Păstrat prin vitregiile vremurilor furtunoase.

Bucuraţi-vă, Bărbăţie de Neam Strămoşesc;

113

Bucuraţi-vă, Cinstea Străbună nepătată; Bucuraţi-vă, Vitejia străveche reînviată; Bucuraţi-vă, Zugravii ICOANEI Pământene; Bucuraţi-vă, Zugravii ICOANEI Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, Zugravii ICOANEI Sfinţeniei Româneşti; Bucuraţi-vă, SÂNGE de Neam Curat; Bucuraţi-vă, FII de vrednici PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, cei Aleşi tocmai la vremuri grele; Bucuraţi-vă, cei Aleşi tocmai la încercările vrăjmaşe; Bucuraţi-vă, Lauda şi Podoaba Românească; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 6-lea Nu înţelegeau străinii de ce cu atâta înverşunare se păstrează

Credinţa Strămoşească, că nu înţelegeau ADÂNCUL de Pământ şi Neam al Inimii Româneşti, cel din Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Taina FIRII de Neam este mai tare decât toate, şi în aceasta şi Voi Sfinţilor v-aţi arătat, şi cu adevărat Mărturisirea Voastră a biruit toată înşelăciunea străină.

Bucuraţi-vă, Dreapta Credinţă; Bucuraţi-vă, tăria din faţa stăpânitorilor; Bucuraţi-vă, neînfricarea în Mărturisire; Bucuraţi-vă, ostenelile cele Binecuvântate; Bucuraţi-vă, îndurările cele Sfinţite; Bucuraţi-vă, necazurile cele biruitoare; Bucuraţi-vă, suspinurile cele nădăjduitoare; Bucuraţi-vă, Lacrimile de Rugăciune cutremurătoare; Bucuraţi-vă, priviri peste prăpăstiile lumii; Bucuraţi-vă, vederea adânc pătrunzătoare; Bucuraţi-vă, Sfinţilor cu DARURILE Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

114

Condacul al 7-lea Peste tot aţi Propovăduit, în osteneli şi primejdii, ca Dreapta

Credinţă Strămoşească să nu fie distrusă de străini, şi aşa pe toţi i-aţi întărit să rămână neabătuţi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Prigoană grea s-a dezlănţuit, că furia vrăjmaşă nemiloasă s-a dovedit, dar Voi şi cu mai multă Dăruire de Jertfă v-aţi arătat, în Păstrarea Sfinţeniei neclintite.

Bucuraţi-vă, Puterea Credincioşiei Sfinte; Bucuraţi-vă, Taina Virtuţii; Bucuraţi-vă, îndrăznirea Nădejdii; Bucuraţi-vă, neclintirea Sfinţeniei; Bucuraţi-vă, Piatra de Temelie a Casei; Bucuraţi-vă, Stânca pe care stă Biserica; Bucuraţi-vă, Apa ce udă necontenit pământul; Bucuraţi-vă, Izvorul ce nu seacă niciodată; Bucuraţi-vă, Seminţele mereu Semănate; Bucuraţi-vă, Răsadurile mereu crescute; Bucuraţi-vă, Rodurile nelipsite; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 8-lea Bătuţi şi ameninţaţi, închişi şi chinuiţi, cu Bucurie Muceni-

cească Jertfire aţi primit, ca Lucrători de Taină ai Lui HRISTOS pentru lumea Sa în nevoi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Este înspăimântătoare Jertfirea Mucenicească şi mulţi cu frică s-au ascuns, dar Voi cu Bărbăţie şi Glas Mare aţi strigat MĂRTU-RISIREA cea Sfântă, de se mirau muncitorii.

Bucuraţi-vă, Bărbăţie neîmpuţinată; Bucuraţi-vă, Vitejie de Credinţă;

115

Bucuraţi-vă, Tărie de Neam; Bucuraţi-vă, Taină de Mucenicie; Bucuraţi-vă, Taină doar a Jertfei; Bucuraţi-vă, Taină ce cuprinde deodată Cerul şi Pământul; Bucuraţi-vă, Mucenicii cei Fericiţi; Bucuraţi-vă, Mucenicii cei Binecuvântaţi; Bucuraţi-vă, Chip de PRINOS; Bucuraţi-vă, Chip de Prescură pentru TRUPUL Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, DARURILE aduse la ALTARUL DUMNE-

ZEIESC; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 9-lea

Aşa, Biserica Străbună Românească în Voi a găsit pe Apărătorii cei Viteji şi neclintiţi, şi aşa temelie şi stâlpi şi ziduri în faţa vrăjmaşilor v-aţi făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Cu adevărat, străinii ca de nişte ziduri tari s-au lovit şi nu au mai putut trece să strice ALTARUL Preasfânt al Inimii Străbune, în care este toată Viaţa acestui Pământ, TRUPUL de Taină şi Biserică peste vremi.

Bucuraţi-vă, Pământul cel Sfinţit; Bucuraţi-vă, Pietrele ce rămân după curgerea vremurilor; Bucuraţi-vă, Făcliile puse la Înălţimi; Bucuraţi-vă, Luminile de pe Mormintele Părinteşti; Bucuraţi-vă, Lumânările ce ard la Sărbători; Bucuraţi-vă, Lumânările din Policandrul Bisericii; Bucuraţi-vă, Lumânările din Sfântul. ALTAR; Bucuraţi-vă, ICOANELE de la Iconostasul Eroilor; Bucuraţi-vă, ICOANELE cu Vopselele Muceniceşti; Bucuraţi-vă, ICOANELE de ÎNCHINARE pentru Urmaşi; Bucuraţi-vă, POMELNIC înscris pentru Vecie; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

116

Condacul al 10-lea Temniţă grea şi nespuse dureri aţi îndurat, dar nu v-aţi slăbit

râvna şi Credincioşia, pentru care şi noi vă luăm ca ICOANELE Vii ale Jertfei Dreptei Credinţe Strămoşeşti, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Drum lung şi greu până la Viena aţi făcut, la stăpânirea împă-rătească Dreptatea să găsiţi, dar în zadar v-aţi ostenit, că făgăduin-ţele străine neîmplinite au rămas.

Bucuraţi-vă, Dreptatea câştigată cu Sânge; Bucuraţi-vă, Adevărul recunoscut după Jertfire; Bucuraţi-vă, Sfinţenia cea după moarte; Bucuraţi-vă, Inimile Dragostei tăcute; Bucuraţi-vă, Inimile Dragostei nearătate; Bucuraţi-vă, Suflete mai tari decât Trupul; Bucuraţi-vă, Trupuri mai tari decât Firea; Bucuraţi-vă, Firea mai tare decât carnea; Bucuraţi-vă, Pământ mai tare decât materia; Bucuraţi-vă, materie Sfinţită de HAR; Bucuraţi-vă, Chipurile Întregi de Om-Chipul Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 11-lea Jertfele Voastre ne sunt LUMINĂ de Dreaptă Credinţă, care

mereu va arde în Candelele ICOANELOR noastre Strămoşeşti, în Pomenirea neîncetată şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Fericiţilor Iubitori de DUMNEZEU şi de Credinţa Sa neabătută, Fericită este şi Pomenirea noastră, prin care vă Rugăm să ne apăraţi şi pe noi de amăgirile credinţelor străine:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor de Inimă Românească;

117

Bucuraţi-vă, Simţire de Neam Strămoşesc; Bucuraţi-vă, Lumina peste neguri de vremi; Bucuraţi-vă, Lumina din nopţile furtunoase; Bucuraţi-vă, Ocrotitorii în prigoniri; Bucuraţi-vă, Apărătorii de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; Bucuraţi-vă, sprijinirea în slăbiciuni; Bucuraţi-vă, încurajarea în deznădejdi; Bucuraţi-vă, şoaptele cele de Taină; Bucuraţi-vă, Înţelepciunea din Adânc; Bucuraţi-vă, Priceperea doar a Sfinţeniei; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

Condacul al 12-lea Ostenelile voastre s-au sfârşit şi, în Odihna cea Veşnică de

acum fiind, vă Bucuraţi de Biruinţa cea Sfântă pe care aţi Lucrat-o pentru Neamul şi Pământul Strămoşesc, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Nu încetaţi, o, Sfinţilor, să ne ajutaţi şi pe noi în multele nevoi, că suntem încă prigoniţi de multe vrăjmăşii ascunse, şi aşa să ne Păstrăm Credinţa cea Dreaptă şi OSEMINTELE Sfinte ale acestui Pământ să le Păzim, ca adevăraţi Fii şi Urmaşi.

Bucuraţi-vă, Nume de ICOANE; Bucuraţi-vă, Nume de Candele veşnic aprinse; Bucuraţi-vă, Nume înscrise pentru Veşnicie; Bucuraţi-vă, Pomenirea cea cu Toţi Sfinţii Români; Bucuraţi-vă, Făcliile Sărbătorilor noastre; Bucuraţi-vă, Luminile de pe Mormintele Părinteşti; Bucuraţi-vă, şi ai Bisericii Fii de Cinste; Bucuraţi-vă, Aleşii Bisericii Străbune; Bucuraţi-vă, Chipurile ce mereu se Oglindesc din Cer; Bucuraţi-vă, Chipurile care mereu se ARATĂ pe Pământ; Bucuraţi-vă, Chipurile RAIULUI Viitor; Bucuraţi-vă, Fericiţilor Fii ai Sfintei Credinţe Strămoşeşti!

118

Condacul al 13-lea O, Fericiţilor Mărturisitori ai Credinţei Străbune, Fii adevăraţi

ai Neamului şi Pământului, Fiii BISERICII, însăşi INIMA Credincioşiei de Adânc, primiţi şi Cinstirea noastră, prin care şi noi Ajutorul cel Sfânt să avem, în Cântarea de: ALILUIA!


119

Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov


Este Unul dintre cei mai IUBIŢI Sfinţi. Sfântul Dimitrie cel Nou, smeritul Monah din ţinuturile Basarabovului, ajunge Marele PĂRINTE, SFÂNTUL Capitalei Româneşti, Omul Lui DUMNE-ZEU, recunoscut de toţi şi aşa, în Cinstirea cea după cuviinţă. Orânduirea DUMNEZEIASCĂ face ca tocmai „Blândul Dimitrie” să fie „TĂRIA cea Sfântă” în faţa tuturor vrăjmăşiilor aprige şi nemiloase, ce furtunoase adesea năvălesc. Este şi Sfântul de INIMĂ al tuturor Credincioşilor, ce au nevoie de IUBIREA cea Mare PĂRINTEASCĂ, ultima scăpare şi liman. Caracterul său este tocmai această PREAIUBITOARE IUBIRE de Braţe PĂRINTEŞTI.


Troparul (glas 8) „Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după CHIP, că

luând Crucea ai urmat lui HRISTOS şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu Îngerii împreună se bucură, Cuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău”.


„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” (Glas 8)

120


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Ca cel ce ai Iubit pe DUMNEZEU Chipul IUBIRII ai luat, că

Inima în CHIPUL cel Mare ţi s-a Prefăcut, în CHIPUL cel mai de SUS, CHIPUL de PĂRINTE, Taina Lui DUMNEZEU, şi aşa după cuviinţă şi noi Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele PĂRINTEŞTI Preaiubitoare!

Icosul 1

Fericite sunt Neamul şi Pământul unde Fiii săi Moştenirea cea Sfântă o Plămădesc şi în Răsadurile cele Bune o Cresc, şi se fac Grădina de Rai unde DUMNEZEU şi Lumea se ÎNTÂLNESC şi Chipul de ICOANĂ Împlinesc.

Bucură-te, Chipul cel Sfânt, Crescut din Pământ; Bucură-te, Chipul cel Sfânt coborât din Cer; Bucură-te, Taina Sfinţeniei pământene; Bucură-te, Taina Binecuvântării lumii; Bucură-te, Plămada cea Bună; Bucură-te, Creşterea curată; Bucură-te, Bucuria Rodului Împlinit; Bucură-te, Sămânţă fără neghină; Bucură-te, Ţarină ce are Comoara ascunsă; Bucură-te, Mărgăritarul cumpărat cu mare preţ; Bucură-te, Talantul înmulţit; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele

PĂRINTEŞTI Preaiubitoare!

Condacul al 2-lea Din Basarabov Monah iscusit după nevoinţele prin care

patimile ai biruit şi Inimă ce a „ÎNCĂPUT pe HRISTOS” ai

121

dobândit, ai fost Ales ca PĂRINTELE cel Mare tu, cel smerit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Multe şi felurite sunt DARURILE Revărsării DUMNE-ZEIEŞTI şi minunate sunt şi Chipurile ce le Primesc, Chipurile Sfinte ale lumii, prin care DUMNEZEU cu Făptura Sa se UNEŞTE.

Bucură-te, Mlădiţă din VIA Lui HRISTOS; Bucură-te, Mărgăritarul dezgropat din pământ; Bucură-te, Comoară din Ţarină; Bucură-te, Lucrarea de DAR pentru lume; Bucură-te, şi Lucrarea lumii spre cele Sfinte; Bucură-te, albia de jos pentru APA de SUS; Bucură-te, Izvorul prin care curge APA Vieţii; Bucură-te, udarea uscăciunii sufleteşti; Bucură-te, şi udarea uscăciunii trupeşti; Bucură-te, Căldura Creşterii Duhovniceşti; Bucură-te, coborârea LUMINII din înălţimi; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 3-lea Fără grăire este Taina, cum Virtutea unui Neam şi Pământ, în

câte o „Făptură Aleasă se adună” şi aşa, Sfinte Dimitrie, tu, cel „mic şi plăpând”, devii „Bărbatul cel minunat”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aşa, Sfinte Dimitrie, în tine HRISTOS, văzând Curăţia ta, a strâns tot ce a fost mai Sfânt din Moştenirea Neamului şi un „Chip de mare Cinstire” a „zugrăvit” pentru Lucrarea Sa în lume.

Bucură-te, Alesul Moştenirii Sfinte; Bucură-te, Vasul DARURILOR DUMNEZEIEŞTI pentru lume;

122

Bucură-te, prin care Virtutea s-a mărit; Bucură-te, prin care şi mai mult s-a împodobit; Bucură-te, cel Iubit de DUMNEZEU; Bucură-te, şi tu, Iubitorule de DUMNEZEU; Bucură-te, UNIREA Tainelor de SUS şi de jos; Bucură-te, Chipul Asemănării DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, OCHIUL Ceresc peste lume; Bucură-te, un Fiu al Omului de la „răscruce de vremi” Bucură-te, un Om al Lui DUMNEZEU la „hotar de timpuri”; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 4-lea Din tinereţe doritor de cele Sfinte, ai lăsat satul Basarabov şi

Viaţa Monahicească ai luat, apoi Pustnicia de pe Râul Lom, unde te-ai nevoit până ce Firea în Sfinţenie ţi s-a prefăcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Iubirea ta cea mare pentru HRISTOS te-a prefăcut în cele „peste fire” şi aşa „Chipul cel Duhovnicesc” ai câştigat, ca Om Ceresc în Trup pământesc.

Bucură-te, Vieţuire peste cele trupeşti; Bucură-te, că ai stăpânit toate patimile; Bucură-te, că ai biruit pe demonul întunericului; Bucură-te, că ai ieşit din văpaia ispitelor; Bucură-te, că prin veghere Sfinţenia ţi s-a Dăruit; Bucură-te, că ai trecut peste „hotarul lumii”; Bucură-te, că ai pătruns în cele din Adânc; Bucură-te, că ai curăţat din fire urmele păcatului; Bucură-te, că te-ai spălat de întinăciunea veche; Bucură-te, că şi moartea ai biruit; Bucură-te, că toate ale trupului ţi s-au supus; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


123

Condacul al 5-lea Smerit ai vrut să rămâi şi aşa, neştiut, între două Pietre ţi-ai

lăsat Trupul, care prin DARUL Sfânt nu ţi s-a stricat şi neputrezit a rămas, că Lucrarea Lui DUMNEZEU cu tine încă a rămas, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Iubirea ta cea Mare de DUMNEZEU şi Iubirea pentru Făpturile lumii ţi-a crescut, şi aşa ai devenit un Adevărat PĂRINTE, la care să alerge toţi cei în nevoi.

Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU şi de Făptură, în Unire; Bucură-te, Taină la care toţi trebuie să ajungă; Bucură-te, că prin osteneli aceasta ai câştigat; Bucură-te, că de Însuşi HRISTOS ţi s-a Dăruit; Bucură-te, Drumul Vieţii Împlinit; Bucură-te, Calea Vieţii deschisă spre Cer; Bucură-te, calea pământească trecută „peste hotar”; Bucură-te, Firea Omenească Înduhovnicită; Bucură-te, Firea ajunsă la cele „peste fire”; Bucură-te, Suflet mai tare ca trupul; Bucură-te, Trup mai tare decât carnea; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 6-lea Pentru noi eşti Părintele cel Mare de Neam şi Pământ

Strămoşesc, şi de aceea Însuşi DOMNUL HRISTOS te-a Ales să ne fii scăparea şi limanul Părintesc, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Din Păstorul cel mic al satului Basarabov, ai fost chemat la PĂSTORIA cea Mare, la Slujirea cea grea, că a Văzut DUMNE-ZEU Inima ta Mare ce poate împlini LUCRAREA Sa.

124

Bucură-te, Smerenie ridicată la Înălţime; Bucură-te, Smerită Slujire în Cinstea de SUS; Bucură-te, DAR de Preţ pentru noi; Bucură-te, DARUL Milostivirii DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Darul Ceresc; Bucură-te, Bucuria noastră în nevoi; Bucură-te, Bucuria la care mereu alergăm; Bucură-te, Mângâierea nelipsită; Bucură-te, alinarea cea de peste toate; Bucură-te, limanul de Nădejde; Bucură-te, PĂRINTELE nostru, PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 7-lea Ca neputincioşi şi în nevoi, mai mult la Minunile tale jinduim

şi iertare cerem, că în loc să te lăudăm, durerile noastre le plângem, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Sfinţenia ta de adânc doar DUMNEZEU o ştie, că după Măsura acesteia cu DARURILE Sale te-a Încununat, din care şi noi bem ca dintr-un Izvor răcoros.

Bucură-te, IUBIREA aplecată spre noi; Bucură-te, Revărsare de DARURI peste lume; Bucură-te, că prin tine LUCREAZĂ Însuşi HRISTOS; Bucură-te, scăparea noastră necontenită; Bucură-te, tărie de veghe şi Credinţă; Bucură-te, Pază şi Sfântă Apărare; Bucură-te, PĂRINTELE la care ne întoarcem mereu; Bucură-te, PĂRINTE care Primeşti pe Fiii risipitori; Bucură-te, Iertare şi Milostivire; Bucură-te, Mustrare şi îngăduinţă;

125

Bucură-te, IUBIRE ce copleşeşte totul; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 8-lea Găsit în Apele Râului Lom, cu Trupul Întreg şi Nestricat, dus

în Basarabov şi apoi la Bucureşti, de acum te avem „COMOARĂ de SFINTE MOAŞTE”, în necontenita Cântare de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Cerul prin tine de acum stă coborât peste noi, că Însăşi BINECUVÂNTAREA Lui HRISTOS peste tine este, şi aşa şi noi de aceasta ne învrednicim.

Bucură-te, Cer coborât pe Pământ; Bucură-te, Mireasmă Îngerească; Bucură-te, Sicriu cu Sfinte MOAŞTE; Bucură-te, CHIVOT de Sfinţenie; Bucură-te, Sfinte MOAŞTE, Chip de „Adormire Sfântă”; Bucură-te, Sfinte MOAŞTE, rămânerea încă în lume; Bucură-te, că din Cer mereu cobori pe pământ; Bucură-te, DAR de care toţi ne folosim; Bucură-te, izbăvitorul nostru de temeri; Bucură-te, oprirea vrăjmăşiilor crude; Bucură-te, cel ce ne scapi de tot necazul; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 9-lea COMOARĂ de SFINŢENIE în Catedrala Patriarhală a

Bucureştiului te avem, unde Candelă de LUMINĂ nestinsă ne eşti, Mir de tămăduiri şi mai ales, „IUBIREA necuprinsă de PĂRINTE”, în Cântarea de: ALILUIA!

126

Icosul al 9-lea O, de am înţelege că IUBIREA de PĂRINTE este CHIPUL de

unde toate încep şi toate se opresc în nesfârşită NAŞTERE, cu adevărat te-am Cinsti după cuviinţă şi pe tine, „SFÂNTUL de Inimă” al nostru.

Bucură-te, Înger Omenesc; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU cel Ales; Bucură-te, cel care plângi şi te Rogi neîncetat pentru lume; Bucură-te, spaima demonilor bântuitori; Bucură-te, alungarea duhurilor pătimaşe; Bucură-te, vădirea înşelăciunilor necurate; Bucură-te, tămăduirea de toată boala; Bucură-te, curăţirea de toată întinăciunea; Bucură-te, sprijin celor neputincioşi; Bucură-te, al Mamelor Ocrotitor; Bucură-te, şi al Copiilor Iubit PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 10-lea Adus în Bucureşti, Capitala Ţării, Tu, „Blândeţea Cea

DUMNEZEIASCĂ”, te faci „PUTEREA Cea SFÂNTĂ” a Pămân-tului Românesc, PUTEREA de care este nevoie faţă de vrăjmăşiile ascunse, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Peste Neamul şi Pământul Românesc, multe răutăţi au trecut şi încă mai trec, şi doar SFINŢENIA FIILOR celor Aleşi mai Biruieşte „uciderea ascunsă”.

Bucură-te, Chipul Credinţei peste toate; Bucură-te, şi sabie de Taină; Bucură-te, Mâna Milostivirii; Bucură-te, şi Toiag de certare; Bucură-te, şi Toiag de pază;

127

Bucură-te, Minunea Pământului; Bucură-te, Răsadul pururea verde; Bucură-te, că în PALMELE Tale porţi CHIVOTUL Ţării

ROMÂNEŞTI; Bucură-te, că la Pieptul tău îl ţii; Bucură-te, că din Braţele tale nimeni nu ne mai poate lua; Bucură-te, că aşa BINECUVÂNTAREA DOMNULUI este şi

peste noi; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 11-lea Aşa, Sfinte Cuvioase Dimitrie, ne eşti Zid şi Turn neclintit,

reazem şi APĂRĂTOR de toate vicleşugurile, şi aşa tot Poporul la tine priveşte ca la un „Liman de Mântuire”, în Nădejdea şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Cu toţii Cântări şi Cinstiri îţi aducem, îndeosebi pentru IUBIREA Ta cea Mare de PĂRINTE, la care toţi pot alerga şi găsi alinarea tuturor nevoilor.

Bucură-te, Bucuria întristaţilor; Bucură-te, Nădejdea Viitorului; Bucură-te, Limanul cel DUMNEZEIESC; Bucură-te, Glasul de Taină al DOMNULUI HRISTOS; Bucură-te, Şoapta PREASFÂNTULUI DUH; Bucură-te, Luminarea Minţilor; Bucură-te, despietrirea Inimilor; Bucură-te, oprirea plânsurilor; Bucură-te, DAR pentru fiecare lipsă; Bucură-te, DAR pentru fiecare nevoie; Bucură-te, RUGĂCIUNE, ALTARUL Lumii; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


128

Condacul al 12-lea Te-a DĂRUIT DUMNEZEU să fii „FĂCLIA DUMNE-

ZEIASCĂ” de pe dealul Ţării Româneşti, de unde să LUMINEZE peste toate răutăţile ca şi peste toate BUCURIILE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

ŢARA ROMÂNEASCĂ Ţie ţi s-a ÎNCREDINŢAT, Blândule PĂSTOR, care în MAREA IUBIRE de PĂRINTE o PĂZEŞTI, şi cu DARUL pe care îl ai o faci cu adevărat „STAULUL Lui HRISTOS”.

Bucură-te, Avraam al Ţării ROMÂNEŞTI; Bucură-te, că la „SÂNUL” Tău sunt toţi Credincioşii; Bucură-te, cel ca Moise, ieşit din egiptul străin; Bucură-te, cel ca Ilie, venit la Curtea Domnească; Bucură-te, cel ca Ioan Botezătorul, neînfricatul mustrător; Bucură-te, PAZĂ la ALTARUL Străbun; Bucură-te, Slujitorul cel de toată Credincioşia; Bucură-te, Fiul cel Vrednic al Neamului; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU îndeosebi Ales; Bucură-te, Stâlpul Ortodoxiei din MIJLOCUL ŢĂRII; Bucură-te, PIATRA de ridicare şi cădere a vremurilor; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Dimitrie Basarabov, Braţele


Condacul al 13-lea Prin SFINŢI se mai ţine lumea de la pieire, şi mai ales prin

SFINTELE MOAŞTE şi MORMINTELE de Taină ale PĂRIN-ŢILOR IUBITORI de DUMNEZEU, asemenea fiind şi Tu, Sfinte DIMITRIE, pentru Neamul şi Pământul ROMÂNESC, în BINE-CUVÂNTAREA de SUS şi IZBĂVIREA de tot răul, în Cântarea de: ALILUIA!



129

Rugăciune

O, BRAŢE PĂRINTEŞTI Preaiubitoare, Sfinte DIMITRIE, ţine la PIEPTUL Tău CHIVOTUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, PRINOS de-a pururea adus IUBIRII Lui DUMNEZEU şi totodată Iubirii de Neam şi Pământ STRĂMOŞESC, că aşa de nimic nu ne vom mai teme, că cine să ne mai „fure” din BRAŢELE Tale? Şi în nevoile noastre, cu aceeaşi IUBIRE ne primeşte, ca să Cântăm cu glas mare:

Bucură-te, BUCURIA noastră, BRAŢELE PĂRINTEŞTI PREAIUBITOARE!

131

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ

prăznuire la 15 noiembrie Sfântul Cuvios Paisie Velicikovschi, cunoscut prin rolul său

deosebit în „revigorarea” Vieţii mistice monahiceşti în special, prin reînvierea „tradiţiilor isihaste”. Originar din Rusia, de neam din mai multe spiţe (şi român şi rus şi evreu), Fiu de Preot, îşi alege Viaţa Călugărească, trece prin Valahia (pe la Sfântul Vasile de la Poiana Mărului), ajunge la Muntele Athos şi apoi spre bătrâneţe se întoarce în Valahia-Moldova, unde la Mânăstirea Neamţ îşi „Împlineşte Chipul de Părinte Duhovnicesc” al timpurilor noi. Este cunoscut prin traducerile Filocalice şi prin mulţimea de Ucenici Înduhovniciţi, care „re-întemeiază” Viaţa Duhovnicească atât în Valahia, cât şi în Rusia, şi chiar mai mult. Vestita „Optina” din Rusia şi apoi alte Mânăstiri, prin „curentul Paisian”, ajung la o „re-întemeiere” de Viaţă Duhov-nicească atât pentru Mânăstiri, cât şi pentru „lumea laică”. Acest Paisie devine un adevărat „hotar” între „vechi şi nou”, dar care le dă „Chipul cel Sfânt” la ambele. Este Sfântul ce „păstrează Chipul Sfinţilor Părinţi de demult” şi totodată dă un „impuls nou unei Noi Duhovnicii, deschise lumii celei în „prefacere”. „PERSONA-LITATEA” Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ este încă puţin evidenţiată. Cinstirea sa de cei Credincioşi, şi mai ales de „mistici şi doritori de Duhovnicie”, este frecventă.


Tropar (glas 2) „Străin fiind pe pământ, ai dobândit Patria Cerească, pe cei

credincioşi învăţându-i, preacuvioase Părinte Paisie, nevoitor al Filocaliei, să-şi înalţe mintea către DUMNEZEU şi din inimă să

132

strige către El: Doamne IISUSE HRISTOASE, Fiul lui DUMNE-ZEU, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”.


„Toate Tainele tale sunt mai presus de cuget...” (Glasul 2)


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Celui ce te-ai învrednicit de Chipul de Taină al Sfinţilor

Părinţi, ţie, Părintelui nostru Paisie de la Neamţ, cinstire ţi-aducem după datorie, ca şi noi să fim printre Fiii tăi Duhovniceşti ce-ţi stau cu evlavie înainte, cântând:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de Taină al Sfinţilor Părinţi!

Icosul 1

DUMNEZEU ATOTVĂZĂTORUL, ştiind Iubirea ta curată şi dorirea spre cele de Sus, a revărsat DARUL Său din plin, ca să rodeşti cu adevărat POMUL Ceresc pe pământ.

Bucură-te, încă o Iubire de DUMNEZEU în lume; Bucură-te, cele de jos ce se urcă la cele de Sus; Bucură-te, Făptură ce se ÎNCHINĂ ZIDITORULUI; Bucură-te, moştenirea lumii ce se face DAR Lui HRISTOS; Bucură-te, mlădiţă Sfântă printre spinii pământului; Bucură-te, Pom Roditor în ţarina uscată a lumii; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de

Taină al Sfinţilor Părinţi!

Condacul al 2-lea Ca un Cerb ai alergat prin hăţişurile lumii şi nu te-ai oprit decât la

limanurile de Taină, unde auzeai Cântarea Cerească de: ALILUIA!

133

Icosul al 2-lea Ai ieşit din Patria ta ca să te întorci cu Lumina Aprinsă, din

care să se nască DARUL Cel DUMNEZEIESC. Bucură-te, tinereţe mai înţeleaptă decât bătrâneţea; Bucură-te, DAR ce a Crescut nenumărate DARURI; Bucură-te, Şoapta CHEMĂRII Lui HRISTOS; Bucură-te, Văpaia râvnirii DUHULUI PREASFÂNT; Bucură-te, Lucrarea Duhovnicească a Credinţei; Bucură-te, îndrăzneala Nădejdii neclintite; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 3-lea Ai ieşit din vâltoarea lumii şi te-ai aruncat în MAREA cea

Duhovnicească, unde te-ai luptat cu dârzenie împotriva duhurilor răutăţii, cântând: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Piedici şi amare îndoieli trebuiau trecute la fiecare pas, dar de fiecare dată le-ai biruit cu Vederea peste toate a Credinţei şi Iubirii neîmpuţinate.

Bucură-te, Credinţă, PUTEREA cea mare; Bucură-te, Iubire, decât toate mai tare; Bucură-te, Vederea de DUH pătrunzătoare; Bucură-te, Glasul CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC; Bucură-te, Închinarea la ALTARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Ucenic şi Slujitor al Celor Sfinte; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 4-lea Mult ai căutat un Povăţuitor, luptându-te cu toate îndoielile

tinereţii, nădăjduind în călăuzirea cea sfântă, cântând Lui DUMNEZEU: ALILUIA!

134

Icosul al 4-lea Însăşi Mama ta, la început fără înţelegere, se luminează de

râvna ta monahicească, urmându-ţi apoi Îngerescului Chip. Bucură-te, că de lanţurile lumii te-ai dezlegat; Bucură-te, către Cer privitorule; Bucură-te, că pe însăşi Mama ta ai câştigat-o; Bucură-te, de DORUL DUMNEZEIESC învăpăiat; Bucură-te, cel ce din cuptorul patimilor ai ieşit; Bucură-te, de FOCUL DUHULUI aprins; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 5-lea Iubirea de DUMNEZEU creştea odată cu tinereţea ta,

nevoindu-te cu multe osteneli a Urma DUMNEZEIESCULUI MÂNTUITOR, veselindu-te în PREASFÂNTUL DUH, cu închi-narea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Ochii Sufletului ţi se luminau tot mai mult peste cei trupeşti şi ICOANA DOMNULUI HRISTOS ţi se întipărea tot mai mult în toată Fiinţa, încât nimic nu te mai putea împiedica a-i Urma Lui.

Bucură-te, Suflet al Iubirii curate; Bucură-te, trup al nevoinţelor sfinte; Bucură-te, Duh al Chipului Sfinţilor; Bucură-te, al Monahilor de demult Următor; Bucură-te, descoperirea Tainei Vieţii Duhovniceşti; Bucură-te, dezgroparea Mărgăritarului din ţarina lumii; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 6-lea Ai călătorit peste hotare şi ai trecut prin multe locaşuri, peşteri,

schituri şi mânăstiri, şi ai cules „Mierea” Duhovnicească, ca tu

135

însuţi apoi să izvorăşti „APA cea Limpede a Vieţii întru HRISTOS”, cântând: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Stareţul Sfânt Vasile de la Poiana Mărului, din Moldova, odată cu tunderea în Chipul Monahicesc, ţi-a insuflat şi din DUHUL de Taină al Sfinţilor Părinţi de demult, cărora ai devenit Urmaş asemănător.

Bucură-te, că înaripat de Chipul Sfinţilor Părinţi, până în Mun-tele Athos ai zburat;

Bucură-te, că ai aprins LUMINA în multe locuri stinsă; Bucură-te, Făclie ce întunericul a risipit; Bucură-te, că Chipul Îngeresc din nou l-ai arătat strălucit; Bucură-te, că Cerul de Pământ l-ai apropiat; Bucură-te, că duhurile rele le-ai depărtat; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 7-lea Nici lipsurile sărăciei, nici neputinţele şi nici boala nu mai

puteau opri „învăpăierea de DUH” pe care ai câştigat-o, veselindu-te peste toate în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Dacă la început căutai „liniştea şi singurătatea”, acum ca un „Nou Chip al Sfinţilor Părinţi” ai devenit tu însuţi un Stareţ al multor Ucenici.

Bucură-te, Pom ce a Rodit din abundenţă; Bucură-te, Roadă ce hrăneşte pe toţi; Bucură-te, Lumină ce nu mai poate sta ascunsă; Bucură-te, călăuzire iscusită; Bucură-te, Rugăciune pământească ce ajunge la Cer; Bucură-te, Slujirea ALTARULUI dintre Cer şi Pământ; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


136

Condacul al 8-lea Tu însuţi ai descoperit că Taina Chipului Călugăresc nu este

numai „liniştea şi dezlipirea de cele lumeşti”, ci şi „ADUNAREA lumii ca BISERICA VIE a Lui HRISTOS”, care să cânte: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Aşa, te-ai făcut PĂSTOR al ADUNĂRII-BISERICII Lui HRISTOS, încât tot mai mulţi alergau cu grăbire la „Staulul Mântuirii”.

Bucură-te, Păstor cu dulce glas chemător; Bucură-te, Păstor al CHIPULUI Lui HRISTOS; Bucură-te, Păstor Următor PĂSTORULUI DUMNEZEIESC; Bucură-te, Păstor ce nu pierzi pe nimeni; Bucură-te, Păstor ce ne aperi de toţi lupii ucigători; Bucură-te, Păstor ce porţi pe Umeri Oile cele pierdute; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 9-lea Chipul Mânăstiresc a devenit totodată „Sihăstrie Duhovni-

cească” şi ADUNAREA BISERICII Lui HRISTOS, încât cu uimire Cerul şi Pământul se Întâlneau, Îngerii cu cele de jos se Vedeau, în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Pe Urmele Sfinţilor de demult ai călătorit cu multe osteneli şi te-ai învrednicit de DARURILE lor cele de Taină, din care şi noi ne Împărtăşim.

Bucură-te, al Sfântului Antonie cel Mare ascultător; Bucură-te, al Sfântului Pahomie râvnitor; Bucură-te, reînvierea Tebaidei de demult; Bucură-te, Pustnic şi Stareţ totodată; Bucură-te, Rugăciune neîncetată şi în mijlocul lumii;

137

Bucură-te, şi Lucrarea Duhovnicească laolaltă; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul la 10-lea Doritor să zugrăveşti Chipul Sfinţilor Părinţi ca ICOANE la

care să se plece tot Capul, ai descoperit Taina „Cuvintelor şi Învăţăturile” lor ca vopselele din care se pot Reînvia DARURILE cele Duhovniceşti, ca şi noi să cântăm: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

CARTEA VIEŢII a FIULUI Lui DUMNEZEU este ICOANA DUMNEZEIEŞTII IUBIRI şi „Cărţile Sfinţilor” sunt „Icoanele Iubirii de Făptură”, care astfel împodobesc ALTARUL şi BISERICA VIE a Lui HRISTOS.

Bucură-te, Închinătorule de Taină; Bucură-te, Cinstitorul ICOANELOR Sfinte; Bucură-te, Zugravul ICOANELOR uitate; Bucură-te, Redescoperitorul CĂRŢII VIEŢII; Bucură-te, Primitorule al DARURILOR Învăţăturii Preasfinte; Bucură-te, Noule Cuvântător; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 11-lea La Început a fost CUVÂNTUL-DUMNEZEU şi CUVÂNTUL

Trup S-a făcut şi Trupul ICOANĂ S-a făcut şi ICOANA s-a făcut LUMINA CUVÂNTULUI şi LUMINA iarăşi se întoarce în CUVÂNTUL de Taină: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Zi şi noapte ai aprins Candela CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC, şi în Uleiul Învăţăturilor Sfinţilor Părinţi ne-ai dat şi nouă „LUMINA Cărţilor” de „VIAŢĂ dătătoare”.

138

Bucură-te, Noule Scriitor al CĂRŢILOR SFINTE; Bucură-te, cel învăpăiat de DUHUL GRĂIRII CUVÂNTULUI; Bucură-te, că ai făcut din Chipul CĂRŢII Chip de ICOANĂ; Bucură-te, Făclia SCRISULUI Duhovnicesc; Bucură-te, CANDELA Cărţilor Sfinţilor; Bucură-te, că ai făcut din Chipul Călugăresc „Chipul Învăţă-

turilor Sfinte”; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 12-lea Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, DARUL cel Primit de la

FĂCĂTORUL DUMNEZEU a Rodit din plin în ţarina Vieţii tale, din care şi noi ne Hrănim, cântând: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Chipul Iubit Monahicesc, Chipul Îngeresc al Omului, iată că l-ai Împodobit cu „HAINA Cerească” a Lui HRISTOS, ca un adevărat Împlinitor al Menirii pământeşti.

Bucură-te, că din Mânăstirea Neamţ ai făcut BISERICA Scrierilor Sfinte;

Bucură-te, Chipul „Părintelui ÎNVĂŢĂTOR”; Bucură-te, că ai Reaprins LUMINA Învăţăturilor Sfinţilor

Părinţi; Bucură-te, Noule Prooroc al CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC; Bucură-te, Apostolie a EVANGHELIEI Lui HRISTOS; Bucură-te, Vrednicule Slujitor al ALTARULUI-ICOANEI

CUVÂNTULUI; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, Chipul de


Condacul al 13-lea O, Preacuvioase Părinte Paisie, Alesul Chipului Duhovnicesc,

din CANDELA nestinsă a Iubirii tale neîmpuţinate dă-ne şi nouă

139

câte o frântură de LUMINĂ Cerească, şi din GURA ta veşnic Rugătoare şi Cuvântătoare dă-ne Călăuzire şi POVĂŢUIRE spre Limanul MÂNTUIRII, ca şi noi să cântăm: ALILUIA!


Rugăciune

Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie, DARUL Lui DUMNEZEU şi pentru noi, ai ales „Loc de Odihnă” al Sfintelor tale Moaşte în Ţara noastră Românească, unde ai Primit Taina ICOANEI CUVÂN-TULUI, prin Sfinţii Părinţi de aici, care aveau tocmai „Chipul ICOANEI CUVÂNTULUI de Taină”. Aici, în Ţara Românească, ai fost pătruns de DUHUL ICOANEI ce se face LUMINA CUVÂN-TULUI Lui HRISTOS. Nici în Muntele Athos, nici în Rusia, nici în altă parte nu ai găsit din plin „LUMINA CUVÂNTULUI ce se face ICOANĂ”. Ca râvnitor al Chipului ICOANELOR tuturor Sfinţilor, I-ai ADUNAT în ICOANA CĂRŢII, ca „LITURGHIA Povăţuirii Duhovniceşti”.

O, cu adevărat Chip de Sfânt Părinte asemenea celor de demult, RĂMÂI pentru Veşnicie FĂCLIA ICOANEI CUVÂNTULUI în Pământul nostru strămoşesc, ca şi noi să ţinem APRINSĂ CANDELA PREASFÂNTĂ a Lui HRISTOS, DOMNUL Duhov-niciei noastre de Făpturi.

Şi noi îţi Cântăm puţina noastră Recunoştinţă, ca nişte Fii ce trebuie să ÎNVĂŢĂM mereu Taina „POVĂŢUIRII Duhovniceşti”.

Atât de mult ai Iubit pe Fiii tăi Duhovniceşti, de nu ai putut să te desparţi de Locul unde ai sfârşit călătoria pământească. Sfântul tău „MORMÂNT” este „CHIVOTUL Chipului tău ICONIC de Sfânt Părinte”, unde alergăm adesea, ca la un „Liman” de mângâiere şi Nădejde neclintită.

140

Bucură-te, Sfinte Părinte Paisie, şi ne Bucurăm şi noi cu Tine, ca Pământul cu Cerul unde acum eşti să se UNEASCĂ, aşa cum ai căutat tu în toată călătoria acestei lumi.

Ştiindu-te pe Tine, Părintele nostru, nu vom deznădăjdui nici noi de MILOSTIVIREA Lui DUMNEZEU. Amin!

141

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul

prăznuire la 20 noiembrie Sfântul Grigorie Decapolitul este unul dintre Marii Sfinţi cu

Trupul Întreg şi Nestricat, ce se află la Mânăstirea Bistriţa, Vâlcea. Este cunoscut prin DARURILE sale, pentru toate nevoile. În special este Sfântul „TĂRIEI CREDINŢEI peste toate”, prin care se biruiesc şi cele ce par de nebiruit. Cinstirea sa este frecventă şi mulţi îi citesc Acatistul.


Tropar (glas 3) „Chip te-ai făcut înfrânării şi prin Dumnezeiescul Duh pe toţi

i-ai luminat. Alergarea Dreptei Credinţe ai săvârşit-o şi cu Învăţă-turile lumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi. Părinte Cuvioase Grigorie, Roagă-te lui Hristos DUMNEZEU să ne Dăruiască nouă mare milă”.


„Pe tine, Ceea ce ai mijlocit Mântuirea neamului nostru...” (Glasul 3)


Psalmul 50, apoi:

142

Condacul 1 DRAGOSTEA cea Mare de DUMNEZEU aduce şi CRE-

DINŢA, prin care Făptura se ridică deasupra Firii sale şi se Uneşte cu FĂCĂTORUL în Taina cea negrăită, acestui Chip fiind şi noi cu Cinstire Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI peste toate!

Icosul 1

CHIPUL IUBIRII de DUMNEZEU ai avut, pe care L-ai Crescut în CHIPUL CREDINŢEI celei peste toate, care biruieşte Firea şi o face Slujitoarea celor Sfinte.

Bucură-te, Alesul Lui DUMNEZEU; Bucură-te, şi alegerea ta, a celor Sfinte; Bucură-te, Chipul cel de Taină al CREDINŢEI; Bucură-te, Chipul CREDINŢEI-Ochiul Firii; Bucură-te, Chipul CREDINŢEI-LUMINA din adânc; Bucură-te, Chipul CREDINŢEI-CHIPUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Chipul CREDINŢEI-Simţirea SF. DUH; Bucură-te, CREDINŢĂ-BINECUVÂNTAREA TATĂLUI

DUMNEZEU; Bucură-te, CREDINŢĂ-Chemarea ÎNTÂLNIRII; Bucură-te, CREDINŢĂ-Închinarea de ALTAR; Bucură-te, CREDINŢĂ-VORBIREA Tăcerii; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 2-lea Din tinereţe învăpăiat de DUMNEZEIESCUL DOR, spre cele

Sfinte ai alergat şi pe Calea Lui HRISTOS ai mers şi cu Puterea CREDINŢEI toate ale Firii ai călcat, ca să te ridici la cele de SUS, în Cântarea de: ALILUIA!

143

Icosul al 2-lea Aşa de mult ai dorit cele Sfinte, încât toate ale lumii le-ai

ÎNCHINAT Lui HRISTOS, şi aşa cele pământeşti ai lăsat şi cele Duhovniceşti cu totul ai ales:

Bucură-te, Alegerea cea de Taină; Bucură-te, Căutarea celor Sfinte; Bucură-te, DORUL Făpturii după DUMNEZEU; Bucură-te, Glasul cel din Adâncurile Fiinţei; Bucură-te, Şoapta auzită doar de cei Curaţi; Bucură-te, cel cu Mintea de LUMINĂ; Bucură-te, cel cu Inima de DUH; Bucură-te, Moştenitorul Chipului Virtuţilor; Bucură-te, LUCRĂTORUL Lui HRISTOS; Bucură-te, cel dintre Oameni Chemat; Bucură-te, cel dintre Oameni Însemnat; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 3-lea Trăirea Monahicească ai desăvârşit-o în trăirea Pustnicească, că

nevoindu-te cu osteneli nenumărate ai dorit să ajungi la Limanul cel de Taină al Veşniciei, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Cu multe lupte Duhovniceşti este Viaţa Pustnicească, lupte cu rănile păcatului din Fire, cu bântuielile duhurilor necurate năvălitoare şi asupritoare şi încă multe încercări, ce doar de sfinţenie se biruiesc:

Bucură-te, că pentru DRAGOSTEA Lui HRISTOS toate ai lăsat; Bucură-te, că peste Trup te-ai ridicat; Bucură-te, că peste Suflet te-ai înălţat; Bucură-te, că peste Minte te-ai Suit; Bucură-te, că peste Simţire te-ai adâncit; Bucură-te, că cele Suprafireşti ai dobândit;

144

Bucură-te, că prin Taina CREDINŢEI pe toate le-ai Crescut; Bucură-te, că aşa în cele Duhovniceşti ai intrat; Bucură-te, că spinii păcatului aşa i-ai scos; Bucură-te, Fiul lui Adam cel Izbăvit; Bucură-te, Omul cu Chipul ÎMPLINIT; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 4-lea Fiecare Făptură are un Chip propriu, prin care DUMNEZEU

ÎNTIPĂREŞTE un DAR al Său, cu totodată Moştenirea Părintească a lumii, ca să se prefacă în acea UNIRE de Taină, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Şi Fiecăruia i se DĂRUIEŞTE după cum VEDE DUMNEZEU „Răspunsul propriul de Făptură”, tu, Sfinte Grigorie, având un „Mare Răspuns de IUBIRE de DUMNEZEU”, pentru care cu DARURI multe ai fost Dăruit.

Bucură-te, Măsură de Mare IUBIRE; Bucură-te, Măsură de toată Dăruirea; Bucură-te, Suflet mai Mare şi mai tare decât Trupul; Bucură-te, Trup mai tare decât carnea; Bucură-te, carne mai tare decât „materia”; Bucură-te, materie „Sfinţită şi Binecuvântată”; Bucură-te, Fire Prefăcută în LUMINĂ; Bucură-te, LUMINĂ ce Oglindeşte NEVĂZUTUL; Bucură-te, NEVĂZUT deschis de DUH; Bucură-te, Făptură cu CHIPUL Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Om care ai ajuns la ASEMĂNAREA cea Sfântă; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

145

Condacul al 5-lea Doar cel nevoitor ştie cât de crâncenă este lupta cu propria

Fire, cât de dureroase sunt rănile păcatului, încât, Sfinte Grigorie, adesea erai la hotarul deznădăjduirii, dar cu Tăria CREDINŢEI l-ai trecut, ca peste o „punte”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Virtutea Făpturii se clatină la multele ispite şi neputinţa Firii adesea se arată, dar tu, Sfinte, cu neclintita CREDINŢĂ peste acestea ai sărit, ca un alergător spre cele Sfinte.

Bucură-te, alergare fără oprire pe Calea Sfinţeniei; Bucură-te, că ai biruit încrâncenarea dintre Viaţă şi moarte; Bucură-te, că ai trecut prin „întunericul” încercărilor; Bucură-te, că ai trecut „hotarul prăpastiei” ce desparte lumea; Bucură-te, că din CRUCEA Lui HRISTOS „Punte” ai făcut; Bucură-te, că aşa la cele de „Dincolo” ai ajuns; Bucură-te, că de acum eşti şi Omul Ceresc; Bucură-te, că de acum Pământul cu Cerul Uneşti; Bucură-te, că ai deschis UŞA Duhovnicească; Bucură-te, că te-ai făcut „Oglinda” celor Ascunse; Bucură-te, că te-ai făcut „Fereastra” dintre Lume şi DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 6-lea Mulţi se avântă spre „Calea Sfinţeniei”, dar majoritatea se

opintesc şi se opresc la „prăpastiile şi încercările cele grele Duhov-niceşti”, că lupta cea Iscusită este doar pentru cei cu Bărbăţia neînfricată, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Mulţi se pierd în „luptele ascunse ale Duhovniciei”, şi puţini cu nevoinţe peste Fire în toate biruiesc, şi tu, Sfinte Grigorie, prin acestea trecând, te-ai făcut „Povăţuitorul” acestei Petreceri de Taină.

146

Bucură-te, Povăţuitorul pentru Calea cea Duhovnicească; Bucură-te, Iscusitul Îndrumător; Bucură-te, deschiderea „tărâmului celuilalt”; Bucură-te, coborârea „Veşniciei” în cele vremelnice; Bucură-te, cutremurătoarea luptă cu duhurile rele; Bucură-te, răbdare în lipsuri şi încercări; Bucură-te, Nădejde de ultima limită; Bucură-te, Tăria CREDINŢEI de maximă sforţare; Bucură-te, trecerea prin „focul mistuitor”; Bucură-te, trecerea prin „adâncul fără reîntoarcere”; Bucură-te, Prefacerea de „golirea şi umplerea” de Taină; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 7-lea Noi cei pământeşti şi în nevoile fireşti şi slabe, prea puţin din

cele Duhovniceşti pricepem, dar alergând la tine, Sfinte Grigorie, ca la unul ce Sfinţenia ai câştigat, vom putea să Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Ne lăudăm cu tine, Sfinte, că, Făptură omenească fiind, la cele mai PRESUS ai ajuns, şi aşa ca la un Liman venim să ne fii şi nouă Ajutător.

Bucură-te, Limanul nostru de scăpare; Bucură-te, Nădejdea noastră de alinare; Bucură-te, Înger Omenesc pentru lume; Bucură-te, Înger Ceresc cu Puterea de SUS; Bucură-te, Dragostea ce trece peste toate; Bucură-te, vădirea şi alungarea eresurilor; Bucură-te, luptătorule dârz cu duhurile necurate; Bucură-te, biruitorule al patimilor demonice; Bucură-te, Lucrătorul celor Sfinte; Bucură-te, ostenitorul Faptelor Bune;

147

Bucură-te, Povăţuirea noastră cea Înţeleaptă; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 8-lea DARUL cel Mare al TĂRIEI CREDINŢEI ai câştigat, încât pe

toate le-ai biruit, de nimic nu-ţi mai sta împotrivă, alergând spre HRISTOS ca Să-L ÎNTÂLNEŞTI, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ultimul pas de pe Drumul Duhovniciei este ÎNTÂLNIREA cu HRISTOS, prin care se face UNIREA cea de Taină şi totodată PREFACEREA Sfinţeniei, Arvuna Veşniciei.

Bucură-te, cel ce ai trecut „hotarele despărţitoare” ale lumii; Bucură-te, cel ce ai Unit lumea cu ZIDITORUL; Bucură-te, ÎMPLINIREA Menirii Omului; Bucură-te, Prefacerea în PLĂMADA Veşniciei; Bucură-te, ÎNCHINAREA Credincioşiei adevărate; Bucură-te, că te-ai făcut „ALTAR” Lui HRISTOS; Bucură-te, că te-ai făcut „BISERICĂ VIE”; Bucură-te, ICOANĂ a celor Sfinte; Bucură-te, Sfinte PĂRINTE, cu ceilalţi Sfinţi PĂRINŢI; Bucură-te, de acum PĂRINTELE nostru cel de-aproape; Bucură-te, PĂRINTELE nostru cel Bun şi Iertător; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 9-lea Ca MULŢUMIRE Lui HRISTOS pentru IUBIREA Sa şi

Vestitor şi Propovăduitor te-ai făcut, că ai mers prin Cetăţi să Cuvântezi Evanghelia VIEŢII, şi aşa, ieşind din pustie, PILDĂ de Credincioşie te-ai arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

148

Icosul al 9-lea DARURILE tale şi mai mult s-au arătat, că Minuni nenumărate

ai făcut, de s-au cutremurat cei răi şi căzuţi în eresuri, şi aşa, Rodul CREDINŢEI Lumii le-ai Dăruit.

Bucură-te, Izvor de Daruri pentru lume; Bucură-te, Dăruitorul cel cu Inimă Mare; Bucură-te, Dăruitorul IUBIRII de PĂRINTE; Bucură-te, că te-ai făcut Chipul de Ajutor al lumii; Bucură-te, Ocrotitorul Făpturilor de Jos; Bucură-te, că tămăduiri săvârşeşti; Bucură-te, că Omul Lui DUMNEZEU te arăţi; Bucură-te, Omul cel Iubit şi Cinstit; Bucură-te, şi Profet ce vezi cele Viitoare; Bucură-te, că „rabzi şi aştepţi” cu Tăria CREDINŢEI: Bucură-te, că Mânăstirea Bistriţa prin aceasta o Ocroteşti; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 10-lea Şi încă o încercare ţi s-a dat, că în „boală” ai căzut, duhurile

cele rele vrând să te oprească de la Urcarea ta la cele de SUS, dar prin TĂRIA CREDINŢEI boala ai schimbat-o, ca Suferinţa CRUCII să o treci, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Boala celor Sfinţi este încă o „PREFACERE de Taină” a Firii în cele „peste Fire”, ca Făptura cea muritoare să primească PLĂMADA NEMURIRII, Arvuna Veşniciei Lui HRISTOS.

Bucură-te, că şi boala ai învins; Bucură-te, că boala tot prin Tăria CREDINŢEI ai biruit-o; Bucură-te, că aşa slăbiciunea ai stăpânit-o; Bucură-te, că Trupul şi mai mult l-ai Sfinţit; Bucură-te, că şi mai mult l-ai curăţit;

149

Bucură-te, că DAR de Tămăduiri ai primit; Bucură-te, că ai făcut prin acesta nenumărate Minuni; Bucură-te, că pe desfrânaţi şi îndrăciţi i-ai însănătoşit; Bucură-te, că în toate nevoile Folositor te-ai făcut; Bucură-te, că te avem de acum Liman de scăpare; Bucură-te, că te avem de acum Nădejde şi Alinare; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 11-lea Mai presus de toate cele pământeşti, Îmbogăţit cu cele Duhov-

niceşti, spre ODIHNA Veşniciei te-ai dus, că Talantul Lui HRISTOS l-ai Înmulţit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Sfintele tale MOAŞTE te-au arătat cât de mult L-ai IUBIT pe HRISTOS, că TRUP de ÎNVIERE Nestricat ai dobândit, COMOARĂ pentru noi de mare preţ, la Mânăstirea Bistriţa de acum fiind.

Bucură-te, BUCURIA noastră; Bucură-te, şi noi îţi cântăm; Bucură-te, că mereu ne reamintim Minunile tale; Bucură-te, că prin aceasta mereu ne Întărim CREDINŢA; Bucură-te, că ai izbăvit pe Fecioara de orbire; Bucură-te, că ai tămăduit pe cel răcit; Bucură-te, că pe Femeia cu durerea Capului ai izbăvit-o; Bucură-te, că ai izgonit pe demonul din cel bântuit; Bucură-te, că ai scăpat din moarte pe cel muşcat de viperă; Bucură-te, că şi acum toate Minunile de nevoie le faci; Bucură-te, că şi acum, pentru toţi eşti Sfântul Ajutător; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

150

Condacul al 12-lea Multe laude ar trebui să-ţi aducem, dar noi punem înainte

nevoile noastre cele de jos, că în suferinţe şi ispite grele ne zbatem, şi aşa ca la un Liman alergăm, cu Nădejdea şi CREDINŢA în Ajutorul Sfânt, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

O, Sfinte Grigorie, în toată Viaţa ta pe DUMNEZEU cel mai mult ai IUBIT, şi din această IUBIRE şi Iubirea de Făpturi ai câşti-gat, cu DARURI de SUS fiind Dăruit, din care şi noi ne Împărtăşim şi ne folosim.

Bucură-te, Sfântul nostru cel de-aproape; Bucură-te, DARUL Milostivirii Lui DUMNEZEU; Bucură-te, PILDĂ de Credincioşie şi Nevoinţă Sfântă; Bucură-te, Povăţuitorul cu adevărat al celor de Taină; Bucură-te, Iscusita Duhovnicie ce o dai celor căutători; Bucură-te, Sfântul de Inimă al celor cu Viaţă Curată; Bucură-te, Împreună Lucrător cu cei ce se nevoiesc în cele Bune; Bucură-te, de acum NUMELE cel Binecuvântat; Bucură-te, de acum Sfântul cel IUBIT; Bucură-te, PĂRINTE de ICOANĂ; Bucură-te, ICOANĂ la care mereu ne plecăm; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Grigorie, Tăria CREDINŢEI

peste toate!

Condacul al 13-lea O, Sfinte Preacuvioase Părinte Grigorie, Chipul TĂRIEI

CREDINŢEI te-ai făcut, şi prin aceasta CUNUNA Sfinţeniei tale Străluceşte, prin care şi noi cei în nevoi cu îndrăznire alergăm, ştiindu-te Ajutător în toate, Cântând: ALILUIA!



151

Rugăciune

O, Preacuvioase PĂRINTE Grigorie, Cel ce te-ai făcut LOCAŞUL DUMNEZEIEŞTII TREIMI şi Locuitorul Veşniciei, care eşti Împreună cu Toţi Sfinţii, şi pe noi ne Ajută să trecem prin toate încercările şi pe cele rele să le biruim. Păzeşte Ţara aceasta şi pe tot Poporul şi Sfânta Mânăstire în care ai Sfintele MOAŞTE, ca să nu ne ruşineze vrăjmaşii cei vicleni şi ucigători.

La Sfintele tale MOAŞTE ne Plecăm, cu Cinstire le Sărutăm şi CREDEM că DARUL Tău şi pe noi ne ajută în toate cele de nevoie. Cu IUBIREA de PĂRINTE ce trece peste toate şi pe noi toţi ne Primeşte, chiar dacă nevrednici suntem şi vrednici de alungare şi mustrare.

O, IUBIRE în care este cu adevărat CHIPUL Lui DUMNEZEU, O, ICOANĂ de Sfinţenie, O, Sfinte Grigorie, cu atâta ştim să te Cinstim.

153

Acatistul Sfântului Cuvios Antonie Rugătorul, de la Iezer-Vâlcea

prăznuire la 23 noiembrie

Este Sfântul Pustnic mult Cinstit pentru Râvna sa Duhovni-cească. Are Sfinte Moaşte la Schitul Iezer-Vâlcea.



suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Sfinte Antonie, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos DUMNEZEU să Mântuiască sufletele noastre”.


„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioara...” (Glasul 8)


Psalmul 50, apoi:

Condac 1 Râvnitor al Iubirii de DUMNEZEU şi învăpăiat de DUMNE-

ZEIESCUL Dor te-ai arătat un Nou Antonie cu nevoinţele şi luptele duhovniceşti. Împodobitor al Chipului monahicesc te-ai făcut,

154

Părinte, şi grabnic ajutător al nostru, pentru care şi noi cu cinstire îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Icosul 1 Ales de Dumnezeu pentru Virtuţile Părinţilor tăi, ai urmat

Calea cea încredinţată, înmulţind Talantul ca un vrednic Iubitor de cele Sfinte, lucrând ziua şi noaptea în Via Lui HRISTOS, pentru care ai primit plata ostenelilor tale.

Bucură-te, Urmaşul Virtuţilor Părinteşti; Bucură-te, Ales bineplăcut al Lui DUMNEZEU; Bucură-te, cel Împodobit cu Darurile Cereşti; Bucură-te, cel ce ţi-ai Sfinţit Firea cu acestea; Bucură-te, Pământ bun al semănăturii duhovniceşti; Bucură-te, Mărgăritar dezgropat din ţarină; Bucură-te, că ai crescut Pom cu multe Roade; Bucură-te, că şi noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îţi cântăm şi noi Fiii duhovniceşti; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor Sufleteşti şi trupeşti; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 2-lea

Ca şi Marele Antonie, ai fost din tinereţe plin de Dor DUM-NEZEIESC, cu alergare neobosită spre cele Cereşti, cu râvnă şi lepădare de toate cele nefolositoare, cântând neîncetat: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

De la început ai pus înainte cele Sufleteşti şi apoi cele trupeşti, câştigând Vederea cea mai presus de fire, prin Lumina HARULUI pe care ai primit-o ca DAR de la DUMNEZEU.

Bucură-te, următorul Marelui Antonie; Bucură-te, asemenea lui, râvnitorule;

155

Bucură-te, Chip de Înduhovnicire; Bucură-te, că în Pământ nou Roadă nouă ai crescut; Bucură-te, că din fire HARUL l-ai primit; Bucură-te, Vas Ales al Apei duhovniceşti; Bucură-te, Fiu vrednic al neamului tău; Bucură-te, Moştenitor de cinste al Darurilor Sfinte; Bucură-te, Lucrător harnic al celor încredinţate; Bucură-te, purtător cu nădejde al CRUCII Lui HRISTOS; Bucură-te, neclătinat în credinţa Mântuirii; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 3-lea Dorinţa ta să mergi la Sfântul Munte Athos a fost oprită, ca să

faci din Sihăstria ta un Nou Munte Athos, împodobit cu aceleaşi nevoinţe duhovniceşti şi cântări fără oprire de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

În Peştera ta săpată în stâncă Paraclis Sfânt ai făcut, unde ziua şi noaptea te Rugai pentru propriul Suflet şi pentru toţi, ca o Jertfă Vie a Liturghiei Lui HRISTOS.

Bucură-te, Iubitorule de Dumnezeu; Bucură-te, căutătorule de cele Sfinte; Bucură-te, râvnitorule al Bisericii Lui HRISTOS; Bucură-te, doritorule al Împărtăşirii Liturghiei; Bucură-te, închinătorule al Jertfei CRUCII Lui HRISTOS; Bucură-te, că din proprie Inimă Paraclis ţi-ai făcut; Bucură-te, că Altar în Inimă ţi-ai clădit; Bucură-te, că Potir Viu Lui HRISTOS te-ai arătat; Bucură-te, că Prescură Vie Lui Te-ai dăruit; Bucură-te, că în Chip al Liturghiei te-ai prefăcut; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

156

Condacul al 4-lea Om cu firea erai, dar te-ai făcut asemenea Îngerilor, că te-ai

ridicat de la cele pământeşti la cele Cereşti, cu Rugăciunea şi cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Multe piedici ţi s-au pus în cale, dar peste toate ai trecut, cu însetare nepotolită de cele DUMNEZEIEŞTI, prin care şi noi ne întărim, lăudându-te.

Bucură-te, alergătorule după cele Cereşti; Bucură-te, însetatule după cele DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, cel care ai descoperit înşelăciunea; Bucură-te, cel care ai călcat peste ea; Bucură-te, care pe satana l-ai ruşinat; Bucură-te, că mintea ţi-ai smerit; Bucură-te, că Minte de HAR ai dobândit; Bucură-te, că Inima de carne în Inimă de DUH ai prefăcut; Bucură-te, că sângele trupesc în cel duhovnicesc l-ai schimbat; Bucură-te, că Om suprafiresc te-ai făcut; Bucură-te, că Ochii de Suflet ţi-ai deschis; Bucură-te, că Vederea de DUH ai primit; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 5-lea Puterea cea de Sus te-a întărit, să urci fără oprire la cele Înalte,

deşi Om neputincios erai, neclintit stând ziua şi noaptea în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Cu cât te nevoiai mai mult, cu atât duhurile rele te ispiteau cu tot felul de momeli, dar prin Credinţă şi Nădejde, pe toate le-ai învins.

Bucură-te, Fiu al DUMNEZEIEŞTII Împărăţii;

157

Bucură-te, locaş al SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, Făclie a Luminii de HAR; Bucură-te, privire pătrunzătoare până înlăuntru; Bucură-te, Văzător al celor nevăzute; Bucură-te, floare de Piatră Duhovnicească; Bucură-te, Izvor din Stâncă; Bucură-te, Biserică Vie a Lui HRISTOS; Bucură-te, Linişte de Cântare Lui DUMNEZEU; Bucură-te, cel îmbogăţit cu Sufletul; Bucură-te, Lumină în întunericul de jos; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 6-lea

Nevoindu-te cu toate ostenelile pustniceşti şi mai ales cu Rugăciunea Neîncetată, ai primit cu adevărat Împărtăşirea Lui HRISTOS, cântând: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Nu ai plecat la pustie ca să fugi de Oameni, ci ca să te apropii şi mai mult de DUMNEZEU, ca să fii şi mai de ajutor celor necăjiţi.

Bucură-te, Părinte înţelepţit de HAR; Bucură-te, Cuvios al celor Sfinte; Bucură-te, luptător neobosit cu cele protivnice; Bucură-te, Slujitorule al Împărăţiei de SUS; Bucură-te, Credinciosul Evangheliei Lui HRISTOS; Bucură-te, Stâlp de viaţă monahicească; Bucură-te, Icoană de trăire sihăstrească; Bucură-te, Povăţuitor iscusit al călugărilor; Bucură-te, desluşitor al tainelor ascunse; Bucură-te, descoperitorul vicleniilor ucigătoare; Bucură-te, împăcarea învrăjbiţilor; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

158

Condacul al 7-lea Tot mai mult doreai cele Duhovniceşti, făcând din Paraclisul

Peşterii unde sihăstreai un colţ de Rai, cu neîncetată cântare de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

În Rai era Pomul Vieţii, iar în sihăstria ta era Rugăciunea neîncetată a Lui HRISTOS, Noul Pom al Vieţii celei nemuritoare.

Bucură-te, Om Îngeresc; Bucură-te, Înger omenesc; Bucură-te, tăinuitorule al Darurilor de SUS; Bucură-te, cel ce ai câştigat Viaţa de Rai; Bucură-te, slujitorule al DUMNEZEIEŞTII Petreceri; Bucură-te, că pe şarpele căderii l-ai ruşinat; Bucură-te, că în picioare capul lui l-ai călcat; Bucură-te, că prin Mântuirea ta şi noi ne Mântuim; Bucură-te, că, urmându-te, Darurile tale primim; Bucură-te, cel ce te-ai Unit cu DUMNEZEU; Bucură-te că prin aceasta păcatul l-ai biruit; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 8-lea Ca un Luceafăr al Dragostei de DUMNEZEU ai strălucit, prin

desele privegheri de toată noaptea alungând întunericul înşelăciunii păcatului, câştigând Iertarea CRUCII Lui HRISTOS, în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Tu însuţi ţi-ai tămăduit bolile şi rănile, prin Darul Slujirii Lui DUMNEZEU, prin care şi noi apoi primim tămăduiri ale suferin-ţelor noastre.

Bucură-te, podoaba Cuvioşilor;

159

Bucură-te, prin care şi noi câştigăm Nădejdea Mântuirii; Bucură-te, mângâietorul bolnavilor; Bucură-te, vindecătorul suferinţelor ascunse; Bucură-te, îndreptătorule al celor greşiţi; Bucură-te, cel care înmoi inimile celor învrăjbiţi; Bucură-te, îmblânzitorul celor înrăiţi; Bucură-te, alungarea farmecelor necurate; Bucură-te, dezlegătorule al legăturilor vrăjitoreşti; Bucură-te, ocrotitorul celor feciorelnici; Bucură-te, scăparea de duhul desfrânării; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 9-lea

Douăzeci şi opt de ani te-ai ostenit în sihăstrie, dorind mereu cele Duhovniceşti, în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Atât de mult cereai Domnului Darul Rugăciunii neîncetate, încât ziua şi noaptea te nevoiai să o câştigi.

Bucură-te, Rugătorule fierbinte; Bucură-te, Purtătorule de Rugăciune; Bucură-te, că şi în somn te Rugai; Bucură-te, că Darul ei l-ai primit; Bucură-te, că mulţi la Rugăciunea ta alergau; Bucură-te, că toate Rugăciunile tale se împlineau; Bucură-te, că şi noi la Rugăciunea ta nădăjduim; Bucură-te că din Darul Rugăciunii tale ne hrănim; Bucură-te, că prin tine şi noi Dar de Rugăciune dobândim; Bucură-te, Părinte, Omul Rugăciunii; Bucură-te, Cuvioase, Chipul Rugăciunii neîncetate; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

160

Condacul al 10-lea Atât de mult doreai să dobândeşti Rugăciunea neîncetată a

Inimii, Rugând mereu pe MAICA DOMNULUI să ţi-o înlesnească, prin cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Şi într-o zi, la Sfânta Liturghie, în timpul Axionului, însăşi MAICA DOMNULUI ţi se arată parcă aievea, cum îţi dă un POTIR să-l ţii la piept, din care ai simţit că iese o putere de Rugăciune.

Bucură-te, că din POTIRUL Liturghiei Rugăciunea ai primit; Bucură-te, că prin MAICA DOMNULUI POTIRUL DOMNULUI

IISUS ţi s-a dăruit; Bucură-te, că POTIRUL Inimii ţi s-a dezvăluit; Bucură-te, că prin acesta Rugăciunea neîncetată ai pornit; Bucură-te, că de atunci Izvor de Rugăciune curgea din Inimă; Bucură-te, că ai devenit propovăduitorul acesteia; Bucură-te, că pe toţi la Rugăciune îi Îndemni; Bucură-te, Povăţuitorule al Tainei Rugăciunii; Bucură-te, descoperitorul Rugăciunii din POTIRUL Liturghiei; Bucură-te, că făcând Inima POTIR, Rugăciunea se primeşte; Bucură-te, că prin MAICA DOMNULUI aceasta se dobândeşte; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 11-lea După mutarea ta din această lume, în smerenie ai vrut să rămâi,

neuitând însă pe Fiii tăi duhovniceşti, care cântă: ALILUIA!

Icosul al 11-lea Şi noi avem mare nevoie de ajutorul tău, de aceea ne-ai dat

totuşi Sfintele tale Moaşte, prin care cele de trebuinţă să primim. Bucură-te, Părintele nostru duhovnicesc; Bucură-te, Iubire de Părinte mult îndurătoare;

161

Bucură-te, prin care Milă primim; Bucură-te, grabnicule ajutător în nevoi; Bucură-te, ocrotitorul nostru întru primejdii; Bucură-te, ascultătorul necazurilor noastre; Bucură-te, alinătorul suferinţelor noastre; Bucură-te, opritorul răutăţii viclene; Bucură-te, potolirea şi alungarea duhurilor desfrânării; Bucură-te, liman de scăpare; Bucură-te, degraba împăcare a celor învrăjbiţi; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

Condacul al 12-lea Îţi mulţumim, Sfinte Părinte, că nu te-ai scârbit de neputinţele

şi păcătoşenia noastră. Te rugăm, nu ne lepăda dintre Fiii Duhov-niceşti, că şi noi cântăm: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Te rugăm, Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, cel care ştii ispitele Vieţii pământeşti, ajută-ne în tot ceasul de cumpănă şi încercare.

Bucură-te, Milă de Cer pentru noi, pământenii; Bucură-te, Iertare coborâtă de SUS; Bucură-te, prevedere şi scăpare de primejdii; Bucură-te, întărire în ceas de ispită; Bucură-te, care ne plăteşti din faptele tale datoriile noastre; Bucură-te, cel milostiv nouă, celor nevrednici; Bucură-te, îţi cântăm şi noi, cei săraci cu Sufletul; Bucură-te, te lăudăm şi noi, umiliţii; Bucură-te, Părinte bun şi iertător; Bucură-te, cel care niciodată nu ne lepezi; Bucură-te, Dragoste care de nimic nu se împuţinează; Bucură-te, Dăruire care niciodată nu conteneşte; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie, Rugătorule!

162

Condacul al 13-lea O, Sfinte Noule Antonie, Părintele nostru, cu Rugăciunile tale

neîncetate şi pe noi ne ajută să putem duce Crucea noastră şi să nu ne biruiască ispitele cele de moarte, ca să fim şi noi Fiii ÎMPĂRĂŢIEI Lui HRISTOS, unde să cântăm veşnic: ALILUIA!



Rugăciune Îţi mulţumim, DOAMNE IISUSE HRISTOASE, că ne-ai

dăruit pe Părintele nostru Antonie de la Iezer, ca să ne fie mijlocitor şi ajutător în neputinţele noastre.

Dacă nu am avea pe Sfinţii Tăi Rugători, ce ne-am face noi?... Sfinte Părinte Antonie, toată Viaţa ta ai închinat-o Iubirii de

DUMNEZEU. Coboară o picătură de Iubire şi pentru noi. Suntem răi şi cu păcate de moarte, dar nu deznădăjduim de mântuirea noastră, alergând şi la sprijinul tău.

Roagă-te, Sfinte Părinte Noule Antonie şi pentru noi, împreună cu Preacurata NĂSCĂTOAREA de DUMNEZEU, Mijlocitoarea Lumii către HRISTOS, AMIN!

163

Acatistul Sfântului Apostol Andrei

prăznuire la 30 noiembrie Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Fratele Sfântului

Petru, ajunge şi în Ţinuturile Sciţiei, în Ţara Geto-Dacilor, unde aduce Credinţa Creştină şi aşa se face „ÎNCREŞTINAREA”. Devine Sfântul cel mai tradiţional Creştin, ca „Moş-Andrei”, împreună cu „Moş-Crăciun”, ca o Împletire cu „MOŞUL Geto-Dac, Înţeleptul-TRIMISUL şi Omul Lui DUMNEZEU pe Pământ”. Tradiţia lui „Moş-Andrei” se mai păstrează vag la satele cele mai retrase. Şi Sfânta Biserică îl Cinsteşte în mod deosebit, în plus, ca pe cel ce aduce Creştinismul în Ţara Daciei, care va deveni una dintre cele mai Creştine.


Tropar (glas 4) „Ca cel decât Apostolii mai întâi chemat şi lui Petru frate

adevărat, Stăpânului tuturor, Andreie, Roagă-te, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă”.


„Taina cea din veci ascunsă şi de Îngeri neştiută...” (Glasul 4)


Psalmul 50, apoi:

164

Condacul 1 Apostoleasca Vestire a Tainei Creştine în toată lumea s-a auzit,

Popoare şi Neamuri pe HRISTOS au Primit şi LUMINA VIEŢII Celei Noi în SFEŞNICE de BISERICI s-a pus, iar tu, Sfinte Andrei, aceasta în Ţara Daciei ai săvârşit, pentru care Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara Daciei ai Creştinat!

Icosul 1

Popoare şi Neamuri aşteptau Marea Taină a ÎNTRUPĂRII DUMNEZEIEŞTI, şi aşa, în Ţara Daciei, LUMINA Lui HRISTOS adusă de tine, Sfinte Apostole Andrei, a fost PRIMITĂ şi ÎNTEMEIEREA BISERICII s-a săvârşit şi pe acest Pământ.

Bucură-te, Vestirea Tainei din Veac aşteptată; Bucură-te, Vestirea ÎNTRUPĂRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Alesul Apostol şi al Ţării Daciei; Bucură-te, ÎNTEMEIEREA BISERICII şi pe acest Pământ; Bucură-te, Aprinderea LUMINII Lui HRISTOS şi în acest Ţinut; Bucură-te, că ai fost Primit cu Bucurie; Bucură-te, că de mult se aştepta ÎMPLINIREA acestei Taine; Bucură-te, că prin tine aceasta s-a adeverit; Bucură-te, că prin tine şi Pământul Daciei s-a REÎNNOIT; Bucură-te, că prin tine întunericul păgân s-a risipit; Bucură-te, Apostolul BISERICII Daciei; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara

DACIEI ai Creştinat!

Condacul al 2-lea Poporul Geto-Dac ştia din Moşi-Strămoşi de o „Taină a

ÎNTRUPĂRII DUMNEZEIEŞTI”, ca „FĂGĂDUINŢA” Lui DUMNEZEU Însuşi, că atunci când mureau „un pumn de pământ luau”, ca să-l ducă la Cer pentru „TRUPUL de Taină”, în Cântarea de: ALILUIA!

165

Icosul al 2-lea Zeii păgâni cu toţii s-au plecat şi chiar Preoţii acestora s-au

botezat, şi aşa BISERICA Lui HRISTOS s-a ridicat, ca adevăratul LOCAŞ al ÎNCHINĂRII.

Bucură-te, că ai găsit în Ţara Daciei un Popor Credincios; Bucură-te, că ai găsit un Neam şi un Pământ Bun; Bucură-te, că aşa Sămânţa Creştină repede a încolţit; Bucură-te, că repede a Crescut şi a Rodit; Bucură-te, că POMUL Noului Rai s-a făcut; Bucură-te, cel ce ai dezgropat COMOARA STRĂBUNĂ; Bucură-te, cel ce ai descoperit MĂRGĂRITARUL de Preţ; Bucură-te, că le-ai făcut PODOABA Creştină; Bucură-te, că le-ai făcut PRINOS Lui HRISTOS; Bucură-te, că le-ai făcut ALTARUL ÎNTEMEIERII BISERICII; Bucură-te, că ai ÎNĂLŢAT CRUCEA şi în Ţara Daciei; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 3-lea Venit pe Mare şi în Ţinuturile Sciţiei, repede Propovăduirea ta

s-a răspândit, că în toată Ţara Daciei Poporul pe HRISTOS L-a PRIMIT, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Botezându-se chiar Preoţii lui Zalmoxe, toţi s-au încredinţat că Vestirea Lui HRISTOS este ADEVĂRATĂ şi PREVESTIREA cea veche acum se ÎMPLINEŞTE.

Bucură-te, DARUL Lui HRISTOS venit peste hotare; Bucură-te, că şi în Dacia BISERICĂ ai Zidit; Bucură-te, că şi aici ALTARUL Cel Preasfânt l-ai ridicat; Bucură-te, că şi în aceste Locuri BOTEZUL ai adus; Bucură-te, că prin tine şi aici SFÂNTUL DUH a Coborât; Bucură-te, că Episcopi şi Preoţi ca Urmaşi ai lăsat; Bucură-te, că de acum LITURGHIA se Săvârşeşte;

166

Bucură-te, că de acum LITURGHIA şi aici nu mai conteneşte; Bucură-te, că te-ai făcut Izvor Apostolesc; Bucură-te, de acum LUCRAREA Lui DUMNEZEU; Bucură-te, deschiderea Uşilor de Taină; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 4-lea Toţi idolii păgâni au căzut la ÎNCHINAREA Lui HRISTOS şi

toţi la Picioarele CRUCII au Înghenuncheat şi aşa ALTARUL Creştin pe Pământul Daciei s-a ridicat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Poporul Geto-Dac nu avea temple idoleşti, că Zalmoxe, „Omul-Zeu”, le-a lăsat Taina FĂGĂDUINŢEI Celei Mari, că atunci când se va COBORÎ Însuşi DUMNEZEU pe Pământ, ALTARUL ADEVĂRAT se va arăta.

Bucură-te, Noul Abel ce ridică ALTARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Împlinirea Noii Făgăduinţe; Bucură-te, trecerea mării roşii a păgânătăţii; Bucură-te, fuga de faraonul idolesc; Bucură-te, străbaterea pustiului necredinţei; Bucură-te, Botezul MÂNTUIRII; Bucură-te, ÎNCHINAREA cea Adevărată; Bucură-te, Vestirea cea Minunată; Bucură-te, Chemarea la cele Sfinte; Bucură-te, Înscrierea CUVÂNTULUI Vieţii; Bucură-te, DUHUL Naşteii din Nou; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 5-lea Locaşurile Geto-Dacice erau ÎNĂLŢIMILE de pe Dealuri şi

Munţi, ca o PREVESTIRE a ÎNĂLŢĂRII CRUCII Lui HRISTOS, Sfeşnicul LUMINII Veşniciei, în Cântarea de: ALILUIA!

167

Icosul al 5-lea Peşterile şi locurile retrase erau pentru „nevoitorii şi căutătorii

de Taine de Adânc”, dar se ştia că LUMINA ce va VENI şi va Coborî de SUS va fi ÎNĂLŢATĂ în Văzul tuturor.

Bucură-te, Alesul pentru Creştinarea Neamului Dac; Bucură-te, astfel şi Fiul acestui Pământ; Bucură-te, PĂRINTELE Născător de Fiii cei Noi; Bucură-te, ÎNRUDIREA şi cu acest Neam; Bucură-te, UNIREA de Taină; Bucură-te, Arătarea Celor Nevăzute; Bucură-te, Descoperirea Celor de mult aşteptate; Bucură-te, Arătarea Îngerească pe Pământ; Bucură-te, şi Omul Pământesc cu Chip Ceresc; Bucură-te, Veşnicie peste lume revărsată; Bucură-te, ÎNVIEREA Lui HRISTOS Străluminată; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 6-lea Venind în Ţinuturile Daciei, Sfinte Apostole Andrei, Sămânţa

Evangheliei Lui HRISTOS a găsit Pământ Bun şi Roditor, că s-a ÎNTIPĂRIT pentru Veşnicie, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

S-au ivit şi mulţi împotrivitori, care cu vicleşuguri şi furie s-au opus Vestirii celei Noi, şi prigoane şi chiar vătămări au încercat, dar întunericul cel vechi tot mai mult se risipea.

Bucură-te, vădirea celor vicleni şi răi; Bucură-te, oprirea vrăjmăşiei ascunse; Bucură-te, ruşinarea celor ucigaşi; Bucură-te, mustrarea celor hulitori; Bucură-te, FOC DUMNEZEIESC coborât; Bucură-te, Mistuire de ALTAR Înfricoşător;

168

Bucură-te, Slujirea STĂPÂNULUI HRISTOS; Bucură-te, Păstorul Oilor Cuvântătoare; Bucură-te, Apărătorul Turmei de lupii răpitori; Bucură-te, căutătorul Oilor pierdute; Bucură-te, scoaterea acestora dintre spini; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 7-lea La Curtea Regelui tot Poporul s-a adunat şi, după obicei,

JERTFĂ VIE de TRIMIS la Zalmoxe s-a cerut, ca să se adeverească de este ADEVĂRATĂ Vestirea Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

După tradiţie, majoritatea Preoţilor şi chiar a Curtenilor şi Demnitarilor deja primiseră Botezul Creştin, dar acum Însuşi „MARELE PREOT” al lui Zalmoxe a cerut să fie „SOLUL spre Cer”, şi aşa „PRIMUL Martir Creştin s-a făcut”.

Bucură-te, LUCRAREA DUMNEZEIASCĂ pe Pământul Daciei; Bucură-te, Omul ce aduce Noua Sfinţenie; Bucură-te, Apostolul Noului Rai; Bucură-te, Apostolul Noului Testament; Bucură-te, Apostolul Evangheliei, CARTEA VIEŢII ÎMPLINITĂ; Bucură-te, că ai colindat toată Ţara Daciei; Bucură-te, că peste tot LUMINA Lui HRISTOS ai Aprins; Bucură-te, că ai fost Primit ca pe un TRIMIS de SUS; Bucură-te, că AMINTIREA ta pentru totdeauna a rămas; Bucură-te, că NUMELE tău peste tot s-a împământenit; Bucură-te, că NUMIREA ta a devenit ca o ICOANĂ; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


169

Condacul al 8-lea Urmaşi ca Episcopi şi Preoţi ai BISERICII ai lăsat şi aşa, de la

un cap la altul al Ţării Daciei, CREDINŢA Lui HRISTOS a Înflorit cu Roduri tot mai multe, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ca „TRIMISUL Lui DUMNEZEU” erai considerat, şi toţi te Cinsteau ca pe un Înger din Cer coborât, şi aşa „PLĂMADA” Sfinţeniei Creştine cu tine s-a făcut.

Bucură-te, Chipul ÎNCHINĂRII Preasfinte; Bucură-te, ÎNCHINARE-Braţe de Rugăciune; Bucură-te, Primul Slujitor al LITURGHIEI Lui HRISTOS; Bucură-te, PRIMA LITURGHIE pe Pământul Geto-Dac; Bucură-te, că prin aceasta Sfinţenia Neamului s-a Săvârşit; Bucură-te, că prin aceasta şi Pământul s-a PREFĂCUT; Bucură-te, că prin aceasta FIREA de Rai s-a Renăscut; Bucură-te, că Gură de Rai Dacia a devenit; Bucură-te, Raiul fără pomul căderii; Bucură-te, Raiul cu POMUL CRUCII Izbăvitoare; Bucură-te, Raiul cu POMUL VIEŢII, HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 9-lea Sfinte Apostole Andrei, DARUL Apostolesc al BISERICII

Daciei pe Piatră de Stâncă l-ai lăsat, ca peste vremi şi timpuri de nimic să nu se clatine, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Toate locurile păgâne şi idoleşti prin tine Creştine au devenit şi NUME Noi au PRIMIT, ca Chip al PREFACERII de Taină a Lui HRISTOS.

Bucură-te, Noua CUVÂNTARE de Taină;

170

Bucură-te, Noile NUMIRI Binecuvântate; Bucură-te, că prin acestea LOCURI Sfinte s-au ales; Bucură-te, că peste tot CRUCEA Lui HRISTOS s-a pus; Bucură-te, că peste tot TROIŢE s-au aşezat; Bucură-te, că repede Ţara Daciei s-a Creştinat; Bucură-te, că repede BISERICA s-a ÎNTEMEIAT; Bucură-te, că peste tot CHIPUL Lui HRISTOS s-a Zugrăvit; Bucură-te, că ICOANA Sa în toate s-a PECETLUIT; Bucură-te, că de acum prin EL toate se Prefac; Bucură-te, că în TRUPUL Cel DUMNEZEIESC se adună; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 10-lea Chipul Strămoşesc cu cel Nou Creştin s-a ÎNTÂLNIT, şi în

UNIRE de ICOANĂ s-au făcut ca INIMA de Neam şi Pământ, ce va BATE Viaţa fără contenire în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Aşa de mult s-au ÎMPLETIT, de UNA au devenit, ICOANĂ în care se Oglindesc deodată Cer şi Pământ, Moştenirea şi PREFACE-REA în LUMINA de DUH PREASFÂNT.

Bucură-te, Sădirea cea Sfântă; Bucură-te, Noua GLĂSUIRE a lumii; Bucură-te, Noule Profet al Noilor Profeţii; Bucură-te, al Tainelor Lui HRISTOS Descoperitor; Bucură-te, al LUCRĂRII DUMNEZEIEŞTI Slujitor; Bucură-te, Îndrumător şi Povăţuitor; Bucură-te, Înţelept şi Iscusit; Bucură-te, cel cu Mintea de LUMINĂ; Bucură-te, cel cu INIMA de DUH; Bucură-te, Suflet Mare; Bucură-te, IUBIRE Mare ce ajunge până la Cer; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


171

Condacul al 11-lea Noi te Cinstim îndoit, ca Apostolul Lui HRISTOS cu cei

Doisprezece şi totodată ca Apostolul Daciei, că PĂRINTELE Sfânt te-ai făcut, care BISERICA de aici ai Născut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Sfinte Slăvite Apostole Andrei, toată BISERICA acestui Neam şi Pământ de acum te are ca CHIP şi NUME de „PĂRINTELE Noului ÎNCEPUT”, ICOANA ALTARULUI Lui HRISTOS, prin care Taina Creştină se REVARSĂ necontenit.

Bucură-te, PĂRINTELE DACIEI Creştine; Bucură-te, PĂRINTELE cel ca Avraam cu mulţi Fii; Bucură-te, că la SÂNUL tău toţi se adună; Bucură-te, că la Inima ta toţi se UNESC; Bucură-te, că prin Iubirea ta toţi se ÎNTÂLNESC; Bucură-te, că în ASEMĂNAREA ta Cresc; Bucură-te, că în ASEMĂNAREA ta Rodesc; Bucură-te, PECETEA peste „Firea acestui Neam”; Bucură-te, PECETEA peste „Firea acestui Pământ”; Bucură-te, Chip şi Faţă; Bucură-te, ICOANĂ cu cele Văzute şi Nevăzute; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 12-lea Fiecare Apostol POARTĂ la Pieptul său CHIVOTUL Neamului

Creştinat, şi aşa, Sfinte Andrei, şi Neamul nostru Românesc în CHIVOT Ceresc este ŢINUT, şi nimic nu-l poate distruge şi nici fura din Veşnicia cântării de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Cu Tine ne LĂUDĂM, că eşti Apostolul Întâi Chemat şi aşa ne Credem şi Noi CHEMAŢII Lui HRISTOS, prin care să Slujim cu

172

Adevărat Cele Sfinte şi DUMNEZEIEŞTI, ca o MENIRE a Lumii în LUCRAREA de Taină.

Bucură-te, Chipul CHEMĂRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, al CREDINŢEI Creştine Mare Apostol; Bucură-te, al IUBIRII Creştine PĂRINTE; Bucură-te, Cinste şi Smerenie pe Scaunul cel Înalt; Bucură-te, PĂSTOR cu Ales NUME; Bucură-te, PĂSTOR Întâistătător; Bucură-te, că şi noi Moştenim DARUL Tău; Bucură-te, că şi noi ne Lăudăm cu Ocrotirea ta; Bucură-te, că aşa ne ştim şi noi ÎNSCRIŞI în Cer; Bucură-te, că prin tine în CARTEA VIEŢII suntem POMENIŢI; Bucură-te, APOSTOLE, Primul PĂRINTE al DACIEI Creştine; Bucură-te, Sfinte Slăvite Apostole Andrei, care şi Ţara


Condacul al 13-lea MULŢUMIM cu toţii DOMNULUI HRISTOS că tocmai pe

Tine, Sfinte Apostole Andrei, în Ţara noastră te-a TRIMIS, ca şi noi DARUL CHEMĂRII la Cele Sfinte să PRIMIM şi aşa MĂRGĂRITAR de MOŞTENIRE din Neam în Neam să-L avem, în Cântarea de: ALILUIA!



173

Acatistul Sfintei Muceniţe Filofteia

prăznuire la 7 decembrie Sfânta Filofteia, Nevinovata Muceniţă, JERTFA fără prihană,

este cea mai cunoscută Sfântă şi Cinstită îndeosebi la Curtea de Argeş, unde sunt Sfintele sale MOAŞTE, ÎNTREGI şi Nestricate. Dacă sunt Sfinţi Viteji Mucenici, Apostoli curajoşi, Cuvioşi-asceţi aspri, Arhierei, Clerici şi Credincioşi de mare Bărbăţie, mai sunt şi Sfinţi ca „NEVINOVAŢII-MIELUŞEII, Jertfele Curate ÎNCHINATE Cerului”. Aparent „victime”, aceştia iau asupra lor cele mai grave păcate, prin CRUCIFICAREA lor făcându-se „Marea PURIFICARE şi ÎNVIERE la Viaţă”. Sfânta Filofteia este prin excelenţă „Sfânta JERTFEI Nevinovate”, care necontenit „Curăţeşte lumea” şi o „Reînnoieşte”. Este Sfânta cea IUBITĂ, printre Sfintele Mari ale Creştinismului. Sunt Credincioşi care o au la mare evlavie şi îi citesc Acatistul des.


Troparul (glas 8) „Întru răbdarea ta ţi-ai agonisit plata ta, Fericită Filoftee, întru

ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind, pe săraci miluindu-i şi pe flămânzi săturându-i. Roagă-te lui HRISTOS DUMNEZEU, bună fecioară, să se mântuiască sufletele noastre”.


„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” (Glasul 8)

174


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Negrăită este Taina „NEVINOVĂŢIEI Făpturii”, care nu se

pierde de nimic, care se ADUCE DAR la ALTARUL Cel de SUS. În ÎNCHINAREA Preasfântă a acestui Chip fiind, cu mare Cinstire Cântăm:

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată ÎNCHINATĂ Lui HRISTOS!

Icosul 1

Păcatul a întunecat Chipul Cel de Taină al Făpturii, dar ca şi Aurul în Pământ nu s-a stricat şi prin Sfinţii Iubitori de DUMNE-ZEU se dezgroapă în toată Strălucirea şi tu, Sfântă Filofteie, fiind în acest fel, îţi Cântăm:

Bucură-te, Taina Chipului de Sfinţenie al Făpturii; Bucură-te, Taina Chipului cel Nevinovat şi Curat; Bucură-te, Fiica Lumii cea ALEASĂ; Bucură-te, DARUL cel ÎNCHINAT Lui HRISTOS; Bucură-te, COMOARA din pământ dezgropată; Bucură-te, Revărsarea IUBIRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, şi arătarea Iubirii de Făptură; Bucură-te, Rod de Credincioşie; Bucură-te, Sămânţă crescută şi printre spini; Bucură-te, DAR DUMNEZEIESC pentru lume; Bucură-te, DAR la ALTARUL Veşniciei; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată

ÎNCHINATĂ Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea Născută din Mamă Credincioasă şi Tată necredincios, partea

cea Bună ai Moştenit, şi pe cea rea ai înlăturat-o, spre LUCRAREA cea Sfântă, în Cântarea de: ALILUIA!

175

Icosul al 2-lea Lumea cea căzută din Rai în nemilostivirea dureroasă s-a

prefăcut, iar suferinţa şi chinul ca un spin în Fire au intrat şi doar MILOSTIVIREA Ta, DOAMNE, prin Sfinţii Tăi, o mai schimbă.

Bucură-te, ALEASA pentru Mângâierea lumii; Bucură-te, MILOSTIVIREA Lui DUMNEZEU pentru durerea

păcatului; Bucură-te, MILA SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, BINECUVÂNTAREA TATĂLUI DUMNEZEU,

cea IERTĂTOARE; Bucură-te, plâns Nevinovat pentru cei răi; Bucură-te, lacrimi Curate pentru vrăjmăşia ucigaşă; Bucură-te, suspin Preasfânt de „COPIL al Lui DUMNEZEU”; Bucură-te, Blândeţe de Miei fără prihană; Bucură-te, Taina Firii în luptă cu păcatul; Bucură-te, Taina Firii ieşită din orbire; Bucură-te, Făptură nemuşcată de „şarpele otrăvitor”; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 3-lea Orfană de mamă, lăsată în grija tatălui care o altă femeie şi-a

luat, suferinţe împovărătoare peste tine au căzut, pe care le-ai primit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aşa este Orânduirea Lui DUMNEZEU, ca printr-un „Suflet Mare” micimea lumii să o vădească, tu, Sfântă Filofteie, fiind un astfel de Chip, prin care aceasta să se săvârşească.

Bucură-te, Odraslă Frumos Crescută; Bucură-te, din Credincioşie Bună Născută; Bucură-te, Blândă Mieluşea; Bucură-te, cea LUMINATĂ la Minte; Bucură-te, alegerea celor Sfinte; Bucură-te, Lucrarea de Taină a Lui HRISTOS;

176

Bucură-te, cea Aleasă să fii DAR Cerului; Bucură-te, Curatul DAR al lumii; Bucură-te, PRINOSUL pentru ALTARUL Preasfânt; Bucură-te, Nevinovăţia însăşi ÎNCHINATĂ; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 4-lea Nimic nu poate acoperi păcatul, nimic nu-l poate curăţi de

groaznicele vătămări, decât MILOSTIVIREA, Taina Arătării la Faţă a IUBIRII ce copleşeşte totul, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

DREPTATEA şi MILA sunt deodată Arătarea Lui DUMNEZEU în lumea cea căzută, că prin DREPTATE păcatul este pedepsit şi prin MILĂ pedeapsa este IERTATĂ şi aşa MÂNTUIREA de Taină se face.

Bucură-te, Vasul MILEI Lui DUMNEZEU; Bucură-te, DREPTATEA copleşită de MILOSTIVIRE; Bucură-te, MILOSTENIE Atotiertătoare; Bucură-te, că te-ai făcut Chipul acesteia; Bucură-te, că eşti cea cu Sufletul MILEI pentru toţi săracii; Bucură-te, Inima MILEI pentru toţi nevoiaşii; Bucură-te, cea cu Ochii de Milostenie; Bucură-te, cea cu Mintea de Îndurare; Bucură-te, ICOANA MILOSTENIEI; Bucură-te, Chipul Izvorâtor de Milostivire; Bucură-te, Chipul acestui DAR fără hotar; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 5-lea DUMNEZEU văzându-ţi Sufletul Mare, DARUL MILOSTE-

NIEI ţi l-a Încredinţat, şi aşa din Pruncie l-ai crescut şi din copilărie

177

l-ai lucrat, că şi hainele şi mâncarea săracilor o dădeai, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Mama cea vitregă învârtoşată de cele lumeşti nu înţelegea DARUL tău cel Preasfânt şi aşa la grele chinuri şi suferinţe te-a supus, la bătăi şi la foame, la frig şi alungări şi multe alte prigoniri.

Bucură-te, Izvorul MILEI în Veci nedeşertat; Bucură-te, Prunca Sfântă a DOMNULUI Următoare; Bucură-te, Iubitoarea de toţi săracii; Bucură-te, că pe diavolul l-ai ruşinat; Bucură-te, că prin răbdarea ta peste Fire te-ai ridicat; Bucură-te, Vitejie şi în Copilărie arătată; Bucură-te, Tărie de Cer pe Pământ; Bucură-te, Diamant de nimic vătămat; Bucură-te, Virtute neclintită; Bucură-te, îndrăzneală Bună; Bucură-te, Fecioară-Copilă, MAICA săracilor; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 6-lea Prin mama ta vitregă, toată „răutatea lumii” s-a strâns, dar şi tu

erai Plină de MILOSTIVIREA cea de SUS, şi aşa, prin tine, JERTFA Nevinovată, CURĂŢIREA cea Sfântă în lume se descoperă, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Ca un Miel Nevinovat răutatea lumii o priveai cu lacrimi nedumerite şi iertătoare, că Sufletul tău Curat, deşi în suferinţe, tot cu Iubire se arăta, fără să poată fi schimbat.

Bucură-te, Mieluşeaua Lui HRISTOS cea „Albă ca Zăpada”; Bucură-te, că bătăi multe ai primit; Bucură-te, că foame ai suferit;

178

Bucură-te, că ocări ţi s-au adus; Bucură-te, că la frig şi la alungări ai fost silită; Bucură-te, că răni de palme ai avut; Bucură-te, că smulgerea părului ai îndurat; Bucură-te, că nimic din acestea, de la Milostenie nu te-au oprit; Bucură-te, că şi mai mult pe nevoiaşi îi ajutai; Bucură-te, că şi hainele de pe tine le dădeai; Bucură-te, că desculţă iarna adesea ai rămas; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 7-lea Toţi săracii şi nevoiaşii din Ţinutul Târnovei şi din alte

împrejurimi, la tine alergau ca la o „MAMĂ Cerească”, deşi doar o Copilă erai, şi toţi primeau DARUL MILOSTENIEI, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Vestea ta era peste tot, că Minuni prin tine se săvârşeau, ce a întărâtat răutatea lumii şi pe demonii vicleni, care asupra ta cu pri-goană cumplită s-au pornit, să te împiedice de la Lucrarea cea Sfântă.

Bucură-te, Lucrarea Sfântă peste răutatea lumii; Bucură-te, Lucrarea Sfântă peste vicleniile demonice; Bucură-te, Răbdare mai tare decât toate; Bucură-te, că ţi-ai făcut Scară la Cer; Bucură-te, că din suferinţe ţi s-au făcut Trepte de Urcat; Bucură-te, că la Raiul de SUS te-ai Suit; Bucură-te, că la CHIPUL ÎMPĂRĂŢIEI Lui HRISTOS ai ajuns; Bucură-te, Smerenie cu Slavă de Taină; Bucură-te, micime cu Mărime ascunsă; Bucură-te, că ai trecut peste „hotarul lumesc”; Bucură-te, că ai trecut şi „hotarul Duhovnicesc”; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


179

Condacul al 8-lea Aşa era de mare Milostivirea ta pentru săraci şi nevoiaşi, că le

dădeai hainele şi mâncarea ta, de umblai adesea lipsită şi flămândă, dar în Bucuria Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Cu vifor nepotolit Mama ta vitregă şi cei din jur s-au pornit asupra ta, încât din toate părţile doar certuri şi bătăi ai primit, dar tu ca o MUCENIŢĂ pe toate le-ai răbdat în Nădejdea de Taină a Lui HRISTOS:

Bucură-te, Fericită, de Fapte Bune plină; Bucură-te, că chinurile te-au îmbrăcat în LUMINĂ; Bucură-te, Milostivă, de săraci Iubitoare; Bucură-te, celor flămânzi Pâine hrănitoare; Bucură-te, alinarea celor scârbiţi; Bucură-te, mângâierea celor necăjiţi; Bucură-te, în toate nevoile Ajutătoare; Bucură-te, de toate suferinţele tămăduitoare; Bucură-te, alungarea demonilor răi; Bucură-te, îmblânzirea duşmanilor ucigaşi; Bucură-te, oprirea a toată răutatea; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 9-lea Cine poate spune suferinţele şi chinurile tale, că „MUCENICIE

tăcută” ai îndurat, pe care DOMNULUI HRISTOS ai ÎNCHINAT-o, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

„Mucenicia tăcută” tot aşa de Mare este ca şi „Mucenicia de Sânge”, că zi de zi bătăi şi lipsuri ai suferit, urgisiri şi alungări ca o lepădată, dar cu Străluciri de Taină printre cei nevoiaşi şi săraci, care în jurul tău se strângeau.

180

Bucură-te, că Milostenia ta s-a SUIT până la cele de SUS; Bucură-te, că Milostenia ta s-a auzit şi în Cer; Bucură-te, că de acum porţi LUMINATĂ Cunună; Bucură-te, că eşti cu Sfinţii împreună; Bucură-te, cu Sfintele Fecioare laolaltă; Bucură-te, Săraca cea PREABOGATĂ; Bucură-te, Sărăcia făcută COMOARĂ; Bucură-te, cea oropsită, de acum mult Cinstită; Bucură-te, cea lovită, de acum ICOANĂ de ÎNCHINARE; Bucură-te, cea batjocorită, de acum Lăudată; Bucură-te, Chip Fecioresc, MAICA IUBIRII de DUMNEZEU; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 10-lea Când Taina Muceniciei ţi s-a Împlinit, aşa s-a orânduit, ca de

însuşi Tatăl tău să fii „eliberată de pe Pământ”, că neducându-i mâncarea ce săracilor o dădeai, mânios cu o bardă te-a lovit, şi aşa Sufletul la cele Cereşti ţi s-a Suit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Şi el s-a înspăimântat, văzând uciderea ta, mai ales că LUMINĂ peste Trupul tău s-a coborât, prin care a înţeles ce până acum nu înţelegea, că Taină DUMNEZEIASCĂ tu săvârşeai.

Bucură-te, ÎMPLINIRE de Taină pe Pământ; Bucură-te, cea BINECUVÂNTATĂ; Bucură-te, Copila cea Preaînţeleaptă; Bucură-te, că la tine de acum cu toţii alergăm; Bucură-te, că toate păsurile noastre ţi le spunem; Bucură-te, că ne asculţi cu Nevinovăţia ta cea Mare; Bucură-te, că ne DĂRUIEŞTI Mila ta; Bucură-te, că ne mângâi lacrimile amare; Bucură-te, că ne întăreşti în slaba noastră Credinţă; Bucură-te, că ne dai Nădejdea izbăvitoare;

181

Bucură-te, Izvorul tuturor facerilor de Bine; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 11-lea Şi mai mult, ca o LUCRARE Sfântă, nimeni nu putea să-ţi

ridice Trupul tău cel mic şi slăbuţ, decât la NUMIREA Bisericii din Curtea de Argeş, unde de acum Sfintele tale MOAŞTE ţi se Odihnesc, COMOARĂ de Mare Preţ, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Fiica acestui Pământ, ai fost CHEMATĂ ca încă o LUCRARE de Taină să Săvârşeşti, ca MILOSTIVIREA DOMNULUI peste Ţara ROMÂNEASCĂ să fie, cea bântuită de multe vicleşuguri vrăjmăşeşti.

Bucură-te, Piatră Sfântă neclintită; Bucură-te, Piatră Sfântă în Apele tulburi ale vremurilor; Bucură-te, Chivot de Cer pe Pământ; Bucură-te, că te Păstrăm ca pe o COMOARĂ; Bucură-te, că te avem ca pe un MĂRGĂRITAR Strălucitor; Bucură-te, Stâlp al Bisericii; Bucură-te, Stâncă pe care stă ALTARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Podoaba noastră, Crescută din Pământul Strămoşesc; Bucură-te, Rodul Veşniciei al Neamului Românesc; Bucură-te, Braţe de MAICĂ Preaiubitoare; Bucură-te, MAICĂ, IUBIREA Lui DUMNEZEU Născută în

Iubire de Făptură; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 12-lea Făclie de LUMINĂ DUMNEZEIASCĂ te avem pe Tine,

Fecioară Filofteie, că Luminezi din Înălţime în SFEŞNICUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, de unde Reverşi ca şi odinioară MILOSTIVIRI prin care noi Primim cele de folos, în Cântarea de: ALILUIA!

182

Icosul al 12-lea Sfintele Tale MOAŞTE Nestricate şi cu Mireasmă Duhov-

nicească sunt MĂRTURIA IUBIRII Lui DUMNEZEU pentru noi, că deşi nevrednici, prin Milostivirea Ta se Revarsă, ca să nu pierim în nevoile noastre:

Bucură-te, Aleasa FIICĂ a ŢĂRII ROMÂNEŞTI; Bucură-te, Aleasa MAICĂ a Iubirii Pământeşti; Bucură-te, Sfânta noastră BOGĂŢIE; Bucură-te, Sfânta noastră Laudă şi Cinste; Bucură-te, RUGĂCIUNEA Nevinovată Urcătoare la Cer; Bucură-te, Rugăciunea noastră Dusă la SCAUNUL DUMNE-

ZEIESC; Bucură-te, Bucuria noastră peste mâhniri; Bucură-te, Bucuria noastră peste cele vremelnice; Bucură-te, ICOANA noastră de Inimă şi Suflet; Bucură-te, NUME de ICOANĂ; Bucură-te, POMENIRE de ÎNCHINARE şi RUGĂCIUNE; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Filofteia, JERTFA Nevinovată


Condacul al 13-lea O, MILOSTIVIRE a Lui DUMNEZEU peste ŢARA

ROMÂNEASCĂ, O, MILOSTIVIRE necontenită peste acest NEAM şi PĂMÂNT Strămoşesc, aceasta eşti Tu, Sfântă Filofteie, că prin Tine IERTAREA mereu o PRIMIM şi în toate nevoile, cele de folos câştigăm, în Cântarea de: ALILUIA!


183

Acatistul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul

(1496)

prăznuire la 18 decembrie Sfântul Daniil Sihastrul, de la Voroneţ, este Sfântul cel mai

reprezentativ al Pământului Moldovenesc. Se poate considera o „TREIME de Sfinţenie” din această parte a Ţării Româneşti: „Sfântul Leontie, Sfântul Daniil Sihastru şi Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare”. În aceste Chipuri s-au strâns cu prisosinţă cele mai înalte Virtuţi Străbune, cele mai Alese Împliniri de Sfinţenie de Neam şi Pământ Strămoşesc. DARURILE acestora sunt „TEMELIA pusă pe Stâncă” a Credinţei Creştine, Neclintită în viforniţele Vremurilor tulburi şi de mari vrăjmăşii. Sfântul Daniil Sihastrul este „Modelul ÎNTREG” al Credinciosului autohton: Credincios, DORITOR de cele Sfinte ca Monah-Sihastru şi PĂRINTE Duhovnicesc. DARURILE sale au rămas Izvor de Taină pentru Urmaşi, care Rodesc adesea în noi Chipuri de Virtute şi Sfinţenie. Cei localnici mai ales îl Cinstesc în mod deosebit, ca şi cei Doritori de Duhovnicie de Taină.


Troparul (glas 8) „Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după CHIP, că

luând Crucea ai urmat lui HRISTOS şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu Îngerii împreună se bucură, Cuvioase Părinte Daniil, duhul tău”.

184


suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Sfinte Antonie, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos DUMNEZEU să Mântuiască sufletele noastre”.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” (Glas 8)


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Mare BINECUVÂNTARE este când HARUL se Revarsă în

LUCRAREA DUMNEZEIASCĂ, şi prin cei Aleşi se Arată în DARURI de nenumărate Străluciri, Vas al acestora fiind şi tu, cel Vrednic de Cinstire:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul, DAR Sfinţitor, Izvorât din Pământul Strămoşesc!

Icosul 1

Fericiţi suntem noi care avem Glasuri Sfinte ce mereu ne CHEAMĂ la Cele de SUS; fericiţi suntem că avem PĂRINŢI Bine-cuvântaţi ce ne NASC din APA şi din DUHUL DUMNEZEIESC, un astfel de Chip fiind tu, Sfinte Daniile, drept pentru care noi îţi Cântăm:

Bucură-te, Mărgăritar din SALBA Sfinţilor Străbuni; Bucură-te, Galben de Aur de mare preţ; Bucură-te, Podoabă la ICOANA Lui HRISTOS; Bucură-te, Chip de ÎNCHINARE peste Veacuri;

185

Bucură-te, Chip de Sfinţenie de nimic atins; Bucură-te, Chip de Credincioşie al acestui Pământ; Bucură-te, Chip de Slujire la ALTARUL Străbun; Bucură-te, ÎNVIERE necontenită din Mormintele PĂRINTEŞTI; Bucură-te, Fiul Urmaş, cel Ales; Bucură-te, Cinstea Virtuţilor Moştenite; Bucură-te, NUME Binecuvântat; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,

DAR Sfinţitor, Izvorât din Pământul Strămoşesc!

Condacul al 2-lea Fiu Iubit al Moldovei, ai Crescut ca un Răsad Bun spre Roadă

Bună, din care să se Împărtăşească toţi care Iubesc pe DUMNEZEU, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

În Grai şi Port Strămoşesc ai Urmat lui HRISTOS şi în ZUGRĂVIRE Românească ICOANA Sa ai Înfăţişat, cu Virtuţile PĂRINŢILOR şi cu Iubirea ta în care mult ai Strălucit.

Bucură-te, Urmaş de Moştenire Curată; Bucură-te, că şi mai mult ai adăugat Strălucirea ei; Bucură-te, că şi de alte DARURI te-ai Îmbogăţit; Bucură-te, cel Crescut din Credincioşia Pământească; Bucură-te, cel Învăţat de BISERICA Strămoşească; Bucură-te, că de Copil pe HRISTOS ai Iubit; Bucură-te, că la ALTARUL Său ai râvnit; Bucură-te, că la Slujirea Lui ai jinduit; Bucură-te, că ţi s-au dat acestea toate din plin; Bucură-te, că te-ai făcut tu însuţi Povăţuitor; Bucură-te, că ai ajuns tu însuţi un Adevărat PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


186

Condacul al 3-lea „Oameni Mari la vremuri grele”, este Orânduirea Milostivirii

Lui DUMNEZEU, care nu lasă lumea să se distrugă de cei răi, un astfel de Lucrător fiind şi tu, Sfinte Daniile, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Neamul şi Pământul Românesc sunt la „răscrucea de drumuri şi de vremi” şi întotdeauna au avut CRUCEA acesteia de dus, ca o Menire de Mare Taină.

Bucură-te, că DUMNEZEU te-a Ales pentru LUCRAREA Sa; Bucură-te, că ţi-a Încredinţat CRUCEA lumii; Bucură-te, că a văzut Bărbăţia şi tăria ta; Bucură-te, că din Tinereţe Taina CRUCII ai avut; Bucură-te, că Viaţa Monahală-Crucea tăcută ai luat; Bucură-te, că în Mânăstirea Sfântului Leontie Iscusinţa ai Învăţat; Bucură-te, că Ostaş Duhovnicesc ai ajuns; Bucură-te, că aşa, la „lupta nevăzută” ai fost Chemat; Bucură-te, că prin nevoinţe nenumărate ai trecut; Bucură-te, că prin postiri şi Rugăciuni Firea ţi-ai Prefăcut; Bucură-te, că prin HARUL DUMNEZEIESC şi Om Ceresc ai

devenit; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 4-lea De Mare Cinstire este „MENIREA de Răstignire pe CRUCEA

lumii”, dar şi greu de dus, doar de Aleşii Sfinţi fiind Purtată şi Urcată până SUS la ÎNVIEREA Biruitoare, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Un astfel de Ales eşti, Sfinte Daniile, călit în Bărbăţia Strămoşească, cu Moştenirea Virtuţilor celor mai tari, tu însuţi având

187

Neclintită CREDINŢĂ, ca un Om al Lui HRISTOS şi al Bisericii Sale Dreptcredincios:

Bucură-te, Ucenicul Sfinţilor Pământeni; Bucură-te, cel Crescut în Bărbăţia lor; Bucură-te, cel ajuns la Tăria lor; Bucură-te, cel Înarmat cu neclintita CREDINŢĂ; Bucură-te, cel cu Platoşa Nădejdii; Bucură-te, cel cu Suliţa Nevoinţei; Bucură-te, cel pe Calul Învăţăturii PĂRINTEŞTI; Bucură-te, cel cu Sabia Dragostei Străbune; Bucură-te, cel cu Mintea LUMINATĂ; Bucură-te, cel cu Simţirea Înduhovnicită; Bucură-te, Omul Întreg al Chipului Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 5-lea Puţini înţeleg Taina cea Mare a celor Sfinţi, care se Înalţă la

cele de SUS, fără să se despartă de cele de Jos, ca o LUCRARE în UNIREA de DUH, să se strângă toate în TRUPUL Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Sfinţii sunt cei mai „tăcuţi”, dar şi cei mai „Grăitori de Taină”; sunt cei mai smeriţi şi mici, dar cei mai de Cinste şi Mărire, că Menirea Sfinţeniei este „CRUCEA şi ÎNVIEREA”, trecerea peste „hotar” în Veşnicie.

Bucură-te, Taina Lui DUMNEZEU în lume; Bucură-te, curăţirea de păcat; Bucură-te, vindecarea rănilor ascunse; Bucură-te, prefacerea firii căzute; Bucură-te, primirea Plămădirii ÎNVIERII; Bucură-te, Sfinţenie de Reînnoirea lumii; Bucură-te, nevoinţa Sfinţirii Făpturii; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU dintre Cer şi Pământ;

188

Bucură-te, LUCRAREA Milostivirii DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, şi Lucrarea Iubirii pământeşti; Bucură-te, UNIREA în ICOANA celor văzute şi nevăzute; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 6-lea PĂSTRAREA CREDINCIOŞIEI Strămoşeşti, a CREDINŢEI

din Neam în Neam, este prima Virtute a celor Sfinţi, prin care se Urmează Taina IZBĂVITOARE fără oprire, în Înfrumuseţări tot mai Strălucitoare, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Şi tu, Sfinte Daniile Sihastrul, eşti o Înfrumuseţare a Sfinţeniei Străbune, care prin tine a Crescut cu multă Roadă, din care Urmaşii de asemenea să Rodească în noi Răsaduri Bune.

Bucură-te, Frumuseţea Sfinţeniei Străbune; Bucură-te, Strălucirea ei în noi, Urmaşii; Bucură-te, Rod care nu conteneşte; Bucură-te, că ai străbătut Drumul CRUCII acestui Neam; Bucură-te, că ai luat „povara” Părinţilor acestui Pământ; Bucură-te, Curăţitorul de Taină; Bucură-te, REÎNNOIREA în HRISTOS; Bucură-te, Prefacerea în DUHUL PREASFÂNT; Bucură-te, că Munţii şi Pădurile ai Sfinţit; Bucură-te, că le-ai făcut „Locuri de RUGĂCIUNE”; Bucură-te, că le-ai făcut „Locaşuri Lui DUMNEZEU”; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 7-lea Vrăjmăşia păcatului cu răutăţi de tot felul distrugerea lumii o

caută, dar Sfinţii se pun înainte ca nişte Ostaşi de Taină şi aşa Mântuirea lumii rămâne, în Cântarea de: ALILUIA!

189

Icosul al 7-lea Şi tu, Sfinte Daniile, răutatea ce vine asupra acestui Neam şi

Pământ o prinzi în Sfinţenia ta, ca într-o plasă de netrecut, şi vătă-marea ei o împiedici.

Bucură-te, Paza de Taină nelipsită; Bucură-te, Vegherea cu Ochi pătrunzător; Bucură-te, Vegherea de Bun Păstor; Bucură-te, alungarea „lupilor răpitori”; Bucură-te, adunarea „Oilor rătăcite”; Bucură-te, Păstor de mare Credincioşie; Bucură-te, al Lui HRISTOS Slujitor încercat; Bucură-te, Nevoinţă pe Calea Mântuirii; Bucură-te, strădanie pe drumul Sfinţirii; Bucură-te, ieşirea din întunericul păcatului; Bucură-te, LUMINAREA ÎMPĂRĂŢIEI Viitoare; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 8-lea Următor lui Leontie, Plămăditorul de Sfinţenie Strămoşească,

cu DARUL propriei nevoinţe, apoi, PĂRINTE de mare Povaţă te-ai făcut, că pe însuşi Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt l-ai îndreptat spre Biruinţa cea Bună, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Aşa, ca o TREIME de Sfinţenie şi de Virtuţi Strămoşeşti v-aţi arătat: „Leontie-Plămăditorul, Daniil-Lucrătorul şi Ştefan cel Mare Sabia Duhovnicească”.

Bucură-te, Daniile, PĂRINTE de „vremuri grele”; Bucură-te, PĂRINTE de încercări înviforate; Bucură-te, al Sfântului Ştefan cel Mare Povăţuitor; Bucură-te, Tăria CREDINŢEI Biruitoare; Bucură-te, că ai stat ca un Stâlp în faţa răutăţilor;

190

Bucură-te, că nu te-ai abătut, arătându-te ca o Stâncă; Bucură-te, Virtute Străbună REÎNVIATĂ; Bucură-te, Bărbăţia Sfinţeniei Strămoşeşti; Bucură-te, tu însuţi Îndrăzneală Sfântă; Bucură-te, tu însuţi Jertfire Curată; Bucură-te, cel cu Adevărat Chip de PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 9-lea Timpurile de prefaceri şi schimbări ale lumii sunt adesea cu

suferinţe şi dureri, şi de n-ar fi Sfinţii Tăi, DOAMNE, am pieri în deznădejdea noastră slabă, dar prin ei ne izbăvim, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Şi peste Moldova şi întreaga Ţară Românească păgânătatea aprigă a trecut, şi doar TĂRIA Sfinţeniei Străbune piept i-a ţinut, cu Jertfe şi lupte Duhovniceşti.

Bucură-te, că Sabia Duhovnicească a lui Ştefan ai Sfinţit; Bucură-te, că Sabia CREDINŢEI Strămoşeşti i-ai Dăruit; Bucură-te, că Biruinţa i-ai prilejuit; Bucură-te, că împreună în faţa păgânătăţii aţi stat; Bucură-te, că PATRIA MAMĂ aţi apărat; Bucură-te, că Biserica şi Mormintele Sfinte aţi ocrotit; Bucură-te, că Osemintele PĂRINŢILOR nu le-aţi lăsat batjo-

corite; Bucură-te, păstrarea Tradiţiilor din Moşi-Strămoşi; Bucură-te, îndreptarea lor; Bucură-te, curăţirea de tot eresul; Bucură-te, Ortodoxie neabătută; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


191

Condacul al 10-lea Deşi în Peşteră şi în Sihăstrie petreceai, tot „Sufletul Neamului”

în tine era şi nevoile acestuia în Inima ta se prefăceau, că Iubitor ca un PĂRINTE, pe toate prin adâncul tău le treceai, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

La „răscrucea de vremi” a viforniţei păgâne, Sfinte Daniile, un Ales te-ai arătat, Omul Lui DUMNEZEU cel Binecuvântat şi Fiul cel Vrednic al Pământului.

Bucură-te, al Moldovei BRAŢ de CRUCE Biruitoare; Bucură-te, a Moldovei BINECUVÂNTARE; Bucură-te, cel din pustie Veghetor; Bucură-te, cel prin RUGĂCIUNE Sprijinitor; Bucură-te, cel ce legi duhurile necurate; Bucură-te, cel ce împiedici vrăjmăşiile; Bucură-te, cel ce vădeşti vicleşugurile; Bucură-te, cel ce potoleşti patimile ascunse; Bucură-te, tămăduirea de Suflet; Bucură-te, vindecarea de trup; Bucură-te, PĂRINTE pentru toate nevoile; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 11-lea Deşi distrugerea păgână peste tot se lăţea, tu Sfinte Daniile

împreună cu Ştefan cel Mare tot mai multe LOCAŞURI SFINTE aţi clădit, peste ruine CRUCEA Biruitoare Înălţând, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Sihăstrii şi Mânăstiri ai întemeiat şi tu însuţi Povăţuitor şi PĂRINTE te-ai făcut, şi pe Fiii cei Vrednici i-ai adunat şi la

192

Creşterea Sfântă i-ai dat, ca Virtutea Străbună să Rodească în Noi Saduri, fără oprire.

Bucură-te, Ziditorule de Locaşuri Sfinte; Bucură-te, că Locuri de Duhovnicie ai întemeiat; Bucură-te, că CHIPUL Lui HRISTOS peste tot L-ai Zugrăvit; Bucură-te, că CHIPUL CRUCII peste tot L-ai pus; Bucură-te, că peste tot ICOANE de ÎNCHINARE ai Întipărit; Bucură-te, Reînvierea CREDINŢEI neclintite; Bucură-te, că aşa Credincioşia ai Crescut; Bucură-te, că şi Urmaşi de Cinste ai lăsat; Bucură-te, PĂRINTE cu mulţi Fii; Bucură-te, PĂRINTE Fericit între Fii Iubitori; Bucură-te, între PĂRINŢII de Neam Românesc; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 12-lea Ajuns la ÎMPLINIREA Lucrării pe Pământ, la Odihna Veşniciei

luat, DARURILE tale le-ai lăsat ca Izvoare nesecate din care Urmaşii se Întăresc şi în Virtuţi necontenite Înfloresc, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Plămăditor de Sfinţenie STĂ Sfântul Leontie, STĂ Sabie Duhovnicească Sfântul Ştefan cel Mare împotriva păgânilor, STAI şi tu, Sfinte Daniile, ca PĂRINTE de Taină al Fiilor Urmaşi, şi în această TREIME TĂRIA Neamului şi Pământului Strămoşesc niciodată nu va slăbi.

Bucură-te, LUMINĂ din Sfeşnicul Moldovei; Bucură-te, Făclie Aprinsă peste veacurile lumii; Bucură-te, LUMINĂ în CANDELA Străbună; Bucură-te, LUMINĂ în Uleiul INIMII Strămoşeşti; Bucură-te, LUMINĂ PĂTRUNSĂ şi în Pământ; Bucură-te, LUMINĂ PECETLUITĂ pe toţi Fiii acestui Neam;

193

Bucură-te, LUMINĂ pe ALTARUL Bisericii Române; Bucură-te, LUMINĂ pe Mormintele NEUITATE; Bucură-te, LUMINĂ din nopţile suferinţei; Bucură-te, LUMINĂ din amarele încercări; Bucură-te, PĂRINTE cu NUME de ÎNCHINARE ROMÂ-

NEASCĂ; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Daniile Sihastrul,


Condacul al 13-lea Te avem DAR de Mare preţ, Sfinte Cuvioase Daniile Sihastrul,

NUME Binecuvântat, ICOANĂ de ÎNCHINARE la ALTARUL Strămoşesc şi aşa cu ÎNCREDERE mergem în Nădejdea ÎMPLI-NIRII pe care Fiecare o avem spre Veşnicia Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!


195

Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfinţit

prăznuire la 26 decembrie Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, Ţara Românească,

este cunoscut ca ÎNTEMEIETORUL Mânăstirilor Vodiţa, Tismana şi Prislop şi, mai mult, Ucenicii săi extind Locaşurile Monahale, de se poate spune că se începe o adevărată „avalanşă de aşezăminte călugăreşti”. Rolul Sfântului Nicodim a fost mare, că împreună cu Mircea cel Bătrân a „Întărit Tradiţia Strămoşească” şi a repus-o în Valoare, conjunctura istorică fiind de distrugere tocmai a CRE-DINŢEI Pământeşti. Expansiunea ungurească şi a catolicismului, mai ales în Ardeal, constituia un pericol direct pentru „Sufletul Românesc”. Sfântul Nicodim este „Sfântul de Suflet şi de Inimă” al Olteniei de sud, şi Cinstirea Românească Monahală în general.


Tropar (glas 1) „Celui ce a răsărit din Fecioară, mai-Marelui păstorilor, ca o

oaie de turmă ai urmat, Sfinte Părintele nostru Nicodim. Cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunile te-ai făcut Lucrător Sfinţit de cele cereşti, tămăduind sufletele celor ce aleargă la tine cu Credinţă. Pentru aceasta grăim: Slavă Celui ce te-a preaslăvit pe tine, slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere, slavă Celui ce a arătat tuturor prin tine îndreptare”.


„Gavriil zicând ţie, Fecioară: «Βucură-te...” (Glasul 1)

196


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 PREASFÂNTUL DUH este întodeauna ca Taină peste toate şi

în Chipurile cele Alese în nenumărate Virtuţi se Sălăşluieşte şi se descoperă şi se face IZVOR de necontenită Sfinţenie, precum în tine, Sfinte cel de mare Cinstire:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul Revărsării DUHULUI PREASFÂNT!

Icosul 1

Multe sunt DARURILE DUMNEZEIEŞTI ce se Revarsă peste lume, dar în Chipuri deosebite Strălucesc în Aleşii care le Oglindesc cu propriile DARURI de Înfrumuseţare, pe care ca PRINOS ei însuşi le aduc la ALTARUL Cel Preasfânt.

Bucură-te, Alesul Tainei CHIPULUI SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, Oglindă a Celor de SUS; Bucură-te, Fiul Ales al Neamului Strămoşesc; Bucură-te, cel în care Însuşi CHIPUL SFÂNTULUI DUH S-a

PECETLUIT; Bucură-te, că Virtutea de DUH ai primit; Bucură-te, că DUHUL SFÂNT a INTRAT în Adâncul tău Curat; Bucură-te, că aşa Sălăşluire de DUH te-ai făcut; Bucură-te, că spre LUCRAREA Sa ai fost Rânduit; Bucură-te, că în DARURILE Sale te-ai Îmbrăcat; Bucură-te, că în Taina Sa ai Crescut; Bucură-te, Rod în CHIPUL DUHULUI SFÂNT; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul

Revărsării DUHULUI PREASFÂNT!

Condacul al 2-lea Prin HRISTOS Firea de Făpturi avem, în totodată cu UNIREA

DUMNEZEIASCĂ, iar prin SFÂNTUL DUH, VIAŢĂ şi Creşterea

197

ei, şi aşa Fiecare, în propriul Răspuns, CHIPUL acestor ÎMPLINIRI trebuie să-l Rodim, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

La Zămislirea noastră, Însuşi DUHUL SFÂNT Revarsă un DAR pe care El ca DUMNEZEU îl ştie cât ne este de potrivit şi Lucrător, şi ţie, Sfinte Nicodime, Mare DAR ţi s-a Dat, după măsura ta.

Bucură-te, că ai Crescut DARUL DUMNEZEIESC; Bucură-te, Pământ Bun al Seminţei celei Bune; Bucură-te, că ai Răsărit cu Putere de DUH; Bucură-te, că te-ai făcut POM Mare; Bucură-te, că Rod mult ai dat; Bucură-te, că, aşa, la tine mulţi au alergat; Bucură-te, că te-ai făcut Piatra de ALTAR a Lui HRISTOS; Bucură-te, că ai devenit Chip al ÎNCHINĂRII: Bucură-te, Chipul revărsării de Credincioşie; Bucură-te, Izvor de Sfinţenie; Bucură-te, Izvorâre de Duhovnicie; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 3-lea Povăţuit în Taină de DUHUL PREASFÂNT, din Tinereţe la

Muntele Athos ai plecat, unde Chipul Monahicesc ai luat şi chiar Întâi Stătător ai ajuns, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Ca un Fiu vrednic al Neamului şi Pământului Românesc nu puteai fi despărţit de ÎNRUDIREA PĂRINŢILOR Strămoşeşti, şi aşa te-ai întors Îmbogăţit, ca şi mai multă Roadă să arăţi.

Bucură-te, Tinereţe LUMINATĂ; Bucură-te, alegerea celor Duhovniceşti; Bucură-te, alergarea spre HRISTOS;

198

Bucură-te, nevoinţă ce Preface Firea; Bucură-te, nevoinţă ce deschide cele din adânc; Bucură-te, Postire de mâncare, pentru stăpânirea trupului; Bucură-te, Postire de Minte, pentru stăpânirea Sufletului; Bucură-te, Postire de simţire, pentru stăpânirea Inimii; Bucură-te, Postire de Vederea celor lumeşti; Bucură-te, că aşa se Deschide Vederea de DUH; Bucură-te, ÎNCHINAREA, UŞA IUBIRII de DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 4-lea IUBIREA de DUMNEZEU a Făpturii nu poate fi decât în

ÎNCHINAREA de ALTAR, în ICOANA peste „prăpastia de netrecut” dintre DUMNEZEU şi lume, de unde Râvna ta pentru Biserica Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

CHIP de Revărsarea SFÂNTULUI DUH fiind, din tine cu ade-vărat IUBIREA de DUMNEZEU curgea în Taină peste tot pe unde treceai, şi tu însuţi, ca un ALTAR Viu, pe HRISTOS neîncetat L-ai Vestit.

Bucură-te, că ai fost Rânduit spre Slujba ALTARULUI; Bucură-te, că Bun Slujitor te-ai arătat; Bucură-te, râvnitorul LITURGHIEI Lui HRISTOS; Bucură-te, LITURGHIA Revărsării SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, BUCURIA LITURGHIEI IUBIRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, ÎMPLINIREA în TRUPUL Lui HRISTOS; Bucură-te, al acestor Taine mult Trăitor; Bucură-te, că prin acestea DARURILE Sfinte le-ai primit; Bucură-te, că Izvor de Daruri aşa te-ai făcut; Bucură-te, că mai înainte de moarte Veşnicia ai gustat; Bucură-te, că şi stricăciunea în Nestricăciune ai Prefăcut; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


199

Condacul al 5-lea Smerit cum ai fost de la început tot aşa ai vrut să rămâi, că

neştiut între pietre trupul ţi l-ai lăsat în apele râului Lom, până când Sfintele tale Moaşte DUMNEZEU ţi le-a descoperit să fie în Lucrarea Sa pentru lume, în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Iubirea ta cea mare de DUMNEZEU ţi-a crescut şi iubirea pentru Făptura Sa, că din Fiul cel mic ai devenit Chipul cel mare de Sfânt Părinte.

Bucură-te, Iubire de DUMNEZEU cu iubire de Făptură în UNIRE; Bucură-te, Taină la care toţi trebuie să ajungă; Bucură-te, Taină pe care prin osteneli ai câştigat-o; Bucură-te, Taină care de Însuşi HRISTOS ţi s-a dăruit; Bucură-te, Drumul vieţii împlinit; Bucură-te, Calea Vieţii deschisă până la cer; Bucură-te, Calea Pământească trecută peste hotar; Bucură-te, Firea omenească Înduhovnicită; Bucură-te, Firea omenească Unită cu cele „peste Fire”; Bucură-te, Suflet mai tare ca Trupul; Bucură-te, Trup mai tare decât carnea; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 6-lea Ca un PĂRINTE de Mare Cinste, în Ţara Românească te-ai

întors, şi însuşi Domnitorul ţi s-a Închinat şi Povăţuitor de Taină te-a luat, că DARUL Lui DUMNEZEU în tine a văzut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Însuşi Marele Sfânt Antonie ţi-a poruncit în aceste ţinuturi peste Dunăre să vii şi ca un Ilie pe apă ai trecut, de s-a minunat ucenicul tău, încredinţându-se astfel şi mai mult de Chemarea ta.

200

Bucură-te, Înger îndeosebi Trimis; Bucură-te, de Sfântul Antonie cel Mare călăuzit; Bucură-te, că DAR de Duhovnicie ai Adus; Bucură-te, că în Pământ Bun l-ai Sădit; Bucură-te, că repede a Crescut; Bucură-te, că repede şi Roade a făcut; Bucură-te, că ai Izvorât DUH de Viaţă peste tot; Bucură-te, că ai Aprins Focul Credinţei Străbune; Bucură-te, că în Făclia de Neam LUMINA ai Înălţat; Bucură-te, că toate Mormintele PĂRINŢILOR ai Luminat; Bucură-te, că te-ai făcut REÎNVIEREA Moştenirii Sfinte; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 7-lea Pe unde poposeai, ALTARE Lui HRISTOS Înălţai, precum la

Vodiţa, Prislop şi Tismana şi încă nenumărate Sihăstrii, unde deja Pustnici de Taină erau, care prin tine şi mai mult s-au Întărit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Te-au Primit toţi ca pe un TRIMIS al Lui HRISTOS, ca pe un TRIMIS al SFÂNTULUI DUH, ca să APERI Credinţa Străbună de vrăjmaşii cei de pe ascuns.

Bucură-te, a Ţării Valahiei LUMINĂ; Bucură-te, al Basarabilor Binecuvântător; Bucură-te, Înger TRIMIS la „vremuri grele”; Bucură-te, Fiu al Pământului Dreptcredincios; Bucură-te, că prin tine Virtutea s-a arătat; Bucură-te, că Bărbăţia Străbună ai dezvăluit; Bucură-te, că DUH de Tărie ai Insuflat; Bucură-te, că la LUCRAREA Sfântă pe mulţi i-ai Chemat; Bucură-te, Omul cel Înţelept; Bucură-te, Omul cu Priceperea de SUS;

201

Bucură-te, Sfinţenia din nou Răsărită; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 8-lea Cu multă Cinstire în tot Muntele Athos şi de asemenea în

împrejurimi, toţi ca pe un Mare PĂRINTE şi iscusit Duhovnic te-au luat, ca Ajutător în nevoile încurcate ale lumii, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Serbia şi Bulgaria, Ţările învecinate, Sprijinitor te-au rugat să le fii, că la Constantinopol ai mers şi PACEA între Biserici ai făcut, ca aşa să se poată sta în faţa vrăjmăşiilor ce din toate părţile ameninţau Dreapta Credinţă.

Bucură-te, PĂRINTE de Iscusită Duhovnicie; Bucură-te, Slujitorul Dreptei Credinţe Creştine; Bucură-te, că şi dezbinările ai oprit; Bucură-te, că certurile ai împăcat; Bucură-te, că ADUNAREA Bisericii ai Întărit; Bucură-te, AVVĂ şi Sfetnic de lume; Bucură-te, Monah şi Povăţuitor al Oamenilor; Bucură-te, Pustnic şi Mare Dregător; Bucură-te, Omul ÎNTREG al Lui DUMNEZEU; Bucură-te, LUCRARE ÎNTREAGĂ a celor Sfinte; Bucură-te, Împlinitorul celor Orânduite; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 9-lea DORUL DUMNEZEIESC după Linişte te-a dus din loc în loc

şi aşa plaiurile Româneşti ai colindat, până ce „Stâlp de FOC LUMINOS” ţi s-a arătat, unde Mânăstire să ridici, în Cântarea de: ALILUIA!

202

Icosul al 9-lea Aşa, Tismana ca Lavră de Monahi ai clădit, unde Lauda Lui

HRISTOS să fie Ziua şi noaptea, unde IZVOR de DUH PREASFÂNT să fie pentru Urmaşi, care fără oprire IUBIREA de DUMNEZEU să Crească.

Bucură-te, Fiu de Cinste al Pământului Românesc; Bucură-te, Fiu Vrednic, ce se face şi el PĂRINTE; Bucură-te, că Duhovnicia Neamului ai Strălucit; Bucură-te, că din „vopselele străbune” ai Zugrăvit-o; Bucură-te, că ÎNRUDIREA Strămoşească ai Crescut; Bucură-te, că Duhovnicia Moştenirii Sfinte ai Rodit; Bucură-te, că şi mai mult ai înmulţit-o; Bucură-te, că PLĂMADĂ Urmaşilor ai rămas; Bucură-te, că PREFACEREA tot mai Bună ai lăsat; Bucură-te, că „oprirea” păcatului ai transmis; Bucură-te, că BINECUVÂNTAREA de AVVĂ ne-ai Dăruit; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 10-lea Domnitorul Ţării, Mircea cel Bătrân, te avea Sfetnic şi împreună,

la „răscrucea de vremi şi schimbări”, cele Sfinte aţi pus Înainte, ca vrăjmăşiile viclene să nu distrugă Dreapta Credinţă şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Cu Minuni, DARUL cel Sfânt ţi s-a arătat, că şi în foc ai intrat şi cărbuni aprinşi în Veşminte ai ţinut fără să te arzi, ceea ce a înspăimântat pe cei străini şi aşa Credinţa Neamului ai Întărit.

Bucură-te, ICOANA de ÎNCHINAT a Duhovniciei Româneşti; Bucură-te, Izvor de DARURI al PREASFÂNTULUI DUH; Bucură-te, Înger Omenesc Crescut pe Pământ; Bucură-te, şi Sfinţenie de Înger Ceresc; Bucură-te, Revărsare DUMNEZEIASCĂ peste lume; Bucură-te, al acestei Ţări „hotar” de Dreaptă Credinţă;

203

Bucură-te, că opreşti pe toţi vrăjmaşii vicleni; Bucură-te, că vădeşti pe toţi „lupii răpitori”; Bucură-te, VEGHETOR neadormit; Bucură-te, Păstor de adevărată CREDINCIOŞIE; Bucură-te, PĂSTORUL IUBITOR al Lui HRISTOS: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 11-lea Dorinţa ta era însă Viaţa Duhovnicească Monahală, încât adesea

te retrăgeai în Peşteri şi sihăstrii, unde cu DOMNUL Petreceai, în IUBIREA cea Mare, pe care din Tinereţe ai Crescut-o, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

La Tismana, în Peştera de Sus, loc de nevoinţă ai avut şi pe şarpele din ea l-ai scos şi aşa doar Sâmbăta, Duminica şi la Sărbători coborai, ca împreună cu ceilalţi să Slujeşti.

Bucură-te, IUBIRE de DUMNEZEU, de nimic împuţinată; Bucură-te, Iubire şi de Făptura Sa; Bucură-te, RUGĂTOR şi pentru Lume; Bucură-te, RUGĂTOR pentru MÂNTUIREA Veşniciei; Bucură-te, RUGĂTORUL cel Mare al Monahismului Românesc; Bucură-te, că avem şi din Sfintele tale MOAŞTE; Bucură-te, că deşi stau „ascunse”, COMOARĂ le ştim; Bucură-te, şi PĂRINTELE nevoilor noastre; Bucură-te, tămăduitor şi ajutător; Bucură-te, alungarea duhurilor necurate; Bucură-te, oprirea patimilor ascunse din noi; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 12-lea Sfinte Părinte Nicodime, ai rămas NUMELE Monahismului

acestui Neam şi Pământ Românesc, că prin tine a REÎNVIAT şi aşa

204

te-ai făcut ICOANA sa Duhovnicească pentru toţi Urmaşii, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Sfinţenia acestui Neam şi Pământ în tine s-a ADUNAT şi aşa prin tine Străluceşte şi IZVOR nesecat s-a făcut, din care şi noi ne întărim şi Creştem noi Roduri.

Bucură-te, Iscusitul nostru Povăţuitor; Bucură-te, Dascălul Monahismului; Bucură-te, Învăţătorul Dreptei Credinţe; Bucură-te, PĂSTRĂTORUL Ortodoxiei Creştine; Bucură-te, şi Bucuria noastră, a celor de „jos”; Bucură-te, mângâierea noastră, a celor neputincioşi; Bucură-te, Braţe IUBITOARE pentru noi, cei în necaz; Bucură-te, ascultătorul plângerilor noastre; Bucură-te, Sfântul la care Nădăjduim; Bucură-te, Sfântul Milostiv al Lui DUMNEZEU; Bucură-te, NUME de ÎNCHINARE PĂRINTEASCĂ; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Nicodime, Izvorul


Condacul al 13-lea Proslăvit la Cer, Fiul acestui Neam şi Pământ ai rămas, şi aşa,

nedespărţit ne eşti, NUME şi PĂRINTE Mare între Sfinţii noştri PĂRINŢI, prin care şi noi Nădăjduim să trecem prin toate nevoile şi îndeosebi să ne PĂSTRĂM CREDINŢA Curată, în Cântarea de: ALILUIA!


205

Acatistul Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana

(414) prăznuire 8 ianuarie şi 24 iunie

Sfântul Ierarh Niceta este unul dintre Primii Sfinţi Daco-români de la gurile Dunării. Această zonă era „cea mai Creştină”, în mijlocul unui adevărat „imperiu păgân”, ce se zbătea în ultimele sale rămăşiţe. Cinstirea Sfântului Ierarh Niceta a rămas în Memorie neştearsă.


Tropar (glas 1) Propovăduitor şi Apărător al Dreptei Credinţe, în multe necazuri

cu smerenie cele Înalte ai câştigat, Sfinte Părinte Ierarhe Niceta şi aşa, Roagă-te Lui HRISTOS DUMNEZEU să ne mântuiască de tot răul şi necazul.




Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Mare DAR este să fii Propovăduitor al EVANGHELIEI Lui

HRISTOS, să Semeni în lume Seminţele CUVÂNTULUI

206

DUMNEZEIESC, de care, fiind învrednicit, şi noi Cinstirea cuvenită îţi aducem:

Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei Lui HRISTOS!

Icosul 1

Pământul Daco-Român a PRIMIT din primele veacuri EVAN-GHELIA Lui HRISTOS şi Neamul cel Nou Născut din APĂ şi din DUH, aşa, MOŞTENIREA Creştină a lăsat:

Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, Pământeanul Dac; Bucură-te, Sf. Niceta, Fiu de Neam Străbun; Bucură-te, Moştenitorul Întregii CREDINCIOŞII; Bucură-te, Moştenitorul Întregii Virtuţi; Bucură-te, Alesul Lui HRISTOS; Bucură-te, Alesul LUCRĂRILOR DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea De la Dunărea Bătrână până în Munţi Credinţa Creştină s-a

ÎMPĂMÂNTENIT şi întunericul cel vechi s-a risipit şi tu, Sfinte Niceta, te-ai făcut o FĂCLIE a LUMINII Celei Noi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Poporul Dac demult a primit CREDINŢA Creştină, şi tu ai adăugat încă o MĂRTURIE ce s-a făcut încă o „TEMELIE a BISERICII Străbune”.

Bucură-te, că ai avut COMOARA EVANGHELIEI Lui HRISTOS; Bucură-te, că din Tinereţe ÎNVĂŢĂTURA Sfântă ai primit; Bucură-te, că din Tinereţe la cele de SUS ai jinduit; Bucură-te, că ai căutat cele de Taină;

207

Bucură-te, că ai găsit MĂRGĂRITARUL Cel Mare; Bucură-te, că prin multe nevoinţe l-ai şi Câştigat; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 3-lea Păgânescul întuneric idolesc cu greu se risipea, şi adesea cu

multe necazuri şi împotriviri ai fost primit chiar de cei apropiaţi, care apoi au Cântat: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Poporul Daco-român se deosebea de celelalte Popoare păgâne şi idoleşti şi cu MĂRTURISIRE stătea în mijlocul lor, tu, Niceta, fiind unul dintre cei mai râvnitori:

Bucură-te, Arhiereul Daco-român; Bucură-te, al BISERICII Lui HRISTOS cu adevărat Slujitor; Bucură-te, al ALTARULUI Sfânt LITURGHISITOR; Bucură-te, al Pământului Străbun Sfinţitor; Bucură-te, cel între Primii Sfinţi PĂRINŢI; Bucură-te, PĂRINTE, care mulţi Fii ai lăsat; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 4-lea Iubitor de CUVÂNTUL DUMNEZEIESC al Lui HRISTOS, al

EVANGHELIEI DAR ai PRIMIT, că toţi te ştiau ca pe un Mare PROPOVĂDUITOR Sfânt, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Şi Popoarele păgâne din jur te ascultau şi mulţi la CREDINŢA Creştină alergau şi aşa, ca un Urmaş al Apostolilor ai fost şi un ÎNTEMEIETOR de BISERICĂ.

208

Bucură-te, cel între Ierarhii Sfinţi ai BISERICII; Bucură-te, al EVANGHELIEI DAR Strălucitor; Bucură-te, cel IUBITOR de CUVÂNTUL DUMNEZEIESC; Bucură-te, cel ce L-ai Semănat cu râvnire; Bucură-te, că Roduri multe ai adus; Bucură-te, că Roduri şi „peste veacuri” au rămas; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 5-lea

Şi în alte Ţări ai mers şi până în Italia ai ajuns, unde Prieten cu Sfântul Paulin de Nola te-ai făcut, Îndoind IUBIREA de Cele Sfinte, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

BISERICA primelor Veacuri prin multe încercări a trecut şi chiar JERTFE Muceniceşti a avut, că idolatria păgână era mult legată de cele lumeşti:

Bucură-te, că ai luptat mult cu păcatul cel vechi; Bucură-te, că ai luptat mult cu patimile idoleşti; Bucură-te, că Propovăduirea ta era împotriva păcatului; Bucură-te, că Vestirea ta era izbăvirea de păcat; Bucură-te, că peste tot cu păcatul te-ai războit; Bucură-te, că păcatul, aşa, l-ai biruit; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 6-lea

Şi Scriitor iscusit ai fost şi Cântări Sfinte ai făcut să fie spre Lauda celor Credincioşi şi Cinstirea Slujbelor Bisericeşti, în Cântarea de: ALILUIA!

209

Icosul al 6-lea

Imnul „Pe Tine Te Lăudăm” a rămas ca un DAR BISERICII şi Credincioşilor Creştini, prin care se Aude cu GLAS Ceresc MĂRIREA Lui HRISTOS:

Bucură-te, Păstorul cel Bun al Turmei Creştine; Bucură-te, Cântare Sfântă pentru Oile Lui HRISTOS; Bucură-te, Glas de Taină Mântuitoare; Bucură-te, Glas de DUH PREASFÂNT; Bucură-te, CHEMAREA Sfântă ce ne-a rămas şi nouă; Bucură-te, Glăsuire ce nu conteneşte; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

Condacul al 7-lea

Prăznuim şi noi cu Cinstire POMENIREA Ta care a rămas neuitată peste Veacuri şi Vremi, şi aşa te avem CHIP de ICOANĂ între Primii Sfinţi PĂRINŢI ai Daciei Creştine, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

BISERICA Lui HRISTOS din Dacia are CARTEA EVAN-GHELIEI Înscrisă şi cu NUMELE Tău, NUMELE Urcat la Cer deodată şi cu Numele noastre:

Bucură-te, NUME de DAR al Lui HRISTOS; Bucură-te, NUME al BISERICII Creştine; Bucură-te, NUME al CREDINŢEI Pământului ROMÂNESC; Bucură-te, NUME de VEŞNICIE; Bucură-te, NUME Înscris pe EVANGHELIA VIEŢII; Bucură-te, NUME de Sfânt PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Niceta, DARUL Evangheliei

Lui HRISTOS!

210

Condacul al 8-lea O, Sfinte Ierarhe Niceta, Vestitorul EVANGHELIEI Lui

HRISTOS, care ai Semănat Sămânţa Sfântă în Pământul cel Bun al Daciei, Cinstirea Cuvenită îţi aducem şi din Locaşurile de SUS Mijloceşte şi pentru noi, cei ce Cântăm: ALILUIA!


211

Acatistul Sfinţilor Cuvioşi Casian şi Gherman

(450)

prăznuire 28-29 februarie

Sfinţii Casian şi Gherman sunt dintre Primii Sfinţi Români, PĂRINŢI şi ÎNVĂŢĂTORI. Călugări localnici, ei călătoresc în centrele mari Duhovniceşti, Ierusalim, Constantinopole şi Roma. Amintirea lor a rămas şi Cinstirea ca Sfinţi este în evlavia multora.


Troparul (glas 1) Lui DUMNEZEU v-aţi Dăruit şi luminând cu Faptele voastre

cele bune, Cuvioşilor Casian şi Gherman, ca Soarele aţi strălucit cu Învăţăturile voastre cele DUMNEZEIEŞTI, veselind Inimile celor care vă Cinstesc. Aşa cu deadinsul Rugaţi-vă Lui HRISTOS DUMNEZEU pentru Sufletele noastre.




Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Evlavia IUBIRII de DUMNEZEU aţi încercat-o şi aşa aţi

strălucit în Duhovnicia în care v-aţi Născut, şi PĂRINŢI şi

212

ÎNVĂŢĂTORI făcându-vă, Urmaşilor cele Sfinte aţi lăsat, pentru care şi noi vă Cinstim:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii PĂRINŢI şi ÎNVĂŢĂTORI ai noştri!

Icosul 1

Născuţi din Pământul şi Neamul Românesc, toată Virtutea aţi moştenit şi în Chip de Sfinţenie aţi Rodit-o şi peste hotare aţi vestit-o, ca şi noi în Răsaduri Noi peste vremi să o primim.

Bucuraţi-vă, Cinstea Virtuţilor Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, Fii Vrednici ai Neamului Românesc; Bucuraţi-vă, Fiii cei Lucrători ai acestui Pământ; Bucuraţi-vă, Împlinirea Credincioşiei moştenite; Bucuraţi-vă, Împlinirea CREDINŢEI străbune; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ce aţi devenit ICOANE de Închinat; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii

PĂRINŢI şi ÎNVĂŢĂTORI ai noştri!

Condacul al 2-lea Din Pruncie spre cele Sfinte v-aţi aplecat şi aşa aţi Crescut cu

DARUL DUMNEZEIESC Bărbaţi adevăraţi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

DAR Mare de la DUMNEZEU este când în Sfinţi se Revarsă, ca să fie o neîncetată ARĂTARE a Celor de SUS, ca şi cele Pământeşti să se URCE spre LUMINĂ.

Bucuraţi-vă, Dar DUMNEZEIESC în lume; Bucuraţi-vă, şi al lumii Prinos; Bucuraţi-vă, Lucrare de SUS; Bucuraţi-vă, şi Lucrare de jos; Bucuraţi-vă, Râvnitorii de cele de Taină; Bucuraţi-vă, Căutătorii de cele Duhovniceşti; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


213

Condacul al 3-lea Din Scythia Minor fiind, unde Marele Apostol Andrei Evanghelia

a propovăduit, DARUL Învăţăturii Lui HRISTOS l-aţi avut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aşa, din tinereţe cele Duhovniceşti aţi Căutat şi Viaţa Monahală aţi ales, în care aţi găsit cele Sfinte, pe care cu multe Nevoinţe le-aţi plămădit.

Bucuraţi-vă, cei aleşi pentru Viaţa cea Sfântă; Bucuraţi-vă, şi voi înşivă doritori de aceasta; Bucuraţi-vă, care pe Drumul CRUCII aţi umblat; Bucuraţi-vă, că Taina Jertfei şi ÎNVIERII aţi câştigat; Bucuraţi-vă, că Mărgăritarul Ceresc aţi jinduit; Bucuraţi-vă, că Ţarina lumii pentru aceasta aţi cercetat; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 4-lea Doritori şi mai mult de Învăţăturile cele Sfinte, la Ierusalim aţi

mers şi aşezările Monahale aţi cercetat, şi toată Palestina aţi colindat, ca Iscusitele Taine să găsiţi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Viaţa Duhovnicească are multe încercări şi „trepte de urcat”, pe care şi voi cu trudă le-aţi trecut şi aşa Dascăli şi pentru alţii v-aţi făcut.

Bucuraţi-vă, Râvnitori neobosiţi; Bucuraţi-vă, Nevoitori fără încetare; Bucuraţi-vă, ostenitori peste fire chiar; Bucuraţi-vă, cei LUMINAŢI de DUHUL PREASFÂNT; Bucuraţi-vă, cei Înţelepţiţi de Priceperea cea Dincolo de Minte; Bucuraţi-vă, Mintea cea Străluminată; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


214

Condacul al 5-lea Voi înşivă în Pustnicie aţi petrecut, ca să pătrundeţi Firea cea

din adânc şi să o Prefaceţi în HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea De toate ispitele potrivnice aţi fost încercaţi, dar prin Credinţa

neclintită le-aţi biruit, şi aşa şi nouă ne sunteţi ajutători în patimile şi slăbiciunile în care ne zbatem.

Bucuraţi-vă, Ostaşii cei Duhovniceşti; Bucuraţi-vă, Luptătorii de Duh; Bucuraţi-vă, şi luptătorii cu patimile lumii; Bucuraţi-vă, biruitorii „şerpilor demonici”; Bucuraţi-vă, vindecătorii de otrăvurile ucigaşe; Bucuraţi-vă, tămăduitorii de rănile morţii; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 6-lea Făclii de LIMINI Duhovniceşti, în Pământul Strămoşesc v-aţi

întors ca să Luminaţi şi pe cei din întunericul păgân, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Din Pustia Nevoinţelor Sfinte aţi trecut în tumultul lumii şi ÎNVĂŢĂTORI v-aţi făcut, Următori ai apostoleştilor Mărturisiri.

Bucuraţi-vă, Făclii ale LUMINII Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Lumini aprinse în întunericul păgân; Bucuraţi-vă, LUMINILE Mărturisirii Creştine; Bucuraţi-vă, LUMINILE Evangheliei, CUVÂNTULUI Adevărat; Bucuraţi-vă, Graiul ce a Deschis Cerul; Bucuraţi-vă, Graiul ce desface Pământul; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


215

Condacul al 7-lea Trecând prin Cetatea cea Mare a Constantinopolelui, Sfântului

Ioan Gură de Aur v-aţi Închinat şi cu el v-aţi Unit împotriva vrăjmaşilor vicleni, spre slava Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Şi Preoţia primind, la Cetatea Romei aţi mers să „apăraţi” pe Marele Ierarh Gură de Aur, care cu multă Credincioşie Păstorea cu adevărat BISERICA Lui HRISTOS.

Bucuraţi-vă, cei împreună cu Sfinţii; Bucuraţi-vă, Credincioşie peste hotare; Bucuraţi-vă, apărătorii Sfinţeniei; Bucuraţi-vă, cei LUMINAŢI de DUH; Bucuraţi-vă, cei Iubitori de PACE; Bucuraţi-vă, Judecătorii cei cu Dreptate; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 8-lea Râvna voastră cea mare era „ÎNVĂŢĂTURA Duhovnicească”,

ce peste tot aţi căutat-o şi aţi dorit-o necontenit, şi aşa cu osteneli multe, ca albinele Mierea Sfântă aţi dobândit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Pe drumuri de primejdii aţi călătorit, dar CREDINŢA în HRISTOS v-a păzit de toate amarnicele vătămări, chiar dacă „răni” adesea aţi primit, şi aşa „ÎNVĂŢĂTORII cei Dintâi” ai noştri v-aţi făcut.

Bucuraţi-vă, cei îndestulaţi cu Învăţătura; Bucuraţi-vă, cei ce aţi Vestit-o peste tot; Bucuraţi-vă, că aţi Rodit-o în Noi Saduri; Bucuraţi-vă, că aţi Crescut-o în mulţi;

216

Bucuraţi-vă, că aţi făcut-o COMOARĂ de Cer; Bucuraţi-vă, că din aceasta şi noi luăm; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 9-lea Tu, Sfinte Gherman, în Ţară te-ai întors, doritor de „Liniştea

pustnicească”, unde cu adevărat ai „RODIT” ce ai „strâns” o Viaţă întreagă, în Cântarea: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Tu, Sfinte Casiane, de DUHUL în Marsilia Galiei ai fost trimis, unde „Iscusitele Învăţături” să le „Sădeşti”, şi aşa Mânăstiri ai ridicat, unde cele Sfinte ai semănat.

Bucuraţi-vă, Chipuri de acum, de Sfinţi PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, ajunşi de acum PĂRINŢII cei Duhovniceşti; Bucuraţi-vă, că aţi câştigat Asemănarea celor Sfinte; Bucuraţi-vă, că şi noi vă Cinstim; Bucuraţi-vă, că şi noi POVĂŢUIRILE Voastre le Primim; Bucuraţi-vă, Îndrumătorilor spre cele de SUS; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 10-lea Tu, Sfinte Gherman, de asemenea Mânăstiri şi Pustnicii ai

întemeiat, şi aşa te-ai făcut „Primul POVĂŢUITOR al Monahilor din vremurile de început”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Sfinţilor Casian şi Gherman, PRIETENI nedespărţiţi aţi fost şi aşa aţi rămas în Evlavia de Cinste a tuturor, şi aşa şi noi, cu smerite metanii, vă Cântăm laudele cele mai curate.

217

Bucuraţi-vă, Marilor IUBITORI de HRISTOS; Bucuraţi-vă, cei ce aveţi Chipul Sfinţeniei; Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi ÎMPLINIT Chemarea; Bucuraţi-vă, cei ce aţi Crescut Deplin; Bucuraţi-vă, cei ce aţi ajuns la Rodire; Bucuraţi-vă, PĂRINŢI cu adevărat; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 11-lea Doar cei care trec „prin toate încercările” ştiu cât de grea este

„prefacerea cea peste fire”, ca să poţi ajunge la „CHIPUL cel Duhovnicesc” şi la Sfânta Cântare de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Şi voi, Sfinţilor, ca nişte „Încercaţi prin foc” aţi ieşit din toate „amăgirile şi slăbiciunile pământeşti”, şi la „ÎMPLINIRE” aţi ajuns şi ICOANE cu adevărat v-aţi făcut.

Bucuraţi-vă, Chipurile neuitate; Bucuraţi-vă, cei şi pentru noi Chipuri de Urmat; Bucuraţi-vă, cei şi pentru noi Învăţători; Bucuraţi-vă, şi ai noştri Dascăli; Bucuraţi-vă, şi Lauda noastră de Neam; Bucuraţi-vă, şi Cântarea noastră de Cinste; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 12-lea Pământul Daciei prin „SFINTELE MOAŞTE” s-a „ÎNTĂRIT ca

Pământ neclintit” şi toţi „FIII URMAŞI” în această „PLĂMADĂ” se Nasc, în Cântarea de: ALILUIA!

218

Icosul al 12-lea Ca DARURI de ÎNCHINARE şi PRINOS Chipurile voastre,

Sfinţilor Casian şi Gherman, s-au făcut, prin care „DAR la HRISTOS” avem, spre VEŞNICIA Vieţii.

Bucuraţi-vă, cei Împreună cu toţi Sfinţii noştri ROMÂNI; Bucuraţi-vă, cei Împreună cu Sfinţii noştri de Inimă; Bucuraţi-vă, NUME de Veşnică POMENIRE; Bucuraţi-vă, NUME de ÎNCHINARE; Bucuraţi-vă, PĂRINŢII cei din Cer RUGĂTORI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor PĂRINŢI ce vă RUGAŢI şi pentru noi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Casian şi Gherman, dintre Primii


Condacul al 13-lea Sfinţilor Părinţi ai Dobrogei Româneşti, şi noi cu Evlavia

cuvenită vă Cinstim, ca dintre Cetele Cereşti unde acum locuiţi şi pe noi să ne Pomeniţi ca pe nişte „Fii Urmaşi” care „ÎNVĂŢĂ-TURILE Voastre” Moştenim şi din ele ne „Hrănim”, în Cântarea de: ALILUIA!


219

Acatistul Sfântului Ierarh Calinic Cernicanul

prăznuire la 11 aprilie

Este Sfântul Ctitor al Sfintei Mânăstiri Frăsinei. Este cinstit în mod deosebit. Adesea i se citeşte Acatistul, mai ales pentru cei în nevoi, boli şi necazuri. Se citeşte şi în Biserică o dată pe Săptămână, de obicei Marţea. Călugării şi Fraţii trebuie ca o dată pe Săptămână să-i citească Acatistul ca Pravilă proprie.


Tropar (glas 1)

„De Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Calinic, Povăţuito-rule al Călugărilor, Podoaba Cuvioşilor şi Lauda Arhiereilor, Ajutătorule al celor din nevoi şi Făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale Chip de Sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu Îngerii în ceruri te veseleşti, cu care Roagă pe Milostivul DUMNEZEU să Dăruiască pace şi mare milă”.




Psalmul 50, apoi:

220

Condacul 1 Pomenirea ta cea purtătoare de Lumină veseleşte Sufletele

celor binecredincioşi şi atingerea Sfintelor tale Moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. Pentru acestea, după datorie te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU Înţelepţit!

Icosul 1

Cu adunarea Îngerilor şi soborul oamenilor, ca celui ce ai dus viaţă de Jertfă neîntinată Lui HRISTOS îţi aducem laudă, o, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic.

Bucură-te, următorul Îngerilor, asemănarea Sfinţilor şi Alesul Lui DUMNEZEU;

Bucură-te, mireasma Chipului Monahicesc; Bucură-te, Acoperământul Cernicăi, Ocrotitorul Bucureştiului,

Păzirea Frăsâneiului şi Lauda Râmnicului; Bucură-te, că ai legat partea femeiască la Frăsinei să nu intre; Bucură-te, pilda ostenelilor călugăreşti; Bucură-te, al bolnavilor de tot felul grabnic tămăduitor; Bucură-te, în toate nevoile ajutător; Bucură-te, Vistieria faptelor celor bune; Bucură-te, Organul SFÂNTULUI DUH şi Stâlp al Bisericii; Bucură-te, luptătorule neînvins de furtuni şi de ispite; Bucură-te, Părinte de trei ori fericit; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 2-lea Din braţele Maicii tale ai avut Inima Locaş al Preasfântului

DUH, ca un Ales al Lui DUMNEZEU, Căruia i-ai slujit cu vrednicie, în cântarea neîncetată de: ALILUIA!

221

Icosul al 2-lea Doritor al Tainei Lui HRISTOS, din tinereţe ai alergat în

ostrovul pustnicesc al Sfântului Stareţ Gheorghe al Cernicăi, unde cu post, cu privegheri şi Rugăciuni, te-ai făcut Biserică Sfântului DUH, ferindu-te de toată Întinăciunea, ca un Următor al Îngerilor.

Bucură-te, Diamantul răbdării din ostrovul Cernica; Bucură-te, cel în care Dumnezeu Lucrător S-a făcut; Bucură-te, Porumbel cu Aripile mereu deschise; Bucură-te, urmaş şi moştenitor al virtuţilor Stareţului Gheorghe; Bucură-te, Fiul Ascultător al marelui Duhovnic Pimen; Bucură-te, al Pravilei lor îndeplinitor; Bucură-te, că de toate te-ai lepădat, ca să urmezi pe HRISTOS; Bucură-te, că ai luat de bună voie Crucea Lui; Bucură-te, că ai uimit pe toţi cu asprimea duhovnicească; Bucură-te, că ai Postit de mai multe ori câte patruzeci de Zile; Bucură-te, păstrătorul Fecioriei de Rai; Bucură-te, că învăpăiat de DUMNEZEIESCUL Dor, Preadulcele

Nume al Lui IISUS în Inimă ţi s-a întipărit; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 3-lea Cu daruri pentru sfintele Lui DUMNEZEU locaşuri ai pornit la

Sfântul Munte al Athosului, unde era şi Duhovnicul Pimen, de unde apoi te-ai Întors în Patrie, de asemenea „Grădina Maicii Domnului”, cu şi mai multă râvnă şi cântare de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Fiind apoi Stareţ, având în Suflet pe PREASFÂNTA TREIME şi ocrotitor pe marele Ierarh Nicolae, te-ai făcut de asemenea Părintele mulţimii flămânde şi înspăimântate, care fugea de urgia păgână.

222

Bucură-te, că prin Rugăciuni şi Privegheri căruţe cu grâu în grabă soseau;

Bucură-te, că înşişi păgânii se îmblânzeau, construind „fântâna turcului”;

Bucură-te, Iubire de Semeni faţă de toţi care aveau trebuinţă; Bucură-te, alinarea suspinului celor necăjiţi; Bucură-te, Bunătatea care ne păzeşte; Bucură-te, Povăţuire de Bună Îndrumare; Bucură-te, Revărsare de HAR peste lume; Bucură-te, adăpostul celor înviforaţi; Bucură-te, asemenea lui Moise iscusit Conducător; Bucură-te, Următorul cu faptele al Făcătorului de minuni,

Nicolae; Bucură-te, în boli şi strâmtorări grabnic ajutător; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 4-lea Gândurile sfârşitului veacului acestuia ţi-au fost liniştite de

arătarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cu Sfântul Ierarh Nicolae, însoţiţi de Stareţul Gheorghe, ce ţi-au poruncit să zideşti un nou Locaş de Viaţă călugărească, spre cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Astfel ai clădit o nouă Biserică în cinstea Marelui Mucenic Gheorghe, deşi erau cutremur şi răzmeriţe, lăsându-ne Învăţătură să avem Credinţă peste toate Îndoielile.

Bucură-te, Ochi al Bisericii mai înainte Văzător; Bucură-te, că ai spulberat pleava îndoielilor; Bucură-te, Ascultarea Sfintelor Porunci; Bucură-te, Duhovnicie descoperitoare de Taine; Bucură-te, Mireasma Rugăciunii Neîncetate; Bucură-te, Chip al Rodului iubirii de Virtute; Bucură-te, Buna Sporire a Casei lui DUMNEZEU;

223

Bucură-te, Podoaba cea cu Har a Neamului tău; Bucură-te, Cununa Frumuseţilor Credinţei Părinteşti; Bucură-te, Vas ales al Înţelepciunii Strămoşeşti; Bucură-te, Bărbăţia Puterilor depline; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 5-lea Fiind otrăvit de răutatea cea veche a lumii, Puterea de Sus te-a

scăpat, primind Glas din Cer că în locul morţii vei fi ales Arhiereul Lucrării DUMNEZEIEŞTI, spre şi mai mare cântare de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Astfel, HRISTOS Păstorul Cel Mare, ţi-a Încredinţat Păstoria Oilor Sale risipite ale Olteniei, pe care le-ai adunat în Turmă aleasă şi înmulţită.

Bucură-te, vrednicule Păstor al Olteniei; Bucură-te, fericit luminător al acestor ţinuturi; Bucură-te, Pilda vrednicilor Arhierei; Bucură-te, Ales Păstor al Sufletelor; Bucură-te, a DOMNULUI IISUS grăitoare Mărturie; Bucură-te, Iubire adevărată de DUMNEZEU; Bucură-te, Următor cu adevărat al lui HRISTOS; Bucură-te, Arhiereu al credinţei biruitoare; Bucură-te, Înger Pământesc în Asemănare cu cei de Sus; Bucură-te, Om de Asemănarea Arhanghelilor; Bucură-te, iscusit cârmaci al corabiei Duhovniceşti; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 6-lea Vestea Sfinţeniei tale a străbătut toate plaiurile Olteniei şi toţi

s-au strâns ca de Sărbătoare să te Primească pe tine, Arhiereul cel Ales, în cântări de: ALILUIA!

224

Icosul al 6-lea Următor al DOMNULUI HRISTOS, râvnă şi mare grijă ai

purtat de toate Oile cele încredinţate, ca să le duci la Lumina cea de Sus, pentru care te avem în mare Cinstire.

Bucură-te, că te-ai arătat cu adevărat Chipul Pecetei Iubirii DUMNEZEIEŞTI;

Bucură-te, cel învrednicit de LUMINA Schimbării la Faţă; Bucură-te, că nu ai adunat bogăţii pieritoare, Bucură-te, că ai urmat sărăciei Lui HRISTOS; Bucură-te, că ai câştigat Comorile cele duhovniceşti; Bucură-te, ocrotitorul văduvelor; Bucură-te, Părintele orfanilor; Bucură-te, schimbarea întristării în Bucurie; Bucură-te, Rază de Nădejde a deznădăjduiţilor; Bucură-te, Vestitorul Păcii între Oameni; Bucură-te, Ortodoxie neabătută; Bucură-te, Luminarea celor întunecaţi de patimi; Bucură-te, Pildă de Smerenie Iubitoare; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 7-lea Alergat-a la tine Văduva cea nedreptăţită, iar tu, îmblânzind pe

cel nemilostiv, ne înveţi că prin chipul săracilor ne încearcă Însuşi Hristos Cel Preaîndurat, pentru care aducem laude de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

HAR de Putere ai Primit ca să eliberezi Făptura de robia diavolului, să statorniceşti Adevărul, să dezlegi blestemul celor morţi neputreziţi, să izvorăşti Apă în locuri secătuite şi alte Daruri pentru noi folositoare.

Bucură-te, fulger de HAR ce arzi duhurile cele înşelătoare; Bucură-te, tunet ce risipeşti sfaturile minciunii;

225

Bucură-te, cel Dăruit de Preasfântul DUH cu Înţelepciunea, Înţelegerea, Sfatul şi Tăria;

Bucură-te, că prin Temerea de DUMNEZEU, pe diavoli ai alungat;

Bucură-te, că ai vindecat în Biserică pe Femeia îndrăcită; Bucură-te, că pe tânăra păstoriţă din neputinţă ai ridicat-o; Bucură-te, că ai slobozit pe Fiul Prietenului tău, Costache, de

demonul cel cumplit; Bucură-te, că minciuna celui ce se prefăcuse mort s-a adeverit; Bucură-te, că ai Izvorât Apă Tămăduitoare din Stâncă, la

Frăsinei; Bucură-te, că ai dezlegat blestemul celui mort şi neputrezit; Bucură-te, că prin suspinele tale Milă ai primit de la DOMNUL

pentru noi; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 8-lea Însuţi Numele tău este făcător de minuni, mulţi botezându-se

prin Darurile tale bineprimite de DUMNEZEU, pentru care şi noi cântăm: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Credincioşia ta cea Purtătoare de Lumină a rămas şi după mutarea la cele veşnice, că ne vindeci neputinţele şi bolile şi nu te scârbeşti de cererile noastre.

Bucură-te, dangătul de Clopot al Învăţăturilor DUMNE-ZEIEŞTI;

Bucură-te, Far călăuzitor În CHIPUL TREIMII, Cea UNA şi Nedespărţită;

Bucură-te, Blândeţe, Dragoste şi Îngăduinţă; Bucură-te, trandafir al Ierusalimului Ceresc; Bucură-te, crinul Arhieriei, cel cu plăcută mireasmă;

226

Bucură-te, Luceafăr de strălucire Duhovnicească; Bucură-te, Lumină biruitoare de întuneric; Bucură-te, Sfânt cu Chemarea şi cu faptele; Bucură-te, cel cu NUME de Părinte; Bucură-te, Fiul şi Slujitorul cel Credincios al Bisericii Lui

HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 9-lea

Cu râvnă ai Împodobit Biserica Lui HRISTOS cu Pravile de Sfântă Vieţuire, cu şcoli, tiparniţe de Cărţi, toate spre Mântuirea nostră şi Lauda DOMNULUI de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Ai zidit de asemenea Biserici, Spitale, Schituri şi Mânăstiri, unde cât mai multe Suflete să găsească Luminarea cea întru SFÂNTUL DUH, ca un adevărat Iubitor de DUMNEZEU şi de Făptura Sa.

Bucură-te, Împodobitorul Bisericii Lui HRISTOS; Bucură-te, că Vrednicia ta a trecut şi hotarele ţării; Bucură-te, că te-ai asemănat marilor Ierarhi ai lumii; Bucură-te, Cinstea Chipului Călugăresc; Bucură-te, Ales să fii Păstor de Oameni; Bucură-te, Adăpătorul din APA cea VIE a Vieţii Veşnice; Bucură-te, Locaşul NUMELUI de Taină al Lui IISUS; Bucură-te, că însuţi te-ai făcut o Biserică Vie; Bucură-te, că Ostenelile tale sunt Jertfă ce şi pe noi ne ajută; Bucură-te, strigă Mânăstirile cele zidite de tine, Cernica,

Pasărea, Frăsineiul şi Episcopia Vâlcea; Bucură-te, îţi cântă toate Şcolile, Spitalele şi Bisericile pe care

le-ai ctitorit;

227

Bucură-te, cel căruia cetele Călugărilor îţi Recunosc Vrednicia de Avvă şi mare Stareţ;

Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU Înţelepţit!

Condacul al 10-lea

Cunoscător cu Duhul, ai văzut mutarea la Cer a Părintelui Nicandru şi lacrimi ai vărsat pentru Biserica Lui HRISTOS cea în multe primejdii, povăţuindu-ne să priveghem şi să ne Rugăm în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Darul Proorociei de asemenea îl aveai, spunând încă şi cele nevăzute, prin care ne Întăreşti şi ne călăuzeşti prin noianul înşelăciunilor, ce la tot pasul vor să ne amăgească.

Bucură-te, Proorocia cea aducătoare de Duhovnicie; Bucură-te, Alăuta prin care Însuşi SFÂNTUL DUH ne Glăsuieşte; Bucură-te, Om Ceresc şi Înger Pământesc, Văzător de cele

Viitoare; Bucură-te, cărbunele Pământesc al Focului Ceresc, prin care se

Reaprinde Viaţa noastră duhovnicească; Bucură-te, Prevestitor al multor Taine; Bucură-te, Văzător peste Veacuri al celor ce vor să fie; Bucură-te, Tărie de Credinţă a noastră, a celor ce te Urmăm; Bucură-te, Luminătorul celor slabi în Cunoştinţă; Bucură-te, Nădejde în vremurile de tulburare; Bucură-te, răsărire de noi începuturi bune; Bucură-te, risipitorul ispitelor demonice; Bucură-te, ajutor de Mântuire al celor ce te cinstesc; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

228

Condacul al 11-lea Învăţai pe Ucenici că uneori suntem cercetaţi de Sfinţi, tu însuţi

fiind înştiinţat de Însăşi Maica Domnului de ceasul morţii, făgă-duind că nu ne vei uita în Rugăciunile tale, ca şi noi să trecem prin toate primejdiile, cu Nădejdea Mântuirii, cântând: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Auzind mitropolitul Nifon de mutarea ta, s-a grăbit să-ţi ceară iertare, proorocindu-i că după şapte ani, când ţi se vor dezgropa Osemintele, şi el va muri.

Bucură-te, cel aşezat în Soborul Sfinţilor; Bucură-te, că ai câştigat Veselia cea de Sus; Bucură-te, Moştenitorul Bisericii celei Triumfătoare din Cer; Bucură-te, cel care nu te-ai despărţit însă de Biserica de Jos; Bucură-te, Smirnă Dumnezeiască a Liturghiei Lui HRISTOS; Bucură-te, că prin tine Laudă de Mulţumire se aduce DOM-

NULUI; Bucură-te, Locuitorul de acum al Raiului; Bucură-te, Părtaşul LUMINII Neapropiate; Bucură-te, Asemenea cu cei Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie şi Ioan; Bucură-te, ICOANA Păstorilor de mare rang; Bucură-te, cel Schimbat în LUMINA Lui HRISTOS; Bucură-te, Iubit Arhiereu al Bisericii-Chipul Maicii Domnului,

ce aduni Oile cele risipite; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 12-lea Ai cerut DOMNULUI să ţi se prelungească Viaţa până la Ziua

ÎNVIERII, Slujind Sfânta Liturghie şi Împărtăşindu-te cu Preasfin-tele Taine, şi apoi zicând: „Sfântă Cruce, ajută-mi! Slavă DOMNULUI pentru toate, şi să ne vedem şi în Rai!”, ţi-ai dat Sufletul, pe care Îngerii ţi l-au petrecut la Cer, în cântarea de: ALILUIA!

229

Icosul al 12-lea Cel ce prin Viaţa ta Plăcută Lui DUMNEZEU, pe care din

tinereţe Lui ai Închinat-o şi te-ai Învrednicit să stai în Faţa Preasfintei TREIMI, Sfinte Ierarhe Calinic, Rugător să ne fii, ca prin Darurile tale şi noi să avem Nădejde de Mântuire.

Bucură-te, cel care ai ajuns la Împlinirea Vieţii; Bucură-te, că prin Chipul Monahicesc Comoara din Evanghelie

ai găsit; Bucură-te, Cerbul cel sprinten al Munţilor Duhovniceşti; Bucură-te, Prieten Iubit al Puterilor cereşti; Bucură-te, cel ce ai câştigat Haina de Nuntă Cerească; Bucură-te, că de acum eşti lângă Cel pe care L-ai Dorit; Bucură-te, că acum Vezi cele ce nu se pot grăi; Bucură-te, că acum în Cer Înţelegi Tainele cele peste fire; Bucură-te, că de acolo şi nouă ne Dăruieşti cele de folos; Bucură-te, că te Rogi fierbinte pentru Mântuirea noastră; Bucură-te, Comoara noastră cea de mult Preţ; Bucură-te, ICOANA noastră prin care ne Înălţăm la Cer; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, de DUMNEZEU

Înţelepţit!

Condacul al 13-lea O, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, Primeşte smerita noastră

Rugăciune şi Cere pentru noi Putere, ca toate poftele trupeşti călcând, să vieţuim în Curăţie, agonisind Iertare de păcate şi trecere fără primejdii în ceasul morţii, întru Nădejdea ÎNVIERII şi a Vieţii Veşnice, ca şi noi să ne învrednicim de Vederea Preasfintei TREIMI, Căreia ne Închinăm, cântând: ALILUIA!


230

Rugăciune

„Mulţumim Ţie, Atotputernice Doamne, că din DARUL IUBIRII Tale ne-ai miluit cu Alesul Tău, să ne fie nouă Păstor Duhovnicesc.

O, Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, pe tine te avem Nădejde de Mântuire, ca cel ce ai fost Înger în trup, Păzitor al Fecioriei, Vistiernic al neaverii, Chip al smereniei, Trezitor al inimilor, Luminător al minţii, Odrăslitor de ucenici, Păzitor al Pravilei Monahiceşti şi Bisericeşti, Chivernisitor al vieţii de obşte, cel mare în Cuvioşie, neslăbit întru Postire, bogat întru Milostenie, Duhovnic iscusit. Ţie ne Rugăm ca celui ce ai INIMA plină de HARUL IUBIRII Dumnezeieşti, Făcătorule de minuni, Tămăduitorule al neputinţelor, Povăţuitorule al Călugărilor şi Cununa ierarhilor. Fii nouă Mijlocitor la Preabunul DUMNEZEU, să fim păziţi de marile nenorociri, de cataclisme, de boli molipsitoare, de strâmtorarea străinilor şi de toate întâmplările cele rele. Acoperă-ne cu Rugăciunile tale, Sfinte Părinte al nostru. Ne Închinăm şi înaintea Cinstitelor tale Moaşte, din care izvorăsc râuri de binefaceri.

Slavă Ţie, Doamne, pentru Iubirea Ta de oameni! Amin.

231

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Sava Gotul

(Buzău, 334)

prăznuire la 12 aprilie

Este cunoscut ca un Mare Mucenic din părţile Buzăului, cotropite de Goţi un timp. Este omorât prin înecare la 38 de ani şi Sfintele sale Moaşte sunt luate de Sfântul Vasile cel Mare. Este unul dintre Sfinţii „localnici” ai Pământului Strămoşesc. Credincioşia sa l-a Ales spre „JERTFA DUMNEZEIASCĂ”. Este unul dintre Sfinţii Mucenici, cu DARUL cel Mare al „ÎNTĂRIRII în Credinţă”. Cei evlavioşi îl Cinstesc şi îi citesc Acatistul adesea.


Tropar (glas 4) „Astăzi, duhovniceşte prăznuieşte Biserica dreptcredincioşilor

români şi cu bucurie strigă: Veniţi, iubitorilor de Mucenici, să serbăm pomenirea cea de peste an a luptelor Mucenicului Sava! Că acesta dintre noi cu voia lui DUMNEZEU Răsărind, a înflorit minunat, aducând Stăpânului Rod bogat şi bineprimit, prin Mucenicie. Iar acum, se Roagă neîncetat în Ceruri să se Mântuiască sufletele noastre”.


„Taina cea din veac ascunsă şi de Îngeri neştiută...” (Glasul 4)


232

Psalmul 50, apoi:

Condacul 1

De mare Cinste sunt bărbăţia şi vitejia luptei cu necredinţa păgână, dar asemenea este şi „Jertfirea Nevinovată” ce se ADUCE pe ALTARUL Lui HRISTOS. Un astfel de DAR Curat fiind şi tu, Sfinte Sava, Cântarea cuvenită aducem şi noi:

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al Jertfirii Creştine!

Icosul 1

În Ţara Daciei mulţi năvălitori străini au venit, între care şi Goţii, care cu răutatea lor păgână Credinţa „locului” au oropsit şi multe Jertfe Nevinovate au făcut, care, şi mai mult, Pământul au Sfinţit.

Bucură-te, Fiul acestui Neam şi Pământ; Bucură-te, vrednicule Urmaş al Credinţei Străbune; Bucură-te, Moştenitorul deplin al CREDINCIOŞIEI Sfinte; Bucură-te, Alesul între cei Aleşi; Bucură-te, Sfinţenie strânsă peste vremi; Bucură-te, Rod care dă el însuşi Roadă; Bucură-te, Comoară dezgropată; Bucură-te, Mărgăritar scos la vedere; Bucură-te, Făclie pentru LUMINA Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al

Jertfirii Creştine!

Condacul al 2-lea

Păgânii cotropitori nu au putut distruge Credinţa Străbună şi aşa „localnicii pământului” peste toate piedicile au păstrat neabătută Credincioşia, în Cântarea de: ALILUIA!

233

Icosul al 2-lea Şi tu, din Părinţi Dreptcredincioşi odrăslit, Tânărule Sava, curat

te-ai păstrat de toate necurăţiile străine, chiar dacă vrăjmăşia stăpânitorilor te împiedica.

Bucură-te, Alesul de la „vremuri de încercare”; Bucură-te, Piatră neclintită din loc; Bucură-te, Stâncă de Sfântă Temelie; Bucură-te, Fântână de APĂ VIE; Bucură-te, Izvor din Pământul Strămoşesc; Bucură-te, DAR coborât de SUS; Bucură-te, Dar şi al celor de Jos; Bucură-te, Unirea Darurilor Minunate; Bucură-te, Chipul Noului Rai; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 3-lea Păgânii Goţi momeau pe „localnici” cu „jertfele lor idoleşti” şi

cu viclenii încercau să-i înşele, dar tu, Sava, te-ai făcut un adevărat „Păzitor de cele Sfinte”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Se mirau păgânii de Credincioşia Creştină şi adesea se îmblân-zeau, şi aşa cu DARUL DUMNEZEIESC împreună vieţuiau, Puterea Credinţei arătându-se Biruitoare:

Bucură-te, Chip Curat de Creştin; Bucură-te, Credinciosule Pământean; Bucură-te, Blândule între cei răi; Bucură-te, Miel între lupi; Bucură-te, Mielul Lui HRISTOS; Bucură-te, „legătură Sfântă” pentru cei ucigaşi; Bucură-te, Ocrotire mai tare decât toate; Bucură-te, PĂZIREA cu DARUL DUMNEZEIESC;

234

Bucură-te, Acoperirea de Însuşi DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 4-lea Cu multe greutăţi erau împovăraţi „Creştinii localnici”, dar tu

ca un Fiu vrednic ţi-ai ales SLUJIREA Credincioşiei neabătute, că de Tânăr râvna pentru HRISTOS ai avut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Erai peste tot ca un „tainic Apostol”, că pe toţi îi îndemnai să-şi ţină Credinţa neabătută şi aşa Propovăduitorul Lui HRISTOS te-ai făcut chiar printre păgânii cei idolatri.

Bucură-te, râvna IUBIRII de HRISTOS; Bucură-te, râvna Iubirii şi de Oameni; Bucură-te, Crainicul Evangheliei; Bucură-te, SLUJIREA de Chip Apostolesc; Bucură-te, asemănarea de Taină a lor; Bucură-te, al Bisericii Credincios adevărat; Bucură-te, Înălţătorul CRUCII Biruitoare; Bucură-te, Mărturisitorul neînfricat; Bucură-te, Jertfa Vie a ÎNVIERII; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 5-lea Umblai din loc în loc şi multe piedici ţi se puneau şi chiar munci

şi prigoane ai suferit, dar peste toate ai trecut, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 5-lea „Mucenicie tăcută” zi de zi ai îndurat, dar cu IUBIREA de

HRISTOS te Bucurai şi mai mult şi cu adevărat DARURI Sfinte ai câştigat, de se înfricoşau cei răi şi necredincioşi:

235

Bucură-te, Mucenicie Tăcută şi de Taină; Bucură-te, JERTFĂ cu DAR Nevinovat; Bucură-te, DAR Curat şi Bineplăcut; Bucură-te, de Însuşi DUMNEZEU Bineprimit; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU pe Pământ; Bucură-te, Înger Ceresc în lume; Bucură-te, MÂNA DUMNEZEIASCĂ Ocrotitoare; Bucură-te, Binecuvântarea Atotţiitoare; Bucură-te, cel Învăpăiat de DUHUL Cel PREASFÂNT; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 6-lea Biserica era tot mai prigonită şi Preoţii erau alungaţi şi ascunşi

şi cu greu „Slujbele Sfinte” se puteau ţine, dar tu, Sava, plin de curaj, de Praznicul ÎNVIERII tot la Biserică ai mers, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Hoarda de păgâni noaptea a năvălit şi pe Preotul locului l-au legat într-o căruţă, iar pe tine, aşa dezbrăcat, din pat te-au târât, şi până dimineaţa printre cioturi de pădure v-au muncit.

Bucură-te, neînfricatule Mucenic; Bucură-te, tărie printre aprigii ucigători; Bucură-te, Credinţă întotdeauna Biruitoare; Bucură-te, ducerea poverilor celor slabi; Bucură-te, ducerea „CRUCII unui NEAM Întreg”; Bucură-te, ALTAR VIU al JERTFEI Preasfinte; Bucură-te, „Legământ de Nedezlegat” al Credincioşiei Străbune; Bucură-te, Lucrarea de Taină a Lui DUMNEZEU Însuşi; Bucură-te, Lucrătorul Lui DUMNEZEU pe acest Pământ; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


236

Condacul al 7-lea S-au ruşinat cei răi de sălbăticia lor, că prin DARUL Lui

HRISTOS „rănile ţi s-au vindecat”, încât mulţi de mirare la Credinţa Creştină în Taină au trecut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Ales de Milostivirea Lui DUMNEZEU ai fost, Sfinte Sava, ca să „STAI” Zid tare şi neclintit în faţa răutăţii păgâne şi să dai Nădejdea Izbăvirii pe Pământul oropsit.

Bucură-te, Sfântul Moştenitor al Sfinţilor Părinţi; Bucură-te, Bărbăţie ce ai „luat jugul suferinţei acestui Pământ”; Bucură-te, Lucrătorul Mântuirii Neamului tău; Bucură-te, Alesul şi pentru Mântuirea încă a multora; Bucură-te, Slujitorul Sfinţeniei care de nimic nu se poate distruge; Bucură-te, că te-ai făcut de asemenea o ICOANĂ de ÎNCHINAT; Bucură-te, că în ICOANA ta tot Neamul l-ai ADUNAT; Bucură-te, că în ICOANA ta PREFACEREA ai făcut; Bucură-te, cu adevărat, un Sfânt DĂRUIT al nostru; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 8-lea Mare DAR este cu „Sfinţii cei Tari”, că ei mai întâi cu răul se

confruntă şi aşa cei slabi sunt Ocrotiţi şi păziţi de uciderea amară, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Doar Sfinţii pot suferi săgeţile otrăvitoare ale răutăţii şi prin ei şi noi ne izbăvim de toată vătămarea şi moartea, unul asemenea şi tu fiind, Sava, Mucenicul nostru cel Iubit.

Bucură-te, Împlinirea IUBIRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Binecuvântare nelipsită peste acest Pământ;

237

Bucură-te, Fiul acestui Neam devenit ICOANĂ; Bucură-te, Fiul acestui Pământ în Pomenire Neuitată; Bucură-te, „Turn de Credinţă” peste „întunecatele vremi”; Bucură-te, Glas al CREDINCIOŞIEI ce niciodată nu se poate

uita; Bucură-te, PAZĂ în faţa tuturor vrăjmăşiilor; Bucură-te, Apărare de toţi răii ucigători; Bucură-te, Ocrotitorul pentru Veşnicie al acestui Pământ; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


Condacul al 9-lea După chinuri multe, Atharid căpetenia te-a osândit la moarte şi

te-au dus la Râul Buzău, unde ai fost înecat, şi aşa la Odihna Lui HRISTOS te-ai Înălţat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Vestea Muceniciei tale Sfinte până la Marele Vasile al Capadociei a ajuns şi dintre păgâni te-a scos, şi Sfintele tale Moaşte cu Cinste le-au primit ca pe un „Odor de Mare preţ”.

Bucură-te, COMOARA noastră în Veşnicia Lui HRISTOS; Bucură-te, Cer Deschis peste acest Pământ oropsit; Bucură-te, Pământ Deschis la LUMINA Cerească; Bucură-te, că te avem Mijlocitor la SCAUNUL DUMNE-

ZEIESC; Bucură-te, Bucuria noastră printre grelele încercări; Bucură-te, Bucuria noastră, în Nădejdi înlăcrimate; Bucură-te, cel împreună cu Toţi Sfinţii; Bucură-te, cel împreună IUBITORUL Întregii Făpturi; Bucură-te, cel din „SALBA Sfinţilor noştri de INIMĂ”; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenic Sava Gotul, DAR Curat al


238

Condacul al 10-lea NUME Sfânt al acestui Neam şi Pământ de acum ne eşti, Sfinte

Mucenice Sava, prin care şi noi ne Întărim în Credinţa ce „niciodată nu o vom lăsa”, păzind-o ca pe însăşi „Comoara Veşniciei”, în Cântarea de: ALILUIA!


239

Acatistul Sfinţilor Ierarhi Mărturisitori Iorest şi Sava

prăznuire, 24 aprilie

Pentru Creştinătatea Adevărată, mult „Sânge Mucenicesc” s-a vărsat. Aceşti Sfinţi sunt dintre „Jertfiţii” pe „ALTARUL Muceni-cesc”. Puţină este „Mulţumirea şi Cinstirea” noastră faţă de aceste „ICOANE ce VEŞNIC MĂRTURISESC CREDINCIOŞIA cea mai înaltă”.


Tropar (glas 8)

„Mărturisitori ai Ortodoxiei şi buni Arhipăstori ai Bisericii lui Hristos, îndreptători ai poporului, Preafericiţi Ierarhi purtători de biruinţă, Iorest şi Sava, cei ce v-aţi învrednicit de Cununa Vieţii, Rugaţi-vă Domnului să se Mântuiască sufletele noastre”.


(glas 8)

„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum… Psalmul 50, apoi:

240

Condacul 1 Pe Voi, Fericiţilor Ierarhi Iorest şi Sava, CREDINCIOŞII

Slujitori ai BISERICII Străbune, şi noi cu Laude vă Cinstim, prin care CREDINŢA cea Neclintită v-o URMĂM, ca şi noi „Fii adevăraţi să fim” şi să Cântăm:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI ai CREDINŢEI Străbune!

Icosul 1

Mare DAR al LUCRĂRII DUMNEZEIEŞTI este ca la „răscruce de vremi” să fie ALEŞI şi cei care să „POARTE cu Tărie CRUCEA marilor încercări”, ca BIRUINŢA cea Sfântă să se ARATE.

Bucuraţi-vă, Aleşii LUCRĂRII DUMNEZEIEŞTI; Bucuraţi-vă, Aleşii cei mai Credincioşi; Bucuraţi-vă, Aleşii PUTERII CREDINŢEI; Bucuraţi-vă, Aleşii Tăriei IUBIRII; Bucuraţi-vă, Aleşii JERTFELOR Sfinte; Bucuraţi-vă, Aleşii CHIPULUI Ceresc; Bucuraţi-vă, şi Aleşii Virtuţilor Pământeşti; Bucuraţi-vă, Fiii cei Vrednici ai Neamului; Bucuraţi-vă, Fiii cei Vrednici ai Moştenirii Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, PURTĂTORII CRUCII de la „răscrucea de vremi”; Bucuraţi-vă, Biruitorii cei Sfinţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI

ai CREDINŢEI Străbune!

Condacul al 2-lea

Partea de Sus a Ţării, Ardealul, cade sub stăpânirea străină, care se face asupritoare şi cu distrugeri, îndeosebi împotriva Bisericii Strămoşeşti, care ţine Sufletul întregului Popor, în Cântarea de: ALILUIA!

241

Icosul al 2-lea Credinţele străine, catolică şi protestantă, se fac prigonitoare

ale celei Ortodoxe, şi aşa nenumărate Jertfe aduc printre Binecre-dincioşii oropsiţi:

Bucuraţi-vă, Apărătorii CREDINŢEI Ortodoxe; Bucuraţi-vă, luptători neînfricaţi cu cele străine; Bucuraţi-vă, ai Transilvaniei DREPTCREDINCIOŞI; Bucuraţi-vă, ICOANELE VII de SFÂNTĂ CREDINCIOŞIE; Bucuraţi-vă, ai Lui HRISTOS Mărturisitori; Bucuraţi-vă, ai Bisericii Pietre de Temelie; Bucuraţi-vă, că pentru DRAGOSTEA de NEAM multe aţi pătimit; Bucuraţi-vă, că pentru IUBIREA de Pământul Străbun v-aţi Jertfit; Bucuraţi-vă, că nu v-aţi înfricoşat de nimic; Bucuraţi-vă, că aţi trecut prin mari primejdii; Bucuraţi-vă, cei cu TĂRIA DUMNEZEIASCĂ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 3-lea Dieta străină stăpânitoare din Alba Iulia de Voi ca de o Stâncă

s-a lovit, că Buni PĂSTORI v-aţi arătat, cu pază de toţi lupii răpitori, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Pe Scaunul Mitropoliei Ardealului Aleşi, cu adevărat Sfinţi PĂRINŢI v-aţi descoperit, de s-au înfricoşat cei vicleni şi duşmani care vă credeau slabi şi temători:

Bucuraţi-vă, Buni PĂSTORI ai Bisericii Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, cei Chemaţi la Dregătoria Sfântă; Bucuraţi-vă, cei Orânduiţi spre LUCRĂRILE Cereşti; Bucuraţi-vă, cei de pe Scaunele Înalte; Bucuraţi-vă, cei cu adevărat CREDINCIOŞI; Bucuraţi-vă, cei şi cu DARUL ÎNVĂŢĂTURII; Bucuraţi-vă, cei IUBIŢI de Popor;

242

Bucuraţi-vă, cei pentru toţi cu DĂRUIRE; Bucuraţi-vă, Slujitori şi Stăpânitori; Bucuraţi-vă, ai Lui HRISTOS Următori; Bucuraţi-vă, cei şi cu Chipul de PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 4-lea CREDINŢA Ortodoxă din Ardeal este totodată cu însuşi

SUFLETUL Românesc, care nu se pot despărţi şi nici înstrăina, fiind însăşi Viaţa, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Adâncul „Fiinţei Străbune” cu Sfânta Credinţă Creştină s-a plăsmuit şi prin Taina Bisericii s-a Moştenit din Neam în Neam, şi aşa Inima aceasta şi Voi, Sfinţilor Iorest şi Sava, aţi avut.

Bucuraţi-vă, Chipul de Taină al Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Chipul de INIMĂ al Bisericii Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, Moştenitorii cei Aleşi; Bucuraţi-vă, Răsadurile cele de Soi; Bucuraţi-vă, Răsadurile ce au crescut şi peste spini; Bucuraţi-vă, Seminţele călcate în picioare; Bucuraţi-vă, Seminţele ce şi aşa au Crescut; Bucuraţi-vă, că MINUNEA Lui HRISTOS prin voi s-a arătat; Bucuraţi-vă, PUTEREA ce întrece Firea; Bucuraţi-vă, TĂRIA cea de peste toate; Bucuraţi-vă, cei cu adevărat Chip de Sfinţenie; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 5-lea S-au bucurat Binecredincioşii Creştini şi tot Poporul de

alegerea voastră pe Scaunul Mitropoliei Ardealului, Mulţumind PURTĂRII de GRIJĂ a Lui DUMNEZEU, Cântând: ALILUIA!

243

Icosul al 5-lea S-au amăgit cei cu vicleşug că ar fi putut să vă facă „vânzători

de Credinţă şi de Neam”, că v-aţi arătat aprigi LUPTĂTORI cu tot ce este necinste şi distrugere.

Bucuraţi-vă, BINECUVÂNTAREA de SUS; Bucuraţi-vă, GRIJA Lui DUMNEZEU Însuşi; Bucuraţi-vă, Credincioşie neîmpuţinată; Bucuraţi-vă, Credincioşie trecută prin foc; Bucuraţi-vă, Credincioşie mai tare decât suferinţa; Bucuraţi-vă, Credincioşie mai Sfântă decât Viaţa; Bucuraţi-vă, Credincioşie de Înaltă Virtute; Bucuraţi-vă, Credincioşie de Bărbăţie Strămoşească; Bucuraţi-vă, cu adevărat, Credincioşia de Înaltă Cinste; Bucuraţi-vă, Credincioşie de Chip Românesc; Bucuraţi-vă, Credincioşie de Sfinţi PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 6-lea Cu Biserica Moldovei şi Ţării Româneşti, în UNIMEA TREIMII

Nedespărţite aţi fost, şi aşa aţi ridicat Ardealul la Chipul ÎNTREGIT, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Cât au încercat cei străini să despartă cele TREI ŢINUTURI ROMÂNEŞTI, mereu s-au lovit de UNIMEA STRĂMOŞEASCĂ, ca de o Stâncă ce nu se poate urni:

Bucuraţi-vă, TEMELIE de BISERICĂ STRĂBUNĂ; Bucuraţi-vă, Stâncă neclintită; Bucuraţi-vă, CREDINCIOŞIA cea Mare; Bucuraţi-vă, Credincioşia cea Tare; Bucuraţi-vă, Credincioşia de nimic micşorată; Bucuraţi-vă, CREDINCIOŞIE-PUTEREA de Taină; Bucuraţi-vă, DĂRUIRILE Jertfitoare;

244

Bucuraţi-vă, Prinosurile Sfintelor ALTARE; Bucuraţi-vă, Arhiereii de Cinste ai Bisericii; Bucuraţi-vă, APĂRĂTORII DREPTEI CREDINŢE; Bucuraţi-vă, ai ORTODOXIEI Mărturisitori; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 7-lea Cu multe Vegheri şi griji aţi fost, ca să nu se piardă DREAPTA

CREDINŢĂ, ca Poporul cel nevinovat să aibă Limanul întăritor al Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Cu multe momeli au încercat cei străini să vă înşele şi să vă atragă în cursele vrăjmaşe, dar voi prin toate CURAŢI aţi trecut:

Bucuraţi-vă, că DUMNEZEU în toate v-a Ocrotit; Bucuraţi-vă, că în toate HRISTOS v-a Întărit; Bucuraţi-vă, că şi voi v-aţi făcut Sprijinitori; Bucuraţi-vă, că aţi primit DARUL Minunilor; Bucuraţi-vă, cei cu DARUL CREDINŢEI; Bucuraţi-vă, cei cu DARUL TĂRIEI; Bucuraţi-vă, cei cu Înţelepciunea PREASFÂNTULUI DUH; Bucuraţi-vă, cei cu Priceperea de LUMINĂ; Bucuraţi-vă, cei cu Mintea IUBIRII; Bucuraţi-vă, cei cu Inima DĂRUIRII; Bucuraţi-vă, cei cu toată JERTFIREA; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 8-lea Văzând cei răi CREDINŢA Voastră neabătută, şi mai mult s-au

înverşunat, dar şi Voi tot mai Tari în HRISTOS v-aţi arătat, Cântând: ALILUIA!

245

Icosul al 8-lea N-au putut trece peste Voi cei străini de CREDINŢĂ şi chiar

s-au înspăimântat de Tăria Voastră, care ca o SABIE păzea Raiul acestui Pământ şi Neam:

Bucuraţi-vă, Păstorilor, cu Toiagul Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, înspăimântarea celor răi; Bucuraţi-vă, că aţi risipit viclenia; Bucuraţi-vă, că aţi avut Călăuzirea PREASFÂNTULUI DUH; Bucuraţi-vă, că ORTODOXIA aţi Slujit; Bucuraţi-vă, Ierarhilor de DREAPTĂ CREDINŢĂ; Bucuraţi-vă, Asemănarea Marilor Arhierei ai Lumii; Bucuraţi-vă, Asemănarea Marilor MĂRTURISITORI; Bucuraţi-vă, Asemănarea celor Trei Ierarhi; Bucuraţi-vă, şi Asemănarea Mucenicilor; Bucuraţi-vă, Asemănarea cu adevărat a Sfinţilor PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 9-lea Ca nişte Urmaşi Apostoleşti, CREDINŢA ORTODOXĂ aţi pro-

povăduit, cu Râvna Lui HRISTOS şi Învăpăierea SFÂNTULUI DUH, şi aşa Biserica Ardealului s-a Întărit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Deşi aţi fost închişi şi cu bătăi şi alte chinuri munciţi, neclintiţi aţi rămas, Mulţumind Lui HRISTOS că Sfânta MUCENICIE o suferiţi:

Bucuraţi-vă, Arhiereii Mucenici; Bucuraţi-vă, ai suferinţei biruitori; Bucuraţi-vă, că peste Fire v-aţi făcut; Bucuraţi-vă, că peste Fire rănile le-aţi îndurat; Bucuraţi-vă, că lanţurile podoabe le-aţi socotit; Bucuraţi-vă, că legăturile de asemenea le-aţi prefăcut; Bucuraţi-vă, că foamea cu cele Cereşti aţi înlocuit-o;

246

Bucuraţi-vă, că setea cu DORUL Sfânt aţi gândit-o; Bucuraţi-vă, că toate chinurile le-aţi sfinţit; Bucuraţi-vă, că SCARĂ spre Cer le-aţi meşterit; Bucuraţi-vă, IUBITORILOR cu adevărat de DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 10-lea Închisoarea aţi făcut-o Locaş de RUGĂCIUNE fierbinte pentru

îmblânzirea celor răi şi Păzirea celor Credincioşi, prigoniţi şi amenin-ţaţi, şi aşa Ocrotitorii Bisericii aţi devenit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Suferinţele Muceniceşti, astfel, cu RUGĂCIUNEA vi le mân-gâiaţi, şi cu DARUL de SUS v-aţi ÎNCUNUNAT, ca cei ce CRUCEA aţi dus.

Bucuraţi-vă, cei între Sfinţii noştri PĂRINŢI; Bucuraţi-vă, cei între Cetele Muceniceşti; Bucuraţi-vă, cei între Arhiereii lumii; Bucuraţi-vă, NUME de Sfântă POMENIRE; Bucuraţi-vă, Cinstire de Sărbătoare; Bucuraţi-vă, APĂRĂTORII Sfinţi ai Ardealului; Bucuraţi-vă, al Ardealului PRINOS Ceresc; Bucuraţi-vă, Lauda Bisericii; Bucuraţi-vă, Sfeşnicele cele Mari; Bucuraţi-vă, LUMINILE de-a pururea Aprinse; Bucuraţi-vă, Glasurile ce mereu ne ÎNVAŢĂ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 11-lea S-au crezut biruitori cei străini, dar Poporul cel Credincios prin

Voi, Sfinţilor Mărturisitori, s-a ÎNTĂRIT şi aşa Biserica Ortodoxă din Ardeal şi mai VIE s-a făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

247

Icosul al 11-lea Temelie de Stâncă aţi rămas şi CREDINCIOŞIE de Neam şi

Pământ ROMÂNESC, care rămân neabătute prin toate furtunile vremurilor şi vrăjmăşiilor ce adesea reapar.

Bucuraţi-vă, Tăria CREDINŢEI ORTODOXE; Bucuraţi-vă, CREDINCIOŞIA Bisericii Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, Mărturisitorii neînfricaţi ai Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Mucenicii de Mare Cinste; Bucuraţi-vă, JERTFE de DAR Ceresc; Bucuraţi-vă, ALTARE de Veşnică LITURGHIE; Bucuraţi-vă, Slujire Sfântă necontenită; Bucuraţi-vă, Slujirea ce UNEŞTE Cerul cu Pământul; Bucuraţi-vă, Slujirea ce UNEŞTE Făptura cu FĂCĂTORUL; Bucuraţi-vă, Cântarea ÎMPĂRĂŢIEI VIITOARE; Bucuraţi-vă, MĂRTURIA celor Nemuritoare; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 12-lea Ardealul, ŢARA de Sus, prin multe încercări a trecut, dar

CREDINŢA STRĂMOŞEASCĂ l-a ţinut ca pe un MUNTE Înalt şi Strălucitor şi aşa CRUCEA ÎNVIERII Lui HRISTOS tuturor s-a arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Şi prin Voi, Sfinţilor Ierarhi, PĂSTORII de Cinste ai BISERICII, FĂCLIA ORTODOXIEI rămâne NESTINSĂ de nici un vânt şi de nici o negură învăluită, ca o MĂRTURISIRE pentru Veşnicie.

Bucuraţi-vă, cei între Sfinţii de NEAM ROMÂNESC; Bucuraţi-vă, cei între Sfinţii acestui PĂMÂNT; Bucuraţi-vă, COMORILE noastre, ale Urmaşilor; Bucuraţi-vă, MĂRGĂRITARELE de Preţ ale noastre; Bucuraţi-vă, RODURI din care ne hrănim;

248

Bucuraţi-vă, SEMINŢE care mereu se Seamănă; Bucuraţi-vă, SEMINŢELE Noilor Răsaduri; Bucuraţi-vă, GLASURILE ce mereu se Grăiesc; Bucuraţi-vă, ÎNVĂŢĂTURA ce mereu se Învaţă; Bucuraţi-vă, VEŞNICIE cu Ochii în Jos; Bucuraţi-vă, IUBIRE VEŞNICĂ Ocrotitoare; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhii APĂRĂTORI


Condacul al 13-lea O, Voi, Sfinţilor Iorest şi Sava, Ierarhi de Cinste ai Lui

HRISTOS, care şi cu Mucenicia Îndoita Credincioşie aţi arătat, dintre Cetele Sfinţilor unde de acum aţi trecut, RUGAŢI-vă şi pentru noi, cei în nevoi, ca neabătuţi în CREDINŢA ORTODOXĂ să fim, în Cântarea de: ALILUIA!


249

Acatistul Sfântului Neofit Pustnicul din Stânişoara-Cozia

prăznuire la 1 mai

Sf. Neofit Pustnicul este Sfântul cel mai reprezentativ al Duhovniciei Mânăstirilor din Zona Carpaţilor Cozieni, un alt „centru” Monahal strămoşesc. Călugăr de Cozia, apoi Pustnic în Munţii Stânişoarei, din apropiere. S-au păstrat câteva Oseminte-Sfinte Moaşte, ce sunt Cinstite de mulţi Credincioşi. Sunt cu mare Dar de insuflare a râvnei Duhovniceşti.


Tropar (glas 8)

„Cu curgerile lacrimilor tale nerodirea pustiului o ai lucrat şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Sfinte Neofit, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos DUMNEZEU să Mântuiască sufletele noastre”.

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU:

„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” (Glasul 8)


Psalmul 50, apoi:

250

Condacul 1 Chemarea de Taină la Viaţa Pustnicească este un mare DAR al

SFÂNTULUI DUH, ce se dă celor cu Iubirea aprinsă de DUM-NEZEU, celor învăpăiaţi de DORUL Lui HRISTOS, pe care, Sfinte Neofite, ai avut-o şi aşa, Cinstindu-te şi noi, cu glasul de sus Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Icosul 1 Chipul de Taină al Pustniciei ai ales, Sfinte Neofite, că fiind

Călugăr la Mânăstirea Cozia te uitai adesea spre Stâncile de Sus, unde vroiai să petreci doar cu HRISTOS.

Bucură-te, DAR aprins al DUHULUI; Bucură-te, Calea celor ce se Dăruiesc Lui DUMNEZEU; Bucură-te, LUMINA aprinsă din adânc; Bucură-te, căldura Duhovnicească; Bucură-te, Dragostea Inimii Iubitoare; Bucură-te, Închinarea Sfinţită a Minţii; Bucură-te, îngenuncherea ce deschide pământul; Bucură-te, Cerul coborât pe Pământ; Bucură-te, Zborul Omului spre cele de SUS; Bucură-te, Chemarea spre DUMNEZEU; Bucură-te, Prefacerea în HRISTOS a Făpturii; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 2-lea Din tinereţe ai urmat calea Monahicească, şi cu Dăruire în toate

ai slujit, fără să te uiţi la alţii, sărind peste toate în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Frumoasă pare la vedere Viaţa Călugărească, dar aspră în sine este, că cere o prefacere din adânc a firii, care adesea cu dureri se arată.

Bucură-te, chemarea la cele Sfinte;

251

Bucură-te, Tinereţe cugetătoare; Bucură-te, Tinereţe înţeleaptă; Bucură-te, cel ales pentru Viaţa Monahicească; Bucură-te, cel LUMINAT pentru Petrecerea Duhovnicească; Bucură-te, că cele lumeşti ai părăsit; Bucură-te, că cele Sufleteşti ai râvnit; Bucură-te, Ascultarea Tainicului Glas; Bucură-te, Primirea CUVÂNTULUI Lui HRISTOS; Bucură-te, făptuirea iscusită; Bucură-te, Lucrarea cea DUMNEZEIASCĂ; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 3-lea Desfacerea firii omeneşti pentru pătrunderea celor Duhovni-

ceşti cere multă străduinţă, cu multe încercări, că patimile păcatului răbufnesc, nesuferind Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Viaţa Monahicească are ca prima treaptă lupta cu păcatul cel din Om, în care mulţi se poticnesc, dar tu, Sfinte Neofite, te-ai arătat dârz.

Bucură-te, vrednicia Vieţii Călugăreşti; Bucură-te, luptătorule cu păcatul; Bucură-te, că ai putut ieşi din înşelarea patimilor; Bucură-te, că ai putut birui pofta; Bucură-te, că ai putut învinge ispitirea; Bucură-te, că ai putut călca amăgirile; Bucură-te, alungarea şarpelui ascuns; Bucură-te, descoperirea vicleniei tăinuite; Bucură-te, deschiderea UŞII LUMINII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, dezvăluirea păcatului; Bucură-te, câştigarea Chipului adevărat; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

252

Condacul al 4-lea Urmele păcatului Adamic la vedere au ieşit şi mâncarea căderii

din Rai cu patimă te ţinea legat, de aceea cu post aspru te-ai nevoit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Postul de mâncare este prima armă a Călugărului, că sabie împotriva şarpelui demonic al păcatului se face.

Bucură-te, că Taina postului ai descoperit; Bucură-te, că de la păcatul adamic ai pornit; Bucură-te, că în pântece l-ai găsit; Bucură-te, că ascunzişul şarpelui l-ai stricat; Bucură-te, că afară l-ai aruncat; Bucură-te, că „minciuna dintâi” n-ai mai ascultat; Bucură-te, că şoapta diavolului ai respins; Bucură-te, că de otrava lui te-ai ferit; Bucură-te, că boldul morţii din tine l-ai scos; Bucură-te, că legăturile stricăciunii le-ai lepădat; Bucură-te, că te-ai spălat de vechea întinăciune; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 5-lea „Şarpele mâncării şi al desfrânării”, iată chipul păcatului celui

dintâi, ce are capul în pântece şi coada în plăcerea de jos, pe care tu, Sfinte Neofite, l-ai alungat în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

O, Chip de adevărat Monah, Sfinte Neofite, iarăşi la Chipul ZIDIT de DUMNEZEU te-ai întors şi aşa Omul Lui DUMNEZEU te-ai făcut.

Bucură-te, că Chipul de Monah l-ai câştigat; Bucură-te, că Viaţa Călugărească ai împlinit; Bucură-te, că nevoinţele cele bune le-ai săvârşit; Bucură-te, că în Privegheri şi multe Rugăciuni te-ai străduit;

253

Bucură-te, că slăbiciunile nu te-au împuţinat; Bucură-te, că te-ai ţinut tare în Nădejdea de DUH; Bucură-te, că ai avut Credinţa cea peste fire; Bucură-te, că ai avut Tăria Iubirii neabătute; Bucură-te, că Urmarea Lui HRISTOS nu ai oprit-o; Bucură-te, că ai alergat fără încetare pe drumul Duhovnicesc; Bucură-te, bună alegere a Vieţii; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 6-lea Dar Zborul tău spre cele de SUS căuta şi mai mult, şi aşa

Pustnicia ai ales, unde să nu te mai abată nimic de la Iubirea Lui HRISTOS şi de la Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

În războiul nevăzut erai încercat de acum, şi aşa războiul aprig al Pustiei nu te mai înspăimânta.

Bucură-te, Zbor tot mai înalt spre DUMNEZEU; Bucură-te, doritorul de Viaţa de Taină; Bucură-te, că asprimea pustnicească nu te înspăimânta; Bucură-te, că duhurile rele nu te mai stăpâneau; Bucură-te, că Mintea o struneai; Bucură-te, că Inima şi mai mare se făcea; Bucură-te, că aşa cele DUMNEZEIEŞTI te umpleau; Bucură-te, că golindu-te de pământ, în Cer te transformai; Bucură-te, că la Chipul Omului de SUS ai ajuns; Bucură-te, că Menirea Omului ai îndeplinit-o; Bucură-te, că ai VĂZUT pe DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 7-lea În mai multe peşteri te-ai retras până ai ajuns la Peştera de la

Sălbaticul-Stânişoara, unde locaş pustnicesc ai zidit în Cântarea de: ALILUIA!

254

Icosul al 7-lea Sub o stâncă sălbatică în nevoinţele pustniceşti ai petrecut,

chiar slăbit şi aproape neputincios, după atâtea osteneli Călugăreşti. Bucură-te, cel ce ai trecut şi peste slăbiciunile trupeşti; Bucură-te, că şi mai mult la nevoinţa Duhovnicească te-ai urcat; Bucură-te, că şi trupul te asculta; Bucură-te, că şi neputinţa ai biruit-o; Bucură-te, că şi boala ai învins; Bucură-te, că te întăreai cu DARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, că în DUH iarăşi putere primeai; Bucură-te, că de nimic nu te-ai lăsat abătut; Bucură-te, că pe Viaţă şi moarte te-ai zbătut; Bucură-te, că adesea mureai şi înviai; Bucură-te, că Lui HRISTOS cu totul erai predat; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 8-lea Cine poate spune petrecerea ta cea minunată, chiar dacă aspră

era, că te-ai „lămurit ca Aurul în foc”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea Dacă în Viaţa Călugărească te-ai luptat cu cele trupeşti, acum

în pustnicie în războiul cel din adânc ai intrat, unde păcatul încă mai era ascuns.

Bucură-te, îndoită Viaţă Duhovnicească; Bucură-te, îndoită luptă cu păcatul; Bucură-te, că trupul şi Sufletul ţi s-au prefăcut; Bucură-te, că aşa ÎNVIEREA Lui HRISTOS ai dobândit; Bucură-te, că la Viaţa cea Nemuritoare te-ai ridicat; Bucură-te, că DUHUL Veşniciei ai primit; Bucură-te, că Chipul Cel de DINCOLO ai primit; Bucură-te, că te-ai Îmbrăcat în HAINA Cerească; Bucură-te, de acum şi cetăţeanul Cerului; Bucură-te, asemănarea Sfinţilor;

255

Bucură-te, asemănarea Îngerilor; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 9-lea

Otrava şarpelui păcatului din adâncurile Sufletului vrând să o scoţi, năvălirea demonilor şi mai aprigă s-a făcut, că pierd şi ultimul loc, unde de acum se Cântă: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Sfinte Neofite, doar Sfinţii la această biruinţă ajung, şi tu, ca un mare Iubitor de HRISTOS, sfinţenia ai câştigat.

Bucură-te, DAR al IUBIRII Lui HRISTOS; Bucură-te, Ales al DRAGOSTEI SFÂNTULUI DUH; Bucură-te, Cel cu Însăşi BINECUVÂNTAREA TATĂLUI

DUMNEZEU; Bucură-te, Viaţă de Tainică Petrecere; Bucură-te, Călugăr de mare cinstire; Bucură-te, Chip al celor Înduhovniciţi; Bucură-te, ieşirea din prăpastia lumii; Bucură-te, alungarea întunericului patimilor; Bucură-te, iscusit Lucrător al Vieţii; Bucură-te, că ai câştigat Chipul Iubirii de DUMNEZEU; Bucură-te, că te-ai făcut ICOANA IUBIRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 10-lea

De atâtea nevoinţe trupul ţi s-a uscat, încât de abia te mai puteai mişca, şi multe lipsuri ai îndurat, că nici Pâine nu aveai, dar acum te Bucuri în Viaţa cea BOGATĂ şi nelipsită a Lui HRISTOS, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Trebuia să treci prin ultima „prefacere”, în care trupul părea că moare şi Sufletul striga cu ultima suflare, din care ai ieşit însă deodată „Reînnoit”.

256

Bucură-te, Taina Prefacerii Duhovniceşti; Bucură-te, Chipul Lui HRISTOS Înveşmântat în DUH; Bucură-te, Întruparea Cerului; Bucură-te, că şi Pământul l-ai făcut Sfânt Locaş; Bucură-te, că prin Curăţie stricăciunea ai biruit; Bucură-te, că prin Taina Duhovnicească trupul altă fire a primit; Bucură-te, că toată Fiinţa Omenească ai schimbat-o; Bucură-te, Taină a NOULUI Rai; Bucură-te, Chip al NOULUI Adam; Bucură-te, Chipul Omului ajuns la Împlinire; Bucură-te, Chip de Părinte al Lumii; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 11-lea Şi iată că LUMINA DUMNEZEIASCĂ a venit, în HRISTOS

te-ai Îmbrăcat, în SFÂNTUL DUH te-ai schimbat şi în Chipul Pustnicesc ai strălucit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Viaţa Călugărească este ca o Mucenicie fără sânge trupesc, dar cu „sânge de Duh”, şi doar cei ce se Jertfesc cu totul la limanul adevărat ajung.

Bucură-te, nevoinţă ajunsă la ODIHNĂ; Bucură-te, că ai dezlegat CHIPUL Lui DUMNEZEU din lut; Bucură-te, intrarea în Viaţa fără de moarte; Bucură-te, de acum Cântarea de SUS; Bucură-te, şi îndemnul nostru pentru cele de Taină; Bucură-te, pentru toţi Părinte Bun Primitor; Bucură-te, Braţe Iubitoare mereu deschise; Bucură-te, Bucuria tuturor Credincioşilor; Bucură-te, Cinstirea tuturor Călugărilor; Bucură-te, că şi noi Părintele nostru te Numim; Bucură-te cu ceilalţi Sfinţi Părinţi, Părintele nostru de-aproape; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

257

Condacul al 12-lea O, Sfinte Neofite, Chipul Împlinit al Vieţii Monahiceşti şi al

celei Pustniceşti, de Însuşi HRISTOS acum eşti ÎNCUNUNAT, şi NUMELE Tău Sfânt a rămas pentru noi, care Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Ne-ai Dăruit şi Sfintele tale Moaşte, Comoară de mare preţ din care Izvorăsc DARURILE cele Duhovniceşti şi nouă, celor care te lăudăm după cuviinţă.

Bucură-te, Pustnicul cel Binecuvântat al Munţilor Cozia; Bucură-te, că te-ai făcut Părintele tuturor Pustnicilor de aici; Bucură-te, că prin DUHUL Pustniciei tale şi alţii te-au urmat; Bucură-te, că ai făcut din Stânişoara Locul Duhovniciei; Bucură-te, că şi acum lupţi cu duhurile rele de aici; Bucură-te, că mult te-ai luptat cu demonii; Bucură-te, că pe un demon până la „a doua Venire” l-ai legat; Bucură-te, că te-ai făcut Povăţuitorul Călugărilor; Bucură-te, că ne-ai rămas şi nouă un Mare Ajutător; Bucură-te, în toate grabnic sprijinitor; Bucură-te, Părinte al DORULUI de DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Neofite, Pustnicul cel Binecuvântat!

Condacul al 13-lea O, Preacuvioase Părinte Neofite, NUME Sfânt de Monah şi

Pustnic, Om Pământesc şi Om Ceresc, Părintele Nevoinţelor Duhovniceşti, şi noi la tine alergăm, ajutător în nevoi să ne fii şi Rugător către DOMNUL HRISTOS Cel PREAMILOSTIV, ca şi noi să Cântăm: ALILUIA!



259

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Valahul

prăznuire, 12 mai

Sfântul Ioan Valahul este un Sfânt „fenomen”, ca o „STEA” Strălucitoare ce apare uneori, spre „uimirea” tuturor. Este consi-derat „PATRONUL Tinerilor Curaţi şi Credincioşi”.


Tropar (glas 4) „Astăzi Duhovniceşte prăznuieşte Biserica Drept-Credincio-

şilor români şi cu bucurie strigă: Veniţi, Iubitorilor de Mucenici, să prăznuim pomenirea cea de peste an a luptelor Noului Mucenic Ioan. Că acesta dintre noi cu Voia lui DUMNEZEU răsărind, în împărăteasca cetate a lui Constantin a înflorit minunat, aducând Stăpânului Rod bogat şi bineprimit, prin mucenicie. Iar acum se Roagă neîncetat în ceruri, să se Mântuiască sufletele noastre”.


„Taina cea din veci ascunsă şi de Îngeri neştiută...” (Glasul 4)

Condacul 1 IUBIREA cea Mare a lui HRISTOS s-a ARĂTAT şi în Prunci

şi în Tineri, ca o Mărturie de DAR Binecuvântat, ce UNEŞTE Cerul cu Pământul. Unul asemenea şi tu fiind, cinstită Cântare aducem:

Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al Lui HRISTOS!

260

Icosul 1 Înger Pământesc te-ai arătat, cel din Pământul Valahiei Strămo-

şeşti, şi aşa ai Strălucit cu LUMINA CURĂŢIEI Cereşti Tânărule, Feciorelnicule Ioane, spre Lauda cea Sfântă a Lui HRISTOS:

Bucură-te, Fiul Bunecuvântat al Pământului Valahiei; Bucură-te, Tânărule CURAT şi nevinovat; Bucură-te, Tânărul Moştenitor al Virtuţii; Bucură-te, Tânărul cu Bărbăţia Întreagă; Bucură-te, Tânărul cu Tăria CREDINŢEI; Bucură-te, CREDINCIOŞIE neabătută; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea Crescut Vlăstar sănătos al Neamului acestui Pământ mănos şi

bogat, de păgânii otomani în robie luat, în „lumea întunericului” ai intrat, dar nu ai uitat de CREDINCIOŞIA Adevărată şi de Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Tinereţea CURATĂ şi Mintea LUMINATĂ te-au făcut să vezi „păcătoasele momeli” păgâne, şi aşa, de nimic nu ai fost înşelat.

Bucură-te, Mintea cea LUMINATĂ; Bucură-te, Inima cea CURATĂ; Bucură-te, Priceperea cea Sfântă; Bucură-te, Înţelepciunea de DUH PREASFÂNT; Bucură-te, Înţelegerea peste cele lumeşti; Bucură-te, Cinstea VIRTUŢII Creştine; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 3-lea Purtat în robie pe drumuri lungi, suferinţe multe ai îndurat de la

păgânii nemiloşi, şi cu Tăria CREDINŢEI Lui HRISTOS peste toate Cântai: ALILUIA!

261

Icosul al 3-lea

Momelile păgâne mult te-au ispitit să alegi lepădarea de Credinţă şi ale lumii păcătoase plăceri, dar mai bine ai ALES CRUCEA Lui HRISTOS.

Bucură-te, cel cu VEDEREA din Adânc; Bucură-te, cel ce ai deosebit răul de Bine; Bucură-te, cel care aşa, prin „şcoala de DUH” ai trecut; Bucură-te, că viclenia păcătoasă ai descoperit; Bucură-te, că pe „şarpele otrăvitor” ai călcat; Bucură-te, că din „pomul căderii” nu ai mâncat; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 4-lea

S-au zbătut în tine „alegerea” pământească şi cea Cerească, dar CURĂŢIA ta nu a suferit „murdăria” păgână şi aşa ai rămas neclintit în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Ieşit din Pământul Sfânt al Valahiei şi dus în cetatea otomană, cea plină de cumplitele plăceri, şi mai mult te-ai ÎMBĂRBĂTAT pentru CREDINŢA Lui HRISTOS.

Bucură-te, Tânărule cu BĂRBĂŢIA Întreagă; Bucură-te, Tânărule cu Mintea de LUMINĂ; Bucură-te, Tânărule cu Adevărata Judecată; Bucură-te, Tânărule cel de Mare Cuviinţă; Bucură-te, Tânărule de Mare CINSTE; Bucură-te, LAUDA Sfântă a celor Tineri; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

262

Condacul al 5-lea Femeia agareană ce te-a cumpărat dorea mult să te aibă în păcat,

dar tu, ca un „Ostaş de Taină”, CURĂŢIA ai păzit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Cumplitele „chinuri de duh pătimaş” ţi s-au adăugat, că „săgeţile otrăvitoare” ziua şi noaptea te străpungeau, de uneori în cumpănă erai.

Bucură-te, că prin „iadul cel din adânc” ai trecut; Bucură-te, că duhurile cele mai rele te-au chinuit; Bucură-te, că duhurile „căderii” te-au muncit; Bucură-te, că duhurile păcatului morţii te-au săgetat; Bucură-te, că „focul iadului cumplit” ai simţit; Bucură-te, că „întunericul cel din afară” ai văzut; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 6-lea Aşa, în această înfocare mistuitoare ai petrecut, încât toţi se

mirau cum peste fire te-ai făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea Aşa DARUL Lui HRISTOS în tine a Strălucit şi în mijlocul

păgânătăţii Cele Sfinte ai Mărturisit şi Creştinismul astfel l-ai propovăduit ca un Urmaş apostolesc:

Bucură-te, Tânărule apostolesc; Bucură-te, Creştin în mijlocul păgânătăţii; Bucură-te, Creştin în Marea JERTFIRE; Bucură-te, Creştin în muncile Muceniceşti; Bucură-te, Creştin în Tăria CRUCII; Bucură-te, Creştin cu Sfânta BIRUINŢĂ; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

263

Condacul al 7-lea Cu DORUL de Taină al Lui HRISTOS tot mai mult te întăreai

şi în muncile şi chinurile de zi cu zi aşteptai marea trecere la Cele de SUS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Tot nădăjduia Femeia păgână să te atragă şi cu multe momeli te ispitea să-ţi calci Credincioşia Creştină şi pe cea străină să o primeşti:

Bucură-te, că de toate te-ai lepădat; Bucură-te, că de cele lumeşti te-ai sărăcit; Bucură-te, că ai biruit ispita satanei; Bucură-te, că ai stăpânit Firea omenească; Bucură-te, că la cele de SUS te-ai ridicat; Bucură-te, că la cele Sfinte ai ajuns; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 8-lea Pierzând răbdarea cu tine, la osânda morţii te-au dat, cu ultimele

schingiuiri, ca o răzbunare cumplită, dar pe toate le-ai îndurat Cântând: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ai Mulţumit PREABUNULUI DUMNEZEU că prin toate „probele focului” ai trecut şi PREFACEREA peste Fire ţi s-a săvârşit:

Bucură-te, robul Credincios al Lui HRISTOS; Bucură-te, JERTFĂ Bineprimită; Bucură-te, Bucurie ieşită din suferinţă; Bucură-te, Veselie peste chinurile lumii; Bucură-te, deschiderea Uşii VEŞNICIEI; Bucură-te, cel gata pentru Zborul Ceresc; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

264

Condacul al 9-lea În puţinii Ani adâncul Vieţii ai înţeles, că Străluminat de

DUHUL PREASFÂNT cele Nevăzute ai Văzut ca şi pe cele neauzite, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Grea pare trecerea prin „Focul PREFACERII DUMNEZE-IEŞTI”, dar după intrarea în „arderea de Taină”, toate se uşurează în Tăria Duhovnicească ce se primeşte:

Bucură-te, Tânărule cel de mare vrednicie; Bucură-te, Tânărule Mucenic; Bucură-te, că Viaţa ţi-ai ÎMPLINIT; Bucură-te, că ai ajuns la Chipul ÎNTREG; Bucură-te, că ai Crescut ASEMĂNAREA Cerească; Bucură-te, că ai dat Rodul Pământesc; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 10-lea Departe de Pământul Strămoşesc, dar cu toată CREDINCIOŞIA

de NEAM Împlinită, cu adevărat BĂRBAT DESTOINIC te-ai făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

RODIREA ta de CREDINŢĂ Pom Bogat a Crescut, din care peste vremuri şi noi ne ÎMPĂRTĂŞIM şi LUMINA de Taină primim:

Bucură-te, că te avem şi noi Chip de Sfinţenie; Bucură-te, că te avem Ocrotitor; Bucură-te, cel Mângâietor în necazuri; Bucură-te, cel sprijinitor în ispite; Bucură-te, că ne întăreşti în lupta cu păcatul; Bucură-te, că îmblânzeşti pe vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

265

Condacul al 11-lea Nu va conteni POMENIREA ta de Cinstire, Sfinte Ioane,

Tânărule Mucenic şi Ostaş al Lui HRISTOS, că DARUL tău IZVOR s-a făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

DAR de Tărie şi Credincioşie ne eşti, mai ales celor „Tineri Curaţi”, care OCROTITOR te au împotriva patimilor păcatului păgânesc:

Bucură-te, Tânărule, Sfântule; Bucură-te, Sfântule, ce peste păcat ai călcat; Bucură-te, Sfântule, care la cele Sfinte te-ai ridicat; Bucură-te, Sfântule, Comoara noastră; Bucură-te, Sfântule, Comoara ajunsă la Cer; Bucură-te, Sfântule, Lauda Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

Condacul al 12-lea NUME de ICOANĂ şi de ÎNCHINAT ai rămas Bisericii

noastre Strămoşeşti, ca unul ce MOŞTENIREA SFÂNTĂ încă o dată ai Sfinţit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

TÂNĂRULE Sfânt al acestui Neam şi Pământ, cu tine şi noi ne încredinţăm în lupta noastră cu patimile idoleşti ce ne împresoară:

Bucură-te, NUME de CREDINŢĂ; Bucură-te, NUME de CREDINCIOŞIE; Bucură-te, NUME de Sfântă POMENIRE; Bucură-te, Sfinte Ioane, cel Binecuvântat; Bucură-te, Sfinte Ioane, cel IUBIT de HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Ioane, cel Cinstit şi de noi; Bucură-te, Sfinte Ioane Valahul, Feciorelnicul Mucenic al

Lui HRISTOS!

266

Condacul al 13-lea Dintre Cetele de SUS Muceniceşti, o, Sfinte Ioane, TÂNĂRUL

Curat al Lui HRISTOS, şi pentru noi te ROAGĂ cât mai mult, că lumea de astăzi în patimi tot mai cumplite a căzut, ca să putem ieşi NEPĂTAŢI, în Cântarea de: ALILUIA!

267

Acatistul Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel

prăznuire, 4 iunie

Sfinţii Mucenici de la Niculiţel Tulcea-Dobrogea sunt dintre „Pietrele de TEMELIE” ale „Bisericii Româneşti”. „Martirionul” descoperit la Niculiţel a fost o Mărturie fericită a „SFINŢENIEI Străbune”, încă din primele secole Creştine. Cinstirea acestor Sfinţi este o „DATORIE” chiar, spre „CONTINUAREA CREDINŢEI Creştine” pe acest Pământ Binecuvântat.


Tropar (glas 1)

„Bucuraţi-vă, a Sciţiei Mici Mărturie Creştinească, a Dobrogei podoabă preaaleasă şi a Tomisului Comoară Sfântă, Zotic strălucitul şi Atal măritul, împreună cu ei pe Camasie fericitul şi Filip înţelepţitul cinstindu-i cu cântări duhovniceşti, că aceştia cu sângele lor au câştigat Împărăţia cea de Sus şi au primit din mâna Împăratului tuturor, HRISTOS DUMNEZEUL nostru, Cununa biruinţei: Slavă Celui ce v-a dat vouă putere, Slavă Celui ce v-a încununat pe voi, Slavă Celui ce lucreză prin voi tutturor tămăduiri”.


„Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1) Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum…

268

Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Pământul Dobrogei s-a Binecuvântat prin Marele Apostol

Andrei şi apoi prin Sfinţii ce URMAŞII cei Buni s-au arătat şi, mai mult, prin JERTFELE Muceniceşti pe care şi Voi le-aţi ADUS, vrednicilor de Cinstire şi laudă:

Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Icosul 1 Sfinţilor Mucenici Atalos, Zoticos, Filipos şi Camasis, cei

dintre Primii Sfinţi ai Pământului şi Neamului Strămoşesc vă avem şi cu adevărat JERTFA Voastră Izvor de Viaţă s-a făcut.

Bucuraţi-vă, BUCURIA cea Mare a Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Mărturisirea TAINEI Creştine; Bucuraţi-vă, cei printre Primii Ostaşi ai Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, cei printre Primii PURTĂTORI de Mare

CREDINŢĂ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de Mare Cinstire; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de toată lumea ştiuţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor împreună cu ceilalţi Sfinţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de aleasă Pomenire; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, Temelie de Biserică; Bucuraţi-vă, ÎMPLINIREA Evangheliei; Bucuraţi-vă, ai Pământului şi ai Cerului Sfinţi; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea FII Moştenitori ai CREDINŢEI Lui HRISTOS, luaţi ca Ostaşi

la împărăţia grecească, cu Numirile acesteia v-au însemnat, dar de CREDINCIOŞIA Străbună n-aţi uitat, Cântând: ALILUIA!

269

Icosul al 2-lea De toţi eraţi Iubiţi şi ştiuţi ca Ostaşii din Sciţia, cei mai buni,

încât însuşi Împăratul Diocleţian în gărzile lui v-a luat: Bucuraţi-vă, Aleşii dintre Pământeni; Bucuraţi-vă, Aleşii Cerului; Bucuraţi-vă, Aleşii pentru LUCRAREA Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Aleşii Bisericii Creştine; Bucuraţi-vă, Credincioşie de NEAM Ales; Bucuraţi-vă, Vrednicie de Slujire Aleasă; Bucuraţi-vă, Vitejie de Ostaşi adevăraţi; Bucuraţi-vă, Bărbăţie de Bună Creştere; Bucuraţi-vă, TINERI de Nădejde; Bucuraţi-vă, Ostaşii fără ucidere; Bucuraţi-vă, Ostaşii Sfinţeniei; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 3-lea

CREDINŢA Creştină era mereu prigonită de idolatrii păgâni şi împărăţia cea Mare grecească se zbătea între „întunericul cel vechi” şi „LUMINA cea NOUĂ”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

LUMINA Lui HRISTOS se APRINDEA tot mai mult şi mulţi cu Mucenicie o MĂRTURISEAU, cu vitejie şi neînfricată îndrăz-neală, printre care şi voi aţi fost:

Bucuraţi-vă, că aţi VESTIT pe HRISTOS; Bucuraţi-vă, că şi păgânii vă cinsteau; Bucuraţi-vă, că şi cei răi vă preţuiau; Bucuraţi-vă, că toţi ca pe „cei buni” vă ştiau; Bucuraţi-vă, că cele Sfinte aşa aţi predicat; Bucuraţi-vă, că astfel CRUCEA aţi Strălucit; Bucuraţi-vă, că aşa LUMINA aţi aprins; Bucuraţi-vă, că întunericul păgân l-aţi risipit;

270

Bucuraţi-vă, că DUHUL Cel Nou l-aţi adeverit; Bucuraţi-vă, Ostaşii cei Mărturisitori; Bucuraţi-vă, Ostaşii cei cu LUCRAREA Cerească; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 4-lea Din toate Ţinuturile lumii erau adunaţi ostaşi în Armata lui

Diocleţian cel păgân, care se credea Împăratul cel mai idolatru, şi dintre aceştia mulţi Sfinţi Mucenici s-au făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

S-a mirat şi s-a înfricoşat când a văzut că tocmai Ostaşii săi cei mai buni sunt Creştini, şi aşa cu furie s-a năpustit spre uciderea crâncenă şi nemiloasă:

Bucuraţi-vă, RĂSĂRITURILE Creştine; Bucuraţi-vă, Stelele de pe Cerul înseninat; Bucuraţi-vă, Stelele de Mare Taină; Bucuraţi-vă, LUMINILE Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, LUMINILE peste negurile păgâne; Bucuraţi-vă, că pe idolatri i-aţi cutremurat; Bucuraţi-vă, că ÎNVĂŢĂTURA Cea Nouă aţi Cuvântat; Bucuraţi-vă, că demonii cei vechi s-au întărâtat; Bucuraţi-vă, că pe demoni i-aţi alungat; Bucuraţi-vă, că aşa, lumea de cele rele aţi curăţat; Bucuraţi-vă, Aleşii Sfinţi printre cei păcătoşi; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 5-lea

Nu înţelegeau păgânii idolatri Taina Lui HRISTOS Cel Răstignit şi ÎNVIAT, că patimi păcătoase îi stăpâneau cu duhurile cele rele, şi de aceea JERTFE Creştine făceau, spre Cântarea de: ALILUIA!

271

Icosul al 5-lea Nu înţelegeau păgânii Taina IUBIRII Lui HRISTOS, care tot

mai mult Creştea şi de Sfinţi se MĂRTURISEA, asemenea şi voi, Sfinţilor, fiind:

Bucuraţi-vă, Vestirea în lume a ÎMPĂRĂŢIEI Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Deschiderea Noului Rai; Bucuraţi-vă, Deschiderea Cerului spre Pământ; Bucuraţi-vă, Deschiderea Pământului spre Cer; Bucuraţi-vă, Coborârea Celor de SUS; Bucuraţi-vă, Urcarea celor de jos; Bucuraţi-vă, Arătarea Celor de Taină; Bucuraţi-vă, Arătarea Celor Nevăzute; Bucuraţi-vă, Împlinirea mult aşteptată; Bucuraţi-vă, a Lui HRISTOS LUCRARE; Bucuraţi-vă, Ziditorii Bisericii; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 6-lea

Şi voi, Sfinţilor Mucenici, Aleşii de Cinste ai Pământului Sciţiei, v-aţi arătat cu adevărat IUBITORI de HRISTOS, că la ostăşia lumii aţi renunţat pentru „Ostăşia Cerească”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Furiosul Diocleţian spumega de mânie auzind că tocmai Ostaşii săi de aproape sunt Creştini şi aşa la chinurile cele mai grele v-a dat:

Bucuraţi-vă, că în luptă cu păgânătatea aţi intrat; Bucuraţi-vă, că idolatria aţi sfărâmat; Bucuraţi-vă, că război cu demonii aţi făcut; Bucuraţi-vă, că „răul cel vechi” l-aţi călcat; Bucuraţi-vă, că „duhul cel vechi” l-aţi alungat; Bucuraţi-vă, că aşa la JERTFA MUCENICEASCĂ v-aţi dat;

272

Bucuraţi-vă, că Vitejeşte pe HRISTOS aţi MĂRTURISIT; Bucuraţi-vă, că aţi înspăimântat pe slujitorii idoleşti; Bucuraţi-vă, că aţi dărâmat capiştile lor; Bucuraţi-vă, că CHIPUL BISERICII aţi ARĂTAT; Bucuraţi-vă, că CHIPUL BISERICII aţi Strălucit; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 7-lea Văzând neclintirea voastră cu momeli şi făgăduinţe v-au ispitit,

dar voi şi cu mai multă îndrăznire pe HRISTOS aţi MĂRTURISIT, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Se mirau muncitorii de Tăria şi Răbdarea voastră şi mulţi au CREZUT în „Cel ce peste Fire” vă Întărea şi mai presus de pământeni vă făcea:

Bucuraţi-vă, Răbdătorii cei peste Fire; Bucuraţi-vă, că aţi primit DARUL Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, că aţi primit TĂRIA PREASFÂNTULUI DUH; Bucuraţi-vă, că şi Îngerii se mirau de JERTFA voastră; Bucuraţi-vă, că se minunau păgânii; Bucuraţi-vă, că pe mulţi la CREDINŢĂ i-aţi câştigat; Bucuraţi-vă, că mulţi în Taină s-au Creştinat; Bucuraţi-vă, că prin voi mulţi s-au LUMINAT; Bucuraţi-vă, că aşa, mulţi de păgânătate s-au lăsat; Bucuraţi-vă, că prin voi păcatul l-au lăsat; Bucuraţi-vă, Aleşii pentru „schimbarea lumii”; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 8-lea Bătăi, ruperea cărnii cu tot felul de unelte ascuţite, zdrobirea de

oase, străpungerea cu ţepuşe, arderea cu făclii, smulgerea părului şi a pielii, pe toate le-aţi suferit, Cântând: ALILUIA!

273

Icosul al 8-lea Înşişi muncitorii păgâni se înfricoşau de sălbăticia lor, şi aşa au

cunoscut cât este de Mare Taina Creştină ce-l scoate pe Om din răutatea sa:

Bucuraţi-vă, mustrarea păgânătăţii; Bucuraţi-vă, mustrătorii necredincioşiei; Bucuraţi-vă, mustrătorii stăpânirii rele; Bucuraţi-vă, mustrătorii celor nedrepţi; Bucuraţi-vă, Râvnitorii SFINŢENIEI Creştine; Bucuraţi-vă, Învăţătorii Evangheliei; Bucuraţi-vă, cei URMĂTORI Sfinţilor; Bucuraţi-vă, că şi prin voi BISERICA s-a ÎNTĂRIT; Bucuraţi-vă, cei dintre PRIMII MUCENICI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ÎNTEMEIETORI Creştini; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de „SFÂNT ÎNCEPUT”; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 9-lea Nimic nu v-a abătut de la CREDINŢA Lui HRISTOS, şi

muncile toate nu v-au micşorat MĂRTURISIREA cea Mare a IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Aţi fost zdrobiţi cu totul în Trupul cel muritor, dar aţi câştigat NEMURIREA cea de SUS şi, mai mult, „DARUL de Sfinţirea celor de jos”, pentru noi cei în nevoi:

Bucuraţi-vă, că pentru HRISTOS Sufletul v-aţi pus; Bucuraţi-vă, că Dragostea Cerească aţi arătat; Bucuraţi-vă, că Dăruirea de DUH aţi avut; Bucuraţi-vă, Vestitorii ÎMPĂRĂŢIEI Lui DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Mlădiţele cele cu VIAŢĂ; Bucuraţi-vă, Trandafirii Crescuţi din Pământul Strămoşesc; Bucuraţi-vă, CREDINCIOŞIA Virtuţii Străbune;

274

Bucuraţi-vă, COMOARĂ ce acum ni se descoperă; Bucuraţi-vă, COMOARĂ ce acum se dezgroapă; Bucuraţi-vă, PIETRELE Tari de BISERICĂ; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR, a Lui HRISTOS!

Condacul al 10-lea Aţi fost mult Iubiţi de Ostaşii ceilalţi şi aşa, după moartea

voastră, în Taină aţi fost ADUŞI în Sciţia Strămoşească, unde MARTIRION de Cinste vi s-a făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

La Niculiţel unde era deja o „AŞEZARE Veche Creştinească”, MARTIRIONUL vi s-a făcut, unde Sfintele Voastre MOAŞTE cu „Vasele cu Sângele Mucenicesc” vi s-au pus, spre PĂSTRAREA de Mare PREŢ:

Bucuraţi-vă, cei cu adevărat în „CINSTEA BISERICII”; Bucuraţi-vă, ale Dobrogei Strălucitoare Stele; Bucuraţi-vă, JERTFELE cele Sfinte; Bucuraţi-vă, Vitejii CREDINŢEI Biruitoare; Bucuraţi-vă, Bărbăţia CREDINCIOŞIEI neabătute; Bucuraţi-vă, Pătimitorilor pentru HRISTOS; Bucuraţi-vă, Pătimitorilor pentru Biserica Pământească; Bucuraţi-vă, VESELIA pentru Biserica Cerească; Bucuraţi-vă, Pământ şi Cer în Întâlnire; Bucuraţi-vă, ÎNĂLŢAREA CRUCII Pământeşti; Bucuraţi-vă, Strălucirea CRUCII ÎNVIATE; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 11-lea BUCURIE Mare întru HRISTOS aţi rămas pentru Credincioşii

acestui Neam şi Pământ, că JERTFA Voastră a devenit Izvor de DARURI Sfinte, în Cântarea de: ALILUIA!

275

Icosul al 11-lea Vestea Muceniciei Voastre s-a răspândit ca o Propovăduire de

Credinţă şi mulţi s-au Întărit şi s-au mângâiat în DRAGOSTEA de HRISTOS:

Bucuraţi-vă, POMENIREA cea Sfântă; Bucuraţi-vă, Pomenirea VEŞNICIEI; Bucuraţi-vă, Lucrarea ÎMPLINITĂ; Bucuraţi-vă, Prefacerea Îndeplinită; Bucuraţi-vă, CHIPUL ÎNVIERII Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, SFINTE MOAŞTE Nemuritoare; Bucuraţi-vă, că le avem COMOARĂ Scumpă; Bucuraţi-vă, că şi noi din acestea ne folosim; Bucuraţi-vă, că ne sunt Întăritoare în slăbiciuni; Bucuraţi-vă, că ne apără de toate relele; Bucuraţi-vă, că ne tămăduiesc de boli; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 12-lea Cu adevărat Vrednici FII ai acestui Neam, CREDINCIOŞIA cea

Mare aţi avut, prin care şi noi Creştem în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea Şi noi la Sfintele Voastre MOAŞTE ne plecăm şi ne

ÎNCHINĂM Celui ce v-a dat DARUL Cel SFÂNT, prin care din Locaşurile Cereşti şi nouă „Daruri” ne daţi:

Bucuraţi-vă, Lauda acestui Pământ Strămoşesc; Bucuraţi-vă, Cinstea CREDINŢEI Străbune; Bucuraţi-vă, NUME de Sfinţenie; Bucuraţi-vă, NUME de ÎNCHINAT; Bucuraţi-vă, NUME cu CHIPURI de ICOANE; Bucuraţi-vă, OSTAŞII Nemuritori ai acestei ŢĂRI; Bucuraţi-vă, OSTAŞII Veghetori ai acestui Pământ; Bucuraţi-vă, Oamenii Lui DUMNEZEU în LUCRARE;

276

Bucuraţi-vă, Strălucirile BISERICII Creştine; Bucuraţi-vă, Trâmbiţele MĂRTURISIRII Adevărate; Bucuraţi-vă, cei între SFINŢII noştri de INIMĂ; Bucuraţi-vă, Mucenicia de Mare DAR a Lui HRISTOS!

Condacul al 13-lea O, Voi Sfinţilor Atalos, Camasis, Filipos şi Zoticos, MĂRTU-

RISITORILOR de Mare DAR ai Lui HRISTOS, şi noi vă Cinstim, ca să vă Urmăm CREDINCIOŞIA Cea Sfântă şi URMAŞII STRĂMOŞEŞTI să fim, în Cântarea de: ALILUIA!


277

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

prăznuire, 2 iunie şi 24 iunie

Sfântul Ioan cel Nou este un Mucenic ce a „zguduit” lumea şi a confruntat încă o dată Creştinismul cu „păgânismul”, într-un moment când se credea „încheiată” această „luptă”. Mai mult, se evidenţiază în plus TAINA Creştină ca SFINŢENIE „posibilă” ASEMĂNĂTOARE Sfinţilor Mari tradiţionali. Este o „MĂRTU-RIE” a unei „ACTUALIZĂRI HARISMATICE” Creştine, LUCRĂ-TOARE în permanenţă.


Tropar (glas 4) „Viaţa ta pe pământ binecârmuind, pătimitorule, cu milostenii

şi cu neîncetate Rugăciuni şi lacrimi, şi iarăşi către pătimire bărbăteşte pornindu-te, necredinţa persienească ai mustrat. Drept aceea, Bisericii te-ai făcut întărire şi Creştinilor laudă, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou de la Suceava, pururea pomenite”.


„Taina cea din veci ascunsă şi de Îngeri neştiută...” (Glasul 4) Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum… Psalmul 50, apoi:

278

Condacul 1 S-a înspăimântat lumea de sângeroasa Mucenicie a celui ce

pentru IUBIREA Lui HRISTOS Jertfă s-a făcut, cu Marea MĂRTU-RISIRE ce păgânătatea a ruşinat, căruia şi noi cu Cinstire Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioane cel Nou, JERTFA cea Mare a IUBIRII de HRISTOS!

Icosul 1

Nimic nu este mai SFÂNT în această lume ca IUBIREA de HRISTOS, şi nimic mai de CINSTE ca JERTFA CRUCII, care ÎNALŢĂ totul până la Cele mai de SUS:

Bucură-te, Sfinte Ioane, IUBITORULE de HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Ioane, IUBITORULE cel Mare; Bucură-te, Sfinte Ioane, Chipul DRAGOSTEI Cereşti; Bucură-te, Sfinte Ioane, Chipul DĂRUIRII Pământeşti; Bucură-te, Sfinte Ioane, Chipul JERTFEI Creştine; Bucură-te, DARUL Dus la ALTAR; Bucură-te, Noul Sfânt Creştin; Bucură-te, Noul NUME de ICOANĂ; Bucură-te, Sfinte Ioane, încă o SĂRBĂTORIRE; Bucură-te, Sfinte Ioane, o Nouă ÎNCHINARE; Bucură-te, Sfinte Ioane, o Nouă „Scară” de la Pământ la Cer; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA

cea Mare a IUBIRII Lui HRISTOS!

Condacul al 2-lea De Neam Binecredincios, din Părinţi Cinstitori ai Bisericii

Creştine, de Tânăr ai Crescut în Virtutea cea Bună şi Negustor făcându-te şi Neguţătoria cea Sfântă ai săvârşit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Şi toate erau Binecuvântate cu DARUL IUBIRII de HRISTOS, încât „Neguţătorul cel Strălucit” toţi te numeau, şi te fericeau pentru „norocul” pe care în toate îl aveai:

279

Bucură-te, BINECUVÂNTAREA Lui HRISTOS; Bucură-te, Binecuvântarea CREDINŢEI Celei Sfinte; Bucură-te, Binecuvântarea ce toate le sporeşte; Bucură-te, Binecuvântarea ce pe toate le împlineşte; Bucură-te, cel cu DARUL de SUS Binecuvântat; Bucură-te, LUCRĂTORUL DARULUI; Bucură-te, că toate prin DAR le-ai săvârşit; Bucură-te, că DARUL ţi-a fost „Calea Vieţii”; Bucură-te, că prin DAR ai Crescut; Bucură-te, Alesul DARURILOR de Taină; Bucură-te, că aşa DAR de RODIRE Sfântă ai lăsat; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 3-lea Peste tot călătoreai cu mărfuri scumpe şi cele de folos, atât

pentru cei bogaţi, cât şi pentru săraci, şi tuturor erai cunoscut ca Darnic şi milostiv, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Chiar şi cei necredincioşi şi păgâni ca pe „Omul Lui DUMNEZEU” te vedeau, şi cu toţii se fereau să-ţi facă vreun rău, ca cel Ocrotit de SUS şi de care nu te poţi atinge:

Bucură-te, Omul cel de Taină; Bucură-te, Omul cel cu CHIPUL Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Omul cel Iubit; Bucură-te, Omul cel Minunat; Bucură-te, Ceresc şi Pământesc; Bucură-te, cel Cinstit de toată lumea; Bucură-te, cel Blând şi Nevinovat; Bucură-te, cel Menit Jertfirii; Bucură-te, Orânduit CRUCII; Bucură-te, Bucuria şi Suferinţa Vieţii; Bucură-te, Omul cu CHEMAREA Înaltă;

280

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA cea Mare a IUBIRII Lui HRISTOS!

Condacul al 4-lea

Iată însă că cel viclean nu poate suferi pe cel Curat, şi aşa, printr-un alt negustor, greaua încercare ţi s-a pregătit, prin care tu ai strălucit şi mai mult, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Ajuns la Cetatea Albă, cu mare cinste ai fost primit, dar în taină neguţătorul Veneţian minciună a scornit că ai vrea să treci la „credinţa păgână”:

Bucură-te, Alesul MĂRTURISIRII Lui HRISTOS; Bucură-te, cel Chemat la Taina Muceniciei; Bucură-te, că aceasta ţi s-a pregătit; Bucură-te, că răul de mult te-a pândit; Bucură-te, că ocazie prielnică a aşteptat; Bucură-te, că acum a găsit-o; Bucură-te, că prin minciună cursă ţi-a întins; Bucură-te, că la Încercarea CREDINŢEI ai fost pus; Bucură-te, că MĂRTURISIREA Adevărată ţi s-a cerut; Bucură-te, că de HRISTOS nu te-ai lepădat; Bucură-te, că aşa Creştin Bun te-ai dovedit; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 5-lea Bucuria păgânului tătar al Cetăţii Albe în cruzime s-a prefăcut,

când în tine a găsit un Credincios Creştin neclintit, care cu Jertfire Mărturiseşte pe HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Viclenia neguţătorului Veneţian s-a dat pe faţă, dar răutatea păgână la muncile Muceniceşti te-a dat, crezând în biruinţa lor necurată:

281

Bucură-te, Neguţătorul cel Iscusit; Bucură-te, că scumpă ţi-a fost CREDINŢA; Bucură-te, că Muceniceşte ai plătit-o; Bucură-te, că prin Jertfă ai tocmit-o; Bucură-te, că prin Jertfire ai câştigat-o; Bucură-te, Neguţătorul cel Sfânt; Bucură-te, Neguţătoria Comorii Cereşti; Bucură-te, Neguţătoria VIEŢII Celei VEŞNICE; Bucură-te, cel ce te-ai DĂRUIT cu totul Lui HRISTOS; Bucură-te, că ai luat cu îndrăznire CRUCEA; Bucură-te, că aşa Vistiernicul de Taină ai ajuns; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 6-lea La bătăi groaznice te-au supus de ţi s-a desfăcut carnea de pe

oase. Pe tine, cel Blând şi Frumos, ca pe unul fără Chip te-au făcut, dar Chipul Ceresc l-ai câştigat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Răutatea cea veche păgână a răbufnit în sălbăticia chinurilor ce ţi s-au făcut, prin care, însă, TĂRIA CREDINŢEI Creştine încă o dată s-a arătat, spre Lauda cea mare a BISERICII Lui HRISTOS:

Bucură-te, că nu te-ai temut de bătăi; Bucură-te, că le-ai îndurat cu Bărbăţie; Bucură-te, că muncile nu te-au înspăimântat; Bucură-te, că SCARĂ la Cer le-ai făcut; Bucură-te, că IUBIREA de HRISTOS nu ţi s-a împuţinat; Bucură-te, că în răni te veseleai; Bucură-te, că în suferinţă şi mai mult te RUGAI; Bucură-te, că HAINĂ de Taină ai Îmbrăcat; Bucură-te, că peste goliciune, VEŞMÂNT Ceresc ţi s-a DĂRUIT; Bucură-te, Mucenicul cel Mare al CREDINCIOŞIEI Creştine; Bucură-te, cel cu Adevărat Noul Sfânt Creştin; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


282

Condacul al 7-lea Văzând că nu te pot îndupleca la păgânătatea lor, de un Cal

te-au legat şi prin toată Cetatea ca pe un lemn te-au târât, de tot trupul ţi s-a zdrobit, tu şi aşa Cântând: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Tăindu-ţi-se Capul apoi, Sfintele tale MOAŞTE de Îngeri au fost Slujite, de s-au înspăimântat toţi, şi aşa de Creştini cu Cinste ai fost luat:

Bucură-te, JERTFĂ Bineprimită la Cer; Bucură-te, Jertfă Sfântă a Pământului; Bucură-te, Jertfă Sfântă a CREDINŢEI Creştine; Bucură-te, Sânge Curat, CURĂŢITOR de păcat; Bucură-te, Sânge Nevinovat ce PREFACE Lumea; Bucură-te, Sânge pentru ALTARUL de Taină; Bucură-te, Sânge de VIAŢĂ VEŞNICĂ; Bucură-te, Mucenicie înfricoşătoare; Bucură-te, Mucenicie Biruitoare; Bucură-te, Marele MĂRTURISITOR al Lui HRISTOS; Bucură-te, Noul Mare MUCENIC; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 8-lea Vicleanul negustor, văzând MINUNILE ce se făceau prin tine,

a vrut să-ţi fure SFINTELE MOAŞTE spre al său câştig, dar a fost descoperit de cei ce Cântau: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Binecredinciosul Voievod Alexandru cel Bun pentru Moldova te-a câştigat ca pe o COMOARĂ de Mare Preţ, şi aşa ai devenit Sfântul nostru cel Binecuvântat.

Bucură-te, cel Primit în Locaşurile Cereşti;

283

Bucură-te, cel Primit între Sfinţi; Bucură-te, cel din Ceata Sfinţilor Mucenici; Bucură-te, Cununa strălucitoare a Răbdării; Bucură-te, Cununa DĂRUIRII; Bucură-te, LAUDA CRUCII Lui HRISTOS; Bucură-te, Ostenitorul de acum în Odihnă; Bucură-te, că din Ceruri şi pentru noi Mijloceşti; Bucură-te, Ajutătorul nostru cel grabnic; Bucură-te, Sfinţenie la care putem alerga; Bucură-te, Sfântul cel Bun şi Îndurător; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 9-lea Ce Bucurie avem noi, cei Credincioşi, că te avem SFINTE

MOAŞTE şi LOCUITOR cu noi, unde putem alerga să ne mângâiem necazurile şi suferinţele, care cei vicleni ni le aduc, ca şi noi să Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Fără milă este viclenia cea ucigătoare, dar şi Tăria CRE-DINŢEI este BIRUITOARE şi aşa te avem Sprijinitor când suntem împresuraţi şi fără scăpare:

Bucură-te, Neguţătorul cel Sfânt; Bucură-te, că şi noi de la Tine CUMPĂRĂM; Bucură-te, că în DAR cel mai mult ne DAI; Bucură-te, Miluitorul nostru cel Bun; Bucură-te, al sărăciei noastre Milostiv; Bucură-te, Mângâietorul plânsului nostru amar; Bucură-te, Nădejde în nevoi şi necazuri; Bucură-te, al vrăjmaşilor îmblânzitor; Bucură-te, al bolilor tămăduitor; Bucură-te, cel care ne scoţi din stricăciune;

284

Bucură-te, care nici de noi nu te scârbeşti; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 10-lea S-a zguduit lumea la vestea Muceniciei Tale, că se credea

sfârşită uciderea cea veche şi aşa Vestirea Lui HRISTOS şi mai mult s-a făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Noule SFÂNT MUCENIC, NUME de Cinstire şi de Închinat, Sfinte Ioane cel Nou, şi noi la tine alergăm şi Mărturie de CREDINŢĂ te luăm, peste neputinţa şi slăbiciunea noastră:

Bucură-te, încă o MĂRTURIE a Lui HRISTOS; Bucură-te, încă o Mărturie a BIRUINŢEI Creştine; Bucură-te, Veselia Îngerilor; Bucură-te, Bucuria pământenilor; Bucură-te, Odihna ostenitorilor; Bucură-te, al ÎMPĂRĂŢIEI Lui DUMNEZEU Locuitor; Bucură-te, că de acolo şi pe noi ne Ocroteşti; Bucură-te, că şi pentru noi te ROGI; Bucură-te, că te avem cu adevărat Mijlocitor; Bucură-te, Nădejde grabnică; Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU ce LUCREAZĂ mereu pe

Pământ; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 11-lea Alesule al BISERICII Creştine; Alesule al CRUCII Biruitoare;

Alesule al Pământului, „hotarul păgânătăţii” şi nouă să ne fii, ca să putem Cânta mereu: ALILUIA!

285

Icosul al 11-lea Făclie nestinsă şi ridicată pe Înălţime de acum ne eşti şi

întunericul cel vechi păgânesc ce încearcă să se arate îl risipeşti, şi aşa Sfântul cel NOU te avem:

Bucură-te, al Lui HRISTOS Bineplăcut; Bucură-te, al BISERICII cel Binecuvântat; Bucură-te, al BISERICII Stâlp; Bucură-te, Piatră neclintită a CREDINŢEI; Bucură-te, Stânca ALTARULUI Creştin; Bucură-te, ICOANĂ de ÎNCHINAT; Bucură-te, NUME de SFINŢENIE; Bucură-te, NUME de Mare DAR; Bucură-te, cel care nici de noi nu te scârbeşti; Bucură-te, că şi pe noi aşa ne Ocroteşti; Bucură-te, Sfântul nostru de-aproape; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 12-lea Mare şi Binecuvântat DAR ne eşti, Sfinte Ioane cel Nou, şi cu

toţi Credincioşii şi noi te Cinstim, şi la Limanul tău alergăm, cântând: ALILUIA!

Icosul al 12-lea Moldova cea călcată adesea de străinii cei răi de Tine se

Ocroteşte şi toată ŢARA ROMÂNEASCĂ NĂDEJDEA CRE-DINŢEI prin Tine o sporeşte, şi aşa „vremurile tulburi” prin cei SFINŢI se trec:

Bucură-te, Luceafărul ce nu mai apune; Bucură-te, LUMINA Lui HRISTOS pe Pământ; Bucură-te, LUMINA SFÂNTULUI DUH Cea LUCRĂTOARE; Bucură-te, MÂNA Lui DUMNEZEU de-a pururi Ocrotitoare; Bucură-te, Raze prin întunericul încă păgân; Bucură-te, Cărare printre spinii patimilor lumii;

286

Bucură-te, Călăuzire prin înşelările ereticeşti; Bucură-te, Omul DRAGOSTEI pentru toţi; Bucură-te, Omul IUBIRII DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, cel cu DARURI mereu în DĂRUIRE; Bucură-te, SOLUL nostru la SCAUNUL de SUS; Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou, JERTFA


Condacul al 13-lea O, IUBITORULE cel Mare de HRISTOS, care prin Jertfa

MUCENICEASCĂ te-ai descoperit, din LOCAŞURILE Cereşti şi nouă, celor de pe Pământ, Mijloceşte neîncetat, ca răutăţile păgâneşti să le biruim, şi aşa să Cântăm: ALILUIA!


287

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

prăznuire la 30 iunie

Sfântul Ghelasie este Sfântul cel mai reprezentativ al Duhovniciei şi Sfinţeniei din Munţii Carpaţi-Apuseni, unde după tradiţie au fost primii Eremiţi-călugări pustnici, şi chiar mai mult, unde au fost aşezările monahale Dacice. Sfântul Ghelasie este „Chipul Urmaşului” acestor Eremiţi de demult. El însuşi a fost monah şi pustnic, apoi Stareţ al Mânăstirii Râmeţ, o străbună aşezare monahală şi mai mult, a fost ales şi ca Arhiereu-Episcop al locului, ca „bază de apărare” a Credinţei Creştine împotriva năvălitorilor de tot felul. Sfântul Ghelasie este „Urmaşul tradiţiei Marelui Pustnic Neofit, Purtătorul de ICOANĂ”, Patronul Duhovnicesc tradiţional al întregii Zone.

La Sfânta Mânăstire Râmeţ se păstrează „Capul Sfântului Ghelasie”, şi printr-o împrejurare fericită şi câteva „Oseminte ale Sfântului Neofit Pustnicul din Stânişoara-Vâlcea”.


Tropar (glas 1) „De DUMNEZEU Purtătorule, Părintele nostru Ghelasie,

Povăţuitorul Călugărilor şi credincioşilor, podoaba Cuvioşilor şi lauda Arhiereilor, ajutătorul celor în nevoi şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale Chip de Sfinţenie te-ai arătat şi cu Îngerii în Ceruri locuitor, de unde Roagă pe Milostivul DUMNEZEU să ne dăruiască Pace şi mare Milă”.

288

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU: „Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1)


Condacul 1 Ca celui cu îndoită IUBIRE, de DUMNEZEU şi de Biserica Lui

HRISTOS, Cinstirea noastră îţi aducem, prin care şi noi te Rugăm, pentru multele nevoi, ca PĂRINTELUI nostru cel de-aproape Cântând:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi de demult!

Icosul 1

Ales dintre Oameni şi Ales de DUMNEZEU, Moştenitor al Sfinţilor ai fost şi Lucrător vrednic al DARURILOR lor, făcându-te astfel „Comoara cea de SUS” pe pământ.

Bucură-te, Alesul Moştenirilor Sfinte; Bucură-te, Urmaşul Sfinţilor Părinţi de demult; Bucură-te, Fiul vrednic al pământului; Bucură-te, ridicarea Pământului la Cer; Bucură-te, Făptură ce a căutat pe FĂCĂTORUL; Bucură-te, Făptură ce a găsit pe ZIDITORUL; Bucură-te, cel Înălţat la cele de SUS; Bucură-te, cel de DUMNEZEU Binecuvântat; Bucură-te, DAR aprins de DUH; Bucură-te, DORUL cel Mare al Lui HRISTOS; Bucură-te, Părintele nostru de-aproape; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

289

Condacul al 2-lea Văzând DUMNEZEU că eşti Pământ Bun, în tine Sămânţa Sa

a Semănat, şi aşa din tinereţe Pom cu Flori de Taină ai crescut, ca să Rodeşti DARURILE Sale, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Însuşi DUMNEZEU alege dintre Fiii Pământului pe cei cu Inima curată, în care să Reverse IUBIREA Sa nemăsurată, şi aşa în Lume să Coboare.

Bucură-te, Vasul IUBIRII Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Scara Coborârii Lui; Bucură-te, şi Scara Urcării noastre; Bucură-te, Primitorul Lui HRISTOS; Bucură-te, Ascultarea CUVÂNTULUI Său; Bucură-te, Carte în care SCRIE Însuşi DUMNEZEU; Bucură-te, Carte în care Scrie şi Făptura; Bucură-te, ALTAR de ÎNTÂLNIRE; Bucură-te, ÎNCHINAREA ce se cuvine; Bucură-te, Glasul ce trebuie Grăit; Bucură-te, Răspunsul ce trebuie înfăptuit; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 3-lea De foarte Tânăr, Ucenic al unui Sfânt Părinte, ÎNVĂŢĂ-

TURILE cele Înţelepţite de DUHUL Cel PREASFÂNT le-ai întipărit în Inima şi Mintea ta, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aprins de DUMNEZEIESCUL DOR al Lui HRISTOS, ca şi o Pasăre spre cele Înalte ai zburat, ca iarăşi să cobori cu cele de SUS.

Bucură-te, Iubitorule de Chip Duhovnicesc; Bucură-te, cel de Tânăr Înduhovnicit;

290

Bucură-te, că Chipul Călugăresc mult l-ai dorit; Bucură-te, că Chipul Monahal de Inimă l-ai lipit; Bucură-te, Înger Pământesc; Bucură-te, Făclia LUMINII de SUS; Bucură-te, cel Aprins de LUMINA Lui HRISTOS; Bucură-te, cel umplut doar de LUMINĂ; Bucură-te, şi Luminătorul celorlalţi; Bucură-te, Părinte al LUMINII; Bucură-te, chemat să fii şi Stareţul cel Luminat; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 4-lea Ales Stareţ al Mânăstirii Râmeţ, unde mulţi Călugări un

Povăţuitor iscusit aşteptau, te-ai dovedit cu adevărat cel mult dorit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Încercat prin „Focul Ascultărilor Duhovniceşti”, Focul DUM-NEZEIESC în Mânăstire ai aprins şi un „colţ de Rai” ai înfăptuit.

Bucură-te, Chip Părintesc; Bucură-te, Braţe de Părinte Preaiubitoare; Bucură-te, DAR de SUS pe pământ; Bucură-te, Dar de Jos pentru Cele de SUS; Bucură-te, Părinte prin care Binecuvântarea se face; Bucură-te, Părinte Născător de Fii; Bucură-te, Părinte care aprinde DUHUL; Bucură-te, Părinte, CHIPUL Lui DUMNEZEU Însuşi; Bucură-te, Părinte, Chipul Întreg al Făpturii; Bucură-te, Părinte, UNIREA a toate; Bucură-te, Părinte, ICOANA de Închinare; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

291

Condacul al 5-lea Ai dorit mult Viaţa liniştitoare Călugărească şi Pustnicească,

dar Iubirea de DUMNEZEU se dovedeşte prin Iubirea de Făpturile Sale, şi aşa la Lucrarea Bisericii ai fost chemat, în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Te-ai luptat cu propriile patimi şi cu urmele păcatului din Suflet şi din trup, dar ai intrat şi în lupta ce se dă între Oameni, ce este adesea şi mai amară.

Bucură-te, că Odihna Liniştii ai lăsat; Bucură-te, că la Chemarea Bisericii ai Răspuns; Bucură-te, că Slujirea ei ai primit; Bucură-te, că şi pe HRISTOS Cel din Lume L-ai Urmat; Bucură-te, că şi DUHUL Prefacerii lumii ai primit; Bucură-te, cel cu Îndoită Lucrare; Bucură-te, cu îndoită Dăruire; Bucură-te, un Sfânt printre Oameni; Bucură-te, Plăcutul Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Unirea cea mult aşteptată; Bucură-te, Răspunsul Credinţei Închinate; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 6-lea Păcatul lumii i-a adus şi suferinţa şi moartea, dar MILA

DOMNULUI peste lume a rămas, şi tu Sfinte Ghelasie, cu Milă pe toate le priveai, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

O, Sfinte Ghelasie, Rază de MILĂ a Lui DUMNEZEU te-ai făcut, spre care şi noi alergăm în multele noastre nevoi.

Bucură-te, Rază de Milostivire DUMNEZEIASCĂ;

292

Bucură-te, Raza Lui HRISTOS Însuşi; Bucură-te, a Mântuirii Nădejde; Bucură-te, a CRUCII izbăvire; Bucură-te, a CRUCII biruinţă; Bucură-te, Omul prin care Pământul nu piere; Bucură-te, Omul Pământului iertat; Bucură-te, Omul cel Binecuvântat; Bucură-te, Chipul Lui Adam cel dintâi; Bucură-te, Omul cu CHIPUL Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Omul ce a câştigat Sfinţirea; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 7-lea Păcatul firea Făpturii a stricat, şi doar MINUNEA DUMNE-

ZEIASCĂ o mai poate reface, şi aşa Făcător de Minuni te-ai făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Doar LUCRAREA Milei Lui DUMNEZEU face adevăratele Minuni, şi tu Slujitorul acesteia te-ai vădit, cu multa Închinare şi smerenie.

Bucură-te, Mila cea din nevoi; Bucură-te, mângâierea cea din suferinţe; Bucură-te, nădejdea celor asupriţi; Bucură-te, cel în toate sprijinitor; Bucură-te, a bolilor vindecare; Bucură-te, a duhurilor rele alungare; Bucură-te, al patimilor trupeşti uşurare; Bucură-te, Credinţă peste fire; Bucură-te, Credinţă ce toate le poate; Bucură-te, Credinţa adevărată a Lui HRISTOS; Bucură-te, izvorul încă al multor Daruri; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

293

Condacul al 8-lea Ca un alt Moise, cu toiagul Apă ai izvorât din piatră, la

Mânăstirea Râmeţ, ca pe Credincioşii însetaţi să-i adapi, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ca spre un Izvor de multe DARURI şi noi alergăm la tine, Sfinte Ghelasie, că nimeni nu se lipseşte de ajutorul tău degrab.

Bucură-te, Apa cea tămăduitoare; Bucură-te, Apa de Suflet şi de trup Curăţitoare; Bucură-te, Apa din piatra seacă, Bucură-te, Apa cu DAR DUMNEZEIESC; Bucură-te, că şi sub Altarul Bisericii Apă ai scos; Bucură-te, că Izvor de Tămăduire ai făcut; Bucură-te, Naşterea din Nou, din Apă şi din DUH; Bucură-te, Reînnoirea firii căzute; Bucură-te, ştergerea blestemului strămoşesc; Bucură-te, îmbrăcarea cu HAINA NOUĂ; Bucură-te, Veşmântul NOULUI Rai; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 9-lea Deodată Călugăr-Trăitor de Taină şi Povăţuitor-Stareţ al multor

Fii Duhovniceşti, şi încă Păstor al Bisericii Lui HRISTOS, în toate acestea Bun Lucrător te-ai arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

O, mare Dar al Lui DUMNEZEU pentru lume, că la „răscrucea de vremi” şi „Oameni Mari” trebuiesc, că altfel lumea ar pieri.

Bucură-te, Omul cel de la „răscrucea de vremi”; Bucură-te, Omul LUCRĂRII de SUS;

294

Bucură-te, Omul cel mai Credincios; Bucură-te, Omul cel mai Iubitor de DUMNEZEU; Bucură-te, Omul cel mai Iubitor de Oameni; Bucură-te, cel prin care vremurile se opresc pe loc; Bucură-te, cel prin care şi timpul se pleacă; Bucură-te, îngenuncherea celor răi; Bucură-te, smerirea celor stăpânitori; Bucură-te, dezlegarea celor asupriţi; Bucură-te, PĂRINTE, ÎNŢELEPTUL lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 10-lea În petrecerea monahicească mult te-ai ostenit, dar şi în Slujirea

Bisericii ca Arhiereu asemenea te-ai nevoit, prin multe primejdii trecând, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Ca Păstor ce-şi pune Sufletul pentru Oi pe mulţi i-ai câştigat şi la HRISTOS i-ai adus, ca nimeni să nu piară.

Bucură-te, Râvnitorule de cele Sfinte; Bucură-te, cel cu multă Virtute; Bucură-te, tămăduirea bolnavilor; Bucură-te, sprijinitorul în toate necazurile; Bucură-te, OCROTITORUL cel Mare al Mânăstirii Râmeţ; Bucură-te, al Chipului Monahal Cinste; Bucură-te, al Arhiereilor încununare; Bucură-te, Părinte între Sfinţii Părinţi; Bucură-te, că acum iei plata ostenelilor; Bucură-te, că acum în Cer Locuieşti; Bucură-te, că în FAŢA DOMNULUI HRISTOS stai; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

295

Condacul al 11-lea Ne-ai lăsat „Capul” tău cel Sfinţit, ca Sfinte Moaşte, Comoară

de mare preţ, prin care şi pe noi încă ne sprijineşti şi la HRISTOS ne Conduci, ca un adevărat Stareţ şi Păstor ce nu-şi uită Fiii care Cântă: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Atât de mult ai ajutat pe cei necăjiţi că şi în ceasul mutării de pe pământ moartea ai oprit, ca pe un bolnav să-l cercetezi, adormind apoi pe măgar la întoarcere.

Bucură-te, Părinte, Iubire necuprinsă; Bucură-te, că şi moartea ai oprit; Bucură-te, că în Sunetul a Şapte Clopote la Cer te-ai suit; Bucură-te, că la Şapte Biserici singure clopotele s-au tras; Bucură-te, că toată Făptura Sfinţenia ta a vestit; Bucură-te, că şi vremea senină s-a făcut; Bucură-te, Vrednicule Monah şi Arhiereu; Bucură-te, Împlinirea Vieţii Sfinte; Bucură-te, Minunatul Chip al Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie, NUME Frumos; Bucură-te, NUME de acum Sfinţit; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 12-lea Şi noi cu mare Cinstire Cântări îţi aducem şi nu vom înceta a te

lăuda, şi noi îngenunchem la Sfintele tale Moaşte, şi noi Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Nimeni nu pleacă nemângâiat de la Sfintele tale Moaşte, Sfinte Părinte Ghelasie, că pe toţi îi asculţi ca odinioară, pe Monahi ca un Stareţ; pe Femei şi pe Copii ca un mare Milostiv; pe cei în necazuri

296

şi nevoi ca un Părinte Iubitor; şi chiar pe cei vicleni şi păcătoşi, care adesea se îndreaptă.

Bucură-te, Părintele nostru cel de-aproape; Bucură-te, Părintele nostru cel Binecunoscut; Bucură-te, Părintele nostru cel Bun; Bucură-te, prin care şi noi ne întoarcem la DUMNEZEU; Bucură-te, prin care şi noi ne Împăcăm cu HRISTOS; Bucură-te, prin care de patimi ne izbăvim; Bucură-te, că duhurile rele ni le alungi; Bucură-te, că de vicleniile ascunse ne scapi; Bucură-te, că ne Povăţuieşti la Iscusinţa Vieţii Duhovniceşti; Bucură-te, Dragostea Fericită a lumii; Bucură-te, Bucuria peste toate întristările; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Chipul Sfinţilor Părinţi

de demult!

Condacul al 13-lea O, preaminunate Părinte Ghelasie, Chipul de Cinste Călugăresc

şi Arhieresc, Părintele nostru te avem, că al Pământului acesta Fiu eşti, şi aşa îndrăznim să alergăm la sprijinul tău, că te Ascultă DOMNUL HRISTOS pe care L-ai Iubit, ca şi noi să Cântăm cu mare glas: ALILUIA!


297

Acatistul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi

prăznuire, 1 iulie

La anumite „Vremi de Împlinire” se aleg „Oameni Aleşi şi Sfinţi ai Lui DUMNEZEU”, care „ADUNĂ” în ei toată Virtutea unei Întregi Moşteniri, prin care „REÎNVIE” DARUL LUCRĂRILOR Sfinte, ce aparent par uitate. Aşa este acest Sfânt Leontie. „Prefacerile istorice” deschid „alte condiţii” şi pentru Viaţa Duhovnicească. „Tradiţiile” se împletesc sau se curăţă de „rămăşiţele stricate”. De aici, tot mai mult, „CENTRALIZAREA” şi a Vieţii Duhovniceşti în jurul Bisericii. Apar Mânăstirile Mari şi o Ierarhie mai LUCRĂTOARE. Sihăstriile şi Schiturile tradiţionale se pun sub „oblăduirea Ocrotitoare” a acestora. „Sfinţii PĂRINŢI din Pustiuri” vin şi în Cetăţile lumii şi lumea se Înduhovniceşte prin „Duhovnicia CURATĂ” a celor „Dincolo de cele lumeşti”. Aşa au apărut „Sfinţi de HOTAR” între „CER şi Pământ”, ce ţin astfel „echilibrul BALANŢEI” Vieţii. Sfântul Leontie este unul dintre aceştia şi Cinstirea sa a rămas neuitată.


Troparul (glas 8) În Nevoinţe Duhovniceşti toată Viaţa ai petrecut, şi primind

HARUL Arhieriei, cu smerenie şi cu frică de DUMNEZEU ai slujit Biserica Lui HRISTOS, pe Care Roagă-L, Sfinte Ierarhe Leontie, să ne Mântuiască şi Sufletele noastre.

298

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU (glas 8)

„Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...” Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă… Şi acum… Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 BINECUVÂNTAT este acest „HOTAR al lumii”, Ales

„GRĂDINA MAICII DOMNULUI”, în care „FLORILE” PREASFÂNTULUI DUH Rodesc şi Cerul şi Pământul se UNESC; unul Asemenea şi tu fiind, cu Cinstire Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-TORUL de Taină al Sfinţeniei Lui HRISTOS!

Icosul 1

Ale Daciei Străbune locuri au Întipărit CHIPUL Lui HRISTOS şi aşa un Pământ şi un Neam Creştin până în adâncuri s-a făcut.

Bucură-te, Leontie, Moştenire de Neam Creştinesc; Bucură-te, Leontie, cel din „Şiragul celor Sfinţi”; Bucură-te, Leontie, cel Chemat la Slujirea Lui HRISTOS; Bucură-te, Leontie, LUCRAREA cea de SUS; Bucură-te, Leontie, Izvorul de Sfinţenie; Bucură-te, Leontie, Păstorul cel Credincios; Bucură-te, Leontie, al Bisericii Ierarh de Cinste; Bucură-te, Leontie, cel cu Chip de PĂRINTE; Bucură-te, Leontie, cel dintre Sfinţii noştri PĂRINŢI; Bucură-te, al Pământului Românesc Răsad; Bucură-te, Leontie, Creşterea „RODULUI celui Mare”; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-

TORUL de Taină al Sfinţeniei Lui HRISTOS!

299

Condacul al 2-lea Fulgerarea de LUMINĂ Creştină a Marelui Apostol Andrei

Făclii Sfinte a ÎNMULŢIT şi Pământul Românesc în Ogorul Lui HRISTOS s-a Prefăcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Şi Sămânţa cea Bună a Crescut şi s-a răspândit peste tot şi Naşteri Noi de Sfinţi a adus, ca o Mărturie Adevărată a celor Binecuvântate.

Bucură-te, cel din „SALBA de AUR” a Sfinţilor Români; Bucură-te, cel împreună cu Ghelasie de la Râmeţ; Bucură-te, cel împreună cu Sfântul Mare Mucenic Ioan de la

Suceava; Bucură-te, cel împreună cu Nevinovata Filofteea de la Argeş; Bucură-te, cel împreună cu Blândul Dimitrie Basarabov; Bucură-te, cel deodată cu Marele Nicodim de la Tismana; Bucură-te, cel împreună cu Sfântul Ioan de la Prislop; Bucură-te, cel împreună cu încă mulţi Sfinţi de Taină; Bucură-te, UNIREA în DUH a ÎNTREGII ŢĂRI; Bucură-te, ÎNRUDIREA cea peste hotare; Bucură-te, ÎNRUDIREA ce nu se mai poate desface; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 3-lea Toţi Sfinţii sunt Orânduiţi şi spre LUCRĂRILE cele DUMNE-

ZEIEŞTI, mai ales la vremuri de încercare, de aceea şi tu, Sfinte Leontie, „CRUCEA grea a timpului tău” ai primit, spre slava Cântării de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Aşa, din tinereţe la cele Sfinte ai fost Chemat şi Viaţa Monahală ai ales, ca tu însuţi cu cele Duhovniceşti să te Prefaci şi LUCRAREA Lui HRISTOS să săvârşeşti.

300

Bucură-te, Chipul LUCRĂRII de Taină; Bucură-te, că te-ai Născut în DUHUL LUMINII; Bucură-te, că ai Crescut în FOCUL Ceresc; Bucură-te, şi tu, Nevoitorule pământesc; Bucură-te, Răvnitorul Duhovniciei; Bucură-te, Căutătorul celor Sfinte; Bucură-te, Doritorul celor de SUS; Bucură-te, IUBIREA cea Mare de DUMNEZEU; Bucură-te, Dragostea cea aprinsă de Suflet; Bucură-te, DĂRUIREA de Inimă Curată; Bucură-te, PRINOS pe ALTARUL Veşniciei; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 4-lea Mânăstire Mare ai întemeiat, ca să ADUNI noi Răsaduri Curate

şi totodată să Ocroteşti pe cei din pustie şi sihăstrii ameninţaţi de duşmăniile păgâne, ce nu ştiau de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

De acum, Codrii şi Munţii erau răscoliţi de vicleniile ucigaşe, şi Nevoitorii în cele Sfinte, nu mai ştiau unde să se ascundă, şi aşa, tu, Leontie, Liman de scăpare te-ai făcut.

Bucură-te, LUCRAREA dintre Cer şi Pământ; Bucură-te, cel Povăţuit de Însuşi DUHUL PREASFÂNT; Bucură-te, Alesul „noilor vremi”; Bucură-te, Credinciosul însă al celor Strămoşeşti; Bucură-te, Fiul Sfânt al Sfinţilor PĂRINŢI; Bucură-te, Fiul URMAŞ al Neamului; Bucură-te, MOŞTENITORUL ÎNTREG al CREDINCIOŞIEI

Străbune; Bucură-te, şi mai mult, încă o „Prefacere Sfântă”; Bucură-te, PREFACEREA în HRISTOS;

301

Bucură-te, PREFACEREA în DUH; Bucură-te, PREFACEREA cea pentru VEŞNICIE; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 5-lea De acum, doar UNIŢI mic cu mare se mai putea sta în faţa

celor străini de Credinţă şi Neam, ce năvăleau neîncetat, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Aşa, tu Sfinte Leontie, smeritul Călugăr, eşti ridicat la Scaunul Arhieresc de Rădăuţi, de unde să fii un PĂRINTE celor Credincioşi şi PĂSTORUL cel Ocrotitor de lupii răpitori.

Bucură-te, cel Chemat la Urmarea Apostoliei; Bucură-te, cel cu Asemănarea de Apostol; Bucură-te, cel cu Vestirea Evangheliei; Bucură-te, cel cu MĂRTURISIREA DREPTEI CREDINŢE; Bucură-te, cel cu PECETEA Bisericii; Bucură-te, cel cu DARURILE HARULUI; Bucură-te, cel cu Slujirea cea Sfântă; Bucură-te, cel cu Povăţuirea iscusită; Bucură-te, cel cu Ajutorarea în nevoi; Bucură-te, cel cu scăparea din primejdii; Bucură-te, PĂRINTELE cel cu BRAŢELE Atotprimitoare; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 6-lea IUBITOR întru totul de DUMNEZEU, aceeaşi Iubire o Revărsai

peste toţi, şi aşa te-ai făcut Asemănarea Lui HRISTOS, ce Jertfa CRUCII a împlinit-o şi ÎNVIEREA, în Cântarea de: ALILUIA!

302

Icosul al 6-lea Comoara întregii tale Vieţi a fost IUBIREA de HRISTOS şi pe

aceasta ai INSUFLAT-O tuturor, prin care ai Primit şi DARURILE SFÂNTULUI DUH, Cel de VIAŢĂ DĂTĂTOR.

Bucură-te, cel Învăpăiat de DUMNEZEIESCUL DOR; Bucură-te, cel Înfocat de Dorirea Duhovnicească; Bucură-te, cel Aprins de LUMINA de Taină; Bucură-te, cel Nevoitor în multa RUGĂCIUNE; Bucură-te, cel silitor în Post; Bucură-te, cel sărac în cele trecătoare; Bucură-te, cel Bogat în cele Cereşti; Bucură-te, cel ce ai descoperit COMOARA din ţarină; Bucură-te, cel ce ai găsit MĂRGĂRITARUL ascuns; Bucură-te, cel ce însuţi te-ai făcut Ogor Sfânt; Bucură-te, cel ce însuţi te-ai făcut Comoară; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 7-lea Cuvios în pustie şi sihăstrie, apoi în Mânăstire, aşa ai cules

toate Virtuţile Duhovniceşti, ca să fii cu adevărat PLĂMĂDITOR de Sfinţenie al Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Sfinte Ierarh Leontie, Ucenici mulţi ai Crescut, dintre care Daniil Sihastrul cel mai mult te-a urmat şi în Sfinţenie ţi s-a asemănat.

Bucură-te, cel Uns cu MIRUL Duhovniciei; Bucură-te, cel Uns cu DARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, şi MIRUL PREASFÂNTULUI DUH; Bucură-te, cel care de asemenea Izvorăşti MIR; Bucură-te, cel ce MIRUL Sfinţeniei Reverși; Bucură-te, MIRUL cel de Bună mireasmă; Bucură-te, Mireasma cea nestricată;

303

Bucură-te, şi Tămâia Slujirii de ALTAR; Bucură-te, şi Tămâia ce se Ridică la Cer; Bucură-te, Prefacerea de Rai; Bucură-te, UNIREA celor de SUS cu cele de jos; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 8-lea Ca un Mare Sfeşnic ridicat la Înălţime ai LUMINAT şi întu-

nericul păgân l-ai risipit, şi tot ţinutul Moldovei „MĂRTURISIREA Lui HRISTOS” s-a făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

RUGĂCIUNEA Neîncetată, din sihăstrii şi Mânăstiri s-a răspândit până în Cetăţi, ca o Vestire a celor Duhovniceşti şi ca o CHEMARE la cele Sfinte a celor IUBITORI de HRISTOS:

Bucură-te, APA cea Sfântă peste lume; Bucură-te, APA Lui HRISTOS ce ÎNVIAZĂ Făptura; Bucură-te, Apa cea Binecuvântată; Bucură-te, Apa NAŞTERII din Nou; Bucură-te, Apa ce Coboară DUHUL SFÂNT; Bucură-te, Apa Botezului NAŞTERII de SUS; Bucură-te, şi Izvorul Tămăduirilor; Bucură-te, cel la care alergăm şi noi, cei în nevoi; Bucură-te, cel de care îndrăznim să ne apropiem; Bucură-te, cel care ne primeşti cu Iertarea; Bucură-te, cel la care Primim Izbăvirea; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 9-lea Sfinte Leontie, PĂRINTELE de Neam şi Pământ Strămoşesc, tot

Poporul te-a Iubit, ca pe cel ce „CHIPUL STRĂBUN l-a Renăscut” şi CREDINŢA acestuia a ÎNĂLŢAT-O în Cântarea de: ALILUIA!

304

Icosul al 9-lea Cine poate spune Nevoinţele tale pentru Poporul oropsit, pe

care La HRISTOS l-ai călăuzit şi din primejdiile păgâne l-ai scos? Bucură-te, Omul Lui DUMNEZEU pe Pământ; Bucură-te, Îngerul omenesc în lume; Bucură-te, PUTEREA cea dincolo de fire; Bucură-te, TĂRIA cea peste toate; Bucură-te, al Bisericii CHIP de Cinste; Bucură-te, al Bisericii CREDINCIOS Slujitor; Bucură-te, al Bisericii Veghetor; Bucură-te, cel Vrednic de Scaunul Arhieresc; Bucură-te, cel Ales pentru ALTAR; Bucură-te, Zugravul ICOANEI Lui HRISTOS; Bucură-te, cel care ai devenit însuţi o Icoană; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 10-lea Sufletul tău jinduia după Dulceaţa Liniştii sihăstreşti, dar

pentru Biserica lui HRISTOS ai ieşit şi la „lupta lumii de jos” pentru Poporul cel nevinovat, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Credincios şi Veghetor Cârmaci te-ai arătat şi în Scaunul Arhieresc îndoit te-ai nevoit, ziua şi noaptea, cu încercările cele dureroase.

Bucură-te, şi Ostaş al CRUCII; Bucură-te, şi Ostaş în lupta cu cei ucigaşi; Bucură-te, şi Ostaş Duhovnicesc; Bucură-te, cel Bun Luptător; Bucură-te, cel Înfricoşător pentru cei răi şi vicleni; Bucură-te, astfel, PILDĂ de Mare CREDINCIOŞIE; Bucură-te, PILDĂ de Slujire; Bucură-te, PILDĂ şi de Smerenie;

305

Bucură-te, cel Înălţat care pe cele de jos nu le-a uitat; Bucură-te, cel de jos cu PREFACEREA Sfântă; Bucură-te, MINUNEA Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 11-lea Credinciosul Domnitor Alexandru cel Bun şi Mitropolitul

Sucevei în tine au văzut pe Bunul PĂSTOR al Oilor Duhovniceşti, şi aşa ţi le-au Încredinţat, ca la „PĂŞUNEA Lui HRISTOS” să le ADUNI, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Şi aşa, prin tine mulţi au Crescut, URMAŞI Vrednici din Sămânţa Bună pe care tu o ai Semănat şi care RODURI înmulţite a dat.

Bucură-te, Uşă de Viaţă Duhovnicească; Bucură-te, cel Asemenea Sfinţilor PĂRINŢI; Bucură-te, cel ce ai RENĂSCUT DUHUL cel de DEMULT; Bucură-te, cel ce ai Renăscut CHIPUL cel SFÂNT; Bucură-te, GLASUL de Taină iarăşi auzit; Bucură-te, Vestirea celor uitate; Bucură-te, VESTITORUL cel Adevărat; Bucură-te, al Acestui Pământ „MĂRTURISITOR” Bucură-te, PECETEA Străbună Neştearsă; Bucură-te, Împodobirea Strămoşească; Bucură-te, Frumuseţea LUMINII Lui HRISTOS; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 12-lea Cu adevărat, PLĂMĂDITORUL Sfinţeniei Lui HRISTOS te-ai

făcut, că prin tine „cele Sfinte Străbune” în Noi Chipuri de Sfinţi au trecut, spre neîncetata Cântare de: ALILUIA!

306

Icosul al 12-lea DARUL tău Adus pe ALTARUL Lui HRISTOS a rămas

PRESCURA cea Veşnică a LITURGHISIRII acestui NEAM Binecredincios, ce se va ÎMPĂRTĂŞI de-a pururea.

Bucură-te, Sfântul Bunelor NĂDEJDI; Bucură-te, NĂDEJDE şi pentru noi, Urmaşii; Bucură-te, BUCURIA CREDINŢEI ce se MOŞTENEŞTE; Bucură-te, BUCURIA CREDINCIOŞIEI de NEAM; Bucură-te, POMENIRE de Inimă; Bucură-te, POMENIRE ce duce la VEŞNICIE; Bucură-te, Sfinte Leontie, RUGĂTORUL Urcat la Cer; Bucură-te, Sfinte Leontie, cel dintre Sfinţii De-aproape; Bucură-te, PĂRINTELE la care alergăm; Bucură-te, NUME de ÎNCHINAT; Bucură-te, NUME de ICOANĂ; Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarh Leontie, PLĂMĂDI-


Condacul al 13-lea Mare DAR al IUBIRII DUMNEZEIEŞTI ai fost, în totodată

Iubirea acestui NEAM şi Pământ ROMÂNESC, şi aşa Chip de ICOANĂ te-ai făcut, prin care şi noi PRIMIM LUMINA PLĂMĂDITOARE de SUS, în Cântarea de: ALILUIA!


307

Acatistul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

(1504)

prăznuire la 2 iulie

Ştefan cel Mare, Voievodul Moldovei, este cel mai reprezentativ Chip al „CREDINCIOŞIEI Strămoşeşti” şi totodată al CREDINŢEI Creştine. La „răscrucea vremurilor” celor mai tulburi, a năvălirilor otomane, tătare şi a vrăjmăşiilor vecine se dovedeşte cel mai „Înţelept” Voievod şi în acelaşi timp cel mai „dârz” în „APĂRAREA Pământului Ţării”. În „furtunoasa sa Viaţă” face şi câte un „ACT de SFINŢENIE”, prin Zidirea de Mânăstiri şi Biserici, ca Mărturie a „tinderii” sale spre cele de SUS. Cu adevărat, i se poate „DĂRUI CUNUNA de SFINŢENIE”, ca unuia pe care a „APĂRAT-O” cu preţul Vieţii, de fiecare dată. Nimeni nu se poate lăuda că poate fi SFÂNT în totalitate, de aceea în sens Creştin şi SFINŢENIA se DĂRUIEŞTE de DUMNEZEU celor ce au căutat CHIPUL SFIN-ŢENIEI. Ştefan Voievodul are cu adevărat CUNUNA SFINŢENIEI şi Cinstirea sa este vrednică de toată pomenirea.


Tropar (glas 2) Neînfricat Apărător al Dreptei Credinţe te-a avut pe tine

Biserica Lui HRISTOS, Binecredinciosule Voievod Ştefane, pentru care „Mare, Bun şi Sfânt” tot poporul te-a numit şi te-a cinstit ca pe cel care cu PUTEREA Lui DUMNEZEU pe vrăjmaşi a biruit. Drept aceea şi noi te avem ÎNTĂRITOR al Credinţei noastre Ortodoxe şi al ŢĂRII PĂRINTE Ocrotitor, prin Rugăciunile tale către HRISTOS DUMNEZEU.

308

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU: „Toate tainele tale sunt mai presus de cuget...” (Glasul 2)


Condacul 1 Să ne adunăm noi toţi, de trup şi Suflet Românesc, să înghe-

nunchem în faţa celui ce s-a făcut „Chipul PECETEI” Lui HRISTOS, în Pământul Moldovei străbune, care va rămâne „Candela LUMINII Nestinse” în Pomenirea şi Cinstirea neuitată:

Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al Credincioşiei Strămoşeşti!

Icosul 1

Fericit eşti, Pământ al Moldovei, că în Grădina ta HRISTOS a sădit „Mlădiţă Domnească”, în care Cerul se deschide şi Credin-cioşia Strămoşească ia Chip Vitejesc, ca toate vrăjmăşiile să fie biruite şi cele Sfinte să Crească în Moştenire necontenită:

Bucură-te, Ştefane, Voievodul cel Mare; Bucură-te, Ştefane, PECETEA de Taină a Lui HRISTOS; Bucură-te, Ştefane, CUNUNA Virtuţilor Străbune; Bucură-te, Ştefane, Mărturisitorul cel de Neam; Bucură-te, Ştefane, Candela LUMINII Nestinse; Bucură-te, Ştefane, Sabia Bărbăţiei Creştine; Bucură-te, Ştefane, Răstignirea şi ÎNVIEREA Românească; Bucură-te, Ştefane, ÎNĂLŢAREA CRUCII acestui Pământ; Bucură-te, Ştefane, cel „UNA cu Moldova”; Bucură-te, „Ştefane cu CREDINŢA Creştină deodată”; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al

Credincioşiei Strămoşeşti!

309

Condacul al 2-lea Treimea Pământului Moldovenesc, Leontie cel Sfinţit, Daniil

cel Nevoitor şi tu, Ştefane cel CREDINCIOS, este BINECU-VÂNTAREA cea Mare a Lui DUMNEZEU, ca PAVĂZĂ în faţa păgânilor cotropitori, ce nu ştiu de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

La umbra Mânăstirii Bogdana ai Crescut, unde Sfinţenia Străbună ai Primit şi de sângeroasele uneltiri ai fost păzit, şi aşa „Înţelegerea JERTFEI de Taină” ţi-au dat, ce în toate te-a călăuzit:

Bucură-te, cel ales să fii „Sabie Creştină”; Bucură-te, Arhanghelul Pământului Moldovenesc; Bucură-te, Voievodul Vitejiei Strămoşeşti; Bucură-te, Chipul Bărbăţiei de Neam Binecuvântat; Bucură-te, Mlădiţă de Voievozi Dreptcredincioşi; Bucură-te, Urmaşul Muşatinilor şi al Basarabilor; Bucură-te, PECETEA ÎNCHINĂRII Lui HRISTOS; Bucură-te, prin care Biserica cea Creştină Străluceşte; Bucură-te, cel din Treimea Sfinţilor Moldoveni; Bucură-te, cel împreună cu Leontie şi Daniil Sihastrul; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 3-lea Puhoaiele otomane cu iataganele şi caii lor înviforaţi peste

ţinuturile Române au năvălit şi spaimă Creştinătăţii au făcut, dar tu, Sfinte Ştefane cel Viteaz, neînfricat te-ai arătat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

DUMNEZEU prin „cei slabi” ruşinează pe „cei tari”, şi aşa „Micul Neam” Românesc se face „Zid neclintit” în faţa urgiei otomane, şi tu, Ştefane, te-ai descoperit cu adevărat cel cu TĂRIA Lui HRISTOS.

310

Bucură-te, Alesul „Biruinţelor de Taină”; Bucură-te, Moştenitorul Întregii Virtuţi; Bucură-te, Moştenitorul Sfinţeniei din Neam în Neam; Bucură-te, Cer şi Pământ în Întâlnire; Bucură-te, prin care HRISTOS se Proslăveşte; Bucură-te, prin care BISERICA cea Creştină se Vesteşte; Bucură-te, Braţul Tăriei neclintite; Bucură-te, Voievod de Mare Cinste; Bucură-te, „Omul cel Mare de la răscruci de vremi”; Bucură-te, ÎNŢELEPCIUNEA cu Priceperea de DUH SFÂNT; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 4-lea Mulţi se mirau de Vitejia, Puterea şi Înţelegerea ta şi toţi au

cunoscut că din „IZVORUL CREDINCIOŞIEI” pe toate acestea le aveai, din PECETEA Lui HRISTOS şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Toţi Principii şi Regii vecini, până la vestita Romă, toţi te aveau ca pe un „Ales de SUS”, singurul ce putea sta în faţa năvălirilor păgâne, ce ameninţau toată Creştinătatea.

Bucură-te, Sabia Apărării Creştine; Bucură-te, Sabia neucigătoare, ci APĂRĂTOARE; Bucură-te, Sabia ce OPREŞTE uciderea păgână; Bucură-te, Sabia ce desparte răul de Bine; Bucură-te, Sabia în care răutatea însăşi se taie; Bucură-te, Sabia ce alungă viclenia; Bucură-te, Sabia ce descoperă pe „şarpele înşelător”; Bucură-te, Sabia ce scoate pe cei răi afară; Bucură-te, Sabia ce „PĂZEŞTE Raiul”; Bucură-te, SABIA SFÂNTĂ a Pământului ROMÂNESC; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


311

Condacul al 5-lea În „LUMINA CREDINCIOŞIEI” tale toată Moldova strălucea,

şi aşa „SFINŢENIA NEAMULUI” în „Virtutea ta se ADUNA” ca TĂRIA Biruitoare, în fericita Cântare de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Şi tu însuţi, Ştefane Voievod, „JURĂMÂNT” ai pus să lupţi până la ultima picătură de sânge pentru „LEGEA şi CREDINŢA STRĂMOŞEASCĂ”, încât duşmanii cei vicleni se înfricoşau de „SABIA ta de TAINĂ”.

Bucură-te, „Voievodul cel ÎNFRICOŞĂTOR”; Bucură-te, Voievodul „LEGII STRĂMOŞEŞTI”; Bucură-te, Voievodul NECLINTIT al SFINŢENIEI Străbune; Bucură-te, Fiul de Cinste al BISERICII MAME; Bucură-te, Fiul PĂMÂNTULUI celui Sfinţit; Bucură-te, cel de toţi lăudat; Bucură-te, cel de „potrivnici temut”; Bucură-te, cel minunat „Ştefan cel Mare”; Bucură-te, cel de toţi vecinii „RECUNOSCUT”; Bucură-te, cel de toţi duşmanii „cel Biruitor”, ştiut; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 6-lea În 47 de Ani cu mulţi te-ai luptat, şi cu „viclenii prieteni şi cu

cei păgâni”, şi ca semn de Biruinţă tot atâtea Biserici ai ridicat, spre Mărirea Lui HRISTOS, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Toţi puternicii lumii te pizmuiau pentru „Taina TĂRIEI în toate ÎNVINGĂTOARE”, dar totodată te preţuiau pentru CRE-DINŢA ta neclintită.

Bucură-te, IUBITORULE de cele Sfinte;

312

Bucură-te, că TĂRIA ta era Taina CREDINŢEI; Bucură-te, că PUTEREA ta era DRAGOSTEA de ŢARĂ; Bucură-te, că BIRUINŢA ta era DĂRUIREA până la JERTFIRE; Bucură-te, că SABIA ta era APĂRAREA celor SFINTE; Bucură-te, că lupta ta era doar cu duşmanul; Bucură-te, că războiul tău era doar cu cei cotropitori; Bucură-te, că doar ucigaşii cădeau sub Sabia ta; Bucură-te, că doar viclenii erau ucişi; Bucură-te, Iertător, dar neîngăduitor cu trădătorii şi vânzătorii; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 7-lea Fiu al Bisericii Strămoşeşti, din Taina acesteia Născut şi

crescut, cu adevărat CHIPUL său de Cinste l-ai arătat, că cel mai Mare Ctitor de Biserici te-ai făcut, spre cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Toate Biruinţele Sfintei Biserici le-ai ÎNCHINAT şi aşa pe vrăj-maşi ai ruşinat, că au văzut în tine DARUL Lui DUMNEZEU coborât pe Pământul Românesc cel Binecuvântat.

Bucură-te, ÎNCHINAREA DUMNEZEIESCULUI DAR; Bucură-te, Domnitorul cel cu DAR; Bucură-te, Domnitorul ŢĂRII celei „Pline de DAR”; Bucură-te, Voievodul Neamului Românesc cel DĂRUIT de

SUS; Bucură-te, Voievodul Pământului cu „DARURI de Taină”; Bucură-te, Domnie prin „DARUL Rugăciunii”; Bucură-te, Stăpânire Îngenuncheată la ALTAR; Bucură-te, cel Ocrotit de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Bucură-te, cel Întărit de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie; Bucură-te, cel îmbărbătat de Sfântul Mucenic Procopie; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


313

Condacul al 8-lea Rădăcină Sfântă fiind, din Muşatini şi Basarabi, ai Crescut

RĂDĂCINĂ vânjoasă cu „Braţul Voievodal cel mai de Tărie”, după „măsura vremurilor grele”, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Ca o „Împlinire de vremi” te-ai arătat „Omul Lui HRISTOS”, ca să fii „ICOANA de la răscrucea lumii”, pentru „Drumul cel ADEVĂRAT”, prin „hăţişul celor rătăcitoare”.

Bucură-te, Ogorul cel Bun al Lui HRISTOS; Bucură-te, Sămânţa aleasă din neghină; Bucură-te, Sămânţa mai „Tare ca spinii”; Bucură-te, Sămânţa „călcată în picioare”; Bucură-te, Sămânţa care şi aşa a Crescut; Bucură-te, cel ORÂNDUIT de LUCRAREA DUMNEZEIASCĂ; Bucură-te, cel pentru „vremurile încurcate”; Bucură-te, Mintea cea de LUMINĂ; Bucură-te, Inima de STRĂVEDERE; Bucură-te, ALESULE de Mare Ierarhie; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 9-lea Deşi n-ai avut răgaz de linişte, că duşmanii înviforaţi nu mai

conteneau cu năvălirile, peste acestea „IUBIREA de DUMNEZEU” ţi-a fost însăşi Viaţa, chiar dacă de „greşelile lumeşti te loveai”, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Se mirau toţi cum de aveai „cutremurarea de orice păcat”, din care ieşeai de fiecare dată şi mai „Curat”, că din adâncul tău „SFINŢENIA” o căutai.

Bucură-te, cel ce aveai „SCÂNTEIA SFINŢENIEI”;

314

Bucură-te, cel ce ai APRINS-O în toată Viaţa ta; Bucură-te, că şi altora asemenea ai APRINS-o; Bucură-te, că şi pentru noi o ţii Nestinsă; Bucură-te, că şi nouă ne este „LUMINAREA din Adânc”; Bucură-te, Voievodul ce ai avut ÎNCHINAREA cea Sfântă; Bucură-te, Domnitorul cel în Sfântă Îngenunchere; Bucură-te, Rugătorul cel din Genunchi; Bucură-te, Plecăciunea din Faţa Sfintei ICOANE; Bucură-te, Voievodul la TRONUL MAICII DOMNULUI

Binecuvântat; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 10-lea „Credincios Credinţei Creştine şi Credincios Neamului

Strămoşesc” ţi-a fost tot Crezul propriei Sfinţenii, pe care şi nouă MOŞTENIRE ni l-ai lăsat, ca de asemenea Fii Vrednici să fim, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Credincios Bisericii Lui HRISTOS, ÎNCHINĂTOR ALTARU-LUI unde Veşnic se LITURGHISEŞTE JERTFA de SUS şi Jertfirea de Jos; Voievod şi Ostaş, Dregător şi slujitor, aşa te-ai arătat tuturor.

Bucură-te, ICOANĂ de Credincioşie Voievodală; Bucură-te, că ai Purtat CRUCEA acestui Neam; Bucură-te, că ai ÎNĂLŢAT CRUCEA acestei ŢĂRI; Bucură-te, că ai Strălucit CRUCEA acestui Pământ; Bucură-te, că ai arătat BIRUINŢA Credinţei; Bucură-te, că ai vestit PUTEREA Credincioşiei; Bucură-te, Voievodul Sufletului Românesc; Bucură-te, Voievodul cu Chip Ceresc; Bucură-te, Voievodul vrednic de CUNUNĂ; Bucură-te, CINSTEA de VOIEVOD şi în VEŞNICIE; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


315

Condacul al 11-lea Printre „FIII cei Mari” ai Neamului Românesc te NUMIM, şi

aşa te Cinstim cu „Toţi Sfinţii de Pământ Strămoşesc”, Pământul cu „Sfintele Morminte” ce „Tăinuite DARURI Revarsă neîncetat”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

Tot Pământul acestei Ţări este „Plin de SFINTE MOAŞTE” şi de aceea este IUBIT şi APĂRAT de toţi „Fiii acestui Neam Binecuvântat”.

Bucură-te, Marele APĂRĂTOR al ŢĂRII; Bucură-te, Marele IUBITOR de NEAM; Bucură-te, Marele FIU al acestui PĂMÂNT; Bucură-te, Marele MOŞTENITOR al SFINŢENIEI STRĂBUNE; Bucură-te, Cinstirea SFINŢILOR PĂRINŢI; Bucură-te, Veghetorul SFINTELOR MORMINTE; Bucură-te, OSTAŞUL VOIEVOD al BISERICII MAME; Bucură-te, DOMNITORUL RUGĂCIUNII la ALTARUL Lui

HRISTOS; Bucură-te, Chipul SFINŢENIEI de ZUGRĂVIRE ROMÂ-

NEASCĂ; Bucură-te, Chipul SFINŢENIEI de SUFLET ROMÂNESC; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 12-lea „Bat CLOPOTELE” la Voroneţ, la Putna şi la Neamţ, şi peste

tot, până în Sihăstrii, şi toate Vestesc „Biruinţa ta, Ştefane Voievod”, ce totodată este „Biruinţa Creştină”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

„Candela NESTINSĂ” de la Putna de pe Sfântul tău MORMÂNT Plămădeşte LUMINI şi în noi, Urmaşii, care în Taină

316

Creştem Răsaduri de Sfinţenie şi alese Virtuţi de IUBIRE acestui NEAM şi PĂMÂNT ROMÂNESC.

Bucură-te, CLOPOTUL INIMII ROMÂNE; Bucură-te, Clopotul TĂRIEI acestui NEAM; Bucură-te, Vestirea de PAZĂ la Hotare; Bucură-te, Vestirea de SFÂNTĂ CHEMARE; Bucură-te, Vestirea POMENIRII Cereşti; Bucură-te, Vestirea şi a POMENIRII Pământeşti; Bucură-te, Voievodul cel Mare; Bucură-te, Domnitorul cel SFÂNT; Bucură-te, Domnitorul cel de ICOANĂ; Bucură-te, cu adevărat „Sfinte Ştefane cel Mare”; Bucură-te, Sfinte Ştefane cel Mare, Braţul Voievodal al


Condacul al 13-lea Voievod al LUMINII Lui HRISTOS; Voievod al CREDIN-

CIOŞIEI Strămoşeşti, ARHANGHELUL Pământesc al acestei ŢĂRI, aşa te NUMIM şi noi, ŞTEFANE cel SFÂNT, şi te Cinstim în CREDINŢA NECLINTITĂ pe care o Primim prin RUGĂ-CIUNILE tale cele de SUS, în Cântarea de: ALILUIA!



317

Acatistul Sfântului Cuvios Ioan Hozevitul

prăznuire, 5 august

Călugăr de la Mânăstirea Neamţ, merge la Ierusalim, trece prin Mânăstirea Sfântului Sava, este Preotul Aşezământului Românesc şi apoi se face Pustnic în apropierea Mânăstirii Gheorghe Hozevitul. Este un „Miracol al SFINŢENIEI”, care se credea că nu mai este posibilă în „vremurile moderne”. Este o dovadă şi un îndemn că „SFINŢENIA” este „aceeaşi” şi se poate continua indiferent de situaţia decăzută a lumii. Sfântul Ioan Hozevitul este astfel Cinstit în mod deosebit pentru „SFINŢENIA veacului modern”, ce REÎNVIE SFINŢENIA UNICĂ HRISTICĂ De totdeauna.


Tropar (glas 1) „Pe tine, Sfinte Părinte, te cinstim, căci lăsând lumea şi patria

ta ai luat Crucea, urmând lui HRISTOS, şi în Valea Iordanului, în peşteră pustnicească, la Hozeva, nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta, împreună cu Îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Ioane, duhul tău”.

Tropar (glas 1)

Lăsând lumea ai luat CRUCEA URMÂND Lui HRISTOS, că şi în pustnicie, în Hozeva, te-ai nevoit, ca să găseşti pe Cel DORIT, Căruia Roagă-te şi pentru noi, să ne DĂRUIASCĂ Pace şi Mare Milă.

318

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU: „Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1)


Condacul 1 Chipul CUVIOŞIEI este Marea Taină a Îngerescului Chip

Pământesc, Lumea şi DUMNEZEU care în CHIPUL RAIULUI se UNESC şi pe HRISTOS ÎNTRUPEAZĂ şi CHIPUL ÎMPLINIRII săvârşesc. ASEMĂNAREA acestuia şi tu fiind, cu Cinstire, Cântăm:

Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu Chipul Sfinţilor CUVIOŞI!

Icosul 1

Păcatul a dezgolit Făptura de CHIPUL Asemănării DUMNE-ZEIEŞTI, dar Sfinţii prin HRISTOS iarăşi CHIPUL îl ÎNTREGESC şi îl Strălucesc cu LUMINA PREASFÂNTULUI DUH, pe care şi tu, Sfinte Ioane, l-ai câştigat:

Bucură-te, Sfinte Ioane, Chipul CUVIOŞIEI; Bucură-te, Chipul Tainei SFINŢENIEI; Bucură-te, Taina PREFACERII Pământeşti; Bucură-te, Taina UNIRII Cereşti; Bucură-te, Taina Noului RAI; Bucură-te, Taina Lui HRISTOS; Bucură-te, Taina IUBIRII de DUMNEZEU; Bucură-te, Taina Iubirii şi de Făptură; Bucură-te, Taina ÎNCHINĂRII de ALTAR; Bucură-te, Taina ce Deschide VEŞNICIA; Bucură-te, Sfântul prin care Lumea se Sfinţeşte; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu

Chipul Sfinţilor CUVIOŞI!

319

Condacul al 2-lea Rare sunt FLORILE de Munte ce Cresc pe Mari Înălţimi, care

au în ele LUMINA Cea de Taină; una Asemenea, Sfinte Ioane, fiind şi tu, cu Lauda cuvenită Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Chipul Sfinţilor CUVIOŞI este Chipul Vieţii noastre Duhov-niceşti, Chip de SFINŢI PĂRINŢI, prin care şi noi Creştem şi ne Povăţuim:

Bucură-te, URMĂTORUL Sfinţilor CUVIOŞI; Bucură-te, Următorul SFINŢILOR PĂRINŢI; Bucură-te, Asemănarea lor; Bucură-te, Asemenea cu Sfinţenia; Bucură-te, Mlădiţă din Butucul HRISTOS; Bucură-te, cel cu Mintea de LUMINĂ; Bucură-te, cel cu INIMA de DUH PREASFÂNT; Bucură-te, cel cu Înţelegerea de SUS; Bucură-te, cel cu Priceperea Dincolo de lume; Bucură-te, Alesul celor Sfinte; Bucură-te, Alesul Slavei DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 3-lea Mare DAR DUMNEZEIESC al acestui Neam şi Pământ ai avut,

că de Tânăr IUBITOR de HRISTOS te-ai arătat, pe EL L-ai URMAT şi în DĂRUIREA Lui ai Crescut, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

DARUL PREASFÂNTULUI DUH aşa de mult te-a aprins, că de la Neamţ la Ierusalim ai mers, ca pe URMELE CRUCII să păşeşti şi pe Sfinţii CUVIOŞI cei Dintâi să-i URMEZI:

Bucură-te, Râvnă Duhovnicească;

320

Bucură-te, DOR cu Înaripare de DUH; Bucură-te, Căutarea Celor de SUS; Bucură-te, alergarea pe Drumul cel spinos; Bucură-te, mergerea pe cărarea cea pietroasă; Bucură-te, lupta cu Firea cea veche; Bucură-te, lupta cu păcatul din adânc; Bucură-te, lupta cu păcatul trupului stricăcios; Bucură-te, Iscusita Petrecere Cerească; Bucură-te, Iscusita Duhovnicie; Bucură-te, şi Iscusinţa pământească; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 4-lea În spate cu greaua CRUCE de Neam Românesc, pe Drumul

Golgotei ai pornit şi cu adevărat ai trecut prin toate „PREFACE-RILE din adânc”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Doar cei cu „DARUL Sfinţeniei” pot urma „Golgota cea de Taină”, că Urcuşul este aşa de abrupt, de nu se poate merge până SUS la RĂSTIGNIREA Cea Mare şi ÎNVIEREA:

Bucură-te, cel Pecetluit cu DARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, cel cu Tăria CREDINŢEI; Bucură-te, cel cu LUMINAREA Sfinţeniei; Bucură-te, cel cu TALANŢII Lucrători; Bucură-te, cel ce i-ai înmulţit cu prisosinţă; Bucură-te, cel ce prin multe străduinţe i-ai recâştigat; Bucură-te, că Zi şi Noapte te-ai nevoit; Bucură-te, că aşa, Firea ţi-ai deschis; Bucură-te, că „peste Fire” ai ajuns; Bucură-te, că lupta cu păcatul mereu ai avut-o; Bucură-te, că Biruitor te-ai făcut; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


321

Condacul al 5-lea Sfinte Ioane, Alesule pentru SFINŢENIA „vremurilor noastre”,

te-ai făcut MĂRTURIA CREDINŢEI Lui HRISTOS pentru lumea necredincioasă şi căzută în patimile de iad, ca să nu se uite Cântarea: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Fiecare Vreme are ALEŞII săi, prin care LUCRAREA Lui DUMNEZEU se ARATĂ şi se Înfăptuieşte, şi aşa, LUMINA Vieţii mereu RĂSARE, ca o VEŞNICĂ ÎNVIERE:

Bucură-te, Alesul de la „răscrucea de vremi”; Bucură-te, Alesule pentru LUCRAREA Sfinţeniei; Bucură-te, Omul de Taină al Lui DUMNEZEU; Bucură-te, şi Omul de Taină al Pământului; Bucură-te, Fiul ASCULTĂRII Cereşti; Bucură-te, Fiul de Cinste al lumii; Bucură-te, că aşa ai Crescut Rod Sfânt; Bucură-te, că din acesta şi noi ne Împărtăşim; Bucură-te, că şi noi încercăm să te Urmăm; Bucură-te, Povăţuitorul nostru cel Bun; Bucură-te, cel cu Chipul şi de PĂRINTE; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 6-lea Doar cei Mari, cu IUBIREA şi JERTFIREA răutatea lumii

biruiesc şi dintre spini se aleg să RODEASCĂ Sămânţa cea Bună, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Mare Taină este IUBIREA Cea Mare de DUMNEZEU, care schimbă Firea şi lumea, care PREFACE cele de Jos în cele de SUS, şi Deschide UŞA Celor Nevăzute:

Bucură-te, Mărturia CREDINŢEI Lui HRISTOS; Bucură-te, Mărturia pentru lumea necredincioasă;

322

Bucură-te, Mărturia SFINŢENIEI între cei răi; Bucură-te, LUMINĂ între cei întunecaţi; Bucură-te, Făclie Creştină; Bucură-te, Sfeşnic pentru BISERICA Ortodoxă; Bucură-te, Înălţarea CRUCII Biruitoare; Bucură-te, Vestirea ÎNVIERII; Bucură-te, Noule Propovăduitor al ÎMPĂRĂŢIEI Lui DUM-

NEZEU; Bucură-te, călcarea „şarpelui morţii”; Bucură-te, vădirea vicleniei ascunse; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 7-lea Şi ca să nu se laude Făptura cu Cele ÎNALTE, cele DUMNE-

ZEIEŞTI în slăbiciune se ARATĂ, în încercări şi necazuri, prin care şi tu, Sfinte Ioane, ai trecut, cântând: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Slab cu Trupul şi bolnav, DORUL DUMNEZEIESC L-ai avut ca pe un „FOC Nestins” ce-ţi da o TĂRIE peste Fire, ca o Mărturie a Celor Sfinte:

Bucură-te, LUCRAREA de Taină a Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Lucrătorul Ogorului Lui HRISTOS; Bucură-te, Lucrătorul Ţarinii lumii; Bucură-te, alegerea neghinelor; Bucură-te, Adunarea Seminţelor Bune; Bucură-te, Strângerea în Vistieria de SUS; Bucură-te, Rodul cel Nestricăcios; Bucură-te, Chipul Noului RAI; Bucură-te, RAIUL fără „şarpele căderii în păcat”; Bucură-te, RAIUL cu BISERICA-POMUL VIEŢII; Bucură-te, Fiul lui Adam cel izbăvit; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


323

Condacul al 8-lea Râvnitor pentru BISERICA Cea Sfântă a Lui HRISTOS, ai

Slujit cu Sfinţenie la ALTARUL DUMNEZEIESC, prin care te-ai URCAT la Cele de SUS, ca un Vultur, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Apoi şi Pustnic te-ai făcut şi în Peşteră te-ai retras, unde Ziua şi Noaptea cu Cele Cereşti ai Petrecut, ca un Doritor Aprins de DUHUL PREASFÂNT, ca la Cele Duhovniceşti să ajungi:

Bucură-te, că ai avut DARUL Duhovniciei; Bucură-te, că prin multe nevoinţe l-ai Crescut; Bucură-te, că prin acesta toate le-ai săvârşit; Bucură-te, că în tot locul l-ai Sădit; Bucură-te, că la Mânăstirea Neamţ l-ai plămădit; Bucură-te, că la Mânăstirea Sf. Sava l-ai Împodobit; Bucură-te, că apoi şi în Peşteră l-ai strălucit; Bucură-te, că după lungi nevoinţe l-ai Împlinit; Bucură-te, că aşa, Sfinţenia ai Câştigat; Bucură-te, că şi în Trup ai adâncit-o; Bucură-te, că aşa, SFINTE MOAŞTE te-ai făcut; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL, cel cu


Condacul al 9-lea Nimeni nu ştie ce nevoinţe ai purtat, ce lupte cu duhurile rele ai

dus, cât de grea a fost PREFACEREA Firii, ca să ajungi la RODUL Cel Duhovnicesc în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

„CALEA Duhovnicească” este ca o „Trecere prin Apă şi prin Foc”, prin „arderi şi mistuiri” ce pe mulţi îi sperie şi nu pot ajunge la „Limanul cel de Dincolo”:

Bucură-te, Bărbăţie Duhovnicească;

324

Bucură-te, Vitejie Monahicească; Bucură-te, Credincioşia Vieţii Nevoitoare; Bucură-te, luptătorul cu păcatul; Bucură-te, Purtătorul CRUCII Izbăvitoare; Bucură-te, Sfântul dintre Cer şi Pământ; Bucură-te, Omul dintre DUMNEZEU şi Făptură; Bucură-te, Făptură ce şi-a Crescut Chipul; Bucură-te, Făptură cu Rodul VEŞNICIEI; Bucură-te, CHIPUL Lui HRISTOS ÎMPLINIT; Bucură-te, ICOANĂ a Drumului Vieţii; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 10-lea Bolnav cu Trupul, dar cu Tăria de Suflet neclintită „URCUŞUL

Duhovnicesc” l-ai trecut, ca pe o „Golgotă de Taină”, şi aşa la ÎNVIEREA VEŞNICIEI ai ajuns, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

„Hotarul Trecerii în VEŞNICIE” cel „prăpăstios şi înfricoşă-tor”, şi care fără „PREFACEREA Firii Pământeşti” nu se poate trece, tu cu adevărat l-ai trecut:

Bucură-te, Omul care trece „hotarul VEŞNICIEI”; Bucură-te, Omul cel Minunat; Bucură-te, Omul cu DARUL ÎMPLINIT; Bucură-te, Nevoinţă Monahicească; Bucură-te, RUGĂCIUNE Neîncetată; Bucură-te, Rugăciune de ÎNCHINARE; Bucură-te, Rugăciune de adâncă pocăinţă; Bucură-te, Rugăciune Curăţitoare; Bucură-te, şi Rugătorul nostru; Bucură-te, şi Ajutătorul în nevoi; Bucură-te, PĂRINTE, cel cu Braţele mereu PRIMITOARE; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


325

Condacul al 11-lea Plăcut Cerului şi Pământului, ca un Fiu de Mare Cinste, în

VEŞNICIE ai ajuns, de unde te ştim că Mijloceşti şi pentru noi, cei ce Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

După „Douăzeci de Ani” Trupul Nestricăcios ţi s-a descoperit, şi ca SFINTE MOAŞTE în Mânăstirea Hozeva ai fos dus, ca să fii o MĂRTURIE a Duhovniciei pentru „lumea necredincioasă de astăzi”:

Bucură-te, MINUNE din „vremurile necredinţei”; Bucură-te, MINUNE între cei necredincioşi; Bucură-te, Sfinte din lumea stricăcioasă; Bucură-te, SFINŢENIE Reînviată; Bucură-te, Arătarea SFINŢENIEI Sfinţilor PĂRINŢI; Bucură-te, SFINŢENIA Lui HRISTOS Cea Biruitoare; Bucură-te, CHIPUL CRUCII Din nou ARĂTAT; Bucură-te, CHIPUL CRUCII iarăşi URMAT; Bucură-te, ICOANĂ de Sfânt PĂRINTE; Bucură-te, ICOANĂ Făcătoare de MINUNI; Bucură-te, SFINTE MOAŞTE, Arvuna VEŞNICIEI; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 12-lea Al Monahilor Chip Strălucit şi NUME de SFINŢENIE şi Cre-

dincioşilor MĂRTURIE a CREDINŢEI Celei Mari, aşa de acum ne eşti, SFÂNTUL cu Chipul Cel CUVIOS, ICOANĂ de ÎNCHINAT şi Cântare de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Nevoinţele Tale Duhovniceşti şi nouă ne sunt Povaţă şi Îndru-mare, iar SCRIERILE de Inimă DOINITOARE pe care ni le-ai lăsat, de asemenea la IUBIREA de DUMNEZEU ne Cheamă:

326

Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU ce se face LUMINA Lumii;

Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea Înfricoşătoare; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea cu ÎNCHINARE; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din Rugăciune; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din Nevoinţă; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din suspin şi lacrimi; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din pocăinţă; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din CREDINŢĂ; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din DĂRUIRE; Bucură-te, IUBIREA de DUMNEZEU cea din Iubirea de Făptură; Bucură-te, Sfinte Ioane, IUBITORULE de DUMNEZEU; Bucură-te, Sfinte Ioane Hozevitul, ROMÂNUL cel cu


Condacul al 13-lea LUMINA IUBIRII de DUMNEZEU este Taina PREFACERII

Firii Pământeşti, ce DUHUL PREASFÂNT Primeşte şi în CHIPUL Lui HRISTOS se UNEŞTE, pe care Tu având-o, Sfinte Ioane cel CUVIOS, şi pe noi ne Ajută să ajungem la IUBIREA Cea SFÂNTĂ, în Cântarea de: ALILUIA!


327

Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla


Este Chipul CUVIOŞIEI Ţinuturilor Carpatine, ajuns chiar de „slăbiciunea Femeii”. IUBIREA de DUMNEZEU face Firea Omenească să se „autodepăşească” la Taina Duhovniciei Cereşti, care PREFACE Firea în Nemurirea VEŞNICIEI. De Neam Boieresc, alege Viaţa Monahicească şi se face şi Pustnică în Pădurile Sihlei. SFINTELE sale MOAŞTE au fost luate de ruşi. Evlavia Credin-cioşilor este Mare pentru această Sfântă „FLOARE a Lui HRISTOS” din „Grădina Pământului ROMÂNESC”.


Tropar (glas 8) „Cele pământeşti părăsind şi jugul cel aspru al pustniciei în

peşterile Schitului Sihla asupra ta luând, te-ai făcut mireasa lui Hristos, fericită Teodora. Cu Rugăciunea pe Îngeri ajungând, cu postul şi lacrimile pe diavoli arzând, ai biruit slăbiciunea firii ome-neşti şi pe mulţi sihaştri din Carpaţi întrecând la cele Cereşti te-ai mutat, lăsându-ne nouă mângâiere peştera şi pilda vieţuirii. Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, Roagă-te să se Mântuiască sufletele noastre”.


(glas 8) „Cela ce pentru noi Te-ai Născut din Fecioară...”

328


Condacul 1 Celei Alese din Pământul Strămoşesc să fii Strălucirea CRE-

DINŢEI Celei Mari, şi noi îţi aducem Cinstirea Inimii noastre, Ţie, care eşti „FLOAREA de Munte” ÎNCHINATĂ Lui HRISTOS:

Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul cel CUVIOS!

Icosul 1

FLOARE din Carpaţi Crescută Frumos, ca un RĂSAD de Sămânţă STRĂBUNĂ, aşa ne eşti şi nouă, care ne Veselim de Chipul tău cel Sfânt şi CUVIOS:

Bucură-te, Mieluşeaua din Turma Străbună; Bucură-te, Mieluşeaua Plaiurilor Mioritice; Bucură-te, Mieluşeaua din Pământul Carpatin; Bucură-te, Mieluşeaua scoasă dintre spini; Bucură-te, Mieluşeaua din BRAŢELE Lui HRISTOS; Bucură-te, Fiica de Cinste a Moldovei; Bucură-te, Fiica Mântuitoare a Părinţilor; Bucură-te, Fiica ce ÎMPLINEŞTE CHIPUL Cel Mare; Bucură-te, DARUL Ceresc şi Pământesc; Bucură-te, DARUL Dus la ALTAR; Bucură-te, BINECUVÂNTAREA Întregului Neam Românesc; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 2-lea Larga cărare a lumii ai lăsat şi Drumul CRUCII Lui HRISTOS

ai ales, şi UŞA de Taină ţi s-a deschis, spre LUCRAREA Cea Mare, în Cântarea de: ALILUIA!

329

Icosul al 2-lea Haina pământească ai schimbat cu HAINA Duhovnicească,

haina stricăcioasă cu Veşmântul Nemuririi Cereşti, prin care Chipul CUVIOŞIEI ai câştigat:

Bucură-te, CHEMAREA de Taină a CUVIOŞIEI; Bucură-te, alegerea celor Nepământeşti; Bucură-te, Mintea cu LUMINA Cerească; Bucură-te, Inima cu DUHUL DUMNEZEIESC; Bucură-te, Priceperea peste rânduiala lumii; Bucură-te, Înţelegerea ce copleşeşte Firea; Bucură-te, Credinţa celor Nevăzute; Bucură-te, Credinţa peste cele obişnuite; Bucură-te, Credinţa mai tare ca piatra; Bucură-te, trecerea peste „hotarul” lumii; Bucură-te, trecerea peste „prăpastia păcatului”; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 3-lea Duhul cel rău şi vrăjmaş multe piedici pune celor ce merg pe

Calea Sfinţeniei, dar DUHUL Cel PREASFÂNT cu DAR de Taină dă Putere celor ce Cântă: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

CRUCEA Cea Sfântă a Lui HRISTOS îi înspăimântă pe cei de jos, dar îi Învăpăiază cu ZBOR DUMNEZEIESC pe cei care spre Cele de SUS doresc:

Bucură-te, Doritoarea de Cele de SUS; Bucură-te, alegerea Drumului de Taină al CRUCII; Bucură-te, că Viaţa Călugărească ai primit; Bucură-te, că Chipul Îngeresc ai jinduit; Bucură-te, că aşa, Chipul Monahicesc l-ai Împodobit; Bucură-te, că Chipul Călugăresc l-ai strălucit; Bucură-te, că Înger Omenesc l-ai făcut;

330

Bucură-te, că Chipul CUVIOŞIEI ai Zugrăvit; Bucură-te, că Veşmântul Sfinţeniei ai Îmbrăcat; Bucură-te, că Pământul cu Cerul ai UNIT; Bucură-te, că Chipul RAIULUI l-ai refăcut; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 4-lea Păgânii străini peste Frumoasa Moldovă năvălind, Credinţa

STRĂMOŞEASCĂ au prigonit, dar tu cu toată CREDINCIOŞIA Neclintită ai rămas, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Şi tu, FLOAREA cea ALBĂ a Lui HRISTOS, în Păduri şi Munţi te-ai ascuns, să nu fii batjocorită de nemiloşii vrăjmaşi, şi aşa la Pustnicie ai purces:

Bucură-te, fugă din calea păgânătăţii; Bucură-te, ferirea de cei batjocoritori; Bucură-te, Porumbiţă scăpată din ghearele ucigaşe; Bucură-te, FLOARE răsădită în „Loc de Taină”; Bucură-te, că mult ai Crescut; Bucură-te, că Bună Mireasmă ai dat; Bucură-te, Buna Mireasmă a Sfinţeniei; Bucură-te, Buna Mireasmă a IUBIRII de DUMNEZEU; Bucură-te, Buna Mireasmă a Vieţii Curate; Bucură-te, a Pământului PREFACERE Cerească; Bucură-te, a Pământului URCARE la Cele de SUS; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 5-lea Cine poate spune Taina IUBIRII de DUMNEZEU, cât de adâncă

este DORIREA de HRISTOS, care PREFACE Firea cu DUHUL Cel PREASFÂNT şi Învăpăiază totul, în Cântarea de: ALILUIA!

331

Icosul al 5-lea Aspră este Pustnicia şi cu multe osteneli şi încercări, dar şi

Dulceaţă Cerească are, când în nopţile întunecate LUMINA Lui HRISTOS se Aprinde ca un SOARE Duhovnicesc:

Bucură-te, însetare de Cele de SUS; Bucură-te, Însetare după IZVORUL Lui HRISTOS; Bucură-te, că ai găsit APA Cea VIE; Bucură-te, că ai Băut din APA Cea DUMNEZEIASCĂ; Bucură-te, că păcatul l-ai lăsat; Bucură-te, că de păcat te-ai curăţit; Bucură-te, că PREFACEREA Sfântă ai aflat; Bucură-te, că prin HAR la Cele de SUS te-ai înălţat; Bucură-te, că altă VEDERE ai primit; Bucură-te, că Cele de Taină ţi s-au descoperit; Bucură-te, că la Cele Sfinte te-ai Suit; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 6-lea Tot mai mult Liniştea Pustiei ţi-a devenit plăcută, că de

gâlcevile lumii ai scăpat şi la SUIŞUL Duhovnicesc aşa ai pornit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Lipsurile şi greutăţile Pustiei le considerai mai uşoare decât „ispitele alunecoase ale lumii”, decât bogăţiile păcătoase şi ucigaşe:

Bucură-te, Femeie cu Tărie Vitejească; Bucură-te, Femeie cu Jertfă de Credinţă; Bucură-te, DĂRUIREA Cea Mare; Bucură-te, DĂRUIREA cu totul doar Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Aleasa pentru Cer; Bucură-te, Aleasa pentru Cele Sfinte; Bucură-te, Piatră Duhovnicească; Bucură-te, Stâncă neclintită a Lui HRISTOS;

332

Bucură-te, că slăbiciunea ai biruit; Bucură-te, că neputinţa ai învins; Bucură-te, Sfântă Maică a Vieţii CUVIOASE; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 7-lea Te-ai făcut roaba Lui HRISTOS, ca să te Dezlegi de legăturile

păcătoase ale lumii, ca în VEŞNICIE Curăţia să câştigi, peste stricăciunea omenească, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Prin multele nevoinţe pustniceşti, „firea cea veche” ai schimbat şi cu Cea ÎNVIATĂ te-ai Îmbrăcat, că prin HRISTOS toate se PREFAC în CHIPUL Cel Nestricăcios:

Bucură-te, că ai ieşit din bezna păcatului; Bucură-te, că ai ieşit din groapa morţii; Bucură-te, că ai risipit întunericul înşelării; Bucură-te, că ţi-ai LUMINAT adâncul Firii; Bucură-te, că ai primit VEDEREA Adevărată; Bucură-te, că Ochii Sfinţeniei ai dobândit; Bucură-te, că Sufletul ţi s-a trezit; Bucură-te, că Suflet şi Trup Lui HRISTOS te-ai DĂRUIT; Bucură-te, că ÎNTREGUL Făpturii ai Crescut; Bucură-te, că CHIPUL Lui DUMNEZEU din Om l-ai Dezvăluit; Bucură-te, ÎMPLINIREA Vieţii; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 8-lea De războiul păgânilor străini ai fugit şi în războiul cu duhurile

rele ai intrat, dar cu Tăria CREDINŢEI le-ai biruit, Cântând: ALILUIA!

333

Icosul al 8-lea De la căderea din Rai vicleanul şarpe otrăvitor nu a încetat să

ispitească pe Omul cel slab, dar Venind HRISTOS toată înşelarea lui s-a nimicit:

Bucură-te, că de înşelarea îngerilor căzuţi ai scăpat; Bucură-te, că minciuna lor ai vădit; Bucură-te, că viclenia lor ai dat-o pe faţă; Bucură-te, luptă Duhovnicească; Bucură-te, luptă a IUBIRII; Bucură-te, luptă a CREDINŢEI; Bucură-te, BIRUINŢA de Taină; Bucură-te, Biruinţa peste toate; Bucură-te, Biruinţa celor SFINŢI; Bucură-te, Biruinţa cea cu DUHUL; Bucură-te, BIRUINŢA Cea întru HRISTOS; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 9-lea Înfricoşările din pustie la început cu greu le-ai suferit, dar ai

Crescut în Tăria CREDINŢEI, de se înspăimântau duhurile rele de Cântarea ta de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Mare DAR ai fost şi ne eşti, că doar prin cei Sfinţi păcatele lumii mai contenesc, ca lumea să nu piară în focul pedepsei de moarte:

Bucură-te, DARUL MILOSTIVIRII Lui DUMNEZEU; Bucură-te, MILOSTIVIREA peste lume; Bucură-te, Milă pentru noi, cei în nevoi; Bucură-te, Milă pentru slăbiciunea noastră; Bucură-te, Milă pentru sărăcia noastră; Bucură-te, IUBIREA peste toate; Bucură-te, IUBIREA care „iartă”; Bucură-te, IUBIREA care pe toate le „Renaşte”;

334

Bucură-te, IUBIREA, CHIPUL Însuşi al Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Sfântă MAICĂ Preaiubitoare; Bucură-te, Sfântă MAICĂ de Neam ROMÂNESC; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 10-lea În CARTEA VIEŢII de la SCAUNUL Dreptului JUDECĂTOR

ţi-ai ÎNSCRIS CREDINŢA şi DĂRUIREA ta de DRAGOSTE cu adevărat Creştină, care va fi în Veşnicul: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Lauda şi Cinstirea noastră sunt mici şi slabe, dar Nădăjduim la IUBIREA ta ce nu a „uitat” Locul Naşterii şi nici pe cei dintr-o Rudenie:

Bucură-te, că la Peştera ta ne Închinăm; Bucură-te, că Peştera ta s-a făcut LOCAŞ Sfânt; Bucură-te, că Peştera ta s-a făcut ALTAR; Bucură-te, că Peştera ta „Gură de Rai” ne-a rămas; Bucură-te, Izvor de Duhovnicie ieşit din Munte; Bucură-te, Izvor de APĂ VIE din Piatră; Bucură-te, BUCURIE Cerească; Bucură-te, şi Bucurie Pământească; Bucură-te, Bucuria Nădejdii noastre; Bucură-te, Bucuria Întăritoare de CREDINŢĂ; Bucură-te, MAICA noastră de Mare Ajutor; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 11-lea DARUL IUBIRII DUMNEZEIEŞTI ne-ai rămas, prin care din

Fiica cea slabă a Pământului te faci „Maica Sfântă şi Ocrotitoare” a Neamului acestuia oropsit adesea de năvălitorii cei străini, şi cu toţii Cântăm: ALILUIA!

335

Icosul al 11-lea Avem şi noi mulţi Sfinţi PĂRINŢI Plăcuţi ai Lui HRISTOS dar

avem şi „Sfinte MAICI” care ne „ţin în BRAŢELE lor ca pe nişte Copii” ce Cresc spre VEŞNICIE:

Bucură-te, Chip ajuns la Sfinţenie; Bucură-te, că şi Păsările te IUBEAU; Bucură-te, că fărâmituri de Pâine îţi aduceau; Bucură-te, că şi sălbăticiunile le-ai îmblânzit; Bucură-te, că aşa Firea ai PREFĂCUT; Bucură-te, că răul l-ai călcat; Bucură-te, că Chipul de Rai l-ai Refăcut; Bucură-te, că pe şarpele morţii l-ai zdrobit; Bucură-te, că viclenia ispitei ai risipit; Bucură-te, Fiica Evei cea Mântuită; Bucură-te, Fiica Evei de moarte izbăvită; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 12-lea Din Ceata Strălucitoare a Sfintelor MAICI, a Sfintelor Nevoi-

toare în pustie, Schituri şi Mânăstiri, din Locaşurile VEŞNICIEI şi noi te RUGĂM, Sfântă Teodora, să ne fii Ajutătoare, să Cântăm şi noi: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

ASCULTATĂ este RUGĂCIUNEA celor IUBITORI de DUMNEZEU şi chiar de suntem nevrednici MILOSTIVIREA cea Mare o Primim şi aşa cu NĂDEJDE şi noi vieţuim:

Bucură-te, Locuitoarea de acum în Cer; Bucură-te, Pământeana ridicată la Cele de SUS; Bucură-te, Duhovnicia Pustiului RUGĂTOR; Bucură-te, HAR de Nevoinţă Sfântă; Bucură-te, HARUL IUBIRII Celei Mari;

336

Bucură-te, ICOANĂ de MAICĂ; Bucură-te, ICOANĂ de MAICĂ Mare; Bucură-te, că te avem cu Adevărat „MAICA cea IUBITOARE”; Bucură-te, că BRAŢELE tale ne Ocrotesc; Bucură-te, cea de-a pururea POMENITĂ; Bucură-te, NUME de Inimă; Bucură-te, Sfântă Maică Teodora, Pământeana cu Chipul

Cel CUVIOS!

Condacul al 13-lea O, Sfântă MAICĂ Teodora, ICOANA MAICII IUBITOARE a

Pământului şi Neamului ROMÂNESC, toată Cinstirea şi noi îţi aducem, ca nişte Fii care la Tine alergăm, ca prin RUGĂCIUNILE Tale şi noi să ne izbăvim de tot răul şi cu „Faţa către RĂSĂRITUL Cel VEŞNIC” să Cântăm: ALILUIA!


337

Acatistul Sfântului Ierarh Nifon, Mitropolitul Ţării Româneşti

(1508)


Sfântul Nifon este o evidenţă în plus a „CREDINCIOŞIEI SFINTE” faţă de „vicleniile lumii” care încearcă să „distrugă” Adevărata SFINŢENIE a BISERICII Lui HRISTOS. Sfântul Nifon este un „Erou al SFINŢENIEI BISERICII”, pe lângă Chipul său de Monah şi Cuvios. Este Cinstit în mod deosebit de noi, Românii, că ne-a „lăsat” Moştenire „CONŞTIINŢA CREDINCIOŞIEI Curate”. Cei evlavioşi îl iau ca Sprijinitor şi chiar ca PATRON al Vieţii proprii Duhovniceşti.


Tropar (glas 3) „Cu faptele Dreptei Credinţe strălucind, toată Biserica ai

luminat, însoţindu-te cu smerenia cea dătătoare de înălţare, tu, cinstea cea mărită a celor două locaşuri, podoaba şi înfrumuseţarea Patriarhilor, mărite Nifon. Iar acum umple de Dumnezeieşti daruri pe cei ce cu credinţă te măresc pe tine”.


(glas 3) „Pe tine, Ceea ce ai Mijlocit Mântuirea neamului nostru...”

(Glasul 3)

338


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Cel Mare cu Sufletul şi LUCRAREA Cea Mare trebuie să

săvârşească, aşa şi Tu fiind pentru BISERICA Lui HRISTOS mult te-ai Nevoit, neuitând nici de Viaţa Cea Duhovnicească, pentru care şi noi Te Cinstim:

Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al BISERICII!

Icosul 1

Ca un Nou Ioan Gură de Aur, pe Scaunul Patriarhiei Creşti-nătăţii ai Păstorit şi de „răutatea vicleană” fiind apoi prigonit şi alungat, al BISERICII Lui HRISTOS Chip de JERTFĂ ai ajuns:

Bucură-te, Marele Păstor al Constantinopolelui; Bucură-te, Marele Păstor al Patriarhiei Creştine; Bucură-te, cel Vrednic de Scaunul cel Înalt; Bucură-te, cel de Cinste între Patriarhii Lumii; Bucură-te, cel de Laudă al SLUJIRII Sfinte; Bucură-te, PĂSTOR cu Adevărat al Oilor Lui HRISTOS; Bucură-te, JERTFĂ Vie de pe ALTARUL Lumii; Bucură-te, JERTFIREA Vie pentru VIAŢA Lumii; Bucură-te, CRUCEA Urcată la ÎNVIERE; Bucură-te, CRUCEA Golgotei BISERICII; Bucură-te, CRUCEA mereu ÎNSÂNGERATĂ; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 2-lea Ales pe Scaunul Patriarhiei Creştine din Constantinopol, mult

te-ai străduit să CURĂŢEŞTI BISERICA cea Sfântă de toate necură-ţiile şi îndeosebi de păgânătăţile viclene, ce nu ştiau de: ALILUIA!

339

Icosul al 2-lea De mulţi potrivnici te-ai lovit şi mult ai suferit, chiar de la cei

apropiaţi, şi aşa te-au pândit, până din Scaun te-au scos: Bucură-te, SLUJITORUL cel Mare al BISERICII; Bucură-te, cel Vrednic de ALTARUL Lui HRISTOS; Bucură-te, Curăţitorul de cele necurate; Bucură-te, Curăţitorul de cele viclene; Bucură-te, IUBITORULE de LOCAŞUL Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Lucrătorul cel Credincios; Bucură-te, Lucrătorul din VIA Creştină; Bucură-te, şi Lucrătorul din Ţarina Lumii; Bucură-te, alegerea neghinelor; Bucură-te, Grădinarul cel cu mare Grijă; Bucură-te, plivitorul Răsadurilor de buruieni; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 3-lea Surghiunit şi asuprit, între străini ai pribegit, dar cu TĂRIA

CREDINŢEI Neclintite DAR şi mai Mare ai Primit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Omul cel Sfânt al BISERICII erai ştiut şi peste tot Cinstea de Mare Arhiereu al Lui HRISTOS ţi se dădea, şi cu adevărat acest CHIP ai purtat:

Bucură-te, cel DĂRUIT Lui HRISTOS; Bucură-te, cel Menit pentru SFINŢENIE; Bucură-te, Omul cel Curat al lumii; Bucură-te, Omul cel Nevinovat; Bucură-te, Omul-JERTFĂ; Bucură-te, Omul Purtător de CRUCE; Bucură-te, cel ce ai dus CRUCEA Oamenilor; Bucură-te, cel ce ai dus CRUCEA Vremurilor viclene;

340

Bucură-te, cel ce ai URCAT Golgota de Taină; Bucură-te, cel ce te-ai Răstignit pentru ceilalţi; Bucură-te, DRUMUL CRUCII spre ÎNVIERE; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 4-lea În Ţara Românească de Domnitorul Radu ai fost Chemat să fii

Arhiereul cel Sfânt al BISERICII de aici, prin care CREDINŢA să se Întărească în cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

S-au Bucurat toţi de Venirea ta, ca de un Mare DAR Trimis de Însuşi DOMNUL HRISTOS, şi aşa pe Scaunul Mitropoliei din Târgovişte ai fost pus:

Bucură-te, Arhiereul Lui HRISTOS; Bucură-te, Arhiereul cel Credincios al BISERICII; Bucură-te, Marele Slujitor al ALTARULUI; Bucură-te, cel ajuns cu Chipul Cel Sfânt; Bucură-te, cel ce BISERICA ŢĂRII ROMÂNEŞTI o rezideşti; Bucură-te, cel ce de buruieni o cureţi; Bucură-te, cel ce iarăşi o Înalţi; Bucură-te, cel ce îi dai iarăşi Chipul Strălucitor; Bucură-te, PĂSTORUL DUMNEZEIESC cel AŞTEPTAT; Bucură-te, Păstorul cel Bun, cel DORIT; Bucură-te, CHIPUL Renăscut al BISERICII; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 5-lea Dar şi aici cei răi s-au speriat, că tu ca un adevărat PĂSTOR pe

lupii răpitori din Turma Lui HRISTOS i-ai scos, ca să nu se mai piardă nici un Credincios, în cântarea de: ALILUIA!

341

Icosul al 5-lea Bisericile părăsite le-ai refăcut, pe mulţi Preoţi iarăşi i-ai pus în

Slujba cea Sfântă, şi aşa Cântarea Cea DUMNEZEIASCĂ iarăşi peste tot se auzea:

Bucură-te, Lauda Sfântă a BISERICII; Bucură-te, Cinstea cea Bună a Slujirii; Bucură-te, Liturghie Pământească; Bucură-te, Liturghie UNITĂ cu Cea Cerească; Bucură-te, Chemarea la MÂNTUIREA lumii; Bucură-te, Chemătorul la VEŞNICIE; Bucură-te, Chemătorul la Viaţa cea Nestricăcioasă; Bucură-te, Învăţătorul celor Sfinte; Bucură-te, Învăţătorul cel Adevărat; Bucură-te, al EVANGHELIEI Propovăduitor; Bucură-te, al Apostolilor Următor; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 6-lea Râvna ta cea Mare pentru SFINŢENIA BISERICII nu au

putut-o suferi cei răi şi vicleni şi de Sfaturile tale nu au ascultat şi în păcatele lor au rămas, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Chiar şi Domnitorul Radu mai mult la cele lumeşti a ţinut, Sfinţenia a batjocorit şi pe tine cu necinste din Mitropolie şi din Ţară te-a scos, de au plâns cei Credincioşi:

Bucură-te, cel prigonit de cei răi; Bucură-te, cel nesuferit de păcat; Bucură-te, Smerenie nesuferită de mândrie; Bucură-te, lupta dintre Bine şi rău; Bucură-te, lupta dintre Viaţă şi moarte; Bucură-te, hotarul dintre lumea de SUS şi cea de jos; Bucură-te, deosebirea duhurilor;

342

Bucură-te, Chipul cel Sfânt din mijlocul lumii; Bucură-te, Chipul cel Sfânt, cel nelipsit; Bucură-te, SFINŢENIA sădită între spini; Bucură-te, CHIPUL POMULUI VIEŢII din lume; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 7-lea Dar LUCRAREA Ta cea Sfântă a rămas, că Cele Sfinte de

Credincioşi au fost PRIMITE ca o SĂMÂNŢĂ de Bună ROADĂ, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

BISERICILE cele Rezidite de tine în POMENIRE Veşnică te au, ca pe un PĂRINTE ce le-ai Născut din Nou, din APĂ şi din DUH, spre Lauda Lui HRISTOS:

Bucură-te, Mitropolitul cel Mare al ŢĂRII ROMÂNEŞTI; Bucură-te, cel între Sfinţii noştri PĂRINŢI; Bucură-te, al BISERICII NUME de Cinste; Bucură-te, al BISERICII NUME de ÎNCHINAT; Bucură-te, Lauda Credincioşilor; Bucură-te, Lauda celor IUBITORI de HRISTOS; Bucură-te, Lauda celor Căutători de Sfinţenie; Bucură-te, îndrăznirea celor Smeriţi; Bucură-te, Limanul celor înviforaţi; Bucură-te, PĂRINTELE cu DĂRUIREA cea Mare; Bucură-te, PĂRINTELE cel Atotiubitor; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 8-lea La Constantinopol iarăşi ai fost Chemat, dar pentru „asprimea

ta de SFINŢENIE” iarăşi te-au alungat şi în pribegie iarăşi ai pornit, de ai ajuns până la Muntele Athos, în Cântarea de: ALILUIA!

343

Icosul al 8-lea Doritor de ODIHNĂ după atâtea suferinţe şi umiliri, ca un

„necunoscut” şi ca unul de rând în Mânăstirea Vatoped ai rămas, ştiut doar de DUMNEZEU:

Bucură-te, cel ajuns la ÎMPLINIREA Vieţii; Bucură-te, cel vrednic de ODIHNĂ; Bucură-te, Ostenitorul ce-şi ia Plata; Bucură-te, cel ce ai Înmulţit Talanţii; Bucură-te, cel ÎNCUNUNAT; Bucură-te, cel de acum şi în Cinstea Cerească; Bucură-te, cel de acum şi în Dregătoria de SUS; Bucură-te, Marele Slujitor şi la ALTARUL Îngeresc; Bucură-te, cel ce cu Însuşi HRISTOS Liturghiseşti; Bucură-te, cel UNIT în TRUPUL VEŞNICIEI; Bucură-te, cel Unit şi cu Lumea Întreagă; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 9-lea RODURILE Duhovniceşti în Tine s-au COPT şi nu mai puteau

fi ascunse şi aşa DARUL Cel DUMNEZEIESC Însuşi te-a desco-perit, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

Trimis să păzeşti Asinii Mânăstirii mult te Bucurai, că cele necuvântătoare mai mult ca Oamenii te ascultau şi RUGĂCIUNEA Curată nu ţi-o tulburau:

Bucură-te, că de grijile lumeşti te-ai eliberat; Bucură-te, că Datoriile lumii le-ai plătit; Bucură-te, cel Liber de toate ale lumii; Bucură-te, cel cu DUMNEZEU doar UNIT; Bucură-te, cel cu DUMNEZEU doar în VEDERE; Bucură-te, cel cu Însuşi HRISTOS în VORBIRE; Bucură-te, RUGĂCIUNEA Curată şi neîmpiedicată; Bucură-te, Scară la Cer de acum Înălţată;

344

Bucură-te, UŞA Cerească de acum Deschisă; Bucură-te, Dezvăluirea celor Nevăzute; Bucură-te, Intrarea în cele Neajunse; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 10-lea Ajuns la capătul Călătoriei Pământeşti, ca un Ostenitor ce şi-a

terminat LUCRAREA cu Bucurie aşteptai „trecerea în VEŞNICIE”, fără să uiţi însă de cei de Jos, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Ca un Bun PĂSTOR al BISERICII şi din Cele Cereşti, Turma Lui HRISTOS o Veghezi şi o păzeşti de lupii cei răpitori şi Oile rătăcite dintre spini le aduni:

Bucură-te, Marele IUBITOR al BISERICII; Bucură-te, IUBITORULE cel Mare al LOCAŞULUI Sfânt; Bucură-te, că tu Însuţi te-ai făcut „Locaş Sfinţit”; Bucură-te, că ai ajuns la nestricăciune; Bucură-te, că ai Unit Cerul cu Pământul; Bucură-te, Chipul Noului Rai; Bucură-te, Noul Rai cu POMUL VIEŢII HRISTOS; Bucură-te, Raiul fără şarpele căderii; Bucură-te, Raiul-ÎMPĂRĂŢIA Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Raiul VEŞNICIEI; Bucură-te, Împlinirea Tainelor DUMNEZEIEŞTI; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 11-lea Blestem greu a căzut peste Domnitorul Radu cel necredincios,

dar Urmaşii săi IERTARE ţi-au CERUT şi CAPUL Tău cu Cinste în ŢARĂ l-au ADUS, şi RACLĂ Scumpă ca pentru SFINTE MOAŞTE au făcut, în Cântarea de: ALILUIA!

345

Icosul al 11-lea Ca un PĂRINTE Bun IERTAREA ai dat şi cu BINECU-

VÂNTAREA Ta BISERICA ŢĂRII ROMÂNEŞTI iarăşi s-a Înfrumuseţat, şi în POMENIRE de-a pururea te-a ÎNSCRIS:

Bucură-te, Arhiereul cel Binecuvântat; Bucură-te, că Binecuvântarea ta şi noi o avem; Bucură-te, Taina cea Binecuvântătoare; Bucură-te, Biruinţa cea Binecuvântată; Bucură-te, Sfinte Nifone, NUME Mare; Bucură-te, Sfinte Nifone, Chip de ICOANĂ; Bucură-te, Sfinte Nifone, Chip de BISERICĂ; Bucură-te, Temelie a CREDINŢEI; Bucură-te, Piatră de ALTAR VEŞNIC; Bucură-te, Zugrăvire neştearsă de Sfinţenie; Bucură-te, Omul cel Sfânt „peste vremi”; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 12-lea Sfinte Nifone, Ierarhul cel Sfânt al BISERICII Lui HRISTOS,

şi noi cu Cinstire te Prăznuim ca pe un PĂRINTE IUBITOR de Neam şi Pământ ROMÂNESC, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

Potrivnici răi ai avut, dar şi mulţi Fii IUBITORI Duhovniceşti, şi aşa BUCURIA Ta a rămas peste toate, şi ca un PĂRINTE de-a pururea rămâi:

Bucură-te, PĂRINTE, IUBITORULE de Fii; Bucură-te, PĂRINTELE cel DUHOVNICESC; Bucură-te, Părintele nostru din toate nevoile; Bucură-te, tămăduitorule de boli; Bucură-te, îmblânzirea stăpânirilor celor rele; Bucură-te, alungarea demonilor bântuitori;

346

Bucură-te, potolirea patimilor ascunse şi ucigaşe; Bucură-te, al Monahilor Chip Strălucitor; Bucură-te, al Arhiereilor Chip Preaînalt; Bucură-te, Sfinte Nifone, cel grabnic Ajutător; Bucură-te, Sfinte Nifone, PĂRINTELE nostru IUBITOR; Bucură-te, Sfinte Ierarh Nifone, Chipul de JERTFĂ al

BISERICII!

Condacul al 13-lea O, Sfinte Mare Ierarhe Nifone, cel Dimpreună cu Marii Ierarhi

ai BISERICII Lui HRISTOS, primeşte şi puţina noastră Cinstire, şi din VEŞNICIE Mijloceşte şi pentru noi, cei în multe nevoi, ca să putem Cânta: ALILUIA!

347

Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni


Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt Domnitorii Ţării Româneşti, ce şi-au arătat CREDINŢA Creştină în CREDINCIOŞIA de Neam şi Pământ Strămoşesc într-un moment de „răscruce a vremurilor”, când Răsăritul şi Apusul se luptau pentru supremaţie. Prin Martirajul acestor Sfinţi se dovedeşte că şi Ţara Românească are cu Adevărat „CHIPUL Cel CREŞTIN”, pe o „TEMELIE” de neclintit. Nu numai „Poporul Român” este CREDINCIOS, ci şi „STĂPÂ-NIREA sa”. Iată o DOVADĂ de „Fiinţialitate ROMÂNEASCĂ”.


Tropar (glas 1)

„Cel ce pentru Dreapta Credinţă şi pentru neam te-ai învred-nicit a suferi moarte de mucenic, împreună cu fiii tăi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache, Dreptcredinciosule Voievod Constantine, Roagă pe HRISTOS DUMNEZEU să Mântuiască sufletele noastre”.

Tropar (glas 1)

Pe voi, Sfinţilor Brâncoveni, Constantin Voievod cu Fiii Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi Sfetnicul Ianache, şi noi vă lăudăm şi vă fericim, că prin Mucenicie CREDINŢA în HRISTOS aţi Mărturisit, pe Care Rugaţi-L să Mântuiască şi Sufletele noastre.

348

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Gavriil zicând ţie, Fecioară, «Βucură-te...” (Glasul 1)


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 Cu Mărturisirea CREDINŢEI şi noi vă Cinstim, pe Voi cei care

pentru CREDINŢA Creştină JERTFA MUCENICEASCĂ aţi PRIMIT şi aşa Cântarea cea Sfântă să o aducem:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai CREDINŢEI Creştine ROMÂNEŞTI!

Icosul 1

În Dreapta CREDINŢĂ Strămoşească Bine Crescuţi dintr-un Neam ÎNCHINAT Lui HRISTOS, cu Adevărat MĂRTURISITORI v-aţi făcut, când vrăjmăşia cea rea CREDINCIOŞIA Cea Sfântă v-a primejduit:

Bucuraţi-vă, Neam de Sfântă CREDINŢĂ; Bucuraţi-vă, Moştenitorii CREDINCIOŞIEI Strămoşeşti; Bucuraţi-vă, Fii Vrednici ai acestui Pământ; Bucuraţi-vă, chiar la Scaunul DOMNIEI Chemaţi; Bucuraţi-vă, că Dregătoria cea Mare CREDINŢA nu v-a împu-

ţinat; Bucuraţi-vă, DOMNITORII de acum şi în Cinstea Cerească; Bucuraţi-vă, Constantine cu Fiii tăi; Bucuraţi-vă, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei; Bucuraţi-vă şi cu Sfetnicul Ianache; Bucuraţi-vă, DOMNIE ROMÂNEASCĂ întru adevăr CREŞ-

TINĂ; Bucuraţi-vă, STĂPÂNIRE ROMÂNEASCĂ cu CHIPUL Lui

HRISTOS; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai

CREDINŢEI Creştine ROMÂNEŞTI!

349

Condacul al 2-lea La răscrucea vrăjmăşiilor celor răi Ţara Românească multe a

pătimit, dar şi Milostivirea Lui HRISTOS a fost mereu DĂRUI-TOARE de CREDINCIOŞIE neclintită, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Luptele aprige şi viclene dintre Răsărit şi Apus căutau să intre şi în Dacia Străbună, dar Fiii cei Vrednici cu Vitejie le-au oprit şi au apărat Pământul şi Neamul de uciderea lor:

Bucuraţi-vă, Mlădiţele cele Alese ale Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, Mlădiţele cele mai de Soi; Bucuraţi-vă, Mlădiţele Alese dintre spini; Bucură-te, Constantin cel Mare ROMÂNESC; Bucură-te, Fiule Constantin, primul Urmaş; Bucură-te, Fiule Ştefane, asemănarea Arhidiaconului Ştefan; Bucură-te, Radule cel neînfricat; Bucură-te, şi tu, Micuţule Matei; Bucură-te, Ianache, Sfetnicul cel Credincios; Bucuraţi-vă, tot SCAUNUL DOMNESC ROMÂN, în MĂR-

TURISIRE; Bucuraţi-vă, DOMNIA ROMÂNĂ Înălţată pe CRUCE; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 3-lea Lupta pentru „împărăţia lumească” întunecă minţile Stăpânito-

rilor şi aşa cad în uciderile cele mai viclene şi în cursele minci-noaselor uneltiri, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Despărţiţi de HRISTOS, Stăpânitorii lumii cei amăgiţi de propriile lor patimi se războiesc între ei şi cu greu cei Credincioşi se pot păzi:

350

Bucuraţi-vă, DOMNITORII cei cu Taina CREDINŢEI; Bucuraţi-vă, DOMNITORII care n-aţi uitat de DUMNEZEU; Bucuraţi-vă, Marii Dregători, şi cu Mintea la Cer; Bucuraţi-vă, Stăpânire Lumească de „Sub CRUCEA” Lui

HRISTOS; Bucuraţi-vă, Stăpânire lumească ÎNCHINATĂ; Bucuraţi-vă, că peste patimile mândriei aţi trecut; Bucuraţi-vă, că peste păcat aţi călcat; Bucuraţi-vă, că de CREDINŢĂ nu v-aţi lepădat; Bucuraţi-vă, că deşi între cele lumeşti, cele Sfinte aţi avut; Bucuraţi-vă, că la încercarea CREDINCIOŞIEI neclintiţi aţi

stat; Bucuraţi-vă, că ale lumii pentru DUMNEZEU aţi lăsat; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 4-lea Mulţi nu înţelegeau cum tu, Domnitorul Ţării Româneşti, cel

aspru cu Poporul, dintr-odată te arăţi CREDINCIOSUL cel MĂRTURISITOR, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Bir greu trebuia adesea să plăteşti pentru PACEA ŢĂRII, ca lăcomia păgână să potoleşti, şi aşa adesea îngreunare aduceai celor de jos:

Bucuraţi-vă, Înţelegerea de Taină; Bucuraţi-vă, Înţelegerea cea „amară”; Bucuraţi-vă, Înţelegerea CRUCII Însângerate; Bucuraţi-vă, Înţelegerea doar de cei Mari Cunoscută; Bucuraţi-vă, Înţelegerea doar a Stăpânitorilor CREDINCIOŞI; Bucuraţi-vă, Înţelegerea SFATULUI din Adânc; Bucuraţi-vă, Priceperea Inimilor JERTFITOARE; Bucuraţi-vă, Priceperea Inimilor DĂRUITOARE; Bucuraţi-vă, Cei de DUHUL PREASFÂNT LUMINAŢI;

351

Bucuraţi-vă, cei de HRISTOS ÎNŢELEPŢIŢI; Bucuraţi-vă, cei de HRISTOS IUBIŢI; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 5-lea Domnitori de Neam Ales şi Boieresc, aţi dorit ÎNFRUMU-

SEŢAREA în toate, încât peste tot „Podoabele Brâncoveneşti” de acum se cunosc, spre lauda şi Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Se mirau străinii cum Micuţa ŢARĂ ROMÂNEASCĂ are aşa CHIP FRUMOS, cum toate sunt o Cântare Lui HRISTOS şi o Laudă a Celor Sfinte:

Bucuraţi-vă, Iubitorilor de Frumuseţea cea Sfântă; Bucuraţi-vă, Iubitorilor de Podoabele BISERICII; Bucuraţi-vă, Ctitorii de Mare Dărnicie; Bucuraţi-vă, cei în Pomenire la Horez; Bucuraţi-vă, cei în Pomenire la Govora, Bistriţa şi Arnota; Bucuraţi-vă, căci Cântă Clopotele de la Tismana şi Dintr-un

Lemn; Bucuraţi-vă, cei cunoscuţi la Târgovişte, Mogoşoaia şi Potlogi; Bucuraţi-vă, că şi peste hotare Daruri aţi făcut; Bucuraţi-vă, că sunteţi Asemenea cu Ştefan cel Mare; Bucuraţi-vă, Domnitorii cei de Mare Cinste; Bucuraţi-vă, cei între Domnitorii cei Mari ai lumii; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 6-lea Plină de primejdii v-a fost Viaţa, între luptele viclene ale

„vremurilor tulburi şi de grea încercare”, dar prin CREDINŢĂ în cele Bune aţi Nădăjduit, Cântând: ALILUIA!

352

Icosul al 6-lea Doar cei Aleşi şi cu DAR de SUS pot fi Neclintiţi şi neînfricaţi

în „luptele ascunse” ale vremurilor, prin aceasta şi voi biruind: Bucuraţi-vă, cei Împreună cu Sfântul Antim Ivireanul; Bucuraţi-vă, cei împreună cu toţi Credincioşii ŢĂRII; Bucuraţi-vă, cei împreună cu Sfinţii PĂMÂNTENI; Bucuraţi-vă, Rodurile de Sămânţă Bună; Bucuraţi-vă, Rodurile de Sfinţenie STRĂMOŞEASCĂ; Bucuraţi-vă, că lăsaţi o MOŞTENIRE Curată; Bucuraţi-vă, că lăsaţi URMAŞI asemănători; Bucuraţi-vă, că ne lăsaţi Chip de CREDINŢĂ; Bucuraţi-vă, că ne lăsaţi Chip de CREDINCIOŞIE; Bucuraţi-vă, Sfinţilor cu Mare NUME; Bucuraţi-vă, Sfinţilor de NUME ROMÂNESC; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 7-lea Bogaţii nu ajung în ÎMPĂRĂŢIA Lui DUMNEZEU decât dacă

bogăţia o fac „PRINOS de DAR Ceresc”. În acest fel şi Voi fiind, la Cer aţi Urcat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

CĂRŢI cu Ornamente şi ferecături scumpe, Podoabe Bisericeşti, Podoabe pentru multe Locaşuri Sfinte, toate vă arată LUCRAREA Voastră cea Bună:

Bucuraţi-vă, Voievozilor cu multă DĂRUIRE; Bucuraţi-vă, DOMNITORILOR ce DRUMUL CRUCII aţi

străbătut; Bucuraţi-vă, DOMNITORILOR cei cu GOLGOTA de Taină; Bucuraţi-vă, cei cu Viaţa fără tihnă; Bucuraţi-vă, cei mereu primejduiţi; Bucuraţi-vă, cei mereu de cei răi pândiţi; Bucuraţi-vă, şi de cei de-aproape trădaţi;

353

Bucuraţi-vă, cei mult încercaţi; Bucuraţi-vă, că doar prin LUMINA Lui HRISTOS aţi scăpat; Bucuraţi-vă, că doar prin Priceperea de DUH aţi biruit; Bucuraţi-vă, cei dintre „Marii Slujitori ai ŢĂRII”; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 8-lea A fi Mare şi Stăpânitor peste Popor este o „Mare Jertfă de

Slujire”, care de nu este făcută în CREDINCIOŞIE blestem greu se aduce, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

Voi, Sfinţilor Brâncoveni, în cele lumeşti aţi fost măriţi, dar aţi înţeles că adevărata Mărire este în „ÎNCHINAREA SFÂNTĂ” a Lui HRISTOS:

Bucuraţi-vă, cei cu Cinstea Pământească; Bucuraţi-vă, cei şi cu Cinstea Cerească; Bucuraţi-vă, că la ÎMPĂRĂŢIA Lui DUMNEZEU aţi gândit; Bucuraţi-vă, că şi la Cele VEŞNICE aţi căutat; Bucuraţi-vă, că aţi vrut să UNIŢI Cerul cu Pământul; Bucuraţi-vă, că RAIUL l-aţi dorit; Bucuraţi-vă, că aşa de cele pătimaşe v-aţi curăţit; Bucuraţi-vă, că în LUMINA Lui HRISTOS v-aţi ÎMBRĂCAT; Bucuraţi-vă, că în SFINŢENIA BISERICII v-aţi Renăscut; Bucuraţi-vă, că aşa la Slava de SUS aţi ajuns; Bucuraţi-vă, că şi în cele Nestricăcioase aşa aţi pătruns; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 9-lea Luptele ascunse dintre Apus şi Răsărit căutau ca şi pe voi,

Brâncovenii, să vă atragă în momelile lor viclene şi ucigaşe, dar aţi păstrat CREDINŢA cea Adevărată, în Cântarea de: ALILUIA!

354

Icosul al 9-lea Nu puteau crede cei răi şi străini că DOMNIA ROMÂNEASCĂ

poate sta „LIBERĂ şi neamestecată” şi aşa învinuiri mincinoase v-au adus:

Bucuraţi-vă, Biruitorilor de cele lumeşti; Bucuraţi-vă, Biruitorilor de cele pătimaşe; Bucuraţi-vă, că la LIMAN aţi ajuns; Bucuraţi-vă, că şi cele Duhovniceşti aţi câştigat; Bucuraţi-vă, că cele de Taină aţi Învăţat; Bucuraţi-vă, că pentru LIBERTATEA ŢĂRII aţi luptat; Bucuraţi-vă, că pentru ŢARĂ v-aţi JERTFIT; Bucuraţi-vă, că v-aţi IUBIT NEAMUL; Bucuraţi-vă, că Cinstea Străbună aţi Strălucit; Bucuraţi-vă, că aşa, „peste vremi” aţi întrevăzut; Bucuraţi-vă, ÎNAINTE-Văzătorii Sfinţi; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 10-lea Mare este Taina CREDINŢEI care răzbate prin toate încer-

cările şi Biruieşte cu LUMINA Cerească ce Coboară, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Vicleniile străine la tot pasul v-au pândit, că nu puteau vedea „Strălucirea Sfântă” pe care voi, Sfinţilor Brâncoveni, o aveaţi:

Bucuraţi-vă, Cinstea deodată cu necazul; Bucuraţi-vă, Mărirea deodată cu primejdia; Bucuraţi-vă, că răul mereu v-a urmărit; Bucuraţi-vă, că zi şi noapte moartea v-au dorit; Bucuraţi-vă, că RUGĂCIUNEA aţi avut; Bucuraţi-vă, că RUGĂCIUNEA v-a LUMINAT; Bucuraţi-vă, că RUGĂCIUNEA v-a Deschis UŞA de Taină; Bucuraţi-vă, că RUGĂCIUNEA cu Cele de SUS v-a ÎNTĂRIT;

355

Bucuraţi-vă, că prin RUGĂCIUNE OCROTIRE aţi avut; Bucuraţi-vă, că aşa, Cele Sfinte v-au PĂZIT; Bucuraţi-vă, că şi voi aşa, Cele Sfinte aţi ÎNFĂPTUIT; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 11-lea În Vinerea Mare şi Sfântă a PATIMILOR Lui HRISTOS aţi

fost răpiţi din Pământul Strămoşesc, fiind duşi la Constantinopol în legături, unde şi mai mult aţi Cântat: ALILUIA!

Icosul al 11-lea

S-au mirat vrăjmaşii străini de TĂRIA Voastră, că rupţi de ŢARĂ şi de DOMNIE o altă Taină Cerească aveaţi:

Bucuraţi-vă, Pământ ROMÂNESC desţelenit; Bucuraţi-vă, Pământ ROMÂNESC SFINŢIT; Bucuraţi-vă, Pământ cu Roadele de RAI; Bucuraţi-vă, NEAM cu Cele SFINTE PLĂMĂDIT; Bucuraţi-vă, JERTFE pe Veci IZVORÂTOARE; Bucuraţi-vă, MUCENICIE Nepieritoare; Bucuraţi-vă, cei UNIŢI de acum cu Toţi Sfinţii; Bucuraţi-vă, cei POMENIŢI fără uitare; Bucuraţi-vă, „peste veacuri” Chipuri VII; Bucuraţi-vă, cei ÎNSCRIŞI în CARTEA VIEŢII ROMÂNEŞTI; Bucuraţi-vă, cei ZUGRĂVIŢI în ICOANA ROMÂNEASCĂ; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 12-lea Durere şi Plâns amar a fost pentru DOAMNA Maria şi Fiicele

rămase orfane, ca şi tânguire pentru toţi cei Credincioşi ai ŢĂRII, toate adunându-se însă în Cântarea de: ALILUIA!

356

Icosul al 12-lea Cu Bărbăţie şi Virtute neclintită CREDINCIOŞIA Creştină şi a

ŢĂRII aţi MĂRTURISIT, de s-au înfricoşat şi mai tare cei asupritori:

Bucuraţi-vă, neînfricaţi BĂRBAŢI ai Lui HRISTOS; Bucuraţi-vă, că pe rând Capul vi s-a tăiat; Bucuraţi-vă, că nici aceasta nu v-a slăbit; Bucuraţi-vă, că şi mai mult v-aţi Întărit; Bucuraţi-vă, că în Inimi multe săbii aşa v-au înfipt; Bucuraţi-vă, că pe HRISTOS mai mult decât pe toate aţi IUBIT; Bucuraţi-vă, că de CREDINŢA Creştină nu v-aţi lepădat; Bucuraţi-vă, că aşa, MUCENICIA aţi PRIMIT; Bucuraţi-vă, că Sângele vostru lumea a zguduit; Bucuraţi-vă, că răutatea şi uciderea aţi vădit; Bucuraţi-vă, că aşa CRUCEA Creştină şi mai SUS aţi

ÎNĂLŢAT; Bucuraţi-vă, Sfinţilor Brâncoveni, Domnitorii Martiri ai


Condacul al 13-lea O, Voi, Sfinţilor Brâncoveni, cei ÎNCUNUNAŢI cu Strălu-

citoarele CUNUNE MUCENICEŞTI, DOMNITORII cei Sfinţi ai ŢĂRII ROMÂNEŞTI, dintre Cetele Cereşti VEGHEAŢI neîncetat ca acest NEAM şi PĂMÂNT să fie PĂZIT de tot răul, în Cântarea de: ALILUIA!


357

Acatistul Pomenirii Veşnice

Se citeşte la Pomenirea răposaţilor, în Sâmbetele Morţilor şi de fiecare dată când se face Parastasul după 40 de Zile. Un specific deosebit este la noi, Carpatinii, „Cultul Părinţilor răposaţi”, cu care cei Vii sunt într-o „legătură” nedespărţită. Strămoşii-Moşii, Părinţii şi toţi cei răposaţi, sunt consideraţi „cei care ţin lumea” aceasta pământească, mulţi fiind Sfinţi Părinţi ce stau ÎNAINTEA Lui DUMNEZEU, pe Care ÎL ROAGĂ permanent pentru Viaţa noastră. POMENIREA Cerească a Pământenilor şi Pomenirea Pământească a celor din Cer sunt MEMORIALUL Veşniciei. Veşnica POME-NIRE este „VIAŢA VEŞNICĂ”, atât a celor mutaţi în Lumea Veşniciei, precum şi a celor ce se Nasc mereu în Lume. Lumea are în primul rând „PĂRINŢI în NEMURIRE”, şi aceştia sunt „temelia” Vieţii tuturor Naşterilor la Viaţă. Când se Naşte un „Nou Copil”, se Naşte mai întâi din „PĂRINŢII Neamului său din NEMURIRE”.

„Cultul PĂRINŢILOR” este un specific pregnant al Vieţii Creştine. „LITURGHIA Cerească şi Liturghia Pământească” sunt în „Legătură directă”. Cine nu Participă la această UNIRE, nu va şti ce este „VEŞNICIA Vieţii”.


Tropar (glas 2)

„Când Te-ai pogorât la moarte, Cela ce eşti fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu Strălucirea Dumnezeirii, iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt toate puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, HRISTOASE DUMNEZEUL nostru, slavă Ţie”. (de 3 ori)

358


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 ICONOMIA cea mai Mare, nepătrunsă şi negrăită, ca toate să

fie în UNIREA PĂRINTEASCĂ, este Însuşi CHIPUL Tău, PĂRINTELE tuturor, DUMNEZEU, Căruia şi noi cu mare ÎNCHI-NARE ne plecăm:

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită, Odihneşte pe Părinţii noştri şi pe toţi cei răposaţi!

Icosul 1

PĂRINTE DUMNEZEU, Tu eşti FĂCĂTORUL a toate, care NAŞTI pe FIUL, ARĂTAREA în toate, şi PURCEZI pe SFÂNTUL DUH, ÎNFĂPTUITORUL din toate, Ţie ÎNCHINAREA cea mai Mare îţi aducem.

TATĂL nostru DUMNEZEU, NUMELE Cel Mare şi cel de Taină;

TATĂL nostru DUMNEZEU, „CEL ce EŞTI” dintotdeauna; TATĂL nostru DUMNEZEU, Neînceputul în Sine; TATĂL nostru DUMNEZEU, Necuprinsul în Sine Cuprins; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel dinaintea tuturor Începuturilor; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA-CHIPUL PĂRINTESC; TATĂL nostru DUMNEZEU, TATĂL-NAŞTEREA a toate; TATĂL nostru DUMNEZEU, TATĂL-Braţele VIEŢII; TATĂL nostru DUMNEZEU, Izvorul din Sine Însuşi; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,

Odihneşte pe Părinţii noştri şi pe toţi cei răposaţi!

Condacul al 2-lea Prea adânc nepătruns, PĂRINTE DUMNEZEU, Taină ce doar

Tu ne-o descoperi, ai Zidit şi o Lume ca să fii şi PĂRINTELE ei, care să Cânte: ALILUIA!

359

Icosul al 2-lea FIUL Cel DUMNEZEIESC, Prinos de DĂRUIRE Ţi-a adus

„CARTEA VIEŢII Lumii”, în care toată Făptura era Scrisă, şi Tu în BRAŢELE Tale ai PRIMIT-o.

TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce ai Primit Dăruirea Făpturii;

TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce ai văzut că Lumea va păcătui;

TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce nu Te-ai uitat la păcat; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA ce a trecut peste

toate; TATĂL nostru DUMNEZEU, şi PĂRINTELE Lumii; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce din IUBIREA Ta Lumea

ai făcut; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce din „nimic” ai Zidit; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce „nimicul” Făptură l-ai

conceput; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce cu CHIPUL Tău totul ai

Pecetluit; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 3-lea PĂRINTE DUMNEZEU, IUBIREA din Absolut, păcatul lumii

o „rană în Nemurire a făcut” şi Veşnicia în „două s-a rupt”, şi „moartea” Făpturii s-a ivit, dar Tu din Zidire nu te-ai oprit, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Păcatul n-a putut Lumea s-o distrugă, că Tu cu „Nemurirea” ai Pecetluit-o, şi aşa mereu „moartea” în VIAŢĂ iarăşi trece.

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA mai tare decât păcatul; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA ce trece peste moarte;

360

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA Preaputernică; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA, UNIREA fără des-

părţire; TATĂL nostru DUMNEZEU, Taina PĂRINTEASCĂ în Sine; TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL ATOTŢIITOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL ATOTFĂCĂTOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL ATOTPURTĂTOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL a toate Închipuitor; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 4-lea Şi noi cu Mare ÎNCHINARE Ţie ne Plecăm, şi Grăirea noastră

chiar neputincioasă totuşi o aducem, că nu se poate tăcea în BUCURIA Ta şi în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Din lumea căzută, din întunericul de jos, PECETEA CHIPU-LUI Tău spre Tine ne CHEAMĂ, şi aşa spre Tine căutăm cu slaba noastră putere.

TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel ce Eşti DUMNEZEU în Sine; TATĂL nostru DUMNEZEU, DUMNEZEU dinainte de

DUMNEZEU; TATĂL nostru DUMNEZEU, TATĂL dinainte de TATĂ; TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL dinainte de CHIP; TATĂL nostru DUMNEZEU, Absolutul dinainte de absolut; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA dinainte de IUBIRE; TATĂL nostru DUMNEZEU, TOTUL dinainte de Toate; TATĂL nostru DUMNEZEU, Cel din Sine şi în Sine; TATĂL nostru DUMNEZEU, PĂRINTELE cu FIINŢA

PĂRINTE; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


361

Condacul al 5-lea Vinovaţi suntem de toate suferinţele lumii şi chiar de cele ale

făpturilor necuvântătoare, că păcatul Omului a distrus Frumuseţea Zidirii, dar cerem IERTAREA Ta, PĂRINTE, Cântând: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Prin CRUCEA FIULUI Tău păcatul s-a dezlegat, blestemul s-a desfăcut, şi aşa iarăşi la Tine putem să ne întoarcem.

TATĂL nostru DUMNEZEU, IERTĂRII Tale ne Închinăm; TATĂL nostru DUMNEZEU, Mulţumim MILEI Tale; TATĂL nostru DUMNEZEU, primeşte şi puţina noastră

Îndreptare; TATĂL nostru DUMNEZEU, primeşte şi Sufletele celor răposaţi; TATĂL nostru DUMNEZEU, treci peste păcatele lor; TATĂL nostru DUMNEZEU, ei sunt Părinţii noştri; TATĂL nostru DUMNEZEU, ei sunt Fraţii şi Rudeniile noastre; TATĂL nostru DUMNEZEU, la Tine acum sunt; TATĂL nostru DUMNEZEU, mulţi Te-au Iubit; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 6-lea Multe sunt suferinţele păcatului şi plânsul lumii la INIMA Ta

de PĂRINTE a ajuns, şi IUBIREA Ta nemăsurată IERTAREA ne Dăruieşte, pentru care Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Lumea Zidită de Tine în „două s-a rupt” prin păcatul amar, dar Tu treci peste „prăpastia despărţitoare” şi PĂRINTELE a toate rămâi.

TATĂL nostru DUMNEZEU, păcatul de Tine ne-a despărţit; TATĂL nostru DUMNEZEU, păcatul s-a făcut „prăpastie”; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu ne lăsa de Tine lipsiţi; TATĂL nostru DUMNEZEU, doar Tu poţi trece peste toate; TATĂL nostru DUMNEZEU, doar Tu nu uiţi Făptura Ta;

362

TATĂL nostru DUMNEZEU, doar Tu ne ŞTII pe Fiecare; TATĂL nostru DUMNEZEU, doar Tu ne poţi iarăşi UNI; TATĂL nostru DUMNEZEU, doar la Tine este iarăşi ÎNTÂL-

NIREA; TATĂL nostru DUMNEZEU, doar prin Tine este REÎNTRE-

GIREA; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 7-lea Păcatul a rupt Sufletul de trup, a rupt Lumea de SUS de cea de

jos, a înstrăinat Părinţii de Fii, Fraţii de rudenii, şi doar la Tine mai este REGĂSIREA, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Tu, PĂRINTELE a Toate, nu poţi lăsa stricăciunea Zidirii Tale, şi aşa IUBIREA Ta o Rezideşte.

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIRE, dar şi mustrare; TATĂL nostru DUMNEZEU, Chemare, dar şi pedepsire; TATĂL nostru DUMNEZEU, IERTARE, dar şi certare; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu ne lăsa în întunericul păcatului; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu lăsa Părinţii să ne uite; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu ne lăsa nici pe noi să-i uităm; TATĂL nostru DUMNEZEU, mulţi sunt Sfinţii Lumii; TATĂL nostru DUMNEZEU, mulţi sunt Plăcuţii Tăi; TATĂL nostru DUMNEZEU, pentru ei POMENIREA Veşnică

să fie; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 8-lea DOMNUL HRISTOS Chipul de Fii şi nouă ne-a Dat, şi în El

ne-am Îmbrăcat, şi aşa în Veşnicia Lui am Intrat în Cântarea de: ALILUIA!

363

Icosul al 8-lea PREASFÂNTUL DUH de asemenea ne-a curăţit, în LUMINĂ

ne-a Prefăcut, ca să putem Sta Înaintea Ta, PĂRINTE a toate. TATĂL nostru DUMNEZEU, nu ştim prea multe să grăim; TATĂL nostru DUMNEZEU, ÎNCHINAREA ne este Răspunsul; TATĂL nostru DUMNEZEU, Mulţumirea ne este Cinstirea; TATĂL nostru DUMNEZEU, plecarea Minţii ne este lauda; TATĂL nostru DUMNEZEU, frângerea Inimii ne este Cântarea; TATĂL nostru DUMNEZEU, RUGĂCIUNEA ne este Grăirea; TATĂL nostru DUMNEZEU, Tăcerea ne este starea; TATĂL nostru DUMNEZEU, Nădejdea ne este Aşteptarea; TATĂL nostru DUMNEZEU, Credinţa ne este Vederea; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 9-lea PĂRINTELE Veşniciei, păcatul ne-a lăsat doar mâhnirea, dar

când la Tine alergăm BUCURIA cea nespusă iarăşi o simţim, şi din groapa de jos Cântăm şi noi: ALILUIA!

Icosul al 9-lea

PĂRINTELE Veşniciei, CHIPUL Tău este doar VIAŢĂ, şi aşa când spre Tine ne întoarcem, VIAŢA iarăşi o primim.

TATĂL nostru DUMNEZEU, CHIPUL Tău ne este VIAŢA din noi;

TATĂL nostru DUMNEZEU, vezi-ne amarele necazuri; TATĂL nostru DUMNEZEU, suferinţa şi moartea ne pândesc

mereu; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu are cine să ne izbăvească; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu are cine să ne scape; TATĂL nostru DUMNEZEU, ne înfricoşăm de ceasul morţii; TATĂL nostru DUMNEZEU, ne temem de pedeapsa păcatului; TATĂL nostru DUMNEZEU, Nădejdea noastră ultimă;

364

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIRE, nu ne lăsa, IUBIRE; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 10-lea

CHIPUL Tău SUFLAT, ca lui Adam, la Zămislirea fiecăruia din noi este acoperit de păcat, şi cum vom putea sta Înaintea Ta? Îmbracă-ne cu IUBIREA Ta, ca să Cântăm: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

Goi în Veşnicie nu putem fi, şi cu haina întunericului de iad în FAŢA LUMINII ne ardem, de aceea ne cutremurăm, cerând Milostivirea Ta.

TATĂL nostru DUMNEZEU, Îmbracă pe Părinţii noştri răposaţi; TATĂL nostru DUMNEZEU, acoperă-le goliciunea cu

IUBIREA Ta; TATĂL nostru DUMNEZEU, MILA Milelor; TATĂL nostru DUMNEZEU, PĂRINTELE Cel PREAÎNDU-

RĂTOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu lăsa Zidirea ta ruptă; TATĂL nostru DUMNEZEU, Redă CHIPUL Tău Zidirii Tale; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu lăsa Făptura Ta să moară; TATĂL nostru DUMNEZEU, nu ne UITA; TATĂL nostru DUMNEZEU, în INIMA Ta ştim că suntem; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 11-lea

Deşi nevrednici, nu deznădăjduim, că ştim IUBIREA Ta ATOTŢIITOARE de PĂRINTE, şi aşa printre lacrimi şi dureri BUCURIA Ta mai Străluceşte, în Cântarea de: ALILUIA!

365

Icosul al 11-lea PĂRINTE DUMNEZEU, doar ÎNCHINÂNDU-ne IUBIREA

Ta o Cunoaştem, că ŢIE, IUBIREA Iubirilor, Ţie se Cuvine Marea CINSTIRE.

TATĂL nostru DUMNEZEU, BUCURIA Veşniciei; TATĂL nostru DUMNEZEU, PĂRINTELE cu Toate în BRAŢE; TATĂL nostru DUMNEZEU, ce laşi şi Zidirea să Te Îmbră-

ţişeze; TATĂL nostru DUMNEZEU, O, ICOANA ICOANELOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, Lumea Întreagă cu Tine deodată; TATĂL nostru DUMNEZEU, Zidirea cu ZIDITORUL totodată; TATĂL nostru DUMNEZEU, UNIREA a toate; TATĂL nostru DUMNEZEU, UNIREA fără despărţire; TATĂL nostru DUMNEZEU, BRAŢELE cele fără de hotare; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 12-lea O, PĂRINTE DUMNEZEU, cu Părinţii noştri, cu Rudeniile, cu

Neamul împreună să fim, ca ICOANA Veşniciei în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 12-lea

ÎMPĂRĂŢIA Veşniciei este ÎMPĂRĂŢIA Ta, PĂRINTE, cu FIUL şi cu SFÂNTUL DUH, în TREIMEA DUMNEZEIASCĂ, şi cu Făptura ÎNCHINATĂ totodată.

TATĂL nostru DUMNEZEU, Veşnicia coborâtă şi în Zidire; TATĂL nostru DUMNEZEU, Nemurirea şi din Făpturi; TATĂL nostru DUMNEZEU, DUMNEZEIREA Revărsată; TATĂL nostru DUMNEZEU, cu FIUL şi cu SFÂNTUL DUH,

ÎNTREITA IUBIRE; TATĂL nostru DUMNEZEU, prin Sfinţii Lumii încă o Iubire; TATĂL nostru DUMNEZEU, pentru păcătoşi încă o MILOS-

TIVIRE;

366

TATĂL nostru DUMNEZEU, pentru toţi cei răposaţi, încă o MILĂ;

TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA IUBIRILOR; TATĂL nostru DUMNEZEU, PĂRINTELE Cel de-a pururea; TATĂL nostru DUMNEZEU, IUBIREA cea nemărginită,


Condacul al 13-lea În TREIMEA cea Nedespărţită a DUMNEZEIRII, şi

PĂRINTELE DUMNEZEU al Lumii Zidite, pe noi cei căzuţi din IUBIRE, ridică-ne iarăşi la IUBIRE, ca în IUBIREA a TOATE să fim, în Cântarea de: ALILUIA!


367

Acatistul Sfântului Înger Păzitor

Se citeşte individual ca Pravilă, Zilnic sau cel puţin o dată pe săptămână.


Tropar (glas 6)

„Îngere al lui DUMNEZEU, Păzitorul meu cel Sfânt, păzeşte viaţa mea întru frica lui HRISTOS DUMNEZEU, întăreşte mintea mea pe Calea cea adevărată şi Hrăneşte Sufletul meu cu Mintea cea de Sus, ca de tine povăţuit fiind, să primesc de la HRISTOS DUMNEZEU mare milă”.


„Sfântă Stăpână, Maica DUMNEZEULUI nostru, Ceea ce necuprins de minte omenească ai născut pe Făcătorul tuturor, Roagă Bunătatea Lui, totdeauna cu Îngerul păzitorul meu, să Mântuiască sufletul meu cel stăpânit de patimi şi să-mi dăruiască iertarea păcatelor, Preasfântă Stăpână, Maica lui HRISTOS DUMNEZEUL NOSTRU” (Glasul 6)


368

Condacul 1 Chipului Îngeresc îi aducem Cinstirea cuvenită prin Tine,

Îngerul Păzitor, care cobori din cele de SUS la noi, cele de jos, ca Cerul şi Pământul să se Întâlnească, şi aşa să Cântăm:

Sfinte Înger Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

Icosul 1 Cerul este Chipul Îngeresc şi Pământul este Chipul Omenesc,

care în CHIPUL Lui HRISTOS se UNESC, şi aşa toată Zidirea cu FĂCĂTORUL Însuşi Vorbeşte.

Sfinte Îngere, la Naşterea mea Tu m-ai Ales; Sfinte Îngere, la Naşterea mea Tu m-ai Cerut DOMNULUI; Sfinte Îngere, Tu m-ai câştigat să-ţi fiu Ascultător; Sfinte Îngere, cu Tăria Ta Cerească m-ai împuternicit; Sfinte Îngere, cu Iubirea Ta m-ai Îmbrăcat; Sfinte Îngere, în Braţele Tale m-ai luat din MÂINILE Lui

DUMNEZEU; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

Condacul al 2-lea

Din Pântecele Mamei mi-ai Purtat de grijă şi mereu mi-ai vorbit în Taină de cele de SUS, şi de atunci eu ştiu de Cântarea cu Tine, de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Atât de multe m-ai Învăţat, şi venit în Viaţă, Tu ca pe un Copil m-ai Crescut, să Cunosc şi eu pe ZIDITORUL a toate.

Sfinte Îngere, ştiai că în Viaţa mea voi păcătui; Sfinte Îngere, Credeai însă şi în Întoarcerea mea; Sfinte Îngere, Iubire ce nu se împuţinează de nimic; Sfinte Îngere, Râvnitor să mă câştigi şi pe mine DOMNULUI; Sfinte Îngere, neobosit de a mă scoate din cele rele; Sfinte Îngere, Ocrotitor în orice clipă; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

369

Condacul al 3-lea Cum cel mai Luminos ca Soarele Vii la mine, cel pământesc şi

întunecat?... O, Iubire de Cer, se cuvine şi eu să Cânt cu Iubire: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

O, Prearăbdătorule Sfinte Îngere, care nu te scârbeşti de puţinătatea Minţii, de nesimţirea Inimii şi de toate patimile şi neputinţele mele!

Sfinte Îngere, Milă Cerească pe Pământ; Sfinte Îngere, Răbdare de SUS fără margini; Sfinte Îngere, Credinţă neclintită a MÂNTUIRII mele; Sfinte Îngere, Nădejde în Îndreptarea Omului; Sfinte Îngere, Rugător pentru iertarea păcatelor; Sfinte Îngere, Ajutătorul cel mai sigur; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

Condacul al 4-lea Mare DAR sunteţi Voi Îngerii, pentru noi Oamenii, că datorită

păcatului, cu grele înşelări suntem pândiţi la orice pas, şi prin Voi acestea se risipesc, ca să putem Cânta: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Ajută-mă şi pe mine, Sfinte Îngere Păzitor, să nu rămân în pati-mile mele şi Roagă-Te Preabunului DUMNEZEU să-mi fie Îndurător.

Sfinte Îngere, ce Zi şi noapte mă Păzeşti; Sfinte Îngere, ce eşti Martor la toate ale mele; Sfinte Îngere, ce adesea te întristezi de mine; Sfinte Îngere, ce-Ţi acoperi Ochii la stricăciunea mea; Sfinte Îngere, ce-mi suporţi neruşinările; Sfinte Îngere, ce nu mă lepezi de la Faţa Ta; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

370

Condacul al 5-lea Mereu mă îndemni să devin un adevărat Credincios, să-mi fac

Ascultarea şi datoria cu toată sinceritatea, să-mi las toate vicleşu-gurile şi răutăţile, ca să Cânt: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

O, Sfântul meu Înger, cum ai vrea să mă vezi cu Chipul adevărat ce mi l-a DAT DUMNEZEU, şi cum Te-ai Bucura să fiu şi eu un următor Ţie!

Sfinte Îngere, mulţumesc pentru Iubirea Ta Cerească; Sfinte Îngere, Credinţa ta că şi eu mă voi Mântui mă arde; Sfinte Îngere, Aşteptarea Ta că mă voi îndrepta mă doare; Sfinte Îngere, Iertarea Ta mă copleşeşte; Sfinte Îngere, cu adevărat mă văd prin Tine; Sfinte Îngere, îmi dau seama cine sunt; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

Condacul al 6-lea Zilele trec şi mă apropii de mormânt, şi îmi văd „goliciunea”

Vieţii mele şi mă înspăimântez, tu, Sfântul meu Înger, fiind încura-jarea mea, prin Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Lumea VEŞNICIEI este „foc şi ardere”, şi ce voi rămâne eu, cel stricăcios? Sfinte Îngere, fii cu mine mereu.

Sfinte Îngere, ce mă fac eu că nu am ÎMPLINIREA Vieţii? Sfinte Îngere, cum să rămân fără Rod? Sfinte Îngere, cum să trec în VEŞNICIE fără „HAINA Nemuririi”? Sfinte Îngere, mă îngrozesc că nu voi fi primit; Sfinte Îngere, mă cutremur de dreapta Judecată; Sfinte Îngere, mă ruşinez amarnic; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

371

Condacul al 7-lea O, Sfântul meu Înger, din MÂINILE Lui DUMNEZEU m-ai

luat, la DUMNEZEU să mă DUCI, ca cel ce ai îndrăzneală, prin Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

Dacă Tu, Sfântul meu Înger, mă „Îmbraci” cu Chipul Tău, aşa voi putea şi eu să trec „hotarul mântuitor”.

Sfinte Îngere, să nu te întorci fără mine la Cer; Sfinte Îngere, să nu mă laşi în locul celor pierduţi; Sfinte Îngere, Roagă-te mai mult ca oricând pentru mine; Sfinte Îngere, Cere Lui DUMNEZEU Iertarea mea; Sfinte Îngere, prin Sfinţenia Ta să-mi împlinesc drumul Vieţii; Sfinte Îngere, prin Iubirea Ta ajung la liman; Sfinte Îngere Păzitor, Bucuria Duhovnicească!

Condacul al 8-lea O, Sfântul meu Înger Păzitor, Iubirea coborâtă din Cer, ridică-mă

şi pe mine cel pământesc la ÎMPĂRĂŢIA Lui DUMNEZEU, aşa cum este ultima ÎMPLINIRE, ca şi eu să Cânt: ALILUIA!


373

Acatistul Pocăinţei

Se citeşte ca Pravilă, individual. După obişnuitul început se zice:

Tropar (glas 5)

„Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur, şi nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăra-ţilor şi Domnul domnilor merge să se junghie şi să se dea spre Mâncare Credincioşilor. Şi merg înaintea Lui Cetele Îngereşti cu toată căpetenia şi puterea, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi cântând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia!”


„Bucură-te, Uşa Domnului cea neumblată...” (Glasul 5)


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1 DOAMNE, am căzut din IUBIREA Ta şi în patimile mele m-

am afundat, în întunericul cel din-afară, unde de Tine stau despărţit; dar DOAMNE, nu pot fi fără Tine, nu pot să Te uit, încât strig din stricăciunea mea:

DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

374

Icosul 1 DOAMNE, eu Făptura Ta, sunt PURTĂTORUL CHIPULUI

Tău, şi Viaţa mea este să Oglindesc acest CHIP DUMNEZEIESC prin Chipul meu, să-L Cresc în mine şi în ASEMĂNAREA Ta să fiu; dar în păcat am căzut, în patimile mele m-am îngropat şi am întunecat CHIPUL Tău.

DOAMNE, iartă-mă, că din CHIPUL Tău am căzut; DOAMNE, iartă-mă, că de CHIPUL Tău m-am „golit”; DOAMNE, iartă-mă, că am păcătuit; DOAMNE, iartă-mă, că nu pot sta de Tine despărţit; DOAMNE, iartă-mă, că orb de stricăciune, nu Te mai VĂD; DOAMNE, iartă-mă, am să strig în Veşnicie, iartă-mă; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 2-lea Nu există „ştergerea păcatului”, că de nimic nu poate fi şters,

că este „uciderea CHIPULUI DUMNEZEIESC”, şi Tu doar, DOAMNE, poţi TRECE peste el, cu „IERTAREA” Ta şi eu doar cu „ÎNCHINAREA” mea, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea

Eu în „Veşnicie voi fi un păcătos”, dar şi Tu cu IERTAREA Ta pe Veşnicie mă vei ÎMBRĂCA, şi doar ÎNCHINAREA mea va fi OCHIUL meu, prin care am să Te VĂD şi am să Te IUBESC.

DOAMNE, iartă-mă, că „prăpastia” păcatului am deschis; DOAMNE, iartă-mă, că „LUMINA” am stins; DOAMNE, iartă-mă, că am „stricat” NESTRICĂCIUNEA Ta; DOAMNE, iartă-mă, că ce ai Zidit Tu eu am ucis; DOAMNE, iartă-mă, că „umbra morţii” am născut; DOAMNE, iartă-mă, că în locul IUBIRII, „foc de iad” am aprins; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

375

Condacul al 3-lea ÎMPLINIREA Vieţii este ca şi eu să-Ţi RĂSPUND în

ASEMĂNAREA CHIPULUI Tău DUMNEZEIESC, dar eu, „gol de CHIP”, pe toate „fără de chip le săvârşesc” şi în stricăciune mă afund, dar nu „deznădăjduiesc”, ci „STRIG de sparg Pământul şi Cerul şi cele de dedesubt”: IARTĂ-mă, ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Stă atârnată „BALANŢA Veşniciei”, într-o parte este „păcatul meu” cu vremelnicia şi stricăciunea şi în cealaltă IERTAREA Ta şi ÎNCHINAREA mea, şi în „cumpănă” se dau.

DOAMNE, iartă-mă, că mereu păcătuiesc; DOAMNE, iartă-mă, că mereu cad în amăgirea mea; DOAMNE, iartă-mă, că totuşi la Tine alerg; DOAMNE, iartă-mă, că spre Tine totuşi „îndrăznesc”; DOAMNE, iartă-mă, că doar ÎNCHINAREA mi-a mai rămas; DOAMNE, iartă-mă, că doar „STRIGAREA” o mai pot face; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 4-lea DOAMNE, să nu ajung în „iadul în care nu voi mai putea să

mă ÎNCHIN”, în iadul în care „nu voi mai putea STRIGA IERTAREA Ta”, ci în „iadul IERTĂRII”, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Negrăit este CHIPUL IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, care de nimic nu se poate şterge, care şi mai mult, are Taina IERTĂRII şi ÎNCHINĂRII, prin care iarăşi DOAMNE, ne putem „ÎNTÂLNI”.

DOAMNE, iartă-mă, că nu „deznădăjduiesc”; DOAMNE, iartă-mă, că peste păcatul meu, încă mai îndrăznesc; DOAMNE, iartă-mă, că IUBIREA Ta o pun ÎNAINTE; DOAMNE, iartă-mă, că de ÎNCHINAREA mea mă „agăţ”;

376

DOAMNE, iartă-mă, că mă „răscol în propriul meu iad”; DOAMNE, iartă-mă, „strig de mă sparg pe mine însumi”; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 5-lea Îngerul căzut, diavolul, nu se mai poate „ÎNCHINA” şi în

„propriul întuneric veşnic aşa va sta”, dar Omul are tocmai „Veşnica ÎNCHINARE, chiar în veşnica vină”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Cutremurătoare sunt „strigarea de iad a păcatului” şi „mistui-toarea Strigare a ÎNCHINĂRII”, şi amândouă „BALANŢA Veşniciei” o mişcă.

DOAMNE, iartă-mă, voi striga fără încetare; DOAMNE, iartă-mă, că peste păcatul meu eu tot Ţie mă ÎNCHIN; DOAMNE, iartă-mă, strig din suferinţa mea; DOAMNE, iartă-mă, singurul meu „CUVÂNT Preasfânt”; DOAMNE, iartă-mă, singurul meu CHIP de LUMINĂ; DOAMNE, iartă-mă, ICOANA ultimei scăpări; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 6-lea Păcatul nu poate „ucide” Veşnicia IUBIRII DUMNEZEIEŞTI,

ci la „hotarul IERTĂRII” se opreşte şi „goliciunea” de „FOCUL ÎNCHINĂRII” se acoperă, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

„Păcatul oprit în Veşnicie” de Sfinţi şi de cei IERTAŢI are şi el o Taină, că se face „nepăcătuire Veşnică”, „hotar de netrecut, fără a doua păcătuire”, INTRAREA în „Nesfârşita IUBIRE ce nu se mai uită înapoi”.

DOAMNE, iartă-mă, că şi eu în IERTAREA Ta Nădăjduiesc; DOAMNE, iartă-mă, că în IERTAREA Ta CRED;

377

DOAMNE, iartă-mă şi mă ajută să „opresc şi eu păcatul din mine”; DOAMNE, iartă-mă, că spre Veşnicia IUBIRII totuşi alerg; DOAMNE, iartă-mă, strig din „iadul păcatului meu”; DOAMNE, iartă-mă, strig de nimeni nu mă poate opri; DOAMNE, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 7-lea O, DOAMNE, DOAMNE, DOAMNE, Cel ÎNTREIT NUME

al IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, Cea ÎNTREITA IERTARE: IUBIREA de PĂRINTE, MILOSTIVIREA de DUH SFÂNT şi ÎNCHINAREA de FIU, ŢIE îţi Cântăm: ALILUIA!


379

Acatistul Poetului Neamului ROMÂNESC, Mihai Eminescu

prăznuire, 15 ianuarie

Dacă nu este un Sfânt în sensul strict, acest mare POET este „CUVÂNTĂTORUL SFINŢENIEI Neamului şi Pământului ROMÂNESC”. Sunt şi „Sfinţi ai Pământului”, care nu au „Supra-firescul de Cer”, ci „FIRESCUL Pământesc” ce „concurează” cu Cerul.

Taina prin care „Cerul tinde să se COBOARE şi să se ODIH-NEASCĂ pe Pământ” este o MEMORIE ancestrală. În sensul Creştin, Pământul nu mai este „contrazicerea” Cerului, ci BISERICA în care Cerul se „FACE TRUP-EUHARISTIE”.

„SFINŢENIA Pământului” este „SFINŢENIA FIRII Pământeşti” care poate să PRIMEASCĂ şi SUPRADIMENSIUNEA Cerului.

„SFINŢENIA Pământului” nu este în „VIRTUŢI de Cer”, ci în „VIRTUŢI de Pământ”, ce se pot „ÎMPLETI” reciproc.

Dacă CERUL a fost „zguduit” de „păcatul căderii Îngerilor”, Pământul este şi el „stricat de păcatul adamic”.

ADAM cel în sine, aşa cum l-a Creat DUMNEZEU, are „FIREA Pământească BUNĂ” şi doar păcatul i-a adăugat şi o „parte a răului”.

„VIRTUTEA FIRII BUNE Pământeşti” este de altă categorie faţă de „VIRTUTEA Suprafirească de CER”.

Poetul Mihai Eminescu nu este un Sfânt de Cer, ci un „Sfânt de Pământ”.

FIREA Pământului este „CHEMAREA IUBIRII de CER” de a VENI să se „ODIHNEASCĂ pe Pământ”.

380

SFINŢENIA Pământului nu este „transformarea în CER”, ci este „PRIMIREA şi ODIHNA CERULUI pe Pământ”.

Este o Mare Taină această „ODIHNĂ a CERULUI pe Pământ”, care este la toţi Sfinţii, dar şi separat, ca „FIREA în sine a Pământului”.

Poetul Mihai Eminescu este prin excelenţă „EVANGHE-LISTUL SFINŢENIEI Pământului”.

„CRUCEA SFINŢENIEI Pământului” este o „CRUCE a Pământului”. „GOLGOTA CRUCII Pământului” este Drumul „INTRĂRII în ODIHNA- CASA Pământului”.

Este o „dramă a CASEI pustiite” şi un RAI al „CASEI VENIRII şi ODIHNEI celor AŞTEPTAŢI”.

Mihai Eminescu este „Sfântul dramei CASEI pustiite” şi totodată PROFETUL „CASEI ODIHNEI ÎMPLINITE”.

La Eminescu nu căutăm „Sfinţenia de CER”, ci „Taina CHEMĂRII CERULUI-Luceafărului” de a VENI pe Pământ.

„DORUL Pământului” nu este de a se RIDICA la CER, ci de a COBORÎ CERUL pe Pământ, ca „NUNTA Pământească”, ca o „CINĂ de Taină Pământească”.

„NUNTA Pământească” nu este „pat nupţial”, ci „ODIHNĂ-VESELIA CASEI Pământeşti”.

Zisul „Eros pământesc” este tocmai „drama pământească”, ca o „AŞTEPTARE a VENIRII Luceafărului CERESC”.

„IUBIREA este VENIREA şi ODIHNA”, iar Mireasa este „DORUL” acesteia.

DOINIREA este CHEMAREA VENIRII Luceafărului, este însăşi „IUBIREA Sfântă Pământească”, care nu se împlineşte decât în „ÎNTÂLNIREA” reciprocă.

Eminescu este „EVANGHELISTUL DOINIRII IUBIRII Pământeşti” şi aşa îl putem considera „SFÂNTUL Pământului”.

Aşa, şi Pământul poate „STA FAŢĂ către FAŢĂ cu CERUL”, fără amestecare.

„Patima păcătoasă” a Pământului este mereu în „crucificare” cu „Virtutea Pământului”, şi la Eminescu este cu prisosinţă evidenţiată aceasta. Dacă Eminescu, ca Persoană proprie, trece el

381

însuşi prin toate „patimile pământului”, tot el se zbate să iasă din această „subterană a iadului pământesc”.

Viaţa lui Eminescu este „CRUCIFICAREA subteranei pământeşti”, din care iese „Biruitor şi ÎNVIAT”.

Eminescu a „LUAT toată subterana Neamului Românesc” şi a „PURTAT-O” ca pe o „ASEMĂNARE MESIANICĂ”.

Eminescu este „Profetul Ilie ROMÂN”, care „NU a MURIT”, ci a rămas cu „Trupul pe Pământ”, să „DOINEASCĂ” mereu Plânsul acestui Pământ, pustiirea CASEI Pământeşti, IUBIREA părăsită, CREDINŢA uitată; cotropirea străină; micimea perver-tirii urmaşilor nedemni.

„CASA ROMÂNEASCĂ” nu poate fi niciodată fără „EVANGHELIA DOINIRII” lui Eminescu, Evanghelistul IOAN al acestui Pământ şi Neam.

Eminescu este PROFET, APOSTOL, „OMUL cel de TAINĂ şi cel MARE al Pământului”, este „SFÂNTUL Pământului”, este „VEŞNICUL TÂNĂR-FĂT-FRUMOS”, este LUCEAFĂRUL, este „ICONICUL pământesc” din noi.

În acest sens, încercăm şi noi un mic Acatist al lui Mihai Eminescu.

Este la alegerea fiecăruia, de a-l CINSTI ca pe un „Sfânt pământesc”, sau doar ca pe un „Om al OMENIEI ROMÂNEŞTI”.


Tropar (glas 4) „Ca cel ce ai fost rob credincios Domnului tău Iisus Hristos

în Dreapta Credinţă, şi pe El L-ai urmat în Lucrare şi în Patimi, zidit-ai cu cuvintele date ţie prin Harul Dumnezeiesc Limba noastră Românească pentru a închina mai curat şi mai strălucitor fiinţa noastră creştin-ortodoxă Preasfintei Treimi, ridicând între neamuri neamul nostru ca pe luceafăr între stele, în Cântarea de: Aliluia!”

382

Troparul ÎNVIERII, al Născătoarei de DUMNEZEU „Taina cea din veci ascunsă şi de Îngeri neştiută...” (Glasul 4)


Psalmul 50, apoi:

Condacul 1

Şi Pământul are un Chip, din care se Nasc Făpturile şi Neamu-rile lor, şi acestea se OGLINDESC ca STELE şi LUCEFERI pe Cerul de SUS, în care se ODIHNESC ÎMPREUNĂ, şi tu un LUCEAFĂR fiind, îţi Cântăm:

Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL de Pământ!

Icosul 1

Însuşi DUMNEZEU DOREŞTE să COBOARE pe Pământ şi FERICIT eşti tu, Mihai Eminescu, că „DORUL Pământului” l-ai avut şi DOINITORUL său te-ai făcut, „LACRIMĂ de Pământ”:

Veseleşte-te, Lacrimă de Făt-Frumos; Veseleşte-te, Lacrimă de HRISTOS; Veseleşte-te, Lacrimă de TAINĂ; Veseleşte-te, Lacrimă de ICOANĂ; Veseleşte-te, Lacrimă din LACRIMĂ; Veseleşte-te, Lacrimă de VEŞNICIE; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 2-lea

LACRIMA de Cer nu este „plâns”, ci IUBIREA Cea Mare cu „DORUL de Pământ” ce Coboară, în Cântarea de: ALILUIA!

383

Icosul al 2-lea O, ce Necuprins este în LACRIMA de Cer, ce LUMINĂ de

LUCEAFĂR cu DORUL de Pământ, ce Chip, Chip Născut din APĂ şi din DUH, CHIP de BOTEZUL Lui HRISTOS:

Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL Românesc; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL acestui Pământ; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL acestui Neam; Veseleşte-te, Veşnicul TÂNĂR de Taină; Veseleşte-te, Veşnicul COBORÂTOR din Cer; Veseleşte-te, DOR de „DORUL SFÂNT”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 3-lea Cine este Făt-Frumos, cine este Voinicul ce se luptă cu zmeii

ucigători? Este LUCEAFĂRUL de Taină COBORÂT pe Pământ, Zămislit din „LACRIMA din ICOANĂ”, din Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Făt-Frumos din Lacrimă este LUCEAFĂRUL ce nu s-a mai „întors” la Cer, care a rămas pe Pământ, şi aşa RAIUL din Nou s-a făcut:

Veseleşte-te, Taină de CHIPUL Lui HRISTOS; Veseleşte-te, Taină de Pământean; Veseleşte-te, Pământeanul MINUNAT; Veseleşte-te, Pământeanul ce-şi caută „MIREASA pierdută”; Veseleşte-te, cel ce o scoate de pe „tărâmul celălalt”; Veseleşte-te, PĂMÂNTEANUL ÎMPĂRAT; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 4-lea Înmulţindu-se „vrăjmaşii zmei”, CASA ÎMPĂRATULUI este

atacată, Fiii săi sunt luaţi în robie, hotarele se „rup”, străinii năvălesc şi „PLÂNSUL” se iveşte, în loc de: ALILUIA!

384

Icosul al 4-lea

Ca odinioară Profetul Ieremia, şi tu, Eminescu, „PLÂNSUL robiei noastre te-ai făcut”, care adânc s-a săpat şi a intrat până în Codrii cei mari şi pe Munţii cei înalţi, cu DOINIREA-CUVÂNTUL de Pământ:

Veseleşte-te, DOINIRE de DOR DUMNEZEIESC; Veseleşte-te, DOINIRE de Dor Pământesc; Veseleşte-te, DOINIRE de Sfântă CHEMARE; Veseleşte-te, DOINIRE de IUBIRE; Veseleşte-te, şi DOINIREA cea de „jale”; Veseleşte-te, DOINIREA, „EVANGHELIA Pământească”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 5-lea

Naşterea din „LACRIMA” ICOANEI MAICII DOMNULUI este CHIPUL IUBIRII DUMNEZEIEŞTI coborâte pe Pământ, care se face „FIUL-LUCEAFĂRUL, Făt-frumos Voinicul”, IZBĂVI-TORUL de zmeii cei ucigători, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

PLÂNGE MAICA DOMNULUI când „lumea se pustieşte”, când FIUL DUMNEZEIESC nu mai este PRIMIT pe Pământ, şi din „LACRIMILE de Taină” Luceferi şi Stele se Nasc:

Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL MAICII DOMNULUI; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL cel „Născut din LACRIMĂ”; Veseleşte-te, Luceafărul-Făt-Frumos; Veseleşte-te, Luceafărul cu INIMA IUBIRII; Veseleşte-te, Luceafărul cu „DORUL de Taină”; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL ce s-a „făcut Pământean”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

385

Condacul al 6-lea „DOR DUMNEZEIESC” este „VEŞNICA IUBIRE”, pe care

DUMNEZEU o REVARSĂ în Făpturile Sale, şi „MINUNAT” este apoi şi „Dorul Lumii” cu Chipul „Iubirii Lumii”, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

Este şi o „Iubire Curată şi Sfântă a Lumii”, care se ÎNCHINĂ ca „DAR” ALTARULUI DUMNEZEIESC, şi aşa se face „BISERICA-ÎNTÂLNIREA în ICOANĂ”:

Veseleşte-te, Iubirea ÎNTREAGĂ a Lumii; Veseleşte-te, „DORUL Întreg” pentru ALTARUL Lui HRISTOS; Veseleşte-te, DOR DUMNEZEIESC şi Dor de Făptură în

„CĂUTARE”; Veseleşte-te, DOINIREA, Cântarea „EVANGHELIEI Lumii”; Veseleşte-te, DOINIREA, „DORUL de pe CRUCEA Lumii”; Veseleşte-te, DOINIREA, „hotarul dintre VEŞNICII”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 7-lea Vremelnicia lumii a întunecat „Cerul Înstelat” şi zmeii ucigă-

tori s-au înmulţit, „şarpele cu douăsprezece capete” s-a născut şi LUCEAFĂRUL Lumii este mereu CHEMAT, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 7-lea

VINO, LUCEAFĂR Blând, şi APĂRĂ pe „FECIOARA Lumii” de „balaurul cu douăsprezece capete”, care o pândeşte necontenit să o „fure” pentru „lumea lui întunecată”:

Veseleşte-te, Nădejdea MÂNTUIRII; Veseleşte-te, Nădejdea Lui HRISTOS;

386

Veseleşte-te, Nădejdea-Sabia de FOC; Veseleşte-te, Nădejdea-Braţul cel TARE; Veseleşte-te, Nădejdea cea De-a pururea peste Lume; Veseleşte-te, NĂDEJDEA-LUCEAFĂRUL ÎNTRUPAT; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 8-lea

Dezamăgit, adesea „singur şi părăsit” rămâneai, dar „DORUL Sfânt de LUCEAFĂR” era mai TARE decât toate, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 8-lea

„GLASUL de Taină al DOINIRII” aşa s-a NĂSCUT, Izvor de „LUMINĂ de Pământ”, din „stâncă ieşit”:

Veseleşte-te, CUVÂNTUL ce se „face Lume”; Veseleşte-te, CUVÂNTUL-LUMINA dintru-nceput; Veseleşte-te, CUVÂNTUL din Care Pământul s-a plămădit; Veseleşte-te, CUVÂNTUL, INIMA Lumii; Veseleşte-te, CUVÂNTUL, „SÂNGELE de Taină”; Veseleşte-te, CUVÂNTUL-LUCEAFĂRUL ce VEŞNIC se

„face TRUP”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 9-lea

„Iubirea de Pământ” se Naşte din „LACRIMA de CER” ca „LUCEAFĂR”, şi aşa „DOINIREA-CUVÂNTUL SFÂNT al Lumii” „CARTEA Vieţii lumii” o SCRIE: ALILUIA!

387

Icosul al 9-lea DOINIREA de CER şi de Pământ mereu se CHEAMĂ şi

ÎNTÂLNIREA de Taină o doresc şi în Chipuri de Lumini Strălucesc: Veseleşte-te, CHEMAREA din VEŞNICIE; Veseleşte-te, CHEMAREA ce se „face CHIP”; Veseleşte-te, CHEMAREA, Glasul IUBIRII; Veseleşte-te, CHEMAREA, „Cel mai DORIT”; Veseleşte-te, CHEMAREA, trecerea „peste hotar”; Veseleşte-te, CHEMAREA, ARIPILE necontenitului ZBOR; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

Condacul al 10-lea LUCEAFĂRUL este CHIPUL de Taină al Lui HRISTOS

Dăruit Făpturii, „DOR de CER şi Dor Pământesc” ce de-a pururi ÎMPREUNĂ sunt şi care se ÎNTÂLNESC pe ALTARUL IUBIRII, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 10-lea

IUBIREA niciodată nu se poate „ucide” şi orice „înstrăinare” în DOINIREA de Jale se face, DOINIREA cu LACRIMI de FOC şi plâns, cu „blestem amarnic şi greu”:

Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL IUBIRII acestui PĂMÂNT; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL DOINIRII sale Sfinte; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL şi de BUCURIE şi de Jale; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL şi de BINECUVÂNTARE şi de

„blestem”; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL cel CRUCIFICAT şi ÎNVIAT; Veseleşte-te, LUCEAFĂRUL ce de-a pururi „COBOARĂ şi

URCĂ”; Veseleşte-te, Mihai Eminescu, LUCEAFĂRUL cu DORUL

de Pământ!

388

Condacul al 11-lea O, Bădiţă Mihai EMINESCU, NUMELE de ICOANĂ al

DOINIRII ROMÂNEŞTI, în codri, la izvoare, la răspântii, pe munţi, în mijlocul lumii, la Porţi de BISERICI, DE-A PURUREA te ARĂŢI ca Făt-Frumos şi LUCEAFĂR, dar şi ca „fulger şi blestem” pentru duşmanii cei răi, şi aşa şi noi Cântăm: ALILUIA!


389

Psalmul IUBIRII de DUMNEZEU

DOAMNE, aş vrea să-mi arăt IUBIREA mea pentru TINE,

Dar toate se frâng În ÎNCHINĂCIUNE!

Toate se pot spune,

Doar IUBIREA se TACE; IUBIREA se ASCUNDE,

Şi nimeni nu o ştie, IUBIREA, ÎNCHINAREA de Taină,

IUBIREA, DUMNEZEIASCA ICOANĂ.

DOINIREA IUBIRII Este singura Cântare,

IUBIREA, ce se CHEAMĂ, IUBIREA, ce se AŞTEAPTĂ,

IUBIREA, ce nu se poate uita, IUBIREA, ce nu poate muri,

IUBIREA, ce nu se poate ucide, IUBIREA, ce în sine PLÂNGE,

IUBIREA, CRUCEA VEŞNICIEI!

391

Imnul ICOANEI FIULUI I

Fericiţi, Voi, care vă Naşteţi la VIAŢĂ! Fericiţi, Voi, Părinţi, care aţi Născut Fii! Fericiţi, Voi, care v-aţi Născut ca Fii! Fericiţi, Voi, cei din Neamul SFÂNT! Fericiţi, Voi, cei din Pământul BINECUVÂNTAT! Fericiţi, Voi, URMAŞILOR Vrednici! Fericiţi, Voi, ICOANE de ÎNCHINAT!

II

CHIPUL de FIU este Însăşi Taina DUMNEZEIRII Ce şi în Făptură se descoperă, ICOANA din adânc, În care toate se Văd şi se Întâlnesc Şi toate se ÎNCHINĂ. DUMNEZEU TATĂL este IUBIREA de FIU În Braţele de DUH SFÂNT Şi FIUL este IUBIREA Absolută, IUBIREA ce nu se mai schimbă în altceva, IUBIREA ce nu se mai poate uita, Veşnicia care ia CHIP, Veşnicia ÎNCĂ O DATĂ. Prin CHIPUL de FIU Lumea s-a făcut, În CHIPUL de FIU s-a PECETLUIT Şi toate au NAŞTEREA de Taină. FIUL DUMNEZEIESC, Cel UNIC şi Absolut,

392

Se Revarsă şi în Lume, Şi aşa se Zugrăveşte încă o ICOANĂ de Taină, „MAMA cu FIUL în Braţe”, CHIPUL Lui DUMNEZEU peste Sine coborât, „Făptura cu DUMNEZEU în Braţe”.

III

Lumea prin FIUL-CUVÂNTUL s-a făcut! Adam-Omul este Arătarea CHIPULUI de FIU Şi Eva-Omul este Arătarea Chipului Naşterii. Adam nu este „androginul” ce se împarte în „două”, Ci este CHIPUL de FIU ÎNTREG Şi Taina Naşterii sale din „NOU” Este Taina „Coastei” Ce se face MAMA-Eva, „Acelaşi Trup-Naşterea Fiului-Adam”. Adam cel ÎNTREG are „Naşterea ÎNCHISĂ” Şi Eva-MAMA este însăşi „DESCHIDEREA Naşterii”. Adam cel ÎNTREG este „FECIORIA DUMNEZEIASCĂ”, Eva-MAMA este „Fecioria de Făptură”, Care în „Naşterea de FIU se ÎNTÂLNESC”. IUBIREA lui Adam nu este Femeia, Ci MAMA ce-l Naşte ca FIU, De aceea IUBIREA nu este niciodată în „doi”, Ci doar în „TREI-FIUL Născut”, IUBIREA în „BRAŢE de Naştere”, Absolutul „Încă o dată”. Adam „rămâne acelaşi” mereu,

393

Şi Eva îl Naşte de-a pururi, De aceea Adam îşi „caută Coasta-Naşterea sa” Şi Eva îşi „caută Chipul de MAMĂ”. FIUL trebuie să se „NASCĂ mereu din NOU” Şi Viaţa FIULUI este NAŞTEREA sa necontenită, Iar MAMA trebuie să-L NASCĂ pe FIU Şi în CHIPUL de FIU pe Sine să se găsească. Vai şi amar dacă Fiul se „auto-naşte”; Vai şi amar dacă MAMA rămâne chip „gol de Fiu”. Fiul ce se „auto-naşte” se „auto-desfrânează”; Femeia în „gol de Fiu” se face „femeia vampir”, Ce îl „soarbe pe Adam” fără să-l mai Nască.

IV

FIUL nu poate fi fără TATĂL, MAMA nu poate fi fără Fiul. FECIORELNICĂ este Iubirea Fiului în MAMĂ, FECIORELNICĂ este Iubirea MAMEI în Fiul, FECIORELNICĂ este Naşterea Fiului, FECIORELNIC este Fiul în ÎNTREGUL său, Doar în „auto-naştere” îşi pierde FECIORIA, Iar MAMA, în „gol de Naştere”. FIUL niciodată nu se face TATĂ şi nici MAMĂ, De aceea doar în DUMNEZEIRE este TATĂL Şi în Făptură este doar MAMĂ. FIUL se Naşte din TATĂL în CHIP FECIORELNIC; FIUL se Naşte din MAMĂ în Chip FECIORELNIC; TATĂL DUMNEZEU este Însuşi NAŞTEREA şi Zămislirea, Taina dincolo de toate.

394

În Zidirea Sa, prin DUMNEZEU TATĂL se Zămisleşte Orice Făptură, Că EL DĂ Fiinţă Creaţiei Şi prin MAMA de Creaţie se Naşte Fiul în Lume. Fiul doar „Taina sa de NAŞTERE” O „ÎNTRUPEAZĂ în MAMĂ”, Nu însuşi Fiul se „auto-zămisleşte”, Ci doar DUMNEZEU TATĂL îl NAŞTE. Vai de Fiul ce se face „tată-autozămislire”! Vai de MAMA ce nu mai „ÎNTRUPEAZĂ” Naşterea Fiului! Fiul trebuie mereu să se OGLINDEASCĂ În „NAŞTEREA Sa de Fiu” Nu în „auto-chipul de Fiu”, De aceea, doar în CHIPUL TATĂLUI DUMNEZEU Fiul se „DESCOPERĂ ca CHIP de Fiu” Şi în MAMĂ Fiul de asemenea Se Oglindeşte doar ca „Naştere de Fiu”, Nu ca Însuşi Fiu. Fiul nu se Oglindeşte în MAMĂ, Că MAMA Oglindeşte doar „Naşterea Fiului”, Nu pe Fiul Însuşi. Căderea în „păcat”, „Despărţirea” Făpturii de DUMNEZEU FĂCĂTORUL A „golit” pe Omul Adam de „Naşterea sa” Şi l-a lăsat ca „auto-chip”, De aceea „Omul blestemat” Îşi „caută NAŞTEREA sa” în “auto-chipul său” Sau în „însăşi MAMA”. Prin păcat Omul nu se mai „NAŞTE din NOU”, Ci „moare după Naştere”,

395

Şi toată Viaţa Omului este În „căutarea NAŞTERII din NOU”, Dar nu o mai găseşte, Că aceasta doar în „OGLINDIREA în DUMNEZEU” Se face, Şi aceasta este oprită de păcat.

V

Fiule-Om, Fii Vrednic CHIP de FIU DUMNEZEIESC! Ieşi din „păcat”, Devino un SFÂNT! MAMĂ-Făptură, Fii „NAŞTEREA de FII”, Ieşi din „păcat”, Devino o SFÂNTĂ! Fiule-Om, „NAŞTE-te mereu din NOU”, Că doar aşa nu te mai „auto-naşti în păcat”, Că Viaţa este „Veşnica NAŞTERE din NOU”, Fără să „mori de fiecare dată”, Trecând doar din „NAŞTERE în NAŞTERE” neîncetată, Ce doar prin DUMNEZEU se face.

VI

Fiul-Om Trebuie să-şi „scoată” Chipul de Fiu În „Mâini şi în Ochi”, Să-şi ARATE INIMA ca SOARE pe Piept Şi niciodată „în piept ascunsă”,

396

Că Fiul este „ARĂTAREA CHIPULUI TATĂLUI DUMNEZEU”, Nu este „auto-arătarea”, absorbirea în sine Unde se face amăgirea De „auto-divinizare”. Fiul nu are Inimă de „auto-Fiu”, Ci doar INIMĂ de ÎNCHINARE faţă de TATĂL! INIMA Fiului Nu „bate înlăuntru”, Ci în „OCHII IUBIRII ÎNCHINATE”, În Mâini şi în „RIDICARE de DĂRUIRE”, Pe ALTAR de LITURGHIE, PRESCURĂ de ÎMPĂRTĂŞIRE! MAMA-Făptură Are în schimb „DOUĂ INIMI”, Una „înlăuntru de MAMĂ” Şi alta de „FIU, ca NAŞTEREA Fiului”.

VII

Fiul este FECIORIE Veşnică Dacă se „NAŞTE mereu din NOU” prin DUMNEZEU, Şi MAMA este FECIORIE Veşnică Dacă se „NAŞTE mereu din NOU” Prin CHIPUL „NAŞTERII FIULUI Lui DUMNEZEU”. Făptura-Om are MENIREA Să NASCĂ CHIPUL Lui DUMNEZEU În Proprie Făptură.

FIUL Îl are deja NĂSCUT în Sine, Trebuie doar Să-L facă „ALTAR de ÎNCHINARE”; Mama-Făptură este „LOCAŞ-BISERICĂ” Pentru LITURGHIA ALTARULUI FIULUI.

397

MAMA-Făptură este o SFÂNTĂ Dacă mai ÎNTÂI se face „BISERICA ALTARULUI FIULUI Lui DUMNEZEU” Şi apoi „Casa Naşterii de Fii de Făptură”, Şi dacă le face pe „amândouă” Devine de „DOUĂ ori SFÂNTĂ”. Fiul fără ALTARUL NAŞTERII din NOU Este „gol în afară şi păcătos”; MAMA-Făptură fără „BISERICA ALTARULUI” Este „goală înlăuntru şi păcătoasă”.

VIII

O, Neam şi Pământ de Făptură, Dezleagă-ţi „blestemul” amar! Doar Fiii şi Fiicele tale Pot rupe „legăturile de taină rea”! Nu-ţi distruge ALTARELE de NAŞTERE de Fii, Nu-ţi opri MAMELE să NASCĂ BISERICI şi „Case de Făptură”, NAŞTE-te mereu din NOU, Ca să TRĂIEŞTI în Veşnicie!

399

INIMA VEŞNICIEI

Taina Creştină a Vieţii VEŞNICE este Taina „ÎNTÂLNIRII cu DUMNEZEU”. Să-L VEZI pe DUMNEZEU este insuficient; să-L ÎNTÂLNEŞTI tu direct şi Personal este totul. În sens Creştin nu este „absorbirea-contopirea” cu DIVINUL, ci ÎNTÂLNIREA FAŢĂ către FAŢĂ. Noi ÎL ÎNTÂLNIM pe DUMNEZEU în Viaţa noastră prin diferitele ocazii „excepţionale”, prin deosebirile noastre între Bine şi rău, prin convingerile noastre tot mai multe asupra PREZENŢEI DUMNEZEIEŞTI.

Cei Sfinţi ajung la o ÎNTÂLNIRE directă cu DUMNEZEU. Este o „Mistică a zisei Vederi a LUMINII HARICE DIVINE”,

dar ÎNTÂLNIREA Sfinţilor este de altă modalitate. Este o „ÎNTÂLNIRE zis contemplativă”, dar este şi o „ÎNTÂLNIRE ACTIVĂ-LITURGICĂ” pe care o au în general Credincioşii şi îndeosebi SFINŢII.

Fiecare ÎNTÂLNEŞTE pe DUMNEZEU cu „propria” sa „Întâlnire” şi Îl Vede cu propria lui Vedere.

Se vorbeşte de Taina unei „INIMI a VEŞNICIEI”, pe care o au în primul rând SFINŢII.

DUMNEZEU este pretutindeni, dar fiecare ÎL ÎNTÂLNEŞTE după „capacitatea sa proprie de Sfinţenie şi Credincioşie”.

HRISTOS este Taina „ÎNTÂLNIRII cu DUMNEZEU”, că prin BOTEZ noi primim „PLĂMADA INIMII VEŞNICIEI”, pe care apoi noi o CREŞTEM până la „ALTARUL VIU al ÎNTÂLNIRII cu DUMNEZEU”.

Ca să poţi ÎNTÂLNI pe DUMNEZEU, trebuie să te faci „ALTAR de ÎNTÂLNIRE”, pe care să se facă acel „COMUN-ÎNTÂLNIRE” între tine şi DUMNEZEU, acel ICONIC al VEŞNICIEI.

400

SFINŢII au CRESCUT tocmai acest ALTAR-INIMĂ VIE de VEŞNICIE, unde DUMNEZEU se ÎNTÂLNEŞTE permanent, de unde nu mai pleacă, unde RĂMÂNE pe VEŞNICIE cu tine şi tu cu EL. ÎNTÂLNIREA este mai mult ca simpla Vedere!

401

Bibliografie selectivă

Acatistier, Institutul Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 2006;

Păcurariu, Mircea, Pr. Prof., Sfinţii Daco-Romani şi Români, editura Mitropoliei Moldovei, Iaşi, 1994;

Vieţile Sfinţilor, Arhimandrit Ioanichie Bălan, Mânăstirea Sihăstria, Neamţ, 2005;

Vornicescu, Nestor, Mitropolitul, Antologie Aghiografică Românească, editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1994.

403

Cuprins Antologie Aghiografică Românească ............................................ 5

Prefaţă .......................................................................................... 7

SINAXARUL SFINŢILOR ROMÂNI

Acatistul PREASFINTEI TREIMI .............................................. 17

Acatistul ÎNVIERII..................................................................... 31

Acatistul IUBIRII de DUMNEZEU ............................................ 39

Acatistul Tuturor Sfinţilor Români .............................................. 45

Acatistul ICOANEI MAICII DOMNULUI, nezugrăvită de mână ...................................................................................... 55

Acatistul Sfântului Cuvios Neofit cel Mare, purtătorul de ICOANĂ .................................................................................... 61

Acatistul Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop .............................. 69

Acatistul Sfântului Ierarh Iosif de la Partoş ................................. 79

Acatistul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul ................................... 89

Acatistul Sfintei Cuvioase Maici Paraschiva ............................... 99

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea ........ 109

Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov ........... 119

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ ........................... 131

404

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul ........................ 141

Acatistul Sfântului Cuvios Antonie Rugătorul, de la Iezer-Vâlcea ...................................................................................... 153

Acatistul Sfântului Apostol Andrei ............................................ 163

Acatistul Sfintei Muceniţe Filofteia ........................................... 173

Acatistul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul ............................... 183

Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfinţit .......................... 195

Acatistul Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana ......................... 205

Acatistul Sfinţilor Cuvioşi Casian şi Gherman .......................... 211

Acatistul Sfântului Ierarh Calinic Cernicanul ............................ 219

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Sava Gotul ........................... 231

Acatistul Sfinţilor Ierarhi Mărturisitori Iorest şi Sava ............... 239

Acatistul Sfântului Neofit Pustnicul din Stânişoara-Cozia ......... 249

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Valahul ................................. 259 Acatistul Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel ............................... 267

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ........... 277

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ ........................ 287 Acatistul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi ........................ 297

Acatistul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare ............................. 307 Acatistul Sfântului Cuvios Ioan Hozevitul................................. 317

Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla .......................... 327

Acatistul Sfântului Ierarh Nifon, Mitropolitul Ţării Româneşti ................................................................................ 337

Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni ....................................... 347

Acatistul Pomenirii Veşnice ...................................................... 357

405

Acatistul Sfântului Înger Păzitor ............................................... 367

Acatistul Pocăinţei .................................................................... 373

Acatistul Poetului Neamului ROMÂNESC, Mihai Eminescu ........ 379

Psalmul IUBIRII de DUMNEZEU ............................................ 389

Imnul ICOANEI FIULUI.......................................................... 391

INIMA VEŞNICIEI .................................................................. 399

Bibliografie selectivă ................................................................ 401

prima ediție (2000) a fost tipărită cu binecuvântarea ... · prima ediție (2000) a fost...

Documents