ed civ_12

7/18/2019 ed civ_12

http://slidepdf.com/reader/full/ed-civ12 1/128

Educația civică

Manual pentruclasa a XII-a

7/18/2019 ed civ_12


2

aseta tehn că

7/18/2019 ed civ_12


3

7/18/2019 ed civ_12


Cuprins

Modulul I. Omul – fiin ă socială ............................................................................ 5

1. Unitate în diversitate ...........................................................................................62. Valori naţ onale – valori europene 93. Interculturalitate ş multiculturalitate. Dialog intercultural. 2. Nevoia de toleranţă în societate ...................................................................16

5. Persoana și exercitarea calităţ i de cetăţean. ............................................206. et ţen e proact v 237. Cetăţenia şi alegerile .........................................................................................268. Evaluare .................................................................................................................30

Modulul II. Legea – instrument de protecţie a persoanei ...............31

1. Dreptul penal. Noţiuni generale ...................................................................322. Infracţiunile și cauzele ei. Victimele infracţiunii 353. Pedeapsa penală și tipurile ei. ....................................................................... 0. Noţiuni generale despre procesul penal.

Persoanele implicate în procesul penal 44. nstan ele de judecată care examinează cauzele penale 49

6. Contravenţia administrativă.Deosebirile dintre contravenţie și infracţiune .........................................55

7. Sancţiunile contravenţionale 59

8. Sfatul de drept și perspectiva europeană a Republicii Moldova .......659. Evaluare .................................................................................................................68

Modulul III. Viaţa și sănătatea – valorilor personale și sociale ....69

1. Impactul normelor morale și al legii asupra sănă ăţ ...........................702. Dreptul la ocrotirea s n ţ drept fundamental 73. Viaţa și conflictul de valori ..............................................................................78. Eutanasia și eugenetica – dilemă etică .......................................................82

5. n atea personal ș social - condi ii a calit ţ i genofondului 866. Biodiversitatea umană - continuitatea genofondului pe glob ...........907. Sănă atea și inovaţ ile medicinii moderne .................................................98. Evaluare 98

Modulul IV. Creșterea personală și orientarea pentru car eră ....99

1. Pilonii liberii iniţiative. raportul cererii cu oferta 1002. Iniţierea unei afaceri – factori de risc și de succes ................................1033. Învăţare permanentă. .....................................................................................107

. Alternative educaţionale și profesionale .................................................1105. Alegerea profesiei în condiţiile economiei de pia 1146. Egalitatea de șanse pentru creșterea profesională ...............................1187. Elaborarea proiectului de carieră ................................................................1218. Evaluare 128

7/18/2019 ed civ_12


OMUL – FIINŢĂ SOCIALĂ

odu lu l 1

Studiind acest modul, vei explora și descoperi:

› Cu

›

›

›

›

›

7/18/2019 ed civ_12


6

Motto:

„Teritoriul comun al europeniloreste cultura”.(Paul Valéry)

Temă: Unitate în diversitate

1. Exprimă-ţi opinia asupra diversităţiiex stente n comun tatea ta. Cum crez ,aceasta are un rol benific sau malefic?

2. Comentează afirmaţia lui Paul Valéry

3. Propune un slogan pentru imaginea alăturată.

Unitate – însuşirea a tot ce constituie un întreg indivizibil.

Diversitate – caracterul sau însuşirea a ceea ce este divers; varietate, felurime.

Societatea secolului XX este un spaţiu al diversităţii etno-culturale, religioase, so-ciale, economice și politice. Unitatea în diversitate este un fenomen care constituie olegătură armonioasă a amalgamului de identităţi multiple a persoanei şi comunităţilor.Cel mai des această s ntagmă este utilizată începînd cu anul 2000, ca motto al UniuniiEuropene, care menţionează că europenii s-au unit pentru a promova pacea şi pros-peritatea, acceptînd totodată să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiţiile şi limbileatît de diverse ale continentului nostru.

Numeroase proiecte de unificare a continentului european, cu scopul de a asigurapacea şi prosperitatea acestei regiuni, au existat de-a lungul timpului, dar abia dupăcel de-al Doilea Război Mondial s-au putut pune bazele acestei construcţii unice, cedăinuie de mai bine de 50 de ani şi care a cunoscut un continuu proces de extindereşi consolidare. Acum vorbim de o Uniune Europeană cu 27 de state-membre, cu tra-tate, nst tuţii, politici, valori şi simboluri comune care, fiind atît de diversă, a reuş t

să găsească repere comune ce au fă cut-o mai puternică, mai prosperă şi mai atracti- vă pentru toţ cetăţenii statelor din regiune. Această uropă fascinează, obsedează şconstituie un adevărat model de urmat pentru celelalte state europene, inclusiv pentruRepublica Moldova. Care a fost acel nucleu unificator al diversităţii europene?

Europa și-a realizat unitatea în jurul unor valori ideologice esenţiale şi acceptatede către toţi: democraţia, libertatea, drepturile omului, pluralismul, economia liberă de

piaţă. Totodată Europa şi-a clădit o identitate comună prin intermediul culturii, cares-a constituit de secole prin contribuţia reţelei de universităţi medievale, care aveau în-tre ele relaţ ce nu cunoşteau frontierele. Filosofii ş savanţ care, începînd cu secolulal XIV-lea, au străbătut Europa în lung şi-n lat, au contribuit la răspîndirea unor ideiiş cunoşt nţe comune. De asemenea, arta a trasat frontierele Europei mai mult decîtarmele şi tratatele. Fiecare stat al Europei se poate mîndri cu o contribuţia adusă ladezvoltarea ştiinţei şi culturii acestui continent.

7/18/2019 ed civ_12


7

Ideea de integrare europeană este deseori confundată cu tendinţa de a se suprapune ş m-pune integral. S-ar părea că noua identitate culturală europeană ar avea misiunea de asimilareşi ar defavoriza cultura şi identitatea micilor state, precum cea a statului nostru care și-ar pier-de astfel, prin intregrare, autenticitatea. n realitate, integrarea europeană, în baza principiilorenumerate, nu asimilează culturile şi tradiţiile naţionale, ci le încurajează să se dezvolte şi să-şi

păstreze patrimonial, pentru ca toate generaţiile viitoare să ştie cine sînt şi de unde vin.Repere valorice care stau la baza unităţii europene sînt comune ş soc etăţii din RepublicaMoldova, dar nu sînt ntru totul valorificate în mediul cotidian, comportamental al fiecăru ce-tăţean. Modul în care fiecare din noi nţelege şi respectă aceste valori contribuie la dezvoltareaşi consolidarea societăţii civile. Problema societăţii contemporane constă în faptul că oamenii,în tendinţa de a se autoafirma, uită să accepte alte idei, opinii, viziuni şi ajung la confruntare.

nitatea în diversitate nu trebuie să fie doar un slogan politic, ea trebuie să devină re-per comportamental al fiecăruia în societate, deoarece caracteristicile primordiale carestau la baza diversităț într-o societate sînt: respectul pentru libertate, democrație, egalita-

te, apartenență, demnitate, toleranță, integritate, protecție și solidaritate. Numai aşa potsupravieţui societăţile contemporane multiculturale.

Diversitatea se conturează prin originalitatea individuală, dar construirea unei unități, aunei societăți bazate pe diversitate, necesită un suflu plin de căldură sufletească, imaginație,ambiție, nevoia de împărtășire pornită de la o temelie comună, care a fost promovată încă de versetele biblice: „Faceţi-mi bucuria deplină, şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gînd”

(Filipeni 2:2) Astfel, în colectivitate avem nevoie de apartenență, coeziune și stabilitate, careuneşte într-o coeziune puternică diversitatea pe care o reprezintă fiecare din noi.

1. Defineşte cu ajutorul textului sintagma nitate n diversitate

2. Descrie caracteristicile primordiale care stau la baza unei societăţi consolidatepe baza principiului unitate în diversitate.

3. Realizează o scriere reflexivă cu privire la unitatea în diversitate a comunită ii

în care locuieşti, pornind de la afirmaţ ile politicianul ceh Vaclav Havel: „Pacea, parteneriatul şi cooperarea sînt posibile numai ntre cei care ştiu cine sînt.

Conşt nţa identităţii proprii este condiţia de bază a or că ei relaţii bune cu cineva .

4. Cercetătorul Hagen Schulze în lucrarea Stat naţ une n stor a europeană,scria: „Europa nu s-a aliat niciodată pentru ceva, ci doar impotriva a ceva.Unitatea Europei se face simţită mai ales în defensiva comună împotriva unui pericol comun, imaginar sau real, iar dacă primejdia dispare, dispare şi unitatea.

potr va cu trebu a să se unească Europa la sf tul secolulu XX?... Oferiţi unrăspuns relevant la întrebarea lui Hagen Schulze.

1. Analizează atent fragmentul de text şi formulează un argument în patru paşiprin care să-ţi exprimi atitudinea faţă de unitatea în diversitate a Europei.

7/18/2019 ed civ_12


8

uropa se constru eşte. ată o mare speranţă, care se va înfăptui numai dacă se vaţine cont de istorie: o Europă fară istorie ar fi orfană ş nenoroc tă. Pentru că ziua de astăzse trage din cea de ieri, iar ziua de mîine este rodul trecutului. Un trecut ce nu trebuie săparalizeze prezentul, ci să-l ajute să fie diferit în fidelitate şi nou în progres. Între Atlantic,

sia şi Africa, Europa noastră există cu adevărat de o vreme extrem de îndelungată, desenată

de geografie şi modelată de istorie, încă din timpurile în care grecii i-au dat numele pe careîl poartă. Viitorimea trebuie să se spr ne pe aceste moşten r care, încă din Antichitate,ba chiar din preistorie, au îmbogăţit Europa treptat, fă cînd-o extraordinar de creativă înunitatea şi diversitatea ei, inclusiv într-un context mondial mai amplu.”

(Jacques Le Goff, colecţiei Construcţia Europei)

2. Analizaţi studiul de caz şi argumentaţi-vă opinia de ce avem nevoie dediversitate într-o societate pornind de la nevoile și dorinţele umane.

3. Aduceţi și alte exemple cotidiene în care avem nevoie de diversitate într-osocietate.

4. Apreciaţi descrierea oferită de o elevă şi propuneţi propria reflecţie laaceastă temă:

„Diversitatea este frumuseţea unicităţ i, a incertitudinii, a perspectivei. Este ceea ceîmi dă posibilitatea să aleg, să ascult, să-mi schimb părerea, să împărtaşesc, să creezalternative, să nu mă plictisesc. Diversitatea înseamnă a privi un ră sărit de soare şi a

ş i că el este în acelaş timp un apus pentru altcineva, a spune albastru şi a mă gî di laeci de nuanţe de albastru, a fi diferit şi a înţelege că lumea noastră e diversă numai prin

faptul că fiecare dintre noi are un chip unic.”Florina

1. Elaboraţi un filmuleţ video de 7 minute, unde să evidenţiaţi elemente carevă par că ţin de diversitate în localitatea în care trăiţi.

2. Realiza i un pliant informativ pentru elevii din şcoală la tema Un tate în diversitate.

3. Prezentaţi tradiţiile de sărbătorire a Crăciunului, Paştelui, Zilei Recoltei, ş.a. în diverse ţări sau diferite zone ale ţării. Care sînt valorile care stau la bazaacestor tradiţii.

Imaginează-ţi că mergi în clubul tău preferat cu cei mai buni pri-eteni și dansaţi pe muzica albumului vostru preferat și vă distraţi atîtde bine, încît aţi putea să faceţi aceasta pînă la răsăritul soarelui. Unsentiment foarte tare, nu-i așa?! Acum imaginează-ţi că faceţi acestlucru în fiecare săptămînă... Ţi-ar plăcea, nu-i asa?

Dar imaginaţi-vă că acum veţi face asta în fiecare zi, în fiecare noaptedin restul vieţii voastre. În fiecare noapte vei merge în același club cuaceiași oameni și veţi dansa pe muzica aceluiași album. Și oricît ţi-arplăcea Rihanna, Maroon 5, Lady Gaga sau Michael Jackson, să asculţi doar muzica unuiadintre ei sau a artistului tău preferat, oricare ar fi acesta, te-ar înnebuni pînă la urmă.

7/18/2019 ed civ_12


9

1. Explică prin cuvinte proprii termenul de valoare.

2. Identifică valorile enumerate în imagine.

3. Care dintre valorile din imagine reprezintă valorile tale personale?

Valori naţionale – valori europene

Deminate umană – Valoare general umană caracteristică tuturor oamenilor de la naștere, care este inalienabilâ. Fiecare om este egal

în demnitatea sa cu ceilalţi, ceea ce inseamnă că fiecare dispune de posibilităţi egale și este vrednic de atitudine binevoitoare și de

încredere, indiferent de trăsătur ile sale caracteristice.

Valori naţionale – Sînt principiile, elementele de tradiţie, manifestările și proprietăţile unei naţiuni create de-a lungul istoriei, prin

care s-a afirmat și consolidat cunoștinţa naţională.

În soc etatea contemporană fiecare persoană, familie, comunitate are la bază un s s-tem de valori. Ele reprezinta acele principii care stau la baza acţiunilor persoanelor, orien-tîndu-le activităţile, părerile şi felul de a aborda anumite situaţii. Valorile nu sînt aceleaşiîn interiorul unei comunităţi mari, cum ar fi populaţia unei ţări. Ele diferă în funcţie demai mulţi factori, printre care nivelul de educaţie, vîrstă, mediul de rezidenţă etc. Valorilenu sînt impuse politic, ci se formează în t mp ş reprez ntă principii la care aderă ma o-ritatea populaţ e . xperienţa amară a celui de-al Doilea Război Mondial i-a învăţat peeuropeni cît de fundamentală este acceptarea valorilor comune. Sistemul valoric europeaneste bazat pe trei concepte de bază: libertate, solidaritate şi respect reciproc.

Libertatea este un corolar al păcii, unității și egalității. Libertatea este, deopotrivă,o valoare personală şi una colectivă. Toţi oamenii doresc să fie liberi, în ceea ce pri- veşte gîndirea şi manifestările propriei personalităţi. O societate care luptă pentru de-

mocraţie, luptă și pentru libertate. Permisiunile personale, politice și economice carene fac să ne simţim liberi sînt, în majoritatea cazurilor, rezultatul interacţiunii sociale,al relaţiilor cu ceilalţi oameni, astfel libertatea noastră se limiteaza acolo unde începelibertatea celuilalt.

e

7/18/2019 ed civ_12


10

Solidaritatea constituie echilibrul necesar al libertății, întrucît exercitarea abu-zivă a unei libertăți este întotdeauna în detrimentul altcuiva, adică solidaritatea celuicare are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cumai puţine şanse. stfel societatea face marele salt de la modelul de dezvoltare învingă-tor-învins la modelul prin care toată lumea are de cîştigat.

Respectul se manifestă prin atitudinea sau sentimentul de apreciere, stimă și considerațiefață de o altă persoană, o idee sau o instituție. Această valoare promovează respect pentrudiversitate și interculturalitate, egalitate de șanse, nediscriminare, incluziune.

Sistemul de valori europene se regăseşte şi în spaţiul naţional. Pentru a identifica valorile noastre naționale, vom apela la constituția țării, în care este stipulat că RepublicaMoldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi liber-

tăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic repre-zintă valori supreme şi sînt garantate. La toate acestea e bine să mai adăugăm și pe celecare țin de tradițiile noastre, spre exemplu obiceiuri practicate la anumite sărbatori, care

au o încărcătură valorică şi istorică specifică spațiului nostru. Prin această combinaţieobținem un bogat tezaur al valorilor noastre naționale.

ctualmente, statul Republica Moldova dorește să adere cu valorile sale naționale lacele europene. Spațiul european constituie un garant al unei atmosfere de deplină armo-nie, al toleranței și înțelegerii, al egalității de șanse, al multiculturalismului. Pe de altăparte, promovarea, ocrot rea și perpetuarea valorilor naționale, a tradițiilor culturale șsociale specifice fiecărui stat, reprezintă o prerogativă importantă a comunităţii europe-ne. Valorile naționale, în această ordine de idei, reprezintă contribuția pe care statele o

aduc spațiului cultural, social și politic european. Modul în care un popor își percepe dinperspectivă istorică valorile naționale modelează ercepția apartenenței la familia euro-peană Această circumstanță impune sporirea eforturilor de întărire a coeziunii societale,de intensificare a dialogului dintre comunitate, stat ș soc etate ș , nu în ultimul rînd, deidentificare a noi perspective pentru o Europă multiculturală.

1. aţi o structură a textului, formulînd cîte o idee principală pentrufiecare aliniat.

2. Completati diagrama Venn cu trăsăturile caracteristice relevante:

3. Enumeraţi şi caracterizaţi pe scurt cele mai importante valori europene.Asiguraţi-vă că lista are cel puţin 3 valori.

Valori naționale Valori europene

Comune

7/18/2019 ed civ_12


11

4. Imaginaţi-vă că sînteţi un ghid. Care valori ale partimoniului naţional cre-deţi că ar trebui sa fie vizitate de orice oaspete care vine în ţara noastră?

1. Studiaţi cu atenţie documentul de mai jos şi evaluaţi rolul valorilor din acestarticol în viaţa personală.

„Uniunea se bazează pe valorile respectării demnităţii umane, a libertăţii, a democra-

ţiei, a elgalităţ i, a statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv

drepturile persoanelor aparţinî d minorităţilor. Aceste valori sînt comune statelor-mem-

re într-o societate prin pluralism, toleran ă, justiţie, solidaritate şi nediscriminare”.rticolul I-2: „Valorile Uniunii”

2. Analizaţi studiul de caz şi propuneţi 3 modalităţi de organizare a evenimen-tului, în care s-ar reflecta atît valorile naţionale, cît și cele europene.

Doi tineri îndrăgostiți au hotarăt să se căsătorească. Tînăra provine dintr-o familie

înstărită din Republica Moldova, care la fiece sarbătoare promovează valorile culturale ale

poporului nostru. Tînărul este de origine engleză, și la rîndul său face parte dintr-o famile

ce provine din aristocrați, care sînt foarte calculați, rezervați și transmit sistemul de valori

ale familiei sale încă din strămoși. Aceste două familii sînt foarte bucurose pentru copiii lor,

însă cu toții urmează să treacă printr-o etapa complicată de organizare a acestui eveniment

care generează de multe ori contraverse – nunta.

3. Argumentează cum influenţează valorile naţionale viaţa ta actuală şi ceaviitoare.

4. Decideţi care elemente simbolice sau materiale trebuie să le întruneascăpatr mon ul une naţ un . Ș patr mon ul european?

1. Urmăriţi timp de o săptămînă știrile din mass-media și duceţi o evidenţă anoutăţilor în care sînt promovate valorile naţionale și europene. Elaboraţi înbaza informaţiei acumulate un poster și afișaţi-l în holul școlii.

2. Elaborează un eseu despre valorile universale ale comunităţii tale, pornindde la ideea exprimată de Desmond Tutu: „Condi ia mea umană se î pleteştecu a ta, întruc t doar mpreună ne putem manifesta ca oameni.

3. Analizaţi articolul de mai jos şi realizaţi în grup un calendar cu 12 pagini în care

să prezentaţi valorile comunităţii europene însoţite de imagini şi de scurtă

descriere.

„Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie,

egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităţilor.Valorile sînt comune statelor-membre într-o societate în care prevalează pluralismul,nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi”.(Constituţia Europeană, art. 2).

7/18/2019 ed civ_12


12

Interculturalitate şi multiculturalitate.Dialog intercultural.

Motto:

„Respectul pentru varietatea culturilor și dreptul lor ne-stânjenit de afirmare, expresie și promovare este unadin marile achiziţii ale secolului nostru și o preţioasămoștenire pentru cel viitor.”

Mircea Maliţa

1. Aţi comunicat vreodată cu reprezentaţi aialtor culturi? Cum a fost?

2. Consideraţi valoroasă pentru voi aceastăexperienţă? De ce?

3. Explicaţi conexiunile existente între temalecţiei şi motto-ul de mai sus.

4. Exprimaţi mesajul despre multiculturalitatepe care îl transmite imaginea alăturată.

Multiculturalitatea – reprezintă convieţuirea diverselor grupuri socio-

culturale într-un spaţiu social dat, coexistenţă istoric determinată şi

în general paşnică, care nu-şi propune în mod necesar realizarea de

schimburi culturale, ci interacţionează firesc în procesul coexistenţei şi

dezvoltării sociale.

Interculturalitatea – reprezintă relaţia de interacţiune şi cooperare con-

tinuă a diverselor grupuri culturale, etnice, religioase etc. Relaţiile

acestea sînt determinate de schimbul cultural şi de intercunoaştere

în contextul grijii faţă de menţinerea specificului fiecărei comunităţi.

E suficient să dai drumul la radio sau la televizor, ori să navighezi pe Internetpentru ca lumea, cu diversitatea ei culturală, să te copleșească , iar termenii de multi-culturalitate şi interculturalitate au devenit de uz frecvent în societatea contemporană,

care prin specificul ei înglobează aceste caracteristici.Într-o societate multiculturală diferite culturi, minorităţi naţionale trăiesc îm-preună, dar fără a avea contacte constructive și realizări comune. Multiculturalitatea

7/18/2019 ed civ_12


13

se referă la coexistenţa într-un spaţiu fizic comun a diferitor grupuri socio-culturale,fără să-și propună explicit să comunice și să coopereze sau să stabilească în mod in-tenţionat și planificat relaţii de schimb cultural și cunoaștere reciprocă. În asemeneasituaţii, coexistă mai multe culturi, fără a avea conflicte, dar și fără a construi relaţiidurabile de cooperare.

Pe teritoriul Europei multiculturalitatea este dată de însumarea culturilor tuturorpopoarelor care o alcătuiesc. La nivel naţional diversitatea este dată de imigranţi şi deminorități, aceștia generînd aspectul de multiculturalitate. Atunci cînd vorbim despremulticulturalitate, vorbim despre unitate şi diversitate. Diversitatea este esenţa multi-culturalităţii, ea ne prezintă diferenţele dintre culturi şi totodată frumuseţea de a legăsi în acelaşi loc. Astăzi multiculturalitatea se bazează pe toleranţă, susţinere şi plă-cerea de a te vedea înconjurat de un tumult de idei, concepte, credinţe şi personalităţiformate de medii culturale diferite.

Multiculturalitatea o întîlnim oriunde am privi sau la orice conversaţie am lua

parte. Adevărata multiculturalitate o regăsim în interiorul nostru. Ea reuşeşte să pă-trundă în sufletul nostru prin intermediul artei şi al muzicii. Omul de astăzi este alcă-tuit dintr-un amestec de influenţe provenite din cultura şi modul de viaţă al celor careîl înconjoară şi, de cele mai multe ori, aceştia provin din etnii diferite şi au principiicare sînt caracterizate prin diversitate.

Într-o societate interculturală diversitatea este văzută ca un lucru pozitiv pentrudezvoltarea socială, politică și economică. Comunităţile interculturale sînt grupuri et-nice, religioase care trăiesc în același spaţiu, întreţin relaţii deschise, interacţionează în

sensul recunoașterii mutuale, al respectării valorilor și tradiţiilor celorlalţi, a moduluide viaţă al fiecăruia.Circulaţia liberă a cetăţenilor, utilizarea pe scară largă a mijloacelor de comunicare

în masă și multimedia, precum și fenomenele migraţiei din ultima perioadă au generatformarea unor societăţi de tip puzzle, în care elementele culturii autohtone se îmbinăsubtil cu aspecte ale culturii altor grupuri. Oamenii nu mai pot fi centraţi doar pe pro-pria identitate, pentru că aproape în fiecare istorie personală a intervenit ceva sau cinevadin altă religie, naţionalitate, etnie. Majoritatea din noi sîntem produsul unor societăţimixte, în care nici nu se mai știe exact cine a lansat o idee, o tradiţie, un proverb, un felde mîncare etc.

Interculturalitatea implică înţelegerea, aprecierea și valorizarea culturii proprii,precum și respectul bazat pe o informare autentică și pe interes activ faţă de cultura ce-lorlalte etnii. Aceasta duce la preţuirea altor culturi, nu doar prin aprobarea acestora, ciși prin încercarea de a distinge în ce fel o anumită cultură poate fi izvor de valori pentrumembrii ei, dar și pentru reprezentanţii altor grupuri culturale.

xpres a dialog intercultural este o sintagmă vehiculată relativ recent. Firește, întoate epocile, exponenţii unor culturi diferite au comunicat între ei, dar această re-

laţionare purta un caracter limitat. Actualmente, comunicarea interculturală este unfenomen generalizat, o experienţă pe care, într-o anumită măsură, o trăiește fiecare

7/18/2019 ed civ_12


14

om. Dialogul intercultural presupune interacţiunea directă între oameni de diferiteculturi şi implică mult mai mult decît înţelegerea normelor unui grup, ea presupuneacceptarea și tolerarea diferenţelor, interacţiune, schimb, deschidere, reciprocitate, so-lidaritate obiectivă.

Societățile europene actuale, plurale din punct de vedere etnic și cultural, dar și

din perspectiva identităților și a intereselor, constituie arena conviețuirii unui spectrudivers de etnii și popoare, care nu întodeauna întrețin un dialog intercultural. În acestecondiții, procesul de dezvoltare a dialogului intercultural presupune interacțiuneadintre aceste popoare în baza unor principii universal valabile precum toleranța,respectul și colaborarea prin parteneriate solide între reprezentanții comunitățiloretnice ce rezultă în produse și servicii utile pentru toți membrii comunității, încreativitate, inovație, dezvoltare personală și comunitară.

1. Definiţi termenii de multiculturalitate, interculturalitate şi dialogintercultural, utilizînd informaţia din text.

2. Comentează înţelesul afirmaţiei: „Descoperirea altora înseamnă descoperirearelaţiilor, și nu a barierelor.

3. Explicaţi cum se poate trăi simultan în armonie cu modele culturale diferite?Cum interacţionează între ele diferite culturi?

4. Elaboraţi un slogan pentru multiculturalitate şi

interculturalitate. Alegeţi pentru fiecare sloganun logo din imaginile alăturate.

5. Care este valoarea comunicării pentru societatea multiculturală?

6. Felul în care ne definim depinde și de modul în care percepem contextulsocial, istoric și cultural în care trăim și ne dezvoltăm. De vreme ce toţi oa-menii seamănă unii cu alţii, dar, în același timp, sînt diferiţi, pentru o analizăpertinentă a problemei în cauză, răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care sînt elementele identitare specifice unei persoane?) Care sînt elementele identitare specifice membrilor unui grup?

c) Care elemente ale identităţii sînt universale (comune tuturor oamenilor)?7. Analizează situaţia din comunitatea în care locuiește și răspunde la urmă-

toarele întrebări:

a) Cum interacţionează și se influenţează reciproc culturile din comunitate?) Cît de acceptate sînt diferenţele cultural în localitate?

7/18/2019 ed civ_12


15

c) Care sînt caracteristicile esenţiale ale culturii naţionale ce se manifestă încomunitate?

1. În lucrarea sa „Amintiri” Ioan Slavici menţiona: „Nu trăiau românii împreună,ci alăturea cu ceilalţ i, ce-i drept în bună pace, dar nu mpreună”.

a) Care este diferenţa între „împreună” şi „alăturea”? Ilustraţi această diferenţărintr-o schemă, desen sau pantomimă.

b) Care din sintagmele de mai sus exprimă esenţa multiculturalităţii şi carea interculturalităţii? De ce?

c) Comentaţi sintagma „Pace şi bună înţelegere” în contextul societăţiiu ticu tura e n care trăiţi.

d) Cum a i construi rela iile tr-o familie interculturală

2. Argumentaţi utilitatea dialogului intercultural în relaţiile de colaborare.

3. Realizaţi o scriere reflexivă în care să vă exprimaţi opinia, pornind de lacitatul:

„Descoperirea altora înseamnă descoperirea relațiilor, și nu a barierelor.”

(Claude Levi-Strauss)

1. Determinaţi cu ajutorul Graficului T argumentele pro și contra multicul-tural tăţ n soc etatea contemporană.

2. Elaboraţi un proiect de grup cu tema „Valoarea interculturalităţ și multicul-turalităţ în societatea secolului XXI”.

3. Realizaţi un sondaj în şcoală în baza următoarelor întrebări şi prezentaţirezultatele în faţa colegilor. Decideţi ce atitudine au colegii de şcoală faţăde alte culturi.

a) Cunoașteţi cîntece din altă ţară? Ce fel de muzică din altă ţară vă place?b) Cunoașteţi careva tradiţii specifice din alte culturi? Descrieţi-le.

c) Aţ gustat bucate din alte ţări? Ce aţi avut posibilitatea să gustaţi? V-a plăcut?d) Purta i haine sau bijuterii specifice altor culturi? Descrie i-le materialul, culorile

etc.e) Aveţi prieteni în alte ţări? Spuneţi de unde sînt, cum aţi făcut cunoștinţa și

descrieţi relaţiile dintre voi.f ) Ce limbi străine vorbiţi sau învăţaţi? Este dificil să înveţi, să vorbești, să scrii

într-o limbă străină? Membrii familiei tale cunosc limbi străine?g) Aţi fost în străinătate vreodată? Dacă da, cu ce scop? A învăţat cineva din

rieteni sau din membrii familiei în altă ţară? Aţi dori sa învăţaţi pesteotare?

7/18/2019 ed civ_12


16

1. Exprimă-ţi opinia faţă de ideea dinmotto.

2. Elaboraţi un posibil dialog dintre piciidin imagine, care ar exprima esenţacomportamentului tolerant.

3. Dacă ai avea misiunea de a caracteriza

conceptul de toleranţă, care ar fi

cuvintele utilizate.

Toleranţă – este un termen social, etic şi religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, a

modului său de gîndire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de or ice natură.Prozelitism – ţel, rîvnă în a face prozeliţi; devotament fierbinte faţă de o doctrină de curînd adoptată.

Toleranţa este armon a în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţiune de ordin etic, dar ş onecesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă, con-tribuind astfel la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Ea este o atitudine activăgenerată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor funda-mentale ale altora. Toleranţa trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi state, fiind

responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul, democraţia şi statul de drept.În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamnă a

tolera nedreptatea socială, a renunţa la propriile convingeri, a face concesii în această privin-ţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care se caracterizează natural prindiversitatea aspectului fizic, prin situaţia materială, prin felul de exprimare, prin compor-tament şi valorile împărtăşite, au dreptul de a trăi n pace şi de a se simţi fiecare om printreoameni. Ea semnifică faptul că nimeni nu trebuie să-şi impună ropriile opinii altuia.

La etapa actuală, toleranţa este ma necesară ca or cînd. Noi tră m într-o vreme mar-

cată de globalizarea economiei şi de accelerarea mobilităţii, migraţiilor, comunicaţiei, inte-grării şi interdependenţei urbanizării şi mutaţiilor în sfera formelor de organizare socială.Din momentul n care lumea este plină de diversitate, intoleranţa şi confruntările violenteconstituie o ameninţare potentială pentru orice ţară şi regiune. Prin toleranţă se respectă

Nevoia de toleranţă în societate

Motto:

„Toleranța este singura flacără care poatelumina înăuntru unui suflet mare.”

(Victor Hugo)

7/18/2019 ed civ_12


17

deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de g ndire şi puncte de vedere,alte stiluri şi moduri de viaţă Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depă-şeşte cu mult domeniul îngust al politicii. Ea este necesară atît n relațiile interpersonale,c t şi în cadrul familiei şi comunităţii. Toleranţa are limitele sale în normele de drept, carereglementează convieţuirea membrilor societăţii, pentru apărarea demnităţii și libertățile

oamenilor. Există un singur lucru care nu poate fi tolerat şi anume intoleranţa.Opusul toleranţei este intoleranţa, care poate merge pînă la fanatism. Intoleranţa esteunul dintre cele mai grave vicii care şi-a pus stigmatul pe ntreaga istorie a civilizaţiilorumane, iar izvorul acesteia vine, fă ră îndoială, din instinctul autoconservării. Prozelitis-mul, alimentat de orgoliul şi dorinţa de a domina, este un imbold foarte puternic al naturiiomeneşti. Orice adevăr ar descoperi pentru sine, omul, ca o fiinţă socială, doreşte să-l îm-părtăşească altora, dar adeseori, atunci cînd ideea nu-i este acceptată, autorul ei insistă înmod abuziv, devenind agresiv şi intolerant. Fenomenul dă naştere la figuri odioase ca Hitler,Stalin. Fanatismul este cea mai periculoasă manifestare a spiritului uman, iar alunecarea

bruscă de la extazul suf letesc, care ne umple fiinţa de bunătate şi lumină, spre fanatism esteaproape imperceptibilă. Ca răspuns la aceste provocări a apărut necesitatea de toleranţă însocietatea contemporană, care solicită respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diver-sităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare acalităţii noastre de fiinţe umane. Toleranţa este încurajată prin cunoaşterea, deschidereaspiritului, comunicare şi libertatea gîndirii, conşt nţe şi credinţe .

1.agendă care v-a plăcut cel mai mult și comentaţi alegerea făcută.

2. Explicaţi de ce este necesară toleranţa în societate.

3. Identificaţi care sînt consecinţele întoleranţei în societate.

4. Exemplificaţi cu evenimente istorice valabilitatea afirmaţiei savantuluiaustriac Konrad Lorentz, care avertiza despre pericolul comportamentuluiintolerant în cartea sa „Agresiunea”: omul s-a învăţat să se justifice în orice

împrejurări, pentru orice fapte oribile. Nu există crime în istoria omeniriipentru care făptaţii să nu fi găsit o justificare fie nobilă, fie patriotică, fiesfîntă și deci în afara oricărei critici.”

Geneza toleranţeiNoţiunea de toleranţă apare în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-

lea, în strînsă legătură cu gîndirea umanistă reprezentată de Erasmus din Rotterdam, în efortul său de a combate fanatismul religios. Alte personalităţi care s-au ilustrat înatitudinea lor consecvent tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra

lumii au fost John Locke (1632-1704), Voltaire (1694-1778) şi Gotthold Lessing (1729-1781).John Locke, în „Scrisoare asupra toleranţei” („A Letter Concerning Toleration”, 1689),recomandă toleranţa ca reacţie faţă de un comportament aberant, „trebuie suportatceea ce este contrar uzanţelor comune”. Lui Voltaire i se atribuie fraza considerată deviză

7/18/2019 ed civ_12


18

a toleranţei: „Je n’aime pas vos idées, mais je me battrai jusqu’à la mort pour que vouspuissiez les exprimer” („Detest ideile voastre, dar voi lupta pînă la moarte pentru ca voi săle puteţi exprima”). În drama „Nathan înţeleptul”, Lessing apără libertatea religioasă. Din1948 toleranţa este inclusă în ,,Declaraţia Universală a Drepturilor Omului’’, adoptată deOrganizaţia Naţiunilor Unite. Astăzi toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri. Ea poate

fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică, sau poatereprezenta o acceptare sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres. Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decît o simplă ,,suportare’’, în sensul originar eapresupunînd respectul opiniei contrare, şi este strîns legată de libertatea persoanei.

a) Citi i studiul de caz Geneza toleran ei ș selectaţi care este ideea princi-pală a toleran ei la început şi care este originea conceptului de toleranţă?

b) Prezentaţi printr-o axă evoluţia conceptului de toleranţă.c) Exprimaţi-vă opinia faţă de cuvintele lui Voltaire.

1. Conflictele interetnice au devenit un fenomen frecvent în societateacontemporană. Selectaţi un exemplu cunoscut şi propuneţi soluţii axate pe

rincipiile toleranţei, valorificînd schema de mai jos.

MarginalizareaPrejudecățileStereotipurile

Neacceptarea celuilalt

CAUZE

CONFLICT ETNICComunicare

eschidere nțelegere

ColaborareToleranță

zolarerică

goismXenofobie

CONSECENȚE

2.

consideră autorii documenului drept ,,Sensul toleranţei”. Sînteţi de acordcu opiniile autorilor? Argumentaţi.

SOLUȚII

Sensul termenului juridic de toleranţă a fost stabilit în Declaraţia privind Principiile Toleranţei care

fost adoptată pe data de 16 noiembrie 1995 de către UNESCO.

Articolul 1 al acestei Declaraţii spuse:

.1. Toleranţa înseamnă respectul, acceptarea și aprecierea bogatei diversităţi a culturilor lumii

noastre, a formelor de expresie și a felurilor de a fi om. […]

.2. […] Toleranţa este, înainte de toate, o atitudine activă dictată de recunoașterea drepturilor

universale ale omului și a libertăţilor fundamentale ale altora. […].3. […] Toleranţa implică respingerea dogmatismului și a absolutismului și afirmă standardele

stabilite în instrumentele internaţionale de drepturi ale omului.

.4. … [Toleranţa] înseamnă, de asemenea, că viziunile unora nu pot fi impuse altora.

7/18/2019 ed civ_12


19

3. Analizaţi citatul şi răspundeţi la întrebări: ,,Legile singure nu pot asiguralibertatea de exprimare; pentru ca fiecare persoana să-şi poată exprima fărăconsecinţe negative părerea, trebuie să existe un spirit de toleranţă înrîndul întregii populaţii.’’ ( Albert Einstein)

a) De ce legile nu pot asigura toleranţa în societate?

) La ce riscuri se supune o persoană care încearcă deschis să-şi exprimeviziunile într-o societate intolerantă?

c) Propuneţi schimbările ce trebuie să se producă în societate pentru ca sădomine spiritul de toleranţă.

4. Activaţi în grup și realizaţi portretul caracteristic al omului contemporan,ierarhizînd calităţile din chenar. Discutaţi și decideţi ponderea acordatădiferitelor însușiri în alegerile pe grupe, precum și rolul toleranţei încontextul celorlalte însușiri alese.

1. Concepe o fișă de observare a unor bune practice de toleranţă, dar și a unorcazuri de intoleranţă în societate. Propune măsuri de întărire a unui com-portament tolerant.

2. Elaborează un eseu pornind de la citatul ce urmează: ,,A fi elastic și tole-rant îţi dă posibilitatea de a fi mai puternic decît dacă ai fi dur și intran-

s gent .(V ctor Duţă)3. Discriminarea pe criteriul de vîrstă se întîmplă în fiecare zi şi sîntem atît de

obişnuiţi cu acest tratament faţă de persoanele în vîrstă, încît ni se parenormal şi nu ne gîndim la ce impact poate avea asupra celor vizaţi. Deseoriauzim în autobuz, dimineaţa, cînd toată lumea se grăbeşte spre locul demuncă, declaraţii din partea celor mai tineri: „Ce caută moşii şi babele ăstea

în autobuz? Nu au treabă acasă?”

a) Exprimaţi-vă opiniile faţă de intoleranţa faţă de oamenii în vîrstă. De ce ei

sînt trataţi astfel?b) Discută cu părinţii, bunici care erau normele de comportament în societate

faţă de bătrîni, cînd ei erau de vîrsta voastră.

egoist/altruist;

realist/idealist;

muncitor leneș;

cinstit/necinstit;

tolerant/intolerant;

darnic/zgîrcit;

curios (dornic de cunoaștere)/lipsit de cu- riozitate;

• indiferent/se implică în problemele celor- lalți, ale societății;

• competent/incompetent;

• agresiv/doritor de a-i ajuta pe ceilalți;

• nonconformist/conformist;

• creativ/stil de gîndire rutinier, repetitiv.

7/18/2019 ed civ_12


20

Persoana și exercitarea calităţii de cetăţean.

1. Redaţi printr-o schemă calităţile unui bun cetăţean.

2. Exprimaţi-vă opinia faţă de citatul ce urmează:

3. Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 importanţa pentru voi a fiecărei afirmaţii şi

explicaţi decizia:

a) Să ai drepturile legale ale cetăţeanului (de exemplu, dreptul la vot);) Să ai simţul apartenenţei la comunitatea din care faci parte;

c) Să crezi în respectul faţă de toţi oamenii;d) Să ai aptitudini şi capacitatea de a te implica în politică, societatea civilă.

Document: Cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de temeiurile dobîndirii cetăţeniei,

beneficiază în egală măsură de toate drepturile și libertăţile social-economice, politice și

personale, proclamate și garantate de constituţie și de alte legi ale Republicii Moldova.

Legea cu privire la cetăţenie, art. 4 alin. (1)

Cetăţenia într-o societate democratică implică autonomia individului, moderată deresponsabilităţi şi de cunoaşterea obligaţiilor juridice şi morale pe care le presupune via-ţa împreună şi respectarea celuilalt. În acest sens, cetăţeanul este întotdeauna „co-cetă-ţean”, cineva care trăieşte împreună cu ceilalţi într-un anumit stat. Calitatea de cetăţean a

persoanei fizice exprimă relaţiile permanente social-economice, politice şi juridice dintrepersoana fizică şi stat, dovedind apartenenţa sa la stat şi atribuind persoanei fizice posibi-litatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi responsabilităţilor reglementate de constituţ eşi legile organice ale statului. T. H. Marshal, în cartea sa „Cetăţenia şi clasa socială”, iden-tifică trei componente ale cetăţeniei:

Motto:

,,Unicul titlu în democrația noastră, care este superior celui de președinte al țării, este titlul decetățean.”

(Louis Brandeis)

Articolul 17

Cetățenia Republicii Moldova

Cetățenia Republicii Moldova se dobîndește, se păstrează ori se pierde în condițiile

prevăzute de legea organică. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa și nici de dreptul de a-și

schimba cetățenia.

7/18/2019 ed civ_12


21

componenta civilă, care include drepturile referitoare la libertatea individuală;• componenta politică, care vizează dreptul la participare în exersarea puterii politice şi

de a vota şi a fi ales în nst tuţii parlamentare;• componenta socială care se referă la drepturile la un standard decent de viaţă şi accesul

egal la educaţ e, sănătate, locuinţă ş un ven t m n m.Cetăţenia înseamnă în acelaşi timp un statut şi un rol. Ca statut juridic şi politic, ce-

tăţenia reprezintă ansamblul de drepturi şi libertăţi pe care statul le acordă cetăţenilor săi,un echilibru între drepturi şi îndatoriri, un contract civic între stat şi individ ca subiect aldreptului, norme legale care definesc apartenenţa la un organism politic, loialitatea cetă-ţeanului faţă de statul care îl protejează şi îi acordă drepturi civice, asigurarea accesului la viaţa publică şi participarea civică. Ca rol social, cetăţenia reprezintă una dintre identităţi-le individului şi presupune dezvoltarea anumitor competenţe sau a unei culturi civice carefac posibilă exercitarea efectivă a statutului de cetăţean.

fi cetăţean nu înseamnă numai a avea un act de identitate respectiv. Cetăţen a pre-

vede loialitate şi devotament faţă de statul său. Pentru Republica Moldova, calitatea de ce-tăţean este definită în două acte legislative: Constituţia Republicii Moldova din 9.07.1994(titlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor) şi Legea cetăţe-niei Republicii Moldova din 6 iunie 2000. Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de unşir de drepturi şi libertăţi, printre care: dreptul la vot şi alegeri libere, corecte și democrati-ce, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, la apărare, inviolabilitatea domiciliului,liberă circulaţie, dreptul la educație, la informație, la muncă, la proprietate și viață privată,libertatea exprimării opiniei, religiei, conştiinţei, întrunirilor ş a.

Odată cu drepturile şi libertăţile garantate de Constituţ a ţăr , cetăţen ma au respo-sabilităţi importante care trebuie îndeplinite: devotamentul faţă de ţară, apărarea Patriei,contribuţia financiară prin plata impozitelor şi taxelor, protecţia mediului încon urător ş amonumentelor publice. stfel, putem menţiona că exercitarea calităţii de cetăţean variazăde la accentul pus pe drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, la valenţele patriotice ş compe-tenţele unui bun cetăţean.

1.

Republicii Moldova conform Constituţiei RM.Drepturi Obligații

---

2. Explicaţi ce înseamnă pentru voi exercitatrea calităţii de cetăţean.

3. Exemplificaţi cu momente din viaţa cotidiană cele trei componente alecetăţeniei expuse de T. H. Marshal, în cartea sa „Cetăţenia i clasa socială”

a) Familia lui Muhamed Ali din Afganistan s-a stabilit de curînd cu traiul peeritoriul Republicii Moldova.

b) Identificaţi o listă de probleme cu care ar putea să se confrunte un apatridaflat pe teritoriul Republicii Moldova.

c) Cum poate această familie să obţină cetăţenia Republicii Moldova?

7/18/2019 ed civ_12


22

Apatrid – persoana care nu are drepturi cetăţenești în nici o ţară, persoana care nu are cetăţenia nici unui stat. Conform art. 19 din

Constituţia RM, – cetăţenii străini și apatrizi au aceleași și îndatorii ca și cetăţenii RM, cu excepţiile stabilite de lege.

1. Argumentaţi de ce în conformitate cu art. 12 din Legea cetăţeniei RepubliciiMoldova au dreptul sa dobîndească cetăţenia Republicii Moldova prinrecunoaştere: persoanele care pî ă a 28 iunie 1940 au locuit în Basarabia, îNordul Bucovinei, n ţinutul Herţa şi n R.A.S.S.M., urmaşii lor, dacă domiciliazăî mod legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Analizaţi studiul de caz și decideţi de care drepturi nu beneficiază Victor încalitatea sa de cetăţean al Republicii Moldova.

Victor are 14 ani, însă poate rezolva probleme economice la nivelul studenţilor

de la Universitate. Mama lui locuieşte la Nisporeni, iar Victor nu are voie să stea multpe lângă casă. „Mama mă iubeşte, dar tatăl vitreg nu mă vrea. Mă bate şi mă trimitesă aduc bani.” Se roagă la şoferii de maxi-taxi de pe traseu şi în cel mult două ore e laChişinău, la Piaţa Centrală. Aici îşi pune în valoare aptitudinile matematice. Apreciazăla văz cît ar fi un kg de carton adunat de la gunoi, adună zeci de kilograme, pentru a lecăra la punctul de predare, sau cutiile mai bune le revinde altor precupeţi, calculeazăbanii şi face socoteli manageria. Victor a pierdut legătura cu şcoala, căci mama luise află la Nisporeni provizoriu şi serviciile sociale nici nu bănuiesc de existenţa luiVictor. Visul cel mare al lui Victor e să devină şofer, deşi nu ştie dacă va fi primit laaceste cursuri fără să fi absolvit gimnaziul. De aceea unica lui şcoală este strada.„Seara ne adunăm mai mulţi copii. Unii aduc salam, alţii – dulciuri, alţii – ţigări. Uniicerşesc, unii fură, unii lucrează la încărcat şi descărcat mărfuri. Dar toţi sînt buni lainimă şi ne înţelegem bine”, constată Victor.

3. Descrie situaţii care au influenţat dezvoltarea rolului tău de un buncetăţean? Argumentează în ce mod.

1. Utilizînd reviste și alte surse informative, creaţi o agendă cu imagini încare ar fi specificate anumite încălcări ale drepturilor cetăţenilor. Elaboraţiun plan de acţiuni în care să propuneţi modalităţi de preîntîmpinare șisoluţionare a problemelor evidenţiate.

2. Consultaţi Legea cetăţeniei Republicii Moldova din 6 iunie 2000 şiidentificaţi procedura şi modalităţile de obţinere a cetăţeniei RepubliciiMoldova.

3. Realizaţi o expoziţie foto pe holul şcolii a exemplelor bune de exercitare acalităţii de cetăţean în comunitatea în care locuiţi.

7/18/2019 ed civ_12


23

Cetăţenie proactivă

Motto:

„Cetăţenia înseamnă să fii membru activ şi să participi în societate, prin revendicarea dreptu-rilor şi responsabilităţilor de cetăţean, pentru ainfluenţa deciziile politice. Aşadar, cetăţenia tre-buie să însemne mai mult decît un statut juridicşi politic, ea presupune şi un rol activ social”.

(Cesar Bîrzea)

1. Descrieţi profilul cetăţeanuluicare se implică activ în viaţasocietăţii din perspectivaviziunii expuse în motto.

Cetăţenia presupune în mod direct un simţ participativ al membrului comunităţiibazat pe loialitatea faţă de ţară şi popor. Cetăţenia proactivă înseamnă punerea în

practică a unui cod moral care se preocupă de interesul pentru ceilalţi – bazat pedezvoltarea personală şi cooperarea voluntară mai mult decît pe puterea repres va astatului. Într-un context mai larg, a fi proactiv înseamna a-ţi asuma responsabilitatealucrurilor care ţi se întamplă şi a înceta să da-i vina pe contextual politic sau social,pentru faptul că anumite lucruri nu se întîmplă sau se mişcă foarte greu. O persoanăproactivă este acea persoană care are suficientă determinare pentru a crea contextulfavorabil şi a acţiona astfel încît să-şi atingă obiectivele. Contribuţ a act vă a cetăţenilorla viaţa comun tăţii lor este esenţială pentru dezvoltarea unei societăţi democratice.Cetăţenii îşi îmbunătăţesc treptat înţelegerea pe care o au despre cetăţenie prinimplicarea lor în activităţile din comunitate în diverse modalităţi:

• Guvernanţă: Cetăţenii au dreptul să cunoască de ce, cum şi unde se iau deciziile.Ei pot candida în alegeri şi se pot implica mai mult în viaţa comunităţii lor.Integrare: oţ cetăţenii, indiferent de vîrstă, capac tăţi, gen, origine etc., trebuiesă beneficieze de şanse egale pentru a participa pe deplin în societate şi pentru acontribui la aceasta.

• Participare: O formă importantă de participare la guvernare este votul, pe lîngămulte alte forme de participare la locul de muncă, în şcoală, în organizaţiile

soc etăţii civile etc.Educaţie: Copiii învaţă despre cetăţenie de la păr nţ şi la şcoală. ăr nţ potconstitui un exemplu, iar educaţia îi poate ajuta să dobîndească cunoştinţe şiexperienţe aprofundate.

2. Enumeraţi comportamente ce demonstreză rolulactiv al cetăţeanului în societate. Îţi sînt acestecomportamente propr ?

3. Definiţi noţiunea de cetăţenie proactivă, folosindtehnica asocierilor libere ?

7/18/2019 ed civ_12


24

Libertatea şi respectul faţă de ceilalţi: Societatea este îmbogăţită de diversitateade aspecte culturale, de opinii, de gen etc. Cetăţenii se bucură de o serie delibertăţi; de exemplu, libertatea de gîndire, libertatea de exprimare şi libertateade întrunire şi asociere. Valorificarea acestor libertăţi permite cetăţenilor să seimplice mai activ în societate.

Solidaritatea dintre generaţii: Societatea este bazată pe schimburi şi pe solida-ritatea dintre generaţ în cadrul comunităţii. Ajutorul reciproc între repre-zentanţ acestor generaţii duce de-asemeni la dezvoltarea cetăţen e act ve.Investiţii pentru viitor: Cetăţenii informaţi şi activi încearcă să direcţionezesocietatea către un mod de viaţă mai durabil, astfel încît modul în care ei îşi satisfacnevoile cotidiene să nu pericliteze capacitatea generaţiilor viitoare de a răspundepropriilor nevoi.Informare: Cetăţenii informaţi sînt mai conştienţi de situaţia social-politicăactuală şi în măsură să ia parte la viaţa comunităţii într-un mod mai complex.

Cetăţeni ai lumii: La provocările globale se poate răspunde doar în cooperarecu alţii. Comportamentul responsabil începe la nivel individual şi continuă cuacţiuni locale şi internaţionale.

Pentru a avea succes în demersul de a deveni cetaţean proactiv, e nevoie săperseverezi zilnic în ceea ce faci, să fii original, disciplinat, perseverent, entuziast,încrezător în forţele proprii, să-ţi însuşeşti spiritul de echipă şi cooperare. Toate acestea vor contribui la formarea ta ca cetăţean activ şi responsabil. Din perspectiva acestuirol ceea ce credem, ceea ce ştim sau ceea ce gîndim contează mai puţin. Cu adevărat

contează doar ceea ce facem şi cum acţionăm.

1.

2. Completaţi tabelul de mai jos cu exemple de comportamente relevantepentru cetăţenia activă

Activ esponsabil

… …

3. Analizaţi cu atenţie modalităţile de manifestare a cetateniei proactive dintextul temei şi enumeraţi pe care din ele le puteţi adopta pentru a devenicetăţeni proactivi.

4. Realizaţi o scriere reflexivă pornind de la citatul ,,Oricare bun cetăţ ean aredator a de a se ocupa de v torul patr e sale (M. Em nescu.)

n cetăţean proactiv demonstrează următoarele comportamente:

• Îşi asumă responsabilitatea pentru propriile acţiuni și decizii;

7/18/2019 ed civ_12


25

• Adoptă decizii fără ajutorul celorlalţi;• Apelează la ajutorul celor cu mai multă

experienţă atunci cînd este cazul şi nu asteaptăca ei să vină a el să-i spună cum trebuie făcuteanumite lucruri;

• Rezolvă problemele apă ute cu un minim de

ajutor din partea celorlal ;• cţ onează pe baza propriei ini at ve.

1. Evaluează ropriul comportament în corelaţ e cu carac-

teristicile comportamentale ale unui cetăţean proactiv. Decide ce ai putea să între-

prinzi pentru a le dezvolta.

2. Studiaţi cu atenţie textul din studiul de caz de mai jos şi meditaţi asupra fap-tului în ce măsură modelele reprezintă o sursă de influenţă asupra formăriipropriei personalităţi şi a rolului de bun cetăţean.

3. „Oamenii să se instruiască şi să se educe conform cuvîntului lui Dumnezeu,numai aşa vor putea fi utili semenilor săi şi societăţii. O minte umană trebuiecultivată şi instruită cu grijă, bună masură şi discernămînt, avînd ca stîlp derezistenţă virtutea, altfel şi cea mai bună minte se poate deteriora şi pierde (Nicolae Alexandru Mavrocordat), „Despre datorii”)

4. Propuneţi personalităţi care ar putea servi drept model de cetăţean proactiv.Argumentaţi-vă decizia.

Nevoia de modele este o nevoie de bază în contextul în care mereu tindem săne ataşăm de ceva, să ne raportăm la ceva, să aspirăm către ceva. Conştient sau nu,urmăm idei, oameni, acţionăm şi ne ataşăm de valorile pe care le considerăm ca fiindreprezentative pentru personalitatea noastră.

Dar ce este un model? Un model este persoana care a reuşit, prin ceea ce este, secomportă şi face. Un model este şi creează, prin natura şi forţa împrejurărilor, atitudini,comportamente, stări şi trăiri de natură să ducă la imitarea persoanei alese ca tiparde urmat în viaţă. În societatea contemporană avem de-a face cu o mare „ofertă” de

modele şi repere care se dovedesc de multe ori a fi de-a dreptul penibile, iată de cecultivarea discernămîntului este una dintre atributele esenţiale necesare tinerilor înprocesul de identificare a modelelor veritabile.

1. Descrie, într-un scurt eseu, implicarea ta într-o acţiune ce reflectă o cetăţenieproactivă.

2. Elaborează împreună cu colegii un proiect: „Cetăţen a proact vă are

pr or tate , realizat prin intervievarea mai multor persoane de diferite vîrste în vederea identificării opiniilor faţă de cetăţenia proactivă.

3. Iniţiază împreună cu colegii o activitate comunitară pentru rezolvarea uneiprobleme, prin diverse modalităţi de manifestare a cetăţeniei proactive.

7/18/2019 ed civ_12


26

Motto:

„Constituția dă dreptul la fericire, dar nu o ga-

rantează. Trebuie să o găsești singur .”(Benjamin Franklin)

„Fiecare popor are conducătorii pe care îi me-rită!”

(Nicolae Iorga)

„Implicarea este cheia implementării schimbăriişi a creşterii devotamentului.”

(Stephen R. Covey)

Cetăţenia şi alegerile

1. Alege un motto al lecţiei şi argumentează alegerea.

2. Realizaţi împreună cu colegii Copacul ideilor pe ramurile căruia scrieţi timpde două minute toate ideile pe care le aveţi despre alegerile şi participareala vot în Republica Moldova.

3. Discutaţi ideile cu colegul de bancă şi realizaţi o succintă caracteristică asistemului electoaral din ţară.

4. Ce părere ai despre modul de desfășurare a alegerilor în RepublicaMoldova? Ai participat personal la alegeri? De ce?

În majoritatea ţărilor europene, în primele decenii ale sec. XX, dreptul la vot îlaveau doar bărbaţii care făceau parte din elita politico-economică, socială şi culturalăa societăţii. Femeile erau excluse. Astăzi, dreptul la vot este universal. Alegerile libereşi corecte sînt o condiţie a democraţiei. Voinţa poporului constituie baza puterii de

stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prinsufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Alegerile pot fi locale sau par-lamentare. De regulă, alegerile generale au loc cu o periodicitate de 4 ani, cînd expirămandatul autorităţilor alese anterior. În caz de încetare înainte de termen a mandatu-lui autorităţii alese, au loc alegeri anticipate, care se desfăşoară după reguli similare,dar campania electorală poate dura o perioadă mai scurtă. Cele mai importante pro-bleme ale statului şi societăţii pot fi supuse referendumului, care se organizează şi sedesfăşoară conform prevederilor Codului electoral. Pentru a participa la vot trebuie:

să fii cetăţean al statului în care au loc alegerile, să ai vîrsta de 18 ani împliniţi pînă în ziuaalegerilor inclusiv, să exerciţi drepturi electorale.

Participarea la vot este facultativă, nu este obligatorie. ecare decide dacă part c păsau nu la vot. Cei care votează se implică în viaţa publică şi îşi exprimă voinţa politică,

7/18/2019 ed civ_12


27

controlează puterea prin intermediul reprezentanţ -lor aleş .

Transformările sociale şi politice produse înRepublica Moldova în ultimele decenii au generatdiverse probleme cu care se confruntă societatea.

În pofida şanselor şi oportunităţilor apărute înprocesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţaranoastră, gradul de participare a tinerilor la viaţapublică şi politică este foarte scăzut. Din păcate,mulţi tineri din Republica Moldova nu conştien-tizează beneficiile acestor oportunităţi.

Marele potenţial pe care-l posedă tînăra gene-raţie le-ar permite să se realizeze şi să contribuie la dezvoltarea societăţii în întregime,inclusiv la dirijarea cu succes a propriului destin, însă tinerii din Republica Moldova

preferă să situieze pe o poziţie neutră şi se complac în rolul de observatori pasivi aifenomenelor sociale.

Pentru a merge pe o cale durabilă de dezvoltare, Republica Moldova trebuie să dezvolte o societate civilă capabilă să joace un rol important în procesul de democratizarea ţării, în care locul şi rolul tinerilor să fie vizibil. Pentru soluţionarea problemelorsocial-politice, Moldova are nevoie de dezvoltatrea societăţii civile şi în special de im-plicarea tinerilor, care trebuie să devină cetăţeni activi. Mulţi tineri se întreabă care-irostul alegerilor şi de ce ar trebui să participe la vot? Un răspuns succint ar fi:

• Votezi pentru că ai dreptul la vot;• Votezi pentru că tu decizi cine va avea grijă de serviciile comunale,

transport, şcoală, grădini e, spitale, drumuri etc;

• Votezi pentru a participa la luarea deciziilor care îţi afectează direct viaţade fiecare zi;

• Votezi pentru a te implica în administrarea vieţii publice prinintermediul celor pe care îi alegi;

• Votezi pentru a schimba lucrurile spre bine, pentru un viitor mai bun.Democraţia înseamnă participare, iar votul este cel mai simplu mod prin care poţi

inf luenţa decizile autorităților. Nu trebuie să fim indiferenţi, de părerea tinerilor depin-de foarte mult viitorul ţăr noastre. În democraţ e toţ avem putere, puterea pe care oexercităm prin vot. Vrei ca vocea ta să fie auzită? Nu lăsa pe nimeni să decidă în locultău! Demonstrează că exişti – votează!

1.

2. Explică diferenţa dintre scrutin electoral şi referendum.

3. Identifică rolul campaniei electorale în desfăşurarea alegerilor democratice.

4. Ce înseamnă alegeri libere şi care sînt caracteristicile votului?

7/18/2019 ed civ_12


28

5. Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi, din lista de mai jos:

ţara noastră, votul nu este obligatoriu, de aceea spunem că este ______________. Atunci cî d votezi pentru funcţia de primar, votul este _______________, adică alegemo singura persoană, spre deosebire de votul __________________ sau pe listă, cum se procedează în cazul alegerilor parlamentare.

Lista de termeni: plurinominal, facultativ, uninominal

6. Analizează studiul de caz şi descrie procedura de vot pe care trebuie s-ourmezi cînd te prezinţi la biroul electoral.

Cum participăm la votPentru a vota, fiecare tînăr care a atins

vîrsta de 18 ani trebuie să se prezinte la biroulsecţiei de votare cu actul de identitate pe careurmează să-l prezinte membrilor secţiei devotare. Aceștia vor căuta numele cetăţeanului în lista electorală, iar cetăţeanul va semnape listă în dreptul numelui său şi va primibuletinul de vot. Fiecare cetăţean trebuie săexamineze atent buletinele primite înainte dea vota, să intre singur în cabina de vot, undeva găsi ştampila „VOTAT” şi va aplica o singură

dată ştampila în interiorul cercului din dreptulpersoanei alese sau al partidului ales.

Dacă greşeşte, cetăţeanul poate cere un buletin nou, dar numai o singură dată.Odată alegerea făcută, cetăţeanul îndoaie buletinul astfel încît să nu se vadă pentrucine a votat, şi se îndreaptă spre cabina de vot.

Înainte de a introduce buletinul completat în urna de vot, un membru al secţieide votare va aplica ştampila specială pe versoul buletinului de vot, după care el se întroduce în urna de vot.

1. Care este interesul cetăţeanului ca să fie activ şi să se implice în campaniaelectorală?

2. Numiţi cîteva motive personale ce v-ar putea determina să vă implicaţi încampania electorală sau cel puţin să participaţi la vot.

3. Desfăşuraţi cu colegii o dezbatere pornind de la întrebarea „Să votez esteun drept sau o datorie?

4. Cum credeţi, publicitatea electorală informează sau manipulează popula-ţia? Descrie presoana care poate cădea uşor sub influenţa publicitătii uneicampanii electorale.

7/18/2019 ed civ_12


29

5. Formulaţi un contraargument laafirmaţia: ”La 18 ani un t năr nu e suficientde matur pentru a-şi exprima pă ereadespre guvernanţ .

Joc de rol

Realizaţi o simulare a unei campanii electora-le pentru alegerea primarului comunităţii. Trageţi

la sorţi care din voi vor fi candidaţi. Cei care sînt

candidaţi la funcţia de primar îşi prezintă discur-

sul electoral, la sfîrşitul căruia colegii vor adresa

întrebări. Candidaţii vor răspunde la întrebări,

după care se va trece la procesul de votare.

Elevii vor primi cîte un buletin de vot şi o

stampilă de vot, buletinele vor fi depuse în urnă,iar la sfîrşit se vor număra voturile.

1. Elaborează un eseu cu tema: „Magia votului”, exprimaţi-vă părerea despreimportanţa votului şi cum acesta ne poate schimba viaţa.

2. Formaţi echipe şi elaboraţi un poster în care aţi îndemna tinerii să nu fieindiferenţi de soarta ţării lor şi să participe la alegeri.

3. Formulaţi un argument conform tehnicii PRES, pornind de la afirmaţia:Votul meu contează”

4. Informează-te din mass-media electronică şi elaborează în baza setului de întrebări propus „Ghidul tînărului alegător”:

• Care sînt principiile de bază ale participării la alegeri?• Cine are dreptul de a alege?• Ce tipuri de alegeri se organizează în Republica Moldova?

• Ce reprezintă dreptul electoral?• Cînd au loc alegerile şi cum se stabileşte ziua alegerilor?• Cine organizează şi desfăşoară alegeri în ţara noastră?• Ce reprezintă agitaţia electorală?

Un singur vot...

În 1645, cu un singur vot diferenţă, Oliver Cromwell a preluat controlul Angliei. În1776 cu un singur vot diferenţă, limba oficială în America a devenit limba engleză înloc de limba germană. În 1868, cu un singur vot diferenţă, Rutherford Hayes a devenit

preşedintele SUA. În 1933, cu un singur vot diferenţă, Adolf Hitler a preluat controlulPartidului Nazist şi a schimbat cursul istoriei.

7/18/2019 ed civ_12


SubcompetenÅe viz ate:†

Formularea judecăţilor de valoare referitor la unitate şi diversitate în plan naţional/european.Propunerea sugestiilor/modalităţilor de exercitare a calităţii de cetăţean.

CunoaÅter e - 6 p.†1. Explică în cîteva fraze caracteristicile primordiale care stau la baza unei societăţi

consolidate pe baza principiului un tate n diversitate – 3 puncte.

2. Descrieţi o situaţie din comunitate care ilustrează desfășurarea unui dialog

intercultural – 3 puncte.

Aplicar e Å† 0 p.1

1. Completează un clustering pornind de la noţunea „valori naţionale” şi menţionează

importanţa lor pentru tine – 5 puncte

Evaluare sumativÅ†

2. Elaboraţi un argument PRES pornind de la afirmaţia: „ societatea multiculturalăcontemporană, este necesar un comportament tolerant.” – 5 puncte

I ntegrare Å† 4 p.1

1. Elaborează o scriere reflexivă, în care să explici, ce presupune responsabilitatea votului,

cu toate că acesta nu este obligatoriu.

Criterii de elaborare

Recunoaşterea responsabilităţii pe care o implică votul, în raport cu faptul că estefacultativ 3 p.Înţelegerea faptului că fraudarea votului se pedepseşte 3 p.

rezentarea de exemple de iresponsabilitate în ceea ce priveşte votul 3 p.tilizarea adecvată a limbajului de specialitate 2 p.

Organizarea prezentării, coerenţa exprimării 3 p.

Notă 10 9 8 7 6 5 2

Puncte 30 29-26 25-21 20-16 15-10 6-9 5-4 3-2

7/18/2019 ed civ_12


odu l u l 2 �

� �

Studiind acest modul vei explora și descoperi:

›

›

›

›

›

7/18/2019 ed civ_12


32

1. Comentează mottoul de mai sus. Care-i rolul justi iei într-o societate democratică?

2. m nteş e- i de la orele de istorie antică despre Legea talionului, explică esen a e .

3. Cum ar arăta societatea noastră dacă s-ar aplica principiul „Ochi pentru ochi,

dinte pentru dinte”?

4. Membrii comunităţii din care faci parte respectă mai mult normele morale saucele de drept ( juridice)? Argumentează.

Dreptul penal.Noţiuni generale Motto:

„Acolo unde justiţia nu funcţioneazăe periculos să ai dreptate.”

(Francisco de Quevedo)

Fiecare societate, fiecare stat optează pentru Valori care să ducă la prosperitate, daraşa cum nu toţi indivizii sînt ideali, se întîmplă ca aceste valori să fie neglijate sau chiar

brutal încălcate. De aceea fiecare stat trebuie să găsească acele mijloace şi mecanisme princare să prevină asemenea situaţii, iar în cazul producerii lor să aplice pedepse.Unul din mecanisme îl constituie Dreptul penal , care este o ramură a sistemului de

drept, alcătuit din totalitatea normelor juridice, adoptate de puterea legislativă, care sta-bilesc ce fapte constituie infracţiuni, condiţiile răspunderii penale, sancţiunile ce ur-mează a fi aplicate de către instanţele de judecată persoanelor care au săvîrşit infracţiuni,în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care sînt apărate valorile sociale cele maiimportante ca:

• orînduirea constituţională• suveranitatea, independenţa, unitatea

şi indivizibilitatea statului

„Republica Moldova este un stat de drept demo-

cratic, în care demnitatea omului, drepturile şi

libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii

umane, dreptatea şi pluralismul politic repre-

zintă valori supreme şi sînt garantate.”

(Constituţia Republicii Moldova, art. 1

„Omul necinstit poate să-şi amîne pedeapsa,dar nu poate scăpa de ea.”

Maximă antică

drepturile şi libertăţile persoaneipropr etatea.

7/18/2019 ed civ_12


33

Codul penal, în calitatea sa de izvorprincipal al Dreptului penal , include însine toate normele penale generale şispeciale şi are următoarea structură:

zvoarele Dreptului penal

• Constituţia Republicii MoldovaCodul penal al Republicii MoldovaActele internaţionale la care RepublicaMoldova este arte.

Sarcinile Dreptului penal

stabilirea faptelor ce reprezintăinfracţiuni şi prevenirea lor;indicarea în lege a faptelor pericu-loase pentru valorile sociale, dar şi

a sancţiunilor aplicate de stat pen-tru săvîrşirea lor;dreptul de a pedepsi infracţiunilerevine doar organelor judiciare.

Principala trăsătură caracteristică a raporturilor juridice penale este faptul că ele nu potfi negociate şi nu pot apărea în rezultatul unui acord de voinţă (ca de exemplu în dreptulcivil), ci sînt impuse prin lege. Protejarea valorilor sociale nu poate fi obiect de negociere şide tranzacţ e şi nu poate fi lăsată la discreţia celor cărora le este adresată legea penală.

În procesul aplicării legii penale în mod obligatoriu trebuie să fie respectate urmă-toarele principii, prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova:

Principiul legalității (art. 3);

Principiul umanismului (art. 4);

Principiul democratismului (art. 5);

Principiul caracterului personal al răspunderii penale art. 6);

Principiul individualizării răspunderii penale și a pedepseipenale (art. 7).

Legislaţia penală a evoluat în mod diferit de la o societate la alta, de la un stat la al-tul în funcție de nivelul economic de dezvoltare şi de valorile pentru care optau statelerespective.

Partea generală

Cuprinde:

dispoziţii cu privire la aplicarea legii penale;• reglementări referitoare la infracţiune şi infractor;• sistemul sancţiunilor şi criteriile de aplicare a

acestora;

cauzele care înlătură caracterul penal al faptei ş.a.

artea specială

Cuprinde normele carestabilesc conţinutulconcret al fiecăreiinfracţiuni şi sancţiunilecorespunzătoare pentru

acestea.

CODUL PENAL

7/18/2019 ed civ_12


34

„Mai bine să suferi pedeapsa pe nedrept, decît să o meriţi”

Maximă antică

1. Comentează axima de mai sus.

2. Eşti de acord să înduri o pedeapsă pe nedrept?3. Ce vei întreprinde pentru a-ţ demonstra nevinovăţia?

4. Discută cu colegii dacă cunosc pe cineva care a trăit o asemenea exprienţă.Care a fost finalitatea evenimentelor?

5. Cum poate fi raportată această max mă la principiile de aplicare a legii penaledin Codul penal al Republicii Moldova?

1. i vrea să trăieşti î tr-un stat în care fiecare să-ş facă dreptate pe cont propriu?Argumentează.

2. Citește textul de mai jos și realizează sarcinile propuse.

Articolul 10. Efectul retroactiv al legii penale

(1) Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei,care uşurează edeapsa ori, în alt mod, ameliorează s tuaţ a persoa-nei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asu-pra persoanelor care au să îrşit faptele respective pînă la intrarea în

vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută e-deapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

(2) Legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei vinovatede să îrşirea unei infracţiuni nu are efect retroactiv.

a) Caută în DEX explicaţia cuvî tului retroactiv .

) Cum înţelegi noţiunea de retroactivitate a legii penale. Crezi că e binesă se aplice acest principiu Republica Moldova?

c) Ce mportanţă poate avea principiul retroactivităţii legii penale pentru moldovenii deportaţi în Siberia în perioada regimului stalinist?

Argumentează.

1. Elaborează un plan de acţiuni care ar ajuta la promovarea ş prote area valorilor sociale în localitatea ta.

2. Interesează-te la pol ţistul de sector ce tip de ilegalităţi predomină în comu-

nitate, ce valori sînt mai des atacate?

3. Care-s cauzele care duc la aceste ilegalită i ş ce vî stă au persoanele carencalcă legea?

7/18/2019 ed civ_12


35

1. Eşti de acord cu mottoul temei? Argumentează.

2. Aplică tehnica Lanţului asociativ pornind de la cuvîntul „infracţiune”.

Dreptul penal se axează pe 3 noţiuni fundamentale care constituie temelia oricăruisistem de drept penal

Infracţiune; R spundere penal Sancţiune

na din sarcinile principale ale dreptului penal este stabilirea faptelor care consti-tuie infracţiune.

Conform art. 14 al odului penal al Republicii Moldova:

1) Infracţiunea este o faptă acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legeapenală, săvîrş tă cu v novăţ e şi pasibilă de pedeapsă enală.

2) Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal, conţinesemnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu pre-zintă gradul prejudiciabil al unei infracţiuni.

Conform legislaţiei penale infracţiunii îi sînt atribuite următoarele trăsături esenţiale:

pericolul social

vinovăţia

prevederea faptei în legea penală.

Fapta recunoscută drept infracţiune trebuie să pună în pericol relaţiile sociale şi săafecteze grav valorile sociale.

Pericolul social produs de fiecare infracţiune este diferit. De aceea, în funcție de

gradul pericolului social, conform art. 16 al Codului penal, infracţiunile se împart înurmătoarele categorii:uşoare deosebit de grave

mai puţin grave excepţional de grave.

grave

Infracţiunea poate fi comisă prin acţiune furt, jaf, omor ş.a.) cît şi prin inacţiune

(de exemplu: paznicul unui depozit n-a chemat la timp pompierii la declanşarea incen-

diului; sau medicul a trecut indiferent pe l n ă un bolnav grav, care din cauza neacordării

la timp a ajutorului medical a decedat.) Acţiunea este întotdeauna încălcarea unei norme juridice, care interzice ceva. Inac-

ţiunea înseamnă abţinerea de la acţiuni, impuse persoanei prin norma juridicăMajoritatea infracţiunilor sînt comise prin acțiune.

Infracţiunea şi cauzele ei.Victimele infracţiunii Motto:

„Prea multă simţire creeazănefericire; prea multă nesimţireduce la infracţiune.”

(Talleyrand)

7/18/2019 ed civ_12


36

Vinovăţia este o altă trăsătură esenţială a infracţiunii şi ea constituie atitudineapsihică a persoanei care a săvîrşit infracţiunea faţă de fapta social periculoasă şi conse-cinţele care au survenit în rezultatul acestei fapte.

Vinovăţia se poate manifesta prin două forme:

Exemplu: Intenţie directă

Gheorghe şi Vasile sînt vecini. S-au certat din cauza copiilor. Gheorghe l-a urmărit cîteva zile pe Va-

sile şi a stabilit pe ce drum şi la ce oră se întoarce de la serviciu. ntr-una din seri Gheorghe l-a aşteptat

pe Vasile după un colţ şi i-a aplicat o lovitură în rezultatul căreia Vasile s-a ales cu comoţie cerebrală.

Exemplu: Intenţie indirectă

Gheorghe şi Vasile s-au certat. ndepărtîndu-se de Vasile, Gheorghe a văzut în drum o piatră

cu care a aruncat în Vasile de la o distanţă de 20 metri, lovindu-l pe acesta, f ră a ţinti, la cap. Ca

rezultat Vasile s-a ales cu comoţie cerebrală.

1. Intenția

indirectădirectă

Articolul 17. Infracţiunea săvîrşită cu intenţie

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită cu intenţie dacă persoana care a săvîr-şit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a pre- văzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea

acestor urmări.

Exemplu: Culpa din imprudenţă

armacistul, din imprudenţă, a eliberat unui bolnav un alt medicament decît cel indicat

şi starea bolnavului, în rezultatul folosirii medicamentului, s-a înrăutăţit.Exemplu: Culpa din neglijenţă

on conduce automobilul cu viteză, vede culoarea roşie a semaforului, dar crede că va reuşi

să treacă intersecţia. n acest timp însă pietonii se deplasau la culoarea verde a semaforului.

Unul din ei a fost lovit şi în rezultatul impactului a decedat.

2. Culpa

neglijențăimprudență

rticolul 18 I racţiunea săvîrşită in impru enţă

Se consideră că infracţiunea a fost să îrşită din imprudenţă dacă ersoana care a să îrşit-o şi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmă-

rile ei prejudiciabile, dar considera n mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu şi dădeaseama de caracterul prejudiciabil al acţ un sau nacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitateasurven r urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia ş putea să le prevadă.

7/18/2019 ed civ_12


37

Prevederea faptei de legea penală este cea de-a treia trăsătură esenţială a infracţiunii.Fapta social-periculoasă nu poate fi recunoscută ca infracţiune dacă în momentul

comiterii ei nu era prevăzută de legea penală.Caracterul infracţional al uneia şi aceiaşi fapte diferă de la un stat la altul sau de la

o epocă la alta.acă analizăm Codurile de legi medievale, constatăm că adulterul era considerat

drept infracţiune, în prezent acest fapt ţine de normele morale ale societăţii.În antichitate tîrgurile de robi erau considerate ca ceva firesc, în prezent traficul de

fiinţe umane este o infracţiune gravăÎn Republica Moldova o faptă social-periculoasă este considerată infracţiune, dacă

ea este prevăzută de Codul penal al ţării.Deşi legislaţia penală prevede sancţiuni dure, totuşi numărul şi diversitatea infrac-

ţiunilor creşte. Este alarmant faptul că multe infracţ un sînt comise de minori.Societatea contemporană este preocupată de determinarea cauzelor săvîrşirii infrac-

ţiunilor pentru a le putea preveni ori micşora impactul lor negativ asupra societăţii.Cauzele cel mai frecvent invocate în săvîrşirea infracţiunilor sînt: sărăcia, consu-

mul excesiv de alcool, consumul de droguri, şomajul, nivelul scăzut al educaţiei, lipsa de

supraveghere părintească asupra copiilor cu părinți plecaţi peste hotare, preschimbarea

valorilor, iar uneori lipsa lor, corupţia în sistemul de drept ş.a.

Pentru ca o faptă social periculoasă să fie calificată infracţiune ea trebuie să întru-nească elementele constitutive ale infracţiunii:

obiectul

• subiectul (subiecţii)latura obiectiv

latura subiectiv .

Subiecţii infracţiunii sînt persoanele implicate în săvîrşirea unei infracţiuni princomiterea acesteia. Noţiunea de subiect al infracţiunii se identifică cu cea de infractor.

Articolul 21. ubiectul infracţiunii

(1) Sînt pasibile de răspundere penală persoanele fizice responsabile care, în mo-mentul săvîrşirii infracţiunii, au împlinit vîrsta de 16 ani.

Minorii cu vîrsta între 14-16 ani sînt pasibili de răspundere penală pentru comitereainfracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave, prevăzute de art. 21(2.)

Obiectul infracţ un sînt valorile şi relaţiile sociale împotr va cărora este îndreptatăfapta social-periculoasă.

Latura obiectivă include totalitatea condiţiilor referitoare la actul de conduită cerutede lege pentru existenţa infracţ un şi include: acţiunea sau inacţiunea incriminată;

timpul, locul, modul şi împrejurările săvîrşirii infracţiunii; rezultatul socialmente pericu-

los; raportul de cauzalitate între acţiune/inacţiune şi urmările socialmente periculoase.Latura subiectivă constă în atitudinea psihică a f tuitorului faţă de fapta să îrşită,entru ca acea faptă să constituie infracţiune. La examinarea laturii subiective e necesar să

se stabilească dacă persoana era în stare de responsabilitate sau iresponsabilitate, care a fostscopul și motivele săvîrșirii infracțiunii, în ce circumstanțe s-au produs evenimentele.

7/18/2019 ed civ_12


38

1. î d prevederile art. 14 al Codului penal, determinaţi care din faptele descrise pot fi calificate infracţ uni. Argumentaţ .

• Ion provine dintr-o familie cu situaţie materială precară, în care cresc patru copiiminori. Pentru a-şi hrăni frăţiorii Ion a sustras pe neobservate două pîini din ma-gazinul din localitate.

• Andrei a aflat că vecinii săi au în podul casei 10 saci cu nuci, realizarea cărora araduce un venit de 12 mii lei. Aceşti bani i-ar ajunge pentru a-şi procura o motocicletăpe care şi-o doreşte demult. Aflînd că vecinii sînt plecaţi din localitate, el a pătrunsnoaptea în curtea vecinului, a spart lacătul ş a sustras ce 10 sac cu nuc .

Alina, o tînără de 18 ani, l-a cunoscut pe Dragoş la o discotecă. Petreceau multtimp împreună distrîndu-se. Părinţii fetei erau plecaţi peste hotarele ţării, de aceeaDragoş stătea săptămîni întregi la Alina. În rezultatul relaţiei lor s-a născut o fetiţă.

Tinerii însă continuau să se distreze. Ore în şir le petreceau prin baruri şi discoteci,uitînd să alimenteze la timp copilul.

Din cauza nealimentării la timp, fetiţa lor s-a îmbolnăvit grav, fiind internatăpentru mult timp în spital.Medicii şi Direcţia de Protecţie a Copilului au solicitat intentarea unui dosar pe-

nal împotriva Alinei şi a lui Dragoş. Tinerii sînt nedumeriţi, ei consideră că nu ausăvîrşit nicio faptă periculoasă.

2. Analizaţi şi discutaţi cazul cu colegii de clasă.

3. Argumentaţi dacă fapta Alinei şi a lui Dragoş constituie infracţiune.

4. Fapta lor prezintă oare pericol social, a fost ea comisă prin acţiune sau inacţi- une, cu intenţie sau din culpă?

5. Dacă ai fi avocat, ce ai avea de spus în apărarea Alinei şi a lui Dragoş? Dar în calitate de acuzator?

6. Este posibil ca în cazul dat judecătorul să recunoască v novă ia tinerilor?xplică de ce şi ce pedeapsă ar merita.

1. C teşte art. 42 ale Codului penal. eterm nă rolurile persoanelor implicate î infracţiunea descrisă mai jos. Argumentează.

Articolul 23. Iresponsabilitatea

(1) Nu este pasibilă de răspundere penală persoana care, în timpul săv îrşirii uneifapte prejudiciabile, se afla în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să şi dea seamade acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihicecronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice. Faţă de o aseme-

nea persoană, în baza hotărîrii instanţei de judecată, pot fi aplicate măsuri de constrîn-gere cu caracter medical, prevăzute de prezentul cod.

7/18/2019 ed civ_12


39

Alex, care era priceput în tehnologii informaţ onale, avea un plan de sustragere ile-gală a banilor din bancomate. Pentru realizarea planurilor sale avea nevoie de diferitemecanisme pe care s-a obligat să i le pregătească George. Î timp ce Alex monta dis-pozitive e a ancomate, Sergiu urmă ea ca să nu fie văzu i e nimeni. Cristina ş A inasustrăgeau banii.

Articolul 42 Participanţii(1) Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni

în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consideră autor persoana care să îrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută delegea penală, precum şi persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoa-nelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilităţii saudin alte cauze prevăzute de prezentul cod.

(3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiunisau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizatsau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora.

(4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă per-soană să săvîrşească o infracţiune.

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prinsfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori în-lăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza peinfractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele aces-teia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că vaprocura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.

1. Elaborează o listă a cauzelor comiterii infracţiunilor în localitatea ta.

2. Elaborează un plan de activită i care ar contribui la micşorarea numărului deinfracţ un în localitatea ta, în ţară.

3. Statistica juridică e confirmă faptul că în peste 50% din infrac iuni, drept motiv pentru comiterea lor a servit comportamentul victimelor, î special în cazurile de viol, omor ş furt.

a) Ce sfaturi le-ai da cunoscuţilor tăi pentru a evita implicarea într-oinfrac iune în calitate de victimă?

b) Propune cîteva acţiuni care te-ar ajuta să te autoprotejezi.

7/18/2019 ed civ_12


40

se aplică numai de către instanţa de judecată;

se aplică numai persoanei care asă îrşit o infracţ une;

are caracter public.

1. Comentează şi argumentează mottoul temei.

2. i fost pedepsit de pă inţi pentru reuş ta slabă a î văţătură sau pentru faptulcă te-a ntors prea t rz u acasă? Crez că a fost corect să fii pedepsit?

3. acă ai avea posibilitatea să elaborezi legi, ce pedepse ai stabili pentru nerespectarea lor?

Încălcarea normelor stabilite într-o societate întotdeauna a provocat o anumităreacție a membrilor societăţii, al cărei grad depinde de persoana care a săvîrşit ilegali-tatea, dar şi de gravitatea faptei.

Însă nu este suficient ca societatea să şi manifeste dezacordul faţă de aceste fapte şide f ptuitor. Atîta t mp cît f ptuitorul nu este pedepsit el nu va conștientiza pericolulsocial al acţiunilor sale.

În dreptul penal nu este suficient să se constate fapta social-periculoasă şi califica-rea ei ca infracţiune, ci se impune aplicarea forţei de constrîngere din partea statuluifaţă de cei care au săvîrş t asemenea infracţ un .

Făptuitorul trebuie să-şi asume şi să suporte consecinţele propriei conduite, prin urma-re, el trebuie să fie pedepsit. Încălcarea legii penale atrage după sine pedeapsa penală, carepoate fi stabilită doar de instanţa de judecată (vezi art. 61(1) al Codului penal) şi poate fiaplicată sub diverse forme:

fizică (privaţiunea de libertate)

morală (mustrarea publică)

material (amenda).

rticolul 61 Noţiunea şi scopul pedepsei penale

1) Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şreeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoane-lor care au săv îrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

Pedeapsa penală şi tipurile eiMotto:

„Ceea ce nu se pedepseşte

la început sporeşte mereu.”

(Esop)

Pedepsele sînt sancţiuni proprii dreptului penal ş ocupă locul principal în cadrulsistemului. Ele se aplică numai persoanelor care au săvîrşit infracţiuni şi vizează liber-tatea, bunurile şi drepturile cetăţeneşti ale acestora.

Pedeapsa penală are următoarele tr s turi specifice:

este o măsură de constrîngere şi reeduca-re, adică cu caracter dublu: coercitiv şi corectiv;

• este instituită şi folosită numai n nu-mele statului;

este prevăzută de legea penală;

7/18/2019 ed civ_12


41

Codul penal al Republicii Moldova stipulează strict pedepsele penale care pot fiaplicate atît persoanelor fizice, cît şi celor juridice.

Pedepsele pot fi:

complementareprincipale

Infractorul poate fi privat de libertate pe un termen de la 3 luni la 20 de ani, iar n cazde concurs de infracţiuni pedeapsa nchisorii nu poate depăşi 25 de ani pentru adulţ ş 12ani şi 6 luni pentru minori.

În cazul infracţiunilor excepţional de grave condamnatul va fi pedepsit cu detenţiuneape viaţă. Acest tip de pedeapsă nu poate fi aplicat femeilor și minorilor.

menda poate fi aplicată atît ca pedeapsă principală cît și complementară și se stabileșteîn unități convenționale. O unitate convențională de amendă este egală cu 20 lei. Mări-mea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la 150 la 1000 unitățiconvenționale.

La stabilirea categoriei şi termenelor aplicării pedepsei penale, instanţa de judecatăia în consideraţie:

• caracterul şi gradul de pericol social al faptei (dacă infracţiunea a fost săvîrşită dinimprudenţă sau ntenţionat; dacă fapta a fost consumată sau contracarată la etapaplanificăr sau tentat ve ; numărul persoanelor care au participat la să îrşirea infrac-ţiunii şi rolul fiecăruia);

Articolul 62 Categorii e pe epse or ap icate persoane or izice

(1) Persoanelor fizice care au săvîrşit infracţiuni li se pot aplica următoarelepedepse:

a) amendă;b) privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită

activitate;c) retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare clasifi-

care) şi a distincţiilor de stat;d) munca neremunerată în folosul comunităţ ;f) închisoare;g) detenţ une pe v aţă

(2) Închisoarea şi detenţ unea pe v aţă se aplică numa în calitate de pedepseprincipale.

(3) Muncă neremunerată în folosul comunităţii poate fi aplicată ca pedeapsă prin-cipală sau în cazul condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei –

în calitate de obligaţie pentru perioada termenului de probă.(4) Amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anu-

mită activitate se aplică atît ca pedepse principale, cît şi ca pedepse complementare.

(5) Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasifi-care) şi a distincţiilor de stat se aplică numai în calitate de pedeapsă complementară.

7/18/2019 ed civ_12


42

personalitatea făptuitorului (dacă este la prima abatere de la lege sau mai are antecedente penale; cum se comportă în familie şi societate etc.);

circumstanţele în care s-a produs infracţiunea care pot să atenueze sau să agraveze

pedeapsa (vezi art. 76-77 ale Codului penal).

Citiţi următoarele articole ale Codu-lui penal și determinaţi care pedepses nt pr nc pale și ca e complementare.

rgumentaţ .

Articolul 145(1) Omorul intenţionat

Omorul unei persoane se pedepseştecu închisoare de la 8 la 15 ani.

rticolul 155. Ameninţarea cu omorori cu vătămarea gravă a integrităţiicorporale sau a sănătăţii

meninţarea cu omor ori cu vătăma-rea gravă a integrităţii corporale sau a să-nătăţii, dacă a existat pericolul realiză-rii acestei ameninţări, se pedepseşte cuamendă în mărime de la 200 la 400 unităţiconvenţionale sau cu muncă neremune-rată în folosul comunităţii de la 180 la 240de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

rticolul 186(1). Furtul

Furtul, adică sustragerea pe as-cuns a bunurilor altei persoane, se

pedepseşte cu amendă în mărimede pînă la 300 unităţi convenţio-nale sau cu muncă neremuneratăîn folosul comunităţii de la 120 la240 de ore, sau cu închisoare depînă la 2 ani.

1. plicînd prevederile articolelor 76-77, determină dacă sînt prezente circum- stanţe agravante sau atenuante care ar putea influenţa la stabilirea pedepsei

penale:

Cetățeanul Pricop Gavril, la 07.01.2011 pe la ora 01:30, aflîndu-se în stradă înstare de ebrietate, fiind în relații ostile cu vecinul său Victor Durlescu, intenț onat -aaplicat acestuia lovituri cu pumnii și picioarele, cauzîndu-i leziuni corporale deosebitde grave, în rezultatul cărora a survenit decesul lui V. Durlescu.

• Culai Grigore, la 17.05.2012, împreună cu Corduneanu Ion, care are antecedente

penale, aflîndu-se pe strada Arborilor din localitate, l-au oprit pe minorul Roșca Vladi-mir, amenințindu-l, i-au sustras telefonul mobil „Sony Ericson” în valoare de 1800 lei,cauzîndu-i daună în proporții considerabile. L-au amenințat cu răfuială fizică pentrudenunț la poliție.

Articolul 188(1). îlhăria

îlhăria, adică atacul să îrş t asupra une persoane în scopul sustragerii bunurilor,însoţit de violenţă periculoasă pentru v aţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ame-ninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 anicu (sau f ră) amendă în mărime de la 400 la 1000 unităţi convenţionale.

7/18/2019 ed civ_12


3

Valentin Stoica, persoană cu funcție de răspundere, reprezentînd Ministerul Afa-cerilor Interne, la 15.09.2011, și-a parcat autoturismul personal pe trotuar. MinorulGrigore Costiuc l-a surprins și i-a f cut observație. Acest fapt l-a supărat pe V. Stoica,care în scopul de a-l intimida pe minor, l-a urmărit pe acesta pînă la poarta casei undelocuia. Fără a primi acordul proprietarului, V. Stoica a intrat în ogradă și în prezența mai

multor martori i-a aplicat minorului multiple lovituri și i-a adresat cuvinte înjositoare.. Stoica i-a amenințat cu răfuială pe martorii faptei care-i cereau să se linișteascăși să înceteze fărădelegile.

2. Un proverb spune: „După faptă ş răsplată” . Corespund oare pedepsele prevă- zute de Codul penal al Republicii Moldova acestui proverb sau ar trebui să fie

mai severe sau mai blînde? Argumentează.

3. Abordează în grup cu colegii subiectul: „ plicarea pedepsei penale poate oare

duce la abţinerea de la săv irea altor infrac un ?

1. Aminteşte-ţi de la orele de istorie sau din literatura citită ce pedepse erauaplicate în Antichitate, în Evul Mediu. Compară-le cu pedepsele aplicate înprezent. Ce ai constatat?

2. Un personaj dintr-un roman al lui Dostoievski zicea: „Ce rost ar avea să mă pre-

dau, cî d spui că acolo, la î chisoare, am să fiu la odihnă?

a) Este oare pedeapsa cu închisoarea una blîndă şi nu-şi poate atingescopul? Argumentează.

) Care sînt efectele pozitive şi cele negative ale aplicării pedepselorpenale?

3. Cesare Beccaria în lucrarea „Despre infrac un şi pedepse scr a: „Nu ntens ta-

tea pedepsei are cel mai mare efect asupra sufletului omenesc, ci durata ei.”

a) Comentează afirmaţia de mai sus.) Consideri că e corect ca în cazul comiterii infracţiunilor excepţional

de grave să fie aplicată detenţia pe viaţă, sau în unele situaţii, ar trebuiaplicată pedeapsa cu moartea? De ce?

c) Care-i atitudinea ta faţă de pedeapsa cu moartea? Scrie un discursprin care să convingi publicul că pedeapsa cu moartea trebuie/nutrebuie introdusă în Codul Penal al Republicii Moldova.

7/18/2019 ed civ_12


44

Noţiuni generale despre procesul penal.Persoanele implicate în procesul penal

Motto:

„Justiția este dorința constantăși perpetuă de a da fiecăruia cei se cuvine ”

(Domitus Ulpain)1. Analizînd cele studiate în temele anterioare,comentează mottoul temei.

2. Ce nţelegi prin „a da fiecăru a ce se cuv ne ? Ai putea face referinţă la principiile dreptului penal?

3. Cum ai proceda în cazul în care tu sau familia ta ar avea de suferit din cauzaunei infracţiuni? Cui te vei adresa?

Sarcina primordială a unui stat de drept este protejarea valorilor sociale și personale:drepturile ș libertăț le cetă enilor, viața și sănătatea lor, suveranitatea și independența

statului ș.a.Din păcate, sînt dese cazurile cînd aceste valori sînt atacate prin săvîrșirea de infracțiuni.

acă a fost să îrș tă o infracț une, este necesar ca aceasta să fie descoperită.Săvîrșirea infracțiunii duce la nașterea raportului juridic de drept penal. Conținutul

acestui raport cuprinde dreptul statului de a trage la răspundere penală infractorul șiobligația acestuia de a suporta consecințele faptei sale. Pentru a soluționa acest conflict

dintre stat și infractor este necesară o act v tate succes vă din partea statului în rezulta-tul căreia să se identifice persoanele vinovate de comiterea infracțiunii, administrareaprobelor, care ar demonstra vinovăția lor și aplicarea pedepsei penale corespunzătorgradului de vinovăție.

În acest scop, în or ce stat ex stă organe competente de a soluționa cauzele penale,iar activitatea lor este denumită proces penal.

Denumirea de proces derivă de la cuvîntul latin „procedere”, care semnifică îna-intare, progres.

( ) Procesul penal reprezint ctivitatea organelor de urmărire penal și a instanţelor judecătorești cu par-

ticiparea p rţilor în proces și a altor persoane, desfă șurată în conformitate cu prevederile Codului de Proce-

dură Penal .

Procesul penal se consider început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent des-

pre pregătirea sau săvîrșirea unei infracţiuni.

(2) Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea

persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cer-

cetarea infrac iunilor presupuse sau săvî rşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedep-

sit potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoan nevinovată să nu fie tras la r spundere penală şi condamnat .

(3) Organele de urmărire penal şi instanţele judec toreşti în cursul procesului sînt obligate s ctiveze înaşa mod încî t nicio persoană să nu fie neî ntemeiat b nuită, învinuită sau condamnată şi ca nicio persoană s

nu fie supusă în mod arbitrar sau f r necesitate măsurilor procesuale de constrî ngere.

rt. 1 al Codului de Procedură Penală al RM

7/18/2019 ed civ_12


5

Pentru realizarea scopului procesului penal este foarte importantă respectarea nor-melor de procedură penală, care pot fi adoptate doar de Parlamentul țării. Aceste normesînt incluse în Codul de Procedură Penală, care este alcătuit din două părți: partea

specială ș partea generală.Procesul penal este o activitate complexă, riguros organizată, care de la început și

pînă la sfîrșit se desf șoară ordonat, într-o anumită succesiune stabilită rațional de lege.Sub aspectul organizării procesul penal este împărțit în 3 faze:

. urmărirea penală

. judecata3. punerea în executare a hotărîrii penale definitive

Urmărirea penală are rolul de a descoperi și aduna probele necesare cu privire laexistența infracțiunii, identificarea f ptuitorului și stabilirea răspunderii acestuia, pen-tru a se constata dacă există temeiuri de trimitere în judecată. La această etapă își exer-c tă funcțiile procurorul și organele de cercetare penală. rmărirea penală se realizează

sub 2 forme: ancheta preliminară și cercetarea penală.În a doua fază a procesului penal are loc judecata în pr ma nstanță și judecata

în căile de atac. În cadrul ei, activitatea se exercită de către instanțele judecătorești.La această etapă participă și procurorul.

La terminarea judecării cauzei instanța pronunță hotărîrea.

Articolul 314. Nemijlocirea, oralitatea şi contradictorialitatea judecării cauzei

(1) Instanţa de judecată este obligată în cursul judecăr cauze , să cerceteze nem -locit, sub toate aspectele, probele prezentate de părţi sau administrate la cererea acestora,

inclusiv să audieze inculpaţii, părţile vătămate, martorii, să cerceteze corpurile delicte, sădea citire rapoartelor de expertiză, proceselor-verbale şi altor documente, precum şi săexamineze alte probe prevăzute de prezentul cod.

Punerea în executare a hotărîrilor penale rămase definitive constituie a treia fazăfinală, a procesului penal, în care se realizează procedura prin care se pune în aplicarehotărîrea penală definitivă.

Complexitatea actelor procedurale nu poate fi concepută f ră participarea organe-

lor judiciare, pe de o parte, și a unor persoane, titulare de drepturi și obligațiuni, pe dealtă parte. Aceste organe și persoane, chemate să contribuie la buna desf șurare a pro-cesului penal, poartă denumirea de participanți și pot fi împărțite în trei grupări:

. Persoanele ce reprezintă diferite organe de stat cu atribuții în domeniul

procesului penal.

ceste persoane au funcții și atribuții concrete, strict stabilite de Codul de ProcedurăPenală, și depășirea lor este sancț onată.

Procurorul supraveghează respectarea normelor legale de

către anchetatori, susţine învinuirea în instanţa de judecată, iarîn anumite cazuri efectuează personal ancheta preliminarăJudecătorii judecă cauzele penale și sînt în drept să elibe-

reze mandate de arestare.

- Procurorul

- Judecătorul- Anchetatorul- Cercetătorul penal

7/18/2019 ed civ_12


46

. Persoanele ce au un interes personal în cauza dat sau reprezint un

interes străin.

Persoana cercetată ca f ptuitor al infracțiunii pe parcursul desf șurării procesuluipenal poartă diferite denumiri: bănuit – învinuit – inculpat

Bănuitul este persoana față de care există anumite probe

că a săvîrșit o infracțiune iar inculpatul este cel față de care s-aemis o ordonanță de punere sub învinuire. Învinuitul în privințacăruia cauza a fost trimisă în judecată se numește inculpat.

Partea vătămată sau victima infracțiunii este consideratăpersoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiuneun prejudiciu moral, fizic sau material.

Partea civilă este persoana care a suferit pagube materiale în rezultatul infracțiunii.Aceasta poate fi atît partea vătămată, cît și oricare altă persoană care a suportat anumite

pagube materiale.

Partea civilmente responsabilă este persoana care trebuie să repare prejudiciul ma-terial produs prin săvîrșirea infracțiunii. De regulă acesta este învinuitul, dar dacă eleste minor, daunele vor fi reparate de părinți.

Deoarece, de cele mai multe ori, persoanele bănuite de săvîrșirea unei infracțiuninu posedă cunoștințele juridice necesare pentru a se apăra în ajutor le vine apărătorulcare, pe parcursul procesului penal reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, incul-patului, îi acordă asistență juridică prin toate mijloacele și metodele legale.

Bănuitul își poate angaja în calitate de avocat orișice persoană care posedă licențade avocat, iar dacă nu-și poate permite să plătească serviciile acestuia, lui îi este asiguratun apărător din oficiu, serviciile căruia sînt plătite de stat.

3. Persoanele care nu au niciun interes în cauza

dată, dar care participă la procesul penal pentru

a asigura calitatea investigațiilor.

În procesul de examinare a infracțiunilor e necesar deefectuat diferite expertize ale probelor care pot fi variate, înacest scop sînt antrenați experți în domeniile respective. Unrol important le revine martorilor, iar în cazul în care trebuieasigurată traducerea este invitat traducătorul sau interpretul.

Nicio persoană, din cele trei grupe enumerate mai sus, nu poate îndeplini în cadrul

aceleiași cauze două sau mai multe roluri acă persoana a fost implicată într-o cauzăpenală în calitate de martor, parte vătămată, parte civilă sau civilmente responsabilă, eanu mai poate fi judecător, avocat, anchetator, expert, interpret etc. în cauza aceasta.

1. Citește articolele Codului de Procedură Penală expuse mai jos ș discută cucolegii dacă ei au știut despre aceste prevederi sau poate cunosc pe cinevacare a fost supus acestei proceduri.

Învinuitul Partea vătămată Partea civilă Partea civilmenteresponsabilă

Grefierul Expertul artor Specialișt

Traducătorul Interpretul

7/18/2019 ed civ_12


47

a) Au fost sau nu respectate prevederile legale?) Cum credeţi, prevederile art. 167 nu contravin art. 168(1)? Dacă un

ce ăţean prinde o persoană bănu tă e obligat oare să espec e procedura de reţinere prevă ută de art. 167? Argumentază.

Articolul 165. Noţiu-

nea e reţinere

(1) Constituie reţinere privarea persoanei de libertate,pe o perioadă scurtă de timp,dar nu mai mult de 72 de ore,în locurile şi în condiţiile stabi-lite prin lege.

Articolul 167. Procedura de reţinere a persoanei

(1) Despre fiecare caz de reţinere a unei persoane bănuite de săvîrşirea unei infracţiuniorganul de urmărire penală, în termen de pînă la 3 ore de la momentul privării ei de liber-tate, întocmeşte un proces-verbal de reţinere, în care se indică temeiurile, motivele, locul,anul, luna, ziua şi ora reţinerii, starea fizică a persoanei reţinute, plîngerile referitoare lastarea sănătăţii sale, în ce este îmbrăcată (descrierea ţinutei vestimentare), explicaţii, obiec-ţii, cereri ale persoanei reţinute, cererea de a avea acces la un examen medical, inclusiv pecont propriu, fapta săvîrşită de persoana respectivă, rezultatele per cheziţiei corporale apersoanei reţinute, precum şi data şi ora întocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal seaduce la cunoştinţă persoanei reţinute, totodată ei i se înmînează în scris informaţia des-pre drepturile prevăzute la art. 64, inclusiv dreptul de a tăcea, de a nu mărturisi împotrivasa, de a da explicaţii care se includ în procesul-verbal, de a beneficia de asistenţa unui apă-rător şi de a face declaraţii în prezenţa acestuia, fapt care se menţionează în procesul-ver-bal. Procesul-verbal de reţinere se semnează de persoana c are l-a întocmit şi de persoanareţinută. În termen de pînă la 3 ore de la reţinere, persoana care a întocmit procesul-ver-

bal prezintă procurorului o comunicare în scris referitoare la reţinere.(11) Organul de urmărire penală, în timp de o oră după reţinerea persoanei, solicită

oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Statsau unor alte persoane împuternicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciupentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă. Solicitarea de a desemna un avocat deserviciu este prezentată în scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.

Articolul 166. emeiurile pentru reţinerea

persoanei bănuite de săvîrşirea infracţiunii

(5) Reţinerea persoanei în condiţiile prezentuluiarticol nu poate depăşi 72 de ore din momentul pri-

vării de libertate.

(51) În cazul în care reţinerea persoanei se efec-tuează pentru stabilirea identităţii ei, perioada dereţinere nu poate depăşi 6 ore.

(6) Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 de ore.

Articolul 168. Dreptul cetăţenilor de a prinde persoana bănuită de săvîrşirea

infracţiunii(1) Oricine este în drept să prindă şi să aducă forţat la poliţie sau la o altă autoritatepublică persoana prinsă asupra faptului săvîrşirii unei infracţiuni sau care a încercat săse ascundă ori să fugă imediat după săvîrşirea infracţiunii.

7/18/2019 ed civ_12


48

1. Examinează cazurile:

• Cetățeanul Mateiciuc a trecut printr-un proces de divorț, examinat de judecătorulGrigoriu. Fiind nemulțămit de decizia dată de acesta, a hotărît să se răzbune.

Mateiciuc l-a așteptat pe Grigoriu la ieșirea din judecătorie și, folosindu-se de aco-perirea nopții, i-a aplicat acestuia lovituri cu o bîtă. Grigoriu a opus rezistență. În tim-pul încăierării a fost spart parbrizul și îndoită portiera autoturismului parcat în preajmăși care aparținea cetățeanului Mihăieș, care este inginer-mecanic la un autosalon.

Pe cazul dat, procurorul a pornit un proces de urmărire penală.

a) Stabilește rolurile pe care le vor avea fiecare din cei implicaţi în cauza dată.b) Va putea oare Grigoriu să examineze cazul în calitate de judecător, iar

Mihă eș n calitate de specialist, pentru a determina gradul de deteriorarea autoturismului? De ce?

• Polițistul de sector Grigore Frunză, aflîndu-se pe una din ulițele satului pe la ora3:30, a auzit zgomote suspecte în curtea unui cetățean. Apropiindu-se, i-a observat pe

minorii Ion Mocanu și Vasile Decusară care încercau să spargă lacătul de la ușa casei.Polițistul i-a reținut pe minori, dar aceștia au încercat să fugă, fapt pentru care

G. Frunză i-a bătut, i-a legat și i-a transportat la sectorul de poliție. Deoarece era dejaora unu noaptea, a hotărît că se va ocupa de minori mai tîrziu.

În ziua următoare, G. Frunză s-a întors la postul de poliție la ora 11:00, cînd a și în-tocmit procesul-verbal, impunîndu-i pe băieți să scrie tot ce au făcut noaptea trecută.

Tot atunci au fost anunțați despre reținere și părinții minorilor.a) A respectat poliţistul de sector prevederile Codului de Procedură Pe-

nală referitoare la reţinerea persoanelor? Argumentează.b) Ce încălcări procedurale au fost comise?c) u dreptul minorii să refuze de a depune mărtur împotr va propr e er-

soane? De ce? Faceţi trimitere la articolele Codului de Procedură Penală.

1. Știm că marea majoritate a cetăţenilor nu sînt și nici nu vor fi infractori. Cumcrezi, de ce trebuie ei (inclusiv și tu) să cunoască ce înseamnă procedura pe-

nală și prevederile Codului de Procedură Penală? Scrie la acest subiect uneseu de o pagină.

2. La orele de istorie ai învăţat despre represiile și deportă- rile staliniste în Basarabia. Explică dacă au fost sau nu respectate prevederi elementare de procedură penală; dacă

s-a ţinut cont de drepturile omului la examinarea cauzelor

deportaţilor? Discută cu persoane care au fost represatesau deportate din localitatea ta pentru a-ţi argumenta răs-

punsul. Scrie un articol la acest subiect, pentru a-l publica în revista locală.

7/18/2019 ed civ_12


9

1. Cite te mottoul temei. Cît de compatibile s î nt no iunile de î durare i infractor .

2. În art. 114 al Constituţiei Republicii Moldova e scris că: „Just ţ a se în ptu e te

numele legii numai de instanţele judecătore t .”

a) Comentează acest articol.b) Ce înţelegeţi prin sintagma „î numele legii”?

3. Un element din emblema justiţiei este balanţa. Ce ai pune pe talerele ei pentrua păstra echilibrul în societate?

Activitatea de înf ptuire a justiției în scopul apărării și aplicării drepturilor și liber-

tăților fundamentale ale cetățenilor se realizează printr-un sistem unitar de organe jude-cătorești, care au un rol important în derularea procesului penal.

La finalizarea etapei de urmărire penală, cînd procurorul și organele de anchetăconsideră că au fost adunate suficiente probe pentru a demonstra vinovăția, dosarulpenal trece la o altă etapă de examinare – în instanța de judecată. De calitatea exami-nării cauzei la această etapă depinde hotărîrea pe care o va pronunța nstanța în scopulpedepsirii persoanelor ce comit infracțiuni.

Pentru o c t mai bună înf ptuire a justiției șientru asigurarea unui control asupra hotărîrilor

judecătoreșt nstanțele de judecată sînt ordonaten mod ierarhic în trei nivele: Curtea Supremă de

Justiție, curțile de apel și judecătoriile, toate ac-tivînd n cauzele penale, conform competențeiatribuite de Codul de Procedură Penală.

Motto:

„Am observat că tot timpulîndurarea aduce rezultate maibune decît justiția strictă”

(Abraham Lincoln)

Instanţele de judecată care examineazăcauzele penale

A recuza – a cere retragerea din complectul de judecată a unui judecător

a cărui obiectivitate e pusă la îndoială.

Justiţia se înfăptuieș e prin Curtea Supre-

mă de Justiţie, prin curţile de apel și prin judecătorii.

Art. 115 Constitu ia Republicii Moldova

Articolul 39. Competenţa Cur ţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie:(1) judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile să îrşite de Preşe-

dintele Republicii Moldova;

(2) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate decătre instanţele de apel;

7/18/2019 ed civ_12


50

Curtea de ApelComrat

Curtea de Apelălț

Curtea de ApelBender

Curtea de ApelCahul

Curtea de ApelChiş nău

Curtea Supremă de Justiţie

Judecătoriile

(raionale, municipale și de sector în mun. Chișinău)

(3) judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac,inclusiv recursurile în anulare;

(31) judecă recursurile în interesul legii;

32) soluţ onează cererile de revizuire a cauzelor în urma pronunţării unei hotărîr decondamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

(4) sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra const tuţionalităţactelor juridice şi asupra cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice;

(5) adoptă hotărîri explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării uniformea legislaţiei penale şi procesual penale;

(6) soluţionează cererile de strămutare.

Articolul 38. Competenţa cur ţii de apel

Curtea de apel:(2) ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărîrilor pronunţate în primă

nstanţă de judecătorii, inclusiv de judecătoria militară;

(3) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor,care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel;

(4) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătorii;(5) judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competenţa sa.

rticolul 36. ompetenţa judec ătoriei

Judecătoria judecă în pr mă nstanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute dePartea specială a Codului penal, cu excepţia celor prevăzute la art. 39 alin. (1), demersurileşi plîngerile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor procurorului, ale organului de urmărirepenală, precum şi examinează chestiunile legate de executarea sentinţei şi alte chestiuni

date prin lege în competenţa sa.

Majoritatea infracțiunilor sînt judecate de judecătorii. Examinarea cauzei penalepentru prima dată în judecată se numește examinarea în fond sau în prima instanță.

7/18/2019 ed civ_12


51

Judecarea cauzelor penale se efectuează de instanțele de judecată conform com-petenței lor de un complet compus din unu sau mai mulți judecători.

În instanțele de gradul unu (judecătorii) cauzele penale se judecă de un singur judecă-tor, dar în cauzele penale excepțional de grave în pr ma nstanță judecă trei judecător .

Este foarte important ca pe parcursul judecării cauzei completul de judecată sărămînă același.

În procesul de judecare a cauzelor penale oricare ar fi instanța de judecată sau com-pletul de judecată trebuie să fie respectate aceleași reguli:

Judecarea materialelor și cauzelor penale se desf șoară la sediul instanței; În cazul stabilirii incompatibilității judecătorului în cauza judecată, el urmează săfie recuzat.

Ședințele de judecată sînt publice, astfel încît poate fi prezentă or ce persoanăcare a împlinit vîrsta de 16 ani. Dar în procesul în care un minor este victimă saumartor, instanța de judecată va asculta declarațiile acestuia în ședință închisă.

Se întocmește, obligatoriu, procesul-verbal al fiecărei ședințe. Oricărei persoane trebuie să-i fie asigurată exam narea și soluționarea cauzei saleîn mod echitabil și în termeni rezonabili, adică cît mai repede posibil.

Instanța de judecată este obligată în cursul judecării cauzei să cerceteze toate pro-bele prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpații, părțile vătămate, martorii,să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză, proceselor verbale, precum și să administreze alte probe. Participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie. Lipsa procuroruluila ședința de judecată duce la amînarea acesteia.

Este obligatorie prezența inculpatului ș a apărătorului acestuia. În cazul amînării ședinței de judecată judecătorul trebuie să aducă la cunoștințădata și ora următoarei ședințe.

Respectarea ordinii și solemnității ședinței de judecată.

Articolul 333. r inea şi so emnitatea şe inţei e ju ecată

(1) Judecarea cauzei se efectuează în condiţii care asigură buna funcţionare a in-stanţei judecătoreşt ş secur tatea part c panţilor la proces.

(2) La intrarea judecătorului sau completului de judecată în sala de şedinţă, grefie-rul anunţă: „Intră instanţa, rog s-o onoraţi” şi toţi cei prezenţi în sală se ridică în picioare.După aceasta, la invitaţia preşedintelui şedinţei, toţi îşi ocupă locurile.

(3) Toţi participanţii la şedinţa de judecată se adresează către instanţă cu cuvintele:„Onorată instanţă” sau „Onorată judecată după care, stînd în picioare, fac declaraţii,formulează cerer , răspund la întrebăr . erogări de la această regulă se admit numaicu permisiunea preşedintelui şedinţei de judecată.

(4) Persoanele prezente în sala de şedinţă, inclusiv participanţii la şedinţa de jude-cată, sînt obligaţi să se supună dispoziţiilor preşedintelui şedinţei privind menţinerea

ordinii în şedinţă.

Ședințele de judecată trec prin patru etape:. artea pregăt toare;. Cercetarea judecătorească;

7/18/2019 ed civ_12


52

3. Dezbaterile judiciare și ultimul cuvînt al inculpatului;4. Deliberarea și adoptarea sentinței.

La prima etapă grefierul face apelul părților și al celorlalte persoane care vor participala ședință; în cazul absenței procurorului sau avocatului ședința se amînă. Se verificădacă participanții la proces n-au de f cut anumite declarații.

La cea de-a doua etapă instanța de judecată este obligată să examineze orice probăadministrată pe parcursul urmăririi penale, să audieze martorii, experții, dacă e necesarsolicită probe noi.

La consumarea etapei de cercetare judecătorească se trece la a treia etapă: dezbaterile judiciare. Acestea constau din cuvîntările procurorului, părții vătămate, părții civile, apă-rătorului referitoare la cauza examinată Fiecare din cei prezenți are dreptul la replică.

upă terminarea dezbaterilor judiciare președintele ședinței acordă ultimul cuvîntinculpatului.

La cea de-a patra etapă completul de judecată sau judecătorul se retrage în camera

de deliberare, unde trebuie să fie respectată procedura deliberării.

Articolul 341. Felurile hotă rîrilor instanţei de judecată

(1) Instanţa de judecată, la înf ptuirea justiţiei în cauzele penale, adoptă sentinţe,decizii, hotărîr ş încheieri.

(2) Hotărîrea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă senumeşte sent nţă.

(3) Hotărîrea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului, recursuluiîn anulare, precum şi hotărîrea pronunţată de instanţa de apel şi de recurs la rejudeca-rea cauzei, se numesc decizii.

(5) Toate celelalte hotărîri date de instanţe în cursul judecării cauzelor se numescîncheieri.

În rezultatul deliberării instanţa de judecată poate adopta sentinţa de condamnare,de achitare sau de încetare a procesului penal.

Articolul 339. Proce ura e i erării

(1) La deliberare iau parte numai judecătorii în faţa cărora a avut loc judecarea cau-zei. Completul de judecată deliberează în secret. Divulgarea celor discutate în timpuldeliberăr este nterz să.

(2) Completul de judecată deliberează sub conducerea preşedintelui şedinţei toatechestiunile prevăzute de lege care urmează să fie soluţionate. Fiecare chestiune urmeazăsă fie formulată astfel ca să se poată da răspuns afirmativ sau negativ. Hotărîrea se a,de regulă, în unanimitate.

În cazul în care una din părţi nu este mulţumită de sentinţa pronunţată de instanţa

de judecată o poate ataca.Codul de Procedură Penală prevede următoarele căi ordinare de atac: apelul, prin care pot fi atacate sentinţele date de prima instanţă pe parcursul a 15zile de la pronunţarea lor. Se examinează de Curtea de Apel;

7/18/2019 ed civ_12


53

recursul, care este aplicat împotriva hotărîrilor instanţei de apel ș se exam neazăde Curtea Supremă de Justiţie.

1. Citeşte art. 31 al Codului de Procedură Penală. Cum crezi, de ce nu e bine să semodifice completul de judecată pe parcursul judecă ii cauzei penale? Care

pot fi consecinţele? laborează schema aranjă în sala de judecată a part c - panţilor la şedinţă. C teşte art. 333 al CPP; cum crezi, de ce e necesară respectarea ordinii ş solemnităţii şedinţei de judecată?

1. Conform art. 322 al CPP lipsa apărătorului de la ședinţa de judecată duce laamînarea acesteia.

a) e ce este portantă prezen a apărătorului la şedinţa de judecată?

b) i putea fi avocatul unui ucigaş în serie? Ce argumente ai avea în apă area lui?2. Care-i rolul martorilor în şedinţa de judecată? Studiază art. 356 al CPP şi argu- mentează:

a) e ce martorii trebuie să părăsească sala după prima etapă a şedinţei?b) Cum ai proceda dacă ai fi martorul unei infracţ un com să de o persoană

periculoasă şi care-ţi insuflă frică?

3. În rezultatul evenimentelor din 07 aprilie 2009 mulţi judecători au fost nv nu ţ că au judecat tineri în incinta comisariatului de poliţ e. Citind art. 32 CPP, adă argumente pro sau contra acestor î vinuiri.

Articolul 356. Î depărtarea martorilor din sala de şedinţă

După apelul martorilor, preşedintele şedinţei de judecată cere ca ei să părăseascăsala de şedinţă şi le pune în vedere să nu se îndepărteze f ră încuviinţarea lui. Preşedin-tele ia măsuri ca martorii audiaţi să nu comunice cu cei neaudiaţi.

Articolul 32. Locul judecării materialelor şi cauzelor penaleJudecarea materialelor şi cauzelor penale se desf ş oară la sediul instanţei. Pentru motivetemeinice, instanţa, prin ncheiere argumentată, poate dispune desf ş urarea judecăţii în alt loc.

1. Anatole France scr a: „Just ţia este mijlocul prin care sunt aprobate nedreptăţile

înrădăcinate.

a) Analizînd situaţia din societatea contemporană, confirmă sau infirmă

această opinie.2. Sondaje e efectuate î ultimii ani ne demonstrează că cetă enii Republicii

Moldova, în mare parte, nu au î credere î ust ţie. Cum crezi, de ce? Ce acţ un ar putea î treprinde guvernarea pentru a redresa situaţ a?

7/18/2019 ed civ_12


54

3. Citeşte şi analizează cazul de mai jos şi, în baza art. 336 al CPP, elaboreazăprocesul-verbal al primei şedinţe de judecată în examinarea cauzei penale.

Cetăţeanul G. Zabolotnîi, care locuia împreună cu mama şi sora sa, în decursula mai multor ani a abuzat fizic şi psihic pe mamă şi soră. Aplicarea de lovituri cu di-verse obiecte s-a soldat cu vătămări corporale uşoare, iar prin cuvintele injurioase,

spuse la adresa mamei şi surorii, le-a înjosit demnitatea acestora.La 27.03.2012, aproximativ la ora 19:30, G. Zabolotnîi, acţionînd intenţionat, i-aaplicat mamei mai multe lovituri peste faţă şi cap, provocîndu-i leziuni corporaleconfirmate de raportul de expertiză medico-legală nr. 63-D din 03.04.2012.

Faptele sînt confirmate şi de vecinii familiei Zabolotnîi, cetăţenii I. Tănase şi G. Mocanu.

Articolul 336. Procesul-verbal al şedinţei de judecată

(1) La judecarea cauzei în primă instanţă şi în instanţa de apel, desfăşurarea şedinţei de judecată se consemnează în procesul-verbal întocmit de grefier. Procesul-verbal se scrie la

computer şi se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. În cazulîn care nu este posibilă utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de mînă, fiindulterior scris la computer.

(2) Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, în cadrul şedinţelor de judecatăse utilizează mijloace de înregistrare audio şi/sau video ori alte mijloace tehnice. Utili-zarea mijloacelor tehnice pentru înregistrarea şedinţei de judecată se consemnează înprocesul-verbal. În cazul în care utilizarea acestora nu este posibilă, judecătorul dispune,printr-o încheiere motivată, desfăşurarea şedinţei de judecată în lipsa mijloacelor de în-registrare audio şi/sau video ori a altor mijloace tehnice.

(3) Procesul-verbal al şedinţei de judecată trebuie să cuprindă:1) ziua, luna, anul, denumirea instanţei şi ora începerii şedinţei;2) numele şi prenumele judecătorilor, grefierului şi interpretului, dacă acesta participă;3) numele şi prenumele părţilor şi ale celorlalte persoane care participă la proces şi sînt

prezente la şedinţa de judecată, precum şi ale celor care lipsesc, cu arătarea calităţii lorprocesuale şi cu menţiunea privitoare la îndeplinirea procedurii de citare;

4) menţiunea dacă şedinţa este publică sau închisă;5) enunţarea infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi legea în

care a fost încadrată fapta;6) consemnarea tuturor acţiunilor instanţei în ordinea în care ele s-au desfăşurat;7) cererile şi demersurile formulate de părţi şi de ceilalţi participanţi la proces şi

încheierile date de instanţă, fie consemnate în procesul-verbal, fie întocmiteseparat, cu menţiunea respectivă în procesul-verbal;

8) documentele şi alte probe care au fost cercetate în şedinţa de judecată;9) faptele de încălcare a ordinii în sala de şedinţă şi măsurile luate faţă de cei care

le-au comis;10) rezumatul dezbaterilor judiciare, al replicii, precum şi al rezumatului ultimului

cuvînt al inculpatului;11) ora cînd s-a pronunţat hotărîrea judecătorească şi menţiunea că inculpatului

i s-a explicat procedura ş termenul de atac.

7/18/2019 ed civ_12


55

1. Realizează o retrospectivă asupra acţiunilor tale din ultima perioadă.

a) S-a întîmplat să comiţi vreo nedreptate sau poate cineva te-a ne- dreptăţit?

b) Cum crezi, ce sentimente a trăit cel pe care l-ai nedreptăţit, ai meritatsă fii pedepsit? Ce sentimente ai trăit tu, fiind nedreptăţit?

c) Ai fi putut evita săvîrșirea acestor acţiuni? Cum?

d) În ce circumstanţe micile noastre nedreptăţi ar putea fi sancţionateşi cine ar fi în drept s-o facă?

În viaţa de zi cu zi noi interacţionăm cu instituţii ale statului în scopul realizării diverselor noastre interese şi probleme. Aceste instituţii activează conform anumitor nor-me legale de administrare a statului.

Totodată instituţiile statului impun anumite reguli în raport cu ele şi cetăţenilor.

Toate normele juridice ce se referă la modul de organizare şi activitate a administra-ţiei publice constituie ramura de drept administrativ Dreptul administrativ reglementează cele mai multe şi diverse relaţii sociale, este cea

mai dinamică ramură de drept, deoarece normele administrative coordonează relaţiiledintre stat şi cetăţean. (De ex: dacă doreşti să-ţi construieşti o casă sau să iniţiezi o afa-cere, trebuie să obţii diverse autorizaţii de la organele de stat; dacă eşti nemulţămit decareva servicii sau de calitatea produselor, poţi apela după ajutor tot la organele de stat,iar dacă nu respectăm anumite reguli instituţiile statului ne sancţionează.)

În raporturile juridice administrative unul din subiecţi este neapărat o autoritate pu-blică care, de regulă, pretinde o anumită conduită celuilalt subiect (ex: agentul de circu-laţie rutieră ne cere respectarea regulilor de circulaţie).

Dar oamenii, dintotdeauna, au fost predispuşi spre a încălca normele stabilite în so-cietate, însă orişice astfel de încălcare pune în pericol sau lezează o anumită valoare so-cială, afectează diverse relaţii sociale şi interese ale cetăţenilor.

În raport cu pericolul social al acestor încălcări și cu natura relațiilor și intereselorlezate, faptele ilicite se clasifică în:

1. Infracțiuni (despre care ați aflat din temele precedente);

2. Abateri disciplinare, care sînt acțiunile sau inacțiunile săvîrșite de sala-riații, angajații în cîmpul muncii, prin care aceștia încalcă normele legale de muncă,regulamentul intern, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor legali. Sînt faptelecu cel mai redus pericol social;

Contravenţia administrativă. Deosebiriledintre contravenţie şi infracţiune

Motto:

„ Mai bine întîrzie săvîrşirea unei anumite acţiunidecît să te grăbeşti să comiţi o nedreptate”

(Denis Diderot)

7/18/2019 ed civ_12


56

3. Contravenții administrative, caresînt fapte ilicite şi constituie încălcarea norme-lor administrative. Comparînd contravenţiilecu infracţiunile, constatăm următoarele:

• Contravenţiile au un grad de peri-

col social mai redus, iar urmările lor sînt mairestrînse, neafectînd valori importante. Infracţiunile sînt prevăzute și pedep-

site doar de Codul penal și legile speciale, pe cîndfaptele contravenționale sînt prevăzute atîtprin legi, cît și prin hotărîri de Guvern, hotărîriale autorităților administrației publice centrale și locale.

• Infracțiunile sînt pedepsite cu privațiune de libertate pe termene mari, a-menzi penale, pe cînd contravențiile sînt sancționate mai blînd (avertisment, amendă

contravențională ș.a.). Persoana supusă pedepsei penale se va considera cu antecedente penale și

după ispășirea pedepsei, dar cea supusă sancțiunii contravenționale se va considera cănu a fost supusă acestor sancțiuni dacă timp de un an nu va comite alte contravenții.Contravențiile nu sînt incluse în cazierul juridic al persoanei, spre deosebire deinfracțiuni.

În cazul comiterii infracțiunilor pot fi trase la răspundere penală doar per-soanele care au săvîrșit infracțiunea, pe cînd sancțiunile contravenționale pot fi

aplicate și altor persoane (ex: în cazul comiterii unei contravenții de către un minorîn stare de ebrietate, vor fi sancționați părinții acestuia; sau dacă cîinele va jumuligăinile din curtea vecinului va fi sancționat stăpînul cîinelui).

Procedura de examinare a contravențiilor este mai rapidă în comparație cua infracțiunilor.

Frontiera dintre contravenție și infracțiune este permeabilă, de aceea o contra- venție poate ușor să treacă în infracțiune (ex: dacă o persoană a înșelat pe cineva în valoare de pînă la 500 lei, fapta va fi considerată contravenție; dacă valoarea va depăși500 lei, deja e infracțiune).

Pentru ca o faptă să fie considerată contravenție ea trebuie să întrunească următoa-rele condiții:

. Să fie să îrșită cu vinovăție (din culpă sau cu intenție)

. Să fie stabilită și sancționată prin lege, hotărîre deGu-vern, hotărîri a consiliilor locale.

Principalul act normativ care reglementează raporturilecontravenționale este Codul contravențional, care are următoarea

structură

Constituie contravenţie fapta – acţiunea

sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pe-

ricol social mai redus decî infracţiunea,

săvîrşit cu vinovăţie, care atenteaz la

valorile sociale ocrotite de lege, este pre-văzut de prezentul cod şi este pasibilă de

sancţiune contravenţional .

rt. 10. Codul contravenţional

al Republicii Moldova

7/18/2019 ed civ_12


57

Conform Codului contravențional, legiuitorul a clasificatcontravențiile în modul următor:

Codul contravențional

al Republicii Moldova

Partea generală

I clude:

- dispoziții comune- principiile de aplicare

a legii contravenționale- reglementări referitoare

la contravenții- sistemul sancțiunilor

și criteriile de aplicare- cauzele care înlătură ca-

racterul contravenționalal faptei ș.a.

Partea specială

Cuprinde normele carestabilesc conținutulconcret al contravențiilorși sancțiunile corespun-zătoare pentru acestea îndiverse domenii social-econom ce.

Procesul contravențional

- normele ce reglemen-tează proceduracontravențională;

- principiile procesuluicontravențional;

- autoritățile competentesă soluționeze cauzelecontravenționale.

→ contravenț ce atentează la drepturi și libertăți politice, de muncă și alte drepturiconstituționale ale persoanelor fizice;

→ contravențiile ce atentează la sănătatea populației, sănătatea persoanei, la stareasanitar-epidemiologică;

→ contravenții ce atentează la drepturile reale;→ contravenții în domeniul protecției mediului;→ contravenții în domeniul industriei construcțiilor, energeticii, gospodăriei comu-

nale, locuințelor și amenajarea teritoriilor;→ contravenții în domeniul agricol și sanitar-veterinar;→ contravenții ce atentează la regimul din transporturi;→ contravenții în domeniul circulației rutiere;→ contravenții în domeniul comunicațiilor electronice, poștale și al tehnologiei

informației;

→ contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamalăși valorile mobiliare;

→ contravenții ce afectează activitatea autorităților publice;→ contravenții ce atentează regimul frontierei de stat și regimul de ședere pe teritoriul RM;→ contravenții ce atentează la modul de administrare (supravegherea pieței, metrolo-

gie, protecția consumatorului);→ contravenții ce atentează la ordinea publică și la securitatea publică;→ contravenții în domeniul evidenței militare.

1. Studiază cazurile de mai jos și determină care din ele s nt contravenţ i, care infrac-ţ un și care abateri disciplinare. Stabili i gradul de pericol social al fiecăru caz.

7/18/2019 ed civ_12


58

• Cetățeanca Zinaida Lăstar este angajată a unui magazin în calitate de vînzătoare.Ziua de muncă începe la ora 8:00, dar ea se prezintă la serviciu la 8:20.

• Toamna tîrziu, Ion Potcoavă, la fel ca și mulți vecini de ai săi, a adunat frunzele dingrădină și le-a dat foc. Norul greu de fum a împînzit toată mahalaua.

• Tudor Crețu, care deținea legitimația de vînător, a mers cu prietenii săi la vînătoare. În

timp ce urmărea un mistreț, din neatenție a mpușcat n piciorul unui coleg de vînătoare.2. Realizînd diagrama Venn, identificaţi asemănările și deosebirile dintre infrac- ţ une ș contravenţ e.

1. La rubrica „Informează-te” s-a menţionat că o contravenţie poate ușor sătreacă în infracţiune. Modifică circumstanţele cazurilor de mai jos în așa mod,ca ele să fie recalificate din contraven ii în infrac iuni. Argumentează modifică ile.

• Administrația unui supermarket a decis să modifice termenul de valabilitate al pache-telor de lapte prin utilizarea unor marcaje false, în scopul de a nu suporta pierderifinanciare.

• Gheorghe Albu, fiind supărat pe colegul său, l-a înjurat cu cuvinte necenzurate, umi-lindu-l în fața prietenilor.

• Cetățeanul Alexei Potîrniche conduce un autoturism, care-i aparține cu drept de pro-prietate, dar fără a fi supus reviziei tehnice.

• Un grup de cetățeni, nemulțumiți de majorarea prețului la biletele de călătorie, au

blocat linia ferată.• Cetățeanul Vasile Cioară a construit o încăpere fără a obține autorizația de cons-trucție și expertiza geodezică a terenului.

Profir Andronic, fiind un împătimit colecţionar de arme, deţinea un număr im-punător de revolvere, avînd dreptul de portarmă și certificatele de înregistrare aexemplarelor din colecţia sa.

Feciorul său, Andrieș, în vîrstă de 5 ani, observînd că tatăl a uitat să încuie dulapul

cu armele, a hotărît că e timpul să se laude prietenilor săi, luînd unul din revolvere.Ieșind în curte, Andrieș a apăsat pe trăgaci, rănindu-l mortal pe cel mai bun prie-

ten al său.

a) Califică fapta sau faptele ilicite comise.) Cine și în ce măsură este vinovat de consecinţele produse?

c) Va fi aplicată pedeapsa penală sau contravenţională? Cui și de ce?

2. Statistica ne demonstrează că cele mai multe contravenţii sînt comise din

domeniul circulaţiei rutiere. Scrie o listă de acţiuni care ar contribui, în viziunea ta, la redresarea situaţiei.

7/18/2019 ed civ_12


59

1. Ce se întîmplă în cazul cînd tu sau colegii tăi încalcă prevederile Regulamen- tului de activitate al Liceului?

2. Cine este în drept să aplice sancţiunile pentru aceste încălcări?

3. Ce sancţiuni ar trebui aplicate elevilor care absentează nemotivat de la ore în scopul reeducării lor? Absenţa de la ore prezintă pericol social, sau lezeazădrepturile cuiva? Argumentează.

În cazul nerespectării normelor de drept administrativ este aplicată răspundereaadministrativă care are trei forme:

Disciplinară – este răspunderea autorităților publice, a funcționarilor publici pentruîncălcarea obligațiilor ce rezultă din raportul administrativ de subordonare.

Patrimonială – obligația statului sau a unităților administrativ-teritoriale de a reparapagubele cauzate particularilor printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul nejus-

tificat al administrației publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau intereslegitim al cetățeanului.

Contravențională – se aplică oricui comite o contravenție administrativă.

Persoana care comite o contravenție administrativă se numește contravenient și pen-tru faptele ilicite i se aplică o pedeapsă numită sancțiune contravențională, care la felca și pedeapsa penală are drept scop educarea persoanei în spiritul respectării legii pre-cum și prevenirea comiterii altor contravenții.

Motto:

„ Nu există o justiție absolută, ci numai uncontract încheiat între oameni pentru a nuse vătăma unii pe alții și a nu fi vătămați.”

(Epicur)

Sancţiunile contravenţionale

Articolul 16. Răspunderea contravenţională a persoanei fizice

(1) Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică cu capacitate deexerciţiu care, în momentul săvîrşirii contravenţiei, are împlinită vîrsta de 18 ani.

(2) Persoana fizică cu vîrsta între 16 şi 18 ani este pasibilă de răspundere contraven-ţională pentru săvîrşirea faptelor prevăzute la art. 228–245 şi la art. 263–311.

(3) În cazul minorului care a săv îrşit o faptă ce se încadrează în dispoziţia normeidin partea specială a cărţ întîi, agentul constatator, procurorul sau instanţa de judecatăexpediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii administraţiei publice locale

pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instanţa de judecatăpoate aplica faţă de minor măsuri de constrîngere cu caracter educativ conform art. 104din Codul penal.

7/18/2019 ed civ_12


60

Cel mai des sînt aplicate avertismentul și amenda.

Avertismentul – este atenționarea contravenientului asupra pericolului faptei săvîr-șite și recomandarea de a respecta pe viitor legea. Avertismentul se aplică în scris.

Amenda – este o sancțiune pecuniară și se aplică în cazurile și limitele prevăzutede Codul contravențional; se stabilește în unități convenționale.

persoanelor fizice le poate fi aplicată o amendă de la una la 150 u.c. persoanelor cu funcție de răspundere – de la 10 la 500 u.c. persoanelor juridice – de la 10 la 150 u.c.

Contravenientul va plăti doar jumătate din sumă, dacă achitarea va avea loc pe par-cursul a 72 ore din momentul stabilirii ei.

Dacă amenda nu e plătită în decurs de 30 de zile, instanța de judecată o poate dubla

sau înlocui cu o altă sancțiune.Privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate se aplică în cazul n care

această activitate a fost folosită entru a săvîrș contravenția (ex: retragerea permisului deconducere unui șofer ce a ncălcat regulile de circulație; retragerea dreptului de a vindeproduse alimentare persoanei ce nu a susținut controlul medical). Nu va fi retras permi-sul unei persoane cu dezabilități, pentru care vehicolul este unicul mod de deplasare, cuexcepția cazurilor de falsificare a actelor de nmatriculare și de șofat n stare de ebrietate.

ceastă sancțiune este stabilită de instanța de judecată pentru o perioadă de la 3

luni la un an, iar șoferilor – de la 6 luni la 3 ani.Conducătorilor de vehicule, paralel cu alte sancțiuni, li se aplică complementar șipuncte de penalizare.

Articolul 32. anc iunea contravenţională

(1) Sancţiunea contravenţională este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc decorectare şi reeducare ce se aplică în numele legii, persoanei care a săvîrş t o contravenţ e.

(2) Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt:a) avertismentul;b) amenda;c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;e) aplicarea punctelor de penalizare;f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine

armă şi de portarmă);g) munca neremunerată în folosul comunităţii;h) arestul contravenţional.

(3) Privarea de dreptul de a desf ş ura o anum tă activitate, privarea de dreptul de a deţ neanumite funcţ şi punctele de penalizare pot fi aplicate ş ca sancţiuni complementare.

(4) Minorii pot fi sancţionaţi complementar doar cu privarea de dreptul de a des-f şura o anum tă act v tate.

7/18/2019 ed civ_12


61

Munca neremunerată în folosul comunității prevede antrenarea contravenientu-lui, în afara timpului de serviciu de bază sau de studii, la munci pe care le va stabiliadministrația publică locală, pe o durată de la 10 la 60 ore, cîte 2-4 ore pe zi. Aceastăsancțiune este aplicată de instanța de judecată doar persoanelor care acceptă să executeo asemenea sancțiune.

Arestul contravențional este o sancțiune contravențională excepțională, care con-stă în privarea de libertate de la 3 la 15 zile, iar în cazul cumulului de contravenții – pînăla 30 de zile.

Arestul contravențional nu poate fi aplicat invalizilor de gr. I și II, minorilor, femei-lor gravide sau care au copii de pînă la 8 ani, persoanelor care sînt unicul întreținător alcopilului de pînă la 16 ani.

Expulzarea este o măsură aplicată cetățenilor stră n și apatrizilor care au încălcatregulile de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

ste mportant ca în procesul de examinare a convenț e și de stabilire a sancțiunilor

contravenționale să fie respectată procedura contravențională în cadrul căreia urmeazăsă fie realizate mai multe etape:

Conform prevederilor art. 393 al Codului contravențional, soluționarea cauzelorcontravenționale ține de competența următoarelor organe:

Comisia administrativă se formează pe lîngă autoritatea publică locală de către consiliilelocale, din 4-7 membri. Are dreptul să examineze doar contravențiile strict determinate de Co-dul contravențional: divulgarea informaț iei confidențiale despre rezultatele examenului medi-

cal; încălcarea regulilor de întreținere a rețelelor electrice, a conductelor de gaze și conectareaneautor zată la acestea; încălcarea regulilor referitoare la locuințe; a regulilor de întreț nere acurățeniei în localitate; a regulilor de ntreținere, reparație și reconstrucție a drumurilor.

Agentul constatator este reprezentant al autorităților publice și soluționează doar cau-zele contravenționale din raza teritoriului unde a fost săvîrș tă contravenț a ș în limitacompetenței sale. Agentul poate constata și alte contravenții, întocmind procesul-verbal.

Articolul 443 onţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie

(1) Procesul-verbal cu privire la contravenţie va cuprinde:a) data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii;b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii

pe care o reprezintă;

constatareacontravenției

aplicarea sancțiuniicontravenționale

• utilizarea căilor de atac• executarea sancțiunilor

contravenționale.

• instanța de judecată• procurorul

• comisia administrativă• agentul constatator.

7/18/2019 ed civ_12


62

c) numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia contravenientului, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul,

codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;d) fapta contravenţională, locul şi timpul săvîrş r e , c rcumstanţele cauzei

care au importanţă pentru stabilirea faptelor şi consecinţelor lor juridice,evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenţie;

e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciilecalificative ale elementelor constitutive ale contravenţ e ;

f) aducerea la cunoştinţa contravenientului şi a victimei a drepturilor şi obliga- ţiilor lor prevăzute la art. 384 şi 387;

g) obiecţiile şi probele pe care contravenientul le aduce în apărarea sa, precumşi obiecţiile şi probele victimei.

2) În cazul în care contravenient este un minor, în procesul-verbal se va consemnaşi numele, prenumele, domiciliul păr nţilor sau ale altor reprezentanţi legali.

3) În cazul în care contravenientul sau victima nu cunoaşte limba procesului-verbal, seas gură as stenţa unui interpret/traducător, datele lui consemnîndu-se în procesul-verbal.

4) În procesul-verbal se individualizează corpurile delicte (se descriu forma, mări-mea, culoarea, greutatea, alte caracteristici care permit individualizarea lor), indic ndu-sedatele proprietarului şi, după caz, măsurile luate pentru valorificarea sau conservarea lor.

5) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de contraven ent şi de victimă cînd există. În cazul în care constatarea contravenţiei este de com-petenţa unui organ colegial, procesul-verbal cu privire la contravenţie se încheie de către

preşedintele organului colegial sau de către un membru ales cu votul majorităţii mem-brilor prezenţi la şedinţa în al cărei cadru are loc constatarea faptei ori desemnat de cătrepreşedintele acestei şedinţe ş se semnează de către toţi membrii prezenţi la şedinţă.

6) Faptul absenţei contravenientului ori al refuzului său de a semna procesul-verbalse consemnează în procesul-verbal şi se adevereşte pr n semnătura a cel puţ n 2 martor ,indicîndu-se şi datele acestora.

7) În procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugiri, alte modificăr . În cazulnecesităţii unor astfel de acţiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face con-

semnarea respectivă.8) În cazul în care contravenţia prevăzut la capitolul XIII al cărţii întîi a fost con-

statată cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, agentul constatator, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, poate încheia procesul-verbal ş în absenţa contravenientului.

9) Partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde decizia agentului constatatorde sancţionare a contravenientului sau de remitere a cauzei în nstanţa de judecată, curecomandarea, în cazul în care consideră necesar, referitor la sancţionare, sau de înce-

tare a procesului, precum şi termenul de contestare în instanţa de judecată.10) Dacă norma contravenţională prevede aplicarea punctelor de penalizare sau

dacă contravenţia imputată prevede acumularea a 15 puncte de penalizare, partea rezo-lutivă a procesului-verbal va conţine şi menţiunea respectivă.

7/18/2019 ed civ_12


63

(11) În cazul deciziei de sancţionare, partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprin-de şi date privind informarea contravenientului despre dreptul de a plăti jumătate dinamendă, dacă amenda este plăt tă în cel mult 72 de ore de la stabilirea ei.

(12) În cazul deciziei de remitere în instanţă a cauzei contravenţionale, agentul constata-tor transm te nstanţei competente procesul-verbal şi materialele cauzei contravenţionale.

(13) Copia de pe procesul-verbal se înm nează contravenientului şi victimei la cerere.În cazul procesului-verbal întocm t în absenţa contravenientului, copia de pe procesul- verbal se înmînează în modul prevăzut la art. 382 alin. (6).

Procesul-verbal poate fi contestat pe parcursul a 15 zile de la momentul aducerii lacunoștință

1. C t ţ articolele 69 și 70 ale Codului contraven ional al Republicii Moldova.

a) D scuta perechi și stabiliţ c t de frecvente sunt cazurile de comiterea acestor contraven n clasa sau localitatea voastră.

b) Informa ile neverificate prezen a e mass-media pot fi calificate cacalomn e?

c) Elabora i lista de acţiuni, prevăzute de Codul contravenţional, pe caretrebuie să o întreprindeţi în cazul cînd sînteţ î juraţi sau calomnia i.

d) Consideraţi oare suficiente sancţiunile atribuite acestor contravenţ i?Dacă nu, ce alte sanc iuni ar trebui aplicate? De ce?

Articolul 69. Injuria(1) Injuria adusă în public, vorbele sau faptele care njosesc onoarea şi demnitatea per-

soane se sancţ onează cu amendă de la 20 la 60 de unităţ convenţionale sau cu muncă ne-remunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore.

(2) Injuria adusă în mass-media se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi con- venţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore.

rticolul 70. alomnia

Calomnia, adică răspîndirea cu bună ştiinţă a unor scorniri mincinoase ce def imează o altăpersoană, însoţită de învinuirea de să rşire a unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţionalde graveori soldată cu urmări grave se sancţioneazăcu amendă de la 80 la 120 de unităţi conven-ţionale aplicată ersoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60de ore, sau cu arest contravenţional de p nă a 15 zile, cu amendă de la 120 la 250 de unităţi con- venţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumitefuncţii sau de dreptul de a desf ş ura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

1. Compară sancţiunile revă ute în art. 69, 70, 75 și 76 al CC.

a) Cum crezi, ele corespund gradului de pericol pe care-l pre ntă fiecarecontravenţie în parte?

7/18/2019 ed civ_12


64

b) Care pot fi consecinţele divulgării numelui unei persoane bolnave deHIV sau SIDA ș ce se poate n pla dacă o persoană olnavă detuberculoză ef ză tratamentul?

2. Dacă cineva ţi-ar provoca o vătămare intenţionată ușoară a integrităţii corporale, ai fi de acord cu sancţiunea prevăzută de art. 78? Argumentează.

1. Articolul 80 al Codului contravenţional prevede sancţiuni pentru prepararea,comercializarea sau distribuirea produselor alimentare interzise preșcolarilor

și elevilor în instituţiile de învăţămînt preșcolare și preuniversitare sau înapropierea acestora, iar Ministerul Sănătăţii a elaborat o listă a produselorinterzise (printre ele se numără: crenvurști, gumele de mestecat, fast-food-urile,

băuturile carbogazoase ș.a.)

a) Solicitaţi la cantina școlii sau la buticurile din preajma școlii să vă prezinte această listă și analizaţi dacă ea corespunde cu produsele puse

n v nzare.b) Elaboraţi un spot publicitar care-i va convinge pe colegii voștri să se

dezică de a cumpăra fast-fooduri.c) Cum crezi, ar trebui oare să fie sanc ionaţi și cei ce cumpără produse alimentare dă nătoare sănătă ii sau numai cei ce le vî nd? Argumentează.

Articolul 75. Divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare

a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoac ă maladia SIDA

Divulgarea informaţiei confidenţiale despre examenele medicale de depistare a conta-minării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA de către per-sonalul medical sau de către alte persoane care, n virtutea obligaţ iilor de serviciu, deţinastfel de informaţ ii se sancţionează cu amendă de la 50 la 70 de unităţi convenţionale.

Articolul 76. Eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la trata-

ment sau încălcarea regimului prescris

Eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la tratament sau încălcarearegimului prescris se sancţionează cu amendă de la 10 la 25 de unităţi convenţionale.

Articolul 78. tămarea intenţionată uşoară a integrităţ ii corporale

(2) V tămarea ntenţ onată uşoară a ntegr tăţii corporale, maltratarea, aplicarea de lo-

vituri, alte acţiuni violente care au provocat dureri fizice se sancţionează cu amendă de la5 la 50 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la0 la 40 de ore, sau cu arest contravenţional de la 5 la 10 zile.

7/18/2019 ed civ_12


65

1. Completează tabelul:

a) Există deosebiri între valorile scrise în cele trei rubrici?) Cum crezi, valorile europene ar putea să-ţi ajute la realizarea propriilor

valori, sau a valorilor naţionale? Dar viceversa?

2. Cum înţelegi sintagma „stat de drept”?

3. Comentează maxima latină „Dura lex, sed lex (Aspră-i legea, dar e lege).Ești de acord cu ea?

În societate acțiunile omului sînt determinate de necesitățile și valorile sale. Dar aceste

acțiuni, fie individuale sau în comun ale unor indivizi, trebuie însă limitate, deoarece de-seori interesele unora ntră în conflict cu ale altora, creînd în soc etate s tuaț tens onate.Pentru a face posibilă conviețuirea în societate, unde există o mare diversitate și

complexitate de relații, e necesar de a organiza și reglementa raporturile dintre oameni.ceastă misiune îi revine statului, prin organele sale. Cetățenii sînt în permanență

sub influența puterii de stat, fiind totodată titulari de drepturi și obligații.cest raport dintre stat și cetățean trebuie să fie permanent reglementat de lege,

pentru a nu permite abuzuri nici din partea statului, nici a cetățeanului.Prin intermediul reglementărilor legale valorile personale ale cetățenilor vor deveni

valori naționale realizabile.Într-o comunitate sănătoasă, cetățenii participă la procesul de luare a deciziilor

de interes public, informîndu-se cu privire la problemele care-i afectează, solicitîndautorităților să țină cont de părerea lor și participînd la implementarea lor.

Conceptul de participare cetățenească se bazează pe necesitatea consultării cetă-țenilor și exprimarea de către aceștia a opiniilor în legătură cu deciziile care se adoptăla diferite nivele și care îi vizează direct sau indirect. Pentru aceasta cetățenii trebuie sădea dovadă de interes și activism civic.

Luînd în considerație provocările de ordin politic, economic și financiar cu carese confruntă Republica Moldova, este necesară, mai mult ca niciodată, responsabiliza-rea cetățenilor: implicarea fiecărui cetățean în activitatea comunității de care aparține,în scopul menținerii unei vieți democratice solide.

Motto:

„ A fi european înseamnăa împărtăși valori europene.”

(J. Scheele)

Statul de drept și perspectivaeuropeană a Republicii Moldova

alori personale alori naționale Valori euro ene

7/18/2019 ed civ_12


66

Fiecare trebuie să știe că are drepturi, dar și obligații; că legea îl susține dacăo cunoaște și știe să o folosească.

Ce poate face cetățeanul pentru a fi activ?. poate studia legile pentru a-și cunoaște drepturile;. poate sesiza autoritățile pentru a-și proteja drepturile;

3. poate sesiza organele de drept în caz de încălcare a drepturilor;4. poate participa la dezbaterea proiectelor de legi;5. poate solicita informații de interes public de la autorități.

R. Moldova are nevoie de cetățeni activi și n special de implicarea tinerilor în procesul deconsolidare a statului de drept și a parcursului european, pentru care optează statul nostru.

Este necesar ca cetățeanul R. Moldova să conștientizeze că Uniunea Europeană nuînseamnă doar libertatea deplasării, dar și respectarea legilor și standardelor europene.

Republica Moldova, în rezultatul aderării la UE, se va bucura de următoarele beneficii: aplicarea în toate domeniile a standardelor europene, care sînt de o înaltă

calitate; mijloace financiare alocate prin implementarea de diverse proiecte; creșterea investițiilor; extinderea pieței de desfacere; respectarea drepturilor omului; acces la piața educațională europeană ș.a.

Dar pentru a se bucura de aceste beneficii, statul nostru trebuie să facă față unor ce-rințe numite „Criteriile de la Copenhaga”:

asigurarea supremației legii și a stabilității instituțiilor democratice; asigurarea unei economii de piață funcționale; corespunderea criteriilor pieței europene; realizarea obiectivelor politice, economice, monetare ale Uniunii Europene.

Dorința R. Moldova de a adera la UE solicită necesitatea armonizării legislațieinaționale cu cea europeană. După parafarea Acordului de Asociere și Liber-Schimb din-tre R. Moldova și UE (Vilnus, 29 noiembrie 2013), guvernul R. Moldova a elaborat unplan de armonizare treptată a legislației moldovenești cu cea comunitară. Acest plan

include domenii importante a activității social-economice a Moldovei (standardizare;contabilitate și audit; servicii financiare; agricultură; sănătate și securitatea în muncă;protecția mediului înconjurător; transport aerian; energie; securitate și justiție; protecțiaconsumatorului ș.a.).

În cadrul Ministerului Justiției în acest scop a fost creat Centrul de armonizarea legislației.

Procesul de aderare la UE va fi unul îndelungat și va trece prin mai multe etape: obținerea statutului de stat asociat negocierile pentru obținerea statutului de stat candidat.

Durata negocierilor este diferită de la stat la stat, în funcție de gradul de pregătire al fie-căruia (ex: Austria și Finlanda au avut nevoie de 16 luni: Portugalia – 80 luni; România –de 120 luni pentru negocierea aderării).

7/18/2019 ed civ_12


67

În derularea procesului de integrare europeană Republica Moldova are nevoie detineri activi și competitivi. Majoritatea tinerilor optează în favoarea acestei integrări șise implică activ în diverse proiecte, ei conștientizează că pentru a-ți realiza scopul e nevoie de muncit continuu și calitativ.

1. Creaţi două echipe pentru a iniţia și dezvolta dezbateri la subiectul: „Într-osocietate democratică poate fi legitimă nesupunerea civică?”, respectîndurmătoarele criterii:

a) au sau nu au cetăţenii dreptul de nu se conforma unei legi pe care o con- sideră că nu le apără interesele;

b) cine este îndreptăţit să aprecieze dacă o lege este corectă, legală, opor- tună;

c) dacă nerespectarea legii cauzează sau nu pagube și cine le achită.

1. Care ar fi beneficiile/dezavantajele aderării Repu- blicii Moldova la UE pentru localitatea ta? Argu- mentează.

2. Te consideri un cetăţean activ? Ce faci pentru a fiactiv? Care sînt ultimele proiecte de legi pe care

le-ai citit și ţi-ai expus părerea?3. To i sîntem diferiţ și avem opinii diferite. Propune soluţii pentru a ajunge la un numitor comun și a

păstra echilibrul în societate.

4. Ești la finele studiilor liceale. Cunoști procedura prin care trebuie să treci pentru a-ţi apăra drepturile? Argumentează.

1. Elaborează o carte de vizită a Republicii Moldova care ar demonstra că merităsă fie membră a UE.

2. Organizează în localitatea ta un sondaj pentru a afla opiniile locuitorilorcomunităţii referitoare la aderarea Republicii Moldova la UE.

a) Intervievează persoane de diferite vîrste și nivelede instruire;

b) Întrebările să fie succinte și clare;c) Scrie un raport în baza rezultatelor pe care-l vei discuta

și confrunta cu colegii de clasă.

7/18/2019 ed civ_12



Identificarea valorilor pe care le protejează/promovează dreptul penal, dreptul de procedură

penală și dreptul administrativ.

Descrierea modalităților de aplicare cotidiană a prevederilor Codului penal, a Codului de pro-cedură penală și a Codului contravențional.

CunoaÅ†tere Å†6 p.

1. Explică noţiunile: – 3 puncte

drept penal -

proces penal -

infracțiune -

contravenție -

vinovăție -

sancțiune -

2. Continuă ideea: – 3 puncte

Trăsăturile esențiale ale infracțiunii sînt .......................................................................................................... Pedeapsa penală este .................................... .................................... .................................... .............................. Procesul penal include următoarele faze ..................................................................................


1. Formulează patru sfaturi pentru prietenii tăi în scopul evitării statutului de victimăa unei infracţiuni – 5 puncte

2. Ce vei întreprinde în cazul în care inspectorul pentru protecţia mediului (agent cons-tatator) te învinuiește de poluarea mediului? – 5 puncte


1. Statisticile ne demonstrează că tot mai mulți minori comit atît contravenții, cît și infracțiuni graveși deosebit de grave. În practica judiciară internațională sînt cazuri cînd minori de 0 – 13 ani au

fost condamnați la privațiune de libertate pentru termene mari. De exemplu: în 1992 în Anglia doiminori de 10 ani care au omorît cu premeditare un copil de 2 ani au fost condamnați la 15 ani de închisoare; în 1998 în SUA doi minori de 13 ani au fost condamnați la închisoare pe viață după ceau împușcat 5 persoane și au rănit 15.

Tot mai frecvent se discută în cercurile de juriști despre necesitatea de a reduce limitade vîrstă a răspunderii penale și contravenţionale la 12 ani.

Ce părere ai referitor la aceasta? Argumentează. – puncte

2. Scrie un eseu de o pagină la subiectul: „Viitorul meu european”. – 7 puncte


Notă 10 9 8 7 6 5 2

Puncte 30 29-26 25-21 20-16 15-10 6-9 5-4 3-2

7/18/2019 ed civ_12



›

›

›

›

›

›

›

Viaţa și sănătatea –valori personale și sociale

7/18/2019 ed civ_12


0

1. Analizează tipurile de fapte prezentate mai jos, şi grupează-le în următoarele3 grupe

2. Propune la completare și alte acţiuni întîlnite în societatea noastră:

Impactul normelor moraleși al legii asupra sănătăţii Motto:

Fiecare om este autorul proprieisale sănătăţi sau boli.

Buddha

a. apte ce ţin de legile statuluişi se pedepsesc ca atare

b. Fapte pe care le acceptămca norme morale

c. Fapte inacceptabile

a spune adevărul;a spune numai o parte din adevăr;a da bani săracilor;a ironiza pe seama celor care au deficiențe;a păstra curăţenia în şcoală;a rupe florile din parcuri;a minţi părinţii sau profesorii, pentru ascăpa de pedeapsă;a întrerupe o sarcină

a consuma băuturi alcoolice în locurilepublicea lovi pe cei care te supără;a tă nu o cr mă

a defăima nefondat o persoanăa vorbi de rău pe prietenul care te-a supărat;a-ţi prelua un obiect pe care l-ai găsit;a lucra în zilele de sărbătoare;a cere scuze părinţilor, prietenilor, dacăai greşit;a avea relații sexuale neprotejate;a falsifica notele din carnetul de elev;a deteriora patrimoniul național;

a fura obiecte din magazin sau dinlocuinţa altora;a nu restitui la timp banii mprumu-taţi.a fuma în preajma copiilor

a) Ce similitudini aţi întîlnit la completarea tabelului?

b) Cine este responsabil de sănătatea societăţii noastre ?

c) În ce mod, faptele noastre pot influenţa sănătatea? Comentează tangen-

ţial cu motto-ul lecţiei3. Reflectă asupra întrebării: Cum construiești o societate sănătoasă prin pe-

deapsă sau recompensă? xpune-ţi opinia în 3-4 fraze

În orice comunitate umană, convieţuirea presupune respectarea legilor ţării, precum şi aunor reguli de bună-cuv nţă. Legile ţării sunt obligatorii şi aplicarea lor este supravegheatăde către organe specializate. Regulile bunei-convieţuiri sunt norme morale, bazate pe valorile

umane fundamentale: bine, frumos, adevăr, dreptate, cinste, respect. Sînt norme, acumulatedin experiența societății pe parcursul dezvoltării sale, fiind în str nsă legătură, cu gradul decultură, civilizație cu o influență asupra acesteia. A te comporta după regulile morale în-seamnă a te integra comunităţii din care faci parte și a respecta legea acestui stat. Știința care

7/18/2019 ed civ_12


71

studiază aceste norme, principii morale, este etica. Standarteleet ce se crează ș se respectă la nivel personal, nsă ele au impactasupra ntreg soc etăți. Etica abordează patru pr nc p :

• Respectul inter-uman;• Evitarea acțiunilor ce pot determina un conflict;

• Bineficiența (facerea de bine)• JustițiaÎntrucît sănătatea reprezintă o valoare fundamenta-

lă pentru om și societate, un stil de viaţă sănătos este unuldintre principiile de bază a societăţii democratice în carese respectă normele morale, regulile sociale şi principiulegalităţii conform căruia toţi oamenii sunt egali în drepturişi sănătate. O normă foarte des exprimată tipic morală este:„Să nu furi!”, însă furtul este nu numai o faptă imorală, dar și ilegală, întrucît sfidează

o normă juridică. Prin urmare în toate timpurile au existat colectivități în care să fiepromovate anumite valori morale și anumite modele de conduită. Însă toate societăţi-le, au promovat şi promovează unele şi aceleaşi valori şi norme morale? În timp, valo-rile şi normele morale au diminuat. Dacă la antici, ritualul sacrificării umane era unact de cult considerat necesar şi firesc, astăzi viața umană este mai presus de tot. Ace-eaşi apreciere o putem da modului de sinucidere numit harakiri (a-ţi spinteca burta)practicat de samurai prin secolul XII-XIV. În prezent sănătatea umană fiind protejatăși reglementată strict prin lege. Deci faptele pe care unele societăți le consideră mora-

le, alte societăți le consideră imorale sau ilegale (ex: condamnarea cu moartea), astfelorice societate tinde să-și valorifice sănătatea ca resursă funcțonală și să organizezeun sistem de protecție împotriva bolilor, epidemiilor, organizat astfel încît să asiguredepistarea, îngrijirea și restabilirea celor afectați.

1. Argumentează simbolul justiţiei din imagine. Care este semnificaţiaelementelor prezente (balanţa, ...) în viaţa și sănătatea societăţii

2. Analizează articolele selectate din Legea nr.411 ocrotirii sănătăţii, din28.03.1995, modificată

Articolul 17. Dreptul la asigu-

rarea sănătăţii

(1) Locuitorii RepubliciiMoldova au dreptul la asigura-rea sănătăţii, fără deosebire de

naţionalitate, rasă, sex, aparte-nenţă socială şi religie.

rticolul 19. Dreptul la repararea prejudiciu-

lui adus sănă ăţii

(1) Orice persoană are dreptul la repararearejudiciului adus sănătăţii de factori nocivi ge-

neraţi prin încălcarea regimului autiepidemic, re-

gulilor şi normelor sanitar-igienice, de protecţie amuncii, de circulaţie rutieră, precum şi de acţiu-nile, rău intenţionate ale unor alte persoane.

7/18/2019 ed civ_12


2

Articolul 24. Asisten a medicală în cazuri de urgenţă şi în cazuri extremale

(4) Lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sînt obligaţi să acorde primul ajutormedical de urgenţă în drum, pe stradă, în alte locuri publice şi la domiciliu, în oriceoră de zi sau noapte. În caz de accidente, primul ajutor medical trebuie să fie acordat şide lucrătorii poliţiei, ai serviciului de pompieri, de conducătorii auto.

(5) Neacordarea de asistenţă medicală urgentă fără motive întemeiate, la fel şichemarea ei falsă, sînt pedepsite conform legii.

rticolul 37. Asistenţa medicală

pentru persoanele care şi-au pier-

dut locul de muncă şi cîştigul

(1) Persoanele care şi-au pierdutlocul de muncă şi cîştigulau dreptul

garantat de stat la minimul asigură-rii medicale gratuite pentru susţine-rea sănătăţii lor şi a sănătăţii celorîntreţinuţi de ele.

2. Care din aceste legi, au fost respectate sau încălcate în experienţa ta?

3. Completează lista cu alte legi pe care le cunoști și sînt eficiente în domeniulsănătăţii?

4. Ce legi trebuie introduse în legislaţia ţării noastre pentru ca sănătateacetăţenilor să fie protejată?

Soţul unei femei care suferea de o formă de cancer agravată, a aflat că preţulmedicamentului este foarte mare comparativ cu venitul foarte modest al aceleifamilii. Pentru a putea achita tratamentul, bărbatul s-a hotărât să fure o sumă debani de la locul său de muncă.

Un tînăr, a fost traumat la trecerea de pietoni de un vehicul, care s-a deplasatde la faţa locului. Martorii situaţiei, au chemat ambulanţa, poliţia și au oferit primulajutor medical.

Un deţinut, condamnat pe viaţă pentru omor, a fost diagnosticat cu o boalăgravă. Tratamentul pe care îl primește în penitenciar nu este suficient și este necesarăinternarea în spital al acestuia.

Unui cetăţean străin, i-au furat portmoneul și actele. Avînd o fractură la picior,unde se poate adresa după primul ajutor și cine ii poate prescrie tratamentul?

Un minor, pentru a-și ajuta mama, la întreţinerea copiilor, lucra necalificat înconstrucţii. Fiind într-un mediu foarte periculos, minorul primește o traumă greala spate.

Articolul 39. Asistenţa medical ă pentru persoa-

nele aflate în stare de arest sau detenţiune

1) Dreptul la sănătate al persoanelor afla-te în stare de arest sau detenţiune este asiguratprin interzicerea aplicării metodelor de urmă-

rire penală, creării unor condiţii de viaţă careînjosesc demnitatea, pun în pericol viaţa şi să-nătatea lor.

7/18/2019 ed civ_12


73

1. Care din situaţii, contravin sau nu , normelor morale și a legii?

2. Consulta-ţi legea cu privire la ocrotirea sănătăţii nr.411 și articolele descrisemai sus. Care din ele se reflectă în aceste situaţii.

3. Care sunt acţiunile ce urmează a fi întreprinse legal, în cazul deţinutului?

4. Cine răspunde de pagubele aduse sănătăţii minorului la locul de muncă?Care normă și lege, este încălcată flagrant?

5. Argumentează, faptele corecte moral, coincid cu cele corecte legal?

În ultimii 10 ani s-a constituit REŢEAUA EURO-PEANĂ DE ŞCOLI CARE PROMOVEAZĂ SĂNĂ-TATEA (RESPS). La realizarea acestui proiect parti-cipă Biroul Regional pentru Europa al OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS-EURO), Consiliul Euro-pei (CE) şi Comisia Comunităţilor Europene (CCE).Peste 40 de ţări sînt membre ale RESPS. Peste 500 deşcoli, cu aproximativ 400.000 de elevi şi între 8.000 – 10.000 de profesori sînt cuprinşiîn programele pilot de promovare a sănătăţii. Peste 2.000 de şcoli sînt legate de acesteşcoli pilot pentru schimburi de idei şi de experienţă. Prima Conferinţă a RESPS a avutloc în Grecia, motto-ul Conferinţei fiind: „Fiecare copil şi tînăr din Europa are dreptul şi

trebuie să aibă posibilitatea să fie educat într-o şcoală care promovează sănătatea”.O școală care promovează sănătatea trebu e să acţ oneze n cel puţ n 4direcţii de acţiune:

• Crearea unui mediu care promovează sănătatea;

• Promovarea sănătăţii elevilor;

• Promovarea sănătăţii personalului din şcoală;

• Îmbunătăţirea relaţiilor de lucru în cadrul şcolii şi dintre şcoală şi counitate.

1. Poate fi numită școala ta - ŞCOALĂ CARE PROMOVEAZĂ SĂNĂTATEA? (SPS)

2. Enumeră și descrie activităţile realizate în școala ta cu scopul de promovarea modului de viaţă sănătos

3. Elaborează un program de promovare a sănătăţii în școala ta, în bazanormelor și legilor ţării noastre.

4. Care pot fi pașii de aderare a ţării noastre la REŢEAUA EUROPEANĂ DE ŞCOLICARE PROMOVEAZ S N TATEA (RESPS)?

Școala

pentruSănătate

7/18/2019 ed civ_12


4

1. În ce mod se respectă sau se încalcă dreptul lasănătate în localitatea ta?

2. Care este rolul statului în menţinerea sănătăţiipopulaţiei?

3. Prin ce contribui tu, la menţinerea sănătăţiipersonale?

4. Enumeră și descriere locurile unde ai putea, aidreptul să faci sport ș menţ ne sănătatea gratu t?

5. Există situaţii cînd oamenii singuri își încalcă dreptul la sănătate?

6. Argumentează: A menţine propria sănătate, este un drept sau o obligaţie?La ce a făcut referire T. Arghezi în citatul său, cît de actual rămîne acesta?

Toţi oamenii au drepturi fundamentale, adoptate de către toate statele lumii înDeclaraţia Universală a Drep-turilor Omului. Acestea seaplică tuturor la fel, indiferentde rasă, sex, limbă, religie, ori-gini, statutul social, avere sauopinii. Sănătatea este o valoaresupremă personală şi socială.Dreptul la sănătate reprezintăunul dintre drepturile funda-mentale ale omului. Organi-za?ia Mondială a Sănătății în1946 a definit „sănătatea” - ostare pe deplin favorabilă atîtfizic, psihic cît și social, și nudoar absența bolilor sau a infirmităților”, persoana, avînd capacitatea de a duce o viațăproductivă social și economic”. Acest drept cuprinde dreptul la viaţă, la un standard

de trai adecvat, apa curată, hrana adecvată, salubritate şi la alţi determinanţi majoriai sănătăţii. Dreptul la sănătate include accesul la servicii medicale de bună calitate ?iaccesibile ca preț, precum și accesul la informații referitoare la problemele de sănătate.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii –drept fundamental Motto:

„Drepturile omului implicăşi datoriile lui.”

(T.Arghezi)

7/18/2019 ed civ_12


75

Sănătatea populației stă la baza dezvoltării sociale şi economice a oricărui stat, astfel,scopul major al oricărui sistem de sănătate îl reprezintă îmbunătăţirea stării generalede sănătate a populaţiei avînd ca obiective specifice creşterea eficienţei, accesul echi-tabil la servicii, creșterera natalității și a duratei de viață a cetățenilor. Un stil de viaţăsănătos este unul dintre principiile specifice societăţii democratice în care se respectă

normele morale, regulile sociale şi principiul egalităţii conform căruia toţi oameniisunt egali în drepturi şi demnitate. În conformitate cu principiile Politicii Naționalede Sănătate, a fost adoptată “Legea Republicii Moldova cu privire la asigurarea obliga-torie de asisten?ă medicală” din 27.02.98. Conform art.6 alin.(2) al acestei legi „fiecăreipersoane asigurate i se eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medi-cală, în temeiul căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistenţă medicală,prevăzut în Programul Unic al asigurărilor medicale obligatorii, aprobat de Guvern şiacordat de toate instituţiile medico-sanitare din Republica Moldova”.

1. Comentează în mini eseu afirmaţia: „legea asigurării de asistenţă medicalăvorbește despre principiul solidarităţii. Dacă ești tînăr, plătești pentru celbătrân, dacă ai bani plătești pentru cel care nu are și dacă ești sănătos,plătești pentru cel care este bolnav.”

Într-unul din studiile realizate, s-a constatat că interzicerea fumatului la locul demuncă nu doar reduce consumul, dar sporește și rata celor care renunţă definitivla acest viciu. Dacă fumatul ar fi interzis la locul de muncă al fiecăruia, rata de

consum ar scădea cu 8,75% - 10,1%, pe cînd rata abandonului ar crește până la 74%,precum în Irlanda și Italia. La doar trei ani după adoptarea unor măsuri legislativedure împotriva fumatului, în Turcia consumul de tutun a scăzut cu 15%, arată datelestatistice. „Produsele din tutun ne ucid generaţiile viitoare”, a spus prim ministrulTurciei, Recep Tayyip. În 2008, au fost adoptate și alte legi privind controlul tutunului,prin care localurile publice au devenit 100% libere de fumat, avînd cele mai strictemăsuri de control a tutunului din lume, la fel ca și în ţări precum Irlanda și RegatulUnit al Marii Britanii și Irlanda de Nord. În Republica Moldova, această problemă este

la fel de actuală. Unu din patru moldoveni fumează, cei mai aprigi fumători fumeazăzilnic câte 30 de ţigări, iar anual din cauza fumatului în ţară mor aproape 4 mii depersoane și mii de oameni cu maladii provocate de tutun. Deoarece fumatul pasiv șiinhalarea substanţelor nocive este la fel de periculoasă, pentru protecţia cetăţenilornefumători, în Codul Contravenţional al R. Moldova (COD nr. 218 din 24.10.2008):art. 203, alin. 3 - Fumatul în troleibuze, autobuze, maxi-taxiuri, în locuri neindicatepentru fumat se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale(200-400 lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 deore. Actual, a fost adoptată o nouă lege cu privire la interzicerea fumatului în locurile

publice și controlul drastic a respectării acesteia.

1. În ce măsură legea asigură dreptul la sănătate a populaţiei?

2. Cum credeţi care este atitudinea fumătorilor și care va fi comportamentulde mai departe a acestora?

7/18/2019 ed civ_12


6

3.fumători care afirmă căaceastă lege le încalcădreptul la liberateapersonală?

4. Studiind experienţa altorstate, din studiu, elaboraţio campanie de ac unconcrete n scopul de aasigura dreptul la sanatate atuturor cetăţenilor.

• Prezentaţi denumirea și scopul Campaniei• Termenul de realizare

• Resursele necesare• Mecanismele de control și penalizare

Dreptul la sănătate se reflectă în majoritatea documentelor internaţionale cu privire la drepturile omului:

• articolul 12 al Acordului Internaţional asupra drepturilor economice, socialeși culturale ale omului;• articolul 13 al Cărţei sociale Europene;• articolul 24 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, în care Statele părţi recunosc

reptul copilului de a se bucurade cea mai bună stare de sănătate posibilă şide a beneficia de serviciiedicale, de tratament şi de recuperare.[..]Adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York, Republica Moldova a

derat prin Hotărîrea ParlamentuluiRM nr.408-XII din 12.12.90, în vigoare de la 25 februarie 1993.• LEGEA Nr. 411 din 28.03.1995 a R. M privind ocrotirea sănătăţii;• Articolul 36 din Constituţia R. Moldova - Dreptul la ocrotirea sănătăţii(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit. [..]- Dreptul la un mediu înconjurător sănătos(1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru

iaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive. [..](4) Persoanele fizice şi juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătăţii şi avutului unei persoane ca

rmare a unor contravenţii ecologice.• În Codul Muncii, se stipulează asigurarea cetăţenilor cu securitatea vieţii și sănătăţii la locul de

uncă[..]prin urmare societatea modernă și organele internaţionale de drept, se preocupă de protecţiaănătăţii și asigurarea dreptului la sănătate.

1. Ce modificări sau îmbunătăţiri aţi introduce în aceste documente?

2. În pofida acestor asigurări oferite de stat, oamenii spun că le este încălcat

frecvent dreptul la sănătate. Realizaţi un „păianjen” cu motivele și cauzeleacestor încălcări.

3. Care sunt statele în care cetăţenii se bucură deplin de drepturile sale însănătate, tratament, asigurări medicale. Ce exemple putem prelua?

7/18/2019 ed civ_12


77

4. Situaţia din imagine, este o normă în societatea modernă?

5. Este încălcat dreptul copilului la sănătate?

6. Oferă legea o protecţie copilului în această situaţie?

7. Argumentează în 5 pași, ce acţiuni trebuie de întreprins pentru ca drepturile

copilului să fie respectate?

Să pornim de la ideea căschimbarea începe cu tine!Completează diagrama „Propuneo regulă” pentru a asigura dreptultuturor cetăţenilor la sănătate:

Completează diagrama “Propune oregulă” pentru a asigura dreptul tuturor cetă?enilor la sănătate:

1. Ce semnificaţie are săgeata în ambele direcţii?

2. Argumentează diagrama prin prisma sintagmei „SCHIMBAREA ÎNCEPE CUTINE!”

3. Studiaţi biografia oamenilor celebri, care au avut statut social și averede milioane, dar și-au pierdut sănătatea. Cît valorează sănătatea în așacontext?

4. 1.În baza ideelor, elaborează un eseu la tema: “Sănătatea este totul, iar fărăsănătate totul este nimic”.

5. Desfășuraţi o masă rotundă cu genericul „Interacţiunea dintre tînărageneraţie şi organele de ocrotire a normelor de drept și sănătate în RM”.

În calitate de reprezentanți ai organelor de ocrotire a normelor de drept și sănătate poate fi invitat un judecător, un medic, avocat sau orice alt specialist cu profesiarelevantă la subiect. În cadrul activității pot fi abordate următoarele întrebări:

a) Ce acţiuni se întreprind pentru ca dreptul la sănătate să fie respectat înstatul nostru?

b) Care sînt mecanismele de sancţionare a persoanelor sau a instituţiilorcare încalcă dreptul la sănătate a cetăţenilor?

c) Cum poate contribui tînăra generaţie și societatea civilă la dezvoltareanui sistem sigur și eficient de protecţie și îngrijire a sănătăţii?

Reguli pe care mi lepot impune, aplicași respecta de sinestătător

Regulile pe care trebuiesă le respecte maturii,părinții pentru a asiguradreptul la sănătate acopiilor și a celor din jur

Reguli care trebuierespectate la nivelde stat, instituțiilemedicale saunonguvernamentale

7/18/2019 ed civ_12


8

Viaţa și conflictul de valori Motto:

Deschide-ți brațele cătreschimbare, dar nu renunțala valorile tale.

Dalai Lama

în viaţă?

Conflictul de valori - reprezintă situaţii, în care diferite necesităţi se află în contradic ţie, iar omul este nevoit să apre-

cieze și să stabilească prioritatea valorilor.

Dilema - este o situaţie în c are cineva este nevoit să aleagă între două s au mai multe soluţii cu perspective aproximativ

egale. Un rezultat al conflictului dintre valori , iar alegerea comportamentului depinde de prioritatea valorii.

ă în v ață după n ște principii, viziuni de viață fixe sauflexibile la care ținem foarte mult. Valorile - reprezintă aceste credințe și convingeridespre ceea ce este important, ceea ce deosebește binele de rău, un vector care neorientează conduita și sentimentele. Familia, cultura, religia, sănătatea, banul, statutul

social - pot reprezenta valorile după care ne construim cursul vieții. Cînd principiilede viață sînt lezate, oamenii reacționează dur, deoarece le este afectată indirect stimade sine și propria integritate. Valorile se conturează din copilărie, dar se modifică petot parcursul vieții, în urma interacțiunii sociale, a diferitor evenimente parcurse în viață. Adolescența este vîrsta la care are loc revizuirea valorilor, însoțită frecvent deneîncredere în sine, iar luarea deciziilor are loc spontan și frecvent influențată de valorilealtor persoane. Conflictele pe motivul valorilor se pot isca atît la nivel interpersonal,atunc cînd valorile care ne construiesc atitudinile și comportamentul nu coincid cu apersoanelor cu care interacționăm, cît și la nivel intra-personal, atunci cînd persoananu-și poate realiza în deplin valorile și principiile de viață. Ex. două valori: respectarealegii și prietenia, trebuie spusă infracțiunea săvîrșită de prieteni sau nu? ăs tuaț cînd oamenii adoptă un comportament în contradicție cu propriile valori.

ceste situați pot provoca dereglări psiho-somatice: lipsa dispoziției, agresivitate sau

1. Cum îţi stabilești priorităţile?2. În ce situaţii îţi este dificil să faci o alegere?

3. Cum rezolvi o situaţie de dilemă valorică?

4. Argumentează maxima, răspunzînd la „3 De ce”

7/18/2019 ed civ_12


79

timiditate, insomnie, încordare. De aceea este bine să avem o atitudine flexibilă ș săne reformăm periodic setul valoric, pentru o integrare socială și personală eficientă.În prezent, societatea se confruntă cu o cr ză dramatică a normelor sociale. Ceea cea fost considerat inacceptabil cu anii în urmă, astăzi este tolerat și aprobat. Acesteprocese arată n şte schimbări culturale semnificative. Mulţ cercetători moderni, carestudiază procesele sociale şi culturale, caracterizează societatea contemporană – „deconsum” , în care valorile economice au o importanţă deosebită, iar banii acţioneazăca un echivalent al altor valori umane. Satisfacția achiziţionării produselor noi şiutilizarea lor înlocuieşte omului modern alte bucurii spirituale, culturale. Totuși,pentru majoritatea oamenilor moderni cea mai importantă dintre valorile vitale de viaţă rămîne a fi sănătatea. Medicina şi sportul sînt într-o legătură directă, promovîndun stil de viaţă sănătos. Problemele de mediu actuale determină soc etatățile de petot globul să acorde o atenţie la valoarea condiţiilor de bază necesare pentru existenţa v eţ umane: aer curat, apă, flora şi fauna, care sînt poluate și devastate din cauza

activităţilor umane. Valorile determină comportamentul oamenilor:Pentru cel care familia este o valoare, va petrece timpul cu membrii să , va aveagrijă de siguranța și confortul emoțional al fiecăruia;

Omul cu sănătatea - valoare, va face exerciții fizice regulat, se va dezice de alcool,tutun, alimentația incorectă;

Prin urmare, este foarte importantă înțelegerea valorilor personale. În baza lor,ne alegem prietenii, modul de viață, studiile. Pot fi evitate sau aplanate conflictele,deoarece înțelegem valorile altor persoane și stabili un echilibru interior dintrecomportament ș gînd.

1. Ce idei va inspirat acest text?

2. Care este cel mai important mesaj în text , pe care ai vrea să le transmiţi șialtora?

3. Ce este necesar pentru a avea o devoltare personală? În ce mod te pot ajutavalorile?

Cum să-ţi determini valorile? Valorile mele

Valori estetice

Valori economice

Valori morale

Valori spirituale

Valori sociale

Valori ecologice

7/18/2019 ed civ_12


80

1. Alege individual, 10 valori care sînt descrise sau adăugate proprii;

2. Înlătură 5 dintre ele, la care renunţi fără dificultate;

3. Exclude încă 2 și vei rămîne cu 3.

Astfel ai identificat obiectiv valorile care te reprezintă și care îţi ghidează com-

portamentul! 1. Coincid valorile obţinute cu priorităţile stabilite la începutul lecţiei?

2. Dacă ești în dilemă, ce ar trebui să schimbi?

3. Clasificaţi în grup, valorile comune ce le-aţi descoperit la colegii de clasă?Realizaţi un poster cu acestea. Propuneţi un simbol și o denumire ce ar ca-racteriza setul valoric ce vă reprezintă.

4. Care sînt persoanele și motivele la care întîmpinaţi mai frecvent conflicte de

valori? Argumentaţi modalitatea de soluţionare a astfel de conflicte?5. Descr e asemănă le ș deoseb r le d ntre valor le adolescen lor ș a matur lor?

6. Propune prietenilor să-și identifice în acest mod valorile. Notează ce asemă-nări sau deosebiri vei descoperi.

7. În ce situaţii este bine să nu acceptăm comportamentul persoanelor deter-minate de alte valori?

Pacientul bogat care vrea cel mai bun doctor. (fragment din Rugăciunea Broaștei,

de Anthony de Mello)

„Un om a fost crescut în ideea că nu merită să accepte decât ce are viaţa maibun de oferit. Această optică l-a ajutat să aibă succes şi să se îmbogăţească, astfel încât a ajuns să îşi permită într-adevăr tot ce are viata mai bun de oferit. Într-o zi els-a îmbolnăvit de amigdalită, o boală uşoară, care ar fi putut fi tratată cu uşurinţă decătre orice chirurg calificat din regiunea sa. Convins însă de propria sa importanţă şighidat, el a început să colinde întreaga lume, pentru a găsi cel mai bun specialist înamigdalită. De fiecare dată când îi era recomandat un chirurg competent, prin minte îi trecea gîndul că undeva ar putea exista un specialist încă şi mai competent decâtel. Între timp, starea i s-a agravat şi infecţia s-a răspândit atât de tare încât dacă nu s-ar fi operat pe loc, viaţa i-ar fi fost pusă în pericol. Exact când şi-a pierdut cunoştinţa,s-a întâmplat să se afle într-un sat uitat de Dumnezeu, în care singurul om care a tăiatvreodată o fiinţă vie era măcelarul local. De altfel, acesta era un măcelar excelent,dar nu mai văzuse până atunci cum arată amigdalele umane. De aceea, el a încercatsă se consulte cu ceilalţi săteni, dar nimeni nu a ştiut ce să-i spună. Până să ia el o

decizie, omul care nu accepta decât ceea ce are viaţa mai bun de oferit, a murit, dincauza hemoragiei.”

7/18/2019 ed civ_12


81

1. După ce valori se ghida „omul bogat” în viaţă?

2. Putea fi numită „sănătatea”- o valoare primordială în viaţa omului?

3. Cine este vinovat de moartea acestuia?

4. Care au fost greșelile care l-au adus la moarte?

5. Individual, prin scrierea liberă, elaboraţi un alt final al acestui caz. Descrieţivalorile care ar trebui să aibă prioritate în astfel de situaţii.

6. Enumeraţi și argumentaţi învăţămintele pe care le-aţi dedus.

Situație problemă: CE AI FACE TU?

La un interviu de angajare, persoana a primit așa

problemă:Ești singur/ă în mașină și conduci într-o noaptefurtunoasa; cînd treci pe lîngă o stație deautobuz, vezi 3 persoane așteptînd autobuzul:

• o bătrînică bolnavă care pare pe moarte;• un vechi prieten care ți-a salvat viața;• persoana ideală pe care așteptai de o viață

să întîlnești.Pe care l-ai lua în mașină, dacă ar exista posibilitatea ca lîngă șofer să

stea un singur pasager? Gîndește-te bine înainte să continui...Poți să iei bătrîna, întrucît e foarte slăbită; sau poți să îl alegi pe vechiul tău prieten careți-a salvat viața, și astfel să te revanșezi. Și totuși, șansa de a găsi partenerul ideal s-arputea să nu ți se mai ofere…

1. Ce valori au stat la baza alegerii făcute?

2. Cît de ușor a fost să stabilești prioritatea?

3. Cît de important este să stabilești corect priorităţile în viaţă?

4. Care sunt factorii care ne pot influenţa să luăm o decizie contradictorievalorilor pe care le avem? La ce riscuri ne expunem și care pot ficonsecinţele asupra celorlalţi?

5. Prin metoda „gîndește, perechi, prezintă”elaboraţi un ghid din 5 pași la subiectul „Ce pot

face pentru a nţelege valorile mele și a lua decizii

care corespund acestor valori ?”

Cheia problemei: Răspunsul candidatului care a obținut postul, a fost: „I-aș da cheile de la mașină prietenului meusă o ducă pe bă rînă la spital și aș aștepta autobuzul ală uride partenerul ideal”.

7/18/2019 ed civ_12


82

Eutanasia și eugenetica – dilemă etică

1. Ce reprez ntă v aţa?

2. Cum poţi explica sensul vieţii? Argu-menteazăutilizînd și motto-ul temei

3. Realizează o scriere reflexivă în baza acestui citat.

EUTANASÍE f. 1) Moarte ușoară (fără dureri).

2) Metodă medicală de provocare a unei morţi nedureroase, pentru a curma suferinţa îndelungată

și grea a unui bolnav incurabil.

EUGENÍE (gr. eugenia „origine nobilă”, „gene mai bune”) ramură a geneticii aplicative care studiază

posibilităţile de apărare și de ameliorare a zestrei genetice a speciei umane; eugenism (1), eugenetică.

Disciplină care studiază aplicarea practică a biologiei eredităţii în ameliorarea genetică a individului.

E. pozitivă promovează descendenţii proveniţi din indivizi excepţionali dotaţi, iar e. negativă elimină

(de la reproducere) efectele transmiterii în descendenţă a unor însușiri genetice nefavorabile.

În prezent impactul medicinii asupra vieții omului este foarte mare. Savanții și me-dicii continuă să studieze potențialul genetic al omului, cu scopul de a oferi o viață cali-tativă și îndelungată rasei umane. Posibilităţile medicinei contemporane permit încetini-rea procesului îmbătrînirii, deplasarea la maximum a momentului morţii, fiind uneorio luptă apr gă a medicilor pentru viaţa pacientului într-o stare preterminală. Se observăo creştere a nivelului de viaţă în ma or tatea ţărilor lumii cu soluţionarea multor patolo-gii infecţioase, dezvoltarea tehnologiilor medicale performante care sunt în stare să re-lungească viaţa umană (stimulatorul cardiac, terapiile de substituţie hormonală, insulinaetc.). otuși există și situații, cînd medicina nu arerăspuns și este neputincioasă în fața bolii. Proble-ma suferinţe pers stă dintotdeauna. Apar multe

cotradicț și dileme etice între dreptul omului la viață și susținătorii dreptului omului la o moartedemnă. Hotărîrea de a recurge la întreruperea bi-

Motto:

„Viața nu înseamnă să supra-viețuiești unei furtuni,ci să ști să dansezi în ploaie!”

(I.Jinga)

„Menirea omului constă în căutarea unor sensuri șisemnificații ale existenței umane, menite a-l ajuta pe om

să-și depășească condiția aparte în lumea viului. Omul estesingura ființă conștientă de sine și de condiția sa tragică,este singura ființă care are conștiința morții”

7/18/2019 ed civ_12


83

nevolă a v eț , pr n eutanas e, poate aparţine bolnavului, rudelor sau medicului, avînd labază compasiunea sau mila față de persoana care suferă.

Conform religiei, dreptul de ridicare a vieții omului aparține lui Dumnezeu, nicio persoană nu are dreptul de a suprima viața altuia sau pe cea proprie , deoarece aceas-ta înseamnă ucidere sau sinucidere. În aprilie 2001, în cadrul Uniunii Europene, Olan-

da a legalizat eutanasia pe motive de „ compasiune”cu următoarele condiții:a) Existența unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile.) Aducerea la cunoștintă pacientului a tuturor soluțiilor alternative.

c) Formularea a opiniei laterale de către alți specialiști.e) Interzicerea faptului ca propunerea să vină din partea medicilor curanți.Exemplul Olandei a fost urmat Belgia. În Franța se permite refuzul voluntar de la

tratament (eutanasie pasivă), în Suedia doar în cazuri exceptionale, în SUA- doar înstatul Ohio, iar în Marea Britanie eutanasia este interzisă la ziua de azi.

La cealaltă extremă a științei medicale se află eugenia – care susține îmbunătățirea

geneticii umane prin diferite mijloace de intervenție,scopul căreia este de a crea o super specie umană, rezis-tentă la condiții extreme şi boli,cu o viteză analitică şiun coeficient de inteligență superior tuturor oamenilornăscuți natural de până acum. În 1883 - Francis Gal-ton propunea prin eugenie îmbunătațirea omenirii”. Înultimii 50 de ani, geneticienii au analizat mii de geneumane ce răspund de culoarea ochilor, culoarea pă-

rului, și apariția a numeroase boli. Aceste descoperiri,sînt folosite în aria tehnologiilor reproducerii și permitepărinților și medicilor să diagnosticheze zigotul în ve-derea depistării bolilor genetice și reduc șansa nașteriiunui copil cu boli sau malformații genetice. Touși, aceste intervenții în materialul ge-netic, prin alegerea caracteristicilor dorite - duc la modificarea genetică. Dezvolta-rea geneticii implică riscul unei descriminării dintre oameni, în dependenţă de rasă,naţiune , stare fizică (sănătos sau bolnav), starea materială (aceste proceduri sînt foartecostisitoare).De aceea este necesară implicarea bioeticii care urmărește:

• Să protejeze viața, sănătatea individuală și cea publică;• Să reglementeze cercetările biomedicale (domeniile transplantologiei, determi-

nării momentului morții, limitele susținerii vieții bolnavilor incurabili)• Ca scopului primordial al cercetări genetice să fie combaterea unei patologii şi

nicidecum ameliorarea speciei umane

1. Studiaţi extrasul din documente ofiaciale

• Art. 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se spune că „orice ființăumană are dreptul la viață.”

7/18/2019 ed civ_12


84

Jurămîntul lui Hipocrate,” Nu voi prescrie niciodată osubstanţă cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, şi nicinu voi da vreun sfat în această privinţă.. prescripţiunilemele să fie făcute numai spre folosul şi buna stare a bol-navilor, să-i feresc de orice daună sau violenţă.”

Codul de la Nurenberg, Codul Beaumont, interzic clarrealizarea experimentelor pe oameni, care pun în pe-ricol sanatatea psihică și fizică a persoanei

În Conventia pentru protecția drepturilor omului și alibertăților fundamentale este stipulat că „ moartea nu poate fi aplicată în modintenționat.”proiectul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene interzice experi-mente genetice pe ființe umane. Document adoptat de Parlamentul European.

Constituţia Republicii Moldova garantează:1. dreptul la viaţă;2. dreptul la integritate fizică şi psihică a persoanei;3. dreptul fiecărei persoane de a dispune de ea însăşi, dacă nu încalcă dreptu-

rile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri;. dreptul la ocrotirea sănătăţii.

2. În baza principiilor, abordate în document și a textului studiat, structuraţiideile principale în grafic T.

Notați motivele pentru apărareametodelor de eutanasie/eugenie

Argumente împotriva acestor direcții deaplicare a medicii contemporane

Unui tînăr medic de 25 de ani i s-a stabilit diagnosticul de leucemie. El are orelaţie frumoasă cu prietena sa. În pofida tratamentului prescris, starea sănătăţii se înrăutăţeşte. Peste cîteva luni el nu mai poate înghiţi şi este ţinut în viaţă doar prin

perfuzii. După o suferinţă de aproximativ 2-3 săptămîni, bolnavul a început să cearăcu insistenţă medicului său să-l scutească de durere prin moarte. Medicul l-a refuzat, însă în timpul unei discuţii i-a sugerat pacientului să-şi injecteze singur o doză letalăde morfină. Acesta a procedat conform sfatului primit în prezenţa prietenei sale, însă în loc să moară, s-a trezit într-o dispoziţie bună şi chiar a început să înghită. Do-rinţa de a muri a dispărut. Peste cîteva luni pacientul a murit din cauza leucemiei.

Medicul a avut dreptul moral să sfătuie pacientul în vederea căii de întreru-

pere a vieţii?

A. Nu. Uciderea din caritate este interzisă în majoritatea ţărilor lumii.B. Da. Este cazul unui pacient în faza terminală, care este adult, inteligent, in-

struit, îşi înţelege perfect patologia şi perspectivele. El are suficiente motive să-şidetermine propria soartă in condiţiile unor suferinţe insuportabile.

7/18/2019 ed civ_12


85

1. Ce te-a determinat să alegi varaianta a sau b? Argumetează.

2. Dacă nu ai fi știut informaţia despre eutanasie, ce ai fi răspuns?

3. Din ce motiv, a dispărut dorinţa de a deceda la tînăr?

4. Ce norme morale, legale sau cod deontologic a încălcat medicul? poate fi

considerat medicul erou pozitiv în astfel de situaţii?5. Ai vota legea eutanasiei în R. Moldova? G. P. Prezintă argumentele pro/contra

Eutanasia a fost legiferată în anul 1906 înSUA. Menținerea vietii prin mijlocace medi-cale sau sprijinul acordat pentru a muri aufost probleme care au suscitat opinii contra-

dictorii înca din antichitate. Platon (427-347î.e.n.), în statul ideal imaginat de el, consi-dera că, “nu trebuie să prelungim viața unuiinvalid, deoarece, aceasta nu folosește nicilui, nici statului”. Thomas More (1561-1535)în “Utopia” îndreptățea dreptul pacientului grav bolnav la moarte. În istorie au existatîntotdeauna cazuri de eutanasie. Popoarele nomade îşi abandonau pe cale bătrânii şibolnavii care deveneau povară în permanentele lor deplasări. A fost practicată şi înGermania hitleristă, unde erau omorâţi cetățenii cu neajunsuri fizice, bolnavii incu-rabili şi invalizii. Revoluția științifică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea îi face peiluminiști să creadă în posibilitatea unei lumi noi în care știința și rațiunea vor permitetriumful unui progres permanent. Totuși, eutanasia rămîne a fi o temă contoversată,”o dispută între cei între cei care susțin “cultura morții” și cei care susțtin “cultura vieții” Rezolutia Consiliului Europei din 26 iunie 1999, se pronunța împotriva euta-nasiei si în favoarea îngrijirilor paliative: “...dorinta unui bolnav incurabil de a murinu poate servi ca justificare legală în executarea unei acțiuni destinate de a provocamoartea”. “Obligația de a respecta si proteja demnitatea unui bolnav incurabil sau a

unui muribund este consecința naturală a dreptului inviolabil, inerent de a fi om întoate stadiile vieții”.

1. Reflectaţi și relataţi cazuri istorice în care s-a realizat eutanasia activă (omo-rîrea intenţionată a persoanelor bolnave)

2. Studiaţi tipurile de eutanasie: act vă, pas vă, voluntară, nonvoluntară, nvo-

luntară. Și realizaţi un grafic conceptul la acest subiect.

3. Poate fi considerat avortul – o formă a eutanasiei ?

4. Realizaţi un poster cu imagini și informaţii la tema „Eugenia. Trecut-prezent-viitor. Balanţă dintre realiazări și contraverse”.

5. La ce extremităţi poate ajunge aplicarea eutanasiei și cercetarile eugenetice în societatea modernă?

7/18/2019 ed civ_12


86

1. Enunţaţi și elaboraţi un clustering din caracteristicele tipice ale poporuluinostru? (fizice, culturale, comportamentale)

2. Există trăsături asemănătoare cu cetăţenii altor ţări? Din ce motiv?

3. Argumentaţi, prin 5 De ce? Cum influenţiază aceste caracteristici starea desănătate a populaţiei și longetivitatea vieţii

Sănătatea personală și socială -condiţii a calităţii genofondului

Păstreaza haina de nouă,

iar sănătatea de tînăr.

Genofondul –totalitatea genelor

unei populaţii, rezultate din genoti-

purile tuturor indivizilor componenţi.Populația este o formă de bază a existenței speciei,care se manifestă, se adaptează și evoluiază în urmainteracțiunii cu factorii externi. Toate fiinţele umane care trăiesc în prezent aparţinunei singure specii, Homo sapiens. Delimitările speciilor a fost realizată în trecut, deantropologia clasică, pe criteriimorfologice deosebindu-se trei grupe populaţionalemari denumite rase: caucazienii (albi), negrii şi asiatici - fiecare cu numeroase sub-grupuri diferite.

Fiecare populație, este carcaterizată de genofondul său specific. În interiorul geno-fonfului, genele interacționează pentru asigurarea capacității adaptative a populațieirespective. Fiecare popor, se carcaterizează printr-o anunită frecvență a genelor îngenofondul său ce formează portretul trăsăturilor caracteristice acestuia (gena ce răs-

punde de culoarea ochilor, a pielii, a structurii feței și a formei ochilor, nasului, structurii părului). Factorii care influențiază genodondul :

Mutația - cînd are loc o mutație la nivelul geneticDeriva genetică – cînd are loc păstrarea sau eliminare întîmplătoare a unei gene,

într-o populație Migrația - tranferul de gene de la o populație la alta, prin schimbarea locului de

trai sau deplasările periodice a maselor. Mărimea populației- micșorarea acesteia duce la pierderea variației genetice

Genele care trec de la un organism la urmașii acestuia produc trăsături ereditare,care constituie baza evoluției. Aceste trăsătur var ază în cadrul populațiilor, ale că-ror indivizi prezintă variații genetice. Urmașii pot avea trăsături noi sau modificate șiaceasta fie datorită mutațiilor genetice sau prin transferul de gene de la predecesorii săi.Culoarea ochilor reprezintă o caracteristică moștenită, pe care persoana o poate preluade la părinți. ceste trăsături moștenite sunt controlate de gene, cu cît interacțiunea cualte popoare este mai mică, cu atît ma ntegru rămîne a fi genofondul acelui popor.

stfel pot fi explicate și bolile genetice, transmise ereditar din generaț în generaț .

7/18/2019 ed civ_12


87

recvent o genă se poate repeta peste 2- 3 și chiar 7 generații a unei familii. În ma or ta-tea populaţiilor umane, căsătoriile sînt or entate, și se unesc mai frecvent cu alţ mem-bri ai aceleiaşi populaţii, cu un profil genic caracteristic. Uneori există tendinţa alegeriipartenerilor cu probleme medicale asemănătoare (ex surditate congenitală, cecitate,nanism). Spre deosebire de populaţiile mari, în care variaţii în numărul copiilor născuți

nu influenţează semnificativ frecvenţa genelor, în poplaţiile mici asemenea variaţii potmodifica considerabil genofondul său.stfel s-ar putea explica frecvenţa crescută a

unor grupe sanguine şi boli genetice în anumitepopulaţii mici. Totuși sănătatea individuală șisocială, nu este afectată doar de acest fenomen.

Cauzele scaderei genofondului sunt:

. Poluarea mediului

2. Mediul de trai3. Modul de viaţă

. Nivelul de trai

. Ca itatea vieţii

6. Cnsumul excesiv de alcool, tutun,substanţe narcotice (inclusiv lafemeile însărcinate)

7. Bolile cronice

Indicii medicinei sociale întotdeauna prezintă un barometru a dezvoltării social-umane, economice a populației. În Republica Moldova creşte morbiditatea generală,scade natalitatea, are loc cronicizarea maladiilor, scade longivitatea vieţii – acești in-dicatori semnalizează starea genofondului țării noastre.

În societate, paralel cu factorii exogeni, ecologici nocivi ai sănătăţii, apar fenomenenegative noi - discomfortul psihic şi stresul uzual, profesional, financiar, chiar familial. Carezultat, se manifestă agresivitatea socială, depresia, omorurile, sinuciderile, bolile psihiceși diminuarea valorilor social - umane. Genofondul oricărui stat este în directă legătură cusănătatea personală și socială a cetățenilor. Astfel, dacă în particula, fiecare va opta pentruun mod de viață sănătos, atunc se va menține un genofond bun cu urmaș sănătoș .

1. În baza informaţiei studiate, relatează și explică cazurile de familie la carecopilul născut are trăsături nesepcifice părinţilor. ( Ex: ochii albaștri, lapărinţi cu ochi căprui, copil roșcat la părinţi bruneţi..e.t.c)

2. Avînd cunoștinţele necesare în domeniul biologiei și geografiei, elaboraţi4 portete genotipice a trăsăturilor și calităţilor a raselor umane existente înlume. Cîte un portret pentru un grup.

– La frecvența genelor trebuie să se ia în calcul numeroși factori: mărimea populației;mutațiile, migraț ile, condițiile climaterice, modul de trai, tră săturile fizice caracte-

ristice majorității.

7/18/2019 ed civ_12


88

Sănătatea socială în pericol

(extras din baza datele Centrului Știinţifico-Practic Sănătate Publică și Mana-gement San tar.)

• Durata medie de speranţă a vieţii la naștere s-a micșorat cu 1,1 ani; și esteuna din cele mai scurte din Europa;

• Numarul decedaţilor a depășitnumărul celor născuţi cu 4285oameni;

• Ca rezultat al crizei social-economices-a agravat situatia maladiilorsociale ca narcomania, alcoolismul,tuberculoza. Conform datelorstatistice, narcomania în Republica Moldova se răspîndește epidemic.

• Rata incidentei a alcoolismului și psihozelor alcoolice, se află înpermanentă creștere.

• O altă maladie socială este tuberculoza, care în ţările cu nivel de dezvoltarescăzut bîntuite de crize social-economice, șomaj, migraţiemasivă a populaţiei, finanţare insuficientă a programelormedicale devine o problemă specială a sănătăţii publice,datorită extinderii în rîndurile populaţiei.

3. În baza datelor estimate, în calitate de jurnaliști,

elaboraţi în grup o „știre pronostic” al evoluţiei geno-fondului ţării noastre, care ar avea ca scop sensibiliza-rea populaţiei cu problema dată. Mesajul trebuie să fieconvingător și înţeles de toate vîrstele.

4. Utilizaţi informaţia din temă, pentru a realiza gazetă de perete, pentru cole-gii din școala voastră.

O problemă actuală care afectează sănătatea fiecăruia este cea ecologică:radiaţia, deșeurile, apele poluate.

În Republica Moldova există cca 340 de întreprinderi şi instituţii care efectueazădiverse lucrări cu surse de radiaţie ionizante şi un centru de depozitare şi înhumarea acestor deşeuri. Prin teritoriul ei se transportă spre alte state combustibil nuclear,deşeuri şi alte surse radioactive, care reprezintă un pericol potenţial pentru sănăta-tea populaţiei şi mediul înconjurător. Pe teritoriul statelor învecinate cu RepublicaMoldova se află 8 centrale atomoelectrice, la o distanţă de la 125 km până la 450

km. Deșeurile aruncate și depozitate în aer liber, ocupă o suprafaţă imensă, în loculspaţiilor verzi și a crescut cu 312 ha, comparativ cu anul 2001, iar consecinţele poluă-rii vor fi suportate şi de generaţiile viitoare.

7/18/2019 ed civ_12


89

1. Enumeră care au fost acţiunile întreprinse și promovate în mass-media, cuprivire la diminuarea factorilor poluanţi din mediu asupra populaţiei ?

2. Descrie, dacă ai participat voluntar la una din astfel de programe?

3. Elaboraţi în grup de 4-5 persoane, un proiect amplu de diminuare apoluanţilor din preajma mediului vostru. Care sînt resursele și persoanele lacare ai apela pentru ajutor, termenul de realizare. Promoveayă prin interme-diul reţelelor de socializare și mass-media acţiunile civice, pentru a atragecît mai mulţi susţinători ai acestui proiect.

4. Argumenteză în ce mod, afectează genofondul populaţiei acești poluanţi.Ce imact au accidentele: la centralele atomice, la scurgerea de petrol și ule-iuri, deleuri toxice în apa mărilor și oceanelor.

5. Studiază și prezintă, care sunt organizaţiile care se preocupă de subiectul

dat și măsurile de intervenţie în astfel de accidente.

1. Extrageţi din sursele de internet spoturile video, publicitare autohtone lasubiectele –problemă a societăţii noastre (violenţa, cancerul, tutunul, HIV,

tuberculoza). Analizaţi care este mesajul acestora. Reușesc aceste spoturi săsensibilizeze societea?

2. Realizaţi o dezbatere la acest subiect. Pro-contra a utilităţii acestor spoturi

video.3. Ce rezultate obţin campaniile Ministerului Sănătăţii și a posturilor de

televiziune unde se afișează mesajele:

- Consumaţi zilnic cel puţin 5fructe și legume pe zi;

- Consumaţi 2 l de apă pe zi;

- Mergi regulat la medic;

- Leapădă fumatul- Fumatul ucide

- Drogurile nu-ţi rezolvărobleme

- Sportul te face puternic moralși fizic

- Acasă te așteaptă, nu urca beat la volan!

Ce atitudine vă trezesc aceste mesa e. Este ușor să ţii cont de aceste recomandă ?

4. Realizează un spot publicitar video „Vreau să fiu sănătos și să trăiesc într-osocietate sănătoasă!”

Sănătatea dumneavoastră,

evitați excesul

7/18/2019 ed civ_12


90

1. Elaborează și prezintă un simbol care ar reprezenta biodiversitatea.

2. Realizaţi un brainstorming în perechi la tema lecţiei

3. Introduceţi și prezentaţi ideile notate în tabelul ȘVÎ:

Biodiversitatea umană - continuitateagenofondului pe glob Motto:

„Ce folos are o casă dacă nu ai o planetă suportabilă pe care să oconstruieşti?”

(H.D.Thoreau)

Ce credem că știm Ce vrem să cunoaștem Ce am învățat (completațila finele lecției)

4. Care sînt valorile promovate în motto-ul lecţiei? Este actual respectareaacestora în societatea modern?

Biodiversitatea este studiul proceselor care creează şi men-

ţin variailitate; este "preocupată” de varietatea indivizilor în

cadrul populaţiilor, de diversitatea speciilor în cadrul comuni-

tăţilor şi de aria rolului ecologic în ecosisteme;

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentruprima dată în contextul adoptării unuinou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCEDdin 1992 de la Rio de Janeiro. În cartea autorilor BEGON, HARPER și TOWNSEND1976) se definesc doi termeni diferiți: diversitate și biodiversitate. ermenul de biodiver-

sitate a fost introdus de ILSON și PE ER (1988). Acesta semnifică diversitatea vieţiide pe pământ şi implică patru nivele de abordare:

- diversitatea ecosistemelor,- diversitatea speciilor, a mediilor sau habitatelor,- diversitatea genetică şi- diversitatea lingvistică ș etnoculturală.

Biodiversitatea reprezintă fundamentul existenței umane. Fiind rezultatul unei evoluțde 3,8 miliarde de ani, biodiversitatea este esențială pentru supraviețuirea omului. Spredeosebire de alte entități biologice, omul este o ființă biosocială, dar prin interacțiuneasa cu mdiul a rămas parte a naturii. Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şiexistenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea eco-nom că, forţa de muncă şi securitatea, toate se bazează pe acest capital natural. Compnen-ta biodiversității populației planetei- este rezultatul procesului de dezvoltare istorică ce secaracterizază rin comunitatea de limbă, teritoriu, viață economică și cultură. Pe parcursul

dezvoltării societății s nt diferențiate mai multe forme etnice – triburi, popoare, națiuni,iar criteriul național stă la baza divizării popoarelor n state. Astel și diversitatea naturalănseamnă existența mai mutor forme de relief, flora și faună.

7/18/2019 ed civ_12


91

Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliar-de de ani de evoluție, modelate prin procese natura-le şi, din ce în ce mai mult, prin influenţa oamenilor.În fiecare ecosistem, creaturi vii, inclusiv oameni,formează comunități, care interacţionează între ele

şi cu aerul, apa, solul din jurul lor. Biodiversitateaeste condiţia primordial a existenţei civilizaţiei uma-ne; asigură sistemul suport al vieţii şi al dezvoltăriisistemelor socio-economice prin care se realizeazăschimburile material ,energetic şi informaţionalece asigură productivitatea şi adaptabilitatea geno-fondului uman.. Biodiversitatea umană – reprezintătotalitatea genelor și genofondurilor diverselor raseși popoare, care formează un ansamblu a tuturor

civilizațiilor, culturilor, trăsăturilor fizice specificeoamenilor de pe glob. Cu cît biodiversitatea uma-nă este mai mare, cu atît mai este mai rezistentă laschimbările ce apar în timp. Gefondul populației sporește atunci cînd este în echilibrucu biodiversitatea mediului. Biodiversitatea are un rol important în viaţa fiecărei soci-etăţi, reflectându-se în cultura şi spiritualitatea acestora (folclor, artă, arhitectură, lite-ratură, tradiţii şi practici de utilizare a terenurilor şi a resurselor etc.) Valoarea esteticăa biodiversităţii este o necesitate umană fundamentală, peisajele naturale şi culturale

fiind baza dezvoltării sectorului turistic şi recreaţional. Valoarea economică a biodi- versităţii devine evidentă prin utilizarea directă a componentelor sale: resursele natu-rale neregenerabile –combustibili fosili, minerale etc. şi resursele naturale regenerabile–speciile de plante şi animale utilizate ca hrană sau pentru producerea de energie saupentru extragerea unor substanţe, cum ar fi cele utilizate în industia farmaceutică saucosmet că. Etic, fiecare componentă a biodiversităţii are o valoare interioară inestima-bilă, iar societatea umană are obligaţia de a asigura conservarea şi utilizarea durabilăa acestora. În ultimii 50 de ani, oamenii au avut un impact mai mare asupra ecosiste-melor, față de orice altă perioadă din istoria omenirii. În primul rînd, acest fenomen

s-a produs din cauza cererii tot mai mare de hrană, de apă potabilă, lemn și com-bustibil. Toate aceste resusre, sînt utilizate în beneficiile sale, ale omului, Schimbărileîn biodiveristate, duc și la modifică-ri ale genofondului. Omul, migreazădin locurile în care ecosistemul nu-iasigură toate condițiile de existențănecesare și se stabilește în locurileunde reursele sînt în abundență, iarprin interacțiunea cu alte popoare,are loc continuitatea genofondului șia biodiversității umane.

7/18/2019 ed civ_12


92

1.soc etatea noastră?

2. Comenta i semnifica ia imaginilor din temă. Ce mesaj transmit acestea? Există

sau nu o corelaţ e dintre ele și tema lecţiei?3. În baza desenului elaboraţi o prezentare power point despre biodiversitatea uma-

nă. Denum ţ prezentarea. Utiliza cunoșt nţe și termeni cheie din temele studiateprecedent: multiculturalitate, toleranţă, diversitatea umană genofond, etc.

4. Realizaţi un poster în care să prezentaţi „pînza discuţiei”

DASe află sa nu în pericolbiodiversitatea umană

NU

- Care au fost dificultăţilent mpinate?

- Care sînt factorii caredetermină pericolul asupradiversităţii umane

1. Realizează o scriere reflexivă,argumentînd ideia: „O

biodiversitate stabilă înseamnă

- un mediu sănătos, iar un mediu

sănătos garantează procrearea

genofondului unei popula ii”

2. Expune-ţi opinia la următoareasecvenţă:

A. Russu, elev la Liceul „LucianBlaga” din Chişinău, scrie în eseulexpediat la CPDOM că „deşi în lume există atîtea limbi, culturi, rase, putem trăi în armonieşi pace atîta timp cît ştim să-i respectăm pe ceilalţi…. apelul se duce către toţi - tineri,vîrstnici, cadre universitare, etc. – de a consolida legăturile şi de a aprofunda înţelegereanoastră despre valoarea diversităţii culturale. Cuvintele lui Eminem:„Nu contează dacăeşti negru, alb, hetero,… gras, slab, sărac… Dacă eşti gentil ca mine, vei fi gentil cu tine….simplu”. Ar fi minunat dacă toţi oamenii ar gîndi şi s-ar comporta astfel…

- cît de relevante sînt cuvintele interpretului Eminem, î tr-o societate diversă?- ce valori sînt promovate de aceste elev? Acestea, sînt specifice tuturor

preadolescenţilor și adolescenţilor?

7/18/2019 ed civ_12


93

- propune o frază dintr-un cîntec preferat, care ar putea fi compatibil cu mesajul

emei.

1. Studiază mai aprofundat tema biodiversităţii umane, de la lecţiile de geo-

grafie și biologie. Consultă informaţiile și realizează o hartă de repartizare agenofondului populaţiei pe glob.

- Care au fost premisele apariţiei raselor umane, ce asigură în prezentiodiversitatea umană?

Campania realizată în Romînia ”Biodi-versitatea. Contăm unii pe alții”- îștigătoare laEuropean Excellence Awards, la care au fostînscrise peste 1.400 de lucrări. Anul 2013 a fostdesemnat de ONU - drept Anul Internaţional

al Biodiversităţii. Direcţia Generală pentruMediu a Comisiei Europene a iniţiat o cam-panie pan-europeană de educare asupra im-portanţei biodiversităţii, dezvoltată de OgilvyGroup Belgia şi implementată cu ajutorul bi-rourilor Ogilvy Public Relations din Olanda,Spania, România, Italia, Bulgaria, Polonia şiBelgia. Campania de comunicare integrată aurmărit să explice interdependenţa existentăîntre calitatea vieţii oamenilor şi biodiversi-

tate. În campanie, cetăţenii au fost alertaţi defaptul că viaţa le este pusă în pericol odată cudispariţia echilibrului dat de biodiversitate.Obiectivul Direcţiei Generale pentru Mediu(DG ENV) este de a proteja, conserva şi îmbu-nătăţi mediul pentru generaţiile prezente şi viitoare.

- Ce mesaj transmite băiatul din imagine?- Care este semnificaţia campaniei realizate în Romînia?

- Studiază și prezintă exemple de campanii naţionale orientate înromovarea și protecţia biodiversităţii ?

2. Realizează o serie de activităţi pro-civice în cadrul instituţiei, utilizînd careper aceste mesa e:

• „ Să promovăm biodiversitatea ” – gazetă de perete• „ Biodiversitatea locală”- gazetă de perete, prezentări power point• „ Un strop de culoare în biodiversitate”- expoziţie de fotografii și imagini• „ Biodiversitatea viitorului”- consurs de machete arhitecturale

• „ Biodiversitatea culturală”- concurs de creaţiei literară, poezie, cîntec- Care au fost dificultăţile întîmpinate?- Care sînt factorii care determină pericolul asupra diversităţii umane

7/18/2019 ed civ_12


94

Sănătatea și inovaţiile medicinii moderneSănătatea este bunul celmai de preț al medicinii

– Un băieţel de trei ani a suportat cu succes o operaţie de translant cu cinciorgane

– Supravieţuirea miracu oasă. Un copi trăiește atorită unei terapii e îngheţare

– Operaţie incredibilă, medicii chinezi au atașat mâna retezată a unui pacientla glezna acestuia

– Succes în medicină din Moldova: a fost realizată prima operaţie pe creier

fară anestezie generală. Pacientula fost conștient și a vorbit în timp cemedicii îi extirpau o tumoare

1. Ce reprezintă aceste afirmaţii ? Realizări ale medicinii sau invenţia presei?

2. Ce emoţii ţi-au stîrnit aceste situaţii în momentul citirii ?

3. Argumentează în baza moto-ului, ce scopuri urmărește medicina înprocesul său de dezvoltare continuă?

Medicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca) este o ramură a știinţelor biologice care are ca scop pe de o par te studiul corpului

omenesc și al funcţionării lui, pe de altă par te - pe baza acestor cunoștinţe - conservarea și restabilirea sănătăţii. Medicina operează cu

concepte mai noi sau mai vechi din majoritatea știinţelor, de la anatomia umană fundamentală, până la modele matematice complexe

și chiar noţiuni împrumutate din câmpul filosofiei și al artei.

Studiaţi informaţia și structuraţi ideile principale în agenda cu notiţe paralele.

Medicina și realizările sale continuă se uimească și să bucure omenirea. Sunt sal-

vate miliarde de vieți, sînt susținute și ajutate să supraviețuiască milioane de oameniîn lupta cu boala. Aportul zilnic al medicinii, uneori este puțin vizibil și apreciat depopulaț e, însă impactul pozitiv asupra sănătății nu poate fi ignorat. Cele mai actualeinovații și bine știute în întreaga lume sînt: Fertilizarea in vitro, transplantul de organe șiclonarea de țesuturi. Fertilizarea in vitro (FIV)- înseamnă crearea omului în afara corpuluiuman. Metodă înna ntată de medicul britanic Robert Geoffrey Edwards, posibilitateade a concepe, devenind unica șansă de a avea copil, în cazuri specifice a infertilității.Patru milioane de copii concepuţi prin fertilizare in vitro s-au născut în lume în ulti-mii 30 de ani. Oficial, în Moldova există acum peste 100 de mii de cupluri cu problemede sterilitate, dar care vor să fie păr nţi. "Infertilitatea în cupluri este un fenomen des-tul de răspîndit, care afectează circa 20% din cupluri. Influenţează fumatul, alcoolul,expunerea la situaţii nocive, chiar şi consumul de alimente nesănătoase, stresul, mo-dul de viaţă nesănătos, chiar şi decizia de a concepe un copil după vîrsta de 30 de ani"-

7/18/2019 ed civ_12


95

afirmă medicii autohtoni. Totuș , cercetările canadiene, au atestat că bebelusii născuțprin tehnicile de fertilizare in vitro au un risc mai mare de a se naște cu malformațiigenetice, este de 3%. Majoritatea copiilor depistați cu astfel de probleme au prezentatanomalii cardiace, gastrointestinale ale musculaturii și sistemului osos, iar modifică-rile se vor vedea în timp. Transplantare de organ -înseamnă înlocuirea totală sau parțialăa unui organ sau țesut bolnav cu un organ sau țesut sănătos, sau cu părți ale acestuia, pro-venind de la un donator. Organul sau țesutul prelevat pentru transplantare poate provenide la donatori vii sau de la donatori decedați. x stă două tipuri de donatori: donatorii vii și donatorii decedați, de la care se pot recolta organe. Recoltarea de organe , de lapacienții declarați în moarte cerebrală Corpul lor este menținut în viată de către apa-ratele speciale pînă la recoltare. Cu regret, sînt pacienți, care nu pot fi înscriși pe listade transplant: cu afecțiuni cardiace decompensate, cu probleme legate de consumulde droguri, alcool și tutun, boli sistemice. Frecvent, trec luni, ani pînă se realizeazătransplantul. Totuși, societatea civilă, bate alarma la opinia Comitetul internațional

de etică și transplant, care susține că este acceptabil să se preleveze organele oamenilorcare nu și-au dat consimțămîntul la acest fapt, pentru a compensa dificitul de organepentru salvarea altor vieți. Cît de acceptabilă moral și legal este această inițiativă?

Prin clonare transplantarea de organe poate deveni o soluție de succes. Clonareaeste procesul de creare a unei copii identice. În biologie clonarea se referă la procesul folosit

pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare moleculară),celulelor (clonarecelulară) sau a organismelor. dacă transplantarea de organe este un lucru curentla ora actuală , deseori este o criză de organe potrivite. Clonarea poate contribui și latratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pielii (generând celule pancrea-

tice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de Parkinson ) și înlocuireacelulelor bolnave cu cele noi . Totuși, viciversa rămîne a fi negativă, clonarea ar puteareduce patrimoniul genetic atât al oamenilor cât și al animalelor. Oamenii ar puteasuferi de aceleași boli, iar un singur virus ar putea extermina populația de pe o zonăîntinsă. Clonarea ar putea acționa în defavoarea evoluției si prin faptul că oamenii s-arputea decide să cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea ar puteafi folosită pentru a crea „omul perfect” sau un om cu o putere fizica deosebită, dar ointeligență sub – normală, o subclasă genetică .

Totuși există și multe inova ii, care au un aport doar pozitiv asupra sănătăţ i oamenilor:

Premii Nobel pentru medicină din 1901-prezent

1923 - Frederick Banting si John James RichardMacLeod - Contribuţia adusă în descoperirea șiintroducerea în terapeutică a insulinei1930 - Karl Landsteiner - Descoperirea grupelor sanguine.

1934 - George Hoyt Whipple, George Richards Minot,William Parry Murphy - Descoperiri privind tratamentulficatului în caz de anemie.1935 - Hans Spemann - Descoperirea efectului „organizator„ î dezvoltarea embrionului.

1943 - Henrik Dam, Edward Adelbert Doisy - descoperirea vitaminei K

7/18/2019 ed civ_12


96

1945 - Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Howard Walter Florey - Descoperireaenicilinei și a acţiunii sale terapeutice în diverse boli infecţioase.

1952- Selman Abraham Waksman, inventatorul mai multor antibiotice, - Francis Crick, James D. Watson, Maurice Wilkins - Descoperirea ADN-ului

1966 - Peyton Rous - Descoperirea unor virusuri cancerigene.1972

- Gerald Edelman, Rodney Robert Porter - Descoperirea structurii anticor-pului(a moleculei de imunoglobulina)1990- Joseph E. Murray si E. Donnall Thomas - Descoperă un tratament inovator:ransplantul de celule.

- Hara zur Hausen, Francoise Barre-Sinoussi, Luc Montagnier - Pentrudescoperirea virusului papilomului uman ce cauzează cancer cervical, și pentru

entru descoperirea virusului imunodeficienţei umane2011 - Ralph M. Steinman a descoperit noi metode de tratament împotrivainfecţiilor, cancerului şi bolilor inflamatoare.

1. Reprezenta i printr-o diagramă novaţ ile medicinii moderne, după anii de apariţ eși impactul lor asupra să ătă ii. Studia suplimentar și la următoarea lec e,prezentaţi colegilor un tablou amplu despre evoluţia medicinii pînă-n prezent.

2. Completaţi în grup clusteringul. Propuneţi propriul model de prezentare ainformaţiei

Transplantulde organe

Clonarea

Fertilizareaîn vitro

Transplantulde organe

Clonarea

Fertilizareaîn vitro

edicinăontra ro

3. Adăugaţi în aceeași ordine, alte inovaţii ale medicii moderne. Prezentaţi și

argumentaţi opinia.4. În ce scopuri sînt utilizate aceste inovaţii? Care sînt efectele pozitive/ne-

gative ale acestui progres medical asupra societăţii? Ce schimbări genetice,sociale, fizice pot apărea la nivel de specie umană?

5. În prezent, în pofida tuturor descoperirilor în domeniul medicinii, suntfoarte multe persoane, care se încredinţează tratamentelor naturiste șinu au încredere în efectul pastilelor. Realizaţi dezbateri dintre promotoriimedicinii știinţifice și promotorii medicii naturiste la tema:

– consecințele nefaste ale tratamentelor naturiste:– ce rezultate în tratarea și prevenția bolilor grave au fost atestate?– Care sunt erorile medicinii medicale? – Cum pot fi combinate ambele direcții ale medicinii spre binele sănătății noastre?

7/18/2019 ed civ_12


97

6. Studiaţi biografia savantului chimist Alfred Nobel. Argumentaţi prin ce esteimportant premiul în numele său la dezvoltarea și aprecierea inovaţiilorștiinţifice, inclusiv cele din medicină.

I La 27 d ani, Nicu Cimpoieșu, sa oferit să-i doneze o parte din ficatul său mameiEcaterina Cimpoieșu - diagnosticata la 52 de ani cu ciroză hepatică din 2007. Stareaei sa agravat, iar transplantul reprezinţă ultima șansă. Intervenţia chirurgicală a fostrealizată, pentru prima oară în ţara noastră de o echipă medico-chirurgicală formatădin şapte specialişti din Republica Moldova şi opt din România. O asemenea operaţiecostă peste 50 mii de euro, bani acordaţi de CNA în Medicină. În 2013, vor putea fiefectuate cel mult zece operaţii de transplant hepatic.

II Tentaţi de ideea că organismul poate funcţiona și cu un singur rinichi, foartemulte persoane au început să-și propună organele, pe „piaţa neagră” , hotărîte să

se îmbogăţească renunţînd la un organ. Riscurile faţă de viaţă și sfidare legii, nu maisunt motive de îngrijorare. Unul din aceste persoane, Mihai, 25 de ani din România,afirmă: „ Aș face mai multe lucruri cu banii. În primul rind aș plăti niște datorii maivechi și o să deschid o sală de calculatoare. O să cer cîteva mii de euro pe rinichiulmeu, dar preţul va fi negociabil…. Dacă nu îmi revin după transplant? Soarta ! Nu îmi este teamă! ”

1. Ce lecţie de viaţă poate fi dedusă din aceste studii de caz?

2. Cum este tratată metoda transplantului de organ, în situaţiile prezentate?Ce reprez ntă „p aţa neagră ?

3. Care au fost motivele ce au stat la baza deciziilor asumate de tineri?

4. Cu cît își valorifică sănătatea și viaţa Mihai? Cine este responsabil de viaţalui în așa situaţie? Comentaţi opinia prin prisma zicalei „Cel mai mare duș-man al omului, este el însuși”

1. Alegeţi 1-2 din aceste cugetări și realizaţi un eseu în baza lor.

2. Revizuie modulul la sănătate ș elaborează n portofoliu cu informaţ ile supli-mentare, imagini, video, la temele care i-au trezit interes deosebit. Denumeș-te-l ș enunţă care au fost competenţele formate cu ajutorul temelor studiate.

Cugetările profesorului Jérôme Lejeune - părintele geneticii moderne. „Medicina este inamicul bolii şi iubirea bolnavului.” „Nu de medicină trebuie să ne temem, ci de nebunia oamenilor. Puterea noastră de a modifica natu-ra utilizând legile sale, creşte în fiecare zi pe măsura experienţei celor care ne-au precedat. A utilizaaceastă putere cu înţelepciune – iată ce trebuie să înveţe fiecare generaţie la rândul său. E adevărat,noi suntem astăzi mai puternici ca altădată, dar mai puţin chibzuiţi: tehnologia este cumulativă,înţelepciunea nu.”

7/18/2019 ed civ_12



• Identificarea soluţiilor pentru un mod de viaţă sănătos, bazat pe respectarea legii şi a

normelor morale ale comunităţii;

• Argumentarea rolului sănătăţii personale şi sociale pentru calitatea genofondului CunoaÅter e - 6 p.†

1.

2. Oferă o definiţie la sintagma „conflict de valor”; explică corelaţia dintre conflictul devalori și cazurile de eutanasie. 3p


1. Completează diagrama Cercurilor concentri ce:

- 1 cerc, reprezintă rolul valorilor personale;

- 2 cerc ,rolul normelor morale existente în societate;

- 3 cerc, rolul legii în promovarea și

menţinerea sănătăţii populaţiei; 5p


– Comentați în 5 fraze, de ce este necesară intercalarea acesor 3 factori. Explică , ce factor ai

putea include suplimentar?

2. Elaborează și completează graficul conceptual pornind de la ideea: „contribuţiasănătăţii personale și sociale la menţinerea calităţii genodondului”. 5p


1. Elaborează în baza celor studiate un eseu cu genericul „Sînt cetăţean activ șiresponsabil” 14p


- Relatează acțiunile întreprinse pentru menținerea sănătății; 4p

- Argumentează-ți atitudinea față de viciile sociale ce dăunează sănătății;3p

- Descrie calitățile personale de caracter care te pot ajuta să devii un cetățean activ și

responsabil;3p

- Prezintă 1-2 situații în care societatea și -a manifestat interesul și implicarea în problema

sănătății populației; 4p

Notă 10 9 8 7 6 5 2

Puncte 30 29-26 25-21 20-16 15-10 6-9 5-4 3-2

3 2 1

}

7/18/2019 ed civ_12


9

M odu lu l


›

›

›

›

›

›

CREȘTERE PERSONALĂȘI ORIENTARE PENTRU CARIERĂ

7/18/2019 ed civ_12


100

Pilonii liberii iniţiative.Raportul cererii cu oferta.

1. Explicaţi care este rolul domeniului economic în progresul societăţii.

2. Identificaţi patru componente importantefără de care nu poate funcţiona o econo-mie de piaţă.

3. C nd mergi la magazine găseşt tot ce-ţ

doreşti. De unde şt u propr eta magaz ne-

lor ce produse vor cumpăra consumatorii?

Motto:Economia este arta de a obţinemaximum de la viaţă. Grijade economie este rădăcina tu-turor virtuţilo.

B. Show

Economia - studiază modul în care oamenii fac faţă resurselor limitate prin intermediul unei multitiudini de alegeri la care recurgem

în calitate de consumatori, angajaţi, proprietari ai afacerilor şi oficialităţi de stat. Toate aceste alegeri pot fi grupate în categor ii mari:

ce bunuri şi servicii să producem, cum să fie ele produse şi cine să beneficieze de ele.

Sistemul liberei iniţiative - În economiile dezvoltate pieţele reprezintă criteriul principal de alegere a răspunsului la întrebările ce,

cum şi cine. Un astfel de sistem economic este numit de piaţă sau liberă iniţiativă.

Cererea reprezintă cantităţile de un anumit bun sau serviciu pe care consumatorii doresc şi sînt în stare să le cumpere la diferite preţuri

posibile într-o perioadă de timp.

Oferta – Diferite cantităţi de marfă pe care producătorul este dispus şi are posibilitatea să o vîndă la diferite preţuri posibile într-un anumit timp.

Sunteţi la o etapă a vieţii cînd răspunsul la întrebarea ce vreau să fiu în viaţă estedificil şi relativ, dar cu certitudine fiecare îşi doreşte un trai decent şi un viitor asigu-rat. A fi bogat este o dorinţă firească şi uşor realizabilă. Bogat poate fi considerat omulcare poate obţine tot ce doreşte de la viaţă – posibilitatea de a călători şi a vedea lumea,conturi solide în bancă, dragoste adevărată, prieteni devotaţi, serviciu interesant.

Pentru a avea toate acestea este bine să cunoaşteţi cum funcţionează sistemul econo-

mic şi care este esenţa noţiunilor economice fundamentale. Cunoaşterea legităţilor econo-mice vă conferă siguranţa de a acţiona în orice domeniu profesional şi a obţine succes. Cu-noştinţele economice sunt importante şi pentru buna orientare în societatea democratică.Cetăţeanul care cunoaşte cum funcţionează economia unui stat, niciodată nu va putea fimanipulat de reclama electorală sau de promisiunile false ale pretendenţilor la guvernare.

Astfel, zi de zi în economia noastră de piaţă diverse întreprinderi ne asigură cu elec-tricitate, apă, programe TV şi servicii telefonice. Magazinele aprovizionează rafturile cuhaine şi alte lucruri de care avem nevoie. Cafenelele şi restaurantele satisfac dorinţele con-

sumatorilor. Acestea sunt elemente ale liberei iniţiative în acţiune. Consumatorii, angaja-ţii, funcţionarii publici, deţinătorii de conturi în bănci, managerii ai firmelor fac alegeridin mai multe opţiuni, sugerînd răspunsuri la întrebările ce, cum şi cine. Pentru ca liberainiţiativă şi pieţele să funcţioneze, legislaţia ţării şi valorile ei naţionale trebuie să sprijine

7/18/2019 ed civ_12


101

acest sistem, ai cărui piloni sunt proprietatea privată, sistemul de preţuri, concurenţa şiantreprenoriatul. Aceştea sunt cheile succesului sistemului economic de piaţă.

Dreptul de a deţine proprietatea şi de a o gestiona pentru a obţine profit stimuleazăindivizii şi afacerile să-şi folosească resursele în mod raţional. Dreptul de a decide cumsă fie folosită proprietatea constituie o parte importantă a liberei iniţiative. Dreptul laproprietatea privată presupune posibilitatea de gestionare, dar şi responsabilitate.

Sistemul de preţuri oferă consumatorilor şi producătorilor informaţii importante pen-tru luarea deciziilor optime. Şi concurenţa stimulează utilizarea raţională a resurselor şicrearea bunurilor şi serviciilor, solicitate şi accesibile consumatorilor. Dată fiind penuria deproduse şi resurse, indivizii din toate societăţile concurează pentru resursele disponibile.

O altă componentă a economiei de piaţă este antreprenoriatul care asigură iden-tificarea posibilităţilor pe piaţă şi dezvoltarea lor în produse noi sau îmbunătăţite.Antreprenorii îşi riscă timpul şi banii pentru a obţine profit. Ei încearcă noi metodede management şi organizare în speranţa că vor reuşi să folosească resursele limitate

într-un mod mai eficient decît concurenţii lor. Antreprenorii propun consumatorilorbunuri şi servicii noi, dar au succes doar atunci cînd cumpărătorii doresc produseleoferite şi au posibilitatea să le cumpere.

nele bunuri şi servicii ţin de dorinţe de moment: cum apar, aşa şi dispar, spredeosebire de altele care durează în timp şi, eventual, cresc în preţ. Pentru aceste pro-duse există cerere. Legea cererii afirmă că oamenii întodeauna cumpără mai puţineproduse la preţuri înalte decît la preţuri joase.

La rîndul său cei care produc bunurile şi serviciile pe care le solicită consumatoriireprezintă oferta și sunt dispuşi să ofere mai multe produse la un preţ mai ridicat şimai puţine la preţuri scăzute. Preţul influenţează în mod diferit cantitatea de cerereşi ofertă. În timp ce un preţ mai înalt stimulează vînzătorii să vîndă o cantitate maimare de produse, pe cumpărători îi face să cumpere mai puţin.S-ar părea că vînzăto-rii şi cumpărătorii nu se pot înţelege asupra cantităţilor de produse pe care vor să lecumpere şi să le vîndă. În realitate, însă, există un preţ la care vînzătorii sunt dispuşisă vîndă cantitatea pe care cumpărătorii sunt dispuşi să o cumpere.

cesta este punctul de intersecţie al curbelor cererii şi ofertei. Economiştii numescacest punct preţul de echilibru, preţul care echilibrează sau „reglează” piaţa. Raportul

între cerere şi ofertă se materializează în preţul de echilibru pe care de obicei îl plătimfiecare din noi atunci cînd facem o cumpărătură. Dacăpreţul este fixat sub preţul de echilibru, în societate se vacrea deficit, iar dacă deasupra preţului de echilibru, se vaforma surplus. Astfel deciziile noastre cotidiene influen-ţează permanent nivelul economic al societăţii şi calitatea

vieţiilor noastre. Cît de buni consumatori sau antrepreno-ri ve-ţi deveni în viitor, depinde de cererea şi oferta pecareo veţi face vieţii, deoarece după cum afirma Harold Gene-en „În lumea afacerilor toţi sutem plătiţi cu două monede:cash şi experienţă. Ia mai întîi experienţa, iar banii vor

veni mai tîrziu.” Merită să urmaţi acest exemplu.

7/18/2019 ed civ_12


102

1.prenoriatul sînt consideraţi ca fiind pilonii liberei iniţ at ve?

2. Ce rol joacă banii şi profitul în sistemul economic al liberei iniţiative?

3. Analizaţi de ce oamenii cumpără mai multe produse la un preţ mai mic şimai puţine la un preţ mai mare?

4. Exemplifică ce reprezintă oferta ş ce expr mă legea ofertei?

5. Elaborează împreună cu colegii o schemă în care să demonstraţi cum moti-vează preţurile de piaţă producţia de bunuri şi servicii?

1. Argumenteză rolul antreprenoriatului pentru creşterea economică a

societăţii?

2. Discutaţi cu colegii şi decideţi care dintre pilonii liberii iniţiative este cel mai

important pentru succesul sistemului economic de piaţă.

3. Care va fi impactul creşterii cererii pentru forţa de muncă asupra salariului şi

nivelului de ocupare a acesteia?

4. Folosind conceptele studiate rezolvaţi studiul de caz:

Într-un magazin alimentar, două gospodine discută, plîngîndu-se de preţul ridicat al

cărnii. Ele sînt de părere că guvernul ar trebui să interzică creşterea preţului cărnii peste30 de lei pe kg. Credeţi că, în acest caz, situaţia gospodinelor s-ar îmbunătăţi? Justificaţirăspunsul.

5. Exprimaţi-vă opinia faţă de următoarea afirmaţie: „Dacă nu ar exista

drepturile la proprietate privată , nu ar exista pie e de desfacere. Dacă nu ar

ex sta p eţe, nu ar ex sta pre ur . Dacă nu ar ex sta pre ur , toţi ar fi liberi.

1. Discutaţi cu membrii familiei care au experienţă de a vinde produse şi aflaţicum stabilesc preţul de realizare. Care din conceptele pe care le-aţi studiatse aplică?

2. Vizitaţi magazinele din comunitate şi stabiliţi la care din produse există ceamai mare cerere. Care sînt factorii care contribuie la creşterea cererii.

3. Analizaţi situaţia economică a comunităţii şi exemplificaţi cum funcţionea-ză pilonii liberii iniţiative.

4. Stabiliţi care sînt cunoştinţele de ordin economic de care aveţi nevoie pen-tru a fi un cetăţean informat şi responsabil.

7/18/2019 ed civ_12


103

Iniţierea unei afaceri –factori de risc şi de succes. Motto:

„În afaceri, trei lucruri sînt ne-cesare: cunoştinte, temperamentşi timp.”

(Owen Felltham)

1. Descrie calităţile de succes a unuiantreprenor. Care din ele îţi sînt proprii?

2. Explică motivele care îi fac pe oameni săiniţieze afceri?

3. Continuaţi citatul lui Honore de Balzac „Lumea a î ceput pr ntr-o negustor e,

deoarece Adam a v dut raiul pe un mă . N-a fost o afacere prea grozav , darlumea a avut timp să înveţe ..

4. Formulează un răspuns la întrebarea din imagine. Justifică-ţi opţiunea.

5. Propune o idee de afaceri pe care o consideri viabilă pentru comunitatea încare locuieşti.

Antreprenor-omul care-şi asumă riscul în contextul organizării unei

întreprinderi noi, crearea unui produs /serviciu nou, este un inovator,manifestă iniţiativă, investeşte mijloace, aplică aptitudini şi îşi asumă

responsabilitatea pentru posibilele insuccese, cu scopul de a face bani şi

a-şi satisface interesul personal, respectînd legea.

Afacere - activitate legală din domeniul agricol, industrial, comerţ, fi-

nanciar etc. desfășurată în scopul obţinerii de profit.

Afacere nonprofit - o afacere care nu are drept scop dobîndirea unui profit,

ci urmăreşte să sporească bunăstarea unor categorii de persoane, acţionând

în anumite domenii, cum ar fi educaţia, religia, sănătatea şi altele.

Plan de afaceri - Planul de afaceri este un document care: descrie toateaspectele afacerii; analizează toate problemele posibile;determină solu-

ţiile alternative în scopul obţinerii de profit.

„...Antreprenoriatul este o activi-

tate de fabricare a producţiei, de exe-

cutare a lucră rilor i de prestare a ser-

viciilor, des şurată de cetăţ eni şi de

asociaţ iile acestora î mod indepen-

dent, din proprie iniţ iativ , î numele

lor, pe riscul propriu i sub ră spunderea

lor patrimonială, î scopul de a-şi asi-

gura o sursă permanentă de venit .

Legea RM „Cu privire la an-treprenoriat şi întreprinderi

Nr. 845 din 03.01.1992

Economia creşte şi se schimbă aproape pe neobservate. Schimbările economice auloc pe mai multe căi. Una dintre cele mai importante este crearea de noi companii, denoi produse, de noi metode de producţie şi distribuire. Antreprenorii au contribuit la

producerea acestor schimbări, care oferă fiecărui consumator în parte posibilitatea dea alege dintr-o gamă largă de bunuri şi servicii. Ei sînt oamenii care identifică căile defolosire eficientă a resurselor pentru satisfacerea cît mai deplină a nevoilor consuma-

7/18/2019 ed civ_12


104

torilor. Posibilitatea obţinerii profitului motivează antreprenorii să accepte riscul dea-şi pieardă banii în cazul în care afacerea lor nu va avea succes.

În sensul larg al cuvîntului, antreprenoriatul se referă la abilităţile individuale dea transforma o idee în acţiune. Acesta include creativitatea, inovaţia și acceptarea ris-cului, precum și abilitatea de a planifica și a conduce proiecte, pentru a atinge obiecti-

vele stabilite. Unul dintre factorii de succes sau insucces al activităţii antreprenorialedepinde în mare măsură de personalitatea, competenţa şi capacitatea de a conduce aantreprenorului. Astfel, un antreprenor de succes are următoarele caracteristici: cu-rajos, optimist, energic, perseverent, rezistent la stres, responsabil, realist, flexibil laschimbări şi inovaţii, abilităţi de lider, de comunicare, spirit competitiv în echipă, poa-te învăţa din greşeli.

Cercetătorii confirmă că doar 5-10% din întreaga populaţie posedă talent de între-prinzător. Calităţile înnăscute nu sînt suficiente pentru un antreprenor. Dacă vrei să ai oafacere proprie, va trebui să-ţi dezvolţi abilităţile ş să deprinzi multe lucruri noi. Oamenii

de afaceri sînt cei care pe lîngă talentul înnăscut, lucrează şi îşi dezvoltă continuu calităţilepersonale şi profesionale, cu scopul de a face bani şi a da bani celor care îi ajută

Calea spre succes poate fi foarte diferită pentru antreprenori, de la începerea ac-tivităţii la o vîrstă fragedă şi acumulare treptată de experienţă prin muncă, pînă lapunearea în aplicare a unor idei neordinare care i-au frămîntat ani de zile. Strategiile lacare recurg antreprenorii pentru a obţine succes includ perfecţionarea produsului saua procesului, valorificarea unor posibilităţi neaşteptate şi schimbarea condiţiilor depiaţă, oferirea unui produs sau serviciu de alternativă, sesizarea tendinţelor în evoluţia

populaţiei. Cei care au de gînd să lanseze o afacere trebuie să acumuleze cunoştinţecare le vor mări şansele de succes.Business-ul tradus din engleză ar fi „starea de a fi ocupat” , adică faci singur bani

din aceea că eşti ocupat. Nu te duci la lucru, nu faci ce ţi se spune şi nu aştepţi să-ţi deacineva salariul stabilit pentru aceasta, dar singur decizi ce este de făcut, munceşti atîtcît e nevoie, ca să îţi poţi face singur salariul dorit, dar pentru acesta trebuie să înveţicel puţin o specialitate, absolvind o facultate sau un colegiu. Ar fi bine ca ulterior sălucrezi pentru o companie, să aplici cunoştinţele de la universitate şi să înveţi lucrurinoi. La momentul oportun lansezi propria companie şi aplici cunoştinţele acumulate lalocul de muncă precedent. Prin această activitate înveţi din propriile greşeli, acumuleziexperienţă valoroasă şi cunoştinţe noi. Îţi vinzi cunoştinţele la un preţ bun prin servicii-le prestate de compania ta. Cînd te plictiseşti de propria afacere, poţi lucra pentru altecompanii pentru un salariu mult mai mare sau poţi lucra în calitate de expert indepen-dent şi iarăşi înveţi ceea de ce ai strictă nevoie. Toate aceste etape se încadrează într-unproces ciclic. Deja punctul de start depinde de aspiraţiile tale şi de circumstanţele încare te dezvolţi.

În toate ţările dezvoltate micile afaceri sînt suportul liberei iniţiative, asigurînd în-

tregii economii viabilitate, flexibilitate şi dezvoltare ascendentă. Majoritatea firmelorsînt organizate sub formă de proprietăţi individuale, parteneriate sau societăţi pe acţiuni.Firmele mici organizate sub formă de proprietăţi individuale şi parteneriate de regulădepăşesc numărul marilor întreprinderi de cîteva ori. Ele sînt o sursă principală de

7/18/2019 ed civ_12


105

noi idei şi locuri de muncă în economia de piaţă. Marile întreprinderi, societăţi peacţiuni, datorită unor avantaje (durată nelimitată şi responsabilitate limitată) opereazăcu sume mult mai considerabile decît proprietăţile individuale şi parteneriatele, pro-ducînd mai multe bunuri şi servicii, dar totodată sînt mai puţin flexibile la solicitărilepieţii de consum.

Banii sînt mijlocul de aţi realiza obiectivele prinr-o afacere, dar nu scopul domi-nant al activităţii antreprenoriale. Antreprenorii pot iniţia şi afaceri nonprofit, careasemeni celor tradiţionale, trebuie să producă bani, dar doar pentru a funcţiona şia realiza scopul pentru care au fost înfiinţate. Indiferent de tipul afacerii opțiuneapentru deschiderea ei trebuie să se bazeze pe o evaluare minuțioasă a avantajelor șidezavantajelor pe care le prezintă activitatea dată.

Printre avantajele deschiderii unei afaceri putem menționa: implementarea nelimita-tă a ideilor proprii, satisfacția de a crea o întreprindere de la zero — reușind, întreprinză-torul este satisfăcut și mîndru de rezultatul efortului depus, posibilitatea de a crea afacerea

pornind de la viziunea proprie şi a cîştiga un profit considerabil. Limitele deschiderii uneiîntreprinderi sînt: costul ridicat pentru lansarea în afaceri, procurarea echipamentului,cheltuielile de timp mari pentru lansarea afacerii riscul legat de realizarea unei idei noi,alegerea unei afaceri mai puțin potrivite, existența unei concurențe puternice, eforturile

personale mari pentru lansarea afacerii.O parte din reuşita în afaceri se datorează faptului că îţi place ceea ce faci şi poţi

face ceea ce-ţi place. Contează mult să alegi domeniul care să corespundă capacităţilorşi aspiraţiilor tale, un domeniu în care să te regăseşti, să fii sigur de sine, să te simţi

împlinit şi să primeşti plăcere, urmînd spusele lui Aaron Burr „Regula vieţii mele este sătransform afacerile în plăcere şi plăcerea în afaceri.”

1. Lecturaţi textul şi răspundeţi la următoarele întrebări:

• Care sînt beneficiile şi dificultăţile activităţii antreprenoriale?• Cum libera iniţiativă catalizează dezvoltarea economică?• Care este rolul micilor întreprinderi într-o economie de piaţă?

• Care sînt avantajele şi limitele iniţierii unei afaceri?2. Explicaţi de ce John Davison Rockefeller susţinea că o prietenie bazată pe

afaceri este mai bună decît o afacere bazată pe prietenie.

3. Elaboraţi împreună cu colegii un Proiect de grup Dezvoltarea unui plan de

afaceri

Conceperea unui plan de afaceri este primul şi celcel mai important pas spre înfiinţarea unei companii.

Planul de afaceri constituie o hartă un compas pentruantreprenor. El permite stabilirea obiectivelor, priorită-ţilor şi furnizează o imagine asupra circuitului banilorîn numerar, cît şi a celor necesare pentru realizarea afa-

7/18/2019 ed civ_12


106

cerii. Astfel, pentru a vă dezvolta abilităţile de scriere a unui plan de afaceri selectaţiuna din ideile de afaceri de mai jos sau folosiţi o idee personală. Apoi completaţi răs-punsurile la întrebările ce urmează.

• Magazin on-line de artizanat;• Vulcanizare mobilă;• Spălătorie auto;• Cultivarea legumelor ecologice;• Producerea răsadurilor;• Producerea sucului natural;• Crearea serelor ( pentru flori, plante

decorative, legume);• Reparaţia încălţămintei;• Reparaţia mobilei;•

Curăţătorie;• Frizerie;• Creşterea fazanilor, a struţilor;• Fabricarea produselor din lemn

(tîmplărie);• Turism rural.

1. Ce afacere aţ înfiinţa? 2. Ce experienţă, studii solicită această

afacere? 3. Ce metode aţi folosi pentru a măsura

cererea pentru bunurile/serviciiledvs.?

4. Unde aţ amplasa compania? 5. Ce fel de echipament, unelte, mobilă

şi alte lucruri sînt necesare pentrucompanie?

6. Veţ dori să angajaţi oameni? Ceailităţi veţi solicita? 7. Ce veţi ntreprinde pentru ca consu-

matorii să afle despre produsul dvs.?8. Ce riscuri există la iniţierea acestei

afaceri. Cum pot fi diminuate?

1. Analizaţi avantajele şi lacunele muncii de antreprenor şi a celei de angajat.Decideţi ce rol aţi dori să vă asumaţi. De ce?

2. Exprimaţivă opinia faţă de afirmaţia lui Robert Collier: ,,Toate bogăţiile îşi auoriginea în minte. Bogăţia este în idei şi nu în bani.”

3. Argumentaţ cum l bera n ţ at vă ncura ează antreprenor atul, ar antre-prenoriatul creşterea economică.

4. Dacă aţi decide să deveniţi antreprenor, care vor fi acţiunile tale de viitor

pentru a devein un bun antreprenor şi a obţine success în viitoarea afacere.

1. Aduceţ -vă aminte un antreprenor de succes pe care îl cunoaşteţi şi enumeraţi

caracteristicile care îl disting şi sînt relevante activităţii de antreprenoriat.

2. Efectuaţi o plimbare prin comunitate şi identificaţi diverse tipuri de afaceriprezente în localitate. Informaţi-vă care sînt formele lor de organizare.

3. Analizaţi posibilităţile de lansare a unei afaceri. Care ar fi motivele ce v-ar în-

curaja să începeţi această afacere şi care ar fi posibilele bariere.

7/18/2019 ed civ_12


107

1. În care perioadă de vîrstă (la ce vîrstă)omul trebuie să înveţe.

2. Comentează proverbul: „Învaţă în tine-reţe ca să-ţi fie uşor la bătrîneţe”.

3. Consideri actuală ideea acestui proverb?

4. Identifică 2-3 situaţii din viaţa ta, cînd ai de re-

zolvat anumite probleme, învăţînd în diversesurse: manuale; comunicarea cu profesorii, pă-rinţii; mass-media; internet etc.

5. Dacă ai compara diverse surse de învăţare, ce a”atuuti” ai identifica pentru fiecare dintre ele?

6. Ce nseamnă entru t ne nvăţare permanen ă?

7. Crezi că eşti implicat în acest proces sau urmea-

ză să te implici pe parcursul vieţii?

Învăţare permanentă

Educaţia/învăţarea de-a lungul vieţii – activităţiide învăţare, întreprinse în toate momentele vieţii cu

scopul de a ameliora cunoştinţele, calificările profe-

sionale şi competenţele dintr-o perspectivă perso-

nală: civică, socială sau la locul de muncă.

Societatea meritocratică – societate în care persoa-

na ocupă o poziţie socială datorită meritelor sale.

Mobilitate socială – capacitatea şi posibilitatea

de schimbare a poziţiei sociale

.

Ideea permanenţei educaţ e nu este una nouă. Pentru secolele trecute ea reprezentăînsă o teză filosofică, o temă de dezbateri şi un ideal împărtăşit de spiritele vizionare. Îna doua jumătate a secolului al XX-lea, accentuarea preocupărilor pentru caracterul per-manent al educaţiei, este influenţat de obiectivele culturale şi sociale şi de raţionamen-tele economice. Constatăm, în diverse medii socioeconomice, aprofundarea unor crizesociale, generate de diferenţa dintre nivelul de viaţă, gradul de integrare a unor categorii

sociale bine poziţionate şi categorii sociale, supuse riscului excluderii. Modalitatea desoluţionare a acestor tensiuni rezidă în educaţie, de aceea educaţia se plasează pe poziţiileactivităţilor prioritare ale societăţii contemporane. Progresul naţiunilor se bazează din ceîn ce mai mult pe produsele educaţiei: atitudinile, capacităţile, priceperile, obişnuinţele şicunoştinţele, au devenit tezaurul cel mai solid şi valoros al popoarelor.

în zădar, în 1985, la cea de a IV-a Conferinţă mondială a educaţiei adulţilor,desfăşurată la Paris, cu participarea unor lideri şi cercetători din domeniul educaţiei,din peste 100 de ţări, s-a adoptat o declaraţ e întitulată ”Dreptul de a învăţa”.

reptul de a învăţa constă în:dreptul de a întreba, a primi ră spunsuri, a analiza;dreptul de a imagina şi a crea;dreptul de a cunoa te lumea şi a participa la scrierea istoriei;dreptul de acces la toate sursele de educaţie;

MottoTotta vita schola est

(Comenius 1592-1670)

7/18/2019 ed civ_12


108

– dreptul de a-ţi dezvolta competenţele individuale i colective.Actualmente se accentuează preocuparea de articulare a diferitor niveluri şi tipuri

ale educaţiei, astfel încît educaţ a să devină cont nuă în t mp ş spaţiu. Simpla juxta-punere a diferitelor niveluri ale educaţiei nu reprezintă o soluţie satisfăcătoare pen-tru problemele existente. Toate ţările acordă astăz atenţie realizăr unu continuumeducaţional ”, încercînd să transforme punctele terminale ale diferitor cicluri (primar,gimnazial, liceal, secundar-profesional, universitar) în deschideri spre învăţarea conti-nuă Educaţia permanentă acţionează prin oferirea accesului la educaţie şi favorizeazăcirculaţia elevilor, tinerilor, adulţilor în interiorul unui sistem educativ vast, incluzîndnumeroase resurse şi tipuri de învăţare şi formare.

Pînă la începutul anilor ’70 ai secolului trecut, educaţia era suprapusă cu şcolarita-tea. Din aceste considerente, nivelul de instruire a persoanei era evaluat în dependenţăde perioada instruirii în şcoală. La începutul anilor ’70, încetul cu încetul, s-a ajunsla concluzia că această viziune asupra educaţiei este depăş tă şi insuficientă pentru a

se conforma cu realitatea vieţii. Este nevoie de a acorda atenţie şi altor moduri de în- văţare. Actualmente axiomele de altă dată precum că: a) şcoala singură este în măsurăsă răspundă tuturor nevoilor esenţiale de educaţie ale individului; b) învăţămîntul estedoar pentru populaţia de vîrstă şcolară, nu mai sunt nişte adevăruri.

Se intensifică cererea de educaţie. Copiii şi părinţii aspiră la avantajele instruirii, iarguvernele văd în dezvoltarea învăţămîntului, condiţia prealabilă a progresului naţional,de aceea încearcă de a spori „participarea la educaţie”, ceea ce înseamnă cuprinderea atot mai multe grupuri de vîrstă pe o durată a învăţămîntului din ce în ce mai mare. Dinaceste considerente, fiecărei persoane i se reclamă competenţa de a învăţa să înveţ .

răind într-o societate meritocratică, educaţia este modalitatea ce-i asigură persoa-ne o anum tă poz ţionare socială. Societatea contemporană este o societate deschisă încare mobilitatea socială a devenit o caracteristică esenţială. Nu mai trăim în timpurilecînd casta socială era determinantă pentru v aţa unei persoane. Astăz or ce cetăţean îşocupă locul în societate, datorită rolurilor sociale ce le exercită ca rezultat al competen-ţelor pe care le deţine. Nu în zadar condiţiile de realizare a principiului şanselor egale deintegrare socială, rezidă în asigurarea şanselor egale la o educaţie de calitate.

În aceste condiţii Dreptul de a fi inteligent este urmat de datoria de a fi inteligent.

Mai mult ca oricînd inteligenţa şi etica sînt orientate spre procese formative unitare şiechilibrate. Astăzi nu este suficient să trezeşti la viaţă doar sursele inteligenţei, ci estemportant să or entez învăţarea spre scopur ş act v tăţi cu valoare etică şi socială.

văţarea permanentă/educaţia continuă este cauzată de nevoia persoanei de a-şidezvolta n permanenţă cultura generală şi competenţele profesionale în scopul integră- rii în mediul socioprofesional în continuă schimbare.

1. Identifică, î baza textului, cauzele î văţării continue a omului contemporan.

2. La ce surse de educaţie ai acces tu?

3. Stabileşte o interdependenţă între mobilitatea socială şi învăţarea/educaţiapermanentă.

7/18/2019 ed civ_12


109

n/o Generația erioada deșcolarizare

Activitățiextracurriculare

osibilități decontinuare a studiilor

1 Copii născuți în anii 20

2 Copii născuți în anii 03 Copii născuți în anii 60

4 Copii născuți în anii 90

4. Comentează acest text, făcînd referire şi la propria ta dezvoltare:

„ ducaţia este împlinirea misiunii pentru care omul vine pe drumul vieţii, î trucîteste chemare la umanitatea nouă, sprijin de-a lungul vieţii, ocrotire a rodului carecrește. Așa cum omul trebuie să fie prezenţă în orice situaţie, tot așa rezultatul edu-cativ al prezenţei este orice situa e

1. Comentează afirmaţiile şi formulează cîte 2-3 argumente în favoarea învăţării permanente, reieşind din fiecare idee expusă.

• Omul modern încearcă să facă faţă multor schimbări într-un timp scurt.• Omul modern este suprasolicitat în procesul adaptării la mediul său de viaţă.

2. Depinde implicarea persoanei în învăţarea permanentă de activitateaprofesională? Argumentează-ţi răspunsul.

3. Reflectează asupra ideii expuse în mesajul de mai jos.

„Cetăţenii bine instruiţi reprezintă premisa de bază a unei dezvoltări durabile, ocomponentă importantă în dezvoltarea economică şi democratică.”• Ce acţiuni trebuie să întreprindă, după părerea ta, guvernul Republicii

Moldova, pentru a spori nivelul de instruire al cetăţenilor?• Ce domenii şi probleme crezi că sunt prioritare?

4. Formulează o perspect vă de dezvoltare personală, pornind de la afirmaţ a:

„Șansa de realizare în viaţă şi succesul personal rezidă în învăţarea permanentă”.

Exprimă-ţi ref lecţiile printr-un eseu de o pagină

1. Realizează o cercetare, utilizî nd sursele de informare disponibile: discuţiile cu mem-

brii familiei sau cu persoane din comunitatea ta; Internet, studii cu caracter istoric.

• Identifică perioada de școlarizare a diferitor generaţii• Apreciază condiţiile socioculturale şi economice, în care s-au integrat

generaţiile enumerate• De ce generaţia ta trebuie să înveţe continuu?

Formulează 4-6 argumente, pornind de la perspectiva:a) formării culturii generale; b) formării competenţelor profesionale.

7/18/2019 ed civ_12


110

1. Identifică o situaţie din viaţa ta cîndaveai în faţă cîteva posibilităţi de ale-gere a traseului de învăţare.

2. Care au fost argumentele pentru ale-gerea actualului traseu de învăţare?

3. Cum ai proceda acum, dacă ai avea po-

sibilitatea să întorci timpul cu trei ani în urmă?

4. Ce s-ar fi întîmplat dacă nu alegeai sămergi la liceu? Formulează 2-3 presu-puneri, încercînd să dai un aspect pozi-tiv evenimentelor.

5. Formulează 2-3 efecte pozitive pe carele resimţi acum, ca rezultat al studiilorliceale.

6. În situaţia cînd resimţi anumite regrete pentru alegerea făcută, ce ar trebuisă întrprinzi pentru a depăși starea de dificultate.

Alternativă – posibilitatea sau necesitatea de a alege dintre două sau mai multe soluţii

Într-o lume a deschiderii şi diversităţii, alternativele educaţionale sunt o realitate,iar nevoia de educație şi cererea de educaţie sunt într-o anumită relaţie. Pe de o parte,este nevoia pe care o are societatea dată de a dispune de un anumit număr de cetăţennstru ţi, calificaţi la un nivel sau altul, dintr-o perspectivă sau alta. Această nevo e

vine, în primul rînd, de la economie, ea poate fi şi o urmare firească a tendinţei statuluide a ridica nivelul cultural şi de conştiinţă a populaţiei, din grija de a crea condiţiileunei participări democratice mai active a cetăţenilor. Pe de altă parte, este cererea deeducaţie, exprimată de către indivizi, generată de contextul de viaţă ce influenţează

asupra asp raţiilor personale.resc, că asp raţiile personale se conturează odată cu acumularea experienţei de viaţă

şi nţelegerea perspectivelor de dezvoltare. Pentru a satisface cererea de educaţie a persoa-

Alternative educaţionale și profesionale

MottoFrica de greşeală este poarta care ne închideîn castelul mediocrităţii : dacă vom reuşi să

învingem această teamă, vom face un pasimportant în direcţia libertăţii.

Paulo Coelho

7/18/2019 ed civ_12


111

nelor, sunt create condiţ , în care fiecare individ poate să-şi aleagă un traseu educaţionalcare ar contribui, în modul cel mai eficient posibil, la dezvoltarea potenţialului individual.

La vîrstele timpurii parcursul şcolar este asigurat de un program ce asigură o pre-gătire generală pentru viaţă. Învăţământul secundar are un rol important în evoluţiaulterioară a personalităţii, de aceea se pune accent pe funcţionalitatea achiziţiilor şco-

lare la această etapă. Dificultatea conţinutului, timpul alocat învăţării, condiţioneazănecesitatea accentuării „învăţămîntului pe măsură”. Este vorba de „măsura” capacită-ţilor, intereselor elevilor. Din aceste considerente sunt oferite cîteva trasee şcolare. ÎnRepublica Moldova sistemul de învăţămînt oferă un parcurs şcolar diversificat dupăciclul gimnazial. La finele gimnaziului elevului i se oferă cîteva alternative: continua-rea studiilor în liceu; continuarea studiile în învăţămîntul vocaţional-tehnic; conti-nuarea studiilor în învăţămîntul mediu de specialitate (colegii).

Studiile liceale au scopul de a aprofunda pregătirea teoretică şi a asigura condiţiide continuarea studiilor la nivel universitar, celelalte două trasee, îi oferă tînărului

pregătire profesională. Orice traseu, din cele trei menţionate, poate fi unul reuşit, dacăcorespunde aspiraţiilor, capacităţilor şi posibilităţilor de dezvoltare a persoanei.

La nivel liceal se pune accentul pe dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor individului şi pe formarea unui sistem de competenţe, care să faciliteze utilizarea tehnolo-giilor moderne, consolidează spiritul inventiv şi empatic necesar pentru a deveni ce-tăţeni activi. Diversificarea conţinuturilor şi a structurii cursurilor predate, au scopulde a contribui la dezvoltarea particularităţilor specifice ale individului şi la proiectareaunei perspective de formare şi dezvoltare profesională.

Din aceste considerente pe parcursul studiilor de liceu, fiecare elev, în dependenţăde capacităţile şi perspectivele formării profesionale, îşi alege profilul de studiu: realsau umanist. Alegerea conştientă a profilului liceal şi implicarea responsabilă în procesul destudii, demonstrează maturitatea socială a adolescentului.

Îşi avantajează dezvoltarea personală, cel care poate valorifica alternativele. Oriceefort depus la o anumită etapă a vieţii, trebuie să constituie un suport pentru evoluţiaulterioară.

n moment important pentru viaţa omului este şi finele liceului, cînd se conturea-ză noii alternative. Studiile liceale servesc, în principal, la pregătirea tinerilor pentruînvăţămîntul superior, dar există şi alte posibilităţi de a-ţi construi o carieră. În situaţiacînd consideri că o meserie îţi poate crea condiţii mai bune pentru autorealizare decîto facultate, poţi alege să urmezi o şcoală profesională, iar dacă doreşti să obţii studiimedii de specialitate, poţi alege un colegiu. Este mai rezonabil să faci unele corecţii aletraseului de viaţă, prin alternativele oferite, decît să constaţi la o vîrstă mai înaintată,că nu te poţi realiza profesional, fiind deţinătorul unei diplome de studii superioare.

Diversele trasee educaţionale oferă deschideri pentru multiple posibilităţi de for-mare profesională şi dezvoltarea unei cariere.

Alternativele educaţionale ş ca urmare şi cele profesionale, oferă persoanei liberta-tea de manifestare a propriului potenţial, dar generează responsabilitatea pentru deci-ziile luate i acţiunile întreprinse.

7/18/2019 ed civ_12


112

1. alternativă dentifică cuvîntul care scoate în evidenţă caracterul imperativ al fenomenului alternativelor educa ionale şi

profesionale.

2. Comentează ideea: „Poate valorifica alternativele, doar cel care este pregătitsă facă o alegere conştientă şi responsabilă”.

3. Cine tea ajutat să faci alegerea pentru sudiile liceale?

4. În baza căror criterii ai ales studiile liceale?

5. Ce avantaje și dezavantaje ai plasa la baza alegerii profilului liceal.

6. Corespund studiile profilului liceal cu perspectiva formării profesionale?

7. Prin metoda scrierii libere, încearcă să reflectezi asupra reuşitei alegerii pecare ai făcut-o după ciclul gimnazial.

1. Reflectează asupra ideilor expuse mai jos.

Societățile preindustriale/premoderne erau niște societăți închise, cu mobilitate socialăscăzută, în care poziția persoanei era, în mare parte, predestinată prin naștere.

Societatea industrială și postindustrială sînt societăți ale alternativelor, ce se caracteri-

zează prin deschidere, libertatea persoanei de a-și alege și făuri un traseu în viață prinstudii și activitate profesională.

• Identifică și argumentează:

– avantajele și limitele unui membru al societăţii închise;– posibilităţile și riscurile unei persoane ce se integrează într-o societate

deschisă.

2. Reflectează asupra ideilor expuse în text.

O comoară, undeva„Pe fiecare om de pe faţa Pămîntului îl aşteaptă o comoară undeva," îi spuse inima. Noi,inimile, obişnu m să vorbim puţin despre aceste comori, pentru că atunc oamen numai vor să le găsească. Vorbim despre ele numai copiilor, apoi lăsăm viaţa să-l îndreptepe fiecare spre destinul său. Dar, din nefericire, puţini urmează drumul care le estetrasat, adică drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred că lumea este un lucruameninţător, de aceea lumea chiar devine ameninţătoare.

„Şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce ma încet, dar nu tăcem niciodată. Ş ev tăm

ca vorbele noastre să fie auzite: nu vrem ca oamenii să sufere pentru că nu şi-au urmatinimile.”

7/18/2019 ed civ_12


113

- De ce inimile nu spun oamenilor că trebuie să-şi urmeze visele? îl întrebăflăcăul pe Alchimist.

- entru că, în cazul acesta, inima suferă cel mai mult. Iar inimilor nu le placesă sufere. Î cep d din ziua aceea, flăcăul şi-a ascultat inima. I-a cerut să u-l

ai părăsească niciodată. I-a cerut ca, atunci c nd se depă ta de visele lui,

nima să-i bubuie n piept ş să-i dea semnalul de alarmă. Flăcă l a jurat că, decî e ori va auzi acest semnal, avea să-l asculte. aulo Coelho, Alchimistul)• Despre ce îndem al inimii este vorba

• Comentează și argumentează ideia „Copii aud mai deslușit, mai puternic îndemnul inimii”

• Comentează și argumentează ideia „oamenii cred că lumea este un lucruameninţător și lumea chiar devine ameninţătoare”

• Determină, care este îndemnul inimii tale.

Ce sens are pentru tine expresia „Drumul legendei personale și al fericirii”

• Ce drum al Legendei personale şi al fericirii, ai putea să-ţi construieşti,tinînd cont de îndemnul inimii?

• Corespunde îndemnul inimii cu condiţiile în care poţi să-ţi faci o carieră?

3. – Analizează structura sistemului învăţămîntului din Republica Moldova,accesînd http://edu.md/.

• Încearcă să formulezi niște perspective de viaţă în cazul cînd vei decide:– să faci o școală profesională;– să urmezi un colegiu;– să faci o facultate;– să nu faci studii.

1. Comunică cu familia, profesorii, colegii, accesează http://edu.md/ (site-ul

Ministerului Educaţiei) și informează-te:– cît timp vei studia, fiind deţinător al diplomei de BAC și ce calificare vei

obţine în cazul cînd vei opta pentru o școală profesională;– cît timp vei studia și ce calificare vei obţine, în cazul cînd vei opta pentru un

colegiu;– cît timp vei studia și ce calificare vei obţine, în cazul cînd vei opta pentru

studii superioare.2. Ce avantaje și dezavantaje are un absolvent de liceu dacă:

a) optează pentru studii superiare de zi;b) optează pentru studii superioare cu frecvenţă redusă.

7/18/2019 ed civ_12


114

Alegerea profesiei în condiţiileeconomiei de piaţă

Opţiune profesională – etapă a procesului de proiectare a carierei; identificarea și analiza alternativelor de formare și dezvoltare

profesională;

Decizia pentru o școală sau profesie – expresia unei judecăţi categorice, opinie fermă, act prin care se încheie o deliberare.

1. Ce ai dori să fii în viaţă?

2. De ce crezi că ai făcut o alegere reușită?

3. Profesia pe care ai ales-o este ceea la ceaspiri de mai mult timp sau e o dorinţă mairecentă.

4. Sub influenţa căror factori și circumstanţe

s-au schimbat (dacă s-au schimbat)aspiraţiile tale profesionale.

5. Dacă la moment nu ai o viziune clară despreperspectiva ta profesională, cum poţi depăși această problemă?

Evoluţia structurilor economice naţionale şi mondiale, generează schimbări esen-ţiale pe piaţa muncii. Milioane de muncitor, tehnicieni, manageri şi persoane careactivează în alte domenii, îşi schimbă viziunea asupra muncii pe care o realizează şipregătirea profesională, în scopul realizării funcţiilor de serviciu. Aceste schimbăris-au produs într-un ritm accelerat în decursul ultimilor 20 de ani, obligînd oameni să

se adapteze la alte condiţii de muncă şi să acumuleze competenţe. Există diferenţe aleacestui proces, condiţionate de diferenţele şi specificul evoluţiei economiilor naţiona-le. În ţările cu un grad sporit al dezvoltării economice, se pune accent pe produsele finite,fapt care conduce la diversificarea activităţii profesionale, la creşterea nevoii de formareprofesională şi diversificarea acesteia. În ţările cu un nivel economic scăzut, unde sepune accent pe crearea produselor semifinite şi pe explorarea resurselor naturale, acti- vităţile economice sunt mai uniforme şi deci, mai puţin diversificată piaţa muncii. Dincele prezentate concluzionăm că în procesul de proiectare a carierei, persoana a fost şieste dependentă de particularităţile şi specificul evoluţiei economiei naţionale, iar înultimii ani, ca rezultat al globalizării, asupra proiectării carierei fiecărui individ, in-fluenţează şi procesele în derulare la nivel global.

Motto A lua decizii este unicasarcină veritabilă a unei

persoane responsabile

7/18/2019 ed civ_12


115

Specific pentru secolul XXI este faptul că omul modern îşi proiectează cariera într-un mediu schimbător şi incert. Evoluţia în carieră, în condiţiile economiei de piaţă,depinde de competitivitatea persoanei, asigurată de competenţa profesională şi compor-tamente ce facilitează interrelaţionarea în context social: competenţa de comunicare,lucru în echipă, competenţa de a lua decizii, competenţa de a accepta schimbarea şi a

face faţă provocărilor determinate de schimbare. Omul modern trebuie să fie conştientde faptul că îşi va schimba profesia de cîteva ori pe parcursul vieţii, dar va alege să facă,doar ceea ce corespunde capacităţilor sale, perseverînd spre performanţă şi făcînd faţăconcurenţei prin calitatea muncii prestate.

În aceste condiţii alegerea unei profesii nu poate fi întîmplătoare şi nu poate re-zulta din circumstanţe de ordin subiectiv: aleg orice pentru că nu ştiu ce să aleg, alegaceastă profesie pentru că o aleg şi alţii, nu mă preocup de alegere, deoarece încă nu amterminat liceul. Asupra opţiunii profesionale influenţează o serie de factori de ordinintern şi de ordin extern. Factorii externi, de origine socială sunt: opiniile şi sfaturile

celor din jur, stereotipurile, reprezentările sociale despre starea de bine. Sub influenţamediului de viaţă se conturează prestigiul profesiei şi avantajele profesiei, care ne de-termină să alegem o anumită activitate profesională. Factorii interni precum: interese-le, aspiraţiile, capacităţile, de asemenea au un rol important.

O alegere va fi reuşită, dacă vom ţine cont de compatibilitatea, corespunderea potenţia-lului individual cu cerinţele profesiei.

legem profesia conştient şi responsabil în baza următoarelor repere: vreau, aminteres, dorinţă de a realiza această activitatea profesională; pot , am capacităţi pentru a

face un anumit lucru; rebuie, această profesie este cerinţă pe piaţa muncii.Reperul trebuie, reflectă cerinţele socioeconomice, necesităţile pieţei muncii. Încondiţiile economiei de piaţă, acest reper a devenit unul determinant pentru opţiuneaprofesională. Acest fapt este condiţionat de condiţii economice (cerinţele pieţei mun-cii, surplus de cadre pentru unele domenii, lipsa specialiştilor pentru alte domenii);condiţii sociale (şomaj, inadaptarea socioprofesională şi tensiune socială); condiţiiculturale (stare de spirit la nivel de comunitate, perceperea valorii sau problemelorcauzate de anumite schimbări).

legerea profesiei se va baza pe cerinţele pieţei muncii (trebuie) şi pe capacităţilepersoanei ( pot ), încercînd să orienteze ansamblul de interese şi aspiraţii ale persoanei(vreau), spre aspectul aplicativ-practic.

Orice opţiune profesională se va finaliza cu o decizie. Decizia este o judecată cate-gorică. O decizie profesională, ce conţine două elemente strîns legate: profesia aleasă şihotărîrea, voinţa de a o urma. O decizie profesională implică angajamentul şi respon-sabilitatea subiectului.

ecizia profesională este una dintre cele mai dificile ş mai importante decizii dinviaţa fiecărei persoane, tocmai pentru că angajează î tr-o măsură foarte mare viitorul

individului şi pentru că are foarte multe implicaţii ireversibile. Ea trebuie luată atuncicînd persoana este responsabilă şi competentă să analizeze viitorul său profesional, sesi-zî d pe deplin consecinţele hotărîrii luate.

7/18/2019 ed civ_12


116

1.fesia.

2. În baza căror criterii își aleg tineri astăzi profesia?

3. În baza căror criterii ţi-ai ales tu profesia?4. Ierarhizează eperele: vreau, pot, trebuie în dependenţă de faptul cum ai

ţinut cont tu de ele, atunci cînd ţi-ai ales profesia.

5. Ce responsabilităţi și acţiuni concrete presupune decizia ta pentru carieră/profesie?

1. Încearcă să comentezi constatarea: „Evoluţia pieţei muncii sporește gradulde imprevizibilitate și impune persoana să iasă din cadrul viziunii tradiţionaleasupra profesiilor”.

2.

• Citiște reflecţiile de acum cîteva decenii ale autorului.• Apreciază caracterul prospectiv al ideilor expuse la sfîrșitul secolului

trecut.

Șoferul unei agenţii poștale mînuiește cutii și pachete, conduce un autocamion,

dar operează și cu un computer ce-l are alături. În fabricile avansate, operatorulnei mașini este un muncitor cu instructaj de înalt nivel. Recepţionerul de laotel, infirmiera și mulţi alţii au de-a face cu oamenii, dar petrec o parte din timp

considerabilă generînd, obţinînd sau oferind informaţii.Mecanicii de la service-urile Ford, de exemplu, ar fi avînd ei și azi mîinile unsuroasedar curînd vor folosi un sistem computerizat care le va furniza un „sistem expert”

entru a-i ajuta să rezolve necazurile, alături de acceptul instantaneu la o sută deegabiţi de schiţe tehnice și date. Muncile pur manuale din capătul inferior al

spectrului dispar. Cu tot mai puţine activităţi manuale în economie „proletariatul”eprezintă acum o minoritate, înlocuită progresiv de către „cognitariat” (A.Toffler.uterea în mișcare, 1995).

• Formulează o difiniţie proprie a termenului „cognitariat”• Argumentează necesitatea calificării profesionale în condiţiile

economice actuale.3. Reflectează asupra afirmaţiilor de mai jos.

ntegrarea socioprofesională în condiţiile economiei de piaţă și evoluţiei

vertiginoase a tehnologiilor moderne, presupune:– Acceptarea ideii că omul sec.XXI își va schimba profesia de cî eva ori pe

parcursul vie ii , deci trebuie să găsim forte și soluţii pentru a depășisituaţiile dificile și a tinde să ne construim o carieră.

7/18/2019 ed civ_12


117

– legerea unei profesii ale cărei cerinţe sînt compatibile cu capacităţile și

caracteristicile de personalitate astfel încît, cu efort minim să obţinemerformanţe maxime (să fim omul potrivit la locul potrivit). Această situaţie

îi permite persoanei să se adapteze cu ușurinţă la schimbările produse înviaţa personală și pe piaţa muncii, prin preluarea unor funcţii ocupaţionale

din același domeniu sau domenii profesionale înrudite.– legerea unei profesii care este cerută pe piaţa muncii și face parte dintr-undomeniu profesional cu o evoluţie relativ stabilă sau este un domeniu

rofesional ce se dezvoltă vertiginos.

– Evitarea aceptării întîmplătoare a unei pregătiri profesionale, sau alegereanei activităţi profesionale de pe un segment aglomerat al pieţei muncii.

Acest fapt sporește riscul neadaptării socioprofesionale la o vîrstă timpurie,unînd în pericol dezvoltarea unei cariere.

– Prezenţa unei viziuni clare (la vî rsta de 18-19 ani) a traseului de dezvoltare profesională Orice activitate, efort depus, investiţie de timp și financiară,

rebuie făcute din perspectiva unor finalităţi concrete.

– Evitrea situaţiile cî d tinerii pretind a face o facultate, f ră a avea pretenţia de

a realiza i o muncă conform calificării, invocînd lipsa condiţiilor de muncă,salariu unic, tendinţa de a pleca peste hotare etc.

4. Ce reguli, după părerea ta, mai pot fi formulate ?

5. Plasează într-un tabel avantajele respectării și riscurile neglijării

recomandărilor date.

6. Decide ce trebuie să faci pentru a respecta aceste reguli, care îţi vor ajuta săte înregistrezi în condiţiile socioeconomice actuale.

1. Informează-te despre profesia pe care ai ales-o.

2. Costată:

- care sunt cerinţele acestei profesii;- ce studii urmează să faci pentru a obţine calificarea profesională dorită;

- cît de solicitat este segmentul pieţei muncii spre care aspiri;

- ce posibilităţi de angajare vei avea;

- ce avantaje şi dezavantaje are profesia pe care ai ales-o.

- Care sut posibilele dificultăţi în obţinerea calificării profesionale

- Care sînt posibilile dificultăţi de a gasi un loc de muncă confor calificării

- Ce circumstanţe te er determina să nu te angajezi conform calificării

7/18/2019 ed civ_12


118

1. Amintește-ţi dacă ai auzit vre-o dată expre-sia: profesii pentru bărbaţi, profesii pentrufemei.

2. Identifică, cine și în ce circumstanţe a insis-tat asupra acestei idei.

3. Ce părere au membrii familiei tale despre dimensiunea de gen ș dezvoltarea pro-

fesională?

4. Ce părere ai tu despre posibilităţile și limitele femeilor și bărbaţilor de a faceo car eră.

În societate mai predomină convingerea că un bărbat ar putea repara o maşinămai bine decît o femeie şi că treburile casnice sunt în obligaţia femeilor. Aceste definiriconceptuale generează anumite controverse, cînd recunoaştem că genul este constituit

din nevoia de a defini şi prezice comportamentul uman şi opţiunile sale.Dimensiunea de gen este un indicator care modifică decizia personală a tînărului

în funcţie de potenţialul acestuia, dar şi de stereotipurile existente în societate. Cu cîtaceste opinii eronate predomină, cu atît mai mult ele contribuie la păstrarea şi trans-miterea din generaţie în generaţie a ideii precum că bărbatul este cel care are o profesieprestigioasă, ce asigură venitul financiar al familiei, iar femeia trebuie să aibă grijă detreburile casei, de familie, să facă bucate şi să facă menajul. Criteriul: profesii pentrubărbaţi şi profesii pentru femei, influenţează alegerea profesiei, perceperea succesului

profesional şi a posibilităţilor de dezvoltare în cariera profesională.Profesiile care presupun forţa fizică, curaj, responsabilitate, le sunt atribuite băr-

baţilor, în timp ce profesiile ce prevăd îngrijirea şi educaţia copiilor şi necesită un nivelînalt de sensibilitate şi empatie, sunt considerate profesii pentru femei.

Egalitatea de șanse pentrucreșterea profesională

Șansă – împrejurare, circumstanţă favorabilă, probabilitate de succes.

Stereotip de gen – reprezintă niște sisteme organizate de credinţe și opinii în legătură cu caracteristicile femeilor și bărbaţilor, precum

și cu presupusele calităţi ale masculinităţii și feminităţii.

Creșterea profesională – succesiune a ocupaţiilor și funcţiilor profesionale, ce asigură dezvoltarea competenţelor prin valorificarea

potenţialului individual al persoanei.Mobilitate socială – capacitatea și posibilitatea de schimbare a poziţiei sociale.

Model atipic – care se abate de la caracteristicile obişnuite, de la tipul comun.

MottoTenacitatea și perseveren-ţa sînt căile care duc spresucces

7/18/2019 ed civ_12


119

Tradiţional, succesul profesional şi dezvoltarea carierei unui bărbat, se asociazăcu promovarea în funcţie, ocupaţii profesionale ce presupun posibilitatea de a deci-de şi influenţa activitatea profesională a altor persoane. Diferit este perceput succesulprofesional al unei femei. Drept indicatori ai acestuia sunt: condiţiile bune de mun-că, program flexibil ce permite preocuparea pentru grijile familiei etc. Nu există însă

mărturii absolute precum că bărbaţii îndeplinesc mai bine rolul liderului, comparativcu femeile. Nu există deosebiri de gen privind capacităţile cognitive, astfel încît să jus-tifice pregătirea diferită a bărbaţilor şi femeilor pentru activitatea profesională.

Posibilităţile oamenilor de a îndeplini social sarcinile utile, a educa copii şi a stabilirelaţii reciproce acceptabile, sunt limitate nu de factorii biologici, ci de practica econo-mică şi cea socială de discriminare.

Situaţia se explică prin faptul că societatea apreciază rolurile profesionale prinprisma rolurilor de gen. Orice etnie, pe parcursul secolelor, în dependenţă de contex-tul său de viaţă (climă, zonă naturală, relief, evenimente istorice), a conturat imaginea

bărbatului adevărat şi imaginea femeii adevărate. Comportamentul condiţionat deperspectiva cerinţelor integrării sociale şi format prin educaţie (realizată în familie,comunitate), avea scopul să asigure buna relaţionare în societate.

În perioada industrială şi postindustrială, cînd are loc fenomenul diversificăriiprofesiilor şi mobilităţii sociale, se pot crea contradicţii dintre abordarea tradiţionalăa rolului bărbatului şi femeii şi posibilităţile, dar şi necesitate de integrare socioprofe-sională a acestora.

Societăţile democratice funcţionează în baza principiului şanselor egale, oferite tu-

turor cetăţenilor, indiferent de gen, vîrstă, etnie, statut social. Egalitatea genurilor sereferă la egalitatea oportunităţilor şi la nivelul egal de autonomie, responsabilitate şiparticipare a celor două genuri la toate sferele vieţii publice şi private. Statul, prin acte-le normative declară ş as gură egalitatea şanselor (inclusiv şi a celor profesionale), darsocietatea formează anumite reprezentări despre posibilităţile de realizare profesională.

Pentru a depăşi aceste stereotipuri este nevoie ca tinerii să se informeze desprespecificul diferitor profesii şi să cunoască o diversitate mai mare de modele profesio-nale, inclusiv atipice. Aceste acţiuni întreprinse pot să reducă influenţa unor factorisubiectivi asupra alegerii profesiei, aşa cum ar fi genul sau clasa socială, atunci cînd sefac alegeri şcolare şi profesionale.

Stereotipurile ocupaţionale de gen au impact negativ atît asupra pro ectăr car erede către persoană, cît şi asupra pieţei muncii. Acestea influenţează asupra recrutării,angajării, salariului şi promovării. De exemplu, ele pot descuraja indivizii să urmezecariere şi ocupaţii considerate ca neadecvate genului lor, deşi aceştea pot fi potriviţi pen-tru funcţiile prescrise. De asemenea, stereotipurile pot descuraja managerii să angajezeindivizi pentru ocupaţ non-tradiţionale”, aducînd prejudicii procesului de producţ e.

Studiile demonstrează, că elevii consideră bărbaţii mai competenţi decît femeile

în ocupaţii considerate tradiţional masculine şi femeile ca fiind mai competente de-cît bărbaţii în ocupaţii considerate tradiţional feminine. Elevii consideră că bărbaţiicîştigă mai mult decît femeile în diferite ocupaţii, dar şi că bărbaţii cîştigă mai multdecît femeile în ocupaţii masculine şi femeile cîştigă mai mult decît bărbaţii în ocu-

7/18/2019 ed civ_12


120

paţii feminine. Aceste stereotipuri trebuie anihilate prin susţinerea adolescenţilor înproiectarea carierei.

La baza alegerii profesiei trebuie plasate reperele obiective: profesia este cerută pe piaţa forţei de muncă; am capacităţi să realizez activitatea profesională; doresc să mi fac o carieră î n acest domeniu şi aspir spre obţ nerea unor performanţe profesionale.

1. Identifică, în baza lecturării textului, stereotipurile ocupaţionale de gen pecare le împărtășești și tu.

2. Enumeră opt caracteristici care favorizează evoluţia în carieră a unui bărbatși opt caracteristici care favorizează evoluţia în carieră a unei femei.

3. Compară caracteristicile atribuite bărbaţilor cu cele atribuite femeilor.

4. În cazul cînd ai stabilit anumite diferenţe, explică de ce au fost condiţionate.

1. Formulează 3 argumente pro stereotipurile ocupaţionale de gen și 3argumente împotriva stereotipurilor ocupaţionale de gen.

2. Ce soluţii i-ai sugera prietenului sau prietenei tale pentru a depășiconstrîngerile mediului de viaţă (familiei, grupului de prieteni), în situaţiacînd ar dori să aleagă o profesie considerată tradiţional nepotrivită genului.

3. Ce profesie ai dori să aibă soţul/soţia ta? Argumentează-ţi preferinţa.Nonagenara patinatoare

Romica Pop – Dâmbpoianu , originară din România, este multiplă campioană lapatinaj artistic.

Primii paşi pe gheaţă i-a făcut la 3 ani. După 9 ani a cîştigat primul titlu încarieră.

La vîrsta de 24 de ani a avut un accident de alpinism, în urma căruia i-au amputatun picior. După acest accident, nu s-a retras din sport, ci a devenit arbitru de patinaj.

Această profesie a realizat-o pînă la vîrsta de 60 de ani. În 2013, la virsta de 93 de ani,aprindea la Braşov, flacăra competiţiilor de patinaj artistic pentru tineri.

Prin perseverenţă şi tenacitate, a reuşit să-şi trăiască viaţa din plin: şi-a creat ofamilie, fiind mamă a 3 copii şi a realizat o carieră de succes.

• Ce trăsături de caracter i-ai atribui Romicăi Pop?• Identifică, în baza textului, situaţiile din viaţa Romicăi Pop, care ne

demonstrează că stereotipurile pot fi depăşite.

1. Constată cazuri de activitate profesională „atipică”.

2. Apreciază succesul profesional al persoanelor care realizează activităţi con-siderate tradiţional nepotrivite genului.

7/18/2019 ed civ_12


121

Elaborarea proiectului de carieră

1. De obicei, de ce ţii cont, cînd te gîndești la o perspecivă profesională

2. Ai încercat vreo dată să-ţi elaborezi un proiect de evoluţie profesională?

3. Ce urmează să întreprinzi pentru aţi realiza decizia profesională?

MottoCel dintîi lucru de învăţat este să aflicine eşti şi ce anume îţi este specific.

Giorgio Bassani

Esența socială a individului se manifestă prin tendința de a fi util societății și a în-deplini anumite roluri profesionale prin care să-și realizeze aspirațiile și capacitățile.Orice persoană, îndeplinind o muncă calificată, poate face o carieră. Poți face o carie-ră fiind un bun croitor, asistent medical, profesor, inginer, programator, etc. Proiec-tarea carierei este un proces permanent, în care persoana conturează o perspectivăprofesională și determină acțiunile pe care trebuie să le întreprindă, resursele pe caretrebuie să le utilizeze pentru a reuși. La diferite etape ale vieții proiectarea carierei areun caracter diferit.

– Perioada fanteziei – 6-11 ani. Copilul își imaginează rolul de adult, iar rolurilepe care și le alege depind de necesităţile sale afective și de persoanele maiimportante din jurul său.

– Perioada încercărilor – 12-18 ani . Se caracterizează prin recunoaștereaproblemei de a decide asupra profesiei viitoare. La început intereseletînărului sînt determinate de preferinţe, dar intervine etapa cînd un rolanume îl au capacităţile, se conştientizează că şi aptitudinile conteazăşi că diferite activităţi au nevoie de anumite aptitudini. Urmează apoistadiul valorilor, pe măsură ce scopurile vieţii şi semnificaţia muncii în viaţă încep să prezinte interes. Spre sfîrşitul acestei etape, individul ajunge sărecunoască faptul că trăsăturile sale nu sînt singurii factori determinanţi aialegerii. Contează şi elementele realiste externe.

Vocaţie – aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știinţă predispoziţie pentru un anumit domeniu de activitate.

Profesie – ocupaţie, meserie, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva în baza unei calificări profesionale.Calificare profesională – recunoașterea oficială a valorii rezultatelor formării profesionale. Sistem de competenţe ce certifică posibi-

litatea și dreptul de a realiza o activitate profesională

Dezvoltare profesională – creșterea nivelului performanţei în cadrul unei ocupaţii, meserii, îndeletniciri.

Carieră – autorealizare profesională și recunoaștere socială, traseul de dezvoltare a unei persoane prin învăţare și muncă.

Proiectarea carierei – proces permanent, încadrat în limitele de viaţă conștientă a individului, ansamblu de acţiuni, orientate spre

identificarea posibilităţilor de valorificare a potenţialului persoanei prin activitatea profesională.

7/18/2019 ed civ_12


122

– Perioada realistă – 18-25 ani . Particularităţile personale şi cerinţele socialeneori vin în conflict şi duc la compromis. Acest proces este esenţial în

concretizarea intereselor, aptitudinilor, valorilor şi realităţilor socioeconomice în alegerea profesiei.

spirațiile profesionale ale persoanei evoluează odată cu dezvoltarea personalității

și rămîn preocupări majore ale omului pe parcursul întregii vieți.Există însă etape ale vieții, cînd problema devenirii profesionale are un accent deo-sebit. Aceste perioade corespund etapelor de finisare a studiilor de gimnaziu, studii-lor de liceu, formării profesionale (școală profesională, colegiu, facultate), precum șietapelor de cotitură în evoluția carierei: schimbarea locului de muncă, schimbareaprofesiei, schimbarea funcției, etc.

În toate aceste cazuri se accentuează necesitatea luării unor decizii, reușita căroradetermină succesul evoluției în carieră.

Deci, proiectarea carierei este o preocupare continuă pentru elaborarea și trans-

punerea în fapt a unui plan de viață profesională. Trăirile și emoțiile pot fi la fel deintensive atît la 18-19 ani, cît și la 25, 30 sau 40 de ani. Dificultatea unui adolescent de18-19 ani, constă în lipsa experienței de a lua decizii profesionale.

Proiectarea carierei se bazează pe anumiți piloni:– Cunoașterea potențialului individual: temperamentul, trăsăturile de caracter,

tipul de personalitate; interesele; valorile și atitudinile.– Buna informare despre: oportunitățile oferite de sistemul de învățămînt; dome-

niile de formare profesională și specialitățile existente; cerințele profesiei.

– Deținerea unor competențe care facilitează integrarea socioprofesională ș aunui sistem de atitudini și valori: aprecierea muncii ca valoare, tendința de auto-realizarea prin activitate profesională; competența de comunicare și relaționare;competența de a lua decizii; competența de management al timpului.

– Realizarea activităților de marketing vocațional: elaborarea dosarului candida-tului (scrierea unui CV, a scrisorii de motivare, a cererii de participare la con-curs/cererii de angajare); identificarea activităților de manifestare a capacitățilorși promovare a potențialului individual.

cest bagaj de cunoștințe și competențe i permit persoanei crearea unei imagini realedespre perspectivele evoluției profesionale, diminuează riscul de a lua o decizie incorectă,atribuie evoluției în carieră un caracter conștient, demonstrează o implicare responsabilă.

1. Accesează site http://edu.md/, pentru a te informa despre traseele educa-ţionale prin care vei obţine calificarea profesională.

2. Informează-te despre specialităţile pe care poţi să le urmezi. Cea mai com-

pletă și veridică informaţie în acest sens o poţi deţine din Nomenclatorulspecialităţilor

a) Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 199-202, art nr : 1534 din 29.12.2006.

7/18/2019 ed civ_12


123

) Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 094, art nr : 676 din 03.08.2000.c) Monitorul Oficial al R.Moldova nr.101-103/476 din 29.07.2005.

3. Află cine ești pri aplicarea unor exerciţii

a) Identificarea intereselor ocupaţionale• Pe baza fişei de lucru îţi exprimi preferinţa pentru anumite activităţi pe o

scală de la 1 la 5 (1 – nu mă interesează deloc, 5-mă interesează cel mai mult ).La fiecare secţiune se calculează un scor total, pe baza căruia să poţi faceierarhia intereselor (primele trei cu scorul cel mai mare)

nteresele mele: De exemplu

teres de tiprealist

teres de tipinvestigativ

teres de tipartistic

teres de tipsocial

teres de tipîntreprinzator

Iteres de tipconvențional

Munca să presu-pună lucrul di-

rect cu obiecte,mecanisme, cir-cuite, instalaţii.

Să îmi pot or-ganiza singur

activitatea.

Să îmi organi-zez munca aşa

cum doresc eu.

Să fiu implicatdirect în ajuto-

rarea celorlalţ .

Să avansezrapid pe post.

Să respect anu-mite responsa-

bilităţ şi nor-me clare.

Să îmi folosescforţa fizică întimpul rezolvă-rii sarcinilor.

Să fiu apreciatpentru ceea ceştiu să fac.

Să fiu liber să-mi exprim pă-rerile.

Să cunoscoameni noi.

Să vând lucrurisau servicii.

Să fiu foarteatent la detalii.

Să ştiu exact ceam de fă cut.

Să găsesc mo-dalităţi noi princare îmi pot

realiza munca.

Să fiu implicatn studierea sau

crearea de fru-

mos.

Să muncesc înechipă.



Vreau să văd re-zultatele mun-cii mele

Să mi se cearăun nivel ridicatde competenţă(fie academicăsau practicăn activităţ le

profesionale.

Să creez noidei, programe

sau structuri.

Să am oportu-nităţi pentruautodezvoltare.

Să am putereasă nfluenţezactivităţile ce-lorlalţ .

Să primesc sar-cini de muncăclare.

Să m ncesc naer liber.

Să mi se deasarcini de lu-

cru noi ş com-plexe.

Să am controlasupra vieţii

mele şi a sti-lului meu de viaţă.

Să lucrez m-preună cu per-

soane care auaceleaş convin-geri ca ş mine.

Să mpresionez,să am respectul

celorlalţ .

Să am un pro-gram de muncă

fix ş o muncăpredictibilă

Sec iunea RTotal.

Secţ unea ITotal.

Secţ unea ATotal.

Secţ unea STotal.

Secţ uneaTotal.

Sec iunea CTotal.

1. Tipul_______ Artistic. Tipul_______ Social

3. Tipul_______ Întreprinzător

Tip de personalitate ASE

• Detemină, în baza hexagonului Lui Holland, domenile profesionale cecorespund tipului tău de personalitate

7/18/2019 ed civ_12


124

Hexagonul intereselor Holland

C – Convenţional: activitate conformunor reglementări precise (contabil, se-cretar, stenodactilograf, funcționar public,expert financiar, poștaș)

– Artistic: Valorificarea imaginaţiei,spiritului creativ (dansator filosof, profesorde literatură, muzică, arte plastice, regizor, jurnalist, reporter, muzician, actor, dirijor,designer, artist, decorator, creator de modă,arhitect, otograf, moderator TV, compozitor, fotomodel, scriitor )

S – Social: activităţi ce au drept scop lu-crul cu oamenii, susţinerea îndrumarea

or ( psihoterapeut, fizioterapeut, consilier, școlar, asistent social, profesor, sociolog, asistentmedical, infirmier, bibliotecar, istoric, medic specialist, cosultant resurse)

– Întreprinzător: activităţi manageriale, luarea decizilor, conducerea oamenilor(analist financiar, agent comercial, agent de asigurări, bancher, avocat, procuror, jude-cător, crainic radio-tv, jurnalis.)

– Realist: activităţii cu mașini unelte, în natură, axate pe ezultate concret ime-diat (inginer constructor, miner, mecanic auto, pădurar, depanator, electrician, bijutier,instalator, mașinist, lăcătuș pilot de avion, tâmplar.)

– Investigativ: activităţi de cercetare, observare descoperire (medic, economist, antro-polog, astronom, biolog, fizician, chimist, laborant, psihiatru, psiholog, cercetător, farma-cist, operator PC, geolog, matematician, statician, meteorolog, horticultor, oceanograf )

b) Identificarea ancorei carierei

Orice persoană are o, ancoră a carierei .Trebuie să ne alegem profesia, care corespunde „ancorei” noastre.

• Îndepliniţi chestionarul și veţi determina „ancora” carierei voastre

Ancorele cariereiChestionar– Pentru fiecare din cei 40 de itemi, ataşaţi un scor de la 1 la 6 în funcţie de

cât de adevărat este itemul respectiv pentru situaţia dumneavoastră: 1– mportanţă m n mă, 6 – mportanţă max mă.

1. Visez să fac lucrurile atât de bine încât să fie mereu nevoie de competenţamea.

2. M-aş simţi împlinit în muncă dacă aş reuşi să organizez şi să coordonez efor-turile altora.

3. Visez la o carieră care îmi va da libertatea de a-mi face munca în stilul meu şiconform propriului meu program.

C

E

S

R

I

7/18/2019 ed civ_12


125

. Siguranţa şi stabilitatea sînt mai importante pentru mine decât libertatea şiautonomia.

5. Sînt întotdeauna atent(ă) la ideile care miar permite să-mi iniţiez propria în-treprin ere.

6. Voi considera cariera mea reuşită numai dacă voi simţi că mi-am adus o con-

tribuţie reală la binele societăţii.7. Visez la o carieră în care să pot rezolva probleme sau să izbândesc în situaţiiextrem de provocatoare.

8. Mai bine aş părăsi organizaţia decât să realizez o activitate ce mi-ar împiedi-ca urmărirea preocupărilor personale şi familiale.

9. Aş considera că am o carieră reuşită numai dacă îmi pot dezvolta abilităţiletehnice sau funcţionale la un înalt nivel de competenţă.

10. Visez să am răspunderea unei organizaţii complexe şi posibilitatea de a luadecizii care să vizeze un număr mare de oameni.

11. M-aş simţi împlinit(ă) în muncă dacă aş avea libertatea totală de a-mi definipropriile sarcini, planuri şi proceduri.

12. Mai bine aş părăsi organizaţia definitiv decât să accept o sarcină care ar pri-mejdui securitatea mea în acea organizaţie.

13. Iniţierea unei întreprinderi proprii este mai importantă pentru mine decâtobţinerea unei poziţii manageriale înalte într-o organizaţie.

14. Mă voi considera împlinit(ă) în cariera mea dacă ași fi capabil(ă) să-mi folo-sesc aptitudinile în serviciul altora.

15. îmi voi simţi cariera încununată de succes numai dacă voi reuşi să mă con-frunt cu şi să fac faţă unor sarcini foarte dificile.16. Visez la o carieră ce-mi va permite să armonizez necesităţile personale, fami-

liale şi profesionale.17. A deveni un manager important în domeniul meu de competenţă mi se

pare mai atractiv decât a fi manager (director) general.18. Voi considera că am succes în carieră numai dacă devin manager general

ntr-o organizaţie.19. Voi considera că am succes în cariera numai dacă obţin autonomie şi liber-

tate completă.20. Urmăresc acele poziţii organizaţionale care îmi vor da sentimentul securită-

ţii şi stabilităţii.21. Mă voi considera împlinit(ă) în carieră dacă am fost capabil(ă) să realizez

ceva care să reflecte în totalitate propriile mele idei şi eforturi.22. Pentru mine este mai important să fac ceva pentru îmbunătăţirea vieţii şi

muncii oamenilor decât să obţin o poziţie managerială înaltă.23. M-am simţit cu adevărat împlinit(ă) în carieră atunci când am rezolvat pro-

bleme aparent nerezolvabile.24. Consider că am reuşit în viaţă numai dacă am fost capabil(ă) să echilibrez

cerinţele personale, familiale şi cele legate de carieră.

7/18/2019 ed civ_12


126

25. Mai bine aş părăsi organizaţia decât să accept activităţi alternative care m-ar îndepărta de domeniul meu de competenţă.

26. A deveni director general mi se pare mai atractiv decât a deveni director alnei unităţi funcţionale importante în domeniul meu de expertiză.

27. Pentru mine şansa de a realiza o activitate aşa cum vreau eu, eliberat(ă) de

eguli şi constrângeri, este mai importantă decât securitatea postului.28. Mă consider realizat(ă) în muncă dacă simt că am o deplină securitate atâtdin punct de vedere financiar, cât şi al postului de muncă.

29. Voi considera că am succes în carieră numai dacă am reuşit să creez sau săconstruiesc ceva care este n tota itate propriu meu pro us sau propria meaidee.

30. Visez la o carieră prin care să pot aduce o contribuţie reală la binele umani-ăţii şi al societăţii.

31. Caut oportunităţi de muncă extrem de provocatoare pentru capacităţile

ele competitive şi/sau de rezolvare a problemelor.32. Pentru mine este mai importantă echilibrarea cerinţelor vieţii personale şi

rofesionale decât obţinerea unei înalte poziţii manageriale.33. Mă consider împlinit în munca mea dacă am fost capabil(ă) să-mi folosesc

alentele şi capacităţile.34. Mai bine aş părăsi organizaţia decât să accept o muncă ce m-ar îndepărta de

raiectoria managerială.35. Mai bine aş părăsi organizaţia decât să accept o muncă ce mi-ar reduce au-

onomia şi libertatea.36. Visez la o carieră ce-mi va da sentimentul securităţii şi stabilităţii.37. Visez să iniţiez şi să-mi construiesc propria mea organizaţie.38. Mai bine aş părăsi organizaţia decât să accept o activitate care nu mi-ar da

osibilitatea să fiu de ajutor altora.39. Pentru mine este mai importantă şansa de a mă confrunta cu probleme

aproape insolubile decât să ajung într-o poziţie managerială importantă.40. Am căutat întotdeauna acele oricum stanţe de muncă unde interferenţa cu

reocupările personale sau familiale să fie cât mai redusă.

Instrucţiuni privind notarea

TF MG U SE CA SD R SV

Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor Nr.Item

Scor

2 3 4 5 6 7 8

9 0 11 12 13 13 15 16

7 8 19 20 21 21 23 24

25 26 27 28 29 29 31 32

33 34 35 36 37 37 39 40

Total Total Total Total Total Total Total Total

7/18/2019 ed civ_12


127

egendă:

1. Competenţa tehnică funcţională (TF). Dacă prin realizarea unei activităţipersoana nu-şi poate demonstra capacităţile, atunci munca îi pare fără pers-pectivă. Doreşte să fie remunerat conform competenţei. Apreciază mai multrecunoaşterea din partea colegilor decît a şefilor.

2. Competen a managerială generală (MG). Deţ nătorii acestei ancore sînt interesaţide managementul î sine. Preferă beneficii şi remunerare ce nu implică obliga iipe termen lung. Preferă promovarea ce le oferă ai multă autonomie.

3. Autonomie/ independenţă ( U). Aceste persoane nu se pot supune reguli-lor și normelor fixe.

. Securitate/stabilitate (SE). Aceste persoane apreciază cariera care le asigurăsiguranţă, preferă domenii profesionale stabile.

5. Creativitate antreprenorială (CA). Aceste persoane sînt impulsionate de ne-

voia de a face în permanenţă ceva nou, chiar și în cazul sacrificării autono-miei și independenţei.6. Servire/dedicare unei cauze (SD). Aleg activitatea în dependenţă de valorile

centrale pe care doresc să le personifice.7. Provocare pură (PR). Aceste persoane consideră că pot cuceri orice și pe

oricine. Ei definesc succesul prin capacitatea de a înfrînge obstacolele8. Stil de viaţă (SV). Aceste persoane încearcă să găsească modalităţi de inte-

grare a necesităţilor individuale, familiale şi cele ale carierei. Pun accent peflexibilitate şi acceptă să lucreze atît timp, cît le este permis să-şi urmărească

opţiunile considerate potrivite (călătorii, muncă la domiciliu, ore flexibile demuncă, condiţii la dorinţă etc.)

- Identificaţi activităţile profesionale care se potrivesc „ancorei” stabilite.

1. În baza identificării intereselor profesionale, a ancorei carierei, a informăriidespre specialităţile și traseele educaţionale, decide ce profesie vei alege șicum vei obţine calificarea profesională dorită..

1. Elaborează un proiect de carieră, care îţi va ajuta să/ţi clarifici obiectivele șisă/ţi sistematizezi acţiunile în vederea obţinerii unei calificări profesionale.

Obiective AcțiuniTermen derealizare

esurse (cunoștințe,erformanțe,

capacități, finanțe, etc.)

actorifacilitatori

actoriperturbatori

7/18/2019 ed civ_12



• Exersarea dreptului la proprietate și libera inițiativă

• Argumentarea importanței vocației și a muncii pentru creșterea personală și succes în

carierăCunoaÅter e - 6 p.†

1. Explică în ce mod libera iniţ ativă catalizează dezvoltarea economică

2. Identifică „ regulile” de care trebuie să ţ nă cont persoana n alegerea profesiei n

condiţiile economiei de piaţă

Aplicar e Å†10 p.

1. Argumentează necesitatea dezvoltării indispensabile, prin învăţare permanentă, a

inteligenţei şi integrităţii morale.

2. Argumentează rolul antreprenoriatului în condiţiile deficitului locurilor de muncă,

instabilităţii pieţei muncii, discordanţei dintre aspiraţiile personale și ofertele

contextului de viaţă. 5 p.


1. Elaborează o scriere reflexivă, pornind de la ideea „Elaborarea

proiectului de carieră, este o responsabilitate civică a fiecărui cetăţean”


- Relatează ce trebuie să cunoști pentru a elabora un proiect al carierei p.

- Argumentează necesitatea preocupării permanentepentru cariera profesională 5 p


ed civ_12

Documents