economia turismului suport curs

7/21/2019 Economia Turismului Suport Curs

http://slidepdf.com/reader/full/economia-turismului-suport-curs 1/49

CURSUL 1TURISMUL – DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1 Concepte şi clasificari folosite n t!ris"1.# $or"e ale acti%itatii t!ristice1.& E%ol!tia t!ris"!l!i international şi ten'intele act!ale

1.(. $actori 'e infl!en)* ai feno"en!l!i t!ristic1.1 Concepte şi clasificari folosite n t!ris"

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour”(călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termencreat în Anglia, în jurul anilor !"", pentru a desemna ac#iunea de voiaj înEuropa $ în general %i în &ran#a $ în special' a rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour(călătorie, plim*are, mi%care), fiind preluat de majoritatea lim*ilor europene cusensul de călătorie de agrement' +ermenul francez are rădăcini %i mai adânci, el derivă din cuvântul grec

„tournos %i, respectiv, din cel latin „turnus %i înseamnă tot călătorie în circuit' in termenul „turism a derivat %i cel de „turist, adică persoana careefectuează călătoria pentru plăcerea proprie'

-el care a ela*orat o defini#ie a turismului $ acceptată pe plan mondial, afost profesorul elve#ian dr' +. ,!n-ier , acesta apreciind că. „Turismul esteansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul

persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu suntmotivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare” (/0")' Dictionnaire Touristique International (/1/) con#ine %i el o formulare.„Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru oranizarea şi

desfăşurarea unor călătorii de arement sau în alte scopuri, realizate fie prinintermediul unor oranizaţii, societăţi sau aenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi industria care concură la satisfacereanevoilor turiştilor ” %i tot în Dicţionarul turistic internaţional (/2") se precizează că„turismul se distine de călătorie prin aceea că implică pentru persoana încauză, pe de o parte, aleerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocupareae!clusivă pentru satisfacerea plăcerii sale”'

3intetizând cele enun#ate, prin turism se în#elege. în primul rând , ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpulliber călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri,monumente şi muzee, pentru a-şi îmboăţi cunoştinţele enerale, pentru a sedistra şi a face sport, pentru odi"nă sau tratament 4 în al doilea rând , industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şiserviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ şi încondiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediuluiînconjurător, în eneral ' 56+ (5rganiza#ia 6ondială a +ursimului) recomandă următoarele.



„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afaramediului său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi alcărei scop principal de călătorie este altul decât e!ercitarea unei activităţiremunerate la locul de vizitare'”

in perspectiva acestei defini#ii %i a normelor ela*orate recent de5rganiza#ia 6ondială a +urismului este considerat turist „orice persoană care sedeplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă maimică de #$ luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decâte!ercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat ”' Astfel sunt considera#i turişti persoanele care. efectuează o călătorie de agrement (vacan#ă, concediu)4 se deplasează în sta#iunile *alneo7climaterice în scopul tratamentului sau

îm*unătă#irii stării de sănătate4 se deplasează în alte localita#i în scopul de a participa sau de a asista lacompeti#ii sportive4

călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferin#einterna#ionale, reuniuni %tiin#ifice sau misiuni religioase etc'4 se deplasează în scopuri culturale' -are este diferen#a între turi%ti %i e8cursioni%ti9 +uri%tii sunt vizitatori temporari ce stau cel pu#in :0 de ore în #ara vizitatăavând ca motive cele enumerate mai sus, iar e8cursioni%tii sunt vizitatoritemporari ce călătoresc pentru propria plăcere %i stau mai pu#in de :0 de ore în#ara vizitată'

1.2 Forme ale activitatii turistice

;n cadrul activită#ilor turistice se pot identifica următoarele forme. turismul intern (domestic tourism) $ reziden#ii unei #ări care călătoresc înpropria #ară4 turismul internaţional receptor (in*ound<international7receptor tourism) $vizitarea unei #ări date de către non7reziden#i4 turismul internaţional emitent (out*ound<outgoing tourism) $ reziden#ii unei#ări date care vizitează alte #ări'

Aceste trei forme de *ază se pot com*ina, rezultând alte trei formederivate de turism. turism interior % incluzând turismul intern %i turismul receptor4 turism naţional %

incluzând turismul intern %i turismul emi#ător4 turism internaţional $ incluzând turismul receptor (incoming) %i turismulemi#ător (outgoing)'

Activitatea turistică, datorită comple8ită#ii %i multiplelor a*ordări pe care lesuportă, se mai poate clasifica %i în func#ie de următoarele criterii. a) după motivele călătoriei .



loisir, recreere %i vacan#ă (odi=nă)4 vizite la rude %i prieteni4 afaceri %i motive profesionale4 tratament medical4 religie<pelerinaje4

alte motive' *) după gradul de mobilitate al turistului distingem. turismul de sejur. lung<reziden#ial4 mediu4 scurt' turismul itinerant (de circula#ie)4 turismul de tranzit'

În funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii . turismul particular4 turismul social4 turismul de masă' d) după modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem. turismul organizat4 turismul neorganizat4 turismul mi8t' e) după vârsta participanţilor . turismul pentru pre%colari4 turismul pentru elevi4

turismul pentru tineret (27> ani)4 turismul pentru adul#i (>71" ani)4 turismul pentru vârsta a ???7a'

1.& E%ol!)ia t!ris"!l!i interna)ional şi ten'in)ele act!ale

Evolu#ia, atât a turismului, cât %i a turismului interna#ional secaracterizează, la nivel mondial, printr7o tendin#ă de cre%tere datorită influen#eifactorilor economici, demografici, politici, sociali' +urismul interna#ional are, înaceastă situa#ie, cea mai importantă cre%tere datorită dorin#ei oamenilor de avizita alte #ări, de a cuno%te alte civiliza#ii, o*iceiuri dar %i datorită progresuluite=nic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mairapide %i mai conforta*ile pe distan#e din ce în ce mai lungi' Evolu#ia turismului interna#ional se poate aprecia prin ac#iunea a doiindicatori. sosirile<plecările de turi%ti %i încasările<c=eltuielile din turismul interna#ional'



OMT consi'er* c* n an!l #/#/ n!"*r!l 'e sosiri 'in t!ris"!l

interna)ional %a a0!ne la 123 "l'. Din acest n!"*r2 12# "l' %or repre-entac*l*toriile n )*rile n%ecinate 4reionale5 şi /.( "l' %or fi c*l*torii pe'istan)e l!ni 4inter6reionale5. Asia 'e Est şi Pacific2 Asia 'e S!'2 t7e Orient!l Mi0loci! şi Africa %orcreşte c! peste 89 pe an2 co"parati% c! "e'ia "on'ial* 'e (.19. Mai"!lte rei!ni %or creşte "ai lent 'ec:t "e'ia "on'ial*. E!ropa şi %a"en)ine cea "ai "are pon'ere 'in total!l sosirilor2 'eşi n ti"p aceasta asc*-!t 'e la 3/9 n 1;;8 la (39 n #/#/. Total!l sosirilor 'e t!rişti pe rei!ni arat* c*2 n #/#/2 pri"ele treirei!ni receptoare %or fi< E!ropa 4=1= "ilioane t!rişti52 Asia 'e Est 4&;="ilioane5 şi A"erica 4#># "ilioane52 !r"ate 'e Africa2 Orient!l Mi0loci! şi

Asia 'e S!'. C*l*toriile pe 'istan)e l!ni %or a%ea o ten'in)* 'e creştere "aiaccent!at* 48.(9?an5 'ec:t c*l*toriile pe 'istan)e sc!rte 4&.>9?an5. Astfel2'e la o pon'ere 'e >#9 a c*l*toriilor pe 'istan)e sc!rte n an!l 1;;82 se %aa0!ne n #/#/ ca acestea s* 'e)in* aproape =39 'in pia)a t!ris"!l!iinterna)ional. @n pri%in)a ncas*rilor 'in t!ris"!l interna)ional se aprecia-*atinerea s!"ei 'e #/// "l' USD n an!l #/#/. Astfel se aprecia-* ca se%or c7elt!i 8 "l' USD n fiecare -i n ntreaa l!"e.

@eferitor la pia#a europeană din care face parte %i @omânia, +5identifică următoarele tendin#e macroeconomice care se vor manifesta în viitorulapropiat. 3e previzionează ca sosirile interna#ionale de turi%ti să atingă ,B1miliarde în :":" cu o cre%tere medie anuală de 0,C' 3e estimează că vorcre%te călătoriile pe distan#e lungi (de la 2C la :0C în :":") în detrimentulcălătoriilor inter7regionale' Dână în :":" Europa -entrală %i de Est va atrage mai mul#i turi%ti decât#ările din Europa de est' 3osirile interna#ionale de turi%ti în Europa vor ajunge la !! milioane în:":", cu o cre%tere anuală de >C, su* media mondială de 0,C fapt care va

diminua cota de pia#ă a Europei' &ran#a va rămâne cea mai importantă #ară receptoare de turi%ti din Europa(până în :":" se va ajunge la aproape "1 milioane de turi%ti interna#ionali)' -ele " #ări *alcanice vor ajunge să primească în :":" până la !/milioane turi%ti, /:C dintre ei fiind atra%i de Frecia, Gulgaria, @omânia %i -roa#ia'

Acest lucru se datorează unei cre%teri anuale de 0,1C în perioada //B7:":"' Dână în :":", >01 milioane de turi%ti vor vizita zona 6editeranei(reprezentând ::C din totalul mondial al sosirilor)'



în agricultură4 &actori conjuncturali. crizele economice, politice, catastrofe naturale'

;n raport cu importan#a sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic. $actori pri"ari< oferta2 %enit!rile2 pre)!l2 ti"p!l liBer2 "!ta)iile

'e"orafice $actori sec!n'ari< cli"at!l interna)ional2 co"pleitatea for"alit*)ilor'e %i-* sa! frontier*2 'i%erse facilit*)i2 con'i)iile 'e orani-are a acti%it*)ii ;n func#ie de direc#ia de ac#iune, factorii pot fi grupa#i. $actori eoeni< e%ol!)ia 'e"orafic*2 creşterea %enit!rilor2 sporireara'!l!i 'e !rBani-are2 a"plificarea "oBilit*)ii pop!la)iei $actori en'oeni se refer* la "o'ific*rile 'in con)in!t!l acti%it*)iit!ristice< lansarea 'e noi pro'!se2 'i%ersificarea a"ei ser%iciilor oferite2ni%el!l tarifelor şi facilit*)ilor 'e pre)2 pre*tirea personal!l!i şi 'otarea c!for)* 'e "!nc*. ;n raport cu orientarea influen#ei lor asupra celor două laturi corelative ale

pie#ei. $actori ai cererii t!ristice< %enit!ri2 !rBani-are2 ti"p liBer $actori ai ofertei< 'i%ersitatea şi calitatea ser%iciilor2 cost!lpresta)iilor2 con'i)iile nat!rale2 Ba-a "aterial* $actori ai confr!nt*rii cerere6ofert*< 'istriB!)ia aen)iilor 'e %oia02calitatea infrastr!ct!rii2 circ!la)ia "onetar*2 siste"!l leislati%.

&actorii reprezentativi cu influen#ă decisivă asupra dezvoltării turismuluisunt. veniturile popula#iei, pre#urile %i tarifele, oferta turistică, progresul te=nic,

cre%terea demografică %i timpul li*er' &actorii psi=o7sociologici cu cea mai mare influen#ă asupra turismului sunt.moda, tradi#iile, dorin#a de cunoa%tere, instruire' +urismul reprezintă. In creator %i utilizator de venit na#ional4 In stimulator al investi#iilor4 In mijloc de diversificare a structurilor economice4 5 cale de valorificare superioară a tuturor resurselor4 5 pârg=ie de atenuare a dezec=ili*relor interregionale4 -ontri*uie la asigurarea unei circula#ii *ăne%ti ec=ili*rate' 3emnifica#iile socio7culturale ale turismului. 3atisfacerea nevoilor materiale %i spirituale ale oamenilor4 Itilizarea timpului li*er4 ?ntensificarea %i diversificarea legăturilor între na#iuni4 ?nfluen#a asupra mediului %i componentelor sale'

CURSUL #



IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI#.1 I"pact!l "acroecono"ic al t!ris"!l!i#.# Efect!l "!ltiplicator al t!ris"!l!i #.#.1 T!ris"!l şi oc!parea fortei 'e "!nca #.#.# T!ris"!l international şi ec7iliBrarea Balantei 'e plati eterne#.& I"pact!l social al t!ris"!l!i

#.1 I"pact!l "acroecono"ic al t!ris"!l!iLegat de efectele turismului asupra economiei, Organizaţia Mondială a Turismului împarte aceste efecte în

trei categorii, respectiv:

- efecte globale: asupra economiei naţionale, în general, stimulării producţiei, folosirii forţei de muncă;

- efecte parţiale: asupra echilibrului balanței de plăţi, nivelul ratei de schimb, masei monetare şi circulaţieibăneşti, modului de distribuţie a veniturilor, dezvoltării regionale, mediului rural, mişcării demografice;

- efecte externe: asupra calităţii mediului, formării profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii şi educaţiei,schimbărilor sociale şi culturale

!in"nd cont de toate aceste aspecte, se impune o abordare multifuncţională a turismului care poate fiprezentată schematic astfel:

#u toate că are un aport semnificativ la crearea $%&, turismul are şi o contribuţie aparte la realizarea valoriiadăugate 'v"nd ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valoriiadăugate într-o măsură mai mare dec"t alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare

(e asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii )tudiile de specialitate au evidenţiatfaptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului

*urismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ţări . 'stfel, necesitatea deadaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai comple+e ale turiştilor determină apariţia unor activităţi

specifice de agrement, transport pe cablu

$e l"nga toate acestea, turismul reprezintă şi o cale în unele cazuri chiar singura de valorificare superioară atuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor , calităţile curative ale apelor mineralesau termale, condiţiile de climă

Există ţări care realizează până la 80% din PIB (Ile !aldive" din activitatea turistică# dar $i ţări cu o economiedezvoltată (ranţa &#'% PIB# Elveţia &#&% PIB" care au ponderi ridicate ale activităţii turistice n PIB) aţă de aceastăsituaţie# n *omânia# turismul contri+uie cu ,'% la realizarea PIB)

Turismul se consideră a fi creator şi utilizator de venit naţional . 'ntrenarea şi stimularea producţieituristice, determină un spor de producţie care se regăseşte ca aport la crearea produsului intern brut

.fectul favorabil al turismului asupra venitului naţional, este evidenţiat de procesul prin care e+portul deturişti asigură valorificarea mai avanta/oasă a resurselor naţionale şi a muncii interne

*urismul contribuie la producerea de venit naţional şi prin valorificarea resurselor nevalorificate încă,e+ploatarea suplimentară a celor ce aparţin altor domenii, sau a creaţiilor realizate în alte scopuri

Ponderea valorii adăugate din turism în PI



$entru ţara noastră 0 în etapa actuală, ca urmare a prezenţei unor resurse turistice nee+ploatate şiinsuficient puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilităţi însemnate de creştere şi deci răm"ne osferă de activitate care poate absorbi o parte din forţa de muncă rămasă disponibilă prin restructurareaeconomică

*rebuie menţionat şi faptul că turismul este capa+il să asi-ure prosperitatea unor zone defavorizate# putând fi un remediu pentru re-iunile dezindustrializate 'ceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate înresurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice (atorităacestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale

1 altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuţia sa laasigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern şi internaţional

#.#. Efect!l "!ltiplicator al t!ris"!l!i .ste vorba, în primul r"nd, despre un aşa-numit efect direct care constă în creşterea veniturilor în

sectorul turistic salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare, ca urmare a cheltuielilordiverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an

2n al doilea r"nd, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru

serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în modinevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi

2n fine, în al treilea r"nd, poate fi urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoareceat"t veniturile celor ce lucrează nemi/locit în turism, c"t şi cele ce revin sectorului producător de bunuri deconsum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care au nevoie 'sistăm astfel la unproces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică

$otrivit 1rganizaţiei 3ondiale a *urismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de c.eltuieli a turistului# care va fi utilizat n economie

$ornind de la modelul 4e5nesian al multiplicatorului investiţiilor, în literatura de specialitate se indică ofomulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

6 7 8 9 8 c

6 7 multiplicatorul turistic care arată de c"te ori se multiplică în economia naţională fiecare unitate monetarăcheltuită de turist

c 7 înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu c"t creşte cheltuiala pentru consumul turistic lacreşterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism

#.#.1 T!ris"!l şi oc!parea fortei 'e "!nca *urismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, /oacă un important rol în economie .l

creează noi locuri de muncă, particip"nd astfel la atragerea e+cedentului de forţă de muncă din alte sectoare,contribuind astfel la atenuarea şoma/ului <umărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are cae+plicaţie faptul că posibilitaţile de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate

(e asemenea, răm"n"nd tot în sfera relaţiei turism-forţă de muncă, trebuie amintit efectul indirect alcreşterii numărului celor ocupaţi în acest sector )tudiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 8-= locuri de muncă indirecte şi induse 'ceasta se e+plică prin aceea că turismul, fiind un mare consumator debunuri şi servicii, influenţează benefic utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia agricultura,industria alimentară, construcţii

2n condiţiile în care serviciile turistice sunt vandabile în prezenţa prestatorului şi turistului, simultan, iarautomatizarea şi mecanizarea penetrează mai lent acest domeniu, putem aprecia că sectorul turistic este un mare



consumator de muncă vie

2n acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector, prin prisma creării de locuri de muncă sub diferiteforme care au determinat stabilirea următoarelor tipuri de anga/ări:

an-ajare directă 0 persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante, magazinepentru turişti, agenţii de voia/, touroperatori;

an-ajare indirectă 0 locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şinealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;

an-ajare indusă 0 personal suplimentar anga/at pe baza cheltuirii c"ştigurilor salariale realizate de anga/aţiidirecţi şi indirecţi;

an-ajare n domeniul construcţiilor 0 locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii deturism; acestea, de regulă, sunt temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde are loc o dezvoltarecontinuă a turismului

$onderea populaţiei ocupate din turism în totalul populaţiei ocupate din 6om"nia

$e l"ngă aceste aspecte cantitative, relaţia turism-forţă de muncă poate fi e+primată şi calitativ, printr-o serie deaspecte :

- nivelul de calificare profesională 0în principalele ţări europene, circa >?@ din totalul personalului din turismeste necalificat, apro+ >A@ din total personal are studii medii, B@ studii de specialitate şi numai 8?@ studii superioare

- fluctuaţia - se apreciază că, în medie, =C- >?@ din totalul lucrătorilor din turism sunt anga/aţi temporar 'ceastăsituaţie influenţează negativ at"t nivelul satisfacţiei lucrătorilor lipsa garanţiei unui loc de muncă, c"Dtiguri salarialefluctuante, c"t şi calitatea serviciilor

- raportul între cei anga!aţi full-time "i part-time, caracterul temporar al anga/ării, alături de alte aspecte,conduc"nd costul relativ ridicat al creării unui nou loc de muncă în turism şi întreţinerii acestuia

- costul formării profesionale

En aspect particular al relaţiei turism- forţă de muncă îl constituie efectul indirect al creşterii numărului celorocupaţi în acest sector 2n calitatea sa de consumator de bunuri şi servicii, turismul influenţează benefic utilizarea forţei demuncă în ramurile furnizoare ale acestuia, cum sunt: agricultura, industria alimentară, industria uşoară, construcții etc un locde muncă direct în turism poate crea de la 8 la = locuri de muncă indirecte şi induse

#.#.# T!ris"!l international şi ec7iliBrarea Balantei 'e plati eterne Ena dintre trăsăturile ma/ore ale evoluţiei economiei mondiale o reprezintă creşterea şi diversificarea

schimburilor internaţionale 'stfel, turismul apare ca o componentă importantă a relaţiilor economiceinternaţionale

.ste binecunoscut faptul că turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial ,

reprezent"nd una dintre principalele componente ale acestuia #omerţul invizibil este o formă a schimburiloreconomice internaţionale care nu au ca obiect o marfă #omerţul invizibil se materializează şi formează FbalanţainvizibilăG sau Fbalanţa serviciilorG, componentă importantă a balanţei de plăţi e+terne a unei ţări

2n cadrul balanţei serviciilor, încasările şi cheltuielile provenite din activitatea turistică se înregistrează încontul balanţier numit FcălătoriiG 'stfel, în creditul acestui cont se înscriu veniturile rezultate din activitateaturistică, iar în debit cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii turistice

/n le-ătură cu rolul turismului în echilibrarea balanţei de plăţi externe a unei ţări , în funcţie de mărimea şi



semnul soldului contului FcălătoriiG, dar şi de mărimea şi semnul soldurilor celorlalte conturi balanţiere, putemavea una din următoarele situaţii:

a# $ontul %călătorii& are un sold pozitiv' atunci acesta poate contribui, în funcţie şi de soldul celorlalte conturibalanţiere, după caz la: reducerea deficitului balanţei de plăţi; echilibrarea balanţei de plăţi;

creşterea e+cedentului balanţei de plăţib# $ontul %călătorii& are un sold negativ' atunci acesta poate contribui la:

creşterea deficitului balanţei de plăţi; reducerea e+cedentului balanţei de plăţi; dezechilibrarea balanţei de plăţi

$entru a înţelege şi mai bine locul şi rolul turismului în cadrul balanţei de plăţi e+terne a unei ţări,analizele economice trebuie completate şi cu alte elemente care ţin de obiectivele ma/ore ale politicii comercialeşi chiar cu cele ale politicii e+terne, în general

#.& I"pact!l social al t!ris"!l!i $e l"ngă consecinţele economice, turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană .l actionează, prinnatura sa, at"t asupra turiştilor în mod direct, c"t şi asupra populaţiei din zonele vizitate (e asemenea, efecteleturismului se răsfr"ng şi asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul r"nd asupra legăturilor dintre

naţiuni urismul este# dincolo de toate# 12 E3E!E2 care favorizează comunicarea# sc.im+ul de idei# de informaţii#stimulând lăr-irea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale

Ena dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său reconfortant, în calitatea sa de acontribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele detratamente balneo-medicale. *otodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire,de cultură şi civilizaţie a oamenilor .

6ăspunz"nd unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important mijloc de utilizare a timpului liber . .voluţia contemporană a economiei mondiale este caracterizată de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridicăprobleme privind organizarea şi utilizarea eficientă a acestuia

(acă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări şi ieşiri, se observă că aceastapresupune e+ploatarea unei game variate de resurse, cele naturale av"nd un rol fundamental 2n consecinţă,turismul exercită influenţă asupra mediului şi componentelor sale.

*ot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului înintensificarea şi diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan mondial 2ntr-adevăr, alături de comerţul propriu-zis,turismul internaţional tinde să devină una din formele principale de legatură dintre oameni situaţi pecontinente diferite.

(upă toate probabilităţile, călătoriile turistice spre destinaţii tot mai îndepărtate în alte ţări dec"t celevecine şi vizitarea a două-trei ţări în timpul unei singure vacanţe, tind să devină caracteristice pentru circulaţiaturistică viitoare #a rezultat, turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiinţei umane faţă derealităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de întelegere reciprocă între popoare, tocmai prin forţa deconvingere de care este capabil $rin natura sa intimă, turismul este o negaţie a conflictelor politice, o antiteză arăzboiului

(fecte negative sunt:

)upraaglomerarea - un aflu+ de turişti în v"rful de sezon deran/ează rezidenţii de la activităţile lor zilnice, fapt cepoate conduce chiar la resentimente şi ostilitate, fiind o problemă presantă mai ales în comunităţile rurale mici, lipsite deinfrastructura şi serviciile necesare pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor

)tandardizarea - intervine în procesul de satisfacere a dorinţelor turiştilor pentru ca se/urul să se desfăşoare în



condiţii c"t mai familiare (eşi peisa/ul, cazarea, alimentaţia trebuie să satisfacă aşteptările turiştilor pentru noutate şinecunoscut, totuşi nu trebuie să fie foarte noi şi foarte ciudate pentru că puţini turişti sunt în căutarea lucrurilor complet noi

*istorsionarea "i manipularea obiceiurilor "i artei locale. 'cesta este un efect cultural negativ înt"lnit şi sub

alte formulări, cum ar fi Hpierderea de autenticitate a culturii localeH, Htrivializarea culturii localeH, HvulgarizareaH acesteia

Tendinţa de imitaţie sau +efectul de demonstraţie+ - creează mari satisfacţii şi frustrări în r"ndul localnicilor

care se confruntă cu persoane cu stiluri de viaţă, standarde, valori, ambiţii şi niveluri materiale total diferite de ale lor *uriştiile apar localnicilor bogaţi, plini de succes, interesanţi şi sofisticaţi, ceea ce cauzează, mai ales în r"ndul tinerilor dorinţa deimitaţie

$re"terea criminalităţii "i a altor manifestări antisociale ale localnicilor *urismul de masă este adeseaacompaniat de creşterea criminalităţii $rezenţa unui mare număr de turişti cu foarte mulţi bani de cheltuit, cu bunuri devaloare camere video, bi/uterii, reprezintă adesea o atracţie pentru criminali şi hoţi

,ragmentarea comunităţilor 'riile turistice care se dovedesc foarte populare pentru turişti vor deveni reşedinţesecundare pentru cei care-şi permit să plătească preţuri ridicate pentru case şi terenuri

$onflicte în utilizarea resurselor (eposedarea populaţiei locale se e+tinde şi la alte aspecte cum ar fi lipsa deacces la resursele naturale proprii apă, energie datorită dezvoltării turismului; supărătoare este şi degradarea mediului şi

creşterea costurilor de utilizare a infrastructurii pentru localnici, cum ar fi creşterea costurilor pentru furnizarea apei sau afacilităţilor sanitare

Iritarea localnicilor datorită comportamentului turi"tilor. %gnoranţa şi lipsa de gri/ă a turiştilor care nu înţeleg sărespecte obiceiurile şi valorile morale ale localnicilor provoacă iritarea acestora, transform"nd o atitudine iniţială deospitalitate într-una de antagonism şi ostilitate

Prostituţia "i turismul sexual. .+ploatarea se+uală a copiilor şi a tinerelor femei însoţeşte dezvoltarea turismului în multe părţi ale lumii (eşi turismul nu este cauza e+ploatării se+uale, el furnizează acces uşor la aceasta

CURSUL &

ORANIFAREA GI CONDUCEREA TURISMULUI&.1. Orani-area şi coor'onarea acti%itatilor t!ristice&.#. Oranis"e internationale 'e t!ris"&.&. Cooperarea interna)ional* n 'o"eni!l t!ris"!l!i&.(. Orani-area t!ris"!l!i n Ro":nia

&.1. Orani-area şi coor'onarea acti%itatilor t!ristice

+urismul este un sector de activitate cu profil comple8, un agregat deservicii si activitati cu implicatii multiple în toate ramurile vietii nationale %i,pentru a evolua unitar, coerent, eficient, are nevoie de un cadru institu#ionalcorespunzător'

Dro*lematica organizării %i coordonării activită#ilor turistice o vomanaliza din punct de vedere al.

Structurilor organizatorice

Formelor de integrare

Rolului statului

Lanţului de distribuţie a produselor turistice



Str!ct!ri orani-atorice

&unctia de coordonare a întregului ansam*lu de masuri de promovare a turismului serealizeaza prin intermediul organismelor nationale de turism' Acestea sunt menite sa coordoneze

politica turistica nationala, constituind totodata si instrumentul de e8ecutare, îndrumare si control alactivitatii turistice nationale' 5'6'+' a ela*orat urmatoarea tipologie a organismelor nationale de turism. ministere de sine statatoare &e!' (inisterul Turismului)* ministere mi!te sau combinate &e!' (inisterul +omertului si Turismului, (inisterul Turismuluisi Transporturilor eriene, (inisterul Turismului si +ulturii sau pectacolelor, (inisterul Turismului siporturilor etc)* secretariate de stat pentru turism, oranisme de sine statatoare sau în cadrul unor ministeremi!te* departamente în cadrul unor ministere mi!te* comitete de stat sau comisariate pentru turism* oficii nationale de turism &uvernamentale)* autoritati nationale de turism* directii enerale de turism, în cadrul unor ministere mi!te sau al unor departamente etc.

De plan teritorial, functiile de conducere ale statelor pentru dezvoltarea si promovareaturismului sunt e8ercitate de o multitudine de institutii, uniuni, federatii, patronate, societati, agentii,filiale etc, ale caror competente, atri*utii, structuri organizatorice etc' sunt adaptate cerintelor specificelocale ale turismului receptor si emitent din raza administrativa a unui teritoriu (regiune, zona, centruturistic, statiune etc)'

5rganismele turistice care functioneaza ca intermediare între firmele economice angrenate înindustria turismului, sau care îndeplinesc pe plan teritorial un rol de coordonare a activitatii turisticedesfasurate în aceste firme, pot fi clasificate, în sens orizontal si vertical, în urmatorul mod.

' 5rganizatii orizontale (organizatii profesionale).'' 5rganizatii nationale.7 organizatii private (de transport, de =otelarie, agentii de voiaj etc)47 organizatii pu*lice'

':' 5rganizatii internationale.7 organizatii private47 organizatii pu*lice'

:' 5rganizatii verticale.:'' 5rganizatii nationale.:''' 5rganizatii private7 cu caracter local ( societati de dezvoltare, sindicate de initiativa, asociatii de interes)47 cu caracter regional (oficii si asociatii regionale)47 cu caracter national (asociatii si oficii nationale):'':' 5rganizatii pu*lice.7 cu caracter national (directii, 5ficii Jationale de +urism, -omisariate, 6inistere ale +urismului)47 cu caracter regional (oficii si administratii regionale de turism)47 cu caracter local (oficii si administratii turistice):':' 5rganizatii internationale.7 organizatii private (de e8emplu. &'?'+'E'-', G'?'+'3')7 organizatii pu*lice (de e8emplu. 5'6'+', 5'-''E') 6ai men#ionăm rolul organismelor consultative private care activeaza în zonele, statiunile saulocalitatile de interes turistic (societatile de dezvoltare, asociatiile de interese, comitetele si centrele de



initiativa, sindicatele de initiativa etc), create cu scopul de a sprijini actiunile colective de promovare aactivitatilor desfasurate de firmele turistice si agentiile private de voiaj, societatile comercialeprestatoare de servicii =oteliere, unitatile de agrement, societatile de transport etc'

$or"e 'e interare

A. r!p!rile c! oBiect li"itat 'e acti%itate Lan)!l %ol!ntar Siste"!l franc7isin 4franşi-a5 Asocia)iile profesionale şi?sa! sin'icale

H. Concentrarea?interarea propri!6-is* Concentrarea ori-ontal* 4lan)!l interat5 Concentrarea %ertical* Conlo"erat!l

Frupurile cu o*iect limitat de activitate sunt asocieri de societă#i comerciale sau organiza#ii cu scopnelucrativ, având ca principal o*iectiv promovarea propriilor interese pe o pia#ă, în rela#iile cu guvernul saual#i parteneri' an#ul voluntar este definit ca o uniune<asociere având caracter voluntar între =otelieriindependen#i, în scopul oferirii unui produs<serviciu cvasiomogen, informării clientelei %i comercializării încomun a produselor' Droducătorii sau ofertan#ii convin constituirea, de regulă, su* aceea%i marcă” a unuisistem comun, o*liga#iile păr#ilor vizând, cu predilec#ie, respectarea standardelor de calitate aproduselor<serviciilor oferite %i a coordonatelor unei politici comerciale unitare $ campanii pu*licitare,prezen#a la manifestări specifice (saloane, târguri), centre de rezervare etc' &ran%iza este un contract de concesiune, prin care o întreprindere producătoare sau prestatoare deservicii turistice, numită fran%izor, cedează $ în sc=im*ul unor ta8e (de afiliere %i e8ploatare) $ unei alte întreprinderi numită fran%izat (*eneficiar), dreptul de a utiliza<e8ploata marca sa, numele (notorietatea) %ite=nicile de comercializare' Asocia#iile profesionale sunt grupări cu scop lucrativ, realizate pe diverse domenii componente aleactivită#ii turistice, urmărind cu precădere promovarea intereselor specifice grupului' ;n @omânia. Asocia#iaJa#ională a Agen#iilor de +urism (AJA+), &edera#ia ?ndustriei Koteliere din românia (&?K@), Asocia#iaJa#ională a Gucătarilor %i -ofetarilor din turism (AG-), Asocia#ia Ja#ională de +urism @ural Ecologic %i-ultural (AJ+@E-)

-oncentrarea<integrarea propriu7zisă se realizează în trei modalită#i. pe orizontală(concretizată în formarea lan#urilor integrate), pe verticală %i su* forma conglomeratelor' -oncentrarea orizontală are loc între agen#ii economici din domeniul turismului careac#ionează în acela%i stadiu al procesului de produc#ie sau pe aceea%i treaptă a lan#ului de distri*u#ie.comercializare (agen#ie de voiaj sau touroperator), transport, =otelărie, etc' 5rganiza#iile grupate înaceastă formulă se constituie într7un lan# integrat, controlat printr7un centru unic de decizie4 ele oferăun produs omogen, comercializat su* aceea%i marcă, utilizând te=nici de lucru apropiate, în *azastrategiei comune de dezvoltare' -oncentrarea orizontală este cel mai semnificativ reprezentată în cadrul domeniului =otelier, în care lan#urile integrate de#in peste :BC din totalul capacită#ilor de cazare (în &ran#a, pondereaacestora ajunge la B"C)' -oncentrarea verticală reune%te, în cadrul aceluia%i grup, întreprinderi care ac#ionează îndiverse stadii ale produc#iei turistice sau pe diferite trepte ale lan#ului de distri*u#ie %i care, în modo*i%nuit, se află într7o rela#ie de complementaritate' Ea se poate realiza în amonte, în situa#ia în care lan#ul =otelier î%i creează propria re#ea de agen#ii de voiaj sau propria companie de transport4



în aval, în situa#ia în care compania de transport î%i asigură serviciile de cazare prin ac=izi#ionareaunui lan# =otelier4 sau în am*ele sensuri'

-onglomeratul reprezintă forma de concentrare particularizată prin tendin#a de diversificare aactivită#ii organiza#iei de turism, prin pătrunderea într7un domeniu mai eficient, de viitor' -onglomeratulse realizează prin fuziunea (uneori prin cumpărarea) unor întreprinderi a căror activitate nu estecomplementară sau înrudită' +endin#a de regrupare a organizatorilor<producătorilor de vacan#e se manifestă tot maiaccentuat, devenind o trăsătură dominantă a industriei turismului' +otodată, ritmurile deose*it dedinamice ale acestui fenimen se asociază apari#iei unor noi modalită#i de integrare $ proprii sauadaptate din alte domenii 7 , mai apropiate de evolu#iile pie#ei turistice, de tendin#a de glo*alizare aacesteia'

Rol!l stat!l!i n t!ris"

3intetizând e8perienta internationala cu privire la modalitatile de actiune ale guvernelor diferitelor tari, în vederea coordonarii eforturilor organismelor pu*lice si private pentru promovarea turismului,rezulta urmatoarele posi*ilitati de sprijinire, pe linie de stat, a dezvoltarii turismului.

definirea coordonatelor strategiei generale, de dezvoltare a turismului (determinareaprioritatilor si a formelor de turism posi*il a fi promovate cu eficienta ma8ima, utilizarea prioritara aterenurilor si amenajarea turistica a teritoriului)4

evaluarea, în cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor pro*a*ile de mijloace de cazare sialte o*iective de *aza materiala turistica4 coordonarea cercetarilor în domeniul turismului, incluzând si sistemele informationalepentru culegerea datelor statistice indispensa*ile atât cercetarilor, cât si pentru fundamentareastrategiei de promovare a turismului intern si international4 punerea în aplicare, prin unitati de stat si private, a programelor de formare siperfectionare profesionala a cadrelor necesare industriei turistice4 reglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau componente ale

industriei turistice, în vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului legal al activitatii,corespunzator intereselor industriei turistice, în general, si intereselor turistilor nationali siinternationali, în special4 furnizarea serviciilor cu caracter general, indispensa*ile e8pansiunii turistice4 desfasurarea campaniilor de promovare turistica generala si sprijinirea campaniilor depu*licitate turistica comerciala ale agentilor economici din industria turistica'

&.#. Oranis"e internationale 'e t!ris"

Amploarea deose*ită a călătoriilor interna#ionale %i cre%terera rolului turismului în economiamondială au favorizat crearea unor organisme interna#ionale specializate %i<sau includereapro*lemelor turismului în activitatea %i preocupările unor organisme interna#ionale deja e8istente' ;n prezent e8istă peste 2" de organisme interna#ionale în competen#ele cărora se regăsescpro*lemele turismului' Ele au o structură diversă în privin#a con#inutului activită#ii, caracterului, moduluide organizare, ariei teritoriale de ac#iune, etc' in punct de vedere al caracter!l!i sa! ni%el!l!i 'e repre-entare, organismeleinterna#ionale pot fi uvernamentale &interuvernamentale) %i neuvernamentale ;n func#ie de aria teritorial* 'e acti%itate, organismele interna#ionale se grupează în oranisme lobale %i oranisme reionale



upă sfera s!Biectelor aBor'ate sau con)in!t!l acti%it*)ii. oranisme enerale (cu voca#ie universală) oranisme specializate, concentrate pe o pro*lemă sau o componentă a serviciilorturistice (transport, =otelărie, comercializarea voiajelor)

5rganiza#ia 6ondială a +urismului (56+) 5rganism interguvernamental, desc=is, cu voca#ie universală A fost fondat în /!" %i are ca o*iective. Dromovarea %i dezvoltarea turismului în scopul progresului economic %i prosperită#ii#ărilor mem*re ;ncurajarea consultării între statele mem*re în domeniul turismului %i pentru stimulareaacestuia -olectarea, prelucrarea %i difuzarea de informa#ii privind turismul intern %i interna#ional Ela*orarea de studii privind evolu#ia turismului, pie#ele interna#ionale, efectele sociale,amenajarea zonelor 5rganizarea de conferin#e %i seminarii interna#ionale de specialitate ?ni#ierea de programe de formare profesională, acordarea de asisten#ă te=nică %iconsultan#ă Alte organisme interguvernamentale în care este plasată @omânia. Acordul de coperare turistică multilaterală a #ărilor *alcanice Acordul de cooperare economică în zona 6ării Jegre

5rganiza#iile interna#ionale neguvernamentale sunt reprezentate de asocia#iile profesionale,sociale %i %tiin#ifice constituite între organisme similare din diverse #ări, organisme implicate direct înproduc#ia sau furnizarea unor servicii specifice sau în apărarea profesiunilor turistice' Au ca scop fundamental promovarea intereselor specifice prin încurajarea sc=im*ului deinforma#ii, a întâlnirilor între e8per#ii în domeniu, ela*orarea de studii, organizarea de seminarii %ireuniuni' -ele mai cunoscute sunt. &edera#ia Iniversală a Asocia#iilor Agen#iilor de oiaj (&IAA<I&+AA)

&edera#ia ?nterna#ională a Liari%tilor %i 3criitorilor de +urism (&?ME+) &edera#ia ?nterna#ională de +ermalism %i -limatologie (&?+E-) Asocia#ia ?nterna#ională a Kotelurilor (A?K<?KA) Giroul ?nterna#ional de +urism (G?+3) -onsiliul 6ondial al +ursimului %i -ălătoriilor (++-)

&.&. Cooperarea interna)ional* n 'o"eni!l t!ris"!l!i -ooperarea economică interna#ională este e8primată, în general, prin rela#iile *i7 saumultilaterale dintre state sau agen#i economici din #ări diferite, vizând realizarea prin eforturi conjugate%i pe *aze contractuale a unor activită#i cone8e (de produc#ie, de cercetare %i transfer te=nologic, în

comercializare %i servicii etc'), e%alonate în timp, în scopul o*#inerii unor rezultate comune, superioaresumei celor singulare' ;n privin#a formelor de concretizare, din gama largă a tipurilor ac#iunilor de cooperare, îndomeniul turismului, având în vedere con#inutul în servicii al acestuia sunt mai frecvent întâlnite. icen#ierea (produc#ia su* licen#ă) &ran%iza(rea) (distri*u#ia su* fran%iză) ?nvesti#iile străine directe, în principal, societă#ile mi8te (joint venture) -ooperarea te=nico7%tiin#ifică &ormarea profesională a for#ei de muncă



icen#ierea (produc#ia su* licen#ă) este o opera#iune prin care o firmă (licen#iat sau*eneficiar) do*ânde%te, prin plata unui pre#, dreptul de a utiliza cuno%tin#ele te=nice*revetate ale unor alte firme

&ranciza (distri*u#ia su* licen#ă) este un aranjament prin care francizorul (cedentul)acordă, în sc=im*ul unei plă#i, unei alte firme (*eneficiar sau francizat), permisiunea de a sefolosi în afaceri de drepturi intelectuale %i materiale apar#inând cedentului ?nvesti#iile directe, în principal, societă#ile mi8te au ca o*iect construirea %i darea înfunc#iune a unor o*iective<ec=ipamente turistice în #ara *eneficiară, prin efectuarea de cătree8portator<investitor, singur sau cu ter#e firme, a unor lucrări de furnizare de instala#ii, montaj,construc#ii, aprovizionare cu factori de produc#ie, transfer de te=nologie, pregătirea for#ei demuncă -ooperarea te=nico7%tiin#ifică se concretizează în programe de cercetare %tiin#ifică,realizate în comun de doi sau mai mul#i parteneri, precum %i în servicii de asisten#ă te=nicăde specialitate, în vederea organizării unor activită#i sau modernizării managementului

&.(. Orani-area t!ris"!l!i n Ro":nia

Drimele încercari de a organiza activitatea turistică în #ara noastră datează încă din secolulN?N' in initiativă privată au aparut o serie de asociatii, organizatii sau societati, clu*uri etc' caredesfasurau o activitate turistica pe arealele geografice posi*il de a*ordat, cautând sa atraga înmiscarea turistica si paturile sociale cu posi*ilitati de a sponsoriza amenajarea unor o*iective de *azamateriala turistica' Asociatiile si organizatiile de turism din @omânia si7au desfasurat activitatea înainte de primulraz*oi mondial si în perioada dintre cele doua raz*oaie' Dreocuparea acestor asociatii s7a îndreptat înspecial spre construirea de ca*ane %i case de adapost în munti amenajari de drumuri, poteci, marcaje organizarea de cursuri de sc=i, pu*licarea de monografii turistice, de almana=uri, g=iduri,=arti etc' ;ntre anii /1"7/!", @omânia a făcut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar

majoritatea au fost concentrate pe litorarul 6ării Jegre'

;n anul /! este înfiin#at 6inisterul +urismului care avea în su*ordine mai multe organiza#iispecializate în servicii turistice, în zone precum Gra%ov, Gucure%ti %i litoralul 6ării Jegre' @omânia era o #ară u%or accesi*ilă #ărilor din Europa de est %i oferea o alternativă ieftinăFreciei %i 3paniei' +urismul domestic a evoluat %i el, iar românii au fost încuraja#i să călătorească prin#ară %i să viziteze monumentele contemporane ale realizării socialiste' +ot în această perioadă,numărul vizitatorilor străini a început să crească de la B""'""" în anul /1B la :'> milioane în /!: încazul celor din Europa de Est %i fosta Iniune 3ovietică, %i de la :""'""" la 1""'""" în cazul turi%tilordin celelalte #ări' ;n anii /!", odată cu venirea lui -eau%escu la putere, #ara devine din ce în ce mai multcondusă su* climatul tiraniei' ;n anul /!0 este sta*ilită o lege care solicita turi%tilor să sc=im*e o

anumită cantitate de valută pentru fiecare zi a vizitei lor în @omânia' ;n anul urmator, românilor le esteinterzis să găzduiească turi%tii străini în casele proprii' +urismul în @omânia a înregistrat o scădere drastică în perioada anilor /2", atunci când-eau%escu decide să plătească datoriile e8terne ale #ării mult mai devreme decât era prevăzut'3tandardele serviciilor turistice au scazut su* limitele standardelor occidentale, mâncarea distri*uită înrestaurante %i =oteluri era în cantitate mică, infrastructura %i transportul $ de o calitate inferioară, iar@omânia devinind o destina#ie pu#in atractivă pentru turi%tii din 5ccident'

upă revolu#ia din anul /2/, &rontul 3alvării Ja#ionale (&3J) a eradicat anumite legi cu



consecin#e negative asupra turismului (de e8emplu legea care interzicea românilor să găzduiascături%tii străini în casele proprii)' upă /2/, sosirile turi%tilor interna#ionali au crescut la '1 milioane,de%i doar jumătate din ei vizitau #ara în scop turistic, iar cealaltă jumătate era formată din ziari%ti,reporteri %i reprezentan#i ai organiza#iilor de caritate' ;n perioada post7comunistă, @omânia a fost vizitată de turi%tii din Europa 5ccidentală dinmotive legate de anii sociali%ti %i de revolu#ia din /2/ care a creat o imensă curiozitate pentruvizitarea o*iectivelor asociate cu pră*u%irea regimului comunist' @omânia a încercat să depă%ească frontierele socialismului %i să încurajeze dezvoltareaturismului la începutul anilor //", prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea cât maimultor turi%ti. „come as a tourist, leave as a friend ” („vino turist, pleacă prieten”), dar @omânia maitre*uia să7%i actualizeze facilita#ile turistice %i să administreze mai *ine produsele turistice pe care încercă să le promoveze' a începutul anilor //", Fuvernul a încercat să dezvolte capacitatea turistică a turismuluirural, atunci când oamenii puteau, pentru prima oară, să primească străini în casele lor' ?nteresulcontinuu al Fuvernului pentru turismul rural s7a regăsit în crearea -omisiei pentru Lonele 6ontane(//") cu vagi responsa*ilită#i de organizare %i promovare a turismului rural, urmată de o perioadă deinactivitate totală a acestei -omisii'

;n //>, Fuvernul @omâniei ini#iază o reformă a programului de dezvoltare a

turismului' 5rdonan#a Fuvernamentală nr' 1:, care a devenit ulterior nr' 0B din :!decem*rie //0, sta*ile%te planul pentru dezvoltarea na#ională a turismului rural, în specialpentru regiunile montane, elta unării %i 6area Jeagră' +ot atunci, 6inisterul +urismuluipromovează propria opinie privind turismul rural, aceea că acesta reprezintă pentru @omâniacea mai atractivă „ofertă turistică” posi*ilă' ;n //0, Asocia#ia Ja#ională a +urismului @ural, Ecologic %i -ultural (AJ+@E-) a

încercat să promoveze ideea turismului rural, atât pentru vizitatori cât %i pentru cei care îigăzduiesc, prin implementarea unui program ce oferea capacită#i de cazare turisticăpromovate prin intermediul unei re#ele na#ionale de rezervare a structurilor de cazare' Din punctul de vedere al turiştilor străini , @omânia se află în momentul de fa#ă într7oconjunctură favora*ilă, dar din cauza lipsei unei *une strategii nu este posi*ilă valorificareaavantajului competitiv pe care #ara noastră îl de#ine' @omânia este o #ara europeană sigură%i riscul asumat de turi%ti este foarte mic' Atacul terorist din septem*rie din 3tatele Inite a

creat o anumită vulnera*ilitate celorlalte #ări, aceasta însemnând că @omânia va fi destina#iapreferată, cel pu#in pentru moment, a străinilor, deoarece prezintă o anumită siguran#ă'

Anali-a "acro"e'i!l!i

;n analiza macromediului vom face referiri la mediile. economic, socio7cultural, politic, te=nologic %iecologic'

Mediul economic 6ediul economic este un factor semnificativ, care influen#ează industria turismului dintr7o #arăatât din punct de vedere al cererii, cât %i al ofertei' in punct de vedere turistic, factorii care potinfluen#a comportamentul de consum sunt rata do*ânzii, cursul de sc=im*, disponi*ilitatea creditului,cre%terea %i sta*ilitatea economică %i rata infla#iei, precum %i structura economică a industriilorrelevante turismului %i profita*ilitatea lor (costul capacită#ii de cazare, costul călătoriilor etc)' Dre#urile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influen#ăasupra puterii acestora de cumpărare' e aceea, pre#ul unei destina#ii turistice rămâne cel maiimportant factor asupra cererii turistice' ;n acela%i timp, pre#urile pot avea efecte negative, în sensul căacestea pot fi influen#ate de cursul de sc=im* între #ara de origine %i #ara de destina#ie, precum %i denivelul de infla#ie'Mediul socio-cultural 6odificările din mediul socio7cultural pot determina noi oportunită#i sau amenin#ări pentruturism'



Drincipalele sc=im*ări socio7culturale care ar putea avea un impact asupra turismului na#ionalsunt. sc=im*ări în structura familiei %i reducerea natalită#ii4 sc=im*ări în structura vârstei pe pia#a turistică4 sc=im*ări în stilul de via#ă %i nevoia de deta%are din rutina de zi cu zi4 sc=im*area atitudinii fa#ă de calitatea vie#ii %i cre%terea nevoii de a învă#a lucruri noimanifestată de noi regiuni %i culturi4 cre%terea numărului de turi%ti *ine informa#i ca urmare a %colarizării %i a mijloacelor decomunicare' Die#ele poten#iale pentru turismul interna#ional, dar %i intern sunt influen#ate de numărul depersoane cu venit mare, timp li*er %i mo*ilitatea de a genera %i sus#ine cre%terea pie#ei turistice pentruurmatoarea decadă' in punct de vedere al marketingului, un factor important îl reprezintă atitudinile %icomportamentul poten#ialilor turi%ti fa#ă de călătoriile turistice în compara#ie cu celelalte servicii derecreare' In alt factor semnificativ în generarea cererii turistice îl reprezintă atitudinea fa#ă de protec#iamediului înconjurător sau cel pu#in e8ercitarea standardelor minime de reducere a poluării %i

aglomerării sta#iunilor turistice'

Mediul politic 3c=im*ările în structura politică, a deciziilor politice %i apari#ia de evenimente nea%teptate auimplica#ii majore asupra distri*u#iei turistice %i uneori astfel de situa#ii nu pot fi controlate de industriaturismului #ării respective' i*eralizarea turismului în @omânia după /2/, precum %i a #ărilor din Europa de Est, au măritinteresul turi%tilor pentru această arie georgrafică, în special pentru o*iectivele turistice legate depră*u%irea comunismului' emocratizarea fostelor #ări comuniste %i reforma turistică a acestora potavea un impact major asupra cererii turistice din Europa de est' Anumi#i factori politici %i guvernamentali pot avea o importan#ă semnificativă asupra modului în care cererea pentru servicii de turism evoluează pe plan intern %i interna#ional' Astfel, regulile %ilegile privind protec#ia consumatorului pot decide trendul cererii turistice, precum %i legile anti7trust în

sta*ilirea unei pie#e competitive' E8istă patru factori importan#i care au influen#ă asupra turismului.1. egea transporturilor ;n cazul transportului aerian, acesta poate influen#a rutele %i liniile aeriene, numărul dez*oruri, capacitatea locurilor %i pre#urile acestora' +a8ele de aeroport reprezintă de asemenea opro*lemă, întrucât sunt plătite de turi%ti'

-ălătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările interna#ionale referitoare lacondi#iile generale de transport aerian al pasagerilor %i *agajelor, precum %i în *aza condi#iilor detransport înscrise pe *iletele de avion, iar ta8ele plătite de pasager sunt cele impuse de autorita#ileguvernamentale sau de operatorul aeroportuar' 6odernizat %i reorganizat, transportul feroviar tre*uie să răspundă tuturor e8igen#elorpasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri ?nter-itO sau rapide' ;n completarea acestora,trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate sta#iunile sau ora%ele @omâniei'-one8iunile cu liniile interna#ionale înlesnesc utilizarea facilită#ilor interna#ionale pentru diferite tipuri delegitima#ii de călătorie' +ransportul auto, atât cel intern, cât %i cel interna#ional, cu micro*uze sau autocare, s7adezvoltat foarte mult, în ultima perioadă de timp acoperindu7se în întregime teritoriul românesc (ruteinterjude#ene, dar %i jude#ene sau locale), cât %i rute interna#ionale' ;n acest sens, e8istă curse7liniipermanente, care fac legătura dintre @omânia %i alte #ări. 6area Gritanie, ?talia, Austria, Fermania,3pania, 5landa, &ran#a etc' ;ntre porturile române%ti ale unării fluviale nu e8istă rela#ii de transport fluvial regulat depersoane' E8istă, în sc=im*, rute de transport de pasageri între @omânia %i Gulgaria sau @omânia %i



?ugoslavia ori rute de transport de autove=icule' in păcate, nu e8istă curse regulate de feri*ot înacest moment pe 6area Jeagră, cu plecare din porturile române%ti' ;n timpul sezonului se pot faceplim*ări de agrement, cu plecare din portul turistic +omis'

!. "genţiile de turism şi #otelurile -ontrolul asupra clasificării =otelurilor %i a serviciilor prestate de acestea în vederea protec#ieiconsumatorilor influen#ează nivelul pre#urilor %i prin urmare natura cererii' Alte reglementări, precumnivelul +A7ului %i legile Iniunii Europene privind drepturile angaja#ilor au o influen#ă directă asupranivelului de servicii' Jumărul agen#iilor de turism din @omânia este de peste """' intre acestea, circa 2"" facparte din Asocia#ia Ja#ională a Agen#iilor de +urism' +oate agen#iile de turism, legal constituite, tre*uiesă func#ioneze în *aza unei licen#e de turism eli*erate de autoritatea tutelară în domeniu' E8ceptândcondi#iile legate de calificarea personalului, spa#iu, utilizarea mijloacelor de transport clasificate, oagen#ie de turism tre*uie să *eneficieze de o poli#ă de asigurare pentru riscul de insolva*ilitate saufaliment' 6inisterul +urismului a solicitat deja =otelurilor %i restaurantelor din Gucure%ti înaintareadocumenta#iilor necesare o*#inerii certificatelor de clasificare %i a *revetelor de turism' -onform legii,6inisterul +urismului va clasifica restaurantele independente de >, 0 %i B stele' @eprezentan#ii %iproprietarii de =oteluri %i restaurante au posi*ilitatea de a o*#ine aceste certificate prin ?nternet,această metodă fiind inclusă în programul na#ional de dezvoltare turistică ?nfo +urism' @estaurantelede lu8 %i cele cu specific românesc sunt cele mai populare în rândul turi%tilor interna#ionali %i de aceeaeste necesară intrarea lor în legalitate, ca mai apoi să urmeze procesul de promovare a acestora'

$. %istemele de re&ervare on-line 3istemele de distri*u#ie glo*ală (F3) folosite de companiile aeriene, precum 3AG@E,5@3DAJ, FA?E5 P? A6AEI3 pot influen#a competi#ia prin modul în care acesteafunc#ionează' F3 (Flo*al istri*ution 3Ostem) a aparut în anii /!" %i /2", odată cu softHare7ulindoHs %i ?nternetul în vederea creării accesului la e7commerce privind sistemul de rezervare on7line' ;n @omânia sunt utilizate cu succes în mod special Amadeus, orldspan %i Falileo'Mediul te#nologic ezvoltările te=nologice, în special telecomunica#iile %i procesarea informa#iilor pot determina

cre%teri ale vânzărilor în industria turismului' &actorii te=nologici cu influen#ă majoră asupra cererii turistice includ. cre%terea activită#ii promo#ionale %i de distri*u#ie prin intermediul orld ide e* decătre sectorul pu*lic %i privat %i agen#iile de turism, incluzând vânzarea on7line %i folosirea?nternetului pentru vânzările de ultimă oră4 dezvoltarea *azei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing4 marketingul de rela#ie'

Ro"anian To!ris" este una din companiile care au creat un portal profesional de turismcare com*ină promovarea ofertei turistice cu vânzarea %i rezervarea de pac=ete turistice prin ?nternet' Acest portal are ca parteneri Asocia#ia Ja#ională a Agen#iilor de +urism (AJA+), Asocia#iaJa#ională pentru +urism @ural, Ecologic %i -ultural (AJ+@E-), &edera#ia ?ndustriei Koteliere din@omânia (&?K@), &edera#ia Datronală din +urism (&D+), 5rganiza#ia Datronală a +urismului Galneardin @omânia (5D+G@) %i @omanian -onvention Gureau (@-G) %i este singurul portal inclus în E-+AA $ Frupul Ja#ional al Agen#iilor de +urism %i al Asocia#iilor de +ur7operatori din Iniunea Europeană' Drin această te=nologie de transfer se are în vedere dezvoltarea pie#ei turistice na#ionale %iregionale din @omânia %i valorificarea produselor turistice de către companiile de turism %i tur7operatori'

Mediul ecologic



6inisterul Apelor, Dădurilor %i Drotec#iei 6ediului a fost înfiin#at în //" %i are caresponsa*ilită#i monitorizarea factorilor ecologici %i promovarea măsurilor stricte de protec#ie amediului înconjurător, precum %i reprezentarea Fuvernului @omâniei în rela#ie cu organiza#iiinterna#ionale de specialitate' Drintre alte responsa*ilită#i se numără promovarea %i coordonarea unor programe decercetare în domeniul protec#iei mediului înconjurător %i administrarea apelor %i pădurilor' 6inisterul controlează 0 de agen#ii de protec#ie a mediului înconjurător regionale, autorită#i

locale care aplică politica %i strategia referitoare la mediul înconjurător pe o scară locală, precum %i Administra#ia @ezerva#iei Giosferei elta unării' A fost creat, de asemenea, un program de strategii de promovare a managementului apelor %ipădurilor %i a protec#iei mediului' ezvoltarea modalită#ilor de ac#iune privind protec#ia mediului s7au*azat pe analiza mediului natural din @omânia ce con#ine două documente. -onferin#a Ja#iunilorasupra 6ediului %i ezvoltării (IJ-E) %i 3trategia @omână privind 6ediul ;nconjurător, creată încola*orare cu un număr mare de organiza#ii interna#ionale, precum Ganca 6ondială, -omunitateaEuropeană, Ganca Europeană, Ganca Europeană pentru @econstruc#ie %i ezvoltare (EG@)'3trategia forestieră se *azează pe -onferin#a de la Kelsinki privind protec#ia pădurilor din Europa, iarcantitatea de lemn tăiat a fost limitată la B milioane cu*i metrici'

;n concordan#ă cu o*iectivele incluse în strategie, au fost identificate 0 zone majore %ianumite strategii au fost puse în ac#iune pentru prevenirea %i reducerea poluării' ;n afară de investi#iilelocale sau ale celor alocate din *ugetul statului pentru aceste zone, au fost oferite resurse financiaresuplimentare din partea 6inisterului 6ediului ;nconjurător, reprezentând apro8imativ >""" milioane leipentru accelerarea rezolvării unor pro*leme serioase de poluare' +otodată, @omânia este singura #ară din Europa -entrală %i de Est care a fost invitată laconsiliul mini%trilor mediului înconjurător din unele state europene' ;n cola*orare cu statele din regiune%i cu ajutorul unor comunită#i interna#ionale, @omânia se va implica în derularea unor programeimportante de protec#ie a mediului înconjurător la nivel na#ional %i regional în ceea ce prive%teconservarea calită#ii apei 6ării Jegre, program finan#at de Ganca 6ondială prin &ondul Flo*al al6ediului ;nconjurător' +ot atât de important este programul DKA@E privind promovarea sistemelorintegrate de mediu desfă%urate în @omânia' Dlajele din @omânia vor fi incluse în programul „3teagul Al*astru $ Glue &lag”, destinatprotec#iei mediului din astfel de zone, în acest sens Fuvernul apro*ând constituirea unui comitetna#ional a cărui activitate va fi coordonată de 6inisterul +urismului %i de 6inisterul Apelor %i Drotec#iei6ediului' „Glue &lag” este un program al &unda#iei de Educa#ie pentru 6ediu (&EE) din 6area Gritanie%i reprezintă sim*olul plajelor protejate'

CURSUL (

CIRCULAIA TURISTICJ(.1. $or"e 'e t!ris"

(.1.1. Tipoloia %oia0elor (.1.#. Caracteri-area !nor for"e "o'erne 'e t!ris"

(.#. M*s!rarea circ!la)iei t!ristice(.#.1. Meto'e 'e nreistrare a circ!la)iei t!ristice(.#.#. In'icatori 'e c!antificare a circ!la)iei t!ristice

(.1. $or"e 'e t!ris"Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă

asocierea/combinarea serviciilor &transport, cazare, alimentaţie, arement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.

Criterii 'e clasificare a for"elor 'e t!ris" D!p* loc!l 'e pro%enien)* sa! oriinea t!riştilor .

7 turism intern, practicat de popula#ia unei #ări în interiorul grani#elor na#ionale47 turism internaţional , rezultat al deplasării persoanelor în afara grani#elor #ării lor de



re%edin#ă' Acesta, la rândul său, în func#ie de orientarea flu8urilor turistice poate fi.7 e"i)*tor 4o!toin52 de trimitere sau pasiv, referindu7se la plecările turi%tilor străini

peste grani#ă47 receptor 4inco"in52 de primire sau activ, referindu7se la sosirile de turi%ti din alte

#ări

D!p* "o'alitatea 'e co"erciali-are a %oia0elor (de angajare a presta#iei turistice).7 t!ris" orani-at, care presupune angajarea anticipată a presta#iei, respectiv a tuturorsau a principalelor servicii legate de călătorie (deplasare)' Angajarea se realizează prinintermediul contractelor (voc=er7ul, *iletul de odi=nă %i tratament $ G5+, rezervarea unuiloc de cazare) sau a altor tipuri de în#elegeri'7 t!ris" pe cont propri!, care nu presupune angajarea preala*ilă a unor serviciituristice' izitatorul =otără%te singur asupra destina#iei, duratei deplasării, perioadei derealizare, mijlocului de transport, modalită#ilor de agrement, etc'7 t!ris" se"iorani-at 4"it52 care îm*ină trăsăturile primelor două forme de turism ( oparte a serviilor $ cazare, demipensiune $ este angajată în preala*il, iar cealaltă esteo*#inută direct, pe măsura derulării călătoriei)'&iecare din formele de mai sus prezentă atât avantaje cât %i limite'&ormele turismului organizat %i semiorganizat se particularizează %i în func#ie de mijloculde transport utilizat, dând na%tere unor aranjamente precum. voiajul forfetar (aranjamentul?J-I3?E +5I@3 $ ?+), călătorii -KA@+E@, formule com*inate de tipul &Q and@?E sau @A? @5I+E etc'

D!p* ra'!l 'e "oBilitate al t!rist!l!i<7 T!ris" itinerat sa! 'e circ!la)ie. grad de mo*ilitate ridicat, cu vizitarea mai multor locuri,

cu %ederi scurte (7: zile) în acela%i perimetru47 T!ris" 'e se0!r , cu un grad de mo*ilitate redus, ce presupune petrecerea vacan#ei în

aceea%i localitate (sta#iune), indifernet de durata acesteia' D!p* perio'icitatea sa! frec%en)a 'e "anifestare a cererii<

7 t!ris" contin!! 4per"anent52 organizat pe întreaga durată a nului calendaristic (cura*alneară, turismul cultural, de afaceri)47 t!ris" se-onier , legat de e8isten#a anumitor condi#ii naturale sau evenimente'

D!p* tip!l "i0loc!l!i 'e transport folosit<6 'r!"e)ie 4'eplas*ri pe'estre56 t!ris" r!tier 6 t!ris" fero%ier 6 t!ris" na%al6 t!ris" aerian

D!p* "oti%a)ia c*l*toriei<7 t!ris" 'e are"ent $ oferă prilejul de a cunoa%te locuri noi, istoria %i o*iceiurile lor47 t!ris" 'e o'i7n* şi recreere $ caracter mai pu#in dinamic, cu un sejur ceva mai lung,legat de o anumită localitate cu particularită#i specifice47 t!ris" 'e trata"ent şi c!r* Balnear* $ este legat de anumite sta#iuni cunoscutepentru proprietă#ile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, nămoluri47 t!ris" sporti% $ acoperă toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile deiarnă până la alpinism, vânătoare, pescuit47 t!ris" ştiin)ific $ caracter ocazional, presupune participarea la conferin#e, vizitarea



unor o*iective industriale, zone agricole, pe%teri, rezerva#ii naturale, monumente alenaturii47 t!ris" 'e c!"p*r*t!ri $ deplasări ocazionale în alte localită#i pentru ac=izi#ionareaunor produse pe care nu le oferă pia#a locală

D!p* caracteristicile socio6econo"ice ale cererii<7 t!ris" partic!lar 4pri%at5 $ cei care călătoresc pe cont propriu, specific în general

segmentelor de popula#ie cu venituri mari7 t!ris" social $ este o formă a turismului de masă, ce se adresează categoriilor depopula#ie cu venituri reduse7 t!ris" pentr! tineret $ se adresează tineretului, apelează la ta*ere, cantonamente,vacan#e la pre#uri avantajoase

Caracteri-area !nor for"e "o'erne 'e t!ris"$or"ele "o'erne 'e t!ris" sunt. turismul rural, agroturismul, turismul de afaceri, turismul

ur*an, turismul cultural, turismul de croazieră, turismul în parcuri %i rezerva#ii, turismuldura*il'

'urismul rural se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timpdeterminate în mediu rural, mijlocul de ăzduire putând fi atât ospodăria ţărănească %

pensiune, fermă aroturistică % cât şi ec"ipamente turistice de factură mai enerală'"anuri, "oteluri rustice, popasuri.

"groturismul presupune şederea în ospodăria ţărănească % pensiune, fermă %consumarea de produse aricole din ospodăria respectivă şi participarea, într-o măsurămai mare sau mai mică, la activităţile aricole respective.

acă în /2B, turismul rural reprezenta, potrivit 56+, >C din totalul cererilor de vacan#ă, înprezent, el de#ine circa BC, cu ponderi ridicate în #ările cu tradi#ie în domeniu. &ran#a,Fermania, Elve#ia, Austria, Gelgia, Dolonia'

;n @omânia, turismul rural a fost relansat, după /2/, %i încurajat prin reglementări interne %iasisten#ă interna#ională'

'urismul de afaceri este acea formă de turism practicată de anajaţi sau de alte cateoriide persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara ţării de reşedinţă, incluzând'

participarea la întâlniri de afaceri, târuri şi e!poziţii, conferinţe şi reuniuni. +urismul deafaceri de#ine în prezent circa :"C din totalul călătoriilor interna#ionale %i aproape R dintotalul încasărilor turistice, având cote diferite de la o #ară la alta, în func#ie de dotareaturistică %i nivelul de dezvoltare economică'

Din p!nct!l 'e %e'ere al con)in!t!l!i, formele turismului de afaceri se împart în. T!ris" eneral 'e afaceri $ se referă la activitatea persoanelor ce lucrează, pentruo scurtă perioadă de timp, în afara locului de muncă o*i%nuit (e8' reprezentan#i de vânzări,ziari%ti)4 T!ris"!l 'e re!ni!ni $ este determinat de participarea la un eveniment de tipul

întâlnirilor, conferin#elor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor %i este considerat una dintre

cele mai o*i%nuite forme ale călătoriilor de afaceri4 T:r!rile şi epo-i)iile se definesc prin prezentări de produse %i servicii, destinateunui pu*lic invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul' -a formă deturism, ele stimulează călătoria a două categorii de persoane. e8pozan#ii %i vizitatorii

C*l*toriile sti"!lent îm*racă forma unor vacan#e scurte, dar de un nivel de confortfoarte ridicat, oferite anumitor categorii de angaja#i %i, frecvent, familiilor acestora, cu accent



de distrac#ie, rela8are, ca recompensă pentru performan#ele deose*ite o*#inute în activitateaprofesională''urismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale %i spirituale, a

monumentelor de artă %i ar=itectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă'+urismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfă%urare %i modul de

organizare, se integrează celui ur*an %i se interferează $ în acest perimetru $ cu cel de

loisir %i cel de afaceri'Drodusul turistic cultural se constituie prin sinteza a două grupe distincte de elemente. celeculturale $ dorin#ă, o*iect, g=id %i cele turistice $ mijloace de transport, de primire, degăzduire %i de alimenta#ie'

(.#. M*s!rarea circ!la)iei t!risticeMeto'e 'e nreistrare a circ!la)iei t!ristice

Instr!"entele 'e Ba-* pentr! cercetarea t!ris"!l!i sunt o*serva#iile directe,complete asupra fenomenului $ de tipul recesămintelor, inventarelor $ %i o*serva#iile par#iale

$ de natura sondajelor $ realizate pe e%antioane având comportament identic cu cel alansam*lului'

Ele se aplică în loc!rile c7eie ale acti%it*)ii t!rsitice2 respectiv la punctele defrontieră, în mijloacele de găzduire a turi%tilor, cu prilejul realizării tranzac#iilor financiare' -u ajutorul acestor instrumente se oB)in infor"a)ii cantitati%e şi calitati%e ceper"it alc*t!irea !nor statistice ale t!ris"!l!i intern şi?sa! interna)ional, statistici care,la rândul lor, sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor %i politicilor macroeconomice îndomeniu' intre ace%tia, cel mai frecvent întâlnite, structurate după locul sau unitatea deo*servare, sunt. %tatisticile sosirilor(plecărilor la frontieră) %tatisticile mijlocelor de gă&duire) %tatisticile mijloacelor de transport * proprii turismului sau în general) %tatisticile asupra altor ec#ipamente şi activităţi+ parcuri naţionale şi parcuri dedistracţie, ec#ipamente(instalaţii sportive şi culturale, mu&ee

"nc#ete(sondaje asupra gospodăriilor şi persoanelor) %tatistici tip recesământ economic) "lte statistici+ balanţa de plăţi, ocuparea forţei de muncă, bilanţurile financiar- contabile ale societăţilor comerciale

In'icatori 'e c!antificare a circ!la)ei t!risticeIn'icatorii t!ris"!l!i se prezintă într7o paletă foarte largă, ei pot fi direc#i, rezulta#i

nemijlocit din sursele de înregistrare sau indirec#i, prelucra#i, simpli sau agrega#i,cantitativi sau valorici, glo*ali sau par#iali, principali sau deriva#i, ai volumului activită#ii sauai efectelor'

3istemul de indicatori ai circula#iei turistice cuprinde. ndicatori ai cererii reale şi potenţiale. numărul de turi%ti, numărul de zile7turist,durata medie a sejurului4 ndicatori ai ofertei turistice. indicatorul structurii capacită#ii =oteliere pe clasecalitative, număr de locuri de cazare4 ndicatori ai relaţiei cerere-ofertă care se referă la gradul de ocupare4 ndicatori ai re&ultatelor economice şi sociale directe şi indirecte'



N!"*r!l t!riştilor 4Nt5 $ este un indicator fizic, cantitativ %i poate lua forma. osiri/plecări de turişti , pentru turismul interna#ional %i se o*#ine din statisticile

înregistrărilor la frontieră4 0ersoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât %i pentru turismul interna#ional,dedus din statisticile mijloacelor de cazare (găzduire)4 0articipanţi la acţiuni turistice $ turi%ti %i e8cursioni%ti 7, specific turismului intern, rezultat

din centralizarea activită#ii agen#iilor de voiaj' N!"*r!l nnopt*rilor sa! -ile6t!rist 4N-t5 $ se calculează ca sumă aproduselor între numărul turi%tilor %i durata activită#ii turistice e8primată în zile' 3e poateo*#ine prin prelucrarea<cumularea informa#iilor din statisticile unită#ilor =oteliere' D!rata "e'ie a se0!r!l!i 4 5 reprezntă numărul mediu de zile de %edere(rămânere) a turi%tilor într7o anumită zonă (#ară, sta#iune, etc')4 este rezultatul raportuluidintre numărul înnoptărilor %i cel al turi%tilor.

Densitatea circ!la)iei t!ristice 4Dt5 se calculează atât în rela#ie cu popula#iarezidentă a zonelor vizitate, cât %i cu suprafa#a acestora.

CURSUL 8

PIAA TURISTICJ8.1. Con)in!t!l şi caracteristicile pie)ei t!ristice8.#. Cererea şi cons!"!l t!ristic8.&. Oferta şi pro'!c)ia t!ristic*8.(. Pre)!rile pro'!selor t!ristice8.8. Ten'in)e act!ale pe pia)a t!ristic*

8.1. Con)in!t!l şi caracteristicile pie)ei t!risticePia)a t!ristic* loc!l 'e confr!ntare a ofertei 'e pro'!se şi ser%icii t!ristice c! cererea 'e cons!"t!ristic2 a reali-*rii acestora prin inter"e'i!l actelor 'e %:n-are6c!"p*rare co"ponent* i"portant* şi 'istinct* a pie)ei "*rf!rilor şi ser%iciilor Caracteristicile pie)ei t!ristice Co"pleitatea 4alc*t!it* 'in ele"ente taniBile şi intaniBile5 Caracter!l fra"entat 4"!ltit!'inea for"elor 'e t!ris" şi i"plicit a se"entelor5 Opacitatea 4Koferta in%i-iBil*5 $iecare ofertant?pro'!c*tor repre-int* !n "ic "onopol 'eter"in:n' apari)iastr!ct!rilor specifice conc!ren)ei i"perfecte Elasticitate şi 'ina"is"2 7ipersensiBilitate la %aria)iile "acro"e'i!l!i MoBilitatea cererii Concentrare n ti"p şi spa)i! 4se-onalitate5 arietatea for"elor 'e "anifestare

$actori 'e infl!en)* ai pie)ei t!ristice 4e%ol!)ie2 %ol!" 2 str!ct!r*5$ACTORI CE IN$LUENEAFJ @N PRINCIPAL O$ERTA

Poten)ial!l t!ristic 4%ol!"!l2 str!ct!ra şi calitatea res!rselor t!ristice5 al !nei -one2teritori! %a 'eter"ina capacitatea pie)ei t!ristice ra'!l 'e a"ena0are t!ristic* a !n!i an!"it spa)i! eorafic Ni%el!l 'e %alorificare a infrastr!ct!rii 4enerale şi t!ristice5

$ACTORI CE IN$LUENEAFJ @N PRINCIPAL CEREREA



Ni%el!l %enit!rilor pop!la)iei Ni%el!l pre)!rilor şi tarifelor practicate Calitatea ofertei Ni%el!l infla)iei Mo'a şi preferin)ele P!Blicitatea

$actori 'e"orafici2 psi7oloici2 etc$ACTORI SPECI$ICI D!rata şi etalarea conce'iilor 4%acan)elor5 Ti"p!l liBer 'isponiBil Politica social*

8.#. Cererea şi cons!"!l t!ristic Cererea t!ristic* repre-int* totalitatea persoanelor care se 'eplasea-* perio'ic şite"porar n afara reşe'in)ei oBişn!ite pentr! alte "oti%e 'ec:t o acti%itate re"!nerat* Cons!"!l t!ristic2 ca epresie a cererii efecti%e2 a cererii care s6a nt:lnit c! oferta2repre-int* ansa"Bl!l c7elt!ielilor f*c!te 'e s!Biec)i cererii pentr! c!"p*rarea 'e B!n!ri şiser%icii c! "oti%a)ie t!ristic*. Cons!"!l t!ristic are o sfer* 'e c!prin'ere "ai "are 'ec:t cererea2 'eoarece şi nt!ris" se poate %orBi 'e a!tocons!" Din p!nct 'e %e'ere al con)in!t!l!i2 cererea se for"ea-* la loc!l 'e reşe'in)* alt!rist!l!i2 fiin' 'eter"inat* 'e caracteristicile econo"ico6sociale ale -onelor respecti%e2 şi"irea-* spre loc!l ofertei2 n ti"p ce cons!"!l se "anifest* n Ba-in!l ofertei şi 'epin'e at:t'e partic!larit*)ile ofertei2 c:t şi ale cererii Raport!rile cons!"!l!i t!ristic c! cererea2 oferta şi pro'!c)ia<

articularităţile cererii turistice ra' ri'icat 'e "oBilitate ra' ri'icat 'e spontaneitate Concentrare n ti"p

Ten'in)* 'e concentrare n spa)i! la ni%el!l 'estina)ilor t!ristice Se "anifest* la loc!l 'e reşe'in)* al t!rist!l!i Se "anifest* ntr6!n n!"*r infinit 'e %ariante n!an)ate 'e la !n client la alt!l Este prioritar interreional* Este foarte elastic* Cons!"atorii s!nt "p*r)i)i n 'o!* cateorii< Cons!"atori pentr! care pro'!sele s!nt consi'erate esen)iale Cons!"atori pentr! care pro'!sele s!nt consi'erate fac!ltati%e 4elasticitate relati%sc*-!t*5 Cererea t!ristic* n! se i'entific* c! cons!"!l t!ristic

@n f!nc)ie 'e "oti%a)ii2 aflate n str:ns* le*t!r* c! oc!pa)ia şi e'!ca)ia2 c! %:rsta şipersonalitatea in'i%i'!al*2 se i'entific*< T!rişti psi7ocentrici T!rişti c%asipsi7ocentrici T!rişti "i'6centrici T!risşti alocentrici T!rişti c%asialocentrici Oscila)iile se-oniere ale acti%it*)ii t!ristice s!nt 'eter"inate 'e con'i)iile 'e reali-are aec7iliBr!l!i ofert*6cerere şi se concreti-ea-* printr6o "are concentrare a fl!!rilor 'e t!rişti nan!"ite perioa'e ale an!l!i calen'aristic2 n celelalte re"arc:n'!6se o re'!cere i"portant*sa! c7iar o stopare a sosirilor 'e t!rişti. aria)iile se-oniere s!nt pro%ocate 'e<



Ca!-e nat!rale 4s!ccesi!nea anoti"p!rilor2 con'i)iile 'e cli"*2 %arietatea şiatracti%itatea %alorilor c!lt!rale2 perio'icitatea "anifest*rilor – t:r!ri2 festi%al!ri etc.5 Ca!-e econo"ico6orani-atorice 4str!ct!ra an!l!i şcolar şi !ni%ersitar2 rei"!lconce'iilor2 creşterea '!ratei ti"p!l!i liBer şi re'istriB!irea acest!ia2 oBicei!ri2 etc.5

I"plica)iile se-onalit*)ii as!pra acti%it*)ii t!ristice< Utili-area inco"plet* a Ba-ei "ateriale Utili-area inco"plet* a for)ei 'e "!nc* Efecte as!pra cost!rilor şi a calit*)ii Efecte as!pra rentaBilit*)ii Sc*'erea ni%el!l!i 'e satisfac)ie al cons!"atorilor S!prasolicitarea Ba-ei "aterialeAnali-a c!rBelor 'e %aria)ie se-onier* il!strea-* eisten)a a trei etape 4"o"ente5 n e%ol!)ia

cererii şi2 respecti%2 a circ!la)iei t!ristice2 'e6a l!n!l !n!i an calen'aristic< Se-on!l 4c! !n %:rf sa! c7iar 'o!* n ca-!l acti%it*)ii Bise-oniere52 caracteri-at prinintensitatea "ai"* a cererii @ncep!t!l şi sf:rşit!l se-on!l!i 4sa! perioa'ele 'e pre6 şi postse-on52 n care cerereaeste "ai p!)in intens*2 c! ten'in)* 'e creştere sa! 'escreştere2 '!p* ca- Etrase-on!l2 partic!lari-at prin re'!cerea s!Bstan)ial* sa! c7iar ncetarea solicit*rilor

pentr! ser%iciile t!ristice 8.&. Oferta şi pro'!c)ia t!ristic* Oferta t!ristic* r!pea-* ansa"Bl!l ele"entelor care conc!r* la oB)inerea pro'!s!l!it!ristic2 respecti%< Poten)ial!l nat!ral şi antropic Ec7ipa"ent!l 'e pro'!c)ie a ser%iciilor t!ristice Di%ersitatea B!n!rilor "ateriale 'estinate cons!"!l!i t!ristic $or)a 'e "!nc* speciali-at* n acti%it*)ile specifice t!ris"!l!i Infrastr!ct!ra t!ristic* şi con'i)iile 'e co"erciali-are @n sens lar2 oferta t!ristic* se i'entific* c! patri"oni!l t!ristic. @n sens restr:ns2 se poate %orBi 'espre oferta t!ristic* a !n!i 7otel2 a !nei aen)ii 'et!ris" sa! a altei ntreprin'eri t!ristice. Partic!larit*)ile ofertei t!ristice s!nt< Co"pleitatea şi eteroenitatea Creşterea 'i%ersificat* Rii'itatea A'aptarea par)ial* sa! i"perfect* la cerere

Co"pleitatea şi eteroenitatea s!nt epresia fapt!l!i c* oferta şi pro'!c)ia t!ristic*s!nt alc*t!ite 'intr6!n a"ala" 'e ele"ente acestea se 'iferen)ia-*< Din p!nct 'e %e'ere al con)in!t!l!i< Atracti%e 4res!rsele t!ristice5 $!nc)ionale 4ec7ipa"entele şi ser%iciile5 Din p!nct 'e %e'ere al co"porta"ent!l!i< Rii'e 4atrac)iile şi ec7ipa"entele5 ariaBile 4ser%iciile5 Din p!nct 'e %e'ere al sector!l!i econo"iei 'in care pro%in< Nat!rale In'!striale Aricole Transport!ri Creşterea 'i%ersificat*2 alt* caracteristic* a ofertei2 este consecin)a eteroenit*)iico"ponentelor 'ar2 "ai ales2 a rii'it*)ii !nora 'in ele.



Rii'itatea se "anifest* s!B 'i%erse for"e2 şi an!"e< Prin i"oBilitate2 pro'!sele t!ristice nep!t:n' fi epe'iate n %e'erea nt:lnirii c!cererea şi reali-*rii cons!"!l!i2 este necesar* şi 'eplasarea t!riştilor2 iar aceasta p!ne oserie 'e proBle"e s!pli"entare2 "ai ales n ca-!l t!ris"!l!i interna)ional.

Prin i"posiBilitatea stoc*rii pro'!selor n scop!l satisfacerii !nor ne%oi %iitoaresa! acoperirii !nor oscila)ii Br!şte ale cererii Prin capacitatea li"itat* – n ti"p şi spa)i! – a atrac)iilor2 ec7ipa"entelor şi c7iarfor)ei 'e "!nc*. Caracter!l rii'2 inelastic al ofertei li"itea-* posiBilit*)ile alinierii acesteia la %aria)iilecererii2 'eter"in:n' o alt* caracteristic*2 şi an!"e ina'aptaBilitatea relati%* sa! a'aptaBilitateapar)ial* şi i"perfect* la cerere. Rii'itatea şi con'i)iile 'e eploatare a capacit*)ilor eistente2 n special 'e ca-are2antrenea-* 'e-ec7iliBre ntre ofert* şi cerere. Pot ap*rea astfel2 sit!a)iile 'e ofert* s!B!tili-at*şi 'e ins!ficien)* a ofertei.

8.(. Pre)!rile pro'!selor t!ristice Pre)!l repre-int* %aloarea 'e pia)* a !n!i pro'!s sa! ser%ici!2 ntr6o epri"are"onetar*2 iar ni%el!l l!i reflect* o serie 'e constr:neri ale pie)ei. @n ca-!l pro'!selor t!ristice2 for"area pre)!rilor este re-!ltat!l ac)i!nii !nei "!ltit!'ini'e factori 'e nat!r* econo"ic*2 politic*2 "oti%a)ional*2 eorafic* etc.2'ar şi al respect*riin!"eroaselor cerin)e 'ec!r:n' 'in specificitatea ofertei şi cererii2 'in co"pleitatea şieteroenitatea acestora. /in punct de vedere economic 4al pro'!c*tor!l!i2 al co"erciant!l!i52 pre)!l treB!ie s*reflecte2 c! fi'elitate2 c7elt!ielile 'e pro'!c)ie2 'e co"erciali-are2 s* acopere taele2 i"po-iteleşi alte oBlia)ii financiare ale aen)ilor econo"ici şi s* asi!re acestora !n profit. /in punct de vedere al cumpărătorului 2 pre)!l este apreciat n f!nc)ie 'e !tilitateapro'!s!l!i2 'e i"portan)a ne%oii pe care o satisface2 'e %enit!rile 'isponiBile2 'e pre)!rileconc!ren)ei2 'e re-!ltat!l co"para)iei c! alte B!n!ri şi ser%icii

Cele "ai i"portante tr*s*t!ri ale pre)!rilor pro'!selor t!ristice s!nt< Pre)!rile se 'iferen)ia-* n ti"p 4se-onalitate5 şi spa)i! 4loca)ie5 n f!nc)ie 'e pro'!c*tor 4confort2 eperien)*2 notorietate5 şi cons!"ator 4re'!ceri n f!nc)ie 'e cateoria socio6profesional*5 Caracter infla)ionist 4infla)ia prin cost!ri2 infla)ia prin cerere2 infla)ia i"portat*5 $or"area relati% in'epen'ent* 'e raport!l cerere6ofert* 4asocia)ii profesionale2 lan)!ri%ol!ntare5 Infl!en)* re!latoare li"itat* as!pra pie)ei 4cererii şi cons!"!l!i 2 n principal5

@n pri%in)a "o'alit*)ilor concrete 'e 'eter"inare a pre)!rilor2 treB!ie s* se )in* sea"a 'ecost!rile "ateriale2 salariale2 'e f!nc)ionare2 'e esti!ne2 TA2 "ar0a 'e profit apro'!c*tor!l!i şi ?sa! co"erciant!l!i. @n f!nc)ie 'e specific!l ser%ici!l!i t!ristic 4transport27otel*rie2 ali"enta)ie5 se pot face a'apt*ri.

@n ca-!l prora"elor t!ristice 4aran0a"ente IT52 n staBilirea pre)!l!i s!nt l!ate n calc!l2 s!Bfor"a c7elt!ielilor 'irecte2 pre)!rile presta)iilor in'i%i'!ale stan'ar' 4transport2 ca-are2ali"enta)ie2 are"ent sa! trata"ent52 c7elt!ielile a'"inistrati%e şi 'e orani-are a acti%it*)ii2co"ision!l aen)iei sa! to!roperator6!l!i şi TA. Se "ai incl!'2 '!p* ca-2 rat!it*)i2c7elt!ieli c! asi!rarea t!rist!l!i2 c7elt!ielil 'e pro"o%are2 etc.

8.8. Ten'in)e act!ale pe pia)a t!ristic* Pia)a t!ristic* se afl* ntr6o transfor"are contin!*2 nreistrea-* creşteri n rit"!ris!perioare celor ale 'ina"icii econo"iei "on'iale. Pentr! ncep!t!l "ileni!l!i trei s!nt prono-ate re'!ceri ale rit"!rilor 'e-%olt*riit!ristice2 la &6(9 an!al2 ceea ce "arc7ea-* "at!ri-area t!ris"!l!i şi atinerea pe !nele paliere



a pra!l!i 'e sat!ra)ie 4sit!at la circa =/9 'in total!l ti"p!l!i liBer şi la 189 'in %enit!ri2alocate t!ris"!l!i5. Pe pia)a t!ristic* se "en)ine o accent!at* ten'in)* 'e concentrare< circa =/6>/9'ntotal!l acti%it*)ii t!ristice se 'esf*şoar* n şi ntre )*rile s!per'e-%oltate ale l!"ii. Cons!"!l t!ristic este infl!en)at 'e feno"en!l 'e "B*tr:nire a pop!la)iei2 creşterea'!ratei ti"p!l!i liBer2 factori socio6c!lt!rali şi e"o)ionali. Re-!lt* ten'in)e 'e fra"entare a%acan)elor şi efect!area "ai "!ltor c*l*torii 'e sc!rt* '!rat*2 'e l*rire a perioa'elor 'e

'esf*ş!rare a 'eplas*rilor şi2 i"plicit2 aten!area se-onalit*)ii2 n 'i%ersificarea 'estina)iilor etc.

@n pri%in)a 'e-%olt*rii !nei palete 'e pro'!se t!ristice noi se 'etaşea-* c:te%a orient*ri< Creşte interes!l pentr! %acan)ele te"atice Se B!c!r* 'e o aten)ie 'eoseBit* ca-area 'ispersat* Creşterea pon'erii %acan)elor la "are 'istan)* Creşte fl!!l c*l*toriilor pentr! c!"p*r*t!ri sa! pentr! alte "oti%e K"ai p!)int!ristice @n co"erciali-area %acan)elor2 al*t!ri 'e inter"e'iarii consacra)i se i"plic* tot "ai "!ltco"paniile aeriene2 lan)!rile 7oteliere2 c! efecte as!pra canal!l!i 'e 'istriB!)ie2 pre)!l!i2con'i)iilor 'e co"erciali-are. Creşte pon'erea ofertei 'e %acan)e ieftine

Pro"o%area for"elor ecoloice 'e petrecere a %acan)ei2 paralel c! sporirearesponsasBilit*)ilor stat!l!i2 oranis"elor 'e t!ris"2 t!riştilor nşişi n 'e-%oltarea t!ris"!l!i'!raBil2 c! prote0area res!rselor.

CURSUL 3.

POTENIALUL TURISTIC3.1. Con)in!t!l şi str!ct!ra poten)ial!l!i t!ristic3.#. Principalele atrac)ii t!ristice ale Ro":niei

3.#.1. Poten)ial!l t!ristic nat!ral

3.#.#. Poten)ial!l t!ristic antropic3.&. alorificarea poten)ial!l!i t!ristic al Ro":niei3.1. Con)in!t!l şi str!ct!ra poten)ial!l!i t!ristic

Poten)ial!l t!ristic al !n!i teritori! poate fi 'efinit2 la "o'!l eneral2 prin ansa"Bl!lele"entelor ce se constit!ie ca atrac)ii t!ristice şi care se pretea-* !nei a"ena0*ri pentr!%i-itare şi pri"irea c*l*torilor. Atrac)iile t!ristice a! o sfer* 'e c!prin'ere "ai restr:ns*2 li"it:n'!6se la ele"entelecare atra aten)ia2 pro'!c i"presie2 incit* la c*l*torie. Se aprecia-* c* no)i!nea 'e atrac)ie'efineşte c! prec*'ere lat!ra afecti%* a 'iferitelor co"ponente ale poten)ial!l!i. Res!rsele t!ristice acoper* o prole"atic* "ai lar*. Pe 'e o parte2 no)i!nea este!tili-at* pentr! a 'ese"na "oti%!l 'e %i-itare şi2 n acest ca-2 se refer* at:t la atrac)ia propri!6-is*2 c:t şi la "o'!l 'e eploatare2 la i"plica)iile 'e or'in econo"ic as!pra t!ris"!l!i iar2 pe 'ealt* parte2 este folosit* pentr! a 'efini "i0loacele2 s!rsele necesare 'esf*ş!r*rii acti%it*)iit!ristice2 respecti% res!rse nat!rale2 "ateriale2 !"ane şi financiare.

$on'!l t!ristic repre-int* totalitatea res!rselor nat!rale şi c!lt!rale c! 'estina)ie t!ristic*.Clasificarea atrac)iilor t!ristice 4poten)ial!l!i5 D!p* con)in!t!l lor<

Atrac)ii nat!rale – repre-int* ansa"Bl!l con'i)iilor pe care le ofer* ca'r!l nat!ral 4relief2 cli"*2 7i'rorafie2%eeta)ie2 fa!n*2 "on!"ente ale nat!rii2 re-er%a)ii2 etc.5

Atrac)ii antropice – crea)iile o"!l!i 'e6a l!n!l ti"p!l!i2 concreti-ate n ele"nte 'e c!lt!r*2 istorie2 art* şici%ili-a)ie2 te7nico6econo"ice2 socio6'e"orafice etc.

D!p* ra'!l 'e polari-are<



Res!rse concentrate Res!rse 'ispersate

@ntr6o aBor'are "ai co"ple*2 'ar p*str:n' n esen)* acelaşi criteri! al r*sp:n'irii n teritori!< Atrac)ii no'ale 4se concentrea-* pe o arie teritorial* "ai restr:ns* şi s!nt pretaBile n principal2 pentr!

t!ris"!l 'e se0!r5 Atrac)ii liniare 4'e6a l!n!l !n!i circ!it sa! 'e6a l!n!l coastelor2 'estinate t!ris"!l!i itinerat5

'5 D!p* %aloare 4oriinalitate şi !nicitate5< Res!rse !nice 4rare şi oriinale5 la scara ntreii planete

Res!rse 'e crea)ie – oriinale 'ar nreistr:n'!6se n "ai "!lte -one – oraşe2 cet*)i2 parc!ri na)ionale Res!rse atracti%e – co"!ne celor "ai "!lte -one t!ristice ale l!"ii 4pla0e ntinse2 peisa0e 'eoseBite2 "*riliniştite2 "anifest*ri c!lt!rale5

Str!ct!ra poten)ial!l!i t!ristic Poten)ial!l antropic<

Socio6'e"orafic< aşe-*ri !"ane< 6 localit*)i !rBane 6 sate 4t!ristice5

Te7nico6econo"ic< 6 constr!c)ii conte"porane 6 !nit*)i econo"ice

Instit!)ii şi e%eni"ente c!lt!ral6artistice< 6 "!-ee şi case "e"oriale 6 instit!)ii c!lt!ral6artistice 6 e%eni"ente

Atrac)ii c!lt!ral6artistice<6 %estiii istorice şi "on!"ente 'e art*< 6 %estiii ar7eoloice2 cet*)i2 castele

6 "on!"ente istorice şi 'e art*6 etnorafie şi folclor< 6 ar7itect!r* pop!lar*

6 crea)ie şi te7nic* pop!lar*2 "eşteş!!ri 6 oBicei!ri2 tra'i)ii2 "anifest*ri folclorice

Poten)ial!l nat!ral< Relief Cli"* ,i'roloie $lor* $a!n* Mon!"ente nat!rale

3.#. Principalele atrac)ii t!ristice ale Ro":niei3.#.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL

RELIE$UL 6 epri"at printr6o palet* eneroas* 'e for"e< "!n)i2 'eal!ri şi po'iş!ri2 c:"pii2c7ei şi 'efilee2 f:şie 'e litoral2 'elt* etc. – ofer* con'i)ii pentr! o co"ple* eploataret!ristic*.

M!n)ii Carpa)i acoper* o trei"e 'in s!prafa)a )*rii şi se i"p!n ca -on* t!ristic* i"portant* prin<6 'i%ersitate peisaistic*2 asociat* str!ct!rilor eoloice şi tip!rilor 'e relief prec!" şialternan)ei !nit*)ilor "ontane c! cele s!B"ontane şi 'epresionare6 accesiBilitate2 'atorit* po-i)iei centrale2 confi!ra)iei2 fapt!l!i c* s!nt str*B*t!)i 'en!"eroase %*i şi c!rs!ri 'e r:!ri2 altit!'inii "ai re'!se6 poten)ial!l speoloic Boat< peste 1/./// 'e peşteri6 co"pleitate – %arietatea for"elor 'e relief2 asociat* c! pre-en)a !nei Boate re)ele7i'rorafice2 fon' cineetic2 'o"eni! sc7iaBil2 aşe-*ri !"ane2 oferin' posiBilitateapractic*rii celor "ai 'i%erse for"e 'e t!ris"< 'r!"e)ie2 alpinis"2 sc7i2 o'i7n*2 %:n*toare şipesc!it2 cercetare ştiin)ific*.

Fona 'eal!rilor s!Bcarpatice şi po'iş!rilor2 'eşi "ai "o'est* 'in p!nct!l 'e %e'ere alpoten)ial!l!i2 se i"p!ne aten)iei n special prin Bo*)ia şi %arietate res!rselor Balneare 4c!peste #// 'e localit*)i ce 'isp!n 'e factori nat!rali 'e c!r*2 c! res!rse ce pot fi !tili-ate ntratarea a 1( tip!ri 'e afec)i!ni5. @ntre ele"entele poten)ial!l!i Balnear se re"arc*<

6 apele "inerale şi ter"ale6 lac!ri terape!tice6 n*"ol!ri terape!tice6 e"ana)ii nat!rale 'e a-e terape!tice 'e tip!l "ofetelor şi solfatarelor specifice "!n)ilor%!lcanici6 salinele



6 aeroioni-area Fona 'e c:"pie se nscrie n circ!it!l t!ristic c! p!)ine atrac)ii nat!rale2 repre-entate'e %eeta)ie 4areale forestiere şi flor* specific*52 fon' cineetic şi piscicol2 re)ea 7i'rorafic*4r:!ri şi lac!ri5 şi res!rse Balneare 4lac!ri s*rate2 n*"ol!ri2 ape "inerale2 Biocli"at5

Litoral!l pre-int* o "are %arietate 'e atrac)ii2 oferin' con'i)ii pentr! o a"* lar* 'efor"e 'e t!ris"< c!r* 7elio"arin*2 sport!ri na!tice2 o'i7n* şi recreere2 trata"ent Balneo6"e'ical2 cercetare ştiin)ific*. Dintre ele"entele sale 'efinitorii se i"p!n2 prin %aloarea lor2 pla0a2apa 'e "are2 Biocli"at!l "arin2 res!rsele Balneare2 %eeta)ia. Delta D!n*rii repre-int* prin s!prafa)* 4(.&=8 "p "pre!n* c! siste"!l la!nar Ra-i"6Sinoe52 alc*t!ire 4o re)ea 'ens* 'e canale2 :rle2 B*l)i şi lac!ri altern:n' c! !scat!l –rin'!rile52 %arietate şi oriinalitate peisaistic* şi fa!nistic*2 !na 'intre cele "ai %aloroase şico"plee -one t!ristice 'in )ara noastr*. Printre co"ponentele sale 'e "are atrac)ie sen!"*r*<7 Pla0ele ntinse2 n -ona litoral*7 Pre-en)a '!nelor 'e nisip7 eeta)ie 'e "are %arietate7 $a!n* piscicol* şi ornitoloic*2 c! "!lte specii ocrotite7 $on' cineetic şi piscicol Boat şi %ariat

Delta D!n*rii are stat!t!l 'e re-er%a)ie a Biosferei.

,IDRORA$IA – 'efinit* 'e o %ast* re)ea 'e r:!ri 'e rani)* 4D!n*re2 Pr!t2 Tisa5 şi interioare 4Olt2Areş2 M!reş2 Siret2 i!2 So"eş2 T:rna%e5 şi 'eBit!l acestora2 'e n!"eroasele lac!ri nat!rale 'e fact!r*foarte 'i%ers* şi sit!ate pe toate treptele 'e altit!'ine2 'e %arietatea apelor s!Bterane2 constit!ie ore"arcaBil* atrac)ie t!ristic*. CLIMA – ca ele"ent co"ponent al poten)ial!l!i t!ristic nat!ral2 contriB!ie2 pe 'e o parte2 lacrearea a"Bian)ei fa%oraBile c*l*toriilor2 n eneral2 prin %alorile 'e te"perat!r* nreistrate2 rei"!leolian şi pl!%io"etric şi2 pe 'e alt* parte2 constit!ie !n "oti% special 'e 'eplasare. Este %orBa 'e calitateasa 'e factor 'e c!r* 4cli"at ecitant6solicitant n -onele 'e litoral2 se'ati% n -onele 'e 'eal şi po'iş şitonic6sti"!lent n -onele "ontane52 cli"atoloia fiin' !n "i0lc terape!tic eficient n ca-!l "!ltor afec)i!ni2şi 'e ele"ent in'ispensaBil practic*rii !nor sport!ri. EETAIA – este şi ea !n factor 'e sti"!lare a c*l*toriilor t!ristice repre-entat* prin pa0işti2arBorete2 areale forestiere – %aloroase prin s!prafe)ele pe care se ntin'2 Bo*)ia şi %arietatea speciilor2'istriB!)ia teritorial* – ca şi prin eisten)a !nor specii 'eoseBite2 rare2 "on!"ente ale nat!rii2 %eeta)ia are

o "!ltipl* f!nc)ie t!ristic* 4cercetare ştiin)ific*2 orani-area 'e parc!ri nat!rale ca 'estina)ii 'e %acan)*2o'in7*2 recreere2 trata"ent5. $AUNA – are2 'in p!nct 'e %e'ere t!ristic2 i"portan)* cineetic*2 estetic* şi ştiin)ific*. $on'!lcineetic şi piscicol2 prin Bo*)ia şi %arietatea speciilor2 'ensitatea2 %aloarea trofeelor repre-int* principalaatrac)ie pentr! t!ris"!l 'e %:n*toare şi pesc!it sporti%.

3.#.#. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC Ro":nia 'isp!ne 'e !n Boat şi %aloros poten)ial antropic2 re-!ltat al istoriei 'e peste'o!* "ilenii a popor!l!i nostr! n acest spa)i! eorafic. estiiile ar7eoloice s!nt n!"eroase2 'e fact!r* 'i%ers*2 'e "are %aloare at:t pentr!istoria2 c!lt!ra şi ci%ili-a)ia popor!l!i nostr!2 c:t şi pentr! cele !ni%ersale< Cet*)ile receşti 'e pe )*r"!l M*rii Nere Cet*)ile 'acice 'in M!n)ii Or*ştiei Cet*)ile 4castrele ro"ane5 Cet*)ile "e'ie%ale Mon!"entele istorice2 'e art* şi ar7itect!r*2 'e o "are %arietate2 'at:n' 'in perioa'eistorice 'iferite şi reflect:n' e%ol!)ia c!lt!rii şi ci%ili-a)iei a!to7tone şi infl!en)ele 'iferitelorc!lt!ri ale l!"ii c! care a! intrat n contact< M*n*stirile c! fresce eterioare 'in H!co%ina2 n stil!l ar7itectonic "ol'o%enesc2 c! infl!en)eBi-antine şi otice Hisericile 'e le"n 'in Mara"!reş2 constr!ite n sec. III2 n stil!l ar7itect!rii pop!lare specifice-onei Hiserici şi cet*)i )*r*neşti fortificate 'in Transil%ania şi Oltenia Castele şi palate E'ificii reliioase2 "on!"ente şi stat!i



Instit!)iile şi e%eni"entele c!lt!ral6artistice *-'!ite n principalele centre !rBane ale)*rii2 reflect* intensitatea %ie)ii spirit!ale2 tra'i)ia şi "o'ernis"!l n c!lt!r*< E'ificiile !nor instit!)ii c!lt!rale Re)ea!a 'e "!-ee şi case "e"oriale E%eni"ente c!lt!rale 4festi%al!ri2 epo-i)ii2 t:r!ri2 serB*ri5 Arta şi tra'i)ia pop!lar*2 prin specific!l s*!2 oriinalitate2 Bo*)ie şi %arietate2repre-int* !n "oti% ine'it 'e c*l*torie. @ntre ele"entele 'e aceast* fact!r*2 care enerea-*fl!!ri t!ristice2 se e%i'en)ia-*< Ar7itect!ra şi te7nica pop!lar* ce reflect* specific!l 'iferitelor -one Crea)ia artistic*< pro'!c)ia "eşteş!*reasc* şi arti-anat2 "!-ica2 'ans!l2 port!l2 crea)ia literar* Manifest*ri tra'i)ionale 'e en!l serB*rilor pop!lare2 t:r!ri2 festi%al!ri Constr!c)ii te7nico6econo"ice 'e atrac)ie t!ristic*< a"ena0*ri 7i'roeneretice2 canale'e na%ia)ie şi ecl!-e2 'r!"!ri2 po'!ri2 %ia'!cte2 port!ri2 etc. Pe lista "oti%elor 'e c*l*torie "ai pot fi nscrise localit*)ile !rBane sa! r!rale2 atracti%epentr! ar7itect!ra specific* sa! pentr! %alorile 'e art*2 c!lt!r*2 ci%ili-a)ie pe care le *-'!iesc.

3.&. alorificarea poten)ial!l!i t!ristic Deşi e%al!area ra'!l!i 'e %alorificare a poten)ial!l!i t!ristic este o proBle"* 'ificil*2necesit:n' l!area n calc!l2 pe l:n* ele"entele oBiecti%e şi a !nor aspecte s!Biecti%e2 re! 'ec!antificat şi epri"at cantitati%2 o i"aine concl!'ent* se poate oB)ine co"par:n' atrac)iile

eistente c! 'ost*rile t!ristice şi intensitatea cererii. Apel:n' la in'icatorii 'e caracteri-are a 'i"ensi!nilor şi str!ct!rii ec7ipa"entelor şi2respecti%2 ai circ!la)iei t!ristice2 se poate 'eter"ina n "are "*s!r*2 ra'!l 'e %alorificare.S!nt !tile şi co"para)iile interna)ionale2 'ar şi ele"ente c! pri%ire la 'i%ersitatea for"elor 'et!ris"2 str!ct!ra şi calitatea ser%iciilor oferite. @n Ro":nia se re"arc*2 pe 'e o parte2 in%esti)ii f*c!te pentr! reali-area !nor -onet!ristice 'e %aloare2 rec!nosc!te şi apreciate2 'ar şi r*":nerea n afara circ!it!l!i t!ristic a!nor peri"etre 'e "are atrac)ie. Ins!ficien)e a%e" şi n ceea ce pri%eşte 'i%ersitatea for"elor'e t!ris" sa! calitatea ser%iciilor oferite. St!'iile 'e e%al!are atest* !n ra' 'e %alorificare "o'est2 'e #/6&/9.

@n #//(2 Ro":nia 'isp!nea 'e #=8.;(1 loc!ri 'e ca-are2 c! o ten'in)* 'escresc*toarepentr! !lti"ii 1/ ani2 ceea ce repre-nta 1#28 loc!ri la 1/// 'e loc!itori şi 121> loc!ri pe "ps!prafa)*2 sit!a)ie 'eoseBit 'e slaB* fa)* 'e )*rile c! tra'i)ie – !n'e aceşti in'icatori a! %alori'!p* c!" !r"ea-*< A!stria 1(#28?1&23 $ran)a >=2;?;2# Italia 832&91/2= Spania 8;2>?(23 etc. – şic7iar fa)* 'e !nele )*ri e!ropene – H!laria #(2#?#21 Ce7ia #12>?#2=. $a)* 'e aceast* caracteri-are eneral*2 n Ro":nia eist* 'iferen)ieri se"nificati%e2 npri%in)a ra'!l!i 'e %alorificare2 pe -one şi sta)i!ni t!ristice. Capacitatea şi acti%itatea 'e ca-are t!ristic* pe 'estina)ii t!ritice in #//= şi #//> – %e-iAn!ar!l statistic al Ro":niei #//;2 p. >&=2 taBelele #/.3 In'icii 'e !tili-are net* a capacit*)ii 'e ca-are t!ristic* 6 TaBel!l #/.>

Litoral!l2 prin calit*)ile sale fi-ico6eorafice l sit!ea-* printre cele "ai atracti%e -one2t!ris"!l 'e c!r* 7elio"arin* B!c!r:n'!6se 'e interes!l !nor se"ente lari 'e %i-itatori

a!to7toni şi str*ini. Aceast* -on* a Beneficiat 'e cele "ai "ari in%esti)ii t!ristice2 concreti-ate n circa 113./// loc!ri 'e ca-are2 n aproape >// 'e !nit*)i concentrate n 1# sta)i!ni2 'istriB!itepe aproape 1#/ " -on* costier*. Litoral!l oc!p* n pre-ent pri"!l loc n pri%in)a ec7ip*rii c!(#239 'in total!l loc!rilor eistente n Ro":nia şi nreistrea-* cel "ai nalt ra' 'e%alorificare – cca >/9. Delta D!n*rii2 fa)* 'e %aloarea 'e ecep)ie a poten)ial!l!i2 ec7iparea este "o'est*2circa #/// 'e loc!ri 'e ca-are n ;> 'e !nit*)i2 ceea ce repre-int* /2=9 'in total2 'in care n!"aio trei"e n 'elta propri!6-is*2 rest!l n -onele li"itrofe. Fona 'eal!rilor şi po'iş!rilor2 'estinat* c! prioritate t!ris"!l!i Balnear secarcateri-ea-* printr6!n ni%el "e'i! spre slaB 'e %alorificare. Din circa #&/ 'e localit*)i2



i'entificate c! factori nat!rali 'e c!r*2 n!"ai #/ s!nt 'e interes na)ional – ec7ipate a'ec%at c!"i0loace 'e ca-are şi instala)ii 'e trata"ent 62 'in care 'oar 1& rec!nosc!te şi apreciate pe planinterna)ional.

Fona "ontan*2 'eşi repre-int* o 'estina)ie 'e %acan)* n tot c!rs!l an!l!i2 este "aip!)in p!s* n %aloare2 co"parati% c! celelalte -one. Anali-a in'icatorilor il!strea-* o slaB*ec7ipare t!ristic* – &#.#&& loc!ri 'e ca-are n ;=& !nit*)i2 ceea ce repre-int* 112#9 'in total 4nan!l #//35. Coresp!n-*tor acestor 'ot*ri a! Beneficiat 'e ser%icii 'e ca-are n -ona "ontan*13289 'in t!riştii ro":ni şi >2;9 'in cei str*ini. Un alt aspect ce caracteri-ea-* "o'!l 'ep!nere n %aloare a poten)ial!l!i t!ristic n -ona "ontan* este concentrarea foarte p!ternic* a'ot*rilor şi acti%it*)ilor. Areal!l constit!it 'in localit*)ile !rBane reşe'in)* 'e 0!'e) şi alte aşe-*ri 4!rBane şir!rale5 repre-int* -ona pre'ilect* 'esf*ş!r*rii t!ris"!l!i c!lt!ral 4aici se concentrea-* o "areparte 'in res!rsele antropice5 şi 'e afaceri.Aceast* -on* Beneficia-* 'e o ec7ipare ce%a "aiB!n*2 peste (/9 'in total!l loc!rilor 'e ca-are2 "!lte 'intre ele n !nit*)i 7oteliere 'e conforts!perior – & şi ( stele. @n ce pri%eşte circ!la)ia t!ristic*2 aceast* -on* receptea-* (/9 'int!riştii ro":ni şi peste =/9 'in cei str*ini2 ceea ce per"ite aprecierea eisten)ei !nei B!ne%alorific*ri.

CURSUL =

HAFA TE,NICO6MATERIALJ A TURISMULUI=.1. Con)in!t!l şi rol!l Ba-ei te7nico6"ateriale=.#. Str!ct!ra2 'ina"ica şi 'istriB!)ia teritorial* a ec7ipa"entelor t!ristice=.&. In%esti)iile n t!ris"

=.1. Con)in!t!l şi rol!l Ba-ei te7nico6"ateriale Ha-a te7nico6"aterial* a t!ris"!l!i este repre-entat* 'e ansa"Bl!l "i0loacelorte7nice 'e pro'!c)ie !tili-ate2 n acest 'o"eni!2 n scop!l oB)inerii 'e B!n!ri şi ser%iciispecifice2 'estinate cons!"!l!i t!ristic. @n corela)ie c! sfera lar* 'e c!prin'ere at!ris"!l!i2 c! rol!l s*! co"ple şi 'e ra"!r* 'e sinte-*2 Ba-a te7nico6"aterial* a acest!iaincl!'e at:t "i0loace co"!ne altor ra"!ri2 c:t şi ec7ipa"ente specifice. @n raport c! "o'!l partic!lar n care se cons!"* şi se nloc!iesc2 res!rsele"ateriale 4capital!l te7nic5 se "parte n capital fi şi capital circ!lant. Capital!l fi este for"at 'in B!n!ri 'e l!n* '!rat* care se folosesc cainstr!"ente n "ai "!lte etape 'e pro'!c)ie2 se cons!"* treptat şi se nloc!iesc '!p* "ai"!l)i ani 'e !tili-are 4'e re!l* şi p*strea-* for"a ini)ial* n ti"p ce %aloarea lor sere'!ce5 şi s!nt2 n "are "*s!r*2 speciali-ate n n'eplinirea !nor opera)ii.

Capital!l circ!lant2 parte a fon'!rilor 'e pro'!c)ie2 se cons!"* interal n ca'r!l!n!i sin!r cicl! 'e pro'!c)ie şi treB!ie nloc!it c! fiecare cicl! econo"ic. @n pri%in)a rol!l!i capital!l!i te7nic2 treB!ie pornit 'e la fapt!l c* si"pla pre-en)* aele"entelor 'e atracti%itate n! este s!ficient* pentr! a enera 'er!larea !nei acti%it*)it!ristice. P!nerea n %aloare a poten)ial!l!i nat!ral şi antropic2 atraerea t!riştilorpres!p!n eisten)a !nor 'ot*ri a'ec%ate2 capaBile s* asi!re acces!l2 s* ofere %i-itatorilor con'i)ii pentr! petrecerea areaBil* a %acan)ei.



@ntre Ba-a te7nico6"aterial* şi acti%itatea t!ristic* eist* o rela)ie str:ns*2 'eintercon'i)ionare pe 'e o parte2 t!ris"!l n! poate fi concep!t n afara !nei ec7ip*rite7nice coresp!n-*toare a -onelor 'e atrac)ie2 iar2 pe 'e alt* parte2 'i"ensi!nile2 str!ct!ra2calitatea res!rselor "ateriale treB!ie s* se a'apte-e per"anent e%ol!)iilor t!ris"!l!i. Dac* atrac)iile constit!ie factor!l f!n'a"ental al acti%it*)ii t!ristice2 Ba-a te7nico6"aterial* şi infrastr!ct!ra t!ristic* repre-int* factor!l 'ecisi%2 iar infrastr!ct!ra eneral*2

factor!l per"isi%.=.#. Str!ct!ra2 'ina"ica şi 'istriB!)ia teritorial* a ec7ipa"entelor t!ristice0a&a te#nico materială specific turistică0a&a te#nico materială specific turistică cuprinde. Unit*)i 'e ca-are' @e#eaua unită#ilor de cazare este cea mai importantă componentă a *azeite=nico7materiale' Această re#ea este alcătuită din o*iective de diverse tipuri, clasificate după con#inut,func#ia îndeplinită, categoria de confort, perioada de func#ionare, forma de proprietate' Unit*)i 'e ali"enta)ie. &acilită#ile de alimenta#ie se referă la alimenta#ia intra %ie8trasezonieră, la catering puse la dispozi#ie turi%tilor pe toată perioada sejurului' Mi0loace 'e transport. Este vor*a de cele care sunt destinate e8clusiv turi%tilor %i<sau se află în propietatea<administrarea unor societă#i comerciale apar#inând sferei turismului' Mi0loace 4instala)ii5 'e transport pe caBl! servesc ca mijloace de continuare a călătorieisau de acces spre altitudini înalte, spre destina#iile de vacan#ă sau ca mijoace de agrement' Mi0loacele 'e are"ent au ca o*iectiv crearea condi#iilor pentru distrac#ie %i recreere, pentrupetrecerea plăcută a timpului li*er'

Instala)iile 'e trata"ent s!nt 'estinate !nei for"e partic!lare a t!ris"!l!i2 şian!"e a cel!i Balneo6"e'ical. Aceste "i0loace a! !n con)in!t eteroen2 'eter"inat 'especificitatea afec)i!nilor2 nat!ra res!rselor şi profil!l sta)i!nilor. Satele t!ristice s!nt localit*)i r!rale sit!ate ntr6!n ca'r! nepol!at2 'isp!n:n' 'eele"ente atrcati%e posiBil 'e %alorificat< ar7itect!r* local*2 tra'i)ii2 "eşteş!!ri2 a"ena0ateastfel nc:t s* ofere per"anent sa! te"porar *-'!ire2 ali"enta)ie şi acti%it*)i recreati%6'istracti%e. Satele 'e %acan)* s!nt ansa"Bl!ri "ari ce c!prin' !nit*)i 'e ca-are in'i%i'!al*sa! fa"ilial* r!pate n 0!r!l !nor spa)ii co"!ne pentr! "as*2 'istrac)ie şi sport.Caracteristica f!n'a"ental* a acestor "i0loace o constit!ie 'esf*ş!rarea n co"!n2 nfor"!la cl!B2 a acti%it*)ilor recreati%e2 ceea ce con'!ce la crearea !nei at"osfere

specifice.

Ha-a te7nico6"aterial* eneral* 4infrastr!ct!ra5 C*ile 'e co"!nica)ie şi "i0loacele 'e transport n co"!n2 !rBan şi inter!rBan Re)ea!a 'e teleco"!nica)ii Unit*)ile co"erciale2 sanitare2 'e prest*ri ser%icii2 ec7ipa"entele te7nico6e'ilitareetc. Re)elele 'e ali"entare c!< ap*2 a-e2 enerie electric*2 enerie ter"ic*.Partic!larit*)ile Ba-ei te7nico "ateriale a t!ris"!l!i< Corespon'en)a 'intre Ba-a te7nico6"aterial* şi res!rsele nat!rale t!ristice A'aptarea Ba-ei te7nico6"ateriale !n!i an!"it se"ent al cererii t!ristice Raport!l2 n eneral2 in%ers propor)ional ntre efort!l in%esti)ional şi calitatea

atrac)iei t!sristice a res!rselor nat!rale

Co"ponenta cea "ai i"portant* a Ba-ei te7nico6"ateriale specifice este re)ea!a!nit*)ilor 'e ca-are 4*-'!ire52 'eoarece r*sp!n'e !neia 'in necesit*)ile f!n'a"entale alet!rist!l!i – o'i7na2 innoptarea. $*r* eisten)a !nor astfel 'e ec7ipa"ente n! se poatereali-a !n cons!" t!ristic. Di"ensi!nile2 str!ct!ra şi 'istriB!)ia spa)ial* a "i0loacelor 'eca-are 'eter"in* caracteristicile t!t!ror celorlalte co"ponente ale Ba-ei te7nico6"aterialea t!ris"!l!i şi2 i"plicit2 a"ploarea şi orientarea fl!!rilor t!ristice.



Mi0loacele 'e ca-are pot fi< Unit*)i 7oteliere propri!6-ise şi asi"ilate lor 4"otel!ri2 pensi!ni2 7an!ri2 7otel!ri6aparta"ent2 B!nalo6!ri2 etc.5 Unit*)i co"ple"entare sa! ca-are etra7otelier*2 repre-entat* 'e teren!ri 'eca"pin2 c*s!)e2 sate 'e %acan)*2 c*"ine şi 7an!ri pentr! tineri2 caBane şi ref!ii"ontane2 ca"ere2 case şi aparta"ente 'e nc7iriat2 sanatorii şi staBili"ente 'e s*n*tate2

taBere şi colonii 'e %acan)*

DATE STATISTICE1. LA NIEL MONDIAL UN+TOQHaro"/;Q&Qen2 p. (32 (=#. LA NIEL EUROPEAN S&//>88/ENCQ//#12 p. ##6#>&. IN ROMNIA ASRQ#//;QRo"ana2 cap. #/1 @n pri%in)a str!ct!rii2 "i0loacele 'e ca-are"i0loacele 'e ca-are pot fi aBor'ate 'in "ai "!lte !n7i!ri2

folosin' criterii 'iferite 'e se"entare ca< tip!l !nit*)ii2 cateoria 'e confort2 for"a 'eproprietate2 perioa'a 'e f!nc)ionare2 a"plasarea n spa)i!2 i"portan)a.

Din p!nct 'e %e'ere al tipului de unitate2 cea "ai "are pon'ere 4#?&5 o 'e)in 7otel!rileşi "otel!rile2 !nit*)i c! profil co"ple2 c! !n ni%el 'e co"fort "ai ri'icat şi care f!rni-ea-*o a"* "ai lar* 'e ser%icii şi 'e o calitate s!perioar*. C! toate acestea2 n !lti"aperioa'* se re"arc* o creştere a interes!l!i pentr! !nit*)i 'e tip %il*2 aparta"ente2 c7iarca"pin6cara%anin2 care asi!r* pe l:n* confort şi o in'i%i'!ali-are a %acan)elor.

Din p!nct 'e %e'ere al nivelului confortului 2 se constat* o concentrare p!ternic* lacateoriile inferioare2 respecti% !nit*)i 'e # stele şi "ai p!)in 4peste 0!"*tate 'in n!"*r!l'e !nit*)i şi loc!ri5 Din p!nct 'e %e'ere al formei de proprietate pre'o"in* proprietate pri%at*. Din p!nct 'e %e'ere al perioadei de funcţionare2 "ai "!lt 'e 0!"*tate 'inec7ipa"entele 'e ca-are nreistrea-* o f!nc)ionare se-onier*Unit*)ile 'e ali"enta)ie p!Blic*Unit*)ile 'e ali"enta)ie p!Blic*. Din total!l !nit*)ilor 4apro. &8///2 # "il. loc!ri la "ese52

cele consi'erate ca f*c:n' parte 'in str!ct!ra t!ris"!l!i 4prin loc!l 'e a"plasare şicaracteristicile clientelei5 repre-int* apro. >289. @n ti"p se constat* !n rit" ascen'ent2'ar c! rit"!ri relati% lente.

Re)ea!a !nit*)ilor 'e ali"enta)ie specific* este 'o"inat* 'e resta!rante 4peste (89 'inn!"*r!l !nit*)ilor şi aproape 3/9 'in n!"*r!l 'e loc!ri52 !r"ate 'e !nit*)i c! profil "aisi"pl! – B!fet2 Bar2 pi--erie2 rotiserie etc. – c! &89 'in total!l loc!rilor la "ese2 şi c!pon'eri "o'este cofet*rii şi patiserii2 cafenele2 ceain*rii2 c7ioşc!ri.

Unit*)ile 'e ali"enta)ie p!Blic* se caracteri-ea-* prin se-onalitate accent!at*

Mi0loacele 'e transportMi0loacele 'e transport – este %orBa 'e cele care s!nt 'estinate ecl!si% t!riştilor şi?sa! seafl* n proprietatea?a'"inistrarea !nor societ*)i co"erciale apar)in:n' sferei t!ris"!l!i.Deşi n alc*t!irea acestei co"ponente s!nt pre-ente toate tip!rile 'e "i0loace2 npractica t!ristic* n! se re*sesc cele fero%iare str!ct!ral2 propor)ia co%:rşitoare re%inecelor r!tiere 4a!tocare2 "icroB!-e2 a!to"oBile şi "i0loace 'e transport "arf*52 li sea'a!* cele aeriene – orani-ate in'epen'ent sa! interate societ*)ilor 7oteliere – şi2 nfoarte "ic* "*s!r*2 cele na%ale.

@n Ro":nia parc!l 'e "i0loace 'e transport aflat n 'otarea ntreprin'erilor t!ristice esterelati% "o'est< "ai p!)in 'e &/// 'e a!tocare2 circa 1/// "icroB!-e2 >// 'e



a!tot!ris"e 'estinate nc7irierii2 c:te%a aerona%e şi (68 na%e67otel pentr! croa-iere nDelta D!n*rii.

Instala)iile 4"i0loacele5 'e transport pe caBl!Instala)iile 4"i0loacele5 'e transport pe caBl! fac parte şi ele 'in str!ct!ra Ba-ei te7nico6"ateriale specific t!ristice ele ser%esc ca "i0loace 'e contin!are a c*l*toriei4transport5 sa! 'e acces spre altit!'ini nalte2 spre 'estina)iile 'e %acan)* sa! ca"i0loace 'e are"ent.

C! !n poten)ial t!ristic "ai "o'est co"parati% c! alte )*ri e!ropene şi c! o cerere"ai slaB* pentr! t!ris"!l 'e sport!ri 'e iarn*2 )ara noastr* 'isp!ne 'e 3( instala)ii 'etransport pe caBl!2 care s!nt 'eparte 'e ne%oile t!riştilor şi cerin)ele !nei eploat*ria'ec%ate a ca'r!l!i nat!ral.Mi0loacele 'e are"entMi0loacele 'e are"ent a! ca oBiecti% crearea con'i)iilor pentr! 'istrac)ie şi recreere2

pentr! petrecerea pl*c!t* a ti"p!l!i liBer. Din p!nct 'e %e'ere al con)in!t!l!i a%e"teren!ri 'e sport2 s*li 'e 0oc!ri 4"ecanice2 calc!latoare2 Bolin5 sa! poli%alente4spectacole2 epo-i)ii2 conc!rs!ri52 parc!ri 'e 'istrac)ie2 centre 'e ec7ita)ie2 pla0e şiinstala)ii 'e sport!ri na!tice2 p:rtii 'e sc7i2 cl!B!ri2 ca-ino!ri2 'iscoteci2 etc.5

Instala)iile 'e trata"entInstala)iile 'e trata"ent oc!p* !n loc "ai "o'est n str!ct!ra Ba-ei "ateriale2 fiin''estinate !nei for"e partic!lare a t!ris"!l!i 2 şi an!"e cel!i Balneo6"e'ical. A! !ncon)in!t eteroen2 'eter"inat 'e specificitatea afec)i!nilor2 nat!ra res!rselor 4ape"inerale2 n*"ol!ri2 "ofete5 şi profil!l sta)i!nilor. Aici p!te" en!"era instala)ii 'efi-ioterapie2 B*i2 B!%ete2 a"ena0*ri saline2 s*li 'e i"nastic*2 etc.

Satele t!risticeSatele t!ristice s!nt localit*)i r!rale sit!ate ntr6!n ca'r! nat!ral nepol!at2'isp!n:n' 'e ele"ente atracti%e posiBil 'e %alorificat2 prec!"< ar7itect!ra local*2 portpop!lar2 tra'i)ii2 "eşteş!!ri etc.2 a"ena0ate astfel nc:t s* ofere te"porar sa! per"anent*-'!ire2 ali"enta)ie şi acti%it*)i recreati%6'istracti%e. Satele 'e %acan)*Satele 'e %acan)* s!nt ansa"Bl!ri "ari2 'e fact!r* "o'ern*2 ce c!prin' !nit*)i 'eca-are in'i%i'!al* sa! fa"ilial* 4%ile2 B!nalo6!ri52 r!pate n 0!r!l !nor spa)ii co"!nepentr! "ase2 'istrac)ie şi sport. Caracteristica f!n'a"ental* a acestor "i0loace oconstit!ie 'esf*ş!rarea n co"!n2 n for"!la Kcl!B2 a acti%it*)ilor recreati%e2 ceea cecon'!ce la crearea !nei at"osfere specifice. Pro'!s!l t!ristic 'en!"it Kcl!B 'e %acan)*este co"erciali-at la !n pre) forfetar2 ce incl!'e at:t pensi!nea2 c:t şi 'istrac)iile.

DistriB!)ia teritorial* a Ba-ei te7nico6"ateriale a t!ris"!l!i DistriB!)ia ineal* a Ba-ei "ateriale a t!ris"!l!i n profil teritorial este specific* şi)*rii noastre. Anali-ele ntreprinse p!n n e%i'en)* eisten)a !nor 'ecala0e i"portante ntre-one t!ristice c! poten)ial apropiat sa! c! !n ni%el 'e 'e-%oltare econo"ico6social*ase"*n*tor. Litoral!l2 respecti% 0!'e)!l Constan)a2 Beneficiin' 'e o atracti%itate 'eoseBit* 'inp!nct 'e %e'ere eorafic2 are o po-i)ie pri%ileiat*2 n sens!l c* 'e)ine circa (#9 'intotal!l loc!rilor 'e ca-are şi aproape V 'in instala)iile 'e are"ent 'e ase"enea -onaalea Pra7o%ei 40!'. Pra7o%a şi Hraşo%2 eorafic "asi%ele H!cei2 :rBo%a şi H:rsei5concentrea-* circa =9 'in capacitatea 'e ca-are şi 8#9 'in instala)iile 'e transport pe

caBl! la acestea se "ai pot a'*!a c:te%a 'estina)ii Balneare2 sit!ate n 0!'e)ele Hi7or2,ar7ita2 :lcea2 care ntr!nesc aproape 119 'in Ba-a 'e ca-are t!ristic* şi cea "ai "areparte a "i0loacelor 'e trata"ent. Decala0ele s!nt şi "ai accent!ate 'ac* se a! n %e'ere !nit*)ile a'"inistrati%6teritoriale< fa)* 'e o "e'ie 'e circa =/// 'e loc!ri 'e ca-are pe 0!'e)2 acestea se 'istriB!iepe o scal* 'e la circa &// 4C*l*raşi5 la aproape 1#//// 4Constan)a5

=.&. In%esti)iile n t!ris"Clasificarea in%esti)iilor @n f!nc)ie 'e con)in!t<



OBiecti%e 4ec7ipa"ente5 specifice – !nit*)i 'e ca-are2 ali"enta)ie2 are"ent L!cr*ri 'e infrastr!ct!r* – c*i 'e acces2 spa)ii %er-i2 parc*ri2 ali"entare c! ap*2canali-are5 care asi!r* f!nc)ionarea nor"al* a in%esti)iilor specifice @n concor'an)* c! oBiecti%ele sa! efectele aşteptate2 in%esti)iile pot fi< De 'e-%oltare 4etin'ere5 De "o'erni-are

De nloc!ireDeci-iile pri%in' ana0area !nor l!cr*ri 'e in%esti)ii se f!n'a"entea-* pe elaBorarea !norst!'ii 'e fe-aBilitate2 care treB!ie s* ar!"ente-e necesitatea şi oport!nitateain%esti)iei 4prin st!'ii 'e pia)*5şi eficien)a f!nc)ion*rii no!l!i oBiecti%.

ProBle"ele care treB!ie sol!)ionate n %e'erea reali-*rii !n!i proiect 'ein%esti)ii 4criterii 'e a'optare a 'eci-iei5< 'eter"inarea %alorii in%esti)iei2i'entificarea s!rselor 'e capital şi a "o'alit*)ilor 'e finan)are2 e%al!areac7elt!ielilor 'e eploatare şi calc!l!l eficien)ei.

aloarea in%esti)iei c!prin'e cost!l propri!6-is al "i0loc!l!i fi şi o serie 'ec7elt!ieli ana0ate pe parc!rs %i-:n' pre*tirea2 eec!)ia şi p!nerea n

f!nc)i!ne a oBiecti%!l!i.S!rsele 'e finan)are a in%esti)iilor n t!ris"< Aport!l propri! Cre'it!l Leasin!l Ac)ionariat!l şi coproprietatea Aport!l stat!l!i Aport!l oranelor financiare interna)ionale 4in%esti)ii 'e an%er!r*5.

Partic!larit*)ile in%esti)iilor n t!ris"< S!nt intensi%e n capital 4cost!ri ri'icate2 ec7ipa"ente specifice5 Ana0ea-* capital pe ter"en l!n 4a"orti-are lent*5 Se "ateriali-ea-* n principal n constr!c)ii şi s!nt s!p!se2 ntr6o"*s!r* "ai "ic*2 !-!rii "oraleMo'alitatea prin care se f!n'a"entea-* 'eci-iile pri%in' in%esti)iile n

t!ris" C7elt!ielile 'e eploatare şi rentaBilitatea repre-int* criteriii"portante n a'optarea 'eci-iei 'e in%esti)ii şi selec)ie a %ariantelor C7elt!ielile 'e eploatare reflect* co"pleitatea proces!l!iin%esti)ional2 referin'!6se at:t la f!nc)ionarea propri!6-is* a oBiecti%!l!i2c:t şi la co"erciali-area pro'!selor?ser%icilor astfel oB)in!te. Ele a! ostr!ct!r* foarte 'i%ers* – ntre)inere2 personal2 "aterii pri"e2 transport – şi!n co"porta"ent econo"ic 'iferit. Ca !r"are2 ele treB!ie anali-ate nrela)ie c! efectele pro'!se – cifra 'e afaceri şi "ar0a 'e profit.

In'icatori specifici in%esti)iilor n t!ris" In%esti)ia specific* 4raport ntre %aloarea in%esti)iei şi capacitatea oBiecti%!l!i – n!nit*)i fi-ice5



Ter"en!l 'e rec!perare 4raport ntre in%esti)ia total* şi profit!l an!al5 Ran'a"ent!l econo"ic al in%esti)iei 4raport ntre profit!l net '!p* rec!perareain%esti)iei şi in%esti)ia ini)ial*5 Rata "ini"* 'e rentaBilitate aloarea i"oBili-*rilor 'e fon'!riPentr! e%ol!)ia in%esti)iilor nete %e-i cap. 1# 'in An!ar!l Statistic

CURSUL >

RESURSELE UMANE @N TURISM>.1. Partic!larit*)ile "!ncii n t!ris">.#. E%ol!)ia şi str!ct!ra personal!l!i oc!pat n t!ris">.&. Pro'!cti%itatea "!ncii l!cr*torilor 'in t!ris">.(. Cointeresarea personal!l!i

>.1. Partic!larit*)ile "!ncii n t!ris"Rela)ia 'intre t!ris" şi capital!l !"an este co"ple*2 'e con'i)ionare2 fiecare 'intre cele 'o!*ele"ente a%:n' 'eopotri%* rol!l 'e ca!-* şi efect.

T!ris"!l i"pri"* "!ncii prestate n acest sector o serie 'e caracteristici< Cons!" "are 'e "!nc* %ie co"parati% c! alte ra"!ri. T!ris"!l face parte 'in sector!lter)iar2 iar aici intro'!cerea prores!l!i te7nic n! este reco"an'at* n toate ca-!rile. @nloc!ireao"!l!i c! "aşina n! este o sol!)ie fericit* pentr! ser%iciile 'e ca-are2 recep)ie2 ali"enta)ie2ser%ire. R*sp!n'ere "aterial* şi "oral* s!perioar*. Calit*)ile !n!i B!n l!cr*tor n 'o"eni!lt!ris"!l!i consta! n< corectit!'ine "ai"*2 r*B'are2 solicit!'ine2 capacitatea 'e a anticipane%oile t!rist!l!i.

Ni%el ri'icat şi co"ple 'e pre*tire. M!nca n t!ris" recla"* pe l:n* c!noştin)e 'eor'in te7nic şi !n ni%el eneral 'e instr!ire şi c!lt!r* ri'icat2 apropiat 'e cel al t!riştilor.L!cr*tor!l n t!ri" treB!ie s* aiB* aBilit*)i 'e co"!nicare şi o "are fleiBilitate. @ns!şirile fi-iceşi )in!ta s!nt oBliatorii. Rela)ii 'irecte l!cr*tori6client2 printr6o participare – ntr6o propor)ie "ai "are sa! "ai"ic* a t!rist!l!i la reali-area ser%ici!l!i propri!6-is. Se-onalitate accent!at* şi fl!ct!a)ie "are a personal!l!i co"parati% c! alte sectoare'e acti%itate2 'atorit* concentr*rii se-oniere a circ!la)iei t!ristice şi f!nc)ion*rii te"porare a!nei i"portante p*r)i a Ba-ei te7nico6"ateriale. Utili-area "o'el!l!i "!ncii c! ti"p par)ial. Este %orBa 'e ana0*ri n ee6en'2 c!prile0! 'i%erselor e%eni"ente sa! s*rB*tori sa! pentr! an!"ite acti%it*)i 47i-i2 instr!ctorisporti%i2 personal a0!t*tor la parti'ele 'e %:n*toare2 etc.5

>.#. E%ol!)ia şi str!ct!ra personal!l!i oc!pat n t!ris" De-%oltarea t!ris"!l!i a fost nso)it* 'e o 'ina"ic* s!s)in!t* a personal!l!i oc!pat n aceast*ra"!r*. Mai accent!at* 'ec:t n alte co"parti"ente ale econo"iei2 creşterea n!"*r!l!i l!cr*torilorreflect*2 pe 'e o parte2 ten'in)ele 'in e%ol!)ia feno"en!l!i t!ristic şi2 pe 'e alt* parte2 caracteristicile"!ncii n acest sector. N!"*r!l total al l!cr*torilor 'in t!ri" confor" +TTC a e%ol!at astfel<



$a)* 'e e%ol!)ia loBal*2 sit!a)ia 'ifer* sensiBil 'e la o )ar* la alta. Astfel2 )*rile sit!ate n top npri%in)a circ!la)iei t!ristice – prec!" $ran)a2 Spania2 SUA – se caracteri-ea-* şi printr6o B!n* 'otare c!personal2 c! pon'eri i"portante ale acest!ia n total!l for)ei 'e "!nc* 4peste 1/952 n al 'oilea eşantion sesit!ea-* )*ri lansate relati% recent n circ!la)ia t!ristic* 4T!rcia2 Meic2 Cana'a52 )*ri e"i)*toare ca MareaHritanie2 er"ania. Un r!p 'istinct l for"ea-* )*rile c! tra'i)ie n t!ris" şi !n'e pon'erea l!cr*torilor nt!ris"2 relati% ri'icat*2 se "en)ine constant* 4El%e)ia2 A!stria2 Helia2 L!e"B!r5. *ri c! !n n!"*r"o'est 'e l!cr*tori n t!ris" 416#9 n to-al PO52 n aceast* cateorie intr:n' şi )ara noastr* 4%e-i taBel!l5

Din p!nct 'e %e'ere al sector!l!i n care l!crea-* a%e" personal oc!pat n< ,otel*rie2 repre-ent:n'2 la scar* loBal*2 (/68/9 'in total Ali"enta)ie2 c! &/6(/9 Aen)ii 'e %oia0 4şi to!roperatori52 circa 89 A'"inistra)ia 4na)ional* şi local*5 a t!ris"!l!i2 16#9 Alte sectoare ale in'!striei t!ristice 4are"ent2 transport2 acti%it*)i sporti%e şi c!lt!rale

etc.52 c! &6(9.Din p!nct 'e %e're al rol!l!i sa! i"portan)ei f!nc)iei2 l!cr*torii 'in t!ris" n'eplinesc f!nc)ii 'irecte 4proprii 'o"eni!l!i5 – n 7otel*rie2 ali"enta)ie2 aen)ii 'e %oia02 transport

– ;/9 'i total!l ana0a)ilor f!nc)ii in'irecte – n sectoarele c!lt!ral6sporti%e2 recreati%e şi 'e 'i%ertis"ent – 1/9'in personal.Din p!nct 'e %e'ere al pre*tirii profesionale< Ca're 'e con'!cere c! st!'ii s!perioare – 1/9 Te7nicieni c! st!'ii "e'ii şi s!perioare 'e specialitate – >9 Personal 'e Ba-* a%:n' calificare 'e specialitate 4"e'ie şi s!B"e'ie5 – (#9 Personal 'e Ba-* f*r* calificare – (/9

Str!ct!ra pe see a for)ei 'e "!nc* e%i'en)ia-* ten'in)a 'e fe"ini-are apersonal!l!i2 orientare co"!n* celor "ai "!lte ra"!ri ale ter)iar!l!i. Str!ct!ra pe %:rste a personal!l!i 'in t!ris" ne e%i'en)ia-* fapt!l c* for)a 'e"!nc* n t!ris" este relati% t:n*r*2 circa (89 'in total!l ana0a)ilor a%:n' "ai p!)in 'e &8'e ani.Str!ct!ra pe r!pe 'e %:rst* a l!cr*torilor 'in K7otel!ri şi resta!rante n Ro":nia n #//&

şi #//> 4s!rsa INS5

>.&. Pro'!cti%itatea "!ncii l!cr*torilor 'in t!ris" Pro'!cti%itatea "!ncii constit!ie şi pentr! 'o"eni!l t!ris"!l!i !n!l 'in principaliiin'icatori ai calit*)ii acti%it*)ii2 respecti% ai eficacit*)ii !tili-*rii res!rselor !"ane. Pro'!cti%itatea "!ncii poate fi 'efinit* prin cantitatea 'e B!n!ri şi ser%icii pro'!se n

!nitatea 'e ti"p. Mo'alitatea cea "ai potri%it* 'e caracteri-are a pro'!cti%it*)ii "!ncii n'o"eni!l t!ris"!l!i o repre-int* epri"area %aloric*< ncas*ri2 procent 'in PIH2 %aloareaa'*!at* pe l!cr*tori şi?sa! !nitate 'e ti"p. Pro'!cti%itatea "!ncii n epri"area %aloric* n! olin'eşte n totalitate efect!lecono"ic şi2 "ai ales2 cel social al "!ncii c7elt!ite. Ca atare2 este necesar* !tili-areaco"Binat* a in'icatorilor %alorici şi fi-ici pentr! a se oB)ine o i"aine co"plet* a "o'!l!i ncare este !tili-at* for)a 'e "!nc* şi eficien)a ei.

In'icatorii pro'!cti%it*)ii "!ncii se calc!lea-* at:t la ni%el "acroecono"ic2 pentr! ansa"Bl!l



acti%it*)ii t!ristice2 c:t şi pe 'i%erse co"ponente 47otel*rie2 ali"enta)ie2 etc.5 sa! str!ct!ri 4siste"eorani-atorice2 %erii ale aparat!l!i t!ristic2 cateorii 'e personal5 n f!nc)ie 'e oBiecti%ele !r"*rite. Pro'!cti%itatea "!ncii n 'o"eni!l t!ris"!l!i ia %alori "ai "ici 'ec:t n alte ra"!ri ale econo"iei4ns* peste "e'ia pe econo"ie52 'atorit* cons!"!l!i "are 'e "!nc* %ie şi posiBilit*)ilor re'!se 'eintro'!cere a prores!l!i te7nic. Pro'!cti%itatea "!ncii pe o persoan* oc!pat* n Ro":nia

Lei?persoan*

Pro'!cti%itatea "!ncii n t!ris" este infl!en)at* 'e o serie 'e factori 'irec)i şi in'irec)i. Dincateoria factorilor 'irec)i fac parte<

Ni%el!l 'e pre*tire al l!cr*torilor. Este e%i'ent c* !n ni%el nalt 'e pre*tire per"iteeercitarea n B!ne con'i)ii a f!nc)iilor şi oB)inerea !nor perfor"an)e s!perioare. Orani-area "!ncii2 a'ic* necesitatea orani-*rii ştiin)ifice a "!ncii n scop!l re'!ceriicons!"!l!i 'e "!nc* şi fl!i'i-*rii acti%it*)ii. ra'!l 'e n-estrare te7nic*. Este e%i'ent c* o n-estrare te7nic* s!perioar* c!aparat!r 'e nalt* perfor"an)* %a per"ite oB)inerea 'e re-!ltate "ai B!ne.

@n cateoria factorilor in'irec)i se incl!'< Ni%el!l pre)!rilor şi al tarifelor şi "o'ificarea acestora Se-onalitatea acti%it*)ii t!ristice

Str!ct!ra t!riştilor @n cateoria factorilor 'eter"inan)i ai pro'!cti%it*)ii "!ncii n t!ris" "ai p!te" incl!'e<a"plasarea !nit*)ilor fa)* 'e principalele orient*ri ale fl!!rilor 'e c*l*tori2 for)a 'e atrac)iea 'iferitelor -one2 ren!"ele 'estina)iilor 'e %acan)* n r:n'!l t!riştilor2 c! efecte as!pracererii şi acti%it*)ii 'ep!se.

>.(. Cointeresarea personal!l!i Reali-area oBiecti%elor pri%in' 'e-%oltarea acti%it*)ii şi "B!n*t*)irea calit*)iipresta)iilor2 n conei!ne c! econo"isirea "!ncii sociale şi creşterea pro'!cti%it*)ii2pres!p!ne crearea !n!i siste" a'ec%at 'e cointeresare a l!cr*torilor. Pentr! !n ana0at2 re"!nerarea nsea"n* n pri"!l r:n' o s!rs* 'e %enit care iasi!r* eisten)a2 'ar care i ofer* şi si!ran)*2 in'epen'en)*2 !n an!"it stat!t social 4el %a!r"*ri !n ni%el ri'icat al %enit!rilor şi o creştere perio'ic* a acestora5 Pentr! fir"*2 re"!nera)ia repre-int* !n cost2 o c7elt!ial* – a'esea cea "ai i"portant*

– care %a afecta re-!ltatele financiare apoi este pri%it* şi ca o p:r7ie 'e 'e-%oltare2 'eatraere şi fi'eli-are a l!cr*torilor. Siste"!l 'e re"!nerare treB!ie s* asi!re – s!B aspect econo"ic2 "aterial – or*splat* a "!ncii 'ep!se 'e fiecare l!cr*tor2 o reco"pens* pentr! perfor"an)ele in'i%i'!ale şicolecti%e toto'at* treB!ie s* se )in* sea"a 'e reali-area oBiecti%elor enerale ale orani-a)iei2ra"!rii sa! 'o"eni!l!i 'e acti%itate.

Re"!nera)ia "Brac* for"a salari!l!i2 la care se a'a!* 'i%erse pre"ii şi Bon!s!ri n f!nc)ie 'ere-!ltatele in'i%i'!ale sa! ale r!p!l!i2 prec!" şi alte a%anta0e 4participarea la capital şi la profit5 şifacilit*)i 4loc!in)*2 "aşin*2 "pr!"!t!ri n con'i)ii a%anta0oase2 a0!toare 'i%erse5. @n staBilirea for"elor 'e re"!nerare şi2 "ai ales2 a ni%el!l!i reco"penselor este necesar*respectarea !nor principii2 concentrate pe 'o!* 'irec)ii< ec7itatea şi perfor"an)a. C:şti!l salarial "e'i! l!nar net pe acti%it*)i ale econo"iei na)ionale n #//>

@n pri%in)a ec7it*)ii treB!ie !r"*rit* cea intern*2 ce %i-ea-* reali-area !n!i ec7iliBr! ntre ni%el!l reco"penselor pentr! loc!rile 'e "!nc* a%:n' cerin)e şi responsaBilit*)iapropiate2 c:t şi cea etern*2 re-!ltat* 'in co"para)ia c! oferta altor orani-a)ii si"ilare sa!c7iar altor 'o"enii 'e acti%itate. Raportat la acest !lti" aspect2 ni%el!l salari!l!i n K7otel!ri şiresta!rante se sit!ea-*2 n )ara noastr*2 printre cele "ai re'!se2 fapt ce n! r*sp!n'ei"portan)ei t!ris"!l!i n econo"ie şi n! nc!ra0ea-* 'e-%oltarea acest!ia.



Respectarea principi!l!i ec7it*)ii n co"pleitatea sa are "enirea 'e a atrae şi fi'eli-apersonal!l2 'e a asi!ra satisfac)ia "aterial* şi psi7osocial* a acest!ia. Leat 'e perfor"an)*2 treB!ie a%!te n %e'ere reali-*rile personale şi 'e r!p –respecti%2 asi!rarea !n!i ec7iliBr! ntre contriB!)ia ana0a)ilor şi retriB!)ia lor – prec!" şire-!ltatele econo"ice 4profit2 pro'!cti%itate5 sa! n'eplinrea altor oBiecti%e leate 'e po-i)ia pepia)*2 prestii!l2 ec7iliBr!l c!lt!ral. O 'esf*ş!rare nor"al* şi eficient* a acti%it*)ii n 'o"eni!l t!ris"!l!i pres!p!ne o

creştere "ai rapi'* a pro'!cti%it*)ii "!ncii 'ec:t a salari!l!i "e'i!

CURSUL ;

SERICII TURISTICE;.1. Con)in!t!l şi caracteristicile ser%iciilor t!ristice;.#. Tipoloia ser%iciilor t!ristice

;.#.1. Mo'alit*)i 'e clasificare a ser%iciilor t!ristice;.#.#. Ser%icii t!ristice 'e Ba-* şi s!pli"entare

;.1. Con)in!t!l şi caracteristicile ser%iciilor t!ristice T!ris"!l poate fi pri%it şi ca o s!ccesi!ne 'e ser%icii 4presta)ii52 c!" s!nt cele 'eorani-are a %oia0!l!i2 'e transport2 'e o'i7n* şi ali"enta)ie2 'e recreere2 etc. O parte aacestora %i-ea-* acoperirea !nor necesit*)i oBişn!ite2 coti'iene 4o'i7n*2 7ran*52 alteles!nt 'estinate !nor treB!in)e specific t!ristice şi2 respecti%2 for"elor partic!lare 'e"anifestare a acest!ia 4are"ent2 trata"ent2 orani-area c*l*toriilor5. Ser%iciile t!ristice2 ca şi co"ponent* esen)ial* a ofertei t!ristice şi a pro'!s!l!it!ristic2 pot fi 'efinite ca acti%it*)i oferite la %:n-are t!riştilor care pro'!c a%anta0e şisatisfac)ii f*r* a antrena oBliatori! !n sc7i"B fi-ic s!B for"a !n!i B!n. Ser%ici!l t!risticeste consi'erat ca !n ansa"Bl! 'e acti%it*)i care a! 'rept scop satisfacerea ne%oilort!rist!l!i n perioa'a n care se 'eplasea-* şi n le*t!r* c! 'eplasarea. Prin nat!ra lor2 ser%iciile t!ristice treB!ie s* cree-e con'i)ii pentr! refacereacapacit*)ii fi-ice a oranis"!l!i2 si"!ltan c! petrecerea pl*c!t* şi instr!cti%* a ti"p!l!i

liBer treB!ie astfel concep!te nc:t2 n !r"a cons!"*rii lor2 t!rist!l s* 'oB:n'easc* !npl!s 'e infor"a)ii2 c!noştin)e2 c7iar 'eprin'eri noi.

Tr*s*t!ri 'e or'in eneral Caracter!l i"aterial 4intaniBil5 al ser%iciilor Caracter!l nestocaBil al ser%iciilor Si"!ltaneitatea pro'!c)iei şi cons!"!l!i ser%iciilor InseparaBilitatea ser%iciilor 'e persoana prestator!l!i prec!" şi 'e cea a

!tili-ator!l!i Pon'erea "are a c7elt!ielilor c! "!nca %ie

Tr*s*t!ri specifice Personali-area ser%iciilor Dina"is"!l ser%iciilor t!ristice $l!ct!ta)ia se-onier* a ser%iciilor t!ristice Co"pleitatea şi s!Bstit!iBilitatea ser%iciilor t!ristice Eteroenitatea 4%ariaBilitatea5 ser%iciilor t!ristice Solicitarea şi cons!"area ser%iciilor ntr6o or'ine ri!roas*

@n ca'r!l !nei sc7e"e enerale 'e 'er!lare2 principalele presta)ii şi



s!ccesi!nea lor ar p!tea fi !r"*toarea<

Ac)i!nile 'e infor"are şi p!Blicitate t!ristic*2 'esf*ş!rate 'e aen)iile 'e %oia02Biro!rile 'e t!ris"2 ntreprin'erile 7oteliere şi 'e transport2 repre-entan)i2 reali-ate princontact!l 'irect c! t!riştii poten)iali şi prin "i0loacele 'e p!Blicitate consacrate 4an!n)!ri2

pliante2 cataloae5 Contractarea aran0a"ent!l!i2 respecti% a "ini"!l!i 'e ser%icii solicitate %o!c7er6!l2 Bilet!l 'e o'i7n*6trata"ent etc. Repre-int* contract!l nc7eiat ntre prestator!l 'eser%icii şi client2 n care se conse"nea-* oBlia)iile şi 'rept!rile fiec*reia 'intre p*r)ilecontractante Transport!l 4at:t pe r!ta 'e '!cere c:t şi pe cea 'e ntoarcere52 transfer!l 4t!riştilor şi Baa0elor5 la 7otel sa! 'e la !n "i0loc 'e transport la alt!l – at!nci c:n' c*l*toriaco"port* !tili-area "ai "!ltor "i0loace 'e transport 62 prec!" şi o serie 'e presta)iis!pli"entare 4ser%irea "esei5 şi facilit*)i 'e care Beneficia-* t!rist!l pe '!rata 'eplas*rii Ca-area 4*-'!irea5 şi ser%iciile s!pli"entare oferite 'e !nit*)ile 7oteliere Ali"enta)ia şi presta)iile a!iliare acesteia 4ser%irea "esei n ca"er*2 re-er%*ri2orani-area 'e "ese festi%e etc.5 Are"ent!l n %arietatea for"elor sale şi trata"ent!l2 n sit!a)ia t!ris"!l!i Balneo6"e'ical

;.#. Tipoloia ser%iciilor t!ristice

;.#.1. Mo'alit*)i 'e clasificare a ser%iciilor t!ristice @n f!nc)ie 'e etapele principale 'in 'esf*ş!rarea !nei c*l*torii< Ser%icii leate 'e orani-area %oia0!l!i< presta)ii oferite 'e aen)iile 'e %oia0 şito!roperatori 4p!Blicitate6infor"are2 conceperea 'e pro'!se la cererea epres* a t!riştilor2co"erciali-area %acan)elor2 facilit*)i 'e plat*5 şi 'e co"paniile 'e transport 4a%anta0e şico"o'it*)i n 'esf*ş!rarea propri!6-is* a 'eplas*rii5 Ser%icii 'eter"inate 'e se0!r< s!nt "ai co"plee şi a! ca oBiecti% satisfacereanecesit*)ilor 'e o'i7n*2 ali"enta)ie şi are"ent ale t!rist!l!i. Aici s!nt incl!se şi celea%:n' !n caracter special2 'eter"inate 'e for"e partic!lare ale t!ris"!l!i 4trata"ent2conrese2 %:n*toare5

@n raport c! i"portan)a n cons!" şi "oti%a)ia cererii< Ser%icii t!ristice 'e Ba-*< transport2 ca-are2 ali"enta)ie2 trata"ent sa! orice alt*acti%itate ce repre-int* scop!l final al %acan)ei< sc7i2 %:n*toare2 ia7tin5 Ser%icii t!ristice s!pli"entare 4infor"a)ii2 acti%it*)i c!lt!ral6sporti%e2 nc7irieri 'eoBiecte5 @n raport c! for"a 'e "anifestare a cererii< Ser%icii fer"e 4transport2 ca-are5 ana0ate anterior cons!"!l!i t!ristic prininter"e'i!l aen)iilor 'e specialitate2 'eci-ia 'e c!"p*rare fiin' l!at* n localitatea 'ereşe'in)* a t!rist!l!i Ser%icii spontane2 solicitate n "o"ent!l n care t!rist!l intr* n contact 'irect c!oferta 4n loc!l 'e petrecere a %acan)ei5

@n f!nc)ie 'e nat!ra rela)iilor financiare ana0ate ntre prestatori şi clien)i< Ser%icii t!ristice c! plat* 4"a0oritate5 Ser%icii rat!ite 4efecti% sa! aparent2 '!p* c!" cost!l lor este c!prins n pre)!lpresta)iilor 'e Ba-* sa! s!portat 'in c7elt!ielile enerale ale orani-atorilor5

D!p* cateoria 'e t!rişti c*rora li se a'resea-*< Ser%icii pentr! t!riştii interni Ser%icii pentr! t!riştii str*ini 4sc7i"B %al!tar2 7i' interpret2 co"erciali-area !nor



pro'!se specifice5 D!p* nat!ra 4caracter!l lor5< Ser%icii specifice 4ca-are2 ali"enta)ie2 transport2 are"ent2 7i' etc.5 Ser%icii nespecifice 4transport n co"!n2 teleco"!nica)ii2 repara)ii2 presta)iic!lt!ral6artistice5 $a)* 'e r!p*rile pre-entate2 care a! n %e'ere ser%iciile 'estinate t!riştilor2 p!te"

conse"na şi clasific*ri ale presta)iilor orientate c*tre ofertan)i 4persoane fi-ice sa! aen)iecono"ici 'in 'o"eni!l t!ris"!l!i5< Ser%icii 'e pre*tire şi e'!ca)ie Ser%iciic 'e "aretin şi cons!ltan)* Ser%icii 'e repre-entare Ser%icii 'e p!Blicitate şi pro"o%are Siste"e co"p!teri-ate 4re-er%*ri2 procesarea infor"a)iilor etc.5

;.#.#. Ser%icii t!ristice 'e Ba-* şi s!pli"entare

@n cateoria ser%icilor 'e Ba-* s!nt incl!se2 aşa c!" s6a ar*tat2 cele la care t!rist!ln! poate ren!n)a 4transport2 *-'!ire2 "as*2 are"ent5 ele s!nt 'estinate satisfacerii!nor ne%oi enerale 4o'i7n*2 7ran*5 şi !nor ne%oi specific t!ristice 4transport2 are"ent5ele 'e)in o pon'ere i"portant* n str!ct!ra cons!"!rilor t!ristice 4transport!l< #/6#89ca-area< &/9 ali"enta)ia< &/9 are"ent< 1/6189 alte ser%icii< 861/95. Toate celelalte presta)ii s!nt consi'erate s!pli"entare şi %i-ea-* fie "ai B!naa'aptare a presta)iilor 'e Ba-* la ne%oile t!riştilor2 fie oc!parea pl*c!t*2 areaBil* ati"p!l!i liBer al %acan)ei. @n or'inea 'er!l*rii lor2 ser%iciile 'e Ba-* ncep c! orani-area şi reali-areatransport!rilor. Acestea c!prin' ser%ici!l 'e transport propri!6-is2 presta)iile oferite peti"p!l c*l*toriei 4transfer!ri2 transport!l Baa0elor2 ser%irea "esei2 re-er%*ri52 iar n ca-!l'eplas*rii c! "i0loace proprii – ser%icii 'e ntre)inerea şi repararea acestora2 prec!" şi oserie 'e facilit*)i "enite s* sti"!le-e fie c*l*toria2 n eneral2 fie folosirea !n!i an!"it tip'e "i0loc 'e transport.

Ser%iciile 'e ca-are 4*-'!ire5 se refer*2 n principal2 la crearea con'i)iilorpentr! o'i7na t!riştilor2 pentr! r*":nerea lor !n ti"p "ai n'el!nat la loc!l 'e'estina)ie. Ele pres!p!n eisten)a !nor "i0loace 'e ca-are a'ec%ate 47otel!ri2 7an!ri2%ile2 c*s!)e2 etc.5 şi 'ot*rile necesare asi!r*rii confort!l!i 4in%entar5 ele pri%esc2 'ease"enea2 acti%it*)ile 'eter"inate 'e ntre)inerea şi B!na f!nc)ionare a spa)iilor 'eca-are. Tot n cateoria ser%iciilor 'e ca-are se incl!' şi presta)iile s!pli"entareoferite 'e !nit*)ile 7oteliere pe '!rata şi n le*t!r* c! r*":nerea t!riştilor n ca'r!lacestora. Ser%iciile 'e ali"enta)ie 4'e resta!ra)ie5 a! ca 'estina)ie satisfacereatreB!in)elor 'e 7ran* ale t!riştilor2 'ar şi a !nor ne%oi 'e recreere şi 'istrac)ie. Ele se'e-%olt* n rela)ie c! ser%iciile 4respecti% capacit*)ile5 'e ca-are sa! in'epen'ent 'eacestea. TreB!ie a%!t* n %e'ere a'aptarea lor la fiecare "o"ent al c*l*toriei4transport2 reşe'in)* te"porar*2 -on* 'e are"ent52 specific!l for"elor 'e t!ris" şipartic!larit*)ilor se"entelor 'e t!rişti.

Ser%iciile 'e are"ent – acceptate ca presta)ii 'e Ba-* n!"ai 'e c*tre o parte aspecialiştilor – s!nt concep!te s* asi!re petrecerea pl*c!t*2 areaBil* a ti"p!l!i 'e%acan)*. S!nt alc*t!ite 'intr6o palet* lar* 'e acti%it*)i2 a%:n' caracter 'istracti%6recreati%2 n concor'an)* c! specific!l fiec*rei for"e 'e t!ris" sa! -on* 'e se0!r. Ele



repre-int* ele"ent!l f!n'a"ental n satisfacerea ne%oilor t!riştilor2 "o'alitatea 'econcreti-are a "oti%a)iei 'eplas*rii şi cap*t* !n rol tot "ai i"portant n str!ct!racons!"!rilor t!ristice. Ser%iciile s!pli"entare s!nt c7e"ate s* sporeasc* confort!l %acan)ei2 s*sti"!le-e o'i7na acti%*2 recreerea2 'istrac)ia2 f*r* a se s!Bstit!i ser%iciilor 'eare"ent. A! o pon'ere "o'est* n str!ct!ra cons!"!l!i t!ristic şi !n rol a!iliar.

Cele "ai i"portante r!pe 'e ser%icii s!pli"entare s!nt< Ser%iciile 'e infor"are 6 inter%in n perioa'a 'e pre*tire şi ana0are apresta)iei t!ristice2 a%:n' !n rol i"portant n for"area şi concreti-area 'eci-iei 'ec!"p*rare2 'ar se "anifest* şi pe parc!rs!l 'esf*ş!r*rii %oia0!l!i. TreB!ie s* per"it*c!noaşterea rapi'*2 co"ple* şi 'e calitate a celo "ai 'i%erse aspecte leate 'e'eplasare şi se0!r 4'er!larea prora"!l!i pe -ile2 orariile "i0loacelor 'e transport2facilit*)i 'e pre)2 con'i)ii oBliatorii 'e c*l*torie2 ofert* 'e presta)ii s!pli"entare2 etc.

Ser%iciile 'e inter"e'iere – s!nt constit!ite2 n principal2 'in cele 'e re-er%are'e loc!ri 4n !nit*)i 7oteliere2 "i0loace 'e transport2 la 'i%erse "anifest*ri c!lt!ral6artistice2 sporti%e5 şi cele 'e nc7iriere a !nor oBiecte 'e in%entar pentr! creştereaconfort!l!i c*l*toriei sa! pentr! 'istrac)ie 4aparat!r* 'e i"nastic*2 ec7ipa"ent şi"aterial sporti%2 0oc!ri2 etc.5.

@n aceast* cateorie !n loc i"portant l 'e)in cele 'e re-er%are2 prin intro'!cerea pescar* lar* a siste"elor 'e re-er%are co"p!teri-at* 4CRS5 sa! a DS 4loBal'istriB!tion sWste"s52 sa! cele 'e nc7iriere a a!to"oBilelor 4rent a car5.

Ser%iciile c!lt!ral6artistice – s!nt :n'ite n perspecti%a rol!l!i recreati%6'istracti% şi e'!cati% al t!ris"!l!i< Participarea la 'i%erse spectacole sa! e%eni"ente i-ite la case "e"oriale2 "!-ee2 alerii 'e art*2 epo-i)ii i-itarea !nor oBiecti%e istorice2 c!lt!rale2 ştiin)ifice 4cet*)i2 palate2 e'ificiireliioase2 r*'ini Botanice şi -ooloice5 @nt:lniri c! personalit*)i 'in 'o"eni!l c!lt!rii2 artei şi ştiin)ei Orani-area 'e ec!rsii n "pre0!ri"ile sta)i!nilor2 la 'i%erse oBiecti%e sa!te"atice Orani-area 'e conc!rs!ri pe 'iferite te"e sa! 'e n'e":nare2 'ans2 fr!"!se)e2orientare t!ristic*.Ele s!nt orani-ate 'e instit!)iile speciali-ate in'epen'ent sa! n corela)ie c! cele

t!ristice2 sa! n!"ai 'e c*tre acestea 'in !r"*.

Ser%iciile sporti%e – %in n co"pletarea for"elor consacrate ale are"ent!l!i şise s!Bs!"ea-* efort!rilor orani-atorilor 'e t!ris" 'e creare a con'i)iilor necesare!nei o'i7ne acti%e. S!nt 'e o "are 'i%ersitate – alpinis"2 sc7i2 patina02 nata)ie2ec7ita)ie2 0oc!ri sporti%e. Se pot 'iferen)ia n f!nc)ie 'e pre*tirea t!riştilor şi pot fi 'easisten)* şi s!pra%e7ere 4n ca-!l celor eperi"enta)i5 sa! 'e ini)iere 4pentr!

ncep*tori5.

Orani-area lor pres!p!ne eisten)a !n!i personal c! pre*tire 'e specialitate2 a !nor 'ot*ri a'ec%ate şi a !nor p!ncte 'e nc7iriere a "aterialelor sporti%e. Ser%iciile c! caracter special< Ser%icii tra'i)ionale proprii t!ris"!l!i 47i'2 ani"ator5 Ser%icii enerate 'e for"e specifice 'e t!ris" 4orani-area 'e parti'e 'e%:n*toare2 'e festi%al!ri2 t:r!ri2 epo-i)ii5 Ser%icii 'e nri0ire a copiilor2 persoanelor c! 7an'icap2 ani"alelor 'o"esticeproprietate a t!riştilor Ser%icii 'e asi!rare a sec!rit*)ii t!rist!l!i şi 'e sal%are n ca- 'e pericol Ser%iciile 'e c!r* sa! trata"ent Balneo6"e'ical – s!nt presta)ii s!pli"entare n



sit!a)iile n care t!rist!l şi co"pletea-* se0!r!l ntr6o sta)i!ne c! efect!area !nortrata"ente si"ple2 a%:n' caracter pre%enti%. Ser%iciile 'e asisten)* "e'ical*2prile0!ite 'e astfel 'e sit!a)ii2 fac parte 'in aceast* cateorie.

Ser%iciile financiare – se refer* la cele 'e asi!rare a t!rist!l!i2 acoperin' o

a"* lar* 'e sit!a)ii2 'e la starea 'e s*n*tate2 la pier'erea Banilor sa! Baa0elor2prec!" şi la 'i%erse tran-ac)i 4siste"e 'e plat*2 opera)i!ni Bancare2 sc7i"B %al!tar5 şifacilit*)i 4re'!ceri 'e tarife2 ser%icii pe Ba-* 'e aBona"ent2 cre'ite2 ş.a.

CURSUL 1/

TRANSPORTURILE TURISTICE1/.1. Transport!rile şi 'e-%oltarea t!ris"!l!i1/.#. $or"e 'e transport !tili-ate n t!ris" 1/.#.1. Loc!l for"elor 'e transport 'e transport n str!ct!ra trafic!l!i t!ristic 1/.#.#. Transport!ri t!ristice aeriene

1/.#.&. Transport!ri t!ristice r!tiere 1/.#.(. Transport!ri t!ristice fero%iare 1/.#.8. Transport!ri t!ristice na%ale

1/.1. Transport!rile şi 'e-%oltarea t!ris"!l!i Transport!l repre-int* !na 'in co"ponenetele 'e Ba-* ale presta)iei t!ristice2asi!r:n' 'eplasarea t!riştilor 'e la loc!l 'e reşe'in)* la cel 'e petrecere a %acan)ei2 n ca-!lt!ris"!l!i 'e se0!r2 sa! pe toat* '!rata c*l*toriei2 n ca-!l cel!i itinerat. Ser%ici!l 'e transport are !n con)in!t co"ple2 %i-:n'2 pe l:n* %oia0!l propri!6-is2ansa"Bl!l opera)i!nilor2 con'i)iilor şi facilit*)ilor leate 'e orani-area 'eplas*rii fi-ice at!riştilor2 a Baa0elor şi a "*rf!rilor 'estinate cons!"!l!i acestora. Transport!rile t!ristice 2 ca parte co"ponent* a presta)iei t!ristice2 pre-int*caracteristicile enerale ale acesteia2 ntre care se-onalitate accent!at* n eploatare2 rii'itate'atorat* capacit*)ii li"itate2 participarea !n!i n!"*r "are 'e prestatori 'in 'o"enii 'o"enii'iferite 4transport2 t!ris"2 in'!strie5 la reali-area lor. Ser%iciile 'e transport a! şi o serie 'e tr*s*t!ri 'istincti%e n raport c! celelalte ser%iciişi an!"e< "anifest* o recepti%itate ri'icat* fa)* 'e prores!l te7nic2 s!nt intensi%e n capital2necesit:n' in%esti)ii foarte "ari2 ofer* oport!nit*)i pentr! econo"ia 'e scal*2 a! o%!lneraBilitate "are la cri-ele interna)ionale2 econo"ice şi politice.

De ni%el!l 'e 'e-%oltare a transport!rilor şi2 "ai ales2 'e orani-area lor2 'epin'ecalitatea presta)iei t!ristice şi etin'erea acti%it*)ii n sfera t!ris"!l!i. Ti"p!l total 'e %acan)* al !n!i t!rist poate fi 'esco"p!s n 'o!* co"ponente< ti"p 'etransport 4c*l*torie5 şi ti"p 'e se0!r. Pentr! a 'a o c:t "ai B!n* !tili-are %acan)ei2 t!rist!l esteinteresat n efect!area !nor 'eplas*ri rapi'e2 'eci c! o c7elt!ial* 'e ti"p "ini"* şi c:t "aiconfortaBile. O alt* fa)et* a rela)iei t!rist6transport!ri este reliefat* 'e infl!en)a cost!rilor. Parteconstit!ti%* a pre)!l!i loBal al %acan)ei2 c! pon'eri %ariin' ntre X şi V 'in total2 n f!nc)ie 'efor"a 'e t!ris"2 "o'alitatea 'e transport2 "i0loc!l folosit2 se-on2 'istan)*2 cost!l ser%iciilor 'etransport infl!en)ea-* ne"i0locit ni%el!l eneral al pre)!rilor pro'!selor t!ristice şi2 in'irect2cererea 'e %acan)e. OBiecti% strateic< 'e-%oltarea şi "o'erni-area contin!* a transport!rilor

1/.#. $or"e 'e transport !tili-ate n t!ris"1/.#.1. Loc!l for"elor 'e transport 'e transport n str!ct!ra trafic!l!i t!ristic

D!p* nat!ra "i0loc!l!i folosit2 p!te" %orBi 'e< Transport aerian



Transport fero%iar Transport na%al Transport r!tier Pe ansa"Bl!l trafic!l!i t!ristic interna)ional se re"arc* o KB*t*lie pentr! s!pre"a)ie ntre

transport!rilor aeriene 48#9 n #//> fa)* 'e &;9 n #//15 şi cele r!tiere 4&>9 n #//> fa)* 'e819 n #//152 n fa%oarea pri"elor2 !r"ate 'e cele na%ale 439 n #//> fa)* 'e =9 n #//15 şifero%iare 4&9 n #//> şi n #//15.

@n ca-!l Ro":niei2 "i0loacele r!tiere 'e)in loc!l principal2 respecti% peste >/92 at:t n ca-!lsosirilor2 c:t şi n cel al plec*rilor 'e t!rişti2 ca !r"are a pon'erii "ari – 3/6=/9 6 asc7i"B!rilor t!ristice c! )*rile %ecine2 a co"o'it*)ilor oferite 'e aceste "i0loace pe 'istan)eapropiate şi2 n! n !lti"!l r:n'2 a creşterii sensiBile a n-estr*rii pop!la)iei c! a!to"oBile.Ur"ea-* cele aeriene2 fero%iare şi na%ale.

1/.#.#. Transport!ri t!ristice aeriene

Mi0loacele aeriene s!nt !tili-ate c! prepon'eren)* pe 'istan)e l!ni şi foarte l!ni4a%ion!l este folosit ca "i0loc 'e 'eplasare n propor)ie 'e 8/9 pe 'istan)e ntre 1/// şi (/// 'e" şi aproape n ecl!si%itate pe r!te ce 'ep*şesc (/// ". $apt!l c* a! a0!ns s* pre'o"ine n aleerile t!riştilor se eplic* şi prin transfor"*rile

ra'icale pro'!se n plan!l te7noloiei şi n cel al "anae"ent!l!i< Sporirea %ite-ei @n"!l)irea liniilor 'irecte şi creşterea frec%en)ei -Bor!rilor $olosirea !nor na%e 'e "are capacitate şi in'epen'en)a lor pe r!te foarte l!ni Re'!cerea cost!rilor 'e eploatare a ec7ipa"entelor 'e -Bor Intro'!cerea 'e noi aran0a"ente şi facilit*)i Nea0!ns!ri< Depen'en)a acestora 'e con'i)iile nat!rale In%esti)iile "ari pe care le recla"* constr!irea şi eploatare !nor aeroport!ri "o'erne I"pact!l neati% as!pra pen!riei 'e co"B!stiBil2 a teroris"!l!i2 a cri-elor econo"ice şi politice

@n ceea ce pri%eşte pro'!c)ia2 oBser%*" o se"entare a pro'!c*torilor n f!nc)ie 'e

capacitatea 'e transport< n ca-!l celor 'e "are capacitate 418/68// pasaeri5 se ntreistrea-* o concentrare p!ternic*2 fiec* este %orBa 'e aerona%e 4Hoein2 AirB!s şi McDonnell6Do!las5 sa! 'e "otoare 4Pratt an' +7itneW2Rolls RoWce2 eneral Electric5 – pia)a este controlat* 'e 'o!* co"panii 'in SUA şi !na 'in E!ropa n ca-!l celor 'e capacitate "ic* 4p:n* la #/ 'e loc!ri52 pia)a este 'i%i-at* ntre pro'!c*tori 'inMarea Hritanie2 $ran)a2 Italia2 er"ania2 S!e'ia2 Cana'a şi Hra-ilia 'e "en)ionat proresele re"arcaBile referitoare la siste"!l 'e prop!lsare 40et sa! t!rBo52 %ite-a'e croa-ier*2 in'epen'en)a 'e -Bor2 si!ran)a2 cons!"!l 'e carB!rant. coresp!n-*tor acestor e%ol!)ii ale pro'!c)iei2 flota c!noaşte2 'e ase"enea2 o creştere şi"o'erni-are. Gi aici re"arc*" feno"en!l 'e concentrare – co"paniile nor'6a"ericane 'e)in o po-i)ie'o"inant*2 "!lte 'isp!n:n' 'e capacit*)i 'e circa 8// aerona%e2 !r"ate 'e co"paniile 'in E!ropa2 c!18/6#8/ aerona%e2 şi cele 'in Asia şi Pacific c! "ai p!)in 'e 1// 'e aerona%e.

@n pri%in)a aeroport!rilor2 apar proBle"e leate 'e proprietate2 a'i"inistrare 4control şi

operare5 şi c7elt!ileli 'e f!nc)ionare Pentr! a nreistra re-!ltate po-iti%e2 aeroport!rile treB!ie s*6şi proiecte-e o str!ct!r*a'ec%at* a acti%it*)ii2 respecti% a raport!l!i ntre transport!rile 'e pasaeri2 caro şicorespon'en)* 4"ail5. M!lte 'in ele reali-ea-* o B!n* parte 'in %enit!ri 'in alte acti%it*)ico"erciale< "aa-ine '!tW free2 ser%icii caterin2 nc7irieri 'e a!to"oBile. A%:n' n %e'ere rela)ia specific* t!ris"6transport!ri aeriene2 treB!ie s!Bliniat c* ofoarte "are parte a trafic!l!i 'e pasaeri – circa >/9 6 este constit!it* 'in cei care c*l*toresc nscop!ri t!ristice2 fapt rele%at şi 'e pre-en)a n top!l aeroport!rilor a celor 'in Mia"i2 Paris sa!,on on2 sit!ate n i"e'iata %ecin*tate a !nor -one t!ristice consacrate. Ser%iciile f!rni-ate 'e liniile aeriene repre-int* co"ponenta c! cea "ai "are inci'en)*



as!pra acti%it*)ii t!ristice. Acestea s!nt s!B'i%i-ate n< Ser%icii re!late sa! c!rse 'e linie Ser%icii neprora"ate sa! c7arter Ser%icii 'e tai aerian

C!rsele re!late operea-* pe r!te fie2 Bine 'efinite2 interne şi interna)ionale2 pentr!fiecare 'intre ele eist:n' licen)* 'e -Bor arantat !%erna"ental. Acestea s!nt solicitate 'epersoanele care se 'eplasea-* in'i%i'!al2 pe cont propri!2 al c*ror trase! coinci'e c! r!telestaBilite 'e co"paniile aeriene şi care s!nt 'isp!se?accept* s* pl*teasc* "ai "!lt pentr!aceste ser%icii2 n sens!l c* se ac7it* cost!l interal al transport!l!i. @n ca'r!l acestei r!pe s!nt foarte pop!lare Kincl!si%e to!rs 4IT5 şi Kpart6c7arter. Aran0a"ent!l IT 4%oia0!l forfetar5 este o c*l*torie t!ristic* orani-at* 'e !n to!roperator sa! o aen)ie 'e %oia0 şi o co"panie aerian*2 prin inter"e'i!l !nei c!rse re!late. Pre)!l este os!"* loBal*2 'inainte staBilit*2 ce acoper* cost!l transport!l!i2 ca-area şi "asa2 !n "ini" 'eprora" 'e are"ent şi c7elt!ielile orani-ator!l!i. Pre)!l transport!l!i este inferior tarif!l!ioBişn!it pentr! clasa econo"ic* 4c! p:n* la 8/95 şi este acceptat 'e co"paniile aeriene nscop!l asi!r*rii !n!i ra' "ai ri'icat 'e oc!pare a na%elor. $or"!la Kpart6c7arter const* n nc7irierea par)ial* 'e c*tre to!roperator a c!rsei 'elinie şi %:n-area loc!rilor n siste" c7arter.

C!rsele c7arter 4la cerere5 – n! operea-* pe Ba-a !nor orare prestaBilite şi2 n eneral2s!nt pro"o%ate 'e to!roperatori. Ei nc7iria-* aerona%ele pentr! o s!"* fi* şi preia! ntreaaresponsaBilitate pri%in' co"erciali-area loc!rilor2 staBilirea frec%en)ei -Bor!rilor şi c7iar r!tele. Tip!ri< C7arter 'e r!p c! sa! f*r* afinitate 6 t!riştii Beneficia-* 'e facilit*)i speciale pentr! transport C7arter incl!si%e to!rs – t!rist!l pl*teşte o s!"* loBal* ce incl!'e transport!l2 ca-area2 "asa şialte ser%icii2 n!"ai c* 'eplasarea se face prin inter"e'i!l na%elor nc7iriate n siste" c7arter C7arter pentr! !- propri! 4oen6!se5 – o persoan* fi-ic* sa! 0!ri'ic* nc7iria-* o aerona%* pentr!!- propri!2 c! scop!l 'e a 'eplasa persoane 4!neori şi B!n!ri5 C7arter speciali-at – a'"ise at!nci c:n' !n r!p n! are posiBilitatea respect*rii con'i)iilori"p!se 'e for"!la re-er%*rii anticipate 4participarea la !n e%eni"ent c!lt!ral2 sporti%2 'e afaceri5

Ser%icii 'e tai aerian s!nt oferite 'e c!rse c7arter pri%ate2 a%:n' capacitate 'e (61>loc!ri şi in'epen'en)* 'e -Bor 'e 8//63// " s!nt practicate c! prioritate n c*l*toriile 'eafaceri2 oferin' a%anta0e 'e fleiBilitate şi confort.

@n sti"!larea c*l*toriilor t!ristice pe calea aer!l!i şi 'i%ersificarea tipoloiei aran0a"entelor ocontriB!)ie i"portant* re%ine proces!l!i liBerali-*rii 4'erele"et*rii5 acestor transport!ri.

Rele"ent*rile n transport!rile aeriene %i-ea-* trei cateorii "a0ore 'e proBle"e< r!tele re!late interna)ionale2 care s!nt staBilite pe Ba-a !nor n)eleeri!%erna"entale ntre )*rile participante la trafic rele"ent*rile pri%esc traseele propri!6-ise2frec%en)a2 -Bor!rile2 capacit*)ile 'e transport etc. tarifele la c!rsele re!late2 care s!nt s!p!se control!l!i a'"inistrati% al stat!l!i sa!c7iar oranis"elor interna)ionale speciali-ate2 pentr! a se e%ita creşterea ne0!stificat* aacestora şi a se asi!ra o concor'an)* ntre pre) şi calitatea ser%iciilor pe plan na)ional2 !%ernele licen)ia-* transportatorii care pot opera pe c!rsele re!lateinterne acestea pot fi co"panii na)ionale sa! interna)ionale

Pre)!l c*l*toriei 'epin'e 'e cost!rile 'e eploatare ale co"paniilor aeriene2prec!" şi 'e o serie 'e ele"ente proprii orani-*rii şi an!"e< M*ri"ea şi tip!l na%ei Densitatea trafic!l!i şi ni%el!l conc!ren)ei Re!lari-area fl!!l!i cererii şi etin'erea l!i n a"Bele sens!ri



Tip!l cererii 4clasa I2 B!siness2 econo"ic*2 IT2 alte facilit*)i5 Ni%el!l "ini" esti"at al ra'!l!i 'e !"plere a aerona%ei Cost!rile 'e eploatare ale co"paniilor aeriene s!nt alc*t!ite 'in< C7elt!ieli 'irecte2 s!B'i%i-ate n< c7elt!ieli leate 'e 'esf*ş!rarea -Bor!rilor4carB!ran)i şi l!Brifian)i2 asi!rarea na%ei2 a ec7ipa0!l!i2 pasaerilor şi Baa0elor2 costaeroport5 şi c7elt!ieli?cost!ri "ateriale 4a"orti-are2 c7iria ec7ipa"entelor2 c7elt!ieli 'e

ntre)inere5 acestea repre-int* circa V 'in total C7elt!ieli in'irecte 'e operare2 n principal 'e "aretin şi a'"inistrati%e2repre-entate 'e< sta)ionare şi cost!ri la sol 47an'lin2 tae aeroport!are52 ser%ireapasaerilor 4"as*2 tran-it52 re-er%*ri 4tietin2 "aa-ine c! a"*n!nt!l2 co"isioane pl*titeaen)iilor 'e %oia05 şi cost!ri enerale 'e a'"inistra)ie C7elt!ieli 'e personal 4cost!l "!ncii5

Co"erciali-area loc!rilor – n ca'r!l acest!i proces se !r"*reşte a'optarea !norfor"!le care s* per"it* o re'!cere a tarifelor şi o "B!n*t*)ire a coeficient!l!i 'e !tili-are acapacit*)ilor. Aici !n rol 'eoseBit re%ine siste"elor 'e re-er%are co"p!teri-at* – CRS. Cele "ai i"portante siste"e eistente n pre-ent s!nt< alileo Interna)ional SaBre A"a'e!s +orl'span SWste" One ABac!s Rela)iile 'intre aceste siste"e %or '!ce n %iitor la reali-area !n!i siste" loBal2 acesta!r":n' s* foloseasc* re)ele ne!tre şi s* asi!re acces!l ne'iscri"inatori! al co"paniiloraeriene şi al aen)iilor 'e %oia0 la oricare CRS.

1/.#.&. Transport!ri t!ristice r!tiere

Transport!rile r!tiere se afl* pe loc!l 'oi ca pon'ere n total!l "i0loacelor 'e transportfolosite n scop!ri t!ristice.

@n "!lte )*ri2 ele repre-int* for"a 'o"inant* 'e 'eplasare n c*l*toriile interne2 ntr!nin' 3/6=/9 'in op)i!ni şi a'eseori pentr! cele efect!ate n afara rani)elor. Transport!rile r!tiere se reali-ea-* prin inter"e'i!l a!tocarelor2 "icroB!-elor şia!tot!ris"elor. A!tocarele şi "icroB!-ele s!nt !tili-ate2 c! prioritate2 n ca'r!l for"elor orani-ate 'et!ris"2 s!nt 'estinate transport!rilor colecti%e şi se afl* n proprietatea şi?sa! a'"inistrareaorani-atorilor 'e t!ris" 4societ*)i 'e transport2 aen)ii 'e %oia0 şi to!roperatori2 c7iar

ntreprin'eri 7oteliere5. A!tot!ris"ele s!nt folosite2 'e re!l*2 pentr! c*l*toriile pe cont propri!2 iar n cepri%eşte proprietatea2 ele apar)in n cea "ai "are parte t!riştilor 4sector!l non6co"ercial5 sa!!nor ntreprin'eri speciali-ate 4sector!l co"ercial5 şi eploatate prin siste"!l nc7irierilor4ser%icii Krent a car5.

Deplas*rile c! a!tocar!l oc!p* o pon'ere 'e 186#/9 pe pia)a %oia0elor2 n contin!*a'aptare la cerere2 ser%iciile oferite 'e transportatorii speciali-a)i r!p:n'!6se astfel< R!te epres – interne şi interna)ionale @nc7irierea 'e a!tocare sa! r!te la cerere 4c7arter5 Orani-area 'e circ!ite sa! ec!rsii Opera)i!ni 'e transfer S!B aspect!l orani-*rii2 se poate %orBi 'e eisten)a !nor ntreprin'eri speciali-ate noperarea pe c!rse 'e linie sa! c7arter2 c! acti%itate 'e sine st*t*toare sa! interate t!ris"!l!i2in'epen'ente sa! asociate n lan)!ri. A!to"oBil!l 'e)ine o po-i)ie pri%ileiat* n str!ct!ra for"elor 'e transport t!ristice2'atorit* a%anta0elor sale< %ol!" "are al Baa0elor2 fleiBilitatea orar!l!i2 posiBilitatea reali-*rii



!nor opriri "!ltiple2 liBertatea aleerii trase!l!i2 s!ple)e2 cost!l cel "ai "ic n ca-!l !tili-*rii lacapacitate2 etc. De-%oltarea transport!rilor t!ristice r!tiere este infl!en)at* 'e n-estrarea c!a!to"oBile2 'e ten'in)ele nreistrate n e%ol!)ia pro'!c)iei2 'e e%ol!)ia pre)!l!i la carB!ran)i şi'e eisten)a !nei re)ele a'ec%ate 'e 'r!"!ri 4na)ionale şi a!tostr*-i5

Ser%iciile 'e transport t!ristic a!to"oBilistic2 n ca-!l 'eplas*rilor c! "i0loacepersoanle2 se refer* la asi!rarea con'i)iilor 'e c*l*torie< c*i 'e acces2 p!ncte 'eapro%i-ionare2 loc!ri 'e ca"pare2 orani-area 'e prora"e 4circ!ite5 sa! acor'area !norfacilit*)i< re-er%*ri2 Bon!ri 'e Ben-in* A!to"oBil!l este tot "ai pre-ent n c*l*toriile c! "i0loace co"Binate2 ceea ce afa%ori-at consacrarea şi lara !tili-are a aran0a"entelor $LY an' DRIE 4const:n' n'eplasarea c! a%ion!l n for"!la IT sa! c7arter şi nc7irierea 'e a!to"oBil – rent a car5 sa!RAIL ROUTE 4t!rist!l c*l*toreşte c! tren!l "pre!n* c! a!to"oBil!l s*!5.

1/.#.(. Transport!ri t!ristice fero%iare

Transport!rile fero%iare repre-int* !na 'in cele "ai %ec7i for"e 'e c*l*torie şi a 0!cat

!n rol i"portant n 'e-%oltarea t!ris"!l!i n pri"a 0!"*tate a acest!i secol. Caracteristici< Re!laritatea şi certit!'inea reali-*rii %oia0!l!i2 ca !r"are a in'epen'en)ei fa)* 'e starea %re"ii Cost!l "ai re'!s al c*l*toriei co"parati% c! celelalte for"e Co"o'it*)ile oferite prin %aon!l resta!rant şi %aon!l 'e 'or"it PosiBilit*)ile "ai lari 'e %i-ionare a peisa0!l!i ite-a 'e 'eplasare relati% "are şi2 i"plicit2 rapi'itatea c*l*toriei Perfec)ion*rile reali-ate ca !r"are a intro'!cerii prores!l!i te7nic< creşterea ra'!l!i 'e confort

n interior!l "i0loacelor2 creşterea %ite-ei 'e 'eplasare2 'e-%oltarea a"ei ser%iciilor s!pli"entare oferite2arnit!ri care asi!r* 'eplasarea si"!ltan* a t!rist!l!i şi a!to"oBil!l!i s*! 4RAIL ROUTE5 S6a! creat tren!ri recreati%e 4In'ia2 C7ina2 Spania2 El%e)ia52 a! fost re%itali-ate sa!create r!te care "Bin* 'eplasarea c! 'istrac)ia 4Trans6SiBerian Epress2 Orient6Epress2ene)ia Si"plon Orient6Epress2 A"erican Orient6Epress5.

@n orani-area transport!rilor t!ristice c! "i0loace fero%iare se folosesc at:t c!rselere!late2 c:t şi cele speciale 4c7arter5 Cel "ai c!nosc!t aran0a"ent este RIT 4Rail Incl!si%e To!r5 – const* n co"erciali-area2'e c*tre aen)ia 'e %oia02 la !n pre) loBal2 a !n!i pac7t 'e ser%icii ce incl!'e< c*l*toria c!tren!l2 ca-area şi "asa şi !n "ini" 'e presta)ii 'e are"ent el se a'resea-* t!ris"!l!iorani-at2 'e r!p sa! in'i%i'!al. Aran0a"ent!l RIT se poate reali-a n "ai "!lte %ariante< circ!ite2 c*l*torii '!s6ntors2 c*l*torii ntr6o sin!r* 'irec)ie2 c!rse co"Binate se poate 'ifern)ia n f!nc)ie 'e "*ri"ea r!p!l!i2 perioa'a 'e orani-are2 cateoria 'e %:rst* aclien)ilor n fiecare ca- n parte se staBilesc tarifele şi con'i)iile?restric)iile 'e 'esf*ş!rare a c*l*toriei2

n)eleeri 4contracte5 ntre aen)ia 'e %oia0 şi co"pania 'e cale ferat* se pot oferi !nele facilit*)i< re'!ceri 8/9 pentr! copii2 ele%i şi st!'en)i2 Bonifica)ii pentr!con'!c*torii 'e r!p2 etc.

1/.#.(. Transport!ri t!ristice na%ale

Transport!rile t!ristice pe cale na!tic* a! e%ol!at 'e la o si"pl* for"* 'e c*l*toriespre !na care "Bin* 'eplasarea c! are"ent!l2 ':n' naştere croa-ierelor. Ser%iciile oferite clientelei n 'o"eni!l transport!rilor na%ale pot fi s!B'i%i-ate n< C!rse 4r!te5 'e linie Linii 'e croa-ier*



Deplas*ri sc!rte 4ferrW5 sa! "ini6croa-iere C*l*torii 4ec!rsii5 n interior pe r:!ri2 lac!ri2 canale C*l*torii in'i%i'!ale c! %ase 'e are"ent2 proprietate pri%at* sa! nc7iriate Croa-iera se 'efineşte ca !n pro'!s t!ristic – pac7et 'e %acan)* – pentr! care sepl*teşte !n pre) loBal ce acoper* 'eplasarea şi ser%iciile 'e ca-are2 "as* şi 'istrac)ie laBor'!l na%elor Tipoloie< Croa-iere 'e %acan)* 4na%e 'e "are capacitate2 1///6#/// 'e pasaeri2 itinerarii "e'ii 'e circa =-ile2 clientel* 'i%ers*2 'estina)ii oBişn!ite5 Croa-iere 'e l! 4na%e 'e capacitate "ai "ic*2 18/6;// pasaeri2 in%entar 'e l!2 confort s!perior2personal 'e nalt* calificare2 itinerarii 'e 1(6&/ 'e -ile5

Croa-iere eotice sa! 'e a%ent!r* 4na%e 'e capacitate "ic*2 'estina)ii oriinale2 t!rişti a"atori 'eeplor*ri2 ser%icii specifice2 personal c! instr!ire special*2 sc!f!n'*ri2 etc.5 Destina)ii< Marea CaraiBelor2 c! ins!lele Her"!'e2 Ha7a"as şi costele 'e est ale A"ericii Centrale şi 'e S!'4cea "ai i"portant* 'estina)ie2 concentr:n' peste 0!"*tate 'in n!"*r!l c*l*toriilor5 Coasta 'e %est a A"ericii 'e Nor'2 c! trasee ce lea* Meic!l2 SUA şi Cana'a2 c! prel!niri p:n*

n Alasa2 pe loc!l # n preferin)ele t!riştilor Marea Me'iteran*2 c! trasee ce lea* )*rile 'in %est!l şi est!l Ba-in!l!i Orient!l @n'ep*rtat – linii ntre )*rile 4ins!lele5 'in -ona Pacific!l!i Marea Haltic* şi le*t!rile ntre capitalele )*rilor nor'ice Africa 'e est c! ins!lele Canare şi Ma'eira Circ!ite n 0!r!l l!"ii La acestea "ai pot fi a'*!ate 'eplas*rile sc!rte c! ferrW6Boat6!l sa! "inicroa-iere

ntre ins!le sa! 'e6a l!n!l coastelor2 acolo !n'e con'i)iile eorafice şi 'e-%oltareaecono"ic* a! fa%ori-at astfel 'e c*l*torii

economia turismului suport curs

Documents