economia turismului sud muntenia

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii: Economia comerţului,turismului şi serviciilor

ANALIZA OFERTEI I CERERII TURISTICE LAȘ NIVELUL REGIUNII DE DEZVOLTARE

SUD MUNTENIA

PROFESOR UNIVERSITAR: Studenți:LECT. DR. UNTARU ELENA – NICOLETA Ursu Daniela Roghevici Sergiu

Anul II, gr. 8223

- 2014 -

1

Cuprins :

1. Cap. 1. Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare1.1 Caracteristici demografice1.2 Economia regională

2. Cap. 2 Potențialul de dezvoltare al regiunii de Sud2.1 Resurse turistice naturale2.2 Resurse turistice antropice2.3 Principalele forme de turism practicate în regiune2.4 Identificarea avantajului competitiv al regiunii

3. Cap. 3. Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii turistice în regiunea de Sud

4. Cap. 4 Analiza circulaţiei turistice

5. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al regiunii de Sud

6. Concluzii

7. Bibliografie

2

1. Cap. 1 Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare Sud Muntenia

1.1 Caracteristici demografice

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafață de 34.453 kmp , reprezentând 14,45 % din suprafața României, este situată în partea de Sud-Sud Est a țării, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est , la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de granița naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezența în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicații cu cele 8 țări riverane , iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră, de a avea ieșire la Marea Neagră și, deci, acces la Portul Constanța- principala poartă maritimă a țării.

Existența în centrul regiunii , dar nefăcând parte din aceasta , a capitalei țării, București, parte componentă a Regiunii București-Ilfov , constituie prin infrastructura socială și instituțională existentă și prin aeroportul internațional Otopeni , un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 județe (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 orașe și 509 comune cu 2018 sate.

Relieful Regiunii ,caracterizat prin varietate și dispunere în amfiteatru , cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie și luncă 70,7%. Dacă pentru cele 4 județe din Sud (Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este câmpia, celelalte 3 județe din Nord (Argeș, Dâmbovița, Prahova) cuprind atât câmpia cât și dealurile și munții, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini muntoase ale țării - vârfurile Moldoveanu (2544m) și Negoiu (2535m) din Masivul Făgăraș și vârful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Rețeaua hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Prahova). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale și antropice cu folosință complexă.

3

1.2 Economia regională

Spațial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în cele 3 județe (Prahova, Dâmbovița și Argeș) din nordul acesteia și agriculturii în cele 4 județe (Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița) din sud.

După anul 1989 economia regiunii a avut în general o evoluție descendentă, datorată dezechilibrelor moștenite a neconcordanței dintre componentele reformei economice și a utilizării neraționale a resurselor naturale și umane, cu impact negativ asupra productivității, eficienței și ratei de angajare.

Fenomenul de declin economic , generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a forței de muncă, persistența șomajului de lungă durată, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai și deteriorarea calității vieții, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluție lentă dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.

Complexă și diversificată, industria a cărei contribuție la PIB-ul regional a fost la sfârșitul anului 2004 de 28,2%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deținând-o industria chimică și petrochimică (județele Prahova și Argeș), industria construcției de mașini , echipamente și mijloace de transport (județele Prahova , Argeș și Dâmbovița), industria textilă , a confecțiilor și alimentară , forța de muncă ocupată în cadrul acestora fiind de 25,3%.

4

2. Cap. 2 Potențialul de dezvoltare al regiunii

2.1 Resurse turistice naturale

Unul dintre judeţele din regiunea Sud conţinând numeroase obiective turistice este judeţul Prahova cu Valea Prahovei și abruptul Bucegilor, de-a lungul cărora se află staţiunile climaterice Breaza, Sinaia, Poiana Ţapului, Bușteni și Azuga; Masivul Bucegi cu „Babele” și „Sfinxul”; valea Doftanei; rezervaţia floristică de la Sinaia și rezervaţia paleontologică și geologică de la Slănic ; staţiunea balneo-climaterică Slănic unde se află lacul sărat Slănic, un alt lac sărat fiind și lacul Telega ; staţiunile climaterice Vălenii de Munte și Cheia; carstul de pe Valea Ialomiţei (Peștera Ialomiţei, cheile Ursilor, Tătarului și Zănoagei).

Judeţul Ialomiţa are drept obiective turistice lacurile sărate Amara și Fundata.

În judeţele Dâmboviţa (staţiunea balneo-climaterică Pucioasa, peștera și CheileDâmbovicioarei) și Argeș (Lerești, Rucăr și Brădet – staţiune climaterică) s-a dezvoltat turismul rural, existând, de asemenea, și un turism religios în judeţul Argeș, precum și o serie de monumente istorice aflate pe teritoriul acestui județ.

Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici reprezina un fenomen natural rar intalnit in lume, iar Focul Viu de la Laptari reprezinta un fenomen al naturii, o flacara ce izvoreste din pamant, care se datoreaza emanatiei continue de gaze care se aprind din cauza presiunii si frecarii de roca.

Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan și masive cu caracter alpin (Bucegi, Făgăraș, Iezer, Leaota, Ciucaș), cu peisaj carstic (peșteri, chei).

2.2 Resurse turistice antropice

Pozitia geografica a Munteniei, configuratia variata a reliefului si dezvoltarea economico-sociala contemporana constituie premisele existentei unui bogat si divers potential turistic, a unor resurse antropice de mare valoare si complexitate.

Fondul cultural este alcătuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor cunoscute personalități (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Liviu Rebreanu), Muzeul Judetean Pitesti , Muzeul Ceasului Ploiești, castele și conace ( Castelul Peleș ) etc.

5

Regiunea de Sud are și mănăstiri, cum ar fi : Mănăstirea Snagov, Mănăstirea Crasna, Mănăstirea Curtea de Argeș, Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Negru – Vodă ș.a.

2.3 Principalele forme de turism practicate în regiune

Regiunea Sud-Muntenia - profilată pe turismul montan și balnear, se diferenţiază între zona de nord, mai puternic dezvoltată turistic, și cea de sud, pentru care interesul abia acum începe să se profileze. Sudul deţine punctele de interes major pentru turismul montan și cel balnear. Astfel că staţiunile montane de pe Valea Prahovei - masivul Bucegi, localităţile turistice și parcurile naturale situate în Munţii Bucegi și Munţii Piatra Craiului, staţiunile balneoclimaterice -Slănic Prahova, Vălenii de Munte, Pucioasa, Câmpulung-Muscel - sunt zone puternic exploatate turistic.

În Regiunea de sud, practicarea turismului montan este posibilă datorită Masivilor Bucegi.Se pot practica drumeții montane, sporturi de iarnă, dar și activități specifice turismului de aventură și sportiv cum ar fi: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta.

Numărul mare mănăstiri existente pe întreg teritoriul regiunii contribuie la dezvoltarea turismului religios.

Turismul balnear se poate practica în cadrul a 3 stațiuni balneoclimaterice (Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), condițiile de cazare, dotarea bazelor de tratament și calitatea serviciilor oferite de către acestea satisfăcând într-o mică măsură cerințele turiștilor.

Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii și în special zona riverană fluviului Dunărea, deține un potențial turistic neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiții susținute o alternativă la turismul clasic montan.

Turismul rural, de asemenea, este apreciat ca o altă sursă de valorificare a potenţialului regional, iar posibilitatea obţinerii de finanţări din fondurile de preaderare a fost folosită de unii parteneri locali pentru crearea de unităţi turistice,pensiuni, fapt ce a oferit șansa unei valorizări a spaţiului rural.

2.4 Identificarea avantajului competitiv al regiunii

Principalul avantaj competitiv al regiunii de sud față de celelalte regiuni îl reprezintă peisajul natural care îmbină armonios toate formele de relief . Pe lângă peisajele naturale, zona beneficiază de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală.

6

3. Cap. 3. Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii turistice în regiunea de Sud

În anul 2004 rețeaua de cazare turistică a regiunii cuprindea 394 unități, din care 117 hoteluri și moteluri, 5 hanuri turistice, 27 cabane turistice, 6 campinguri și unități tip căsuță, 58 vile turistice și bungalouri, 24 tabere de elevi și preșcolari, 51 pensiuni turistice urbane, 98 pensiuni turistice rurale, 1 hotel pentru tineret, 3 hosteluri, 1 popas turistic și 3 spații de cazare pe nave.

Capacitatea de cazare existentă în regiune în anul 2004 a fost de 22.494 locuri, indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune fiind de 27,7 %.

În anul 2004 Regiunea Sud Muntenia deținea 11,9% din capacitatea de cazare în funcțiune a țării.

Tabelul 3.1. Evoluția numărului de unități de cazare în regiunea Sud- Muntenia

Sursă: Turismul româniei – Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

Din datele culese din breviarul statistic se poate observa că numărul unitățior de cazare este în ușoară creștere în ultimii trei ani, iar numărul hotelurilor a fost și el în creștere, chiar dacă ocupă doar un procent de aproximativ 23% din volumul total de unități de cazare, restul de până la 100% fiind reprezentat de pensiuni, vile, cabane și alte forme de cazare.

7

Ani

Indici

2008 2009 2010

Total 449 457 472

Din care hoteluri 106 107 117

Fig.3.1. Evoluția numărului de unități de cazare în regiunea Sud- Muntenia

Tabelul 3.2. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul total de unități de cazare

Numărul unităților de cazare total din regiunea Sud- Muntenia a crescut în perioada 2008-2010 de la 449 la 472 unități, adică crescând în medie cu 11,5 unități de cazare pe an. Această

8

Anii

Indicatori absoluți

(număr)Indicatori relativi Indicatorii medii

De nivel

Modificări absolute

Indicele dinamicii

Ritmul de creștere

Calculați din valori absolute

Calculați din valori relative

Valori yi

i/1i/i-1

I%i/1I%i/i-1

R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 449 0 - 100 - 0 -

459,

33

11,5

101,

63

1,63

2009 457 8 8 101,78 101,78 1,78 1,78

2010 472 23 15 105,12 103,28 5,12 3,28

creștere având un ritm mediu de evoluție pozitiv de 1,63%. Din acestea hotelurile crescând de la o pondere de 23,6% în 2008, la 24,78% în 2010.

Tabelul 3.3. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul de hoteluri

Tabelul 3.4. Evoluția numărului de locuri din unitățile de cazare în regiunea Sud- muntenia

Sursă: Turismul româniei – Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

9

Anii


(număr)

Indicatori relativi Indicatorii medii

De nivel


Indicele dinamicii

Ritmul de creștere

Calculati din valori absolute


Valori yi

i/1

i/i-1

I%i/1I%i/i-1

R%i/1R%i/i-1

yO IO %RO%

2008 106 0 - 100 - 0 -

110

5,5

105,

05

5,05

2009 107 1 1 100,94 100,94 0,94 0,94

2010 117 11 10 110,37 109,34 10,37 9,34

Ani

Indici

2008 2009 2010

Total 21464 21590 22625


Fig. 3.2. Evoluția numărului de locuri din unitățile de cazare în regiunea Sud- Muntenia

Anii



De nivelModificări absolute

Indicele dinamicii

Ritmul de creștere



Valori yi i/1i/i-1

I%i/1I%i/i-1

R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 21464 0 - 100 - 0 -

2189

3

580,

5

102,

66

2,66

2009 21590 126 126 100,58 100,58 0,58 0,58

2010 22625 1161 1035 105,40 104,79 5,40 4,79

Tabelul 3.5. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul de locuri existente în totalul unităților de cazare

10

În regiunea Sud, capacitatea de cazare turistică totală existentă a fost în 2008 de 21.464 locuri, iar în 2009 de 22.625 locuri, ceea ce reprezintă o creștere relativă faţă de 2008 cu 5,4%.

Anii



De nivel


Indicele dinamicii

Ritmul de creștere



Valori yi

i/1i/i-1

I%i/1I%i/i-1

R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 11532 0 - 100 - 0 -

1189

9,33

457

103,

92

3,92

2009 11702 170 170 101,47 101,47 1,47 1,47

2010 12464 932 744 108,08 106,51 8,08 6,51

Tabelul 3.6. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul de locuri existente în hoteluri

Tabelul 3.7. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în regiunea Sud- muntenia

(locuri-zile)

Sursă: Turismul României – Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

11

Ani

Indici

2008 2009 2010

Total 6446479 6614196 6881628


Fig.3.3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în regiunea Sud- Muntenia

Anii



De nivelModificări absolute

Indicele dinamicii

Ritmul de creștere



Valori yi i/1 i/i-1 I%i/1I%i/i-1

R%i/1

R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 6446479 0 - 100 - 0 -

6647

434,

33

2175

74,5

103,

31

3,31

2009 6614196 167717 167717 102,6 102,6 2,6 2,6

2010 6881628 435149 267432 106,75 104,04 6,7 4,04

Tabelul 3.8. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru capacitatea de cazare turistică totală

12

Anii



De nivelModificari absolute

Indicele dinamicii

Ritmul de creștere




R%i/1

R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 3692643 0 - 100 - 0 -

3887

452,

6 1923

36

105,

07

5,072009 3892400 199757 199757 105,4 105,4 5,4 5,4

2010 4077315 384672 184915 110,4 104,7 10,41 4,75

Tabelul 3.9. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru capacitatea de cazare turistică pe hoteluri

CUC2008 = * 100 = 32,82%

CUC2009 = * 100 = 25,31%

CUC2010 = * 100 = 22,73%

În 2008 coeficientul de utilizare a capacității de cazare a fost de 32,82%. Pe perioada următorilor doi ani acesta a cunoscut o continuă scădere, ajungând la 25,31% în 2009, iar mai apoi la 22,73% în 2010. Am putea spune că un factor important care a dus la această scădere îl constituie criza economică, deoarece oamenii au trebuit să îsi reorganizeze lista de priorități. Acest lucru a avut ca rezultat o acordare de atenție sporită asupra nevoilor primare, lăsând activitățile de recreere pe ultimul loc dacă mai aveau timp sau bani ca să le satisfacă.

13

Fig.3.4. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare

4. Cap. 4 Analiza circulaţiei turistice

Tabelul 4.1. Evoluția numărului de turiști în regiunea Sud-Muntenia

Sursă: Turismul României – Breviar statistic 2010, 2011, pag. 86

Fig.4.1. Ponderea turiștilor români și străini în nr. Total

14

Indici Anii

Total Români Ponderea Străini Ponderea

2008 750157 646770 86,2% 103387 13,8%

2009 591251 512435 86,7% 78816 13,2%

2010 572912 490583 85,6% 82329 14,4%

Deoarece ducem lipsă de o infrastructură și de o promovare ponderea turiștilor străini care au vizitat regiunea de sud este foarte mică, doar de 13,8% din numărul total de turiști în 2008. În decursul a trei ani aceasta a reușit să crească la 14,4% datorită sectorului turistic care este în plină dezvoltare și sperăm că acesta este doar începutul.

Fig. 4.2 Evoluția numărului de turiști în regiunea Sud-Muntenia

15

Tabelul 4.2. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. total de turiști în regiunea Sud-Muntenia

Numărul de turiști care au vizitat regiunea de Sud-Muntenia nu a variat mult de la un an la altul, doar că a fost într-o continuă scădere. Aceasta a fost însă bruscă, în 2008/2009 scăzând cu 158906 persoane, iar în anul următor a scăzut cu 18339 de turiști. Numărul de turiști a scăzut cu 23,63% în anul 2010 față de anul 2008. În perioada 2008-2010 numărul mediu anual de turiști reprezintă 638106,66 persoane, cu o variație cuprinsă între 750157 si 572912 mii persoane. Numărul turiștilor scade în medie cu 88 mii persoane pe an, având un ritm mediu anual negativ de 12,42%.

16

Anii



De nivel

Modificari absoluteIndicele dinamicii

Ritmul de creștereCalculati din valori absolute


Valori yi

i/1 i/i-1 I%i/1I%i/i-1

R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 750157 0 - 100 - 0 -

-886

22,5

87,5

7

-12,

42

2009 591251 -158906 -158906 78,8 78,8 -21,19 -21,19

2010 572912 -177245 -18339 76,3 96,8 -23,63 -3,11

Anii



De nivel

Modificari absoluteIndicele dinamicii

Ritmul de creștere



Valori yi

i/1 i/i-1I%i/1

I%i/i-1

R%i/1

R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 646770 0 - 100 - 0 -

5499

9,33

-780

93,5

86,6

-13,

39

2009 512435 -134335 -134335 79,2 79,2 -20,7-20,78

2010 490583 -156187 -21852 75,8 95,7 -24,1 -4,27

4.3. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. de turiști români în regiunea Sud-Muntenia

Anii




Indicele dinamicii

Ritmul de creștere




R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 103,387 0 - 100 - 0 -

88,1

7

-10,

53

89,2

1

-10,

78

2009 78,816 -24,57 -24,57 76,23 76,23 -23,77 -23,7

2010 82,329 -21,05 3,51 79,63 104,4 -20,37 4,45

17

4.4. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. de turiști străini în regiunea Sud-muntenia

Indici Anii

Total Români Ponderea Străini Ponderea

2008 2115893 1770979 83,7% 344914 16,3%

2009 1674366 1409413 84,1% 264953 15,9%

2010 1564697 1293202 82,6% 271495 17,4%

Tabelul 4.5. Evoluția numărului de înoptări în regiunea Sud-Muntenia

Sursă: Turismul româniei – Breviar statistic 2010, 2011, pag. 87,86

Fig. 4.3. Evoluția numărului de înnoptări în regiunea Sud-Muntenia

18

4.6. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. de înoptări totale în regiunea Sud-Muntenia -mii-

În ceea ce priveste numărul de înnoptări în unităţile de cazare turistică, se constată o tendinţă de scădere a numărului de înnoptări în perioada 2008-2010, la nivelul tuturor regiunilor ţării.

În regiunea Sud, media anuală a numărului de înnoptări a fost de 1784,9 mii înnoptări, valoare ce se situează sub nivelul mediei pe ţară.

19

Anii




Indicele dinamicii

Ritmul de creștere




R%i/1

R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 2115,893 0 - 100 - 0 -

1784

,9

-275

,6

85,9

6

-14,

03

2009 1674,366 -441,52 -441,52 79,13 79,13 -20,8 -20,8

2010 1564,697 -551,19 -109,66 73,94 93,45 -26 -6,5

4.7. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. de înoptări turiști români în regiunea Sud-muntenia

20

Anii



De nivel Modificari absoluteIndicele dinamicii

Ritmul de creștere




R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 1770,979 0 - 100 - 0 -

1491

,16

-477

,76

85,4

4

-14,

56

2009 1409,413 -361,56 -361,56 79,58 79,58 -20,42 -20,42

2010 1293,202 -477,78 -116,2 73,02 91,75 -26,98 -8,25

4.8. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru nr. de înoptări turiști străini în regiunea Sud-muntenia

DMS2008 = = 2,82 zile

DMS2009 = = 2,83 zile

DMS2010 = = 2,73 zile

Turiștii care au vizitat regiunea de Sud au avut parte un sejur mediu de 2,82 zile în 2008. Acesta a suferit mici modificări nesemnificative în următorii doi ani ajungând la o durată medie de 2,73 zile în 2010. Din aceste calcule reiese faptul că pe parcursul celor trei ani regiunea de Sud a avut parte de turiști care au fost dispuși să petreacă în zonă un sejur de aproximativ 3 zile. Acest lucru poate accentua două motive ale turiștilor care i-au făcut să aibă un sejur așa de scurt. În primul rând aceștia au dus lipsă de banii necesari petrecerii unei vacanțe îndelungate, trebuind astfel să se mulțumească cu puțin și să se limiteze la nevoi primare. Iar în al doilea rând se poate pune problema locului în care s-au cazat, dacă le-au satisfăcut toate așteptările și dacă au avut ce vizita în zonă ca să nu se plictisească.

21

Anii




Indicele dinamicii

Ritmul de creștere




R%i/1R%i/i-1

yO IO % RO %

2008 344,914 0 - 100 - 0 -

293,

73

-73,

5

88,3

-11,

6

2009 264,953 -80 -80 76,8 76,8 -23,2 -23,2

2010 271,495 -73,5 6,5 78,6 102,4 -21,4 2,4

5. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al regiunii, ţinând cont de analizele efectuate şi de tendinţele în evoluţia cererii turistice la nivel naţional şi internaţional

Din capitolele 3 si 4 se observă prin intermediul tabelelor și al graficelor ,tendințele corespunzătoare cererii și ofertei turistice.Se observă că pe an ce trece crește oferta (numărul de locuri și unități de cazare devine din ce în ce mai mare) dar scade cererea (numărul de turiști români și străini este din ce în ce mai mic).

O cauză a acestui lucru este promovarea care nu e dezvoltată corespunzător potențialului turistic din Muntenia.

De aceea se intentionează a promova regiunea prin crearea de site- uri descriptive ale zonei bio - geografice cu traducere în limbile internaționale , în care se pot include atât prezentarea cadrului natural și cultural cât și aspectele ce țin de condițiile și tarifele de cazare.De asemenea se pot menționa opiniile și impresiile clienților care au beneficiat de serviciile turistice.

În ceea ce privește cu precădere cadrul natural se recomandă postarea unor videoclipuri și a unor fotografii relevante și expresive. Muntenia prezintă o floră și o faună variate. Crângurile şi pădurile care acoperă o cincime din regiune adăpostesc urși, lupi și mistreţi, iar pe culmile înalte din nord, acoperite de fagi, brazi și jnepeni trăiesc animale cum ar fi cerbul carpatin, râsul sau capra neagră. În sud, ecosistemul este total diferit. Cursul Dunării este, în mare parte, străjuit de copaci care ascund o varietate uluitoare de animale și păsări. O parte din zonele judeţului Călăraşi prezintă un ecosistem acvatic asemănător celui din faimoasa Deltă a Dunării.

Se vor face în continuare postări pe site-ul regiunii cu privire la atragerea amatorilor de alpinism întrucât Sinaia, supranumită “Perla Carpaților”, este punctul de plecare ideal pentru explorarea nordului muntos, munții Bucegi încântându-i atât pe alpiniştii profesionisti, cât și pe drumeții ocazionali; peşteri, cascade, văi abrupte si stânci uriase – toate pot fi descoperite la doar câteva ore de mers de la telecabinele aflate pe culmile cele mai cunoscute. Urmând cursul râului Prahova, mai sus, lânga orașul Bușteni, se ivesc vârfurile gemene Caraiman și Costila, separate de unul dintre cele mai înalte conglomerate de stânci din Europa. Munții Făgăraș oferă perspectiva unor excursii mai lungi, iar cei care preferă călătoria cu automobilul pot opta în timpul verii pentru spectaculosul Transfăgărășan, situat la o altitudine atât de ridicată încât nu este deschis decât doua luni pe an. O vastă rețea de pensiuni, hoteluri și cabane oferă turiștilor nu numai masă și adăpost, ci și priveliști uluitoare, ce pot fi admirate de-a lungul întregului an.

Se va face referință (în special pentru turiștii străini) că în țara noastră fluviul Dunărea se desfășoară pe un tronson important de 1076 km ( din totalul traseului de 2860 km) , vărsându-se apoi în Marea Neagră. România este astfel legată de țările Europene Occidentale mai ales prin

22

apartenența la fluviu. Principalul obiectiv sudic este Dunărea, cu plajele sale ascunse, cu păduri sălbatice pe maluri și o faună bogată. Croazierele pe Dunăre devin din ce în ce mai populare, iar acest lucru contribuie la dezvoltarea furnizorilor de servicii din regiune. Potenţialul turistic al satelor, lacurilor sau pădurilor nu poate trece neobservat, iar dezvoltarea zonei va aduce turişti atraşi de frumuseţile naturale ale acestor locuri. În judeţele din sud, ce păstrează un mod de viață în care se regăseşte străvechiul ciclu pastoral, exista un număr mare de situri arheologice importante, care au început să atragă echipe internaţionale de arheologi amatori și profesionişti. Muzeele din Giurgiu și Călărași pot reprezenta punctul de plecare pentru cercetarea istoriei regiunii, iar acest studiu poate continua de-a lungul malurilor și în apele Dunării. La numai două ore de mers cu barca, la sud de Călărași, se află ruinele unui oraş bizantin construit în secolul al X-lea și inundat de fluviu 500 de ani mai târziu. Situl este protejat iar permisiunea de a-l vizita poate fi obţinută numai de la Muzeul Dunării de Jos (Călărași).

Nu în ultimul rând se va trece în revistă un fundal dramatic pentru castelul lui Vlad Ţepeş, domnitor român cunoscut în străinătate mai ales datorită asocierii cu personajul Dracula al lui Bram Stoker.Conform sondajelor de opinii s-a dedus ca mulți cetățeni americani și europeni - occidentali sunt fascinațî de legendele Dracula , filmul cu pricina fiind un adevărat aliat al promovării turistice.Dacă promovarea va fi realizată conform psihologiei clientului național / internațional mulți indivizi vor încerca să vadă pe viu cum e sî stai câteva zile prin “preajma lui Dracula”.

Legat de aspectele administrative se vor aloca bugete adecvate pentru modernizarea utilităților din cadrul hotelurilor și a pensiunilor turistice, dar în același timp să se încerce conservarea epocii din trecut în hotelurile din preajma castelului lui Vlad Țepeș.

Se vor avea în vedere măsuri cu privire la calitatea infrastructurii , respectiv la combaterea poluării mediului natural , respectiv prejudicierea imaginii mediului înconjurător.Se vor atrage în măsura posibilității și niște fonduri europene pentru îmbunătățiri și reparații specifice, pentru a putea beneficia de o bază financiară mai solidă în urma căreia să se declanșeze o expansiune a cererii turistice.

23

6. Concluzii

În urma parcurgerii acestui studiu al regiunii Sud Muntenia am ajuns la următoarele concluzii :

- grad redus de valorificare a potențialului turistic – ca urmare a unei promovări de o eficiență slabă ; acest lucru este ușor de constatat întrucât se vede faptul că , deși zona este „binecuvântată” sub aspectul cadrului natural și cultural , statisticile arată niște valori scăzute ale cererii turistice în condițiile în care tarifele aplicate cu privire la servicii nu sunt atât de mari.

- grad redus de utilizare a capacităților de cazare – după cum s-a mai menționat în capitolul anterior , capacitățile de cazare sunt utilizate la nivel mic , întrucât puțini indivizi apelează la serviciile turistice din cadrul regiunii.

- infrastructura turistică bine dezvoltată mai ales în partea de nord a regiunii - În prezent în cadrul regiunii, transportul pe drumurile publice , aflat în ultimii ani într-o continuă dezvoltare, tinde să devină lider în domeniu pe fondul declinului înregistrat de transportul feroviar.

Străbătută de 4 căi rutiere internaționale și de viitoarea autostradă Constanța-București-Oradea-parte a rețelei pan-europene de transport, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă și internațională.

Comunicarea cu teritoriul țării aflat în interiorul arcului carpatin este asigurată de 4 culoare și anume:

24

Ø Valea Prahovei (rutier și feroviar)

Ø Valea Oltului (rutier și feroviar)

Ø Rucăr-Bran (rutier)

Ø Transfăgărășan (rutier-accesibil numai pe perioada verii)

În comparație cu starea tehnică în general satisfăcătoare a drumurilor naționale, drumurile județene și comunale a căror pondere este de 77,1% sunt în marea lor majoritate necorespunzătoare, fapt ce împiedică sau îngreunează traficul rutier, acest aspect având un impact negativ major în special în zonele rurale.

În cadrul regiunii nu funcționează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători și marfă , dar se beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România și anume Bucuresti Otopeni, amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele județelor regiunii.

- posibilitatea practicării majorității formelor de turism : alpinism, turism cultural ,cadru natural forestier bine pronunțat ala cum s-a prezentat în capitolul nr.2.

O problemă cheie pentru dezvoltarea potențialului turistic al regiunii și pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști o constituie îmbunătățirea serviciilor turistice și dezvoltarea centrelor de informare și promovare turistică.

Regiunea Sud Muntenia, datorită formelor variate de relief, condițiilor naturale deosebite și peisajului pitoresc are un potențial turistic considerabil.

25

7. Bibliografie

http://www.innsom.ro/pagini/turism.html

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.directbooking.ro/obiective-turistice-romania.aspx

http://www.turismland.ro/zona-turistica/muntenia/atractii-naturale-muntenia/

Turismul României – Breviar statistic 2010, 2011

26

http://www.turismland.ro/zona-turistica/muntenia/atractii-naturale-muntenia/

http://www.directbooking.ro/obiective-turistice-romania.aspx

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.innsom.ro/pagini/turism.html

economia turismului sud muntenia

Documents