REFERAT LA ECONOMIA TURISMULUI

„Soluţii de dezvoltare a turismului”

0

Pentru secolul XXI, în care abia am intrat, este acceptată ideea că economia mondială va fi

dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informaţiilor, telecomunicaţiile şi industria

turismului şi a călătoriilor.

Datorită efectelor benefice în plan economic, social, cultural, ecologic şi politic, toate statele

depun eforturi de implementare a unor strategii de dezvoltare a turismului, care să determine

valorificarea superioară a potenţialului turistic pe care îl au, creşterea circulaţiei turistice şi a

încasărilor. Reuşita sau eşecul acestei încercări este influenţată de concurenţa puternică ce

caracterizează turismul la nivel planetar. Stabilirea politicii turistice va avea în vedere elementele ce

pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Măsurile luate la nivel central pot

ameliora poziţia concurenţială a propriei destinaţii sau pot să-i aducă prejudicii.

Pentru ţările din fostul bloc socialist, cu putere economică redusă şi evoluţii contradictorii,

deci şi pentru România, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării turistice şi alinierea la standarde

occidentale a bazei tehnico-materiale şi a serviciilor turistice, reprezintă obiective majore, ce pot

determina apropierea şi integrarea în topul ţărilor turistice cu o bună cotă de piaţă şi cu efecte

economice de care astfel de ţări beneficiază din plin, iar pentru noi reprezintă încă un deziderat.

Una din formele de turism care, în ultimii 20 de ani, s-a remodelat la nivel european, datorită

conceptului potrivit căruia ,,sănătatea este o stare de bunăstare”, este turismul balnear.

Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă

aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele

alimentare calitative şi cantitative, intensificarea acţiunii patogene a mediului ambiant asupra

organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de

sănătate a populaţiei.

În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca

destinaţie de vacanţă staţiunile balneare.

Prin rezultatele eficiente obţinute în menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii

potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa

turistică internaţională este în creştere continuă.

Dintre ţările Europei Centrale şi de Est, România are avantajul unui potenţial permanent, de

mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, valorificând complet

bogăţia factorilor naturali terapeutici existenţi1, dar şi dezavantajul unei baze tehnico - materiale

depăşite. După o perioadă de creştere şi modernizare la nivelul anilor 70, când a beneficiat de

politica de socializare a acestei forme de turism, concomitent cu dezvoltarea turismului

1 Firu L., Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear în România, Editura Mirton, Timişoara, 2006, p. 71

1

internaţional, turismul balnear românesc a intrat, după 1989, într-o perioadă de criză. Perioada prea

lungă de tranziţie cu efectele sale, lipsa unei strategii la nivel naţional şi local pentru stoparea

declinului şi dezvoltare, au favorizat degradarea staţiunilor balneare.

Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul

balnear, la rândul său, se poate repoziţiona pe piaţa turismului românesc şi pe piaţa turismului

balnear european.

Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror

calitate depinde reuşita acestei acţiuni, care se poate concretiza atât în creşterea cererii internaţionale

pentru turismul balnear românesc şi integrarea staţiunilor balneare din ţara noastră în topul celor cu

o bună cotă de piaţă din Europa, cât şi în determinarea unui număr cât mai mare de turişti români să

aleagă ca destinaţie de vacanţă o staţiune balneară.

Strategiile naţionale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze

strategiile elaborate la nivel regional, local şi al fiecărei staţiuni, ţinând cont şi de strategiile

europene, în vederea evidenţierii bogăţiei ofertei româneşti de acest gen şi pentru a trezi interesul

turiştilor străini atraşi spre staţiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai

de calitatea ofertei dar şi de promovarea susţinută a acesteia.

Reluarea creşterii economice, înregistrată după 2000, strategiile formulate la nivel

macroeconomic şi iniţiativele investitorilor locali, ne dau convingerea că turismul balnear românesc

va reuşi în efortul de realizare a unei oferte de calitate, la nivel european, devenind o destinaţie

atractivă pentru turiştii potenţiali din Uniunea Europeană.

Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului balnear în România

Creşterea competitivităţii produsului turistic balnear românesc trebuie să pornească de la o

foarte bună cunoaştere a ofertei turistice balneare sub toate aspectele: resurse, grad de valorificare,

precum şi a conjuncturii economice sociale politice care influenţează evoluţia turismului în general

şi a celui balnear, în special. Un model util de analiză în acest sens îl reprezintă analiza diagnostic

realizată cu ajutorul matricei SWOT care sintetizează o serie de informaţii privind starea actuală a

turismului balnear românesc permiţând identificarea unor strategii adecvate. Aceasta presupune pe

de o parte o analiză a pieţei interne, în vederea evidenţierii punctelor tari şi slabe ale turismului

balnear românesc iar pe de altă parte o analiză a mediului extern al pieţei ceea ce va conduce la

identificarea oportunităţilor şi limitelor dezvoltării turismului balnear.

2

Cele două componente: mediul intern şi cel extern vor fi analizate la nivelul elementelor de

referinţă, respectiv:

punctele forte şi slabe ale sistemului vor fi evidenţiate la nivelul: resurselor turistice,

infrastructurii turistice, ofertei de produse şi servicii, cererii turistice, politicii de marketing.

oportunităţile şi limitele mediului extern general: economic, politic, sociocultural,

demografic precum şi ale mediului specific pieţei turistice, în ceea ce priveşte cererea turistică

globală şi concurenţa de piaţa internaţională a turismului de sănătate.

Analiza diagnostic a ofertei balneare româneşti

În urma analizei comparative a ofertei balneare a României şi celei europene pot fi

evidenţiate următoarele aspecte:

Punctele tari ale ofertei balneare româneşti determinate de factorii interni (de condiţiile concrete

ale turismului balnear în România) pot fi sintetizate astfel:

- prezenţa unor grupe de substanţe minerale terapeutice care la rândul lor înregistrează o mare

diversitate (ape minerale termale şi atermale, lacuri şi nămoluri terapeutice, emanaţii naturale de

gaze, microclimatul salin, complexul de factori terapeutici ai litoralului, marea diversitate a plantelor

medicinale, climatoterapia ş.a.);

- existenţa tuturor grupelor de substanţe minerale terapeutice permite tratarea întregii game de

afecţiuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de cură (ale aparatului locomotor, ale sistemului

nervos central periferic, afecţiunilor cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepatobiliare, renale,

metabolice şi de nutriţie, ginecologice, dermatologice, boli profesionale etc.) dintre acestea ponderea

cea mai mare o deţin substanţele minerale terapeutice destinate tratării afecţiunilor aparatului

locomotor şi ginecologice (aproximativ 77,15%) urmate de cele cardiovasculare şi ale sistemului

nervos central şi periferic (13,20%) apoi cele digestive şi hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL

(9,68%);

- existenţa unor importante rezerve de substanţe minerale terapeutice ceea ce oferă perspective largi

pentru dezvoltarea turismului balnear;

- larga răspândire a acestor resurse pe teritoriul ţării (în zonele montane, de dealuri şi podiş, de

câmpie, litoral şi în Delta Dunării;

- prezenţa pe suprafeţe mici a mai multor grupe de substanţe minerale terapeutice ceea ce permite

tratarea simultană a mai multor afecţiuni;

- valoarea curativă a substanţelor minerale terapeutice româneşti a fost confirmată de numeroase

premii obţinute de apele minerale;

3

- existenţa diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ şi de cruţare la cel excitant sau cu

caracter tonic favorizează tratarea diferitelor tipuri de afecţiuni;

- existenţa unor produse secundare de tip extract obţinute din ape minerale şi nămoluri ca: sarea de

la Bălţăteşti şi Bazna, ape minerale de Olăneşti înfioletată (cu termen de garanţie de 90 de zile),

extractul de nămol de tip Pell Amar obţinute din nămolul extras din nămolul lacurilor Amara şi

Balta Albă permite continuarea tratamentelor la domiciliu;

- apele minerale termale sau mezotermale cu pondere mare pe teritoriul ţării pot fi folosite în scop

de agrement ceea ce ar putea contribui la diversificarea ofertei staţiunilor balneare;

- existenţa unor produse cunoscute şi apreciate pe plan internaţional care pot fi valorificate atât în

tratamentele efectuate în diferite staţiuni balneare cât şi la domiciliul turiştilor ca de exemplu

Gerovital împotriva îmbătrânirii, pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi nervoase, Aslavital

împotriva îmbătrânirii şi pentru tratarea afecţiunilor nervoase, Boicil forte pentru tratarea

afecţiunilor reumatismale şi a tulburărilor arteriale. În plus unele dintre aceste produse exemplu

Gerovital şi-au diversificat gama de produse şi servicii oferite la nivelul cosmeticii prin linia de

produse şi tratamente estetice „Blue line”;

- recunoaşterea internaţională de care se bucură Şcoala românească de balneologie

- considerabila corectitudine medicală

- personal loial delicat profesiei şi priceput

- gamă largă de proceduri de cură aplicate în majoritatea staţiunilor balneare

- preţurile scăzute practicate pentru acestea

- cooperare tradiţională cu pieţe importante din Germania, Israel, Italia, Franţa

- numărul în creştere al persoanelor care apelează la metodele alternative de tratament, creşterea

încrederii şi a receptivităţii în produsele naturale ca factori de cură

- amplasarea staţiunilor balneare într-un cadru pitoresc, în apropierea unor obiective turistice

naturale sau antropice

- poziţia geografică a României care-i conferă o funcţie tranzit turistic asigurând legătura dintre

ţările Europei Centrale, nordice şi estice cu sudul continentului şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu

- o deosebită tradiţie în domeniul ospitalităţii cu oameni calzi şi primitori

- existenţa unor rute internaţionale atât la nivelul transporturilor rutiere şi feroviare cât şi aeriene

- accesul la produsele şi influenţele occidentale

- legume şi fructe proaspete, de sezon şi intensificarea preocupărilor unor întreprinzători de a obţine

produse ecologice care pot fi valorificate în realizarea unor produse 100% naturale

4

Punctele slabe ale ofertei balneare româneşti sunt determinate tot de factorii interni fiind în general

rezultatul neajunsurilor organizatorice. Acestea se materializează în:

- unităţi de cazare şi alimentaţie uzate fizic şi moral

- uzura morală a echipamentelor de tratament din multe staţiuni

- infrastructura insuficient dezvoltată, uzată fizic şi moral se pun probleme legate de accesul dificil

în unele staţiuni balneare, de alimentarea cu apă caldă şi rece, căldura şi chiar cu energie electrică

- mediul ambiant al staţiunilor este prost întreţinut şi organizat

- nivelul scăzut al cunoştinţelor de organizare, experienţă în management este limitată

- insuficienţa serviciilor şi facilităţilor care pot fi valorificate pe piaţa de lux sau de înaltă calitate a

tratamentelor balneare

- starea generală a staţiunilor care vădeşte lipsa de întreţinere şi organizare

- nivelul scăzut al calităţii serviciilor de cazare, alimentaţie şi agrement din staţiuni

- staţiunile balneare sunt adaptate unor tratamente medicale demodate destinate în principal

turismului social

- caracterul foarte specializat al tratamentelor

- lungimea ridicată a sejurului şi posibilităţile reduse de petrecere a timpului liber

- clientele îmbătrânită

- folosirea cu precădere a apelor minerale şi local a celorlalţi factori de cură

- utilizarea parţială a apelor minerale ( preponderent în funcţie de profilul staţiunii) faţă de

polivalenţa terapeutică a acestor ape

- dezvoltarea unor staţiuni fără o fundamentare hidrologică a volumului resurselor şi

balneomedicală

- utilizarea incompletă a factorilor de cură tradiţionali sau recent puşi în evidenţă, folosirea pe

scară redusă a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cură

- aplicarea unor politici tarifare greşite precum şi lipsa unor concepţii clare privind politica

economică şi tarifară

- informaţii turistice puţine atât în ţară cât şi în străinătate

- absenţa unei activităţi de marketing specializate pentru această formă de turism

- materiale publicitare puţine şi de proastă calitate, cu imagini vechi

- lipsa înţelegerii nivelului de aşteptare al clienţilor străini

- lipsa orientării serviciilor către client

5

Oportunităţile ofertei turistice balneare româneşti sunt determinate de evoluţia factorilor externi

care influenţează favorabil, prin cadrul general pozitiv pe care îl oferă dezvoltării turismului balnear.

Dintre aceştia cei mai evidenţi sunt :

- politica UE în domeniul turismului şi ocrotirii sănătăţii (armonizarea legislaţiei privind asigurările

de sănătate – ceea ce ar oferi un alt loc important termalismului în cadrul cererii turistice)

- tendinţele manifestate de către OMS şi OMT referitor la necesitatea menţinerii stării de sănătate –

trecerea la medicina „omului sănătos” cu accent pe tratamentele profilactice

- tradiţia unor staţiuni balneare româneşti şi prestigiul şcolii româneşti de balneologie

- tendinţele manifestate la nivelul populaţiei reflectate de reorientarea spre metodele tradiţionale de

tratament

- posibilitatea integrării în programe PHARE

- creşterea posibilităţilor de acces la savoir-faire unor lideri mondiali în termalism şi talasoterapie

- creşterea numărului străinilor ce călătoresc pentru afaceri, existenţa ambasadelor străine şi a

comunităţilor de străini care pot promova o imagine favorabilă României şi turismului balnear

românesc

- intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între culturi şi înlătură dezinformarea

Ameninţările existente la nivelul conceperii şi comercializării produsului turistic balnear sunt

determinate de factori externi care se constituie într-o frână a dezvoltării sau succesului turismului

balnear românesc. Între aceştia cei mai importanţi sunt :

- creşterea competitivităţii produselor turistice balneare oferite de ţările vecine Ungaria, Bulgaria,

Cehia, Slovacia care reprezintă o importantă concurentă nu numai pentru turismul balnear românesc

ci şi pentru cel occidental

- scăderea cererii interne din cauza scăderii nivelului de trai

- imaginea nu tocmai favorabilă a României

- degradarea mediului

- instabilitatea monedei naţionale

- scăderea continuă a calităţii tuturor serviciilor

Împletirea „turismului balnear de sănătate” cu formele de cură balneare clasice, care se

adresează omului bolnav – curele terapeutice şi de recuperare – va asigura staţiunilor balneare din

ţara noastră nu numai modalităţi şi posibilităţi de dezvoltare şi eficientizare economică şi financiară,

ci şi o implicare medico-socială care contribuie la ameliorarea stării de sănătate şi a calităţii vieţii

oamenilor. (dr. med. Jaroslav Kiss – director gen. al Institutului Naţional de Recuperare, Medicină

Fizică şi Balneoclimatologie).

6

Propuneri de strategii de dezvoltare a staţiunilor balneare româneşti

Apreciem că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa

resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de

acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi

managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele

principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat

mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea societăţilor şi-ar

fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare.

O bună parte din aceste staţiuni au fost destinaţia turiştilor străini şi trebuie să-şi recâştige

poziţia în circuitul internaţional. Putem încadra în această caregorie staţiunile: Băile Herculane,

Călimăneşti- Căciulata, Eforie Nord, Vatra Dornei, Mangalia Sud, Covasna, Băile Olăneşti, Băile

Govora, Sovata, Băile Felix – 1 Mai, Slănic Moldova. Deşi nivelul de dezvoltare a ofertei este

diferit şi strategiile vor fi adaptate situaţiilor particulare din fiecare staţiune, ele au câteva obiective

comune.

Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:

◙ Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;

◙ Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;

◙ Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;

Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii:

• Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament

Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu tehnică

medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă, antistres,

sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate.

Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului

bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de

turism.

Coordonatele unei asemenea strategii sunt:

- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul

modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de

bunăstare;

- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează

un grad avansat de uzură;

- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral;

7

- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite;

- efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a

cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;

- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării

programului.

• Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare, alimentaţie, agrement şi dezvoltare a

ofertei de servicii

Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au

fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 20 ani s-au

făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi

ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie puse

în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană.

În condiţiile în care pe termen mediu dorim dezvoltarea turismului de bunăstare, de sănătate,

care presupune segmente noi de turişti, ce pot fi oameni de afaceri, participanţi la conferinţe, în mod

necondiţionat trebuie să crească numărul de locuri la aceaste categorii de clasificare în detrimentul

celor de două stele (46,9%) şi de o stea (25,3%). Apreciem că alături de turiştii străini, în viitor va

creşte şi numărul turiştilor români ce vor prefera unităţi de cazare şi alimentaţie ce se înscriu la o

categorie mai bună de clasificare.

Situaţia se poate ameliora într-un timp mai scurt în cazul vilelor, care atât ca dimensiuni, cât

şi ca proporţii (14,5 % din total unităţi de cazare din turism balnear) sunt mai mici, deci şi nivelul

investiţiilor este acceptabil. În plus vilele oferă intimitatea pe care mulţi turişti şi-o doresc.

Din totalul de 71 % cât reprezintă hotelurile în structurile de cazare din turismul balnear,

apreciem că, într-o primă fază cel puţin 15 % ar trebui să se modernizeze şi să ofere categorii de

confort superioare, care ar satisface preferinţele unei clientele mai exigente şi cu putere mai mare de

cumpărare.

În plus faţă de structurile de primire, cele de alimentaţie trebuie să ofere, în afara unei

categorii superioare de confort, o mult mai largă şi diversificată structură de meniuri, de la cele

tradiţionale româneşti, la cele specifice bucătăriei europene sau asiatice, fără a neglija importanţa

meniurilor dietetice, stabilite împreună cu personal specializat.

Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de

exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Uniunii Europene,

agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:

- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

8

- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi

spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tennis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie

(cofetărie, pizza, café-bar);

- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive,

jocuri mecanice şi electronice etc.;

- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan internaţional, aflate la o depărtare

rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor

terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau

profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective;

- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în colaborare

cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de agrement poate

fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere.

Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul

angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi

interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor.

• Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente

Turismul balnear românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor

minerale terapeutice ce au caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între

substanţele minerale terapeutice care se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice

şi solfatariene considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea

terapeutică ridicată a gazelor mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi

valenţele curative favorizante ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de mare

interes ale balneologiei româneşti.

Experienţa românească în domeniul terapiei balneare carbogazoase în general şi contribuţia

originală prin utilizarea CO2 gaz în instalaţii speciale denumite mofete a atras organizarea în anul

2001 la Covasna a unei manifestări ştiinţifice internaţionale de către Asociaţia Europeană de

Crenoterapie Carbogazoasă2.

În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale)

întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod

deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.

2 Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu, România Balneară, Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul Min.

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti, 2004, p. 37

9

Tot în această grupă pot fi cuprinse lacurile şi peloidele terapeutice prezente în puţine locuri

în Europa, dar a căror valoare curativă este cunoscută pe plan internaţional. Ţara noastră ocupă un

loc privilegiat prin bogăţia şi calitatea nămolurilor terapeutice.

Turiştii francezi, belgieni şi germani, care veneau înainte în Eforie Nord pentru nămol, Pell-

Amar şi Gerovital, ar putea fi atraşi din nou aici, dacă alături de strategia de diferenţiere a

produsului oferit şi modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din complexul Steaua

de mare, din Eforie Nord, se vor amplifica acţiunile de promovare, se va folosi o strategie de

distribuţie selectivă în alegerea şi utilizarea intermediarilor şi strategii de preţuri forfetare combinate

cu strategii ale preţului scăzut.

Mulţi turişti au ales litoralul bulgar datorită preţului scăzut şi bunei calităţi a serviciilor, care

la noi lasă de dorit.

În grupa substanţelor minerale terapeutice cu valoare de unicat sunt incluse şi salinele

terapeutice, mai puţin răspândite în Europa, dar cu o mare eficacitate în tratamentul unor afecţiuni

respiratorii. Este o formă de terapie în microclimatul particular din „saline” sau „grote” denumită

„speleoterapie”. Oferta staţiunilor Praid, Tg.Ocna şi Slănic Prahova se adresează bolnavilor de astm

bronşic, bronşite cronice asmatiforme, alergii ale căilor aeriene superioare.

• Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice

Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune

alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerinţele cât mai multor segmente de

turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l

facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene.

Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi,

tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi

ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea organismului pentru

a rezista stresului şi mediului poluat.

Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt3:

- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea

profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.);

- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în condiţiile

ruperii de natură, de expunere la factori termici;

- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;

3 Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu, România Balneară, Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul Min.

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti, 2004, p. 51

10

- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de origine animală, de

glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente, alcool,

cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,

conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în evoluţie

cronică.

Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile balneo –

climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos

digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni.

Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să

fie de cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.

De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse

oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură.

Cura de reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie,

dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibrează sistemul nervos,

antrenează funcţiile de termoreglare şi alimentaţia echilibrată.

Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită

în marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone

montane împădurite are o cu totul altă valoare.

Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate. În afara

climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de cură antistres

mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi hidroterapie,

combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj, kinetoterapie,

psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal între activitate

şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele locuri ale ierarhiei

prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres.

Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii de

mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor patologii

cum ar fi:

- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative, în

staţiunile Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Eforie Nord, Mangalia, Băile Govora, Sovata,

Băile Felix – 1 Mai, Slănic Prahova;

- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni cardio-vasculare, în staţiunile Buziaş,

Balvanyos, Covasna, Băile Tuşnad, Vatra Dornei;

11

- cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni bronhopulmonare, în staţiunile Băile

Govora, Slănic Moldova, Slănic Prahova, Praid.

Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare” ce

ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din

Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a

greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos

digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.

• Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului turistic

balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate produsele

„Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva îmbătrânirii,

„Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii, „Boicil”, pentru

afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale.

În staţiunile Amara, Băile Felix, Eforie Nord, Govora, Băile Herculane, Mangalia şi Sovata

este oferită cura Gerovital, dar ar avea mai mare succes dacă ar fi completată de celelalte produse şi

de Pell Amar, cu o promovare agresivă, pe piaţa statelor Uniunii Europene, a rezultatelor

tratamentului cu aceste produse. Pentru acest tip de cură s-ar putea introduce şi produsele firmelor

Plantavorel, Hofigal, Plant Extract ce au înregistrat rezultate bune în tratarea unor afecţiuni prin

mijloace naturiste.

Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii

imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe

internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a

staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri

specializate cât şi în presa din străinătate.

Strategiile de dezvoltare a staţiunilor balneare din ţara noastră au în vedere posibilitatea şi

oportunitatea creării unor staţiuni cu caracter complex, multilateral, atât prin transformarea celor

existente în această direcţie, conform strategiilor propuse, cât şi printro proiectare în această viziune

pentru staţiunile care vor fi amenajate în viitor.

Caracterul complex poate fi creat, pe de o parte, prin asigurarea dublei funcţionalităţi, vară –

iarnă şi dotarea cu mijloacele de agrement specifice celor două sezoane, iar pe de altă parte, prin

promovarea unei oferte care să combine două sau mai multe forme de turism, funcţie de resursele

existente (tratament de bunăstare, reuniuni, sporturi de iarnă, turism de afaceri, ştiinţific, cultural

ş.a.m.d.) astfel încât să se atenueze sezonalitatea şi să se atragă diverse segmente de turişti.

12