eşalonare anuală a unităţilor de învăţare – anul … a ii-a/educatie fizica... · web...

59
EDUCAŢIE FIZICĂ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVAŢARE 1. Menţinerea starii optime de sanatate si cresterea capacitatii de adaptare la factorii de mediu La sfârsitul clasei a II-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati: Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Upload: others

Post on 12-Jan-2020

13 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

EDUCAŢIE FIZICĂOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVAŢARE

1. Menţinerea starii optime de sanatate si cresterea capacitatii de adaptare la factorii de mediu La sfârsitul clasei a II-a elevul va fi capabil:Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:1.1. sa aplice masuri adecvate pentru mentinerea starii de sanatate1.2. sa respecte regulile de igiena personala si colectiva si pe cele specifice efortului1.3. sa evite principalele accidente care pot sa apara pe parcursul desfasurarii diferitelor tipuri de activitati sportive

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

2. Armonizarea propriei dezvoltari fizice si prevenirea instalarii abaterilor posibile de la aceasta

2.1. sa identifice principalele cauze care pot genera abateri de la postura corecta2.2. sa adopte pozitii corecte ale coloanei vertebrale si ale segmentelor corpului în raport cu aceasta, în situatii statice si dinamice2.3. sa execute un complex de dezvoltare fizica predat, alcatuit din patru exercitii2.4. sa îsi aprecieze evolutia principalilor indicatori de dezvoltare fizica (talie, greutate, perimetre, diametre)

3. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare si dezvoltarea calitatilor motrice aferente

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

3.1. sa aplice în activitatile practicedeprinderile motrice de baza si pe cele utilitar-aplicative 3.2. sa aplice deprinderile motrice sportive însusite 3.3. sa execute exercitiile fizice însusite, potrivit posibilitatilor individuale, în conditii complexe;

4. Practicarea independenta a exercitiilor fizice, a jocurilor si a diferitelor sporturi

4.1. sa selecteze diferite exercitii fizice, pentru practicarea lor independenta

5. Manifestarea spiritului de echipa si de întrecere, în functie de un sistem de reguli acceptate

5.1. sa recunoasca regulile simple stabilite pentru organizarea si desfasurarea activitatilor practice 5.2. sa manifeste initiativa în colaborarea cu colegii, pe parcursul activitatilor practice

Eşalonare anuală a unităţilor de învăţare – Anul şcolar 2007-2008Clasa a II-a A

Unităţi de învăţare Lunile Săptămânile Număr de lecţii

Semestrul ISept. Octombrie Noiembrie Decembrie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 20 1 2 3 4 5 6

Capacitatea de organizare

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Dezvoltarea fizică armonioasă x x x x x x

Calităţi motriceViteză x x x xÎndemânare x x x xForţăRezistenţă

DeprinderiMotrice

debază

MersAlergareSăritură x x x x x xaruncare şi prindere x x x x

utilitaraplicative

Echilibru x x x x x xTârâreCăţărare x x x x x xEscaladareTracţiuniÎmpingeriTransport

Deprinderisportiveelementare

atletismalergare de viteză x x x x x xalergare de duratăsăritura în lungime cu elan

gimnastică acrobaticăjoc sportiv Minibaschet x x x x x x

Minifotbalsusţinerea probelor de evaluare x x x

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Semestrul I Semestrul IIIanuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 341 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 4 1 2

x X x x

x x x x x xx x x x x X

x x x x x x

x x x

x xx x x x

x x x xx x

x x x xx x x x x x

x x x x x xx x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x x X x x x x x X x x

x x x x

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Plan calendaristic semestrial

Semestrul I

Anul şcolar 2007-2008

Clasa a II-a AUnitatea de învăţare Obiective de

referinţă Conţinuturi Nr. de ore Săpt. Obs.

1. Aruncarea şi prinderea 3.1. - aruncare azvârlită cu o mână pe deasupra umărului la distanţă;- prinderi cu două mâini din autoaruncări în sus, în perete;

41-2

2.Viteză 2.3. - viteză de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi;- viteză de execuţie cu obiecte portative;- viteză de deplasare.

8 1-233-34

3. Alergare de viteză 3.3. 3.1 3.4. 5.3. -alergare de viteză cu start din picioare. 10 3-531-32

4. Minibaschet 3.3. 3.4. 5.2. 5.3.

- pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc;- pasarea cu o mână şi prinderea cu două mâini de pe loc;- dribling simplu şi multiplu de pe loc;- ştafete şi jocuri cuprinzând procedeele învăţate.

20 3 - 525-2933-34

6. Îndemânare 2.3. 2.4. - acţiuni motrice individuale şi pe perechi. 4 6-77. Sărituri 3.1. 3.4. 5.2. - sărituri pe loc şi cu deplasare, cu desprindere de pe unul şi ambele picioare;

- sărituri în lungime de pe loc;- sărituri din ghemuit în ghemuit.

68-10

8. Dezvoltarea fizică armonioasă

2.1. 2.2. 2.4. - poziţiile: depărtat stând, pe genunchi, şezând, culcat;- mişcări specifice segmentelor corpului;- fazele actului respirator;- postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate.

6

8-10

9. Echilibru 3.4. 5.2. 3.35.2.

- deplasare în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate. 6 11-13

10. Căţărare-coborâre 3.2. 3.4. 5.2. - căţărare-coborâre pe scara fixă şi banca înclinată. 6 11-13

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Plan calendaristic semestrial

Semestrul II

Anul şcolar 2oo7-2oo8Clasa a II-a A

Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. ore

alocate Săpt. Obs.

11.Gimnastică acrobatică

3.3.3.4.3.5.

- cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol;- semisfoara;- podul de jos;- stând pe omoplaţi;- rulare laterală;- rulare pe abdomen şi piept;- rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit;- rostogolire înainte din depărtat în ghemuit;- rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat.

16 14-21

12. Târâre. 3.2. 3.4 - târâre pe genunchi şi antebraţ. 3 14-15

13. Escaladare 3.2. 3.4. 5.2. - escaladare cu apucare şi încălecarea obstacolului. 2 15-16

14. Tracţiune 3.2. 3.4. 5.2. - deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu braţele realizată individual şi în perechi.

4 16-18

15. Împingere 3.2. 3.4. 5.2. - deplasarea unor obiecte uşoare sau partener prin împingere. 4 18-2016. Transport 3.2. 3.4. - transport de obiecte uşoare, apucate cu ambele mâini sprijinite la umăr

individual2 20-21

17. Forţă 2.1. 2.2. 2.5. - forţă dinamică generală şi segmentară. 6 22-2418. Alergare 2.1. 2.4. 5.2.

3.1.- alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la şezut;- alergare cu ocolire de obstacole;- alergare în coloană câte doi.

6 22-24

19. Rezistenţă 2.4. 5.2. 2 .6. - rezistenţă cardio-respiratorie la eforturi aerobe. 6 25-2720. Săritură în lungime cu elan

3.3. 3.4. - săritura în lungime cu elan. 6 30-32

21. Alergare de durată 3.3. 2.6. - alergare de durată. 6 28-30

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

1. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică de bază de aruncarea şi prinderea

Nr. de

Lecţie

Obiective de referinţă Detalieride conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1. 3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile de aruncare – prindere, realizate corect.

- ţinerea şi aruncarea cu o mână şi prinderea cu două mâini.

- explicaţie-demonstraţie;- exersarea ţinerii mingii cu o mână;- stând cu mingea în mână, aruncarea mingii în sus şi prinderea ei cu două mâini;- stând cu un picior în faţă, cu mâna lângă ureche, aruncarea mingii în podea şi prinderea ei;

mingi de plastic

observare sistematică

2 3.1. să exerseze deprinderile formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi.

- aruncarea azvârlită cu o mână din diferite poziţii şi prinderea cu două mâini.

- şezând cu mingea în mână, aruncarea mingii în sus cu o mână şi prinderea cu două mâini;- şezând cu mingea lângă ureche la distanţă de 2 m de perete, aruncarea mingii în perete şi prinderea ei cu două mâini;- stând sau şezând, aruncarea mingii în perete, în sus, cu cădere pe sol şi prinderea ei;- copiii sunt pe patru coloane la distanţă de 3m de perete în poziţia stând. La semnalul învăţătoarei primii copii aruncă mingea în perete, o prind cu două mâini, se răsucesc, dau minge următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede.

mingii de plastic mici

observare sistematică

3. 3.1. să exerseze deprinderile formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi.

- aruncare azvârlită cu o mână pe deasupra umărului, la distanţă.

,,Cine aruncă mai departe” Copiii sunt aşezaţi pe un singur rând şi la semnalul învăţătoarei aruncă mingea de oină la distanţă de pe loc. Câştigă copilul care de mai multe ori a aruncat mai departe. Concursul se face separat fete – băieţi.

mingii de oină

formativă

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

4 3.1. să fie animat de dorinţa de a se întrece;3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi.

- aruncarea cu două mâini din autoaruncare, în sus, în podea, la perete

Ştafete pe echipe cuprinzând alergare, culegerea mingilor de pe sol, aruncări în sus şi prinderea cu două mâini, aruncarea cu o mână în perete şi prinderea ei:- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Primii au câte o minge. La semnalul învăţătoarei primii copii aruncă mingea pe verticală cu o mână, o prind cu două mâini, se răsucesc şi o dau următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede;

mingi de plastic mici

formativă

2. Proiectarea unităţii de învăţareCalitatea motrică, viteză

Nr. de lecţie

Obiective de referinţă

Detalieride conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1. 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate.

- viteză de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi.

- schimbarea poziţiei membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului la semnale vizuale şi auditive;- treceri dintr-o poziţie în alta, din stând în ghemuit, şezând, culcat facial sau dorsal;- treceri dintr-o poziţie în alta, din ghemuit în stând, şezând cu genunchii îndoiţi, cu picioarele depărtate, culcat dorsal, rulare pe spate, culcat facial;- treceri dintr-o poziţie în alta, din şezând în stând pe genunchi, stând pe genunchi şi călcâie, cu mâinile în diferite poziţii;

- mingi medicinale, cuburi, bănci de gimnastică

observare sistematică

2. 2.3. 2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate.

- viteză de reacţie şi de deplasare pe distanţe scurte şi direcţii diferite

- împrăştieri şi regrupări sub formă de întreceri pe echipe, la semnale vizuale sau auditive;- alergare uşoară, la semnal schimbare de direcţie urmată de alergare de viteză, până la un nou semnal;- ştafetă cuprinzând alergarea, depunerea şi culegere de obiecte;

- cuburi, cercuri mici, bastoane

formativă

3. 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

- viteză de execuţie cu obiecte portative

- individual-aruncări azvârlite la distanţă cu mingi;- aruncări în perete, cu mingi şi prinderea ei;- şezând cu genunchii îndoiţi rostogolirea mingii pe sol în jurul corpului;- dribling pe loc, cu mâna stângă, la semnal cu mâna dreaptă;- stând cu bastonul ridicat deasupra copului, trecere în ghemuit, revenire;- mutări de mingi pe distanţe scurte;- se lucrează contra timp, 4-6 serii a 10’’ pauză 20’

- mingi de plastic,bastoane,săculeţi.

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

4. 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

- viteză de execuţie cu obiecte portative;- viteză de deplasare.

- sărituri cu mingea ţinut între genunchi sau între glezne pe loc sau cu deplasare;- sărituri cu mingea ţinută la spate, sărituri pe loc sau cu deplasare înainte- înapoi, dreapta- stânga;Se lucrează contra timp 8 serii a 14 repetări, pauză 20 sec.- alergare de viteză cu plecări din diferite poziţii;- alergare de viteză şi culegere de obiecte de pe sol;Ştafete:- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Din trei în trei metri se pune pe sol câte un cerc de gimnastică. La semnalul învăţătoarei primii aleargă cu ocolirea totală a cercurile, ating cu mâna un obiect aşezat la distanţă de 5m, se întorc în alergare, predau ştafeta şi trec la coada şirului, următorii continuă acţiunea. Câştigă grupa care ajunge mai repede în vechea formaţie

-mingi de plastic, cercuri

observare sistematică

5 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

-viteză de reacţie, de execuţie.

- efectuarea de acte şi acţiuni motrice;- alergare cu plecări din diferite poziţii şi atingeri de obiecte: - copiii sunt pe două rânduri la distanţă de 6m, în poziţia stând sau şezând. La semnalul învăţătoarei un rând aleargă pe distanţa de 6m, ating cu mâna palmele colegilor şi se întorc în alergare în formaţia de rând şi se aliniază, cu braţele înainte. Se lucrează alternativ;

,,Fereşte capul” Copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. În faţa lor la distanţă de 2 m se află câte un copil cu o minge în mână. La semnalul învăţătoarei copii care au mingea pasează mingea cu două mâini la copilul din faţă care o prinde, o pasează înapoi şi se ghemuieşte. Câştigă echipa care termină prima şi nu a scăpat mingea.

cuburi, mingi

observare sistematică

6 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

- viteză de reacţie şi deplasare.

- alergare cu start de sus pe distanţe de 15-20 m;- alergare cu spatele pe distanţă de 5 m, la semnal întoarcere şi alergare de viteză pe distanţa de 20 m;- alergare cu handicap cu faţa sau cu spatele pe direcţia de deplasare pe distanţa de 10-15 m;- ştafete pe echipe, cuprinzând alergare, culegere de sticle de plastic pline cu apă sau săculeţi cu nisip.

sticle de plastic, săculeţi cu nisip

observare sistematică

7. 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;

-viteză de reacţie şi execuţie.

,,Santinela veghează” Copiii se împart în două echipe aşezate pe două rânduri faţă în faţă la distanţă de 4 m de o parte şi de cealaltă a unui cerc în care sunt aşezate patru mingi păzite de santinelă. Elevii sunt numerotaţi din trei în trei în

cercuri de plastic cu cele cinci culori

formativă

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

ambele echipe. Santinela strigă un număr, elevii cu numărul respectiv vin la cercul cu mingi căutând să ia una sau mai multe mingi pentru a le aduce la echipa sa. Dacă santinela atinge cu mâna pe cel ce vrea să ia mingea, echipa din care face parte elevul respectiv este penalizat cu un punct, dacă jucătorul respectiv nu este atins câştigă pentru echipa sa un număr de puncte egal cu mingile aduse. Câştigă grupa care acumulează mai multe puncte.

olimpice, mingi

8. 2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale şi auditive;2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

- viteză de execuţie şi deplasare.

- ştafete pe echipe, cuprinzând alergare cu ocolire de obstacole, culegeri de obiecte şi depuneri;- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. În faţa coloanelor se aşează trei cuburi la distanţă de 3m. La semnal copii aleargă ocolind obstacolele, iau de pe sol un săculeţ cu nisip şi îl transportă pe distanţa de 4m, ocolesc un obiect, se întorc în alergare, pun săculeţul jos, aleargă şerpuit, predau ştafeta următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede.,, Fură basca” Copiii sunt împărţiţi în două grupe aşezate în linie, faţă în faţă la distanţă de 6 m. Copiii din grupa unu au câte un număr cu corespondent în grupa doi. Se strigă un număr de exemplu 4. Numerele 4 din ambele grupe aleargă spre centru unde este aşezată o bască. Fiecare copil încearcă să ia basca şi să alerge la grupa lui fără să fie atins de adversar, primind două puncte dacă reuşeşte. Dacă este atins, grupa celuilalt copil va primi două puncte. Se repetă jocul de mai multe ori. Este declarată echipa care acumulează mai multe puncte.

mingi, cuburi, băşti

formativă

3. Proiectarea unităţii de învăţareAlergare de viteză

Obiective de referinţă

Detalieride conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.3.3.1. să aplice în întreceri deprinderile

- şcoala alergării,alergare de viteză cu start din

- exersarea alergării uşoare, cu poziţia corectă a corpului şi lucrul braţelor;- explicare-demonstrare;- corectări individuale;

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

motrice corect însuşite, specifice probei atletice de alergare de viteză.

picioare. - exersare: - alternării mersului cu alergare uşoară, corectări; - alergării cu joc de gleznă pe loc şi din deplasare; - alergării cu joc de gleznă pe loc şi cu accelerare; - alergării cu genunchii sus pe loc şi cu deplasare; - alergării cu pendularea gambei înapoi pe loc şi cu deplasare;

- alergării accelerate cu start de sus pe distanţe scurte pe grupe de 4 elevi;3.3.3.1. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice probei atletice de alergare de viteză;3.4.

- pasul alergător de accelerare.

- exersarea alergării accelerate în linie dreaptă până la un reper la distanţă de 10m;- exersarea alergării de viteză în tempo variat;- întreceri de alergare de viteză. Copiii sunt pe două rânduri la distanţă de 10 m. Pe loc execută: joc de gleznă, alergare, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare cu picioarele întinse înainte, ghemuit, ridicare pe vârfuri, la semnal, alergare cu viteză maximă schimbând locurile.- pe două rânduri, de o parte şi de alta a sălii în poziţia şezând la distanţă de 10 m. La semnal, alergare până la mijlocul terenului ating o linie sau un obiect, se întorc în alergare şi se aliniază în poziţia iniţială.

cuburi Observare sistematică

3.3.3.1.3.4. să fie animat de dorinţa de a se întrece

- pasul alergător de viteză.

- exersarea alergării accelerate, cu atingerea vitezei maxime la sfârşitul accelerării, urmată de alergare uşoară;- alergare de viteză cu start din picioare cu ocolire de obstacole, cu păşire peste obiecte-mingi medicinale, bănci de gimnastică, cutii de nes, sticle de plastic umplute cu apă, pe distanţa de 15 m;- alergare de viteză cu start de sus pe distanţa de 20 m cu culegeri de obiecte sau atingeri de cuburi.

mingi medicinale, sticle de plastic, bănci de gimnastică, cuburi

Observare sistematică

3.3.3.4.5.3.

- reguli de concurs;startul la semnal sonor, păstrarea culoarului.

- alergare de viteză cu start de sus sub formă de întreceri pe grupe de 4 elevi pe distanţa de 25 m;

cronometru Sumativă

3.3. 3.4.

- alergare de viteză cu întoarceri.

- navetă 5x5 m;- jocuri dinamice sau ştafete cu deprinderea de alergare;

cronometru Sumativă

3.4. să exerseze deprinderile formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi

- startul din picioare şi lansarea de la start;- şcoala alergării.

- alergare de viteză cu start de sus şi lansarea de la start pe distanţa de 10 – 15 m;Ştafete:- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Distanţa dintre coloane este de 1- 2 m. În faţa grupelor la distanţă de 10 m se plasează câte un cub. La semnal primii din fiecare coloană aleargă, ocolesc cubul, se întorc, ocolesc coloana şi dă ştafeta următorului, după

cuburi Formativă

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

care se aşează la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede.3.1. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice probei atletice de alergare de viteză;

- exerciţii din şcoala alergării alternat cu diferite acţiuni motrice specifice alergării de viteză.

- mişcări cu rapiditate maximă efectuate din poziţii de plecare diferită- exersarea accelerării pe distanţe de 15-20 m cu menţinerea vitezei maxime de 3-4 ori alternate cu pauze.Ştafete:- elevii dispuşi pe o linie, la primul semnal aleargă înainte, la al doilea semnal se opresc brusc. Se execută de 3 ori. Cel care a parcurs cea mai mare distanţă, este declarat câştigător;

minge de plastic

observare sistematică

3.3. 3.1. 3.4. - plecări la semnal, păstrarea direcţiei de deplasare.

- alergare de viteză pe distanţa de 10-20 m cu plecări din diferite poziţii în linie dreaptă (viteza de reacţie) „Cursa pe numere”Copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Fiecare rând are un număr. La semnalul învăţătoarei când strigă un număr, elevii aleargă ocolesc coloană în faţă şi în spate şi se aşează la locul de unde au plecat. Câştigă grupa care de mai multe ori s-a aşezat prima.

formativă

4. Proiectarea unităţii de învăţareMinibaschet

Obiective de referinţă

Detalieride conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite.

- deplasări în poziţia fundamentală;pasa în doi cu două mâini de pe loc.

- exersarea poziţiei fundamentale: - alergare în coloană câte unul, la semnal, luarea poziţiei fundamentale, cu faţa spre învăţător; - deplasare cu paşi adăugaţi în poziţie fundamentală, lucrând în ,,oglindă”, după învăţător: înainte, înapoi, lateral, dreapta – stânga; - coloană de gimnastică câte patru: deplasare în poziţie fundamentală, cu paşi adăugaţi, cu schimbarea rândurilor între ele, 1 cu 2 şi 3 cu 4; - pe perechi faţă în faţă, deplasare pe aceeaşi direcţie în poziţie fundamentală, cu mişcări active de braţe.- corectări individuale,- pasa şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc:

mingi de plastic

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

- în perechi, pasa cu două mâini de pe loc, din poziţie fundamentală; - pase cu învăţătorul în formaţie de semicerc şi cerc.

3.3.3.1. 3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior.

- pasa şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc.

- în perechi, pasa cu două mâini de pe loc;- pase din poziţia şezând în formaţie pe două rânduri sau cerc;- câte doi faţă în faţă, pasă cu două mâini de pe loc însoţită de pas înainte la aruncare şi pas înapoi la prindere. Acelaşi lucru executat la perete;- copiii sunt împărţiţi în patru grupe cu faţa la perete în formaţie de coloană. Primii au câte o minge. Copiii care au mingea o pasează în perete cu două mâini, după care trece la coada şirului, mingea ricoşată din perete este recuperată de partenerul care urmează. Mingea se poate prinde după ricoşarea din perete sau se poate lăsa să cadă pe sol şi prinsă după aceea

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. 3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior.

- dribling simplu şi multiplu pe loc şi din deplasare.

- explicare, demonstrare;- exersare: - dribling de pe loc cu modificarea direcţiei de împingere a mingii în sol; - dribling din mers; - dribling din mers cu ocolire de obstacole; - dribling printre obstacole cu schimbarea alternativă a braţului care execută mişcarea

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4.

- din mers, dribling multiplu urmat de aruncarea şi prinderea mingii de pe loc.

- copiii sunt pe patru coloane la distanţa de 2 m de perete. Primii au câte o minge. La semnal primii copii aruncă mingea în perete cu două mâini, o prind, se răsucesc, o dau următorilor după care trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede.- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la distanţă de 8 m. Primii copii dintr-o parte au câte o minge. La semnalul învăţătorului primii execută dribling din mers pe distanţă de 6 m, prind mingea cu două mâini, o pasează celor din faţă şi trec la coada şirului din alergare, următorul continuă acţiunea. Câştigă grupa care ajunge mai repede în vechea formaţie

mingi de plastic

formativă

3.1 să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior

- pasa cu două mâini de la piept în diferite formaţii (cerc, coloană).

,,Mingea zburătoare” Copiii sunt împărţiţi în două grupe în formaţie de cerc. Un copil de pe cerc are o minge de plastic. La semnalul învăţătoarei mingea se aruncă cu două mâini de la un copil la altul pe cerc pronunţându-i numele. Câştigă cercul care nu a scăpat mingea. ,,Mingea în stea” Copiii sunt împărţiţi în două cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă un copil cu o minge. La semnalul învăţătoarei copilul din mijlocul cercului pasează mingea la un copil de pe cerc care o prinde, o pasează înapoi şi aleargă în mijlocul cercului iar celălalt pasează mingea la următorul şi trece pe cerc. Câştigă cercul care ajunge mai repede în vechea formaţie.

mingi de plastic

formativă

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4.

- pasa şi prinderea mingii cu două mâini din mers înainte-înapoi, dreapta-stânga.

- explicaţie, demonstraţie;- pasa şi prinderea mingii cu două mâini din mers înainte –înapoi, 6x8 m;- pasa şi prinderea mingii cu două mâini din mers dreapta – stânga, 6x6 m;joc: ,,Cine ajunge mai repede în vechea formaţie” – prin pasarea mingii înainte – înapoi sau dreapta – stânga.

mingi de plastic

formativă

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior

- pasa şi prinderea mingii de pe loc.

- copiii sunt pe două rânduri faţă în faţă la distanţa de 2 m. Pasa şi prinderea mingii cu două mâini de la piept de pe loc;- corectări individuale;- pasa cu două mâini de la piept şi prinderea cu două mâini din mers înainte – înapoi, dreapta – stânga.Jocuri:,,Cine nu scapă mingea”,,Mingea călătoare” Copiii sunt pe patru coloane. În faţa coloanelor se găseşte un copil cu o minge în mână la distanţa de 2 m. La semnalul învăţătorului acest copil aruncă mingea unui copil din coloana lui, care o prinde şi îi aruncă înapoi, apoi aleargă la coada şirului respective, iar coloana înaintează până la linia de aruncare. După ce a aruncat mingea la toţi copiii din coloana lui, dă mingea primului copil din coloana lui şi trece la coada şirului. Copilul care a primit mingea iese în faţă şi procedează la fel ca cel care i-a predat mingea. Se apreciază copiii care au prins mingea corect.

mingi de plastic

observare sistematică

3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior;5.2. să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţia cu colegii.

- exerciţii şi jocuri cu deprinderea de aruncare şi prindere.

- copiii sunt pe grupe de doi cu faţa la perete, primii au câte o minge. Primii elevi pasează mingea în perete cu două mâini, iar următorul o prinde.-acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă jos.,,Mingea în cercuri” Elevii sunt împărţiţi în patru cercuri cu raza de 2 m. În centrul fiecărui cerc stă un copil cu o minge în mână. La semnal elevii din mijlocul cercului aruncă mingea pe rând fiecărui copil din cercul lui, care îi aruncă înapoi. Aruncarea se face cu două mâini. Se va aprecia cercul care nu a scăpat mingea. La repetare copilul din centru este schimbat.

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate

- jocuri cu deprinderea de aruncare şi prindere.

,,Mingea în suveică” Copiii sunt aşezaţi pe patru coloane faţă în faţă la distanţa de 2 – 3 m între ele. Primii din fiecare coloană din stânga are câte o minge. La semnal copiii care au mingea o aruncă primului elev al grupei din faţa sa şi trece la spatele şirului său. Copilul care a primit mingea procedează ca şi colegul său. Câştigă echipa care a lucrat mai repede şi nu a scăpat mingea. La reluarea jocului se poate cere elevilor ca după aruncarea mingii să se deplaseze în alergare la spatele şirului la care au pasat mingea.,,Concurs de pase” Copiii se împart în echipe de patru aşezaţi în formaţie de

mingi de plastic

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

anterior 5.2. pătrat, la distanţă de 2 m unul de altul. La semnal fiecare echipă începe să paseze mingea în sensul dinainte stabilit. Câştigă grupa care nu a scăpat mingea. La anumite semnale se schimbă sensul de pasare a mingilor.

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite.

- jocuri cu deprinderea de aruncare şi prindere.

,,Pase în triunghi” Copiii se împart în trei grupe. Pe sol se desenează trei cercuri la distanţă de 2 m între ele. La spatele fiecărui cerc se aşează elevii în coloană, primul este în cerc. La semnal mingea se pasează cu două mâini spre dreapta după care trece la coada şirului unde a pasat (sau la propriul şir). Câştigă grupa care nu a scăpat mingea.

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. 3.4.

- pasa cu două mâini;întreceri.

- faţă în faţă, câte doi pase cu două mâini de la piept şi prinderea cu două mâini, contra timp.joc: Ţine mingea”

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4.

- dribling simplu şi multiplu.

- dribling simplu pe loc;- dribling multiplu din mers pe două rânduri faţă în faţă la distanţă de 6 m, un rând are mingea. La semnal dribling din mers, primeşte mingea copilul din faţă şi se retrage cu spatele celălalt continuă acţiunea.- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Primii au câte o minge şi execută dribling pe loc, loveşte mingea de 5 ori, o prinde şi trece la coada şirului în alergare, următorul continuă acţiunea.- acelaşi lucru sub formă de întrecere.

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite. 3.4.5.2.

- pasa cu două mâini de pe loc şi din deplasare;- dribling multiplu.

- copiii sunt pe două rânduri în spatele unei linii de plecare. Primii au câte o minge. La semnal execută dribling din mers pe distanţa de 6 m, prind mingea cu două mâini, o aruncă în perete, o prind, se întorc în dribling, predau mingea următorului elev şi trec la coada şirului.- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la distanţă de 7 m. Un rând de copii au câte o minge. La semnal copiii cu mingea conduc din mers pe distanţă de 5 m, prind mingea şi o pasează cu două mâini la cei din faţă, după care trec la şirul unde au pasat, următorul continuă acţiunea.Joc: ,,Ţine mingea”

mingi de plastic

observare sistematică

3.3. 3.1.3.4.5.2.

- pasa cu două mâini din deplasare.

jocuri: ,,Ţine mingea” ,,Cercul campionilor” .

mingi de plastic

observare sistematică

3.3.3.45.2.5.3.

- pasa cu două mâini din deplasare, dribling multiplu.

,,Ţine mingea” Copiii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. La semnalul de începere, copiii din aceeaşi echipă caută să paseze mingea între ei, urmărind să rămână cât mai mult în posesia ei şi să execute şi dribling multiplu. Copiii din echipa cealaltă urmăresc să intercepteze mingea şi de asemenea s-o paseze între ei, cât mai mult timp. Echipa care a reuşit să ţină mai mult mingea este declarată câştigătoare.

mingi de plastic

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

,,Mingea în cerc”3.3.5.2. 5.3.

- pase şi dribling joc: ,,Ţine mingea” Copiii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. La semnalul de începere, copiii din aceeaşi echipă caută să paseze mingea între ei, urmărind să rămână cât mai mult în posesia ei şi să execute şi dribling multiplu. Copiii din echipa cealaltă urmăresc să intercepteze mingea şi de asemenea s-o paseze între ei, cât mai mult timp. Copiii nu au voie să facă paşi şi dublu dribling. Echipa care a reuşit să ţină mai mult mingea este declarată câştigătoare

mingi de plastic

observare sistematică

6. Proiectarea unităţii de învăţareCalitatea motrică- îndemânare

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale, auditive şi tactile; 2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate.

- acţiuni motrice individuale;dezvoltarea îndemânării, solicitare globală.

- să execute: - sărituri pe loc cu desprinderea picioarelor înainte-înapoi, concomitent cu lovirea palmelor în faţă şi la spate de două ori; - stând sărituri cu depărtarea şi apropierea picioarelor lateral, iar braţele se mişcă alternativ, înainte-înapoi;,,Caută comandantul” Efectivul clasei este împărţit în mai multe grupe fiecare cu un comandant. La semnalul învăţătorului elevii şi comandantul aleargă cât mai variat în teren. La alt semnal, toţi se ghemuiesc cu capul pe genunchi, iar comandantul se deplasează în direcţia indicată de învăţător. La următorul semnal, fiecare grupă se deplasează prin sărituri într-un picior şi se aşează în spatele conducătorului. Câştigă grupa care se aliniază mai repede.

cerc,baston,corzi

observare sistematică

2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale, auditive şi tactile; 2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate.

- exerciţii pentru ridicarea stării emoţionale

- elevii sunt împărţiţi în două grupe, numerotate, cu învăţătorul în faţă, acesta strigă alternativ numere din cele două grupe. Cei din grupă care îşi aud numărul strigat aleargă în bloc, ocolesc învăţătorul şi se aliniază pe vechiul loc;- elevii sunt dispuşi pe două linii, cea din faţă are numărul unu iar cea din spate numărul doi. Când învăţătorul strigă, de exemplu unu, toţi elevii aflaţi în prima linie se întorc 900 la dreapta şi aleargă în şir ocolind linia a doua până ce ajunge pe locurile iniţiale;- sărituri cu coarda pe loc.

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale, auditive şi tactile; 2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate.

- exerciţii pentru ridicarea stării emoţionale

- elevii aleargă în coloană câte doi. La semnalul învăţătorului se ghemuiesc şi bat din palme, la al doilea semnal continuă alergarea. La un nou semnal se opresc şi execută sărituri pe ambele picioare şi bat din palme în faţă;- elevii sunt dispuşi în coloană câte doi şi aleargă. La semnal, cei care formează şirul interior ocolesc prin spate partenerii din şirul exterior, la următorul semnal execută elevii din şirul exterior;- elevii aleargă în coloană câte doi, la distanţă de 2 m unul de celălalt. La semnalul învăţătorului, componenţii şirurilor schimbă locurile între ei, continuând alergarea;

fluier,corzi de gimnasti-că

observare sistematică

8. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică de bază-săritura

Obiective de referinţe

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluar

e3.1. să aplice în activităţile practice deprinderea de săritura realizată corect;să exerseze deprinderea formată anterior şi să le însuşească pe cele noi.

- săritura pe loc şi cu deplasare, cu desprindere de pe unul şi ambele picioare.

- sărituri pe loc cu desprindere de pe unul şi ambele picioare; - sărituri pe loc cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu mâinile în diferite poziţii;- sărituri pe loc cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu deplasare dreapta-stânga, înainte înapoi;- sărituri pe loc cu forfecarea picioarelor înainte-înapoi;- sărituri cu îndepărtarea şi apropierea picioarelor;- sărituri cu îndepărtarea şi încrucişarea picioarelor;,,Cositul“ Copiii stau pe patru coloane. În faţa lor se află un copil cu un baston de gimnastică în mână. Copiii din faţă pornesc spre coada şirului obligând jucătorii să sară peste baston. Se întorc în acelaşi mod spre capătul şirului şi predau bastonul următorului, trecând la coada şirului. Câştigă coloana care termină mai repede şi nu au greşit.

-baston de gimnastică,coardă,săculeţ

observare sistematică

3.1. să aplice în activităţile

-sărituri pe loc şi cu deplasare,

--- - sărituri pe loc cu întoarcerea stânga-dreapta pe ambele picioare; - sărituri cu deplasare, cu desprinderea de pe unul şi ambele picioare în

-bancă de gimnastică,

observare sistematic

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

practice deprinderile motrice corect însuşite;5.2. să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţia cu colegii.

cu desprindere de pe unul şi ambele picioare.

formaţie de rând, coloană, cerc apucat de mâini, dreapta-stânga, înainte-înapoi; - sărituri pe verticală din poziţia ghemuit;

sărituri pe şi peste diferite obiecte înălţate ( bancă, cutie de ladă, minge medicinală, cutie de nes);

jocuri: ,,Ţapul săltăreţ” Un copil se plasează într-un cerc cu diametrul de un metru, în faţa şi înapoia sa, la aproximativ 4 m, sunt alţi 2 copii care aruncă alternativ cu mingea în cerc pentru ai lovi picioarele. Pentru evitarea loviturii, cel din cerc (ţapul) sare cu genunchii cât mai sus, apoi se întoarce cu faţa spre copilul care se află în posesia mingii. Pe rând fiecare copil ajunge în cerc. Câştigă copiii care nu au fost loviţi.

cutie de ladă,baston de gimnastică,coardă,săculeţ cu nisip

ă

3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite; 3.4.

- săritura în lungime de pe loc.

- exersarea săriturii în lungime de pe loc cu accent pe împingerea în ambele picioare şi elanul de braţe- corectări;- jocuri: ,,Sări peste pârâu“ Pe sol se trasează două linii paralele la o distanţă de 1 m, ele reprezintă pârâul. Copiii sunt aşezaţi pe două rânduri în spatele liniei. La semnalul învăţătoarei, copiii sar peste şanţ prin săritura în lungime de pe loc. Sunt declaraţi câştigători copiii care au sărit şanţul.

Cretă formativă

3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite;3.4.5.2.

- săritura în lungime de pe loc urmată de o altă deprindere motrică.

- exersarea săriturii în lungime de pe locjocul: ,,Cine sare mai departe”- campionul clasei.Ştafetă:- copiii sunt pe două rânduri, în faţa unei linii de plecare. La semnal primii copii execută săritura în lungime de pe loc, aleargă pe distanţa de 10 m, dintr-un cerc iau o minge şi execută 5 sărituri pe ambele picioare, pun mingea pe sol şi se întorc în alergare, predă ştafeta următorului care continuă acţiunea şi trec în spate. Câştigă grupa-perechea care termină mai repede şi a executat corect săritura în lungime de pe loc.

minge medicinală de un kg sau sticlă de plastic cu apă

sumativă

3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect

- săritura din ghemuit în ghemuit.

- explicare, demonstraţie;- săritura pe verticală din poziţia ghemuit;- săritura pe ambele picioare peste diferite obiecte;- săritură din ghemuit în ghemuit în linie dreaptă;- săritura din ghemuit în ghemuit în zigzag;

coş, mingi observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

însuşite; ,,Cursa ciorii” Copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare, la o distanţă de 5 m de linia de sosire. La semnalul învăţătoarei, primii din fiecare coloană iau poziţia ghemuit şi sar din ghemuit în ghemuit parcurgând distanţa până la linia de sosire, o ating apoi se întorc în alergare, predau ştafeta şi pleacă următorul. Copilul care a sărit trece la coada şirului. Câştigă grupa de copii care a terminat prima cursa şi a executat cele mai corecte mişcări.

3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite;

- săritura din ghemuit în ghemuit.

- exersarea săriturii din ghemuit în ghemuit: - sărituri din ghemuit în ghemuit de o parte şi de alta a unei linii sau a unei corzi;

- - trei sărituri din ghemuit în ghemuit fără să calce circumferinţa cercului; - săritura iepuraşului

Ştafete: - copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. La semnalexecută trei sărituri din ghemuit în ghemuit, aleargă pe distanţă de 8 m, dintr-un cerc desenat cu creta pe sol ia 2 sticle de plastic pline cu apa le ridică sus de trei ori, le aşează, se întorc în alergare, predau ştafeta şi trec la coada şirului, următorii continuă mişcarea. Câştigă grupa care termină mai repede şi execută corect deprinderile motrice;

sticlă de plastic cu apă, coardă în loc de linie

observare sistematică

9. Proiectarea unităţii de învăţare Dezvoltarea fizică armonioasă

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

2.1. să execute corect principalele exerciţii de dezvoltare fizică a segmentelor corpului.

- exersarea poziţiilor: stând depărtat, pe genunchi, şezând, culcat;

- exersarea exerciţiilor libere după modelul demonstrat de învăţător din poziţiile: stând depărtat, pe genunchi, şezând, culcat.- exersarea principalelor mişcări care se execută cu capul, membrele superioare, trunchi, membre inferioare.

observare sistematică

2.1. 2.4.

- exersarea mişcărilor şi

- exersarea unui complex de exerciţii de dezvoltare fizică cu aparate portative (minge, steguleţ, eşarfă, baston), după modelul învăţătorului.

mingi,eşarfe,

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

poziţiilor specifice segmentelor corpului cu aparat portativ.

steguleţe,bastoane

2.1. 2.4.

-exersarea mişcărilor şi poziţiilor specifice segmentelor corpului pe fond muzical

- exersarea unui complex de exerciţii de dezvoltare fizică cu aparate portative pe fond muzical. - exersarea unui complex de exerciţii de dezvoltare fizică cu aparate portative pe fond muzical (5-7 exerciţii, repetate de patru ori) sau libere.

2.1. 2.4.2.2.

- exersarea mişcărilor şi poziţiilor specifice segmentelor corpului

- exersarea unui complex de exerciţii de dezvoltare fizică libere, 5-7 exerciţii, repetate de patru ori.-exerciţii pentru formarea reflexului de menţinere a posturii corecte.

sumativă

10. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică utilitar aplicativă – echilibru

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate.

- mers cu paşi mici şi mari pe o linie trasată pe sol;- mers cu pas adăugat pe o linie trasată pe sol;- mers cu diferite mişcări de braţe, balansări, rotări, pe o linie trasată pe sol;- mers cu păşire şi trecere peste obstacole joase;- mers în echilibru pe banca de gimnastică pe muchia lată;

fular, bască, banca de gimnastică sau scaun

observare sistematică

3.2.să aplice în activităţile motrice

- deplasări pe suprafeţe înălţate combinate cu alte

- mers pe banca de gimnastică cu ducerea de mingi sub braţ;- mersul ,,ursului” pe banca de gimnastică;- mers pe banca de gimnastică cu un picior celălalt pe sol;

banca de gimnastică

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor motrice formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi;5.2. să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţia cu colegii.

deprinderi. - mers pe banca de gimnastică cu opriri pe vârfuri, întoarceri 1800 paşi mici şi revenire la locul de plecareŞtafete: - copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. În faţa lor se aşează o bancă de gimnastică în lungime. La semnal fiecare coloană merge în echilibru pe banca de gimnastică, cu braţele lateral, coboară, aleargă pe distanţa de 10 m, ocolesc un cub, se întorc în alergare la vechea formaţie. Câştigă coloana care a revenit mai repede. - copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. În faţa lor se aşează o bancă de gimnastică în lungime. La semnal primii din fiecare grupă merg în echilibru pe banca de gimnastică, la mijloc se ghemuiesc, continuă mersul, coboară, de pe bancă, execută săritură într-un un picior sau pe ambele picioare pe distanţa de 6 m, ocolesc un cub şi se întorc în alergare, predau ştafeta următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă coloana care a terminat mai repede şi a executat corect deprinderile motrice.

3.2.să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite;.

- deplasări pe suprafeţe înălţate combinate cu alte deprinderi.

- exersare: mers în echilibru pe banca de gimnastică; ,,Capcana”Copiii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aşezate pe şiruri cu faţa la capătul unei bănci de gimnastică. La comanda învăţătoarei primii din fiecare echipă se urcă pe bancă şi merg pe ea până la capăt, unde coboară cu săritură în adâncime într-un cerc ţinut orizontal de către un copil la 30 cm de la sol, apoi ies din cerc, se întorc, îl ating pe umăr pe următorul şi se aşează la coada şirului. Copiii care urmează continuă mişcarea. Câştigă echipa care a executat corect deprinderile motrice şi au terminat primii.

-banca de gimnastică –cerc

observare sistematică

3.1.3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor motrice formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi;.

- deplasări pe suprafeţe înălţate în condiţii îngreuiate.

- exersare: mers în echilibru pe banca de gimnastică;,,Cursa iepuraşilor” Copiii vor fi aşezaţi în patru coloane în faţa băncilor de gimnastică. Primii elevi din fiecare şir aşteaptă în poziţia ghemuit la capătul băncii cu palmele sprijinite pe bancă. La semnalul de începere el sare pe bancă mutând de fiecare dată mâinile mai înainte. Când primul a ajuns la mijlocul băncii, porneşte următorul. Câştigă coloana care a avut cei mai iuţi şi mai îndemânatici ,, iepuraşi”.

banca de gimnastică-6 cercuri de gimnastică

observare sistematică

3.2.3.4. să

- deplasări pe suprafeţe înălţate cu

-exersare: - mers în echilibru pe banca de gimnastică pe muchia îngustă;

banca de gimnastică -24

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

persevereze în exersarea deprinderilor motrice formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi;

transport de obiecte. - mers în echilibru pe banca de gimnastică cu transport de obiecte; - mers în echilibru pe banca de gimnastică cu transport de obiecte şi căţărare

bastoane de gimnastică

11. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică utilitar aplicativă – căţărare

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluar

e3.2. să aplice in activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- căţărare – coborâre pe scara fixă

- explicare, demonstrare- exersare: - culcat înainte apucat cu ambele mâini de o şipcă a scării fixe mutarea alternativă a mâinilor, împingând şi în picioare, târând astfel corpul până ajunge în stând sau continuarea căţărării pe câteva şipci; - stând cu faţa la scara fixă căţărare şi coborâre din şipcă în şipcă cu braţ picior opus;

scara fixă, pungi

observare sistematică

3.2. să aplice in activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.3.4.

- căţărare – coborâre pe scara fixă

- exersare: - căţărare şi coborâre de pe scara fixă cu braţ picior de aceeaşi parte- corectări individuale- joc: ,,Urcăm nucile în pod” Copiii sunt aşezaţi pe patru coloane la distanţă de 8 m de scara fixă. Primii au câte o minge de tenis în mână. La semnalul învăţătoarei ,,Urcăm nucile în pod”, primii copiii aleargă, se caţără pe scara fixă cu mingea în mână până sus, pun mingea într-un săculeţ, coboară, aleargă, predă ştafeta şi trece la coada şirului, următorul continuă acţiunea, numai aduce mingea. Sunt declaraţi câştigători copiii care au executat corect deprinderea de căţărare.

scara fixă, săculeţi, mingi de tenis

observare sistematică

3.2. să aplice in activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative

- căţărare pe o bancă de gimnastică

- explicare, demonstrare- exersare: - căţărare pe o bancă înclinată (deplasarea se face cu corpul înclinat înainte, cu mâinile prinse de marginea băncii. Se execută căţărare cu mers în patru labe, deplasându-se întâi un braţ înainte, care apucă marginea băncii, simultan cu păşire pe bancă cu piciorul opus.

scară fixă, bancă de gimnastică

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

corect însuşite. 3.4.

Trebuie asigurată o priză bună a mâinilor pe banca de gimnastică).

3.4. 5.2.

- căţărare pe scara fixă

- exersare, căţărare pe scara fixă- copiii sunt pe patru coloane în faţa scări fixe la semnalul învăţătoarei copii se caţără pe scara fixă, ating cu mâna ultima şipcă, coboară, de lângă scara fixă iau o sticlă de plastic plină cu apă de un kilogram, aleargă pe distanţa de 10m printre coloane, pun sticla jos, moment în care pleacă următorul care execută acelaşi lucru numai aduce sticla. Câştigă grupa care termină mai repede.

scară fixă, sticle de plastic.

observare sistematică

12. Proiectarea unităţii de învăţareGimnastică acrobatică

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- poziţii de bază în gimnastică;- elemente acrobatice dinamice: - rulare laterală - rulare pe abdomen şi piept.

- exersarea poziţiilor stand, depărtat stand, ghemuit, stand cu diferite poziţii de braţe- explicaţie-demonstraţie- exersare rulare laterală din culcat facial, transversal pe saltea- exersare rulare pe abdomen din culcat facial pe saltea

saltele de gimnastică

observare sistematică

3.3. 3.4. - elemente acrobatice statice de echilibru:- cumpănă pe un genunchi şi palme- stând pe omoplaţi

- corectări individuale- exersare: - cumpănă pe un genunchi şi palme; - stând pe omoplaţi cu ajutor;- alergare liberă prin sală şi la semnal se execută cumpănă pe un genunchi şi palme sau stând pe omoplaţi.Ştafetă: Copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. La semnal primii elevi execută cumpănă pe un genunchi şi palme, se ridică, merg în echilibru pe banca

saltele de gimnastică, bancă de gimnastică

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

de gimnastică, coboară, se întorc în alergare, predau ştafeta următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede.

3.3. 3.4. - elemente acrobatice statice de mobilitate:- semisfoară;- podul de jos.

- exersare semisfoară;- corectări individuale;- exersare podul de jos;- alergare liberă prin sală, la semnal execută semisfoară sau podul de jos.

saltele de gimnastică

temă de lucru la clasă

3.3. 3.4. - elemente acrobatice statice de mobilitate şi echilibru.

- exersare cumpănă pe un genunchi si palme şi trecere în semisfoară;- corectări individuale;- exersare stând pe omoplaţi trecere în culcat dorsal, podul de jos;- corectări individuale;

saltele de gimnastică

temă de lucru la clasă

3.3. 3.4. - elemente acrobatice statice de mobilitate şi echilibru.

- exersare cumpănă pe un genunchi şi palme, semisfoară, stand pe omoplaţi, podul de jos;- învăţarea unei structuri cu elementele acrobatice învăţate: stand pe omoplaţi, revenire în culcat dorsal, podul de jos, culcat dorsal, rulare laterală, trecere în culcat facial, trecere pe genunchi şi palme, cumpănă pe un genunchi şi palme, semisfoară.

saltele de gimnastică

formativă

3.3. 3.4. - elemente acrobatice dinamice:- rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit;- elemente acrobatice statice.

- exersare, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit;- corectări individuale;- structură cu elemente acrobatice: cumpănă pe un genunchi şi palme, trecere in semisfoară, revenire pe genunchi şi trecere în ghemuit.

saltele de gimnastică

temă de lucru pe grupe

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- elemente acrobatice dinamice:- rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit;- rostogolire înainte din depărtat în ghemuit.

- explicare, demonstrare – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit;- exersare: - ghemuit, cu palmele sprijinite pe sol, săritură în depărtat şi apropiat; - rostogolire înainte din depărtat în ghemuit cu ajutor; - rostogolire înainte din depărtat în ghemuit;- rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit.

saltele de gimnastică

observare sistematică

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- exerciţii acrobatice dinamice:- rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat;- rostogolire înapoi din depărtat

- explicare, demonstrare;- exersare: - culcat dorsal, ridicarea picioarelor prin echer depărtate peste cap până ating solul cu vârfurile; - rulări înapoi din poziţia şezând cu genunchii îndoiţi, cu întinderea şi depărtarea picioarelor în stand pe omoplaţi şi aşezarea mâinilor lângă urechi; - rostogolire înapoi în depărtat din şezând apoi din ghemuit pe un plan uşor înclinat;

saltele de gimnastică

observare sistemetică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

3.4. în depărtat. - rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat;- corectări individuale.

3.3. 3.4. - elemente acrobatice dinamice.

- exersarea rostogolirilor înainte şi înapoi învăţate;- legări de elemente acrobatice: - rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, apoi rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat, săritură în apropiat; - rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat, săritură în apropiat, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit.

saltele de gimnastică

temă de lucru pe grupe

3.3. 3.4. - exerciţii acrobatice statice.

- exersare: - cumpănă pe un genunchi şi palme, semisfoara, stând pe omoplaţi şi podul de jos.

saltele de gimnastică

lucru pe grupe

13. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică aplicativ utilitară – târâre

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- târâre pe genunchi şi antebraţ.

- explicare, demonstrare;- sprijin pe genunchi şi antebraţ, deplasare înainte prin mutarea simultană a antebraţului şi a piciorului pe aceeaşi parte;Ştafetă: Copiii sunt pe 4 coloane în spatele unei linii de plecare. Primii copii sunt aşezaţi pe genunchi şi antebraţ şi la semnal se târăsc pe distanţa de 5 m, se ridică, urcă pe banca de gimnastică, merg în echilibru cu braţele lateral, coboară şi se întorc în alergare predau ştafeta, următorii continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care a terminat prima şi a executat corect deprinderile motrice.

bancă de gimnastică

observare sistematică

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite. 3.4.

- târâre pe genunchi şi antebraţ combinat cu alte deprinderi motrice.

- exersare: târâre pe genunchi şi antebraţ;-joc: ,,Nu dărâma podul” Copiii sunt împărţiţi în 2 coloane. În faţa fiecărui şir se aşează câte două bănci de gimnastică paralel. Pe ele sunt aşezate transversal bastoane care vor alcătui podul. Primul copil din fiecare şir este aşezat pe genunchi şi antebraţ la marginea ,,podului”. La semnal, vor încerca să treacă pe sub podul de bastoane prin târâre, astfel încât să nu se atingă de nici un baston. După ce a trecut de pod, se ridică, aleargă spre şirul lui, predă ştafeta la următorul copil ce aşteaptă în poziţia pe genunchi şi antebraţ. Câştigă grupa care a terminat prima şi nu a doborât nici un baston.

bancă de gimnastică, bastoane

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite. 3.4.

- târâre pe genunchi şi antebraţ combinat cu alte deprinderi motrice.

- exersare, târâre pe genunchi şi antebraţ;Ştafetă: - copiii sunt pe 4 coloane în spatele unei linii de plecare, în faţa lor se află câte o bancă de gimnastică. La semnal primii elevi se urcă pe bancă, se aşează pe genunchi şi antebraţ, execută târâre, coboară de pe capătul băncii, iau o sticlă de plastic plină cu apă de 1 kg, aleargă pe distanţa de 5 m, ocolesc un obiect, se întorc în alergare, pun sticla, aleargă, predau ştafeta următorului care este aşezat pe bancă şi trece la coada şirului, următorul continuă acţiunea. Câştigă elevii care au executat corect deprinderile motrice şi au terminat primii.

bancă de gimnastică, sticle de plastic

observare sistematică

14. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică utilitar aplicativă, escaladare

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluar

e3.2 . să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitare aplicative corect însuşite.

- escaladare cu apucare şi încălecarea obstacolului.

- explicare, demonstrare;- exersare escaladare cu apucare cu ambele mâini a băncii de gimnastică sau a capacului de la lada de gimnastică, încălecarea obstacolului şi trecerea în partea opusă;- escaladare cu păşire pe un scaun, apucarea unui capac de ladă, încălecarea obstacolului şi trecere în partea opusă;

bancă de gimnastică, cutie de ladă, cub

Observare sistematică

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitare aplicative corect însuşite 3.4. 5.2.

- escaladare cu apucare şi încălecarea.

- escaladare cu păşire pe banca de gimnastică, trecere pe scara fixă, cu apucarea unei şipci şi încălecarea unei bănci de gimnastică care este agăţată de spalier, alunecare;- explicare, demonstrare;Ştafetă: - copiii sunt pe 4 coloane în faţa scării fixe. Lângă şiruri se agaţă câte o bancă de gimnastică. La semnalul învăţătoarei primii copii se caţără pe scara fixă, apucă banca de gimnastică, o încalecă şi prin alunecare coboară, aleargă, ocolesc coloana, predau ştafeta următorilor. Câştigă grupa care termină mai repede şi a executat corect deprinderile motrice.

bancă de gimnastică, scara fixă

Observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

15. Proiectarea unităţii de învăţareDeprinderea motrică utilitar aplicativă – tracţiune

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- deplasarea unui obiect sau partener prin tractare cu braţele, realizată individual şi pe perechi.

- demonstrare, explicare;- exersare: - stând faţă în faţă, fandat înainte, apucat de mâini, tracţiune; - stând faţă în faţă, fandat înainte, apucat de o mână, tracţiune; - stând faţă în faţă, fandat înainte, apucat reciproc cu mâinile de un baston de la mijloc, tracţiune; - şezând, faţă în faţă, apucat cu câte o mână de un baston, tracţiune;- jocuri: ,,Scoate mingea” Elevii împărţiţi pe perechi, fiecare pereche are câte o minge ţinută de un elev. La semnalul învăţătoarei, cel fără minge caută s-o smulgă din braţele celuilalt. Jocul se desfăşoară contra timp, în reprize de 10 secunde, după câteva încercări rolurile se inversează. Jocul va fi câştigat de elevul care a reuşit mai multe smulgeri;

minge, bastoane de gimnastică

observare sistematică

3.3.să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- deplasarea unui partener prin tractare cu braţele realizată individual şi pe perechi.

- corectări individuale;- exersare: - stând unul după celălalt, apucat de mâini, cel din faţă îl trage pe cel din spate, care opune rezistenţă; - din aceeaşi poziţie cel din spate în apucă de mijloc pe cel din faţă pentru tracţiune; - stând în faţa spalierului cu mâinile apucate de şipcă, tracţiune; - stând unul în spatele celuilalt, de baston apucat cu o mână, tracţiune;

minge, baston, funie, scară fixă

observare sistematică

3.2. 3.4. 5.2. - deplasarea unui partener prin tracţiune.

- exersare: - umăr la umăr apucat de braţ la nivelul cotului, tracţiune laterală; - într-un cerc desenat pe sol, faţă în faţă, apucat de o mână sau ambele mâini, scoaterea partenerului din cerc prin tracţiune;- joc:,,Ridichea uriaşă”

bastoane, frânghie

observare sistematică

3.2. 3.4. 5.2. - deplasarea unui partener

,,Cel mai puternic” Două şiruri faţă în faţă apucat de talie, de un baston apucată de capete de primii copii din cele două şiruri. La comanda învăţătoarei se trage de baston,

minge, bastoane

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

prin tractare. încercând să depăşească linia trasată între cele două şiruri. Câştigă grupa care de mai multe ori trage echipa adversă peste linie.

16. Proiectare unităţii de învăţareDeprinderea motrică utilitar aplicativă – împingere

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.2. să aplice in activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.

- deplasarea unor obiecte, partener prin împingere.

- explicare, demonstrare;- exersare: - stând faţă în faţă apucat reciproc de umeri, împingeri; - ghemuit faţă în faţă, palmă în palmă, împingeri; - şezând spate în spate, împingeri, celălalt opune rezistenţă; - stând într-un picior faţă în faţă câte 2 împingeri în palme sau în umeri; - stând umăr la umăr, apucat reciproc de mijloc, împingeri în umeri;

observare sistematică

3.2. să aplice in activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite.3.4.

- deplasarea unui obiect, partener prin împingere

- exersare: - câte doi faţă în faţă, pe genunchi cu sprijin pe braţe, împingeri într-un umăr; - şezând spate în spate, cu picioarele îndoite, împingeri;,,Pendulul” Doi elevi aşezaţi la distanţă de 2 m unul de altul, având între ei pe al treilea. Acesta păstrând corpul întins şi încordat este împins de cei doi de la unul la celălalt. Jocul continuă, mărindu-se treptat distanţa. Partenerii îşi schimbă locul pe rând cu cel din mijloc.

bastoane observare sistematică

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile utilitar aplicative corect însuşite3.4.5.2.

- deplasarea unor obiecte, partener prin împingere.

- exersare: - stând cu faţa la perete, la distanţă de 0,50 m cu palmele pe perete, împingeri; - şezând cu spatele la perete, împingeri; - şezând de o parte şi de alta a unei bănci, cu spatele, împingeri; - culcat facial de o parte şi de alta a unei bănci, împingeri; - culcat facial faţă în faţă câte doi, cu braţele întinse, împingeri reciproce într-o minge;

bastoane observare sistematică

3.2. 3.4. 5.2. - deplasarea unor obiecte, partener prin împingere.

exersare, exerciţii de împingere în obiecte sau în partener;- copiii sunt pe grupe de câte 6 elevi de o parte şi de alta a unei bănci de gimnastică. La semnalul învăţătoarei copii încearcă să deplaseze banca.

banca de gimnastică

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

Grupa care a reuşit de mai multe ori să deplaseze banca este declarată câştigătoareÎn perechi, elevii stând pe omoplaţi, spate în spate. La semnalul învăţătoarei se agaţă reciproc cu un picior, căutând să-şi dezechilibreze adversarul. Se repetă alternativ cu fiecare picior. Câştigă elevul care reuşeşte să-şi dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

17. Proiectarea unităţii de învăţareDeprindere motrică aplicativ utilitară – transport

Obiective de referinţă Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile aplicativ utilitare.

- transport de obiecte uşoare, apucate cu ambele mâini sprijinite la piept, individual.

- explicare, demonstrare;- transportarea mingilor purtate la piept;Ştafete:- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la distanţă de 5m. Primul rând dintr-o parte au câte o minge medicinală. La semnalul învăţătoarei copii iau mingea medicinală o sprijină la piept şi aleargă predă mingea următorilor şi trece la coada şirului. Câştigă grupa care ajunge mai repede în vechea formaţie.- copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare în poziţia şezând cu genunchii îndoiţi. Primii au câte o minge medicinală de 1 kg. La semnal primii ţin mingea cu ambele mâini sprijinite pe piept şi execută târâre din şezând pe distanţa de 5 m, se ridică, pun mingea într-un cerc, sar într-un picior pe distanţa de 5 m, ocolesc un cub şi se întorc în alergare, iau mingea şi o predau următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai repede şi a executat corect deprinderile motrice.

minge medicinală, bancă de gimnastică, cub

observare sistematică

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile aplicativ utilitare;3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi.

- transport de obiecte uşoare, apucate cu ambele mâini sprijinite la umăr, la piept individual.

- explicare, demonstrare;- transportarea mingilor purtate pe umăr;- transportarea bastoanelor de gimnastică sprijinite pe umăr;- transportarea cercurilor de gimnastică agăţate pe umăr;Ştafete: - copiii sunt pe patru coloane în spatele unei linii de plecare. Fiecare coloană are câte două bastoane de gimnastică. La semnalul învăţătoarei primii copii din fiecare coloană pun cele două bastoane pe umeri, apucate de capete, merg pe o linie trasată pe sol pe distanţa de 5 m, apucă câte un baston în fiecare mână, aleargă pe distanţa de 5 m, ocolesc un obiect, se întorc în alergare, predau bastoanele următorilor care continuă acţiunea şi trec la coada şirurilor. Câştigă

mingi medicinale, bastoane, cercuri, saltea de gimnastică

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

grupa care termină mai repede;

18.Proiectarea unităţii de învăţareCalitatea motrică – forţa

Obiective de

referinţăDetalieri de

conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

2.5. să acţioneze asupra propriului corp în raport cu rezultatele anterioare.2.1.

- forţă – spate: exerciţii libere

- extensii ale trunchiului din culcat facial (copiii adoptă poziţia culcat facial cu palmele la ceafă, fixate la glezne de un partener, extensia trunchiului cu ridicarea corpului peste înălţimea băncii de gimnastică, revenire în poziţia iniţială);- extensii ale trunchiului din poziţia aşezat cu sprijin pe mâini oblic înapoi (ridicarea bazinului în extensie şi revenire în poziţia iniţială).- stând depărtat, cu braţele sus, aplecări şi ridicări de trunchi în ritm foarte lent;- culcat facial cu mâinile sub bărbie, ridicarea şi coborârea trunchiului cu ducerea braţelor oblic sus;

baston de gimnastică

predictivă

2.1. 2.2. 2.5. să acţioneze asupra propriului corp în raport cu rezultatele anterioare.

- forţă-spate: exerciţii libere şi exerciţii în perechi

- exerciţii de trunchi de la lecţia precedentă (număr mai mare de serii)- stând unul înapoia celuilalt, cel din faţă în aşezat cu trunchiul aplecat înainte, cel din spate cu palmele sprijinite pe omoplaţii colegului, cel din faţă încearcă să ridice trunchiul, învingând rezistenţa opusă de partener (4x6 repetări);- şezând spate în spate, împingeri simultane căutând fiecare să-şi deplaseze partenerul (4x15 sec.);- şezând spate în spate, apucat reciproc la nivelul coatelor, fiecare încearcă să-l răstoarne lateral pe celălalt (4x15 sec.).

bastoane de gimnastică

observare sistematică

2.1. 2.2. 2.5. să acţioneze asupra propriului corp în raport cu rezultatele anterioare.

- forţă – abdomen: exerciţii libere

- ridicări de trunchi din culcat dorsal ( culcat dorsal cu palmele la ceafă, genunchii îndoiţi şi tălpile fixate pe sol de către un partener, ridicarea trunchiului până la atingerea genunchilor cu coatele şi revenire in poziţia iniţială )- ridicări ale picioarelor din culcat dorsal (culcat dorsal cu palmele la ceafă, se execută îndoirea genunchilor la piept, întinderea picioarelor pe verticală, revenire cu genunchii la piept şi întinderea picioarelor pe sol ) ;

mingi de plastic

predictivă

2.1. 2.2. 2.5. să acţioneze asupra propriului

-forţă – abdomen: exerciţii libere şi în perechi.

- exerciţii libere (de la lecţia precedentă);- exerciţii în perechi: - câte doi faţă în faţă, unul în stand, ţine de gleznă picioarele partenerului care se

mingi de plastic

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

corp în raport cu rezultatele anterioare.

află culcat dorsal, cel din culcat se ridică în şezând atingând genunchii cu fruntea (se lucrează alternativ) - stând faţă în faţă unul culcat dorsal celălalt îl apucă cu mâinile de glezne, cel din culcat execută tragerea genunchilor la piept învingând rezistenţa partenerului care îl ţine de glezne.

2.1. 2.2. 2.5. să acţioneze asupra propriului corp în raport cu rezultatele anterioare.

- forţa membrelor inferioare şi superioare, exerciţii libere;structură complexă de forţă.

- tracţiune la banca de gimnastică (culcat facial pe banca de gimnastică, picioarele în afara acesteia, cu braţele în prelungirea corpului, apucând cu mâinile marginile acesteia, deplasarea corpului pe bancă prin tracţiuni simultane cu ambele braţe);- săritură în lungime de pe loc;- structură complexă de forţă (stând, trecere în sprijin ghemuit, aruncarea picioarelor înapoi în sprijin culcat, revenire în sprijin ghemuit).

banca de gimnastică

predictivă

2.1. 2.5. - dezvoltarea forţei.

-exerciţii libere – evaluare pe bază de opţiuni- extensii ale trunchiului din culcat facial (copiii adoptă poziţia culcat facial cu palmele la ceafă, fixate la glezne de un partener, extensia trunchiului cu ridicarea corpului peste înălţimea băncii de gimnastică, revenire în poziţia iniţială);- extensii ale trunchiului din poziţia aşezat cu sprijin pe mâini oblic înapoi (ridicarea bazinului în extensie şi revenire în poziţia iniţială).- ridicări de trunchi din culcat dorsal ( culcat dorsal cu palmele la ceafă, genunchii îndoiţi şi tălpile fixate pe sol de către un partener, ridicarea trunchiului până la atingerea genunchilor cu coatele şi revenire in poziţia iniţială )- ridicări ale picioarelor din culcat dorsal (culcat dorsal cu palmele la ceafă, se execută îndoirea genunchilor la piept, întinderea picioarelor pe verticală, revenire cu genunchii la piept şi întinderea picioarelor pe sol ) ;

bancă de gimnastică

sumativă

19. Proiectarea unităţii de învăţare

Deprinderea motrică de bază – alergarea

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

2.1. să execute corect principalele exerciţii de dezvoltare fizică a segmentelor corpului;

- exerciţii şi jocuri de mişcare cu deprinderea de alergare.

-exersare: - alergare alternată cu mers; - alergare alternată cu ghemuire; - alergare în coloană câte unul cu oprire la semnal şi apoi schimbare de direcţie; - alergare cu împrăştiere şi regrupare;-jocuri: ,,Mai sus ca pământul” Copiii aleargă în coloane câte unul, la semnal, trebuie să se urce pe ceva din apropiere pentru a nu avea picioarele pe pământ. La un nou semnal al învăţătoarei copiii coboară şi continuă alergarea. Câştigă copiii care nu au greşit.

mingi medicinale, scară fixă, bancă de gimnastică,capac de ladă, frânghie.

observare sistematică

2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate;

- exerciţii şi jocuri de mişcare cu deprinderea de alergare.

- stând câte doi apropiat, apucat de o mână, alergare în diferite variante, la primul semnal se opresc faţă în faţă şi execută sărituri pe ambele picioare în cerc, la al doilea semnal reiau alergarea; - stând câte doi spate în spate, apucat reciproc la nivelul coatelor, la semnal ambii se învârtesc în cerc cu sărituri succesive. La comanda învăţătorului care strigă alternativ numărul unu sau doi, elevul care şi-a auzit numărul aleargă iar celălalt caută să-l prindă; - stând câte doi unul înapoia celuilalt, cel din spate îl ţine de mijloc pe primul şi execută alergare, la semnal se întorc faţă în faţă şi caută să-l atingă sub genunchi sau să-l calce pe picior pe celălalt. Se lucrează alternativ;

observare sistematică

2.1. 5.2. - exerciţii şi jocuri de mişcare cu deprinderea de alergare.

- stând câte doi unul lângă celălalt, alergare, la semnal un elev stă cu picioarele depărtate iar celălalt se ghemuieşte şi trece printre picioare. Se lucrează alternativ; - stând câte doi faţă în faţă la distanţă de 2 m. Alergare pe loc iar la semnal un elev se târăşte pe genunchi şi antebraţ, trece printre picioarele colegului din faţă, se ridică şi se întoarce la locul de plecare. Se lucrează alternativ; - stând câte doi unul lângă celălalt, aleargă, la semnal unul se aşează pe genunchi şi antebraţ, iar celălalt se aşează călare, la alt semnal se continuă alergarea. Se lucrează alternativ;

mingi de plastic

observare sistematică

2.1. 5.2. - exerciţii şi jocuri de mişcare cu deprinderea de alergare, combinate cu alte deprinderi.

-exersare: - copiii sunt pe două rânduri la distanţă de 10 m, se execută alergare cu genunchii sus, la semnal schimbarea locurilor; - elevii sunt pe două rânduri la distanţă de 12 m, pe loc sărituri pe ambele picioare, la semnal schimbarea locurilor;

bancă de gimnastică

observare sistematică

2.1. să execute corect principalele exerciţii de dezvoltare

- jocuri de mişcare cu deprinderea de alergare.

- jocuri:,,Îndemânaticul” Pe sol se desenează mai multe cercuri iar în mijloc se află un coş cu mai multe mingi mici. Elevii aleargă pe cerc şi la semnalul învăţătoarei ei aleargă în jurul cercului, la al doilea semnal încearcă să ia mingile din coş. Cercul care ia mai multe mingi din coş este

mingi de plastic mici, cutii, coşuri

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

fizică a segmentelor corpului;5.2.

câştigător;,,Cercurile Olimpice” Pe sol sunt aşezate cele cinci cercuri olimpice. Elevii aleargă prin sală iar la semnal fiecare elev se îndreaptă către un cerc, după care aleargă din nou;

20. Proiectarea unităţii de învăţareCalitatea motrică – rezistenţa

Obiective de referinţă

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

2.4. 2.6. - rezistenţă cardio- respiratorie, la eforturi aerobe.

- alergare uşoară pe distanţă de 300 – 400 m cu schimbarea conducătorului, cu trecere peste diferite obiecte (mingi medicinale, banca de gimnastică);- alergare uşoară pe distanţă de 200 m cu trecere sub anumite arcade urmată de mers în echilibru pe o bancă de gimnastică (sub formă de torent.

mingi, bancă de gimnastică bastoane

observare sistematică

2.4. 2.6. - rezistenţă cardio respiratorie la eforturi aerobe.

- alergare combinată cu sărituri cu trecere peste diferite obstacole pe distanţă de 400 m, T 2/4, în coloane câte doi;- alergare în cerc cu diferite sarcini la semnale auditive.

cuburi, bancă, mingi medicina-le.

observare sistematică

2.6. să depună eforturi uniform moderate cu durate prelungite progresiv.

- dezvoltarea rezistenţei generale prin ştafete.

Ştafete: - copiii în grupe de 4 elevi în spatele unei linii de plecare. La semnal aleargă pe distanţa de 20 m, culeg de pe traseu mai multe obiecte (cuburi, mingi mici, săculeţi) ating cu piciorul peretele şi se întorc în alergare şi se aliniază înapoia liniei de plecare. Se execută torent, unul după celălalt. Câştigă grupa care termină mai repede;- copiii sunt pe grupe de 2 elevi în spatele unei linii de plecare. La semnal pleacă unul după celălalt în alergare cu ocolire de obiecte pe distanţă de 10 m, se aşează în şezând şi execută târâre pe distanţa de 5 m, se ridică, ating un obiect şi se întorc în alergare şi se aşează în spatele liniei. Câştigă grupa care termină mai repede.

cuburi, mingi mici, săculeţi

observare sistematică

2.4. 2.6. 5.2. - dezvoltarea rezistenţei generale prin jocuri.

,,Cursa pe numere” – în formaţie de rând şi cerc, cu plecări de două numere şi transport de obiecte şi depuneri.

cuburi, mingi, coş

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

2.4. 2.6. 5.2. - dezvoltarea rezistenţei musculare locale.

- circuit din 4-5 exerciţii: - stând, sărituri pe ambele picioare pe loc; - stând, îndoirea şi întinderea braţelor la perete; - şezând cu braţele sprijinite înapoi, îndoirea şi întinderea picioarelor; - culcat facial cu mâinile la spate, extensia trunchiului şi revenire;

observare sistematică

21. Proiectarea unităţii de învăţareAlergare de durată

Obiective de

referinţă Detalieri de conţinut Activităţii de învăţare Resurse Evaluare

2.6. să depună eforturi uniform moderate cu durate prelungite progresiv.

- dezvoltarea capacităţii de rezistenţă;- realizarea unor eforturi de tip uniform;

- alergare în tempo uniform pe distanţe de 100m, alternat cu mers. Se insistă asupra mişcării braţelor şi a contactului picioarelor cu solul. 3x100m pauză 3o”;- alergare în tempo uniform cu coordonarea corectă a ritmului respirator, pe distanţe de 30m pauză 20”, 4x30m.

marcaje, cronometru

observare sistematică

3.3. 2.6. - realizarea unor eforturi de tip uniform.

- alergare pe teren variat în tempo uniform timp de 2minute;- exersarea pasului alergător lansat de semifond în linie dreaptă cu start de sus.

marcaje, cronometru

observare sistematică

3.3. 2.6. - realizarea unor eforturi de tip uniform cu creşterea duratei.

- alergare de durată, tempo constant cu creşterea duratei efortului de la 2 minute la 3 minute;- exersarea pasului alergător de semifond, în linie dreaptă şi în turnantă cu start de sus.

marcaje, cronometru

observare sistematică

3.3. 2.6. să depună eforturi uniform moderate cu durate prelungite

-realizarea unor eforturi de tip uniform cu menţinerea duratei şi creşterea efortului.

- alergare de durată cu menţinerea duratei efortului şi creşterea şi creşterea efortului. Alergare de durată timp de 3minute cu start de sus.

marcaje, cronometru

observare sistematică

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

progresiv.3.3. 2.6. -parcurgerea în ritm

propriu a distanţelor ce urmează a fi supuse evaluării.

- alergare de durată timp de 3 minute în ritm propriu, adaptat propriilor posibilităţii;- corectări şi indicaţii privind modul de realizare a actului respirator;- prezentarea scalei de evaluare şi a cerinţelor atitudinale care influenţează calificativul.

cronometru observare sistematică

3.3. - parcurgerea distanţei care trebuie evaluată.

- alergare cu start de sus, în ritm propriu, timp de 3minute. cronometru sumativă

22. Proiectarea unităţii de învăţareSăritura în lungime cu elan

Număr de lecţii alocate: 6Obiective de

referinţăDetalieri de

conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- şcoala săriturii;săritură în lungime cu elan.

- să realizeze: - săritură într-un picior pe loc; - săritură într-un picior cu deplasare (mers sau alergare); - mers alternat cu desprindere pe un picior; - alergare uşoară cu desprindere pe un picior; - alergare accelerată pe distanţe scurte; - săritură pe loc cu îndoirea genunchilor la piept;- explicare, demonstrare săritura în lungime cu elan.

observare sistematică

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- săritura în lungime cu elan.

- exersare: - alergare şi desprindere pe un picior; - săritură în adâncime cu aterizare în ghemuit ţinând genunchii la piept cu braţele; - din alergare uşoară desprindere la semnal; - din alergare bătaie pe trambulină, ridicarea genunchilor la piept şi aterizare în groapa de nisip în ghemuit;- săritura în lungime cu elan procedeul ghemuit;

trambulină sau capac de ladă.

observare sistematică

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate.

- săritura în lungime cu elan cu accent pe desprindere.

- să execute: - alergare şi desprindere pe un picior; - din alergare uşoară desprindere pentru atingerea unui obiect suspendat; - săritura în lungime cu elan cu bătaie pe trambulină la groapa de sărituri; - săritura în lungime cu elan.

obiecte suspendate, trambulină.

predictivă

Planificare clasa a II-a înv. Ghira Sanda Iuliana