-,"

EI

LI.

ti. ;

.4

... ,I. ....,-

" -. ,eg .., ,, .,__ _....., , L .,-=- P:....- _ - _ , = _:_,,,, 4,, - -,...,.;____

...j C..,.. 9-_1 A., .._con

I. SLAVIC .1

ducatiuneaMora15

,;

WEENESIM.,..:51170S4 lq7:-L06,f:13TW',15.:(Fei4=2326*-W17th?:1 .b., L.,,,7v is.;

Ns& 57 4 630 B A N I' -;

a=

'2 4..' `,,`Z `",'2' O. °I 4*." e

www.dacoromanica.ro

tiumere aparute dinEiblioteca Minervei

1 M. Sadoveanu. Duduia Margareta.2. L. Andreiew. Guvernatorul.3. Nuvele.4. Prosper Mérimee. Carmen.5. M. Bminescu. Proza literarg..6. T. Robeanu. Poezii postume.7. Alphonse Daudet. Scrisori din moara mea8. Teodor Warnav. Istoria vietii mele.9. loan Slavici. Spiru CUM.

10. I. Rossignon. In Livada.11-12. I. N. Potapenko. In slujba adevrxrata.13. N. N. Beldiceanu. Cea dintain iubire.14. Karl Emil Franzos. Vrajitoarea.15. C. Negruzzi. Traduceri in proza.16-17. N. V. Gogol. Taras Bulba. Vol. I §i18. Al. G. Doinaru. Calugärul Gherasim.19. I. Slavici. Din valurile vietiii.20, Camille Flammarion. Visuri Instelate.21, Ivan Turgheniev. Povestiri vfmAtore§ti.'22. R. Festeticz. Titrmuri bizare.23. Grazia Deledda. Valurile vietii.24. Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu. Scrieri

25. H. S. Olcott. Catechismul Bisericei Buddhistede Miaz'a-zi.

26. Alphonse Daudet. Niverneza.27. Louis Jacolliot. In tam fachirilor.'28-29. Prosper MtSrimé. Colomba Vol. I

1

=1..

alese.

i IL

11.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 57.

WAN SLAVIC!

Educatiuneamoral`a

bUCURESTI

lustitutul de Arte GraNce i Editura «MINERVA . B-dul Academiei 3 Strada Edgar Quinet

1909www.dacoromanica.ro

c MINERVA*, INSTITUT DE ARTE GRAFICE SI EDITT TRAB-DUL A CADEMIEI 3. STR. EDGAR QUINET 4.--

Reproducerea opritd

www.dacoromanica.ro

ROSTUL VIETII MORALE

De ctind ne 5tim pe primtuit, noi oamenii nointrebAin mereu, care e rostul vietuiriinoastre, si, orictit de mult am tine sA trAim,suntem adese-ori ispititi a lua viata dreptun fel de canon de spAsire, de care nu pu-tem sA scApAm.

Admittind, cA in aenvAr asa este si cA toa-tA viata individualA e un sir de suferinte maimult ori mai putin grele, nu incape nici o

cA dureroase sunt numai suferiutele,despre care ne dAm searnA. S'a dovedit prinexperimente neindoioase, ea oamenii bolnavide cancer, fihid 1iipflotiyiti. lut se pot vinde-ca, dar nu-si mai simt in aieveadurerile. Totastfel Ii poarta fgrA de durere suferintelevietii oiinil, care e dus cu giindul, perdut iiiprivirea hunii ori impAcat cu soarta sa. Edeci cestiune de intelenciune DracticA sA ncdaprindem fieeare a trececuvederea suferin-tele propriei sale vieti si a seal:lea la minimulposibil durerea de a fi.

In timpul copilAriei insa, de cele mai multoori in anii tineretelor, la zile de bAtriinetc,ba cei sAnAtosi dintre noi ebiar si'n cele mai

in-doieM,

www.dacoromanica.ro

6 IOAN SLAVICI

mune cliPe ale vietii suntem cuprinsi do61antamlintul, eä fiecare trdieste pentru pro-pria sa multurnire si ca viata este un sir deplacari de tot folul, deci un dar nepretuit.

Asa ori asa, e tot castiund de intelepaiunepractica sd ne chirvernisim viata astfel, ca sdsimtim cat se poate de putine dureri si eatse poate de multe placeri in trecerea noastramin ea.

Iutelepciunea aceasta n'avem s'o 'ntelegemnici ca fiind din altd lume, niici ca sistem deteorii alcdtuit in adins ci ea regale de vie-tuire stabilite potrivit en imprejurdrile sien nevoile vietii petrecute in aievea: aunt de-prinderile iluate mai mult on mai putin in-constient, obiceiurile, cu care na pomenim intame, conventiunile soeiale impuse de greul,

moravurile In intelesul- comun al cu.-vantului.

Durniriti asupra moravurilor. nu mai a-vem nevoia de a ne sbuciuma in fiocare clipilpentru-ca ine dam seamd, daca o bine ori

eeea ce-ne simtim pornai a faee. Gandesetoti pentru fiecare, Si eel ce pästreazd repu-lele de vietuire ale societatii, din care faceparte, se supune porUncilor obstesti. si-si u-sureazd traiul sedpand de rdspunderea

Ori-si-cum ar fi fapta savarsita, flunumai nu-si face mustrare Denten ea, ei semai si bneurd de stirna si de iubirea tutu-rora.

In miilocul unei societilti liPsite de randu-lald morala statornica si hotdratä in toateamanuntele viata e grea si nesuferitä nu nu-mai pentru-ca fiecare *e lilAat de eamil husi nevoit savarsi faptele pa propria sa

st.nu

a-si

vietir

doodividnald.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 7

rAsundere, ci si pentru-cA oamenii, neavândocea-si masurA pentru judecarea faptelor,intrA mereu in conflictunii cu altii, si ade-Li-ori tocmai cei bine porniti le aunt celormai multi urgisitica Socrat oontimpora-nilor

Obieeiurile dar, conventiunile, regulele aevietuire, legile, JAnduiala moralA in intele-sul larg al cuvAntului, s'au stabilit pentru-casa i se usureze fiecAruia traiul si sti se asi-gure pacinica vietuire impreund a tuturoi a.Prin vietuirea moralA omul scapA de neajun-surile individualitAtii sale, se potriveste cusemenii säi 8i-5i face rost ca parte organicimpremtatA cu societatea, din care faceparte.

Cel mai mare dusmon al soeiethtii e dewomul ce caled ori neseeoteste legi,se lempädAde obiceiuri on trece eu vederea cAlcarea delegi si lApAdarea de obiceiuri, cAci el iesedin organismul viiu al societätii si imnhi-ge societlatea spre descompunerea ira indi-vizi. Buna vietuire a tuturora si a fiecgruiaindeosebei attirnA de la neconditionata supu-nere care legi si cAtre obiceiuri, si de aceea/nu e destul, ca tu insu-ti sä te supui, ci ai sAiii totodatA neadormit privighetor, ea s; al-tii sti se supunA: mAspra adevAratit a iubinicAtre semenii tAi e repulsiunea fatA cu cei ccnesocotese legi ori obiesiori.

In aceastä neinduplecatA stäruintA asirnrarAnduelii morale consistA superiOritatea o-mului feta cu toate celelalte fiinte vietuitoa-re, care au mil-1mi viatd individualA stäpftni-t e de legi firesti nestiute de ele.

Baca animalul e un fel de plantil, care ne

sat

www.dacoromanica.ro

8 IoAN SLAVICI

organele de nutritiune si pe lane% Mede reproductinne mai are si organe de mis-care si de simtire, omul e un animal, care maiare si viat d. despre eare-si dä seamd,Si lipsit de judecatA e eel ce nu intelec.e, ede mai mare deosebirea dintre om si animaldecat cea dintre animal si plantd.

Trebuinta vietuirii morale si destoinieinde a satisface trebuinta aceasta prin pastrarea legitturilor soeiale sunt in firea omului

se desvoltd, precum am vdzut, prin o ra-tionalti educatiune fizied ce nu numai forti-fied organizmul ,ci-1 indrumeazd totodatä nemdivid a face in anumite imprejurari ori laanumite timpuri anumite lucruri si arsi pas-tra libertatea stApanindu-se pe sine.

Lipsit de indrumarea aceasta, omul, desi ein stare sd-si dee seamd despre viata sa su-fleteascd si despre fantele sale. inceteaza a fiom in intelesul moral al euviintului si se pu-ne si el insu-si pe sine in rand en anima-lele.

Acesta e gandul luminos, pe care-I dà pe fa-Romanul prin vorba omenie", ceea ce

va sd zied vietuire potrivitd in toate amd-nuntele ei cu firea cea omeneasca. A omeni"pe cine-va va sd zicä a-1 trata ca pe un semensocotit de o potrivd cu ori-si-eine membru alsocietatii, siom de omenie",e eel ce nici nu seabate, nici nu sufere ca altii sd se abatä de laranduiala morald a societAtii, din care faceparte.

Viata tignita, feria de suferinte si maimult ori mai putin plind de multumiri fi-resti numai oameni de omenie intre oamenide omenie pot sd alba. Asa avem sd-1

laugh

$i

td

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 9

gem pe Socrat clind ne spune, cä fericire in-dividuald fail de fericire obsteasca nu e enputinta si ea rationala si bunä e numai fao-ta potrivita cu binele obstesc. In mijlocul u-nei soeietdti lipsite de randniald morala eelmai de omenie dintre oameni e eel mai sbu-eiumat, fiind-ca el simte durerile tuturora,e chinuit mereu de repulsiuni, jigneste netoti prin felul sau de a fi si se face urgisitcbiar prin starninta lui asupra binelui ob-stesc.

Iviti dar in mijlocul unei s-ocietäti lipsitedo riinduiala moralä, oamenii preocupati debinele obstesc usor ajung sa fie stäpftniti de

cd rautatea e chiar in firea omeneas-ca, sa-i socoteasca pe semenii lor incorigibilisi sa-si petreaca viata in isolare.

E invederat, cd vietuirea netrecuta in ase-mena isolare nu e morala, caci moral" va siizica in strilusa legatura cu semenii tai si no-trivit cu deprinderile comunc. Poate sa fiefoarte bun omul, care zice .,Eu am vederilem0e si-mi uetree viata potrivit cu ele", darvietuirea lui e tot atilt de nufin morala ea adesfranatului cazut rob al patimilor sale oria facatorului de rele. care nu tine scama iiicide legi, niei de obiceiuri.

De si are dar in vedere fericirea individuaeducatiunea morala. nornind din gandal,

ea oameni de omen ie munai intro oameniomenie so uot ferici. realiseaza fericirea obs-teased in limitele putintei firesti.

giindul,

In.d-

www.dacoromanica.ro

10 IOAN SLAVICI

TREPTELE-EDUCATIUNII MORALE

ittat, suferintele, eat si multumirile vietiirezulta, din trebuintele, despre care omul isida seama.

*Trebuinta intetitoare fiind o suferinta maimult ori mai putin dureroasa. satisfacerea eieste o multumire mai mult ori mai putinpla-cuta; omul e deci fireste ponnit a cauta

pentru satisfacerea trebuintelor salespre a scapa de dureri i asi procuraiplaceri.

Aceasta nornire fireasa e eeea ee ca simti-mant numim egoism saa iubire de sine, iarin and mi se prezenta ca purtare de grijapentru buna ..stare a prorpriei fiinte.

Privind, luerurile din nunetul de vedere alegoismului astfel inteles. aiungem lisOr lagandul, ca cu cat mai multe si mai intetitoa-re ne aunt trethuintele, cu atat mai multemai vii placeri, dar si cu atilt mai mune simai grele dureri nutem sa" avem si .ca feriei-Lea vietii atarna de la multimea mifloacelorde satisfacere ce ne stall Ia indemani.

Desi impartasit de foarte multi, gandul a-cesta e gresit.

E Invederat, cli trethuinte, rtie care nu le shn-tira, despre care nu ne dam seam/ j care nune intetescc, nu contribue nici la fericirea,niei la nefericirea noastri.

Foamea e, de exemnlu. simtamantul, decare suntem cunninsi &and ii linseste trupu-lui brana. Plia din eele mai intntiton-p lr-buinte. Se poate insi i ee si intampla ade-

leave

si

mit-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALL 11

se-ori, ca trupului sa-i lipseasea hrana fätaea sA fim flamanzi, fail ea GI ne dAin seamadespre foamea ce. ne-a cuprins on fara-.1sa tinem seeing, 04 trebue sä maudlin. Suntaltele trebuintele, care ne intetese. si spre sa-tisfacerea acestora e indrentata purtareanoastra de griia.

Trebuintele omenesti sunt multe si felu-rite, se cumpenesc In fiecare clipa intre dc

.si totdeauna numai cele mai intetitaare hota-rese Etta starea noastra sufleteaseA, eat sidirectiunea lucrarii noastre.

Desi se iubeste mai presus de toate pe si-ne, omul se deosebeste de toate celelalte

vietuitoare prin &Tea, ea, nu poate sa. vadAnici durere fara-ca sA iee parte

le.ea. El simte deci nu numai trebuintele sale,ei si pe ale altora adese-ori chiar si &tea a-costia nu-si dau i ei sealing, despre elesi- are purtare de grija nu numal Peiltru asa, ci si pentru a altora bung, stare. Compati-mirea aceasta poate sa covarseasca iubirea(le sine, si tocmai oamenii, in care firea ome-neasca iese mai mult la iyeala) sufar ori. scbueura mai melt prin edtii deeat prin sineinsi-si.

Stie fiecare din experientele prooriei salevieti, ca sunt mai curate bucuriile si mai se-nine durerile ayute pe urma altora dead eglerezultate dj trebuintele proprii: Prin lapd-darea de sine se inalta fiecare in gandul situ,si cn cat mai covarsitoare sunt in noi terbu-Intele pornite din compatimire, cu atat maivartos trecein en vederea nei7oile proprieinoastre fiinte si ne curatim si inseninam su-fletul.purtand grija si de altii. E invederat

finte

www.dacoromanica.ro

12 IOAN SLAVICI

dar, ca ferieirea vietii nu atiirna nici de lanmltimea trebuintelor, nici de la mijloacelede satisfacere, ei de la masura, in care sun-tem in stare a ue lapada de noi insi-ne pen-tru-ca, trecand en vederea nevoile proprieinoastre Iiinte, sa luiim arte la bucuriile orila durerile allora.

Privit din nutlet de vedere al egoismulni,omul e individ ea ori-si-care animal, o fiintaisolata si lipsita de ori-si-ce legatura eu al-tele, si isi petrece viata in suferinteresultate

neajunsurile firii sale individuale. Nu-mai ea individ astfel inteles noate omul safie caprins de simtamilntul,a, buna lui stareatarna de la multimea mijloaeelor ce-i staala indemilna pentru satisfacerea trelminte-lor sale. Ele se amageste insu-si pe sine, cicimijloacele sunt totdeauna marginite, iaratrebuintele sunt deapururea neseeate.

Privit din punctul de vedere al compatimi-rii omul e persoana, fiinta morali, cum nu-mai el singur poate sA lie, si isi petrece via-ta in strAnsa legatura eu altii, in eele maimulte clipe ale existentei lui numai eaparte din intregul social. Cu cat mai muhesi mai strAnse Ii sunt legaturile cj altii, caatAt mai desvoltata ii este personalitatea sien atilt mai vartsts hotareste intregul rostal vietii lui.

Intocmai precum in organismul trupeseal ori carei fiinte vietuitoare fieeare organ,ha ehiar si fiecare celula are viata sa huh-viduala si nu nunnii se hrineste pe sine dinInerarea intregului, ei ia, totodata panic lastabilirea lamei stari generale, in soeietateaomeneasta ori-si-eare ou traieste nu nuinat

diu

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA M ORALA. 13

print sine (31 pentru sine, ci totodatA $i prinsocietate ei pentru ea.

AlAturea en trebuintele individuale ce inse prezenth ca simthminte inferioare pe carele au $i animalele, avem dar si trebuinte per-.souale, simthminte mai superioare, pe care o-mul el singur poate sil le alba. Aceste suntcele morale, omenesti in intelesul cel bun alcuviintului, si mai ales prin satisfacerea lorni se umple viata de multumire. Pentru-casrt putem insA avea multumirile rezultate dinsatisfacerea lop, trebuie sA ne pästrAm bunastare trupeascji prin satisfacerea trebuin-telor individuale in mAsura cuvenith.

Nu se mArgineste insA viata omeneascä laatilt numai.

pentru ori-si-care om o multumire cura-tA si seninA sA vadA lumina zilei, cerul inste-lat, apa limpede ori câmpia verde, s'ahdricilntecul pAseriler, sA simth mirosul florilorori sA-si dee seamA despre y_re-un adevAr.Ori-si-eilt de viuA ar fi si ori-si-cilt de mullfarmee ar da vietii, mnitumirea aceasta nue nici individualA, nici personald. Ea trebuccu toate aceste sA rasuundri la o trebuintrtfireascA, despre care numai in rare clipe alevietii noastre ne dam seamA.

DacA ni se opresc ochii asupra unei stelecu sante Colti, dintre care unul e prea micin asemanare en celelalte, steaua ni se parestirbitä $i mieul neajuns dinteinsa ne punein nedumirire si ne supArd. De aceasi supA-rare suntem suprinsi, daeA unul dintre coltie prea mare. In toate lucrurile ceea ce e fieprea milt, fie prea putin, oeea ce nu se po-triveste, ceea ce nu iii se pare cum trebue sA

D

www.dacoromanica.ro

1. IOAN SLAVIOI

fie ne pune in neduminre i ne jigneste.Aceasta trebue neapärat sä produch in noiconvingerea, cd avem thiar prin firea noas-,trA o nesecath, trebuintA sure desdvarsire siea trefbuinta aceasba e satiefdeutd numai per-zlindu-ne in privirea luerurilor desevarsitein toate amenuntele br, care ne inelmth pen-tru-ed sunt mai mult ori mai putin cum tre-bue sd. fie.

Multumirea, pe care o simtim urma sa-tisfacerii acestei trqbuinte impersonale, nae atfit de viu d. ea ceie individuale on cele personale, dar e mai stäruitoare si tocmai deaceea mai hotgrâtoare pentru viath.

Suntem pOrniti cu totii a lu,a. copildriadrept tea mai feneita parte a vietii fiindedo dulceatä nespusä ni se revarsa'n sufletreamitindu-ne multamirile din timpul eo-

cand toate ne erau noul i plinede farmec, toate ne incântau. Ceeace insa neramilne 'in suflet din timpul copildriei suutmulturirile impersonale, care se reinoescsufletul nostru de cfite-ori ne reamintim in-.tampläri din copildrie. Cel ce-a avut copild-rie luminoasit si fericith si-a adunat comoa=rä nesecatd, in care-si gäseste mfingdiere 51in cele mai dureroase clipe ale yietii.

Acest caracter stäruitoy il au multumirileimpersonale toath viata, i senine gash dincale sunt batränetele omului, care a stint sd.-.si chiverniseascd viata astfel ca, lipsindu-sede multurairi individuale ori personale, sr',aibd multe multumiri irnpersonale.

Ies la plimbare, ca sà respir aier curat sisd ma bucur de lumina Wind a zilei. Ladreapta se intinde o padure deasä, cu fruuza

It

in

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORA LA 1 5

mare $i lipsita, de uscaturi. La marginea eisunt livezi curate, pomi incarcáti de rod, iurprintre.ei iarba mare, deasä si plina de flori.La stlinga se intind lanuri dese si pline aevigoare. Mai dezarte pasc iepe cu rnüiiii lorsburdalnici, boi eu corthicea puternica $i tur-me de oi eq lânà creata si curata. In porum-biste prawsc Mehl voio$i i cu brate vain-joase aldturea cu fete harnice $icare clipa e pentru mine o multumire curatäsi senina, care ma face BA uit nevoile vietiimele

E fdra indoiala mai viud multumirea mea,daca pot sa zic: Toate aceste si prin ameapurtare de grija au a:111ns la buna stare sila desavarsirea, in care se afla, toate sum$i amea fapta.

Inca mai mare $i mai villa mi-e multumi-rea, daca pot sa zic: Ale mele sunt si pentrusatisfacerea trebuintrlor mele suat randuitetoate. Si din aceasta mare $i mai via% multu-mire insä numai partea impersonala ramfinein suflet.

Daca asa esti, cea mai mare, mai villa simai staruitoare multumire a vietii e s te tuPe tine insu-ti aiuns la desaviirsire In urmaproprici tale purtari de grijä pentru pro-pria ta bunä stare.

La multumirea aceasta omul a:hinge numaicumpenindu-si trebuintele si stapanindu-sePe slue potrivit cu imnrdurarile.

Aceasta stapanire de sine intemeiata pecumpenirea trebuintelor e ceea ce mimimvirtute in intelesul poporal al cuvantuhii.

Pentru Roman om cu virtute" ecel ce arebrate vanjoase $i inima tare, incat e gata

sglobii.Fie-

individuale.

www.dacoromanica.ro

16 mAx snAvIcI

apuce la nevoie taurul de coarne, s. sardin foc, sä se arunce in vultoare, sä infrunteori si ce primejdie, cel ce stie i sd. rabde, sisd, se avânte, dar nu-si verde nici odatd bu-nul cumpdt, ti face totdeauna numai ceea ceel insu-si voit $te cu tot din adinsul.Virtutea in acest inteles nu e un simtdmânt,

ci cumpenirea in ceea ce priveste simtdmân-tele cq indemnuri spj e. fapte, si e acela-sigândul, pe care-I reproducem, .dacd zicemcA educatiunea e indrumare spre stapiini-rea de sine, indrumare spre supunerea cdtreranduiala morald ori indrumare spre virtute:Acela-si lucru ni se spune cand se vorbestedespre formarea caracterelor", desi in ade-vdr caracterele nu se, formeazd", ci se sootla ivealä prin educatiunea rationald.

De oarece pornirile, care-I imping pe cmspre fapte, sunt multe si felurile ea trebuin-tele, din care pureed, virtutea se dä pe fatdin fel de fel de chipuri si se vorbeste si des-pre mai multe virtuti.

Cea mai grea e cumpenirea trebuintelorindividuale, deci stdpfinirea de sine in ceeuce priveste egoismul. Prima treapta a educa-tiunii morale e deci indumarea spre aceastdstäpanire de sine, deprinderea de a ne

tiind mdsurd cuvenitä in ceea ce privestesatisfacerea poftelor $i a ravnirilor, indru-mare si deprinderee, c_are poate sä fie socoti-ta drept educatiune individuald si stä instrAnsä led:turd cu ceea fizicd.

Prin educatiunea individuald astfel inte,leasä ne eliberdm lipsindu-ne de multumiriindividuale pentru-ca sd putem avea multu-mini personale.

sA

mica-flu

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORMA 17

Despre o educatiune in ceea ce privestepersonalitatea nu uoate sA fie in mod ratio-nal vorba deck dupA-ce s'a desev:Irsit edu-catiunea. individualA. Mai iutiliu avem sApurtAm griji de noi insi-ne si numai apoi neputem permite multumirea 4e a purta grijAsi de altii.

A treia treaptA a educatiunii morale e e-ducatiunea impersonalh, prin care .se desA-vArse$te fiinta morala..

Omul stapanit de trebuinte impersonale efAra indoialA ferit de griji si are rnulte mul-tumiri curate FA senine. Viata lui intreagde de o potrivà cu copilAria. El insA nu alepurtare de grijA nici nentru sine, nici pen-tru altii, trAieste. fiind %sat de capul lui, inmizerie si in isolare si foarte usor se perde.Astfel sunt oamenii de stiintA si artistii detot felul, stäpânii gAndirii luminoase si aiformelor frumoase, care sunt vrednici demilA, dacl n'au avut parte de educatiune in-dividualA si personalA. De oare-ce ridicAnivelul moral 8i intelectual al societAtii, incare trAiesc, $i indulcesc prin operele krviata tuturora, in societAtile cu rAnduialamoralA bine stabilitA ei sunt iubiti, li se treecu vederea neajunsurile si e olAteascil nur-tarea de grija pentru dAnsii. Ei si sunt inadevAr de o notrivA cu coniii neajuntorati,care numai sub purtarea de grijd a altorapot sA trAiaseh.

Toemai de aeeea ori-si-care om si mai aleseel pornit sure vietuire jmpersonalA are sA-si

desAvArseascA edueatiunea individualA sicea nersonald mai nainte de a se avAnta suremultumirea trebuintelor sale impersouale.

.Binurvui.. No. 57. 2Bibl. www.dacoromanica.ro

18 IOAN SLAVICI

Nu e vorba aici de stiintä inaltä orici. de cilte-va indrumAri practice si tie

grupare la un loc a exparientelor fácute inmaterie de educatiune individualä, careia Iizicem individualit nu numai pentrucg, e pri-vitoare la trebuintele individuale, ci si pen-tru-e6 nu se poate face decilt pentru fie-careindivjd indeosebi, potrivit eu firea individu-alb,' a lui.

A. Educatiunea individuaa.Prin o rationalii educatiune fizicä eopilul

se deprinde Inca de mic a se stäpfini In ceeace priveste satisfacerea trebuintelor sale

trupesti, cacti numai asa isi poate pastra bu-na stare trupeaseä. S'ar nutea dar zice, ciieducatiunea fizicä e o parte din educatiunea

ba chiar temelia ei.AdevArul e, ea, eel ce nu e deprins a purta

grija nici de p6strarea bunei sale stari tru-nesti cu anevoia mai ajunge sii se facti sta-olin pe trebuintele sale individuale, care inlipsa de purtare de grija foarte usor devinpatimi coviirsitoare. Educatiunea fizicgre darnumai o conditiune newparata pentru educa-bilitatea morala. in genera.

Egoism in intelesul, in care cei mai multiintrebuhitam vorba, nu sunt trebuintele, nicipornirile purcese din ele, nici actele sevalr-site nentru satisfacerea Ion, ci manifesUrilepurtärii de grija% ea stt 1 mitem satisfacetotdeauna. si egoist nu e eel flumand. nue,cel ce cauti1 nthneare, nici eel ce se aturA,ci.cel mereu preocupat sä alba ce mânca!

adfin-

t

individual&

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA. 1.9

Spre egoism in intelesul acesta nu ne in-drumeaza educatiuuea fizica, si omul cu bu-na educatiune fizica nu eoate sa fie, ce-idrel.t, desfranat in ceea ce priveste trebuin-tele sale trupesli, dar poate sa fie rau chivei-nisitor al vietii sale individuate, lipsit demasura, fie sgiircit ori risipitor, fie ingfuil-fat ori thrhtor, fie plin de desertaciune oilbadlran, fie insetat de marire ori trândav.

Egoismul are dar sa fie cultivat cu toatastaruinta, caci, desi pornire fireasca, in deo-sebi la om el poate, potrivit eu imprejurarile.fie sa slabeasca, fie sä se intareasca, si totceeace in materie de egoism e prea putin oriArea mult e slabiciune morald, care nsorpoate sa devie patima covhrsitoare.

Ca iubire de sine parnita din simtamhtulde conservare individuala egoismul se mall-festa in patru forme deosebite: ca egoismmaterial, ca amor propriu, ca vanitate si caambitiune.

In toate aceste patru forme ceeace e preaputin e mai rau decht cceace e prea mult sibine e. numai pastrarea masurii drepte.

I. EGOISMUL MATERIAL.

Egoismul material e purtarea de grij A a in-dividului, ca sa aiba totdeauna la indemfivamijloacele pentru satisfacerea propriilor saletrebuinte.

Scopul acesta ii ajunge, daca isi reduceprin strupfinire de sine trebuintele la limitaextrema a necesitatii firesti si daca chiver-

www.dacoromanica.ro

20 IOAN SVAVICI

niseste aba, ca sä satisfaca putine trebuintecu mijloace putine.

Prin educatiunea rationala omul are decisa fie indrumat, inainte de toate, spre cum-Ware si spre siritul de economie.

Cumpätarea $i spiritul de economie suntcele (lona virtuti in materie de egoism, iarlacomia, firea ravnitoare,'nesatiul si sgarce-nia sunt, intocmai ea usuratatea, pornireaspre risip. ori desfraul, Slabiciuni, care im-ping. spre fapte rele.

E invederat, ca spre cumpatare numaiomul sal:laths poate sit fie indrumat.

Mancam, de exemplu, nu numai pentru-casa ne hränim, ci si pentru-ca sä .tinem orga-nele de fiutritiune in continua activitate, me-cum i pentru Ca sä avem plaeerea de am Inca.

Numai omul pe deplin sang-Los, care digera,absoarbe, asimileaza si resoarbe bine, poatesä manance sä se multumeasca CLIputin si sa simta, având totdeauna pofta,placerea mancarii. Aceasta ni-o spune sizicatoarea, c. cel mai bun bucatar e foamea,si trebuintele trupesti toate sunt deopotrivacu foamea.

Nu e deci destul sa ne reducem trebuintelela cele mai neaparate pentru sustinerea buneistari trupesti, ci avem sa le si economisimnesatisfacandu-le nici odata in deplin.

Omul in adevarat intelept se ridica de lamasä mai nainte de a se fisaturat, ea sa-i ra-mfina si pentru mai tarziu o rezerva de pof-ta, nu-si astarnpara indeplin setea, se scoalasomnoros, nu satisface in deplin pe nici ulna

www.dacoromanica.ro

mmoxrrininA MCIRALX 21

din poftele sale trupesti, ca s aibä ei in vii-tor multumiri cat se poate de vii.

Numai aläturea cu aeest spirit de economiein ceea ce riveste trebuintele poate sä se des-volte spiritul de economie in ceea ce privestecrutarea mijloacelor de satisfacere.

Indrumarea spre aceasta vikuire bine alb-mita vietuire i se da copilului Inca de micprin conducera rationala a cresterii fizice.

Epicureii din timpul Romanilor, deprinsicu imbuibarea, mancau spre a gusta plAcerilemancArii i, ca sà poatri. mama mult, a-veau la indemana vomatoriile. Aveau decimulte plAceri, dar toate mai mult ori mai pu.-tin siluite si sarbiade. Anelaii lucru putem

zicem si despre gastromanii din zilelenoastre, care, oameni mai decenti, iau din.child in cand in timpul mesei cate o inghe-tatA si beau peste ea un pahar de rachiu maitare pentru-ca mancArile sh treacl nemiStuiteprin tubul de digestinne. Lasä istovescaparatul nutritiv si fac risipä, dar nici nu potsä aiba placerile firesti, intensive si stärui-toare ale omului, care manâncit numai hindfamand si ammai cat poate sä mistuie in de-plin.

Masura e acea-si pentru intreaga via% in-dividuala: ori-si-ce trebuinta nesatisfacutitindeplin e o reservä de multumiri pentrnviitor.

In practica educatiunii felul indrumariispre cumpatare si spre spiritul de economieatiirnä de impregiurari si de firea individu-ala. Sunt cu toate aceste eate-va norme gene-rale pentru toate imprejurarile si pentrutoate felurile de a fi. Suut nevoit a ma mar

lei

sä-1

cd-si

www.dacoromanica.ro

22 IOAX SLAVICI

gini aici numai la putine din ele, care pri-vesc mancarea, bdutura, somnul, imbrdett-mintea, tigna vietii i viata sexuald.

1. Mancarea.Copilul foarte incurand ajunge sä nu mai

voiased a fi bränit: el ia insu-si =blearedfie cu amandoud manile, Tie cu elite o lingh-ritil in fiecare 'nand. Ori-si-cat de mult ne-arsupara priu aceastg, staruinta de a face ceeace nu e in stare, nu ne rdmane decal sg.-1 Ia-si= in voile lui si sag hrdnim cu a treia lin-guritd.

Se'neepe o foarte importantd fasd. in viatalui cand a ajuns sd se poat g. hrdni el ins-usi.De obicei ttindttleste, mai maligned, mai selasä si perde o multime de timp: sa fim räb-datori ia nu-i dam zor, iar aceatstanu numaipentru-ed a$a en1aipriiflcioasäm1earea ei sipentru-ied in viata lui a mama este eel mai im-portant lucru 5i el trebue sa se destepte'n.me cu gandul, cä manearea e, potrivit cu obi-eciurile pdrintilor nostri, un act särbdtoresccare trebue sa fie sevarsit iu 1inite sifel de cuviinta ceremonioasä, iard nu in pri-pit si pe apucate.

Dupd-ce copilul a ajuns s.d-si dee seamddespre cele ce se petrec si despre ceea ce faceel insu-si, el are dupd obicefurile noastremanAnce la masa familiei, numai dupg-ce s'aspalat i imbrdeat si nunfai la timpurihotdrate. Isi stried copilul eel ce-i dit sil =i-nduce mai nainte de a se fi spálat ori oatechiar iu culcus. Numai fiind rational si hotg-

lu-

cu uit

sg

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX 23

râtor pentru intregul tel de a vietui e frwmostrandul ramas din batrilni. ca masa e un felde altar al casei, imprejurul caruia au sa. seadane cel Datil odata De zi toti,membrii fa-miliei si numai stapanit de gandul acesta a-:lunge copilul..sä nastreze inNtimpul mancariicuviinta, cnrätenia si bunul eumpat.

Din gandul acesta porneste si obiectul de aVisa farfuria curatä dupd-ce ai mancat dinea. N'ai sä fii lacom si sä iei mai,mult decatceea ce Doti sä mananci and poti sa iei inmai multe randuri Cate putin. Ceea ce Iasiin blid e brana pentnu alti oameni, iar medce ramâne in farfurie sunt lepadtituri Deli-tru anirnale, o inflrumare spre u face risipade brand omeneascà in vreme-ce altii rabdade foame.

Cât vreme deci coiiilul e hränit, ori pas-tram pentru mai thrzzlu, ori dam alt cui-va,ori mancarn noi insi-De ceea ce ramane infarfuria lui, iar dupa-ce a atuns sa se poatahräni el insu-si, II lasam sa-si swath, diublid, dar bagarn de seama sä iee totdeaunamai putin cleat cepa ce mate rniinca.

Pastrand randuiala aceasta, copilul ia man-earea drept un lucru foarte serios si se de-prinde pe nesimtite. a-si Dotoli foamea fara-casa se sature. a Pretni tot ceea ce e brana ome-neasca oi a 'Astra fie pentru sine fie pentrualtii ceea ce nag este de neapäratä trebu-inta.

Copii. care nu still sa-si stapaneaseä Impinea, piwa de ici, de eolo &Ate ceva, se deprinda mance ne apucate, Du pot sa manance lamasa si-si nerd rostul in/ toate.

Pentru intreaga viata e lucru botarator,ea sä fim in stare de a rabda la foame, cthawww.dacoromanica.ro

24 IOAN SLAVICI

eel ce poate sà-si stApaneascA foamea se facemai usor stApan asupra celor-lalte trebuimemai putin .Intetitoare ale sale. Desi dar dinpunctul de vedere al educatiunii fizice trebue

stAruim, ea copilul sA manAnce la timpuribotärate, eat Ii trebue si numai ceea ce 11 pri-e$te, din punctul de vedere al educatiunii mo-rale ori-si-ce neregularitate impusA de impre-jurAri poate sä aiba efeCt binefäcator catAvreme copilul e sAnAtos.

In luptä cu nevoile vietii nu totdeauna pu-tem sä facem ceea ce trebue ori ceea ce voim,si nevoile ne par mai nutin grele, dacti stimsà ne potrivim en ele. Crescut in belsug, co-nilul nu *tie sä pretuiascA in deajuns mij-loacele pentru satisfacerea trebuintelor sa-le, nu-si (IA seamA despre binele ce i se face,e pornit spre imbuibare sisprerisipA $i u$orajunge om, care se simte strivit de eel maimic neajuns, mereu stranitorat si nemultu-mit ori-si-cat de bogat ar fi. Crescut insä insArticie, el stie sä pretniascA tot ceea ce ii es-te de trelmintA, e reennoscAtor $i poruit sprecumpätare si ajunge mai usor om, care $i 'necle mai grele imprelurAri 151 prts.trazd voiabuild $i setea de viata. SArac e insä in ade-vAr ori-si-care copil, eAci el nit ; n'a agonisit,nici nu poate sA agoinsease6 nimie, nu arenici un drept si atarnA de bundvointa altora.E cestiune de bun simt sA facem, ca el s'p sisimtä mereu aceasta spre a se deprinde curäbdarea.

Pentru dezvoltarea spiritului de economicin deosebi unii pArinti le dan eopiilor fie pro-visiuni, fie mici smile de bani, ea srt 5i le chi-verniseascrt ei insi-si. In Helvetia si mai ales

sa

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX 25

in America multi oameni cu stare-si lasapiii sit sufera si-i indrumeaza sa-si agoni-seasca bani de cbeltuiala servind cu plata pealtii ori facand comerciu potrivit cu varstalor.

Asemenea experiente sunt totdeauna ris-eate, caci ele usor pot sa desvolte nu nmnaisimtamantul de neatarnare, ci i spiritul despecula si sit clued la exagerarea egoismulul.

Inraurire mai bung, are in educatiunea mo-rala deprinderea cu nevoi intamplAtoare, cume o masa fie mai frugalg, fie servita mai en-rand ori ai tarziu decat de obiceiu, si unuldin marile foloase ale calatoriilor, ale plim-barilor si ale escursiunilor este, cit copilulse deplinde cu rabdarea.

Inca mai binergegtoare e inriurirea pos-tirii de bung,' voie, anume ca dovada despredestoinicia de a se staPani pe sine. Copii, ca-re postese din proriul lor indemn, se laudacu aceasta fiindea sant multumiti eide proria lor fapta. Dorind sa aiba multumi-rea aceasta, ei se infraneaza si in ceea cepriveste alte pofte.

Mirosim noi oamenii si gustam pentru-casa controlam alimentele mai nainte de a lefi m&neat. Mirosul si gnstul ne sunt dar inmai mare dezvoltare cand suntem flamanzi,si stie fiecare din experienta propriei salevieti, ca pofta bung, cere si mancare bung.,caci e pacat s'o strici cu ori-si-ce. Asa e on-si-care trebuinta: en cat e mai viva, eu atiltne face mai exigenti si mai chibzuiti in satis-facerea ei. Chiar si in interesul pastrarii bu-nei stari trupesti avem deci sa ne dam si-linta de a ne pastra pofta de mancare.

cu-

in$i-si

www.dacoromanica.ro

26 IOAN SLAVICI

Privind lucrurile din punctul de vedere aleducatiunii morale, o bund path' de mancaree cea mai fireasca indrumare sure a ne multumi cu ceea ce putem sa gasim, caci multe-ar voi cel 11ürnânL dard ia cu placere ori-si-ce.

2. Bautura.

Maucarile fiind toate mai mult ori maiputin apatoase, cel ce se hrane$te in mod

tional are trebuinta de putina bautura,caci prisosul e eliminat intr un fel ori in-tr'altul, daca nu se ficseaza in forma de gra-sime. Setea e cu toate acestea mai inteti-toare deck foamea, stampararea ei eplacere mai mult ori mai putin viva, Si astfelsuntem porniti a bea $i cand nu avem tre-buintd. Toemai de aceea pentru educatiuneamorald e de cea mai mare importantd sd-1indrumdm pe copil a bea numai apd curatd,numai putin elite putin si numai &and e cudeosebire intetit de sete.

E, precurn $tim, cestiune de educatiunesd nu ne diludm sucurile gastrice band

inainte de mash ori in timpul mesei, sd neferim de mâncári, care, ca cele pipdrate oriprea sarate, intetesc setea $i sä bern si dupdmasa numai dacd mancdrile au lost preauscate. Omul cu bund educatiune fizica edeci intetit de sete numai dupa ce fie dincauza caldurii excesive, fie in urma vre-uneilucrari trupesti mai incordate, fie dreptsimptom al vre-unei boale a eliminat preamultd

o

fi-zica

apti.www.dacoromanica.ro

EDUCAT1UNEA MORALA 27

Nit avem ssa perdem din vedere, cg, apa easingur'a poate sä stilmpere setea.

Daea nulneam fructe ori 'hem ceaiu, hors,lapte batut, cafea, diefir ,bere, yin ori vrc-o

akoholica, tot namal apa din acestea ne astiMpara setea.Fiind insä apa a-mesteeatd en stimulente, care grgbesenarea, mai curadid ori mai tfirziu iar suntemintetiti de sete si bem mereu. Omul node-twins deci eu stimulente dupa cilteva pabarede asemenea bauturi e chmuit de sete si coreapi"'t reee si euratil.

Deprinzilndu-se dar a rabda la sete, omulan numai i$i pastreaza buna stare trupeaseilsi se fereste insusi ve sine de slabiciuni, eiefisi iga totodatä si .destoinicia de a se sta-piini In ceea ee prive$te alte trebuinte maiintetitoare.

Copiii Ihigavi, care pi$cti de ici, de colo ekeceva $i plfing de foame ori de sete, ajungde obiceiu oameni neputinciosi in fata ma-rilor ispittri al vietii si rnereu apäsati desimtäniântul propriei kr nemernicii.

3. Somnul.

Sonmul p o trebuinta viuii, care-I ritpunepc mu, dar o multumire de a dormi mi exi-sta. orbind despro dulceata somnului, in-telegem simtimântul pläcut al bunei staritrupe$ti si veselia firascil, de care suntemeliprinsi (lima ce ne-am desteptat dintr'unsomrt whine. Dukeata aceasta se perde, dacilsoinnul nu c deslui de adilnc, si atilt oameniimarl, (fit si mai ales eopiii sunt posc$i suparacio5i in clipa desteutiirii, dach n'au

altl bluturitelirni-

N

www.dacoromanica.ro

28 IOAN SLAVICI

dormit bine, eea li se 'ntfimplä &And nustint silnatosi, elind au visuri urfite on childsomnul e prea lung. E deci cestiune de bunshut sä reducem somnul la limita trebuinteifiresti.

In somn se face, precum stim, resorbtiu-nea si asimilarea si se restabileste stareanormalà iii organizm. Nu putem dar sä avemdulceata somnului nici &and suntem

nici mai inainte de a se fi fäcut di-gestiunea si absorbtiunea, niei and suntemprea obositi, sbuciumati sufleteste ori bol-navi, niei la lumina viva, In zgomot mareori la caldura excesiva.

Dupa experientele fileute cel mai prinviostimp pentru somn e noaptea, timp de 5-7ceasuri, dintre care eel putin mini inainte deiniezul noptii, si trebuinta de a dormi scadepotrivit en inantarea varstei.

Prin o rationalA educatiune fizieä dar co-pilul se deprinde a dormi putin si a se culeasi spula la timpuri hotarate pentru ca numai asa poate sa-si pAstreze buna stare tru-mused. Deprinderea aeeasta e Inca mai im-portanth din punctul de \--dere al educatiu-liii ,ctici eel ce nu e stäpfin.pe sine inceeace priveste somnul cu anevom ajungesit se sthpfineaseil in ceea ce priveste altetrebuinte.

Somnul e un fel de panzri In viata peire-eutä in aievea. Via la sufleteasca se urmeazti,ee-i drept, si in tirnpul somimlui, dar nu nemai dO"in seanl 6. despre ea. Clind adormim,ni-e par'cä plecAna j trecem in alta, lume,e foarte fireasca pornirea de a lua ramasbun dela ai nostri si de a ne ruga lui Dum-nezeu sa ne lee in paza sa când ne pregatimpentru somn. Tot atilt de fireasca e insa si

co

HA-mAnzi,

morale

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX 29

pornirea oamenilor amdrati de a dormi catse poate de mult, precum si greutatea,care se hottir4se sa includg, ochti cei ce au

viatd pläentti.Copia si oamenii tineri foarte adese ori se

luottt en grentatea aceasta. Li-e prea placutaviata pentru ea s'o curme de bund vole $1.-arfi in stare sti faeä si din noapte zi, ceea cc

si intampltt adeseori. E invederat,timpul noptilor petrecute in nedormreviptuirea e mai plind de farmec, cIei fani a-sia e mai viug, sufletul e mai avismtat si maipornit spre excese i omul e mai ingadurtorlatti cu sine insusi, mar putin stApiin pe lap-tele sale.

Iii practice edueatiunii lie tucurnn eandcopilnl adoarme fiindeä 'n timpul somnuluiel e bun. nu ne mai d4 de lueru, nu lie maisupArti. Ii alintàm dar si-i canthm Nani-nani!".Mai tarziu Ii spunem povesti ca sà-1adormlm, $i Inca mai thrziu se deprinde elinsusi a eiti eeva, ca sti adoarmtt. Deprin-derile de felul acesta nu sunt bane. Luerumai rational e s64 obosim pe copil pentru ea

eadd repus de somn cand soseste timpul stiadoarmA, egei omul obosit e cuprins de gnu-duri plticule si furat de somn.

Omni eu minte dar, cata vreme e sAnhios,se stàpaneste si nu-si stria, somnul dormindpeste zi, ceea ce li se mrtà numai copiilormiel, care an mai multä trebuintä de somn.

Inca mai hotaratoare pentru educatiuneamoralä e stärmnta de a ne de$tepta regu-lat la acelasi tulip si de a ne seula indata cene-am, ch:steptat chiar si dae4 in urma vre-unet intt!mplari am lost nevoiti a ne eulcamat tarzin deck de obipeiu.

Tocmai in ceea ee priveste somnul iese mai

co

o

se cit in

sa

www.dacoromanica.ro

30 MAN SLAVICI

deslu$it la iveald adevärul, cd ori $i ce de-prindere, fie ea fizicd, morala oni intelec-tuala, e o indrumare a sistemului nervos dea savarsi la un anumit timp si in arm-mite imprejurari o aunmitd lucrare. Daednu adormim deci la timpul cuvenit, somnulne vine, dar mai curand oni mai tarziu iar seperde si suntem euprinsi de excitatiune ner-voasd, iar daca nu ne sculdm la timpul cu-venit, eadem intenn fel de mole$ire.

petreeut ill sonin e penduiviata traita in aievea : dormind dar pu

ne mai lungim viata.

4. Imbraeamintea.

Inibnileamilitea e pentru edueatiunea mo-nth] importanta mai ales in ceea ce pm \es.spiritul de economie. Spiritul de economic seintemejazd pe buna randuiald, pe cundtenie

pe crutare, trei lueruri, de care copilul nupoate sd prindä slabiciune de cat purtandgrijd de imbrdcdmintea sa. singura lui avere afard de jucarelele, pe care le va fi

Oni si care om en judecatä va intelege dar,eh' spiritul de economie nu se poate des-

dacd copilul i$i schimbd des imbrd-eamintea 5i are multe riinduni de haine: im-braeamintea lui trebue sd fie simpld si cudeosebire solida, ca sa 0 poata punta timpindclungat $i sa se deprmda a o cruta $imistna curala.

E lucru hotarlitor pentru intreaga lui viatasa aibd deprindenea aceasta. Aveni deei sástaruim eu tot din adinsul, ea el sa impature

avfind.

'voila,

a v

p]

En,

or

www.dacoromanica.ro

noucATR NEA MORALA 31

en bägare de seamd hainele child se des-bracd, sä le aseze frumusel, sd nu le imbrace,nici sä le aseze in dulap mai inmate de a le ficurdtit, $i n'are sd, i se ierte vina de a le fimurdarit ori rupt. El are sa le poarte asarum stie sa le pastreze si sä tuna la ele pen-t rn cä sunt ale lui.

Dupa felul de a vedé al românului nu ise iartd nimänui sä n'aiba haine de särbil-toare. Chiar si daca i s'Lr ierta insa aceastaornuluj sarac, nici un om capabil de muncdnu poate sa fie atdt de sarac, ca sa i se iertevina de a nu fi dat nici copilului sau uu rândde haine de särbätoare. Aceasta nu ca ces-tiune de buna euviinta, niei din punctul devedere religios, ci pentru pd numai asa sepoate pilstra fireasca pornire spre bunardncluiala, spre curatenie si spre erutare.

Aceasi purtare de griji trebue s-o aibd co-pilul si pentru jucdrelele sale si pentru totce va mai fi avind, iar dupd ce a inceput samnble la scoala, el are sd-si pdstreze eartheatete si tot ceea ce-i va mai fi trebuind incurrttenie 5i iu bung, rânduialä. Lucrul aceslae mai hotärâtor pentru viata lui deat inva-tatura, care in lipsa de chivernisire e de pu-tin folos.

5. Tigna viefii.omul si-a maseocit o mul-

time de lucruri, prin car -si usureazd traiulsi si-1 face mai placut. Sunt uneltele de totfelul, mijloacele de locomotiune si inobileleindemánatice si comode. S'ar face de rils celce ar zice, c aceste nu sunt lucruri bune.

,Lueru 1,un e chiar si lucsul de ele, dacti, prin

Civiliziindu-se.

www.dacoromanica.ro

22 IOAN SLAVICI

el se sporesc multumirile vietii. Bun nn poa-te insA sä fie deck ceea ce e frumos, iar fru-luos e numai cea ce e rational, deci simplu,practic, solid si potrivit cu scopul, patru ea-BUIL la care atat de mult tin englezii tocmaipentru cA li-e foarte dezvoltat spiritul de e-eonomie.

E mare nenorocirea de a fi fost osfindit sAcresti in mijlocul unei lumi, in care lipseseaeeste, si educatorul intelept isi va da silintasä izoleze pe copilul ajuns In asemenea lumesi deprinzA, cu gAndul, cd nu e frumos,deci nici bun, ci ridicolceea ce nu e nicisimplu, nici practic, nici solid, nici potrivitCU scopul.

Nu poate apoi nimeni sA prevadA, unde-1va arunca soarta si in ce fel de imprcjurdriva avea petreacA Viata. E dar cestiunede dragoste sa-1 indrumAin pe copil asa, eael sh poatA miluca ori si ce si sa se siintA binein toate imprejurArile. El se poate simtifericit si fard de toate acele lueruri altielbune si frumoase, care usureazA traiul $i-1fac mai plAcut, si se va bucura de de, childle va avea, cu atat mai vartos cu cat maimult se va fi deprins a le socoti ca ceva deprisos.

6. Viata

Luand educatiunea morald In ceea cc pl'i-vete viata sexualA drept indrumare spreinfrimarea trebuintelor sexuale, am trebuisA zicem cA prin ea se desAvarF3et)te virtuteacumpatarii.

Lucrul acesta e adevArat numai in intele-

sA-1

sa-ei

sexualii.

www.dacoromanica.ro

EDITCATIUNEA MORALA 33

sul, ed nimic nu-1 injoseste pe om deopotrivAeu desfraul secsual si cä in castitate, ca renun-tare la multumirile secsuale culmineazd, stä-pfinirea de sine.

Chiar dac'am pune poruirile secsuale inrand eu trebuintele individuale, ele nu poi:id fie soeotite deopotrivA cu foamea, en seteaori eu somnul, de la satisfacerea cArora atar-nd pdstrarea bunei striri trupesti, ba chiaisi a vietii.

E in sensualitate si ceva personal, ba i omai mult ori mai putin religioasd pornirespre lApAdarea de sine. Castitatea nu, e un-mai trupeased ci totodata si sufleteased,fireased si oare-emn religioasti sfiald in ceeaee priveste viata Lecsuald. curAtia ganduluiSi a inimii, care se cla pe fatl ca un particu-lar respect fatd eu cel-lalt sees.

Privind deci lucrurile din punctul de vede-re al cumpatarii ea stApanire de sine in ceeaee priveste egoismul, nu poate sd fie vorbadeck de partea trupeascd a seesualitAtii, depornirile secsuale, pe care avem sd le infra-nran ca pe ori-si-care alte pofte.

Dacd avem ori nu sd si renuntAm la multti-mirile secsuale, aceasta e cestiune do educh-tiune mai ales impersonald. E mai presustoatrt IndoiaJA, cd indeosebi eastitatea sufte-teased poate BA fie pdstratd si dupd-ce s'aperdut cea trupeased si avem s'o 5i pdstrAintoed viata, dar castitatea trupeascd naturaea insd-si vrea s'o pdstrAm numai pand la 0anumità varstd si in anumite imprdurAri.Ea nu e deei in toate imprejurdrile lucrufitrese, ingstird dreaptd virtute in adetvdra-

IMitiervei., No. 3

de

110.1. 57.

s

www.dacoromanica.ro

34 IOAN SLAVICI

tul inteles, ci poate sa fie, ea sgarcenia, unexces de egoism.

Cumpdtare in ceea ce priveste viata secsu-ala e satisfacerea in masura potrivitd euimprejurdrile a trebuintelor sexuale.

Spre aceastä cumpdtare copilul emat prin o bung educatiune fizied, prin cle-prinderea de a se stäDttni pe sine in ceea t:epriveste alte trebuinte trupesti si mai alesprin cultivarea castittitii sufletesti.

Au deci copiii sit fie feriti de tot ceea cepoate sä-i strice sufleteste, de exemple urAte,de intimitati, de lecturi $i de tot ceeace stimuleazd Otxualitatea prin amdnunte, pe care deobiceiu le ascundem si nu avem neaparatànevoie sä le $tim. Suuf foarte gresiti eel eetred, ca. este bine sa dumirim De bdieti, baebiar si pe fete asupra vietii sexuale siindrumdm a si-o conduce bine. Acesta e uneinism primejdios. Viata sexuald are sfinte-nia ei, si abusurile sexuale ni se par urâte nu-mai catä vreme sfintenia aceasta KAmâne nea-t insa. Nu se vorbeste despre cestiuni priNtoare le ea deck la mare nevoie, in cea maimare intimitate ou multa crutare si ca des-pre un lucru de sine inteles. Alt-fel se perdedocenta, pudoarea si castitatea saleteascd,M.A. de care infruntarea ispititorilor e pesteputinta.

Inca Hind vorba de educatiunea fizica amardtat, cd destoinicia de a infrunta ispitirilese dezvoltd, dacd in timpul pubertätii tineri$i fete lucreazA si petrec adese-ori impreunä,inuncesc intins,si trupeste, si sufleteste siferesc de ori-5i-ce exces. care slábeste nervii.

Pentru tineretele bogate 'n multumiri im-personate cea mai priincioasa e vietuirea

indrn-

sA-i

1-

-

se

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNBA MORA LA 35

cat se poate de lipsita de placeri individuale,fie chiar asceticA.

if A VOMIT, PHOPRI.U.

Amor propriu e purtarea de grija a indi-vidului, ea sa lie totdeauna multiunit Cupropriul sau fel de a fi.

Aceastä multumire omul o are efind se ui-ta indrejurul sau si-si da seama, ea toaté ce

vietuitoare sunt mai preios (leel. Amorul propriu e deci o trebuinta sufle-teasca, care e satisfacuta, Drin ori-si-ce mh-nafestarea propriei superioritati: e multu-mit in gamlnl sau de sine insu-si cel ce se

frmnos. ulin de viaoare trupeasca, nuh-mânatie si priceput la toate, inimos, destept,pornit spre fapte bune si mai ales cel ce sesimte stapiln pe sine insu-si.

Jignit in amorul sau Dropriu, deci nemul-iumit cu sine insu-si e dar eel ce-si simte in-ferioritatea in vre-o Drivintä pare-care, siedueatim ea in ceea ee Driveste amorul nru-win nu poate sä fie rationala deck fithdintemeiatä De o bung, educatiune fizich si peeumpatare.

Ca pornire inconstienta amorul pronrinmai mult ori mai nutin dezvoltat si la ani-male, ba la uncle dintre ele, cum sunt maga-rul, porcul, taurul, elefantul, maimuta, a-luL anumite imprdurari cbiar excesiv.

Indeoseloi la om el e un nesecat izvor (leporniri adese-ori foarte puternice, unele bune, dar cele mai multe rele ea iindul. aelo-zia, spiritul de rivalitate, pizma ori ratite-

lelalte fiinte

slie

e

In

www.dacoromanica.ro

36 JOAN SLAVICI

tea, din care pornese fel de fel de rele indem-nuri.

Inca mai urate sunt formele, in care se dApe Iatii lipsa de amor propriu, cum sunt :jos-

fAtArnicia, lingusirea ori nerusinarea.Are dar sA fie cultivat amorul propriu cu

multA stAruintA, dar educatorul trebue siipoate de grijä, ea el sa, nu ajungri. la desvol-tare excesivä.

Masura dreaptA in eeea ce priveste amo-rul propriu e simtAmantul de dignitate carene indrumeazA a nu perde niei odatti din vt,dere eeea cc suntein, a iie feri de tot ceea eee mai preios de noi si a face in toate

ceea ee poate sa ne inalte Iii propriulnosiru

Simtamântul de dignitate astfel inteles eeel mai statornie si mai puternie indemnspre vietuire rationalri i e fie omenese, fiepersonal.

1 .. Dignitatea omeneascei.

SinitAmantul de digintate omeneasea por-neste din constiinta superioritatii fiinteimenesti. De oare-ee superioritatea aceastaDU e trupeaseg, ci sufleteaseA, noi oanienii liesirntim umiliti de firea noasträ trupeasa,prin care ne coboram in rand eu animaiele,si ne rusinAm de tot (Tea ee e trupese, neeoperim trupul. ne facem trebuintele tru-pesti mai mult ori mai uutin nnin asetthssi ne dAm in toate impregiurarile silinta dea scoate in noi insi-ne firea omeneaseA la

inumiurgrile

is

a

ivealA.

gaud.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALE 37

Ilusinea aceasta e fireased si se ivesteloarte In eurAnd la copil, dar se perde twinsi eel ee a perdut-o odatä se desbracd incetulcu incetul de firea omeneased si se perde incele din urnid pe sine insu-si.

Rusinea fireased se da pe fatd mai ales eadecentä, ea sfio$ie, ea inimä deschisd, ea bar-bdtie si ea respect care altii. In praetiea e-ducatinnii avem deci sä priveghiem, ca sä nupearda copilul aceste cinci insusiri.Decenta se perde chiar in virtutea unei por-

niri firesti.Dumnezeu l'a Mout pe om gol, si e invede-

rat, eh la temperaturd potrivitdse si simte mai bine gol deeht imbrdeat, edeitranspiratiunea se face mai indeplin. Mumele,care poartd, arijd de coniii lor, stiu prea bi-ne, ed adese-ori e destul sd lase gol copilul,care se scAneee, Pentru-ea el sä dee voios dinmAni si din nicioare. Asa e aceasta si la co-piii mjii mari, ba chiar toattt viata: goi nt-simtim mai bine dead imbrdeati. Nu maiineape in acelasi timp indoiald, cä avea Fi-dia dreptate ciind zieea, eà numai gol se pre-zenta trupul omenese in deplindtatea frumu-setei lui. E insd destul, ea, treefind prin ga-leria Vaticanultii, sä arunedm o eduttiturdasupra gratiilor in i Socrat, pentru-ea sä in-telegem de ee se indigna ereatorni lor in fatatrupului desvelit.

0 fi oare care farmee in infatisarea femoi-lor din iumea noastra, care lasä pradd ()obi-

bratele, gâtul, ujnerii si-o mare partedin sanul lor potrivesc croiul imbrded-mintei asa. ea soldurije si pulpile sd le iasn

dar mai multd decentd si o mai fe-

lcr"si-si

la iveald,

ori-siaine

www.dacoromanica.ro

3g MAN SLAVICI

ineiasca gratie e'n infatisarea Japoneselor,in a chinezaaicelor $i'n a tarancelor noastre,care-si ascund cu o fireaseä sfiala formeletrupesti.

Nu mai inc9pe nici o Iiidoialà, cä remmta-rea la aceasta sfiala fireasea e nu fel de iert-va adusä firii trupesti.

Copilul se simte foarte fericit eand damvoie sa =Me descult, cu eamil gol si intr'ocamasuta, daca nu chiar gol, eaci el e, Ia ur-ma utmelor, mai mult animal deeatcit tinem insa sa seoatem din el mai mult aiimdeck animal, nu avem sa-i facem parte doasemenea ferieiri. El are sa se presente tot-deauna imbracat potrivit en starea familieilui. Seri le are sa se bage sub plapoina in da-ta-ce s'a desbracal. iar diminetile are sa seimbrace indata-ce s'a sculat. Nu au dar nieialtii sä se presente desbracati in fata lui. Cnatilt mai vartos trelme sa uriveghiem, ca elsa-si satisfaca trebuintele trtmesti eu discretiunea cuvenita. Pe unele din ele dunnprin ascuns. Toate aceste insä ea, lucruri desine intelese, care altfel nu se pot, mai mullori mai putin pe nesimtite si fara-ea sa fienevoie de a-i zice coilnliii .,Nu ti-e rusi-ne!?". Cu cat mai des i-o zieem aceasta, cuatilt mai curand isi perde rusinea. Idea luldecentei e femeia, care chiar si child isi vede'n oglinda formele trupesti desvelite se rusi-neaza si se uita'n alta parte.Dimpreunä cu decenta se perde si sfiala im-

preunatä eu ea, si omul se face indraznet. Nusunt putini cei ce ered, ea nici nu e ran sc.fie indraznet omul, caci asa e si mai staruitorsi rasbeste mai usor prin viata. Chiar tro-

oni. Da-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORAL/X. 39

and insa cu vederea, cä eel indraznet nu nu-mai are mai mule suceese, dar pate totodatdsi mai adese-ori rusine si trece prin mai mul-te desamagiri, uu avem sä seaDam din vb-dere, ca cel indraznet se face mai curiind orimai tarziu obraznic si in cele din urma neru-ninat.

Stint en desavarsire gresiti educatorii, careprolita de toate oeaziunile spre a-i face peeopii sa pearda sfiala fireasca a varstei lorpunAt.du-i sg iee parte la petrecerile oame-nilor mari ori sa-si arate destoiniciile de totfelul in fata unor persoane straine de dânsii.

Copilul are sa se dezvolte traind ca floa-rea fragului in umbra bradului".

Nu mai putin gresiti sunt cei ce iau iii-drazneala drept inima deschisa, ba chiardrept dovada despre o particulara destepta-eiune.

Om cu inima deschisa e cel ce nu e'n statenici sa-si ascunda gânthjrile, nici mai ales saspima ceea ce in adevar nu eltndeste, nu sin,4e ori nu vrea. Asa.e omul din fire si asa aresa si ramaie toata viata lui, caci in intreagalume vietuitoare el singur e'nzestrat cu darulde a-si putea da pe fata starile sufletesti.Niiuic nu e deopotriva cu minciuna imnro-tiva firii omenesti; fatarnicia e cm mai ma-re dintre toate nerusinarile, si cel ce se in-joseste De sine insusi spuind minciuni e'nstare sa faed, dunit imnrelurari, si ori-si-cealta miselie, sa se fatareasca, sa lthguseascil,sit abuzeze de incredere, sa calomnieze, sanapastuiasea, sa insele, sa fure, sa jiifuiascasi sa omoare in cele din urma.

Copilul, neyinovat si cu sufletul curat, cwww.dacoromanica.ro

40 IOAN SLAVICI

cu inima deschisä, se resvrateste 'n fata mineiunji $i un e'n stare stt aseunda adevarul f a-ra-ca sa i se roseasea obrajii: spre fatarni-eie si spre minciuna se'ndrumeaza numaidupd-ce nevoile vietii, rautatea altora, friea.ispitirile si relele indemnuri l'au frant si Pauinjosit, Inca, socotindu-se pe sine prea nemer-nie spre a mai putea starui in cele omenesti,si-a perdut rusinea.

Avem deci ferim de tot ceea ee poatesA-1 faca Mamie si sa-1 impingA sure min-clung. si sa fim Ingithiitori fata eu el candcade ispita, ceea ee lui, Iiiuutä slaba, i seintAmplr, foarte usor. E o nedreptate revol-tatoare certarn ori sag pedepsim ehiarpentru vina de a fi mintit: ceea ce n'are sA ise ierte e deprinderea de a minti. Ear de-TE:nderea aceasta nu poate s'o iee dita vre-me il ferim de situatiuni, iu care i se inehideinima ofi e ispitit sa minta, si tinem in inimalui mereu viiu simternantul, cä a minti eeel mai urat dintre toate pacatele si ea, nu enici o vina atAt de mare ca aceea de a nu-ti fitmarturisit vina MI% de incunjur. Deprinsde mic cu simt6mantu1 acesta, copilul nu-siperde inima deschisa nici intre eopii ram na-raviti, niei in fata invatatorului limit debun simt, caci stie cä ai lui ii rasplatese cudragoste pentru staruinta lui asupra adeva-

Räsillata aceasta Ware sa-i lipseasea nieiodata.

Un exemplu.Doi eopii, o fetita de vre-o ease ani a sta-

pAnei si baiatul eu vre-un an mai mie a Imeisp616torese, se juean impreun5, 5i haiatul a

sA-1

sA-1

rului.

'n

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 41

spart in neastiimpärul lui un frumos vas deflori. Incepand pliinga, mama feti-tei a alergat iu casä si a vazut cioburile nisi-Uil( PP iOS.

Speriata, fetita, care stia, ea i se iarta vina,daca si o marturise$te, a alergat la ma-nia ei.

...Am spart, s'a vaietat dansa, eu am spartvasul!".

nunia i-a theut mustmari, dar a iertat-o sii-a sters lacramile in vreme-ee bdiatul a staio cling umilit, apoi s'a stracurat oare-cmothis afara, dar peste cat-va timp a ineeputstt plânga, s'a dus la mama lui $1 a strigatcuprins de amariciune Nu e adevarat! Eaa mintit: eu am spart vasul!".

Asa sunt copiii, toti de o potriva, cei deimparat ea cei de cersetori, cata vreme n'aufost lasati sä se strice.

Ori si cat de bun ar fi fost indemnul, carea impins pe copila sä spuna, un neadevar, eaa ramas rusinata in fata baiatului rasvratitsi trebuia sa, fie mustratä. Minciuna in toateimprejutárile II umileste pe om $i se poatescuza, dar nu se poate ierta, caci nu se poa-

$ti, nude are sä ajunga eel ce incepe cu ea..Sunt multe si felurite ispitirile, care-I im-

ppg pe om spre filtáruicie si spre mintiuna,si se core, spre a le infrunta, oare-care bar-

pe care copilul adeseori nu poate s'otuba.. Avem sd-i dam din al nostru barbatiaaceasta rdzplatindu-1 pentru statornicia ho-ararn lui de a infrunta ispitirile.Nu e nimie omeneste mai frumos dead sa

vezi copilul slab si ueajutorat incordandu-siputerile, ea sd inlature greuthti ce-i stall incale $i sa iasii biruitor. Educatorul intelept

a iadoi sA

te

bMie,

www.dacoromanica.ro

42 IOAN SLAV1CI

il lash sd-si mdsoare puterile, ii creazd penesimtite iar alte greutAti, dar tot pe ne-simtite 11 $i ajutd si-1 rAsplAteste luand euinimd largA parte la bucuria lui de a fi reu-sit. Asa se preateste viitorul om pentrumimed grea a vietii, asa se ridicA insusi pesine in gAndul salt, asa-i creste destoiniciade a tine piept eu ori si ce ispitire.

Fiind impotriva firii omene$ti, faptele relesunt toate rusinoase si astfel sAvarsite maiales prin ascuns. Nimic nu se poate insd as-cunde atiit de usor ea adevdrul asupra celorce se petree in sufletul nostru: cu aceastapornim deci pe povarnisul pdcAtuirii si ast-fel, pastrAndu-ne inima deschisA, punem zd-gay, relelor indemnuri.

Nu e cu putintá bArbAtie fArd de inimddeschisd, $i eel ce e in stare sit te minta s'anemernicit, bleat poate, dupd imprejurari,sd-ti feed ori si ee rdu.

Avem deci sa ne pastram decenta, sfialafireased, inima deschisä si bArbAtia unpentru eh' ne sade bine sd le avem, ei pentrued Twin ele se inalta fiecare in gdndul sAuferindu-se de tot cea ce-1 injose$te si fA-clind numai ceea ce se potriveste en firea o-menased.

E invederat, ed cel ce stie sA-1 pretuiascaasifel pe om in sine insusi, Ii pretuieste $1. inaltii. Numai eel lipsit de simtëmântul de dig-nitate poate sd imoseased pe om in alti oa-meni.

Nu e intre noi nimeni, care nu pacatuieEfechnd en fapia, and en gilndul, nimeni, carenu se rusineazA ciind inteun fel, efind in-tr'altul de sine insusi, nimeni, care nu e ne-volt a-si mArturisi nemernieia aseunzAndu-silaptele saviir$ite in clipe de slabiciune, $i

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 43

una din temeliile intelepciunii e umilinta is-voriltd din gAndul neputintelor noastre. o-menesti. Si &lied ne rusindm de noiputem s. ne rusindm si de altii; daed dispre-tuim In noi insine, Putem sä dispretium si Inaljii eeea ce nu e omenese; daed m-e mild denoi insine eänd ne vedem rdpusi de sldbiciu:nile noastre, putem sd pliingem $1 peciind cad biruiti in lupta daed nesciirbini de räutatea propiilor noastre fapte.pulem sä ne intoarcem cu sciirbd si dela relelefdptuiri ale altora: in toti oaomeniide o potrivä sfhnt ceea ce e.omenese, si fiecdzut, fie poruit pe poviirmsulun rdu si propagator al rdutätii, unealtä aneeuratului e eel ce primeste sufere, asteapldoni ehiar stdruie, ca altii sit facd ceea ce emai prejos de dignitatea omeneascd.

De mkt dar copilul are sd, fie indrumat a sevedé pe sine insusi in ori si care oin, a sernsina si când altii glint lipsiti de deeenta,de sfiAld, de iniAnd deschisä ori de bdrbätie*i a.sse simti indgulit in amorul sän proprin

eand itt altii se dä pe fatd superioritateari i omenesti.Oni si vitt de sus te-ai fi puind in giindul

irtu, te cobori injosind pe altii, edei ceea celor itt vei ierta si tie insu-ti in anu-

mite imprejardri, i dacti esti in stare sä in-jose$ti pealtii, care sunt mai slabi, te vei in-j(.)si i in insu-ti III fata celor mai tali de cfittine.

Om intreg nu poate sä fie declit eel ce cerede la toti semenii sdi eeea ce le dé.

2. Dignitatea personald.Cu cat mai desvoltat ni-e simtdmiintul de

e lund

stnieAciunii,

$i

insine,

mdliivielii;

ii

le terti

www.dacoromanica.ro

44 IOAN SLAVICI

dignitate omeneascA, cu atat mai vartos neindignAm iii fata injosirii de ori si ce lelsi-i judeedm $i pretuim pc oaomeni dui*ceea ce fie-care dintre dan$n e twin el nisu-si,deci dupa destoiniciile lui individuale, dupiidesteptAciunea. stiinta $i virtutile ce sedaupe fatä in practica vietii lui. Omul lipsitde dignitate omeneasca trece en vederea in-dividualitatea astfel inteleasä. Lui atilt .cP-va", cat $i cine-va" ii este fiecare numai po-trivit cu profesiunea, pe care o exercità,cu averea, de care dispune, cu legAturile, pecare le are, si CU Iurâunirea, pe care siTA efltigat-o asigurandu-si oare-care pozitainein societate. Destoiniciile individuale, ori

clit de marl ar fi ele, nu-i pretuiesedacA nu mijloace pentru desvoltarea

personalitatii, fara de care cel mai supe-rior om e un nimenea", un individ".

Nici CA se poate pune la indoialA, ca celnascut din parinti cu nume bun, eel bogat,eel ce are legAturi cu ()amen' de frurite orieel ce a stint sa-$i asigure 0 mai inaltA po-zitiune in societate este si trebue sA $i fiepus si in email sAu $i in al altora mai pre-sus de ceea ce el insu-5i ar fi fost, dacti n'arfi avut si aceastA superioritate personala.De aceea, cand intrebAm, chie e vre-un omnoua necunoscut, nu tinem sa aflam, ce esteci prm sine insu-0, ci care ii este personcli-tatea .pentru noi apreciabila, ce profesinneexercitA, de clita avere dispune, cu chie aelegaturi de inrudire, de prietenie ori de a-facer!, ce pozitmue ocupA In societate. Ca-sàtoriiidu-se. acela-$i om e mai mult deciitceea, ce era fiind necgatorit se face incdmai mult dupa ce are copii si de tot mulldupa ee c9pni i s'au cAsAtorit si ei. Ori $i

adaos in cele personale creste valoarea

si 111-Inie,

ce www.dacoromanica.ro

EDUCATIITNEA MORALA 45

individualA, si e pe eat de fireascA, pe atiltde legitimA multumirea de a te sti nu numalca individ, ci si ea persyand rnai presus dealtii. E cestiune de digmtate acmu si per-sonalA ziei: Nu perde din vedere, ce sieine esti, si ía totdeauna numai ceea pe sepotriveste eu personalitatea ta, ettei tie nuti se iartA toate, elite li se pot ierta altora.

Nu insA din acest simtAmant de dignitatepersonalA, ci din cel de dignitate omeneasciirezultd marea regulA de vietuire, cd oamenii,nefiind intru toate de o potrivA, nu pot säaibä aceleasi datorii, cA are sA facit fieeareeilt poate si cA ia asupra sa mari datorfi celce se pune sus in gandul sAu.

Are dar sA fie dezvoltat prin educatiunesimtAmAntul de dignitate personalA, dar ni-mai dupA ce s'a intArit cel de dignitate ome-neascA.

Copilul nu are in adevAr personalitate, sieopiii se si simt de o potrivA on aj care ar fipersonalitatea pArintilor sAi. Educatorul are

ptizeascA cu sfintenie acest simtamânt fi-resc, cacti din el porneste slintAmantul ded i gn it ate.

Dignitatea find mAsura dreapta a stApii-nirii de sine in ceea ce priveste amorul pro-win, nu se poate, ca cineva sA Lag. fie preamultA,- fie prea patina dignitate. Lipsit dedignitate e atat cel ce are prea putin, cat sieel ce are urea mult amor propriu, nu numai

siingamfatul, nu numai jos-meul, ci si Injositorul, nu numai lingusito-

ci si cel magulit de lingusire.Cel lipsit de dignitate omeneascA perde diu

vedere atilt neajunsurile firii sale, cat supe-poritatea altora si foarte visor ajunge sA seinjoseaseA si sA se facA fie de rils, fie urgisit

sA-ti

sA

www.dacoromanica.ro

46 JOAN SLAVIN

deApretuind pe cei ce in adevAr sunt intr'unfel oare care nlai presus de dAnsul.

Cea mai obicinuitA forni . a excesului deamor propriu e inthirätnicia, o slAbiciune aoamenilor, care-si simt infertoritatea, dar nuvor sA recunoascd supertoritatea altoraastfel se incApAtâneazd si ajung in cele dmurmA la indftrjire.

SlAbiciunea aceasta nu se poate dezvoltadecitt in fata IngârnIärii, exagerarea de a-mor propriu a oamenilor nettigAdmt sune-riori in 0 privintA oare care, dar orbiti de a-ceasta superioritate a lor si incapabili de atine seamA de superioritatea intr'alfel a al-tora.

Iii fata ingfunfArii despretuitoare se rrts-vrAteste ori si care mn, care se simte bunsi el de ceva.

Copii stint ajar in virtutea inferioritAtiilor indarAtnici, dar n'ajung nici sA se Inca-pAtaneze, nici mai ales sà se indftrjeasert,ductt educatorul nu vrea sA li se impunüprin invederata lui superioritate. Numai in-gadmnta $i stlruinta biuevoitoare pot sAintibuse pornirea spre indArätnicie. Tot invirtutea inferioritätii sale e pornit tAra-nul si, in genere, omul lipsit de culturA oii deavere. IndärAtnicia aceasta ajunge insA laincApatinare si la indltrjire numai dacA cla-sole conducAtoare se impun cu oare-careipsti de crutare.Cu deosebire pornitA spre indArAtnicie e

iemea, care, stiindu-si importanta moralA,se sunte jignith in amoral ei propriu cftndstarutm asupra iuferioritAtii ei sociale oritrupesti. Aceast femee e insä devotatA, dacrtsuntem crutatori fatA eu (Musa si tinemseamA de lrumoasele insusiri, care o facindispensabilA.

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 47

E deci cestiune nu numai de dignitate, citotodatA, si de bun simt sä tinem totdeaunasearnA de insusirile bune ale oamenilor sisA fim crutAtori fa-0, cu cei mai prejos denoi.

La intelepciunea aceasta nu putem sä a-jungem decilt ferindu-1 pe copil de tot ceeace poate sä intAreascA in el simtAmântul, cAaltii sunt mai prejos de el.

DacA destoiniciile lui individuale sunt inadevär mai mari declit ale altor copii de sea-ma lui si stäruim prea mult asupra bor., el seface mandru $i, plin mereu de sine insu$1,jigneste pe altii in ammul lor propriu. Ori sicare i-ar fi dar superioritatealin avem sA-i dAin importantA, ci sà scoatemen atilt mai vârtos la iveala, neajunsurile

lui, min care el e mai prejos de altii,,,Voi fi avand eu pe ale mele, dar au $i

altii pe ale lor!" e simtämlintul, cu careavem sA-1 introdueem in lume.

DacA pgrintii lui sunt bogati ori de neamales, dacA ei au bune si_intinse legAturi insocietate ori ocupA vre-o pozitiune mai hull-ta si fie aceastia, fie slugile ori lingusitoriilor stArme prea mult asupra acestei supe-rioritAti personale, el se face cu atilt mai in-

cu cAt mai putin se simte insusi prinsine $1 e inc r. mai jignitor pentru altii. Ori$1 care ar Ii dar superioritatea personalA aparintilor, copilul are sa, fie tratat ca un bietde neajutorat, carenu are nimic si nu insem-neazA Ilmiic, ci trAieste din bunAvointa alto-ra. Mai ales slugile tilriltoare $i lingusitoriipArintilor au sä rämñe departe de dânsul.

.Mai yrednic de milA e omul inchipuit, ca-re se .f:3!nite niai presus de ceea ce in adevAreste funda, fie din shibicinne, fie spre a-Ilingusi i s'au exagerat calitAtile. Inchipuiti

individualA,

fi-rii

gambit,

www.dacoromanica.ro

48 IOAN SLAVICI

se fac de obiceiu copii, care sant prea multlaudati $i se produc adese-ori in public.

Cel inchipuit usor se face presumptios siin cele din urma pretentios, un nenorocit, ca-re nu numai se soeoteste ceea ce in adevarnu e, ci mai si pretinde sa i se recunoascilpresupusa superioritate.

Prin cultivarea rationala a siintainantu-lui de dignitate omeneasca sunt Maturateaceste exagerari ale amorului propriu, care-1injosesc pe om, Ii amarase viata si-1 fac nesu-erit.Fenieea cu adevarat decenta e cunrinsa de,

un simtamant de stramtorare chiar si dacavre-un catelus sau vre-o pisica o vede, dinintamplare, ie$ind din baie. Sant insA femeialtfel cum se cade, dar infumurate, care, pu-indu-se pe sine inse-le prea de tot sus in gan-dul lor, nu se ru$ineazA cand vre-o slugaproasta le vede desbracate $i nu-si dau seania,ca aceastA lipsa de rusine le injoseste, caciru$inea piere numai iii fata acelora, pe careii iubim, in care avem deplind incredere $ipe care ii puhem foarte sus in gandul nostru,in care ne perdem pe noi insi-ne pe noi, earnu in fata celor despretuiti de noi.

Nu poate rimeni sa prevada, pana uncleare sa mearga nerusianrea, $i col ce'a ince-put odata sä-1 despretuiasea peajunge mai curaud ori mai tarziu, dupa im-prejarari. sa-1 despreluiasca si in sine insu-$isi sa se injoseasca fie sAvar$ind, fie cerandde la altii fapte rusinoase.

Numai masura dreapta in ceea ce privesteamoral propriu poate faca pe oni multa-mit de propriul san fel de a fi.

cm- intfaitii

sA-1

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 19

VANITATEA.

Vanitate e purtarea de grija a individn-lui, ca sd fie el insu-si totdeauna multumitcu efectul, pe eare-1 produce asupra altora.

Ca pornire fireasca ea e foarte desvoltatilla unele animale, cum e calul, cocosul, cur-eanul si päunul. In deosebi la om ea cresteori scade potrivit cu desfasurarea vietii so-ciale, care in lipsa ei ar fi peste putintä.

Nu se poate nimic mai firesc cleatpotrivim cu oamenii, cu care &Aim impre-unit, si sa ne dam silinta de a castiga iubireasi increderea lor. Sunt insd gresiti cei ce iauvanitatea drept silinta de a le plac6 altora.Ea e o forma a egoismului, si cel ce se uita inoglina e doritor de a-si placé el insu-si. A-dese-ori e cestiune de vanitate sä superi pealtii, sä-i pui in uimire, faci sä te stie de

sn-i injosesti, sd-i mome$ti ori sag su-pui vointei tale, sa-i razvratesti ori sa-i po-tole$ti. Cel stapânit de vanitate se potrivestecu oamenii si eu imprejurarile, se leapädäde firea sa si-si face sila, ca sa para cum elinsu-si se vrea i isi place in o anumita clipa.

Intocmai precum e cestiune de amor pro-prin sa fim cu inima deschisä $i sa. ne dampe fata a$a, cum in adevar suntem, cu virtu-tile- si cu slabiciunile noastre, e cestiune deNanitate sä Be prefaeem, ea O. parem cum inadevdr mi. suntem, fie mai buni, fie mai rai,dupg oameui si imprejurari $i dup d. efectul,pe care voim sag producem.

Fara de prefäcatoria aceasta pacinica vie-tuire impreund a oamenilor n'ar fi cu putin-td. Daca fieeare si-ar da pe fata coltirrilefirii, eare-1 fac nesuferit, 61Abiciunile, care-I

Bihl. 4Minenei.. No, 57, 4

sa ne

sa-ifried,

www.dacoromanica.ro

50 IOAN SVAVICI

injosesc, si relele indemnuri, care-I fac urgi-sit, oamenii ar trai in hartd necurmatd. Pen-tru-ea ad putem &di $i lucra impreund, tre-bue sä ne dam fiecare silinta de a le face ce-lor-lalti viata placutd.

Are deci sä fie indrumat copilul spre vani-tate, si nu mai incape nici o Indoialà, cä elucru urat ad fii prea vanitos,. dar 'Inca maiurat e sd fii lipsit de vanitate,un bäddran siun carcotas, care se face nesuferit si-si am--reste insu-si viata jignind in fiecare clip,.pe altii.

Vanitatea insä e o pornire primejdioas.1,care foarte usor ajunge sä fie covarsitoare,si omul prea vanitos isi perde si cumpatarea,si spiritul, de economic, si dignitatea, in catnu mai e bun de nimic. Romanul Ii zice cuun termen in aparentd paradox plin de de-sertdciune" fiindcd nu mai e intr'insul nimicadevärat.

Intrebarea e dar, pang. uncle are sä mear-ga prefdcateria, uncle sunt mArginile silinte-lor de a le pläcea altora, care e mdsura dreap1á in ceea ce priveste vanitatea, care e virtu-tea Ca staphnire de sine in materie de vani-tate.

Raspunsul ni-1 da societatea ea insd-si prinstabilirea regulelor de bung cuviintä, i e in-vederat eä virtutea in materie de vanitatee cuviinta in infätisare, in purtari, in intre-gul fel de a te da pe fatd.

Aceastà cuviintä atarnd prin chiar fireaei de oameni si de imprejurari. Ceea ce e cu-viincios azi si aiei poate sä fie mane ori aiu-rea o lipsd de blind euviintä. In toate timpu-rile insd si pretutindeni e cestiune de bundcuviintä SL iii cumpätat, BA ai spirit de eco-

www.dacoromanica.ro

E D LTA TI UN EA MORA LA 51

nomie si sg-ti pästrezi dignitatea. Nu poatedar sä fie vorba de o rationalä educatiune inceca ce'priveste vanitatea MrA ca sg, se fi fa-eut educatiunea in ceea ce priveste egoismulmaterial $i amorul propriu. Acesta e adeva-rul, pe care-I exprima romanul &And zice, ebeel necuviincios nu se simte", adectt ntt-sipAstreaza dignitatea.

E deci foarte greu :46 fii cuviincios in mij-locul unor oameni stricati, lipsiti de cumpit-tare, de spirit de economie si dignitate. Nepo-trivindu-te cu dnii, Ii te faci chiarr prin bu-nele tale purtari nesuferit, ear potrivindu-te,n'ai multumirea de a fi cuviincios si te injo-sesti. Umbli deci oare-cum ca pe o sârmä in-tinsä la mare inAltime cumpanindu-ti in fie-care clipä faptele pentru-ca nu cumva sä caziin präpastie $i treci mai mult ori mai putinstingher prin lume.

ar fi insä deprinderile si apnea-turile bune ori rele ale oamenilor, sunt ate-va lucruri, prin care räzbesti totdeauna sipretutindeni strecurându-te printreAceste sunt mai ales modestia, discretiunea,eorectitatea, firea ingAduitoare si bungvo-inta.

1. Modestia.

Oa menii, cu era sunt mai lipsiti de educa-tiune, mai inculti, mai stricati, mai putin st'

pe sine, en atiit mai jigniti se simt desuperioritatea altora, si omul inzestrat eumaxi destoinicii munai intre oameni desa-vursiti prin culturä moralit se bucura de in-birea ec i-se euvine. E deci o dovada de dra

piltii

Ori-si-eare

dAneii.

www.dacoromanica.ro

52 IOAN ALAVICI

goste curatä sg-i indrumgm pe copii a nu stg-rui asupra propriei lor superioritgti, de-ori-$1 ce fel ar fi ea, a o trece cu vedereg, a nu-ida nici o importantä, a se so'oti intru toatede o potrivä .cu altii si a se ridiea mai presus de imprejurimea sa numai cgnd vorba esil ajule pe cine-va intr'un fel oare-eare.

In aceastg liesocotire a netäggduitei supe-rioritgti individuale ori personale consistgmodestia, care e decentä privitä din puctulde vedere al vanitatii si se dg, pe fatil in in-latisare, in mi$cdri, in felul de a vorbi, inimbrgeruninte si in purtgri, ca silintà stärui-toare de a ne potrivi cu. altii $i de a trece ne-bggati de seamg.

Intocmai precum eel indecent nu poate sg-pgstreze dignitatea, eel lipsit de modestie

nu poate sä fie euviincios.Pentru-ca sä produci asupra altora o liii-

presume, eu care poti sä fii multmnit si tu in-au-ti, trebue, inainte de toate, sg nu jignestiPe nimeni prin infati$area ta, deci s fii pep-tänat si curat la fata, la mâni, la dinti si laimbräcgminte. Aceasta nu supgrä chiar nicipe cei ce ei insi-si nu sunt asa, dacg mai alesin imbrgaminte ori in pep-tang:tura nu e ni-mic exagerat. Ori-si-care om, care vede bine,se va fi incredintat, eg haina veehe produce,dacg, e curatä, o impresiune mai plgeutg de-cat cea noug. Copilnl isi perde dar pe nesim-tite modestia, daeg se prezentg, in fata altoranespalat, nepeptgnat, desbrgeat ori in haine,care nu sunt curate, a$a, ea ochii sg, se opreasca cu oare-care repulsiune asupra lui. El sedeprinde prin aceasta a despretui pe aceia,in fata egrora se prezentä IlepAsätor. Si dinpunctul de vedere al bunei cuviinte avem day

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA. 53

sä staruim, en el sä fie curat citnd se aseazAhi. mash si sä aibil un rand de !mine de sArbA-toare. Pentru acelasi cuvAnt are sà stee peeat se poate de izolat and e indispus trupes-te ori sufleteste si mai ales &and are bube orieruptiuni, care nu pot sd fie acoperite. At Atin miscitri, cat si ill felul de a vorbi e supA-rator tot ceea ce trece peste mAsura comung,atilt umbletul zgomotos, cat $i cel pitigAiat,atilt gesturile mune $i mari, Ca si incetinealaobositoare. Copilul n'are nici sA strige depA-nand vorbele ca de pe o vârtelnità. nici sitscoatit vorbele ea trase cu clestele. El are sAv.orbeascA numai child e intrebat, ear atuncitrebue sA-si spunA gAndul alegând vorbeleasa, ea sii nu jigneascA prin ele pe nimeni, sirostindu-le incet, deslusit si respicat.

Modestia se db, insA pe fath mai ales in im-brAcaminte.

Cele inai dese supärari pornese din cauza,cA oameni, cari se socotesc de o potrivit nu sesi imbracA la fel. In societAtile cu randuialAbine asezatA imbrAcAmintea e hotAriltA, ca inoaste, la fetele bisericesti si in satele cu rost,in toate amAnuntele ei potrivit cu impreju-ritrile dupA personalitatea fiecAruia. AceastAimbrAcAminte hotAriitA in amAnuntele ei eMal de caracteristicA din punctul de vedereal bunei cuviinte, Inca ii zicem port"gAm de ea in gandul nostru anumite regulein ceea ce priveste

In societatea noastrA civilizatA disciplinaaceasta s'a perdut de odatä cu alte obiceinrivechi, si locul ei l'a luat .,moda" mai mult oriinai putin liberA si munai pe ici pe colo athr-nAtoare de loealitate si de starea socialA.

Moda, e de eele mai multe ori lipsitä

§i le-

Imetarile.

www.dacoromanica.ro

54 IOAN SLAVICI

de bunul gust, adese-ori chiar indecentdfiinded porneste dela oameni mai mult oriinai putin lipsiti de cumptit, de dignitate side modestie, care o näscocese tocmai pentru

thud sà trag% asupra-si privirile, nu seimbraed la fel en altii. E cu toate acestecestiune nu de dignitate, cum cred unii ci demodestie sä nu te deosebesti de altii in ceeace priveste imbracri_nintea, caci sunt foartemulti cei ce dupd ea te :indeed_ Nu ne ramanedeei cleat sd purtäru jugul modei, mimaimsg. dupa-ce ea s'a generalmat $i numai fc-rindu-ne de exagerdrile ei.

De port se leagd si anumite deprinderi,apuedturi sau maniere", care se schimbdele.dupd modd, si e invederat, Ca primindmoda in ceea ce priveste portul, avem sáprimim $i manierele impreunate ce el totferindu-ne de exagerdri.

E botäratoare dar pentru toga' viata in-drumarea primità de copil In eeeace privesieportul. Cea mai rationald e pentru copii uni-forma simpld, indemanaticii si cat se poatede solidd. Cu eat mai curand. mai stdruitor$i mai indelungat ii tinem in uniformä, cuatiit'mai bine ii indrumdm spre disciplina sispre modestie.

Nu e vorba numai de baind, ci $i de apu-cdturile ce se leagd, de ea, si copilul prea ga-te se face pe nesinitite lauddros $i pornit ada ndvald, ea sä fie socotit mai presus dealtii. Nu avem in tot cazul sä ne uitrun in susand e vorba sä alegern haina pentru co-pa, ei sd ne potrivim cu eei ce sunt mai pu-tin deck noi.

ca.

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATHINNA MORALX 55

2. Di seretiun ea.

Ceeace ne intuneed viata sunt nevoile, cucare ne lupthm, rautatea altora, neajunsu-rile prnpriei noastre fin i mai ale$ fapte-le mai mull on mai puttn rele, pe care le sa-varsim. E cestiune nu numai de amor pro-priu, ci $i de bung cuviintd, ca sd vgrbiondespre aceste numai in cea mai mare inti-mitate, cu multd crutare si numai in fatacelor apropiati de sufletul noastru, care tinsa iee parte nfi numai la bucuriile, ci si ladurerile noastre. Vorbindu-le altora, ori Ii

ori ne coboram in gandul lor.Cu atilt mai putin avem sa vorbma des-

pre ceea ce intuneca viata altora. Sunt lu-cruri, care nu ne privese si pe care n'avem sdle $tim. Nu numai ca an avem sa graim derau pe nimeni, dar thci nu ni se cuvine sitascultam and altii graese de ran on sd nettitAm and ni se arata ceea ce e urat, dureroson rusinos. Ochii au pleoape, ca sa-i puteminchide In fata lucrurilor ce numai prin as-cuns au sa se petreaca.

Acea$i rezerva avem sa ni-o impunemand vorba e de superioritatea de ori si Cofel a altora, de faptele lor bane, de suceeselelor, de tot ceeace noate sa-i umpla de bucu-rie parerea noastra de bine ori de ran, lau7da, recunoasterea, chiar admiratiunea onurarea noastra au sa fie exprimate eu =Hitmasura.si trebue sa iasa la iveala mai mulldin faptele de cat din vorbele noastre.

Nti avem nici in bine, nici in rau sd ne a-Proptem prea mutt de oameni. Stand la cuve-mta departure de dan$ii, ii.crutam, ea sa fincrntati.

jignim,

www.dacoromanica.ro

56 IOAN 'SLAVICI

E färä indoiald si trebue sä fie ori si careum ajuns la maturitate päzitor al bunelormoravuri, si astfel are fiecare datoria de anu trece cu vederea faptele rele, pe care lesävdrsese altii, de a infrunta pe cei ce le sd-vilr5ese si de a-si da pe fatá dispretul fatä cu

Aceastä datorie asprä ni-o impuneinsd simtèmiintul comun pornit din lubireade oameni si cestiunea de blind cuviintä e s'oimplinim, ce-i drept, färd crutare, dar in uforma respectoasä, care nu jigneste si pealtii.

Copilul ori omul tiinär nu are decat in fataeelor de o seamd eu dânsul datoria aceasta,pe care si-o implineste spuind adevärul celorinsäreinati a priveghia asupra purtilrilorlui.

El insu-si n'axe sd judece pe nimeni nici inbine, nici in rdu.

De mic are deci sd fie indrumat copilul asta intr un colt, a nu fi curios, a nu'si da si-linta sä afle ceeace nu.'l prive$te, a nu se a-mcsteca in vorbele oamenilor mari, a se tinein depArtare respectoasd de cei ce n'au le-gAturi mai strânse cu el, a nu da ndvald $1a-$i impartd$i mâhniriie si multumirile, du-rerile si bucurille numai celor mai apropi-ati ai säi. E si cestiune de educatiune mo-raM, ea copilul sa'si petreaed viata in luera-re necurmatä, ca sd nu-i rämlind timp pentrufleedrii $i pentru intimitätile totdeauna stri-eacioase.

Oameni lipsiti de dignitate si de euviintdpot, ce-i drept, sä iee modestia $i discretiii-iiea prostie si sä stäruie asupra zicd-toarei, eä obraznicul mananed praznicul. $iin sLeietatile inculte cei modesti i discretisunt dati de obicein la o parte. Nu suntem

drept

dfinsii.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNIDA MORALX. 57

insä, child suntem cuviinciosi de dragul al-tora, ci pentru ca sa fim insi-ue multumitide felul, in care ne presentam. Si suntemfara indoiala mai raultumiti sa ne ca'utam'de drum de cat sa lie oprim and oamenii seeearta, se ocaräsc intre dansii, se imbulzese.$i-si aau ghionturi.

3. Corectitatea.

Stabilite fiind totdeauna potrivit cu tem-Veramentul foarte variabil al oamenigor, con-ventiunile sociale sunt mai mult ori mai pu-tin lipsite de precisiune, ii lasä fiecaruialargimea de a face, dupa. oameni $i dupa im-prejurari, fie mai mult, fie mai putin decateeeace se cere.

Corect e cel ce (là numai ceea ce se cere.Doi oameni fac o intreprindere in tovara

sie, si unul pune numai capital, iar cellaltpune si munca sa $i administreaza.

In virtutea dreptului roman administra-torul, care poarta socotelile $i are in manasa intregul, poate sn-si opreasca in ziva des-facerii partea $i sä dee tovara$ului nurnaiceea ce i se cuvine ramaind, ca acesta se re-clame,. daca se socoteste nedreptatit.

Administratorul c mrect, daca tovaräsulsau nu are cuvinte de a reclama.

E insa mai cuviinciqs, ca administra-torul sa dea intregul si sa-si ceard partea.

Tovarasul e corect, flaca restitue parteaadministratorului chtar cand i se presentaintregul.Ori-$i-ce intarziere e lipsa de corectitate.E invederat, ea aceasta lipsä de corectitate

www.dacoromanica.ro

58 IOAN SLAVICI

e suparatoare nu numai pentru-ca poate safie pagubitome, ci si pentru-ca prin ea seda pe fata o lipsä de consideratiune si dedignitate.

In acela-ci fel e suparator tot ceea ce e nveaputin, dar si ceea ce e prea mult in materiede cuviinta, caci prea putin e un fel de insulta, iar préa mult e lipsä de discretiune,adese-ori si de modestie, in anumite impre-jinrari chiar nerusinam

Intre oameni eu build educatiune cel dor--tor de pace si de bung, intelegere poate lazasd treach. de la dansul, caci cei corecti nuprimesc ceea ce nu li se cuvine. Nu putereinsä totdeauna sä tipa, daca e ori nu coreeLeel ce ne sta, in fata. _Oel mai cu minte lucrue deci sä ne ferim de suparari facand numaiceea ce suntem datori fara-ca sa treaca de 1rnoi.

In intelesul acesta sunt cu minte Prusieniisi Elvetienii, care nu lash nimic sa treacä dela dlinsji, dar niei nu primese ceea ce nu li secuvine. Francezul e, In genere, mai galant",iar Italianul multumeste si ia si ceea ce nu

se cuvine.Corectiatea e cea mai neidoioasa dovada

de respect care altii, fie ei mai presus orimai prejos de' noi, si are sä fie pastrata intoate manifestatiunile vietii, in port, in vor-lia, in fapte, in relatiunile so.eiale si mai alesin daraveri, caci si din cea mai mica lipsä decoreetitate pot sa porneasca conflicte grave.

Spre corectitate e indrumat copilul chiar siprin o rationala educatiune privitoare la e-goismul material, care-I deprinde cu bunaranduiala si cu exactitatea. N'avem dar de-

i

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 59

cat sd stdruim, ea el sä pästreze si in rela-tiunile lui cu altii acea-si randuiald si exac-titate, sd se multumeascd cu putin si sä factitotdeauna numai ceea ce se cuvine.

Corectitate putem sä asteptdm, dar nu avem sä si cerem de la altii, si omul pedantse face uesuferit nu tiind sg, fie el insu$i co-reet panä In cele mai mici amdnualte, cirilnd-o aceasta cu prea multd stäruintä si dela allii.Cea mai generald reguld de vietuire e, cit ai

srt-ti faci datoria si fatä cu cei ce mi si-o facsi ei catre tine.

4. Firea ingeiduitoare.

Zicem in rugáciunea de toate zilele .,si enrlt pond greselile noastre precum iertrimsi noi gresitilor nostri", edei in adevdr ier-tare numai celui bun iertator i se cuvine.

Stim fiiecare din examenul propriei saleconstiinte, eä nu voind cu tot din adinsul, eifie in pripd, fie st6pAniti de vre-o släbiciu-ne mai stäruitoare savarsim fapte jignitoarepentru altii si cd mai curAnd ori mai thrzinue &aim si ne facem mustrdri, iar pdrerea de

en atilt mai via, cu at mai iertatorisnot aceia, pe care i-am jignit.

Dacd asa, este, e cestiune nu numai de bunshut, ci si de dreptate sd fim ingAduitori fatden cei ee .ne jignesc prin infatisarea, prinvorbele, prin purtarile ori prin faptele lor.Resplata si-o iau insisi prin sine, dacd, ne pa-stram burin]. cumpdt.

Ca atilt mai mare e nedrepiatea si mai ur-

rgn pi-e

C.

www.dacoromanica.ro

60 IOAN SLAVICI

gisiti ne facem, dacd respingem pe cei ce-simärturisese vina $i fie pe fatd, fie prin inve-derate semne de caintd cer iertare.

Omul bine cumpenit nu rdspunde la lovi-tura ce i se dä $i nu tine seamd de ceea ce-1jigneste pe el insu8i. Aspru e numai clindaltii sunt jigniti, iar atuncia nu e la mijlocbunacuviintd, ci totdeauna asprul simtamiintcomun.

Copilul se pätrunde de spiritul ingdcluintei,(Inca e indrumat a-$i märturisi totdeauna vi-lla $i deprins rin educatiune rationalä cu

cd se iartä vina mArturisitd.Sunt mul-te imprejurdrile, in care putem sä-1 facem sdsimtd, cd ori-si-cat de mare ar fi multumi-rea de a le fi fäcut altora bine, e Inca maimare multumirea de a te fi imbärbätat sä lcfaci bine celor ce te-au jignit.

Cuprins de simtamantul acesta, el se va fe-ri de conflicte, nu va rdspunde la lovituril(ce i se dau, va da uitärii nedreptatile ce i sefac, intr'un cuvant, Mei nu se va rdsvrdti,nici nu va fi zdeas, ceea ce e Ina, mai rdhcdci e, la urma urmelor, mai bine sd-ti daipe fatd, mania $1 sd-ti versi focul dead sdferbi pe infundate si sd, te faci tuturofra ne-suferit prin firea ta posomorata.

Ochii educatorului au day sä fie loldeannaindreptati asupra stdrii sufletesti a (ployPu$i sub purtarea sa de grijä, si intr'o casibine condusä nu are nirneni sa se aseze lamasä fiind supdrat, nici mai ales sä se culeefärd-ca sä se fi impdcat cu toeä lumea. Li-deosebi copilul nu are sä-$i treacd indlin;yeade azi pe mane. $i serile mai nainte de .

face rugdcunea trebue sà iee noapte buni7 de

gandul,

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX (it

la toti ai easei. El are sà se ponteneased inluine eu gandul, ca'n fata lui Dumenezeu nu-mai eel iinpacat eu toti poate sa stee.

j. Bundvoinla.

Buna cuyiinta e ma fel de a parea, si inginduI tuturora cuviincios e eel ee se aratilrespectuos, plin de atentiune, binevoitor,

sd indatoreze pe altii si doritor de a le fa-ce tuturora plaeutil viata. Intro oameni en-vunciosi viata se strecoard dar lin si netur-burata de suparari.

Cel ce primeste insa semne de respect, deatentiune si de bunavointä se obligd, si e ces-tiune de bun simt sa nu dam navald voindsa obligdm pe altii peste mäsura, in care ei(in sa fie obligati. In materie de bung, cu-viinta ouorat nu e numai cel ce primeste, eiotodata si eel ce dä, si astfel e o lipsd de buna

euviinta sä dam Vara, ea sa fi cerut voie de laeel ee are sd primeasca.

Cu adevarat cuviincios e dar numai omitindemänatie. care gliiceste gandurile si do-rintele altora si indatoreaza numai pe eei cele fac bueuros onoarea de a o p-imi aceasta.Cel ee-si da silinta de a le face viata placuta

color ce nu tin sA li-o Inca si el e supard-tor si s.c expune sa fie luat drept un oin 0-braznic.

De oare-ee vorba nu e, cmn esti, ci cumvrei si pari, intrepga educatiune prwitoarela buna cuviintä numai in soeietate se poateface. Sunt anumite forme eonventionale, pecare copilul are nu numai s li *fie pe de

ga-(a

ei

www.dacoromanica.ro

62 IOAN SLAVICI

rost, ci sa le si execute cu indemkpAtacie par'ea nu le-ar fi invatat, ci sunt imprennate cufirea lui. Daca actorii se pregatesc si facdese repetitiuni pentru-ca sa-si poata exeru-ta fiecare rolul serii eu-indemilnatacia en-venita, cu atht mai vartos trebue sa faca re-petitiuni copilul, care se pregateste pentrn

intregeiInca de mie are sä fie pus in legatura atilt

en alti copii, cat si en oameni mart, ea panesimtite sa efistige indemâniltacia forme-Ion. in care se da. pe fata respectul, atentiu-nea si bunavointa Sata eu altii, ea sa stie,eum are sa 'ndatoreze pe fieeare potrivitfirea si eu pozitiunea lui, cum are sä tie sea-ma de slabieiunile altora, pang, unde poatesa mearga en silintele de a-i indatora, c-uniare sa. primeasca amabilitatile altora, childare sa se lase sd fie noftit si cum poate satrateze eu refuz" pe cineva.

Sunt en toate aceste oameni, care an inmare grad indemânatacia formelor si se pre-senta cu toate aparentele distinetiunii. dar,eand stint atinsi in egoismul, in amornl pro-prin ori in desertaciunea lor, isi dan in peteP,isi ies din rol si se (la pe fata firea lor deoanieni ordinari.

Mina euviinta adevarata si statornica, inloate imprejurarile sigura nu se rmate farade modestie si discretiune, fara de corecti-tate si ingaduinta, caci numai aceste daumasura dreapta si in darea, 5i in primireasenmelor de bunavointa.

E botarator pentru intreaga fericire a vietiisa im fim nevoiti a ne preface, ei sa ne pu-tem arata eum in adevar suntem, iar fara cle

rolul vieti.

in

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX 63

prefacere cuviin ios e numai omul in ade-var modest, discret, coreet si ingdduitor.Chiar si fiind ce-va mai staugaciu, el nu-sicia nici odatà in petec, rätnane nesehimbat sistie totdeamia cum cd se poarte atat fatä eueei mai presus, cat si fata en cei mai prejosde el, care sunt mai simtitori si astfel si maivredniei de erutare.

Una din marile multmniri ale vietii e sA fiimultumit en efectul, pe care l'ai produs asu-pra altora fard-ea sd te fi siluit tu insu-ti petine.

AMBITIUNEA.

Ambitiune e purtarea de grijd a individu-tut, ca sd-si desavarseased propria fnntä pa-nä la limita extrema a putintei sale de des-v olt are.

Ca pornire fireascd inconstientä ea strdba-te intreaga lume vietuitoare si se da peea culminatiune a egoismului, in toate amil-nuntele luptei pentru exiatentä.

Indeosebi la om ea covarseste fie constient,fie inconstient intregul egoism si devine u-sor una din cele mai oarbe patimi.

Fiitid purtare de grijä pentru desdvarsi-rea propriei fiinte, ambitiunea e un puter-nic indemn sd. ne stäpanim pe noi insi-ue, säne pdsträm si crestem vigoarea trupeased,st fim cuinpatati, buni chivernisitori, plimde dignitate si cuviinciosi, si ori si ce bun in-demn e luat drept ambitie".

Excesul de ambitiune ne duce cu toate aces-te la ruing, trupeased, la desfrau, la risipa,

1V.

fate,

www.dacoromanica.ro

64 MAN SLAVIN

la injosire, la brutalitate si poate sA ne in-demne la cele mai rele fapte.

Buna vietuire nu atilrnd deci de la nimicatat de mult ca de la o rational6 educatiunein ceea ce priveste ambitiunea, caci in lipshde ambitiune omul se nemerniceste, iar prinexces de ambitiune isi perde cumpAtul $i seinrAieste.

Ori-$i-care trebuintA ne intete$te numaicad vrerae nu a fost satislAcutd: in clipasatisfacerii inceteazA zbuciumul purtArii degrijA. Ear ambitiunea e satisfäcutA cand o-atul se sirnte aj ns la lirnitele extreme aleputintei sale de dezvoltare.

Pentru-ca sA poatä avea simtämlintul aces-ta, el trebue sA fie pe deplin dumirit asupralimitelor putintei sale de dezvoltare si sicunoaseä bine atat oamenii, cat si impregiu-rdrile, in care isi petrece viata.

Nurpai incetul cu incetul insA si abia de tottarziu ajunge omul sa se cunoascA pe -sineinsu-si, Mei firea cea adevAratA se dA pe fa-

numai in faptele sAviirsite sub inraurireaimpregiurArilor $i in efectul, pe care-1 pro-dike aceste fapte asupra altor oameni. Sun-tern surprinsi in fiecar% zi de noi insi-ne siabia la o varstA mai inaintatA, dupd-ce des-voltarea s'a oprit, ajungem a fi cunoscuti side noi, si de altii.

Cu atat mai cu anetroia ajungem sh cunoas-tern oarnenii si imprejiurarile, de la care a-Varna. desvoltarea mai ales a personalitAtiinoastre.

Punem deci lirnitele putintei noastre dedesvoltare fie prea aproape, fie prea departe.

Puindu-le prea aproape, suntein lipsiti de

I.

www.dacoromanica.ro

EDUCAVUNEA MAMA 65

ambitinnea cuvenita si mai mult ori mai pu-tin multumiti en starea, in care ne aflam, darnu ajungent ceea ee am fi putut si trebuia stfim in yirtutea proprillor noastre destoinicm

Puindu-le prea departe, suntem mereu zbu-ciumati si nemultmiti si de noi insi-ne, si delume, caei, voind sä ajungem ceea ce nu neeste dat a fi, lie silium a face ceea ce nu sun-tem in stare si nu numai ne petrecem viatain mulled silniea, ci savarsim totodatrt si lapte, cm care nu putem sá fim mnitumiti si carenu multumese nici pe altii. Nici egoismul ma-terial, nici amorul propriu nici vanitateanu poate sa-1 facd pe om atat de nesuferit siDenim sine, si pentru altii ca ambitiunealipsitrt de masura.

Cel mai hdirl du$man e parintele si, in ge-nere, educatorul, care abuzeaza de slabieiuni-le copilului sure a-si usura sarcir a impinte-nandu-i ambitiunea- Ii ya face, ce-i drept,ajunga departe mai ales in eeea ce privestedesvoltarea personalitatii sale, sa-si agoni-seasca bogatii, rid-6 faca legaturi ori sä seridice la inalte positmni, dar Ii va nenoroci,ca.ci omul ambitios in toate impregiurarile enemultumit, catranit si zbuciumat.

Ori si care ar fi destoiniciile individuale,oamenii si imprejurdrile, care hotaresc pu-tinta desvoltärii, viata suileteasca a rie ca-ruia sunt gandurile si simtamintele ce se danpe fatrt in faptele lui. Cu cat mai multe gân-deti si simti si cu cat mai multe fapte sa-varsesti, cu atat mai bogatä iti este viata, cuatat mai vartos iti desvolti fiinta.

Numai insä luerand cu toatä inima 5i pen-t ru propria ta multumire ajungi sit savarsestifapte multe, iar cu toatit inima $i pentru

Bibl. <Minervei., No. 57. 5

ma

www.dacoromanica.ro

(;6 loAN SLAVICI

multumirea sa proprie lucreaza numai eelee se margineste a face ceea ce poate sä facAusor $i bine, ca sd fie multumit de fapta sa$i sd multumeasa si pe altii. El isi desfa-$urA viata muncind intins si cu incordarea tu.turor puterilor sale, inbeste munca pentru eàprin ea-si indulee$t viata, muncind se inal-tä Pe sine insu-si, $i aceastA iubire de munche masura dreaptA, virtutea cea adevAratAmaterie de ambitiune.

Patruns de iubirea aceasta, omul se perdein multumirlle propriei sale luerAri, ia oa-menii $i imprejurArile asa, cum ar trebui safie, si numai in clipele de nevoie, and e im-pedecat in lucrarea lui, isi dA seamd, a nusunt in adevAr oamenii si imprejurArile cumse presentA in gAndul lui. On i eat de adan-

iar fi amArAciunea in asemenea cline, eanu porne$te din con$tiinta propriei vinova-tii, ci se revarsA asupra lumii si e treatoare.

Cel deprins a-si petrece viata in lucrare in-tinsä le face toate cu toatA nima $i cu deplummultuinire, e cuprins de adâncA repulsiuneand e oprit in ly-rarea lui, dar peste putilise aviintA iar la fapte, caci viata ii este scur-tA si are sA fie umpluta.

Mai ales din punctul de vedere al ambi-tiunii copilul are sA-8i petreael viata in lu-erare necurmatA si sAvArsitA cu toatA inimapentru ea lucrarea sA fie pentru el o trobuintA mereu intetitoare. Nimic nu-1 isto-veste, nici nu-1 indrumeazA spre rele atiit denrult ea molesirea, trAndavia si lipsa de in-cordAri suflete$ti, care produc in inimA maipresus de toate nesuferitul gol al urAtului.

AmAnuntele indrumArii spre -iubire demuna sunt cestiune de educatiune intelee-tualA. Aiei e destul sä se stabileasca princi-

;n

c 6.

www.dacoromanica.ro

EolicATturtEA moBALA 67

piul general, ca copilul nu se pätrunde deinbirea de munch, cleat factual ceea ce facediii,propriul sau indemn $i en placere deplina,Ace la, care-1 sileste sa faca $i ceea eel ei in-susi nu vrea, ii este du$man si-i stricà viataintreaga.

In aceasta consistä marea importanta edn-cativa a joeurilor si a distractiunilor copi-laresti de'tot felul.

Juchndu-se ori cautandu-si dupd impul-siunile lui momentane in ori si ce fel distrac-tiunea, copilul isi incordeaza, farà de siluireputerile si nu numai se dezvolta min el in:susi trupe$te si suflete$te facandu-se maiisiet si mai indemhnatie, mai inimos si maistapiln pe puterile sale, ci se $i indrumeaza totodata a face cu toata inima. deci si en multamire toteeea ce i se cere. El are dar sa facamereu ate ceva, sä dread, ori sä strice, satimble si sd alerge, sd ridice ori sd surpe, sä-$1 rnasoare puterile ori sa se intreaca cn al-tii, viata lui in clocote are sa se desfasoare,(Tea ee e bine din toate punctele de vedere.

Ambitiuna hind culrninatiunea egoismu-thi, in inbirea de munch se restabile$te uni-tatea educatiunii individuale. Ceea ce e binedin ptmetul de vedere al ambitiunii fot binee si din punctul de vedere al egoismuluimaterial, din al amorului propriu ori din alvarn.tatii, eaci intreaga educatiune e partarele grn1 pentru desavarerea fiintei si astfelin vederea satisfaeerii ambitiunii se face.

Rau e deci tot eeea ce nu satisface ambi-ttunea. si se peril in sec silintele de a coregeviata omuluj. care nu e eurapatat, bun chi-vermsitor, plin de dignitate ori euviincios.Omul numai intreg e om adevarat, si e des-tul sa-si pearda bunul cumpat inteo singura

www.dacoromanica.ro

68 WAN SLAVICI

privintti pentru ca sä i se striee intreaga fi-lial, care immai prin cumpemrea intre eletuturor pa'rti lor.se desävdr$este.

Una singural e virtutea ce se da pe fataiii toate faptele omenesti, stäpiinirea de sine,$i e destul un singur päcat pentru ea sä liiprier/Ws vomit a cAdea din pacate in päcate.

U. Educatiunea personara.Viata individualä a omului se deosebeste

de a animalelor nu numai peutru Ca e con-stientà, ei si pentru ea' se desfa'$urd in mar-gimle rational trase de stAplinirea de sine.

Ea numai ill virtutea acestei marginiri ra-tionale e morald.

Pe cilnd animalul, ori si care ar fi ci, e CUdesAvilrsire supus indemnurilor sale fire$1i$i trebue neapärat sa facti ceea ce in impre-jurarile date se potriveste cu firea Li, onn:lui ii este data i putinta de a se pune mmtriva firii sale individuale. In aceleasi ini-prejurari si sub stäpânirea acelorasi tre-buinte toate animalele de acelasi fel, nu insä$i toti oamenii -vor face acelasi lueru. Pechild dar omul are individualitate in ade-vilratul inteles, animalele sunt numai fie va-riante, fie exemplare ale speciei.

Din constiinta acestei putinte de a se inth-vidualiza porneste iluziunea, cä e liberd vo-inta omeneaseg.

N'ar fi cu toate aceste rationale fapteleGmene$ti, dacti ele n'ar fi rezultate neaparateale cumpanirii pornirilor, de care e cuprinsin elipa bottirlitoare eel ee le saviir$este. Tot-deanna cea mai puterniett dintre porniri diidireetiullea Inertirii. A nimalul e 1 ipsit de li-

a

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

bertate pentru c e determinat numai de tre-buinteje egoiste, iar omul se mite hber findica.' are si alte trebuinte, care pot sd fie inanumite elipe mai puternice decilt cele egpl-ste si sa-1 determine impotriva firii sale in-dividuale. Liberi ne socotim deci &And sun-tem determinati de asemenea trebuinte mo-rale si ne repunem stäpAnindu-ne trebmn-tele fizice.

Asemenea trebuinte morale sunt toate celepornite din .simtëmlintril de conIpAtimire, siomul se coboard cu atilt mai mult spre ani-male, cu at mai mult träeste numai pentrusine si se simte cu atAt mai vcirtos orn, cu cAtmai stäruitor poartd griid de altii.

Vdzilnd stdruinta, en care animalele se ali-pesc in amunite impreiurdri unele de alleleori de om'si neadoimita purtare de grijd, pecare eele mai multe o au pentru progenitun,lor, ni-c greu sd, admitem, cä omul el singurse poate pAtrunde de simfèmântul compiltimirii. N'avem cu toatte acestea deck sd nedam searna despre uimitoarea purtare de

cu care sunt alatuite seminteleplantelor si oudle animalelor, pentru ca sitne pätrundem de convingerea, eä tot ceea ccnoud ni se pare la animale compAtimire easprd pornned a firii, egoism. orb si neindu-plecat.

Prisdrea nu-Si face cuibul. nu se ouä si nueloeeste din iubire care puii,pe care uu-i are

supuindu-se unei porunci neinduple-rate a fin], trebue neaparat sd-si satisfacdtrebuintele si altfel mmii poate. Tot in virtuteaIrebuintflor egoiste poartil griid de puii ei,pe care ii pdrilseste indatä ee s'au sburitorit,en sd se pot:ttä brdni ei iusisi.

In acelasi fel e egoistil ori si ee alipire

4;9

griLl,

noel, ci

a

www.dacoromanica.ro

70 JOAN SLAVICT

animalului fie egtre alt animal, fie cgtrece poartg grijg de el.

Singur omul ia parte la dureri si la buten-rii ori si unde se vor fi ivind ele; singur elpoartg de grijA nu numai pentru sine, ci pen-tru tot eeea ce are viatà.Nu e si nu poate sä fie om in toatg firea, can-

e lipsit de eompAtimirea aceasta. Se poalenumai ca ea sg fie ingbusitg de alte pornirimai puternice, in cat sg. nu iasg, la iveala.

Egoismul e in toate manifestArile lui maiintetHor declit compritimirea, i,in siinta-milut mai inferior, in care partea emotto-hula' e mai coviIrsitoare. Cu cat mai mullsuntem stApaniti de egoism, cu atilt mai pu-(in iese in 1101 compgtimirea la iveala, caci,,camasa e mai aproape cleat surtucur. Ddeapoate mind sA rabde la foam, poate en atiltmai vartos sg, taie in came viie si sü chi-nuiased pe altii cand e lipsit de cumpAt ori,stapilnit fie de amor propriu, fie de va-nitate, fie mai ales de ambitimie. Nu-mai 80.011111(ln-se pe sine ajunge sa-si poatada flag firea compAtimitoare si in adeviivomeneascg. Intreaga educatiune individualgse face dar in vederea vietii personale, si inlipsä de educatmne individualg educatiuneatwrsonald e peste putintg.

Cu toate aeAste enitivarea simtèmântuhiide compAtimire e conditiune neapgratg, si

ntru educatiunea individualg, cgei nimieiui ne ajutg de 0 potrivg,cu iubirea sä ne stg-pamm pe noi insi-ne.

lubirea e in toate formele ei un simtenantplAcut, care iinduleeste viata. E destul sal in-bim pentru ca sg ne socotim bnni si sA fimmullumiti de noi insi-ne. Cii atilt mai villa$i mai stgruitoare est., multumirea de a fi sg-

o-mit

p.

www.dacoromanica.ro

EIA I ATE NEA MORALA 71

varsit fapte pernite din iubire. Insetati denmltumirea aeeasta, ne stapanim en tot din-ad insul si ajungem iii cele din urind la lepd-darea de noi insi-ne. Cel mai mare binefded-tor al nostru e dar cel ce ue face sdedei nu numai ne ajutA in silintele noastrede a ne stapani, ci ne indrumeazd totodatuspre rnultumirile curate, care dau vietii far-mec.

lubirea cAtre tot ceea ce are viatd e`por-nitA din compAtimirea fireased si n'are sd fieprodusd in inima copilului, cdci ea se ivestedela sine indatd ce el isi dd seamä desprecele ce se petrec impregiurul lui. Nu se potna$te eoph, care n'o au oni o pond, ci numaicopiii, in care in urma unor anumite dege-neratiuni fizice ea se inAbuse, dacd lipsestecuvenita phrtare de gijd.

Ceea ce indbuse compAtimirea e, inainttoate, hipta pentru bunul train, in care se ddpef att rdutatea omeneased si se intdre$te e-goisimil. Pe om numai oamenii pot sA-1 des-brace de firea omeneascd si sd-1 Med aspru$i nemilos.

Mai ales in vederea culturii simtdmântuluide compdtimire copilul are sd-si petreacdviata ferit de nevoi, de amArAcinni si de eon-flicte, ea sd-$i poatd da pe fatd fireased iu-l)ire care altii $i sd nu fie stlipanit de por-niri, bare o indbuse. Copildria luminoasd $ifericitd e cea mai sigurd zestre pentru in-treaga viatA.

Copilul are deci sä trdiascd pe cat se pogtede mult numai in mijlocul celor ce-1 iubese iitin sA-i facd viata plAcutd, si fericit e cel ccpoate s creased in mijlocul unei societAti inadevdr culte, in care cei on desevarsire

iubink,

www.dacoromanica.ro

72 IOAN SLAVIN

multi, dacd. nu chiar toti, isi dart silinta de ase face vrednici de rubire.

Mai ales lnsä eopiii, care snot stapiiniti deimpulsiuni momentane si adese ori nu stintin stare sd se stdpiineascd, ajung usor sà ni-tre in conflict eu altii. Cultivarea rationala

sinit6mlintului de compaitimire are Jeci sapoineased dela fiinte, care nu pot nici odata

faed supdrdri.Toti copiii iubesc florile, care se impunill-

birii fiind cä sunt manifestatinni ale unita-Ili de vietuire, podoabd nepretuita ale natunivii, care-I inclintd pe om min forme, prill co-lori si prin miros. Aceastd iubire fireascd s'oetiltivrtm pe nesimtrte in Inima eopiluluiDam farmec vietii lui $i tariedacd-1 indrumdm sä pund samânta in pd.-mant, sd se bucure cand o vede incoltitd sisi urmdreascii planta räsdrita in desvolta-rea ei purtaud grijä sä nu fie inecatd de bu-ruieni $i sà aibd totdeauna destuld umezealasi C1. primfintul dela rädäcinile ei sä fie indeajuus afanat.

Inca mai mult iubesc copiiianimalele inertpui$orii i boboceii, cdtelusii si pisoii,

pureelusii, iezii i mieluseii, care toate suntdragala$e pentru ca sä se impung, iubirii 5ipurtarii de grud. Cu atdt mai vârtos are stifie cultivatä slabiciunea aceasta, ctici copi-lal, care yoarta grijä de animale $i de plante$1 nu e in stare sd dea cu piciorul in cane,ha mei sà calce iarba verde ori sä rumpa crAci

frunze, ii va suporta si pe oameni cu toaiepäcatele kr, ba ii va iubi 51 va lua parte ladurenle si la bucuriile kr cuprins de sim-t6mantu1, c. una 5i aceeasi fiintä alcdtnimnoi oamemi toti. impreunä.

Aceastti confitimta a unitatii tuturora in

a

inirnii lni,

in

sn-i

www.dacoromanica.ro

EDUCATIONEA MORALA 73

vietuirea morala se (IA pe fata in doua formefoaorte deosebite una de alta: ea simthmantcomun si ea simtëmlint de earitate.

I. SinTAMINTur, COMUN.

Simthmantul comun se dä pe fata ea pur-tare de gri jd. pentru binele obstese, e in toateformele thi aspru si poate sa-1 ducä pe omMat la jertfa de sine, cat si la neindurare.

Daca e adevarat, cd fiecare simte durerileSi bucarille na numai ale sale, ei si ale altora,e eestinne de egoism rational sä ne dam

ea oamenii, cu care traim impreunä, saalba cat se poate de multe placeri si sa fieferiti de dureri. Numai oameni lipsiti de bunsimt ori orbiti de patimi mari pot sa spareasea priu faptele lor durerile 1umii, in ca-re-si petrec viata, si Socrat avea dreptateeand spunea, ea intelept e eel ee savarsestenumai fapte potrivite cu binele obstese. S,i pesine insu-si se raneste cel ce thie 'n carneafratilor

Egoism e insa aceasta purtare de grijapentru binele obstese.ommai clad vreme sim-temantul de compatimire e mai limn ori Inv iputin covarsitor. Oamenii desfrânati,

de dignitate. plini de desertaciu-ne oni stapaniti de ambtiune nu ailing sasiinta si bucuriile ori durerile altora si astfelse perd in purtarea de grija pentru sine in-

Chiar si daed n'ar fi dar rai, sunt nepa-satori Iii eeeace priveste binele obstesc,nota earaeteristiea a societatilor lipsite de e-dneatinne rationala e. eit eei riti, desise )i d lea drastipra, siluksv pe cei bine

si-linta,

sai.

risini-tori, lipuiti

si-si.

pntini,pont-

ci

www.dacoromanica.ro

74 JOAN SLAVICI

niti si fac tot ceeace vreau, ineat suferinteletnturora se sporesc Melina si viata celor ceiau parte la ele e din zi in zi mai nesuferita.Prin aceasta sporire neincetata a suferinte-lor obstesti simtamântul comun se exagerea-za si ori iti curmi firul vietii, ori iti iai hi-)nea in cap, ori te rasvrätesti si dai en topo

Istoria Omenirii e plina de asemenea fapteisvorate din exagerat simte'maut comun,lipsit de judecata e cel ce erede, eä egoismulmaterial, amorul propiu, vanitatea ori amlmtiunea unor oameni singuratici a putut sitridice si Sä arunce 'n lupte crancene miile ce-lor gata de a se jertfi. Alexandru Machedon,Tulin Cesar, Omar, Carol eel Mare, NapoleonBonaparte si toti ckti-vor mai fi pus lumen'n nimire s'au ridicat punându-se 'n fruntenmaselor rasvratite.

Ori-si-eilt de ran ar fi deci omul lipsit desinitëmant conrun. Inca mai ran e eel ajure-,prin exagerarea simtamlintului comun fie lndesnadajduire, fie la rasvratire. Mila catre ceice sufär e fireste impreunatä cu ura asupraeelor ce sporesc suferintele. si sbuciumata en'ara din eale viata omului, care nu pas-treazä masura dreapta in ceeace privestpurtarea de grijä pentru binele obstesc.

NiLi mila, nici ,ura. ci dreptatea botarestelaptele omului bine chibzuit, care iubeste posemenii sai, si masura dreapta in ceeace pri-vate simtämlintul comun e simtamantul dedreptate.

Aeela, care fie din lima de pricepere, fiedin pornire Datimasä, fie in lipsa de destuMinbire amaraste viata altora, e un ommai mull- ori mai utin desbrent de podoa-

rul.

chzui,

si

www.dacoromanica.ro

novcATII. NP,A MI) itAIA

bele firii omenesti si astfel vrednic nu deurd, ei de dispret. /'ie ori-si-cilt de sus pus,fie iutpdrat on om cu stea frunte, el dedispret e vrednic, iar uu de urti, i dispretu-indu-1 iti iai satisfactiunea tu insu-ti printine. Pui in gandul tau sus pe robul on pecersetorul, fie chiar si pe altfel pitcatosul,eare-si dä in mdrginile putintelor lui siliutasd. aline suferintele altora, dai iubireasi shwa pe latä chiar sub ochii celor despre-luiti de tine.

Asa cere dreptatea, pe care ai s'o faci i s'oaperi In toate impregiurdrile, chiar i fatdeu cei ce ei insi-si fac, caci e mai usor säsuporti nedreptatea decht sä te impaci cu,gandul de a o II facut on de a fi o rdsbunatjinn altd nepreptate.

Nedreptatea se face insd si (Mild fie de mi-ld, fie din vre-o altd sldbiticiune cui-va, fiechiar si celui nedreptatit, ceeace nu i seeuvine.

.1mpacat cu sine poate sa fie umai cel cenici nu horopseste, nici nu se rasbund., nicinu partineste.

Aceastd, mdsurä dreaptd nu poate sa ni-odee. uici compätimirea, care ne face pärtini-ton, nici indeosebi simtdmântul comun, carehe impinge spre rdsbunare.

In practica vietii verba nu e numai sa iii-him dreptatea si sä fim in stare a ne da tot-deauna seamd, ce este si ce nu este drept, iisit tim totoclatd neinduplecati stdruitori, caiiirnäuuia sä nu i se faca nedreptate, lax sta-ruinta aceasta nu putem sd ni-o insusini detot luilud parte la viata comund.

Traind impreund, oamenii se ajutri dupapregturdri intre dñnii si la nevoi man pun

u'o

'11

sut l.

www.dacoromanica.ro

76 IOAN .81,A ICI

uniar la umdr, ea sä facd impreund ceeace nieiuntil dintre dãiiii u'ar Ii in stare sa scoata$i el singur la capilt. Isi are dar din vietul-rea impreund fieeare partea de lobos, si invederea acestui folos se desteapta in fiedarcshutiamitutul de solidatritate, care se poatepreeisa prin vorbele: Dacd le merge rttu cc

n'o sd-mi meargá bine nici mie.Desi poruit din egoism, acest simtdmilut al

solidaritdtii de interese ne indeamna sa purtam grijd $i de altii $i sd priveghiem, ea sanu li se facd nici o nedreptate celor solidari-sati cu noi. El insä nu ne impedecd, de a nefolosi noi insi-ne de impregiurdri, ea sit facent nedreptate child interesele noastre in-dividuale o cer aceasta. Cel mai indrdeit tâlliar poate sà fie si el un bun tovards, uumaiinsä clad vreme un i se da ocazinue sa-si tra-ga spuza pu turtd.

I nacela$i timp simtdmilutul de soliditatene impinge sã luptam impotriva tuturor celor nesolidarisati, cu noi.

Numai prin intervenirea compätimirii sedesvolta din simtdmiintul de solidaritate eelcomun, care nu immai ue ajutd sd. 'nfruntdm

ce ispitä, ci ne milna totodatä $i sprelitpddarea de noi insiue.

In copilul, care dintru inceput numai uetl-tru iubirea interesatil are inima desehisd,litainte de tode simtamilutul de solidaritause cultivd, si nu sunt putilli oarnemi pardgi-niti,,care nu ajung nici odatd sri fie pdtrunsi(le simtannant eomun.

Formele, in care se da pe fatil sImlaiiuiiiruide solidaritate, stint numeroase. Cele mai insenmate sunt simtdmiintul familiar, eel de

cel national, spiritul de corp, patriotisnith i iubirea de oameni.

tortoni,

on i

ulnae,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIITNEA MORA LA 77

1. SiinfamantulSim(amiintul familiar e purtarea degrija a

individului pentru biuele lamiliei, din careface parte. Jill porne$te din con$tiinta solida-itatii de interese $i se presentd ca ego sm

dar poate sä devie prm culturd ra-Lionala simtdmitnt .comun.

Familia se intemeiazd pe legAtura de inte-rese positive ineheiatd iutre sot $i sotie.

Chiar lard ca sa se mai si iubeased, intre dan-$ii, sotii stint fiecare interesat, ca cellaltpastreze sandtatea, cumpatarea, avutul, dig-nitatea, bunul nume $i hdrnieia. Ei vor aveadar purthre de grija fiecare i peutru cel-lalt,se vor ajuta iutre dânii, i$i vor da silinta

coreeteze unul altuia fiinta, se vor im-bärbäta in fata ispitirilor, isi vor impreu-na la ncvoie puterile vor impártdsi du-rerile. In iutelesul ace_sta sunt sot $i sotie uutrup $i uu suflet. Preocupati iusd, fiecare deinteresele sale, vor tine unul la altul numaiIi mdsura foloaselor ce asteaptd dela vie-tuirea impreund *i a multumirilor ce si lelac, se vor socoti nedreptatiti cilud poruirileori interesele uu li se potrivese si vor intrausor si adeseori in conflict.

De oarece fieeare e dator sä faca ceeace'mate, acela dintre soti, care e superior fie caindividualitate, fie ca personalitate, de celemai multe ori sotul, aviind mai multe datorii,va avea j drepul de a i Ic implini $i vustapani impuindu-$i la nevole vointa. Impre-unatd en rdspundere, stdpanirea aceasta poa-te sd fie asprä $i e asupritoare, daed nu etireapta, ceeace, se'ntiimpla mai ales cand o

familiar,

bd-si

si-si

familiar

se-si

www.dacoromanica.ro

78 LOAN SLAV ICI

are femea stapanita de impulsiuni momen-lane $i astfel adeseori pripita.

Inca mai grea e stapanirea famthara dupaee familia se desavar$e$te prin spor de copn.

Chiar i dacä nu-$:1 iubesc cophi, parintilsunt interesati sa pa2easca sanatatea lor, sapoarte grija de buna lor devoltare trapeasea$i sufleteased, sa-i tuna in ascultare sa-$idea Inca mai vartos silinta de a-$i pastra set-natatea, de a-si spori avutul $i de a se ridicain gandul tuturora. Cu eat mai multi sunt $1cn cat mai marl crese copiii, cu atilt mai mar.).sunt sarcinile, cu atilt mai dese sunt couflic-tele $i cu atat mai greu e sa li se faca tutu-rora dreptate.

Simtamantul de solidaritate se da pe fataeand ea egoism material, cand ca amor pro-priu, vanitate ori ambitiuue a fiecaruia Illeeeace prive$te intreaga familie. E deci lucrefiresc, ca o repulsiuue mai mult ori mai pu-tin viva se va produce fata cu cei ce pagu-bese familia ori o jignese prin laptele lor fiein aniorul propiu, fie in vanitatea, fie in am-bitiunea ei totdeatma mai mare decilt cea in-dividuala, caci limitele putiutei de desvol-tare sunt la familib mai largi dead la in-

Pornind din punctul de vedere al princi-piului, ca dela nimeni nu putem sii ceremeeeace nu e In stare. sa faca,, parintele inte-lept nu va trata pe membrii familiei sale lafel, ci va cere dela unii mai mult, iar dela al-tii. mat putiu $i va avea mai multa purtaren tocmai pentru cei mai slabi si mai neaju

torati, care au nevoie de crutare. Aceasta ade-varata dreptate foarte usor poate sa fie luataea partnure, si chiar si in cele mai bine con-

sj

d.d ivi

www.dacoromanica.ro

nuucATInNEA MORALX 79

duse familii se pot ivi copii, care, soeotindy-se horopsiti, se rnsvrAtese. Cu atat mai var-tos se 'ntiimplà aceasta in familii räu con-duse, in care pärintele usuratee ori stnpanctde slAbiciuni in adevär face ori sufere ne.-dreptAti. Astfel ajungem, ca copiii sti. se ri-iliec asupra pärintilor ori fratii 0, se dusnai-neascn intre

Alta e desfnsurarea vietil familiare, dacäintr'ânsa si lubire ca legntura sufleteascn.

Inbirea e atat darnicn, cat si ingnduitoare,sisotul, care iubeste, e mai multumit când dndecht child primeste, se cln deci intreg si nueere deekt ceeace i se db.' eu toath inima. Chiarhoropsit, el sufere, dar rabcin si nu se räsvrä-teste. De aceea nu e eu putintä, ea nurnai u-nul dintre soti sä iubeased, enci devotamentulaclevärat Kenune in urran pe cel iubit, si sepoate numai, ea släbiciuni ori patin3i sn-i in-nnbuse din and in efind iubirea.

Tubindu-se InL e dânsii, sotii sunt preocu-Pati fiecare mai mult de interesele materialesi morale ale, celui-Talt deeftt de ale sale. EiTM numai se stänânese unul de dragul celui-lalt, ci sunt totodatn si neadormiti priveghie-tori morali intre dânsii.

Stim cu totii pe sotul päentos, care sufereiii umilintä cele mai grele oenri, dar se rns-vräteste cand cine-va ii atinge eat de putinsotia-. Tot atat de bine stim sotia, care se rä-node en ghiarele la ochii celui ce indrIzne$tesn-i atinga bärbatnl.

iubirea adevnratn egoismul se perde1,1 sinItnnclintul de solidaritate si se dn pe fa-tn. numai ca simtamlint comun nu in inre-lesul, cit toti sirnt la fel, ei in intelesul, en fie-care rmle pentru toti.

(

dhnsii.

Erin

www.dacoromanica.ro

80 MAN SLAITICI

Ear eel mai cunt si, mai firese fel de iubi-re este cea pdrinteascd.

Obfirsia fireased a acestei iubiri e ambitiu-nea atavicd a pdrintelui, ea BA fie intrecutprin desvoltarea: continuatd in toate privin-tele de copilul BALI. Nu e cu putintd pärintecare nu are ambitiunea aeeasta. Sunt oamenistricati, care nu vor sit aibd copii, Bunt oa-meni, care, rdpusi de nevoi oH de patimi, isileapddä copiii on Ii omoard, sunt omeni, ca-re, stdpâniti de pdcate, Isi neglijeazd copiii,up este insd si nu pdate sd fie om, care nu ssirate mânghiat in sufletul lui child isi vedecopilul inflorind si nu se bueurd stiind, cdaltii poartd grijd de el.

Rdsplata dreaptd a pärintelui bun e incdmai adfinca mfingaiere si ined mai viva bucu-re de a-si vedé copilul inflorind sub proDrinsa purtare de grijd.

Iubinclu-se dar, Ddrintii isi iubese copiii celputin unul de dragul altuia.

Poate copilul sd fie sarcind mai mult orimai putin grea, o 'be1e4", eum adese-ori sezice, clan numai Dentru cei ce sunt legatipnin interese positive ; toentru oameni, carese mai si iubese, el e ce lfingd toate cele-laltosi un nesecat isvor de ocaziuni spre da do-vezi de iubire, si pentru mfingaierea Orin-telui se fae multe, care numai din dragostecare copil nu s'ar face.

N'avem nevoie de stiintá inaltd, ci e destulbunul simt firesc pentru-ca sd nc ddin seamit,ed, ivitd odatti intr'o familie, inbirea adevd-rata' nu poate s rArnhie inebisä inteo singnrA inimä, ci trebue sd rdsbeascd incetul enineetul si sd Ddtrundd in toti stdpfinind perieeare potrivit en tomperarnentul liii. Soti,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNBA MORALA 81

care nu sunt numai tovardsi de viatd, ei semai si inbesc intre dinsii, nu pot sd nu-si in-beascd copiii. Pärinti, dintre care unulbeste pe copii, vor ajunge mai- curand onmai tarziu sd, se iubeased si intre dansu. Co-pill crescuti in iubire nu pot niei sd nu-si in-beaseä narintii. nici sd nu se inbeascd liemilear si numai pentru mangaierea pännti-lor sdi intre

Ivitd odata in casä. iubirea se face stäpIIui.De rare nici deosebirile de vederi ori de inte-res individuale, nici nevoile grele, mci

niei räutatea omeneased nu mai pot s'oalunge. patimile 0 'ndbusesc fdrd-ca s'o ril-Pund si numai nedreptatea poate s'o sldbeas-cd ineetul en incetul si s'o frangd in cele dinurma.

Legati -odatd prin inbire, membrii familieise simt fiecare numai Parte din acea-si f-inra-morald, si sunt totdeanna nu numai gatade jertfil, ci totodatil si ingtiduitori. Desi nre-oenpat fiecare mai mult de binele celor-laltidecht de al sau si plornit a face tot ceeace Iieste en putintd, ca sä multumeased pe cei-lalti, in urma sldbiciunilor unora dintre.dan-sii se pot produce in familie neintelegeri.inihnjrj si confliete. Ori-si-efit de mari ar Iiinsi aceste, ele sunt treedtoare, edei le coviir-seste iertarea inbirii, care e atat de neisto-vita, Neat cel ce in adevär iubeste, stand infata furcilor, la care P ostindit eel iuloit dcdrinsul. exciamd din adtineul inimii: In zadar,mie tot -fiiu ori tot frate imi este !

ChB vreme stdpaneste iubirea, e in toateimprejurdrile pacinich desfd-surarea vietiifamiliam

Inbirea 4P pierde losIl, (lard abnzdm de ea,,MinPrv..i., No.

(lama

4.

ii in

ispi-tirile,

www.dacoromanica.ro

82 IOAN SLAVIC!

si in viata practicit ori si cc abuz de iubire seprezenta ca nedreptate.

Membrii familiei fiind una sufleteste, celmai neaparat semn de adevaratit iubire

e inima deschisa. Cel ce lubeste staWin de incredere in fata celui iubit si nu arenimic de ascuns. Cel lipsit de inima deschisaascunde insa ceva, deci e instrainat, .nu areineredere, nu iubeste si poate sa i mmta,insele ori sa lure. Lipsa de inima deschisa edeei o nedreptate fata eu familia si in ace-lasi timp eel mai primejdios inceput de in-sirainare.

Rau e, prin urmare, tot nedreptate. i cceaee inebide inimile, abuzul de inima deschisa.de buna credinta, de bunatate, de spiritul deertfa ori de firea ingaduitoare.

Inea mai rele sunt siluirea, lipsa de cru-(a re, asuprirea ori razbunarea.. Toate aceste nedrepthti sunt peste putintacjit vreme familia e patrunsa de iubire; ele

ivese insa pe nesimtite. dac azi urml,milne altul dintre membrii familiei isi

rapus de vre-o slabiciune, bunul cumpat,si ivite odata aceste, iubirea slabeste si ince-tul cn incetul se perde.

Stidornicia in buna desfasurare a vietiifamiliare nu e deci eu putinta fara de o ra-timmla cducatiune individualit, si rostul fi-rese al familiei e tocmai, cit intr'insa sa sethea aceasta edueatiune, prin care se cultiva

asiP:ureaza. si simthmtultul familiar:Om bun um poate sa fie deeirit eel ce e

Mu, bun frate si bun sot; n'avem dar decksrt erestem oameni buni pentrn ea sa ne tinem familia in stare bung.

Tn intelesul acesta e adevarai, eri in mu-111010 brine se razrinA Vii oiiul, Oil familia e

fa-miliarg

he

itbut.

st

per-de,

www.dacoromanica.ro

Em on ouNnA MoRALA 83

temelia vietii sociale si cä buna rdnduialasocialut se perde &And slabote samtainântulreligios, care-I indrumeazd pe om spre lepà-dare de sine $i spre ingdcluintd.

Perzilndu-se iubirea, familia ..rämline ti-until la un We numai de constnnta solida-rill-4H de interese si fearte usor e sfd.rdmata(le vrajbd.

()eea ce mai poate s'o tinä la un We suut le-gaturile si traditiunile familiare.

Fiecare isi gäseste personalitatea, inaintc(le toate, in familia, din care face parte. Ecestiune fie de egoism material ori de a-mor +propriu, fie de vanitate ori de ambi-tiune sd pastreze leaturile, daca familia ebogatd si bine vdzutd, daed ea are intinse le-gd.turi de inrndire ori de prietenie, daed fiein prezent, fie in trecut au esit din ea oa-meni de mare valoare. Siintèmdutul fami-liar nu se märgineste la prezent, ci ia Vanedin trecut $1se revarsä $i asupra viitorului,edei.noi muritorii ne mângâiem gilndiudu-nefamilia ea ceva ce mult timp a lost si inchmult timp va mai fi.

2. Singdmantul de clasd.

Individualitate morald, familia are $i ea untel de personalitatea ei, hotdrata de pozitiu-ilea ocupatd prin membrii ei in trecut ori iiiprezent, ,si societatea rational organizatd nu.e alcdtuitá din oameni rasleti, ci din familii,incdt mersul ei e bun ori räu dupd eum bundori rea e viata

In lupta pentru existentä familiile legateprin inrudire, pnin traditiuni, prin aeela$1 fel

familiara.

www.dacoromanica.ro

MAN 41,AN

de a vietui on pnin comunitate profesionala,aviind aceleasi iuterese $i acelea$i aspira-tiuni, se solidarizeaza si alcatuese impreuna

clasa sociala mai mull on maj plain bineinchegata.

Desi nuinai siniteniânt de solidaritato,simtemantul de elasa e, in genere, atilt cqegoism, eat $i ea amor propriu, ea vanitate simai ales ea ambitiune de clasa mai puternicdecal eel familiar, caci clasele sunt orgaui-satiuni de lupta i foarte usor tree dela apa-rare la agresiune. Ne este tuturora $tiuta iii-tolenanta de elasa, din care, dupa impreju-rani, pureed dispretul, repulsiunea, urat ma-nia $1 toate indeumurile role, care invraj-bese societatea, o tin iu franthntare ne-curmata $i-o nisipese in cele dill unna.

Oni $i care clasa sociala se mentine un-inai in vartutca partii, pe care p are in apd-

-earea dreptatll $1, on $1 cat de folositoare arfi altfel, piere pnin nedreptatile, pnn care urasvrate$te pe dameni. Cu toale aceste eat;mai multe din nedreptati stint savarsite dinspirit de clasa, caei ceea ce nu ne iarta nicicgoismul iiidivid cal, mei simteinantul

facem adese ori chiar ei un fel de sa-tisfactiune din sinitèmant de elasa, socotiu-du-ue in dreptul nostru eand asuprim, dis-pretuim, jiguim in ori si ee fel pe altii.

Cel mai mare interes al elaselor socialedeci, ea in familiile, care fac parte din ele,vietuirea sa se petreaca bine $i edueatiu-

sa se facia, in mod rational, caci fieeareia $i la viata elasei parte cu porninle $i cuapucaturile, cu virtutile si cu släbiciunile,pe care le are din familiê.

Clasele sociale rational couduse au dan oneadormita privegluere asupra familiilor ce

o

k

c

nea

Si

fmui- .

bar,

www.dacoromanica.ro

u(ArJINnA IORA1X 85

fac parte din ele, se tin in cea mai asprA dis-eipling si elimineazA tot ceea ce prin releporuiri ori prin slAbiciuni urine poate sti lecompromitti, sg, le slAbeascg, oni sA le int-ping% spre nedreptAti.

Rostul moral cel bun al claselor sociale epgstrarea acestei discipline, in virtutea eg-reia isi perd, personalitatea atilt oameniirgsleti, care au rupt legAturile familiare,cat si declasatii, care au iesit on au lost e-liminati din clasa kr.

PAstrandu-se disciplina aceasta, aduce inviata clasei fiecare cu sine iubirea, de cares'a paruns in famine, simtAmantul de clasgia, toate caracterele siintAmantului comun sifie care poartA grijA mai mult de ceilalti de.eat de sine insusi, toti se aintA intre (latish.toti se siint jigniti child unul e atins, totisluit atát gata de jertfh, cat si ingOduitori,toti pun mteresele clasei mai presus de /elefamiliare on individuale.,

Asa trjunge simtAmantul de clasg. atat deputernic, incat sub sthpa_irea lui indiviiise jertfese ei insisi ori sunt jertfiti fArg, easti se socoteasca nedreptAtiti.

Rpmanul isi exprimA simtAmantul de cla-sg, In felul lui intuitiv prin vorbele N'ama face cuelnici in din, nici in mance, deeinu am nimic yomun cu el", Nu injug cn cimcr la vale, nici la deal,.nici la coboris, nicila urcue.

e in acest sAngtos simtAmanif comunmci.o notA de urA, de MtolerantA oni de re-pulsmne, ci nurnai nepAsare fatA en toti evce fac parte din alte clase,

.N.0

www.dacoromanica.ro

10AN SLA

Siintanuintal national.Pornind din gandul, cá clasa sociala suiil

familiile solidarisate in virtutea comunitatiide interese si de aspiratiuni, ne facem parerea, ea natiune sau popor sunt clasele soeiah,solidarisate si ca. e destul, ca,in familii editcatiunea sä fie rationala peutru-ca sa se des-volte nu numai simtamantul de clasa, ci sieel national.

Luerul acesta an e lush* adevarat..1;u clasele sociale, nici familiile, ci oame-

nii, care fac parte din ele, alcatuiesc natin-fiecare potrivit cu individualitatea lui.

si simtam'antul national nu porneste din con-stiinta solidaritatii, ci din ubirea elemen-tara, care leaga intre dânii pe cei sufletesteinruditi, El e simtanfantul comoun enrat, siPoate sd fie slab ori chiar sa lipseasca la oa-meni buni, care au avut parte de cea mairationalà edueatiune, si sa insufleteasea pecei mai stricati oameni si sa-i ditch la laud-dare de sine.

Popor sau natiune suut si se socotesc oa-methi, care, traind, lucrând, suferind si bucu-rfindu-se, in acelas fel, si-au fpr.matohieeiuri $i apucaturi eomuue, au traditmni,eredinte, obiceiuri si apucaturi comune, si-auformat o limbd comuna si au aeelasi fel de aglindi si de-a simti, prill care se deosebese detoti

liotaratoare.pentru simtamantul nationale numai aceasta inrudire sufleteasca in vir-tutea eareia membrii aceleiasi natiuni se in-teleK usor intro dansii, lucregza cu toata ha-ma impreuna, urmaresc acelea-si scopuri mo-rale si-si impartasesc durerile si bucuriile,

Vtri

.1.

nea

colloid.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 87

Solidarisarea national'a' e numai o urmarefireascd a luptelor purtate pentru pästraree

ori pentru inläturarea pede-cilor ivite In ealea dezvoltgrii Rationale.

Sirnttimântul national släbeste, daeä mem-brii natiunii se risipese, bleat nu mai pot saIrgiased si sà lucreze impreung, dae6 ei selaupgda" de traditiuni, de credinte ori de obi-

dar nu se perde deal pnin instrNi-nare eulturalä.

Cel odatil instrAinat, ori-si-eat de coviir-sitoare i-ar fi superioritatea individual:ori cea personalä. stä isolat, nu intelegegetele si simtirile" oamenilor, in inifloculcilrora-si petrece viata, nu e inteles de aces-tia, nu e in stare sä ia parte ki luerarea nationalä, nu poate sä alba cuvenita inrAurireculturalti'si e vecinic nernultumit $isi cu lumea, om osiindit la un fel de sihás-trie.

Cain la fel e viata ori-si-cärui om in miilocul unei societäti, in care, släbit fiind

national. oamenii nu mai gAndescsi nu mai simt la fel. Societatea e ale'atnith (14-oameni, care pot sh' fie ff oarte cum se cade,dar, träind fiecare Dentru sine si In felul sän,nu irupreung ei numai unii Ingä altii, Ell St'not intelege intre dânsii. inträ mereu in eonfEci unii cu altii, stric'd azi ceea ce au fäculieri si se mistuie mai mult ori mai putin insee.

De la cultivarea siintilmântului nationalal:trail dar nu numai ridiearea nivelulni mo-ral si intelectual al ci si fericirenindividualti a fie-ertruia, g-rea e afara

nationalitAtii

cu sine.

sim-tAmântul

societal ii.nAci

coMei,

..en

www.dacoromanica.ro

88 JOAN SLA VICI

din cole viata petrecutA intre oameni, de aleearota inimi nu Doti sil te apropii.

Cartea aceasta e eroitA in dimensini Dreamici pentru-ca sa Doata fi insirate intr'insaamAnuntele edueatinnii nationale si sunt nevoit a ma märgini la Drincipiile generale CCresulta. din chiar firea nationalitatii.

Romfinul, leguInd nationalitatea si de ori-ginea comma, care e färä indoiala foartehotAriltoare, zice in loc de ...Donor" si yearn"si neam de oameni", iar neamul" e o fiintmare si cu viata neistoVitA.

Sunt apropiate limitele butintei de desvol-I are la individ. mai departate la familie, de totdepArtate la clasa sociala, dar la popor ele scnerd si aceea ambitinnea nationald le co-vaxteste toate. E deapururea neimpacatdul, ea neamul tau sa aiumra o data mai pre-sus de toate celelalte neamuri, si mii si miide vieti s'au stins en isufletire; valuri marlde sange s'au varsat sub stapilnirea acestuigh'

La aceastA exaltare a simtAmlintului na-tional nu putern sa aiungcm deck &step-

miindria nationald interneiata De cinoasterea si Dretuirea destoiniciilor maxi aleneamtilui. Numai iii eercul strilmi al

nu se poate dar cultiva simtainfintul na-tional.

Cu cult mai lam e cercul. in care se petreeecoDilaria, eu atilt mai in cm-And si mai inde-Dlin se potrive$Ie firea individuala ceanationala.

Alergand prin lume i traind in continualegAtnra sufleteasea cii DoDorrd, aviind mulI whirl inulle urina aeestei legaturi

de

hind

fami-:i

en

in. siwww.dacoromanica.ro

EDUCATE. NEA MONALA 89

luand parte la durerile si la bucuriile obstieinationale, copilul isi iususe$te pe nesimtitA-felul de a vedea si de a sianti al neamuluhse simte bine numai in mijlocul lui si cstrain fatd en eei ce nu lac parte din el.

Numai eel astfel ..asimilat" poate sd fieincantat de traditiunile, de credintele si deobieeiurile nationale, sd mdreased in ganchillui destoinieirle speciale ale neamului sau

sit se razdme cu toatd innerederea pe ele,numai el e mandru de a fi ceea ce este, plin depietate care pdrinti, buni si strdbuni $i tot-deauna gata de a se da intreg pentru mdri-rea neamului sdu.

Cultul trecutului national, lauda faptelorsdvar$ite de strdbuni, cunoasterea istorici$i a vietii petreeute in prezent,poesiile $i li-teratura nationald precurnsi operele de aria(1esdvar5ese simtdmantul national i pregit-tose pe cei in yiatd pentru continuarea lu-erdrii incepute de predecesorii lor, nu poiinsä sd produed simtdmfintul national in ini-mile eelor lipsiti de el. Acestia aud $i inteleg,vdd $i simt, dar nu cred, nu se inefintä, nu seimbArbdteazd, nu ne insufletese, ei iau. partela lucrarea nationald numai pe eat intereselelor individuale, cele familiare ori cele de ela-sd o eer aceasta.

Prin inraurirea unor asemenea oarneni Iii-sträinati se risipesc popoarele desbinandu-semai intaiu in clase sociale, apoi In familii siin cele din urmd in indivizi.

-1. Spiritul de corp.Spiritul de Corp e acel simtdmfint de soli-

daritate morald, care se produce in oamenii

di

www.dacoromanica.ro

WAN. SLAVIC."

ee in ori--si,care imprejurAri lucreazA Im-jreuiià in acela-si fel.

El porneste din amorul propriu si se dripe faa, ca neadormitA purtare de grijA, eadrepturile corpului sA fie respectate si canici corpul, nici membrii lui sA nu fie jignitiin dignitatea lor. Orisi-ee lovitarA data unuiadintre cei solidarizati o siant toti, si asupratuturora se ra'sfrAnge si rusinea pAtita deori-si-care. Sub stApItnirea spiritului de eorpcei solidaridarisati priveghiaza dal% ea ari-sicare dintre clânsii nu numai se bard, ci süsi fie in adevAr vrednic de stima si de tu-birea tuturora.

Spiritul de corn se deosebeste de cel de cla-sA nu numai prin acest rost curat moral allui, ci si pentru-cA corpul nu e compus dill

ci din oameni scosi din ori legA-turd. familiara.

La Dbrohoi se produce un conflict intremilitari si civili, si la T.-Severin se ceartliintre dAnsii doi frati, unul c4itan, iar altulmedic. Mind stapaniti de spiritul de corp.ei s'ar certa si daca conflictul s'ar fi prod,la Hamburg, la Palerma ori la Canton. Eisant insa de acea-si parere, dacA sImtibrnâii-liii de cjasa e mai tare intrAnsii.

De cele mai multe ori spiritul de corn covArseste pe eel de clasA, pe cel national, baehiar i pe cel familiar, ceea ce-i invrAjbestepe oameni. Alte dbiti el $e produce in elaselesociale, ceea ce le face intolerante.

Fiind indreptat spre asigurarea interese-lor morale, spiritul de corp are toate caracte-rele simtAmAntului comun si anume maiinult pe cele bune cleat pe cele rele, El e deci

elo

ori

5i-ce

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 91

eel mai rational unijloc pentru p`astrarea bunPiranduieli, si cei ee iau asupra lor sarcina dea conduce vre-o luerare sdvdrsitä de multioameni impreund isi dau chiar si incoustientsilinta de a eultiva spirtul de corn pentru-eaeel In-15181lb conducerea lor sd se controleze sisrt se imbärbdteze si ei intre dAnsii.

Cu deosebire importantd e cultivarea suiriI ului de corp in armatk cdci in lipsa lui ar-mata e o adundturd de oameni, pe care ni-meni nu se poate rdzdana.

De mare ajutor e insd spiritul de Corp sipentru toate ramurile admioistratianii, pen:tru intreprinderi industriale, comerciale on !culturale, pentru reuniuni si societdti cob-stituite Iii vederea ori si cdrui scop, totdealuta, cilnd oameni multi au sa scoatd iriipreund ceya la capät.

Iii 5eoli spiritul de corn e nu munai t)r,gatire rationald pentru viata comund,totodatä si eel mai neaparat mijloc de educatiune. Mai ales in internate disciplinabunul mers al lucrdrii nu se pot asigura dcciit pnin cultivarea spiritului de corp, in virtutea cdruia scolarii se iubesc, deci se sicontroleazd si ajutä intre dAnsii.

Semfie ostentative si in acela$ timp mij-loace de intdrire ale spiritului de corp surdsteagul si uuiforma.

Spjritul de corp se intäreste insä mai alesin lupta pentru dreptate $i pentra onoaresldbeste in urma nedrepfdtilor ce se fac inlduntrul corpului ori pe care corpul le faceori le tolereazd. Pretutindeni dar, uncle luptae grea, fâlfuiie steagrtrile si oamenii ist auportul dupà grupdrile corporative, nurnea-e6-se ele tagme, einuri bresle, stari si in

si

Sn

www.dacoromanica.ro

92 WAN SLAVIC]

ori si ce altfel. Indata ce corporatiunea s'aeompromis savar$iud oni tolerand fapte nu-iertate, steagul se ascunde si oamenii se lea-pada de porlul ei

Cei ce-si leapada pontul stiu totdeauna, deee li-e rusine sa--1 pastreze.

Patriotimul.Patria e tam parintilon, careia ii mai zieem

si tam humid, fiind cA prin ea ne-am naseutsufleteste; e bucata de pamânt adeseori delot mica, unde petrecut copilarm si110-am indrumat a gfindi si a simti. Adaptatinind trupeste $i sullete$te cu china, eu 1111-prejunarile, en oamenii si en felul de a vietuide pe acea bucatä de paanant, nu putem saIle nicairi atat de bine ea pe ea si

.dorim totdeauna, eand suntem departe de ea.La cei ce si-au petreent copilaria prin muntiori pe tarmurii mrtnii acest dor de tartt eatilt de viiu, in cat poate sä ia earactereleunei boli gnele, nostalgia, care duce lhnioarte.

Cu (bond de tang e iinpreunata de cele maimulte ori $i durerea de neam a celui ce pi-trece departe de poporul, in mijloeul cant iaa erescut.

Din dorul de taril si din durerea de neamisvoreste iubirea de tard, numai insa la on-mem, care an avut copilaric fericiat .

In sufletul omenesc se leagtt pentru tol-deartna uncle de altele cele ce s'au prezentatimprenna liinii aminte si eelui ce ii avut iutimpuk coptliinei sale multe bucurii ii shut

namenii, win Care le-a avut, 5i p"linedc fermee locurile, ;Linde Ii tie pe acei on-

petal.

ui-am

1.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA 93

math. Nu pot insa sa-si iubeasea niei tara,niei neamul oamenii, care au avut copilarieamarata si lipsita de lumina.

Iubirea de tart si de neam se cultiva darfacandu-le copiilor cat se poate de placutaviata si indrumand pe copii si pe oameniitiueri sa fact excursiuni $i calatorii pentru-ea iubirea sa se resfranga asupra unui cerecat se poate de lung.

Aceasta iubire nu e insa numai ea prin eapatriotism.

Pc ate cineva sa fie ran patriot cu toate eatine la tara si la neamill sau si bun patriotsi in o lard, in care nu si-a petrecut nici co-pilaria, nici tineretele.

Pentru ea sa fii bun patriot, ai sa fii, ina-inte de toate, 0m bun, adect bun hitt, bun pa-rinte, bun sot, bun frate, bun prieten, care-siface din propriul sau indemn 6i pentru pro-pria sa multumire datoria.

Aceasta ni-o spune Ovidiu in versurile:Anren prima sata est aetas quite vindive nano

Sponte sua legem. fide9A, rectamque colehatv.

De oare ce fie din egoism individual, fiedin simtamant familiar ori de clasa, fie dinjutoleranta nationala, fie din spirit de corpoamenii sunt adese ori de rea credinta si senedreptatese unii pe al tii, toate familiile,toate clasele sociale, tcate popoarele si toatecorpOratiunile. care traiese pe o bucata depamant bine limitata s'au solidarizat pen-tru ca sa dsigureze si sa apere impreunhidre.ptnrile lor si ale ori i caruia dintre mem-bri i sai.In vederea acestei asigurari a dreptatii s'auinfiintat statele, se croiesc legile si secreiaza asezamintele comune de tot felul.

www.dacoromanica.ro

94 IOAN SLAVICI

Duprt vremuri si impre:jurAri s'audeasupra farnilii cu destoinicii maxi si austripAnit ca dinastii potrivit cu propriile lorinterese, s'au impus clase sociale si au asu-prit pe eelelalte, an luat ehte nil popor enn-ducerea in luptA cu altele ori o corporatimwmai puternicA a bothrilt mersul intregei vieticomune. Totdeauna insä cei de rea credinta,abuzAnd de pozitiunea ce si-au creat, easA facrt nedreptati, au fost dati in cele dinurrnA la o parte si statele, in care nu s'a putu4asigura dreptatea pentru toti. s'art risipit,eaci rostul firese al vietuirii in state e asi-rarea dreptrttii, si eel mai inalt interes al sta.tului e respectarea neconditionatA a legilorfie ele chiar si pligubitoare pentru stat.

Aceasta ni-a spus-o Scipon Africanul E-milian efind, vestit despre moartea cumnatu-lui ski Tiberiu Grachu, care din iubire e--tre pairie nesocotise constitutiunea, a rostit vorhcle Ca el sä patä toti cei ce vormai face ea ditnsul"! Si in adevär, in urmafaptei lui Tiberiu Gracbu s'au deslAntuitcrutucenele lupte de peste o sutA de ani, iiicare a perit republica romarat si s'au sleitpulerile vii ale poporubui roman.

Legile rele au sä fie schimbate. dar ciitAvreme sunt in vigoare nu pot sA fie eAleatenici chiar când prin aceasta s'ar inlAtura ne4dreptruti.

Patriotismul consistA in neinduplecatastrtruintti asupra dreptritii astfel intelese, sipatriot e cel ce nu e in stare sa Meg. nedrep-tate $i e gata sd-si jertfeascA mimea, avutulsi scmgele in lupta purtatA imporiva eelor cco fac.

Edtratiunea porneste dar dinfamille, care are sA ne dea oameni buni in

riffle&

patrioticii

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

toate privintele, si se desdvarseste prin cul-tivarea spiritului de corp si a samtdmantuluinational, dandu-ne oameni intregi, care sestAphaesc pe sine si nici din egoism, nici dinsamtdmant de clasd, nici din iubire de neamori de tard, nici din spirit de corp nu lac orinu suf dr nedreptatea.

Prin aceastet neindupiecata stdruintd asu-pra dreptatii ia samtdmantul comun sitriotismul indeosebi caracterul de extremaasprime ce se dd pe fata in pedepsele aspyb.prec.um si in ritzboaié, cdci mAsura iubiriicAtre toti e dispretul si pr,in exagerare ura simania oarbA care cei ce fac nedreptAti.

6. lubirea de oameni.

Cultivand prin purtarea de grijd pentruplante si pentru animale, simtdmAntulcompAtimire, deschideni. inimile si pentruiubirea de oameni, caci e lucru firesc, cd celce crutd plantele si are slabiGiune pentru a-nimale sd fie milos fatd eu oamenii.

Nu sunt cu toate acesta rari oamenii, ca-re25i petrec viata purtand grijd de plante side animale, dar nu pot sd-i suferd pe semeniilor i 10 petrec viata In retragerenicä

Asemenea oameni instrainati de semeniilor pot .sd fie in toate privintele buni, patri-oti devotati, chiar gata totdeauna de a aduceiertve, ea sd aline suferintele altora, dar suntaspri i neieratori, le fae toate siluindu-sepesine, ea sit nu fie nevoiti a-si face mustrari,si nu cunosc multunirea bunei faptuiri.

95

pa-

indrult-

www.dacoromanica.ro

96 lOAN SLAVIC1

Sunt asa numitii misantropi totdeauuapesimisti, iii glindul carora omul e o fiintaarida si pornita sure rautati, iar viata e unfel de spasire, cilreia are fiecare sä i se st:pu-na eu rabdate chinuindu-se iiiuSi pe sine.

Cuprinsi mereu de durerea de a fi, ei cautilinlinehre In multumiri impersonale 5i, castt o poatà avea, sunt stapilni pe sine, gata dea-si face in toate imprejurgrile datoria, tot-deauna corecti, oameni cu destiviirsire bunisi nestiferiti numai prin neinduplecata lorstaruin0,,

i nsäca si altii sa fie ca

Lipsii de educatiune rationalg si maiales de culturá in ceea ce priveste samtAman-tril de eompatimire si iubirea catre natura,oamenii astfel instrAinati de semeuii lor seindarjese si se fac dusmani ai ncamului o-menesc, stint euprinsi cu ata mai vartos dcdurerea de a fi si-si cautà compensatinue inmultumirea diavoleasett de a fi savarsit1e, priu care le fac 5i altora nesuferitä viata.

Aceastä posomoriltal stare sufleteascä nupoate s fie deck urmarea suferintelor preamaxi. Ea se produce la oameni, care au losthoropsiti in timpul copilAriei, an suferitmari nedreptati, au avut multe si grele desduthgiri, s'au luptat cu pathni mari ori anlost chinuiti de boli indelungate si dure-roase, care li-au inacrit viata.

Numoi incape nici o Incloialii, cá aceastapredispozitiune sufleteasel e impreunata cuanumite degenerescente in organizmul Ire-OSC si ea aeeste se pot transmite pnin moste-

ii ire.Cei mai multi facatori de vele ies din eopii

parAsiti, irnpiiii incoa i incolo si ehinuiti,mai ales uelegitimi ori Ohm. lepadati, 51 eri-

iap-

dansii.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA. U7

minologii au constatat, CA ei sunt aproapetoti stigmatisati incA din nastere, predesti-nati in vartutea unor degenerescente fizicesa-si petreacVviata in rele fAptuir.i.

Acest fel de a vedea e impotriva judecAtiisAnAtoase, cAci el ia efectul drept cauzA.

Nu insusi prin sine, ci numai in compara-tiune en altii e omul bun on rAu.

Nebunul e intr'aiurea, un poate nici sA tieseama, de realitatea imprejurArilor, nici sa.se stApaneascA pe sine, un om bolnav sufle-teste i trupeste, ne-bun fArA 6a sA fie rAu,fAcAtor de rele fArA ea sh aibA vre-o vinA.N'avem cleat sA-1 vindecAm trupeste pentruea sA se facA din ne-bun iar bun.

E insA lucru stint, eh primul semn de ne-bunie e perderea simtAmantului de dreptate,Fapta rea e deci un act de nebunie si fAeAto-rul de rele; in timpul, &and sAvarseste faptaon stAruie asupra ei, nu e in toatA firea, ciun smintit cu atat mai primejdios, cu catmai des ii vin furiile" si cu cat Mai stArui-toare sunt ele. El e bolnav, iar cauza boaleie lipsa. de purtare de grijA, vietuirea nera-tionalA, petrecutA in sbuciumAri si in excesede tot felul.DacA sunt dar copii, care in urma pAcatelor

-firsite de pArintii, bunii on strAbunii lorintrA stigmatizati in lume, ei an nevoie deo mai stAruitoare purtare de grijA, de maimultA iubire, de o mai rationalA vietuire, deo mai neistovitA bunAvointA si de o mai de-plina cultivare a simtAmantului de compAti-mire, ea sA nu-si pearda firescul simtAmantde dreptate. Ei se fac, dacA se fac, oamenirAi nu pentru cA s'au nAscut stigmatizati, ci,flindeA au fost lipsiti de purtarea de grijA,

Bib'. <Mioerveia, No. 57. 7

sA

www.dacoromanica.ro

99 IOAN SLAVE- I

pe care o cereal.' stigmatele, si s'au razvratitasupra celor ce nu li-au dat-o.

Cel ce a avut parte de educatiune in toateprivintele nu poate sa nu-si iubeasca seme-nii, cAci, pornita din iubirea de oameni, edu-eatiunea in toate amanuntele ei numai priniubire §se poate face si tot iubirea de oamenie si cel mai culminant rezultat al ei. De a-ceea in societatile bine asezate oamenii totisunt interesati, ca eopiii sa aiba parte debuna educatiune, si toti se socotoesc eduea-tori pentru ori si care copil.

Fiind vorba de simtamantul comun, nu a-vem sa intelegem iubirea ce ni se cere prinvorbele Iube$te pe deaproapele tau cum teiube$ti pe tine insu-ti", caci aceasta e car--tate, nici iubirea celôr .ce striga Libertate,egalitate si fratietate", caci aceasta pornestedin egoismul nemasurat al celor ce se simtjigniti in libertatea lor de a profita de sldbi-eiunile altora, pusi mai prejos de cum tin safie socotiti ori tratati fara cuvenita drago-ste frateasca.

E chestiune de egoism sd fii in toate im-prejurarile, deci si ea cetatean, om cum secade, corect $i respectuos fata cu ori $i eine,sa te folose$ti de drepturile tale Mrd ea sajignesti pe altii, sa-ti faci Mira $ovaire dato-riile, sa aduci la nevoie chiar jertfe, deci satratezi pe toti oamenii ea frati de o po-triva cu tine, Mei asa te stracori mai usorprin lume si o sa-ti mearga mai bine.

Acesta e patriotizmul omului cu bun simtpractic ce tine la tara, in care se simte bine,ori $i care ar fi ea, si, dorind sa se puna binecu toata lumea, striga cu buna credinta Li-bertate, egalitate $i fratietate".

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA. 99

Cel ce II iube$te Ins. pe oameni isi ddte bine seamd, ea ei nu sut de loc egall $1nu pot, prin urmare, sà aibd acea$i liber-tate. El insusi nu dä nici o data ceea ce 1 secere, ci fie mai putin, fie mat mult, dupdcum il iartä puterile; dragostea frateasca-1va indruma dar, ca pentru cei slabi $i nea-jutorati sd ceard crutare si ocrotire, pentrucei rau porniti priveghere neadormrtä si 11-bertate numai pentru cei ce suut sttiphni pesine.

Pe oamenii singurateci Ii trece cu vedereasi mild nu are, cáci gdndul lui e indreptatspre binele ob$tesc, caruia i-1 jertfe$te la ne-voie $i pe cel mai nevinovat individ.

Sinattimilut comun, care se revarsä asuprarasei $i in cele din urmä asupra intreguluineam omenesc, mbirea de oameni se dd pefatá ca egoism in purtarea de grija pentruusurarea traiului omenesc. Din acest egoismomenesc pornesc inventiunile si descope-riffle de tot felul, asezamintele culturale, in-dustniale i comerciale, toate silintele in-cordate pentim ca oamenii, ori $i uncle arei, sa-si poata satisface cu cat de puting o-steneaM trebuintele. Dacä dar cei ce ianparte la aceste silinte sunt sältati, o legitimarepulsiune se produce in fata celor ce intr'un-fel ori intr'altul sporesc greutdtile vietuirii,si cu eta mai multe sunt uevoile, cu atht maiasprd e forma, in care egoismul omenese sedä pe fatti.

Inca mai asprá e forma, in care e dä Pefa% amorul proprm omenesc. Cel ce iubestepe semenii sai, se simte jignit childt:are om e atins in dignitatea lui ori se in-joseste el insusi pe sine.

ori *1

foar-

www.dacoromanica.ro

1(0 IOAN SLAVIC"

Jiguinea e eu atat mai adanca, cu cat eel cee atins oni se injoseste nu-si dä si el insusiseamd despre aceasta. Din aceastd jigAineporneste intneaga inuiicä uniasd ce se savar-seste spre a nidica nivelul moral si intelee-tual al intregului neam omenesc, pentru caiii oni si care om el sä se prezinte in deplinaliii dignitate.

Numai e vorba de familii ori de clase so-ciale, nici de popoane oni de state, care se so-octese in legitima apdrare nedreptätindu-seintre ele, ci de acea dreptate absolutd, pecare poporul roman, la inceputul vietii luiatfit de intolerant, a precizat-o In jus yen-tium", de pax romana", pe care Vergiliu olaudd in vorbe atat de calde.

Cu eat mai departe strdbate si eu cat maimulte inimi stdpaneste iubinea de oameni, cuatilt mai feritä de suferinte e Nietuirea aieipe pilmant si cu atilt mai vartos se ridied o-mul mai presus de grijile zilnice.

Aeest dor de universald inültare e ambi-tiunea omeneascd, din care porneste on si ceindemn spre munch' intelectuald .atat iii sti-inta, cat si in arta'.

Omul stdpanit de egoism oni instrdinat desemenii sal cautd in stiintä si in arta pro-pnia sa mfinghiere, si numai eel pdtruns deinbirea de bameni osteneste pentru ea,partdshidu-le tunora multumirile sale, sä du-eTi neamul omenese inainte sure desdviirsireavisattt de dansul.

H. CA RITATEA.

Caritatea sau rnilä e partea slabd si dulcea comptitiminii, simtdmantal de duiosie tot-

mni

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNE MORALA 101

deauna plAcuta, care ne cuprinde ciind luamparte fie la bucuriile, fie mai ales la durerilealtorf..

Ea este o pornire fireased ce dA farmeevietii si Nu se poate sA fie strinsA, ci e nu-mai indbusitd de alte porniri mai puterniee,cAnd 11u se da pe luta.

In practica vietii mila e purtare de grijapentru bincle fieeAruia in deosebi $i chice lamari multumiri sufletesti prin lepadarea desine.

E invederat, ea oamenii urea milosi, per-zilnd din vedere obstia de dragul singurati-eilor, sunt prea ingaduitori si astfel lipsitide simtamAnt commi lin ocinai preeumcei stApfinill de simtèmfmtul comun sunt ne-milosi.

Atilt egoismul, eat si compathnirea suntisvoare de`simtaminte in ferioare, in tare ele-mentul emotional e mai mult ori mai maincoviir$itor, deci indemnuri sau porniri sprefapte.

Ca milA compAtimirea e eel mai putin e-motional (Entre simtAmintele inferioare. Ingauulpl Brahmanilor ea e ehiar simtamimt ciidesavArsire superior, o mAngiiiere sufletea-sea lipsitA de on j ce indemn spre lapte. Inacelasi fel si 0 giindeste Platon, i iubireaa$a zisa platonicA e o plAcuta stare sufletea-sat, din care nu are sa urmeze nimie in eeeoce priveste faptele celui cuprins de ea.

De oare ee wmpAtimirea e una din marilepodoabe ale firii omenesti. immai oameniidesbracati prin patimi urlite de firea one-neaseA pot sa, se simil jigniti chnd altii sebucurA ori 0 fie cuprinsi de multumire dia-voleasca in latft durerilor, de care sunt chi-

.

www.dacoromanica.ro

102 IOAN SLAVICI

nuiti altii. Cel milos se simte dar inaltat ingandul sail, bun si vrednic, si e cuprins deduiosie când ia parte fie la bucurille, fie maiales la durerile altora.

Duiosia aceasta e si ea singura destulamangitiere, caci il face pe cel cuprins de easa se simta om in puterea cuvfintului. Incamai indeplin om; mai mângiat prin sine in-susi si mai fericit e eel ce se.imbärbateazasi se leapada de sine , ca sa aline suferintelealtora prin faptele sale.

Reforma lui Buddha porneste din acestgaud al iubirii active si mai fericitoare, iarlegea noastr a. crestineasca ne invata, ca emoarta iubiTea fara, de fapte.

Buddha si-a impartit bogatiile intre ceinevoiasi, a imbracat vestminte de cersetorsi-a umblat ca om fara de capathiu prinlume. Tot astfel au facut si foarte multi din-tre inchinatorii lui Christos, care s'au jertfitori s'au lepadat de cele lumesti si au traitmai mult pentru altii cleat pentru sine in-si-si.Acestia nu s'au abatut dela masufa dreaptä

ce ni se da in povata, ea sä iubim pe dea-proapele nostru cum ne iubim pe noicaci ei atht si numai atht se iubeau pe sinesi mai vaxtos se fericiau dându-li-se altora.Nu mai incape dar Indoialä, ca fericit si cuadevarat intelept e cel ce-si reduce trebuin-tele si trage dela gura sa pentru ca sa-i ra-milie.cht de mult pentru altii.

Trebue cu toate aceste sa fie un hotar. pe-ste care .na are sä treaca \nimeni In savarsi-rea faptelor pornite din milä. Mila poate siea sa devie patima, deci izvor de dureri, unsimtamânt, in care covhrsesete elementul e-

insi-ne,

www.dacoromanica.ro

EDUCA rIUNEk 3IORALA 103

motional, si eel ce trece in mild masuradreapta nu se ridicd, ci se injoseste. Siinmaterie de caritate numai stApanirea de sinee vartute.

Ori si cat de mare ti-ar fi mila, mlingdie-tee'o simti, dar märgineste-te a face atat, catesti dator, cdci, fächnd mai putin, esti nemul-tumit cu tine insu-ti, iar fdcand mai mult, ne-dreptatesti pe altii 5i esti incil mai nemultu-mit.

Spre aceastä mdsurd dreaptd are sä fieindrumat copilul dandu-i-se cat mai des oca-ziunea de a le face altora binele, pe care-1poate fàrä de a se cdi.

Cultivarea simtdinfintului de caritate e decea mai mare importanta pentru fericireaindividuald, si Ii facem copilului eel maimare bine indrumandu-1 sd ia parte la bucu-riile si la durerile altora si sd aline in mar-ginile putintelor sale suferinte. Din punctulde vedere al vietii obstesti insd caritatea efara de valoare, ba adese ori chiar un fel deea la mit ate.

In lipsd de simtämant comun mizeriile vie-tii sunt atilt de multe si de marl, incht cari-tatea nu poate sd le inldture si stä oare cumnimita in fata for. In lupta cu nevoile vietiinumai iubirea de oameni poate sä ne ducala biruintä, si nu sunt putim aceia, care, clan-du-se -in ace "stà 1uptd la o parte, sävarsescacte de caritate fie din .egoism, ca sa. se pundbine eu lumea, fie din amor propriu, ea O. seincante de sine fie mai ales din vani-tate, ca sA pard milosi. Sunt chiar oameni,care trdiesc in desfritu. se iniosesc, sporesefail de mild suferintele omenesti si

insi-si,

www.dacoromanica.ro

104 TOAX ',LAVR I

Sese aeic de earitate pent -u ea himea fiemai ingaduitoare fata en

Toti acestia strica rostul vietii eomune a-buzünd de nevoile altora $i nu pot sa aibamultumi-ea impreunata cii glindul de a fisavfirsit o laptä buna.

Multumirea aceasta ii este data numai ce-lui ee face dar din dar si din prisos en inimaeurata.

Daca intOnesti dar in calea ta vre-unvoias, da-i copilului trei bani si zi-i. Da dinei eat te trage unma, dar pastreaza ceva sipentru tnine".

Prin cultivarea simtamfaitului de clatorieastfel inteles se desavfirste edueatiunea per-sonalä, $i, giindita la un loc, intreaga edu-catiune e cuprinsa in vorbele: pastreaza-tibuua stare trupeasca, fii eumpatat si bunchivernisitor, plin de dignitate, euviincios$i muneitor, fa-ti datoria fata eu familia,elasa soeiala, corporatiunea, natiunea si tarata, precum si fata cu intreaga omenire si-tieste iertat sa ai $i mâiigâierea sufleteascade a fi alinat suferintele altora.

Cel ce se leapada de tata si de mama, desotie si de copii, de frati di de surori si rum-pe toate legaturile cu soeietatea pentru easa-si petreaea viata ostenind nentru altii. nupoate s'o facá aceasta deck eu invoirea celorinteresati, ea sa n'o faca.

C. Educatiunea impersonala.Ajuns odata sa-$i poata da seama despre

cele ce se peirtee impregiurul lui. copilul exa-mineaza eu luare aminte luerurile, ea ,sä le

sa

ne-

diinsii.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORA LA

cunoasca bine si sa-si faca despre fiecare dinele idee clara. Dupa-ce $i-a faicut idei desprelucruri, aceste se frdnadnta mereu in capullui si el compara, cerceteazá si face intrebari,ca sä le inteleagd. Nu are apoi odihnä, pândce nu s'a dumirit intr'un fel ori intr'altul, dece anume e fiecare lucru cum il stie, din carecauza $i in vederea carui scop.Acest neastampar al nedumiririi, nepotolita

sete de a cunoaste, de a intelege si de a sti, ecea mai neistovita din toate trebuintele ome-nesti, caci viata lui toed omul cunoaste, in-telege si stie putine si niciodata nu ajunge sänu-i ramae Inca multe necunoscute,neintelesesi nestiute.

e aceasta trebuinta sufleteasca, de-o po-trivd en curiositatea, pe care o au si aui-malele.

Animalul ia si el aminte, deci eunoaste si-siformeaza idei concrete despre lucrurile eestar' in oare-care legatura cii viata lui. El in-sa nu-si da seamd despre eeeace cunoaste, micompard, nu se dumireste asupra rostului a-oelor lucruri, nu seurteazd cauze si efecte, nuintelege si nu stie.

Nu e insa numai aceasta deosebirea dintrecuriositate si trebuinta de a sti.

Voind sä aflam rostul vre-unui lucru, can-thin nu causele care l'au produs. ei scopul,In vederea caruia este el eum ii tim.

Dadt vom examina un bob de fasole, vomconstata, inainte de toate, .cd el e infdsuratintr'un fel de pelita tare si ne vom da seama,Ca rostul acestei pelite e sà proteaga partilemai gingase ale semintei, cum coaja de alunaprotege siimburele. Examinam dar bobul ina-

Nu

ii

www.dacoromanica.ro

10(5 IOAN SLAVICI

inte $i constatdm, cd el e alcdtuit din cloudparti, intre care se and embrionul. Din em-brion au sä iasä rlddcinile i cotorul, iar celecloud prti sunt primele cloud frunze ale vii-toarei plante.

Suntem dumiriti, impdcati $i punem bobulla o prte pätrunei de gandul, cá el e intocmaicum trebue sd fie.

Dacd se 'ntamplä insä, ca una din cele douaperil s nu fie la fel, stäm euprin$i de viudnedumirire. Care e rostul deosebirilori De cen'au sd fie primele cloud frunze intru toate deo potrival Fiinded nu ne putem dumiri asu-pra rostului deosebirilor, cdutrtm cauzele, carele-au produs, si cdtd vreme nu le-am gasit,rdmanem stdpaniti de gandul, ed nu e bobulOrlin trebue sd fie.

Ace]as fel de nedumirire ne cuprinde cândconstatdm, cä bobul de gran are nu clougpärti, ci una singurd, ori când clam in nucapeste cei patru frati".

In fiecare clipd, a vietii noastre suntem ne-lini$titi, cdci ori-$i-care lucru, care nu e orinu ni se pare a fi cum trebue sd, fie, ne punein nedumirire, ni se pare interesant, adese-orichiar uimitor, pocit in felul lui $i mai multori mai putin supardtor, iar de supdrareaaceasta nu putem scdpa deck dumirindu-neprin constatarea fie chiar $i gre$ita a efecte-lor si cauzelor lui.

Repaosul sufletesc e cu putintä numai infata lucrurilor, care sunt invederat cum tre-bue sä fie: multe, putine, aceste ne incântd,incdntarea aceasta e cea mai curat mnli u-mire a vietii omene5ti.E invederat, ca cu cat mai adânc patrundem

gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIIINEA MORALX lo7

in tainele firii, cu cat mai bine cunoastem $iintelegern lucrurile din lurne, si en cat maibine suntem dumiriti asupra scopurilor siasupra cauzelor, cu atat mai des si mai inde-plin ne impärtd'sim de aceste multumiri.

De aceea serntätorii de ori-si-ce fel suntmari binefacritori ai omenirii, care prin roa-dele muncii lor adaugd, la fericirea tuturorasi la a fie-cdruia indeosebi.

Luerurile din lumea ce se desfdsurd inaievea nu sunt insä intocmai cum trebue sd,fie, ci pocite unele mai mult, altele mai putin,fiecare 'n felul lui potrivit cu imprejurarile,in care trece prin fiintä.

Acesta e adevärul, din tare a pornit Platouin pldzmuirea ideilor sale, care sunt lucrurigandite asa cum trebue sä fie.

Nu e nici un stejar intocmai cum trebuefie, Mei imprejurärile, in care rdsare sicare i se desfasurd viata, II pocesc : puteminsä sd ne gandim stejarul deavarsit in toateamdnuntele lui, si acest ideal de stejar ne in-canta mai mult decat ori-si-care stejar vdzutin aievea.

Sensibilisarea san intrunarea in orl-si-cefel a unor asemenea idealuri e ceeace numimartd.

In artä si numai in arta se pot presenta lu-crurile in desävarsirea fiintei lor, si en catintruparea da mai mult ilusiuneaen atat mai incantätoare e. Reproducerea re-a-litatii nu e Ins artd, ci totdeauna o pocire arealitdtii. Sunt deci si arti.stii marl binefded-tori ai omenirii, numai Insa, daed nu repro-due, ci desavarsesc realitatea.

Dacd o senind multumire sufleteased e sä

sA

realitAtii,

'n

www.dacoromanica.ro

1O8 MAN SLAVICI

plazmuiesti in gAndul tau lucrurile asa, cumele trebue sa fie, si sa-ti reproduci plazmuireaca 'n aievea, Inca mai senina trebue sa fiemultumirea de a fi desavarsit prin eulturarational& fiinte vietuitoare, chiar oameni, sia toate covârsitoare e multumirea de a te fidus pe tine insu-ti spre deskvhrsire.

In vederea acestei supreme multumiri o-menesti se face educatiunea7care e arta de ate face pe tine insu-ti cum trebue sa fii, po-trivit eu firea eea adevarata a onialui.

Ori-si-ce act de stänânire de sine, ori-si-cefapta bunä prin potriviroa ei cu firea ceaadevarata a omulni, ori-si ce lepadare de si-ne e asemenea multumire impersonala fiind-ea rezulta din satisfarerea unor trebuinte.care n'au nici o lee-Aura, cu personalitatea sisunt simtaminte superioare fiind-ea tin ne indeamnil la nimic.

Trebuinta de a sti se iveste numai in clipaeilnd iti dai searna. ea nu stii. si ai si putintade a te dumiri asupra adevarului, iara miii-turnirea ei o ai nu numai dupa ce te-ai du-mirit, ci si in timpul, in care iti dai silintade a te dumiri, ear dunä ce ai simtit-o odata,ea rameme viata toata in sufletul tau.

Asa e ori-si-care multumire impersonala.0 vedere frumoasä, o opera de arta, o fap-

ta bine savarsita e o simfonie, care te inean-ta nit numai in elipa, eiind ti se presenta: ei-Loath viata, si cel ce-si cauta multuanripersonale adunä comoara nestimata, Li lelecopilariei si ale tineretelor sunt pline de far-mec fiind-ca'n trecerea lor avem multe miii-tumiri impersonale, si afara din eale senine apnsul vietli petreeute in sllinte imperso-riale.

im-

www.dacoromanica.ro

EDuCATIUNEA MORALA 109

Trebuintele personale si cele individuale,nevoile vietii, grijile si durerile si mai alesslabiciunile de tot felul nu ue lasa insa ragazsii ne pierdem in multumiri impersonale. Deaceea se tangnie crestinul Din tineretelemele multe patimi se lupta eu mine," earinteleptul zice intristat Primum vivere, de-inde philosophare."

Avem sL ne chivernisim viata asa, ea sa nerãmiie intr'insa cat de multe clipe de re-paos pentru multumiri impersonale.

Goana dupa asemenea multumiri este lush'si ea o patima, care intuneca viata.

In silintele sale de a se durniri, omul adese-ori se insald ori se amageste pe sine-insusisi, cazand din ratacire in ratacire, isi petre-ce viata in sbuciumari sufletesti.

Tot astfel alergand dupa forma desavar-sitä, ochii i se opresc adese-ori asupra celorpocite, care sunt mai interesante, mai uimi-toare prin lipsa de potrivire a partilor ce lealeatuesc si in loc de a-1 incanta Ii framantasi-1 istovesc.

0 masura dreapta avem deci sa pastram siin ceea ce priveste satisfacerea trebuintelorimpersonale. iar aeeasta nu poate sa fie de-ck iubirea de adevar.

Ceea ce avem sa cautdm totdeauna si Intoate este firea cea adevärata, caci numai a-ceasta poate sa ne incante prin desavarsireaei armonica si sa ne dea repaosul sufletesc,in care se stinge toatei grija cea lumeascd"si se leapada.

Ceea ce intra si trece prin fiinta in adevarasa, cam trebue sä fie, este bine atat in lumeafizieä. cM si in cea moralL potrivit en seopulsi cu cauzele.

.

www.dacoromanica.ro

110 MAN SLAVICI

Ce'ea ce bine s'a infiintat e si'n aevea, si ingandul omenesc frumos, desAvarsit in toateamAnuntele, o mangaiere pentru suflet.

Numai ceea ce este bine si frumos e deciaelevärat, in deplinA potrivire cu firea sa.

Spre cAutarea adevArului astfel inteilesare sA ne indrumeze educatiunea intelectualAsi in indrumarea aceasta consistd rostul eimoral. LipsitA de indrumarea aceasta, ori-si-ce cducatiune intelectuath. e amoral& o neno-rocire atat pentru cel ce o primeste ori si-oface el insu-si sie, cat si pentru sometate.

Ear indrumarea aceasta nu poate porni decat din religiositate.

Cel mai mare din toate adevArurile si celmai desAvarsit dintre toate gandurile e lu-mea asa cum ea se desfAsur A. in aievea sicum se oglindeste in mintea omeneasch. Orisi cat de pocite ni s'ar pArea pArtile ei, ori-si-care din ele e potrivit papa in cele mai miciareAnunte fie en scopul, fie cu imprejurArile,si toate impreuril alcAtuese cel mai desAvar-sit intreg.

DacA dar nesfarsita varietate, multimeanemAsurath si mArimea neinchipuitA ne punin floroash, uimire, armonia universald neincantA 51 ne umple de sfiloasA admiratiune.

Ori-si-eare ar fi nevoile vietii, gnijile si du-rerile ei, e destul s fii om adevArat pentru-ca, deschizand ochii si uitandu-te imprejurulthu, sA te simti mangaiat si cu prisos rAsplA-tit pentru durerea de a fi.

Animalul va fi stand i el uimit, cAci sim-turile lui swat adese-ori chiar mai desvoltatedecal ale omului, dar el nu se incantA si nue cuprins de admiratiune pentru-cl nu inte-lege, nu stie, nu e 'n stare sä le adune toate

www.dacoromanica.ro

EDIT( ATIUNEA MOR kI,X 111

intr'un singur gAnd si sti-si plaizmuiased 'uinchipuirea lui nemäsurat de bogata si ne-sfdrsit de larga icoand a toate.

Fiindcd tot intr'un animal se dd si omul pefatä, n'avem sä ne mirdin, cd sunt si oanleni,care nu se inefintä si nu admird si astfel n'a-jung nici odatd sd se inalte, iesind din ani-mal, la gandul, cd nu se poate ca lumea a-ceasta sd fie atat de desäviirsitd. in rosturrleei fdrä ea sd lie in ea si afard de ea cine-va,care a pläsmuit-o hotdrandu-i 'And in celeAlai mici amdnunte scopurile.

Mmtea omeneascd numai asa poate sd in-teleagd lumea si rostul omului in mijlocul ei.si numai cel ce asa o intelege poate sd. gustein deplin multumirea de-a-i fi fost dat sätreacd. prin ea. Pentru el toate sunt curate

sfinte,; el toate cu sfiald religioasä lescruteazd si admird, iar când ajunge lamärginile putintelor sale, se pleacd umilit,cade in genAnchi. se 'nchind si e mfingdiat.

www.dacoromanica.ro

AL. ODOBESCUOPERE COMPLETE

Vol. I. LITERATURA. Prozt i versuri. Cu oprefatk' de II. Chendi §i E. Caradechi. Afarade putinele versuri scrise de Odobescu, acestvolum contine splendidele lui nuvele istoriceapoi descrierea cea plina, de um or, Pseudo-hi-negheticos, basme, legende, conferinte. Dintoate se observit marele talent literar al au-torului spiritul lu i, care fascineaza acea elegan-O in stil, care a facut reputatia lui Odobescu.

Vol. II. ARTICOLE CRITICE. Ca om de stiintaOdobescu a imbratisat aproape toate terenu-rile : literatura., egteticit, istorie, In specialarheologie, filologie, pedagogie i altele. Vo-lumul al doilea al scrierilor sale cuprindernai ales studii despre literatura rornamacea clasica latina si greaca ; observatiuni a-supra limbei ; consideratii asupra starilor cal-turale. Colectia noastra este considerabil

prin articole inedite.Vol. III. ARHEOLOGIE. Profesor de archeo-

logie, Odobescu a inchinat cea rnai mareparte a timpului sau acestei still*. El atiut sa intereseze opinia publicA romana

pentru acest studiu, nu numai prin frumoa-sele rezultate la cad a ajuns hi urma cer-cetarilor sale asidue pe pannIntul tarii noagtre,dar si pin forma in care ,itia sa-si imbraceexpunerile sale.

Preful fiecdrui volum lei 1.50Edifia de lux lei 3.

1.11011m

4i

mil-riti'

www.dacoromanica.ro

30. D-r Andrei Iliescn-Lespezi. Oisiitoria fat5. de

31. 0. Pursch. - Mae§trii muzicanti.32. Fridtjof Nansen. - Spre Pol.33. Artur Gorovei. - Datinele noastre la na§tere.34. Guy de Maupassant. - Cei dintfd fulgi.35. Z. Birsan. - Nuvele.36. Scarlat Georgeseu.-Cartea Poporului sau Drep-

turi i Datorii.37. 1.-A. Candrea. - Din Biltrani.38. A. Dumas-Tatiil. - Strigoiu Carpatilor.39. I. Adam. - Voia40. Victor Anestin - Stelele.41. G. Verga. - Fire de Tigroaia.42. I. Ciocirlan. - Vis de PrimAvarii.43. Jules Claretie. - Mansarda.44. Emile Zola Douii Nuvele.45. Ioan Slavici. - Educatia Rationa15..46. loan Slavici. - Educatia47. L. Tolstoi. - Amintiri dela Sevastopol, Vol. I.48. Leon Tolstoi.-Amintiri dela Sevastopol, Vol. IT.49. Sextil Puscariu, Cinci ani de mi§care literara.50. Dr. Duscian. - Tuberculoza.51. André Theuriet. - Milnunchiul de rugioare.52. Miriam Harry. - Nuvele arabe.53. C. Flammarion. - Eruptia vulcanului Krakatoa.54. Adelbert de Chamisso. - Minunata poveste a

lui Petre Schemil.55. Nicola:e Gogol. - Poveste.56. Douglas Jerrold.-Mustrarile Doamnei Caudel.57. I. Slavici. Educatiunea Morala..58. Ernest Henan. - Pagini alese.59. J. M. Guyau. P.entru Pirint,i i copii.

-$ti intg.

mArii.

Fizicit.

3.

www.dacoromanica.ro

Biblioteca Minervei I

a 30 bani volumulCuprinzind atit opere datorite scriitorilor

nostri celor mai de merit, precnm i tra-duceri, dnpä capodoperile stritiattAii.

Lipsa unei asemenea biblioteci, congtiin-cios Intocmita, i romknegte redactatk,se simtea prea mult, ca publicul cititorsk mai poatti agtepti.

Dack qBibliotecile» de pknk acum, lute-rneiate numai In vederea agtiguluibanesc, gi-au creat cititorii lor, cu atatmai mult avern increclerea ck BIBLIO-TECA MINERVEL ale arei scopuri santdin cele mai curate, Ii va crea, pp ai

Spre acest scop, BIBLIOTECA MINERVEInecrutancl nici un sacrificiu :

VA APAREA LA DATE FIXE I NESCHIM-BATE, VA PUBLICA ADEVARATE LU-CRARI DE MERIT, gi nu va nesocoti niciuna din cererile cititorilor ski.

Libriiria editoare MINERVA ),B-dul Academiei 3. BucurWi.

ski.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro