www.dacoromanica.ro

Numere apàrute dinBiblioteea Minervei

1. M. Sadoveanu. Duduia Margareta.2. L. Andreiew. Guvernatorul.3. Nuvele.4. Prosper Mérim6e Carmen.5. M. Eminescu. Proza6. T. Robeanu. Poeiii postume.7. Alphonse Daudet. 8crisori din moara mea.8. Teodor Viirnav. Istoria vietii mele.9. loan Slavici. Spurn C61in.

M. I. Rossignon. In livadä.1142. I. N. Potapenko. In slujba13. N. N. Beldiceanu. Cea dintáiu iubire.14. Karl Emil Franzos. VrAjitoarea.15. C. Negruzzi. Tracluceri In prozs.16.-17. N V. Gogol. Taras Bulba. Vol. I si II.18. Al G. Doinaru. Calugilrul Gherasim.19. I. Slavici. Din valurile vietii.'20. Camille Flammarion. Visuri instelate.21. Ivan Turgheniev. Povestiri vánAtore§ti.22. R. Festeticz. Tarmuri bizare.23. Grazia Deledda. Valurile vietii.24 Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu. Scrieri

alese.

literarA.

adevAratii.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA RATIONALA

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 45.

L SLAVIC!

EDUCATIUNEARATIONALA

BUCURESTI

,MINERVA), Institut de ArteGrafice §i Editurti. BulevardulAcademiei 3. Edgar-Quinet 4.

1909

.

www.dacoromanica.ro

ED1TURA 1NSTITUTULUI DE ARTE GRAPICE 4 M IN ERVAa

B-DUL ACADEMIE! Il. STR. EDGAR QUINET 4.

Reproducerea opritd.

www.dacoromanica.ro

CREVI'EREA RATIONALA

N OTIIINI GENERALE

Omul e la inceputul viii lui o fiinta cu de-siivax§ire neputincioasA §i astfel o sarcinii pentrusemenii lui : natu'ra s'a ingrijit ins, ca sarcinaaceasta sX fie purtatUt cu multumire, si nu numaiparintele, ci oriii-care om e din fire pornit apurtà grijA de cei mai slabi decat dansul.

Nevoile vietii i s15.biciuni1e individuale potinnnu§e pornirea aceasta, dar nu pot s'o stangii,

numai omurui desbräcat prin patimi de fireaomeneascn ii este nesuferit il. purtarea de grijpentru copii.

Privind lucrurile din punctul de vedere etic,copilul e un nou factor in desvoltarea Omenirii,o enigna, care numai incetul cu incetul se des-

: ori §i care ar fi dar individualitatea luiinca necunoscutl, nimeni nu poate s. tie, ce are

ias N. din el, §i astfel nu poate nimeni s1-1 in-

sli.

fili

leagti

sli

www.dacoromanica.ro

6 IOAN SLAVIOI

lliture fgrK ca sX'si fad. grele mustrAri si farg,ca A fie os'andit eu toatb. asprimea.

Chiar si numai prin faptul, d. s'a nascut, co-pilul produce in viata celor mai de-aproape aiAi, deci intr'un mai ingust ori mai larg cerc so-cial, o schimbare in bine indemnand pe cei ce-1iubesc A lucreze cu mai multg ravnA si ajutandu-iA se stIpaneascri pe sine.

De oare-ce persoanit e omul gandit cu toateleg/turile lui in societate, personalitatea numaiin familie poets, A ajungX la deplina ei desvol-tare, iar familia numai prin sporul d& copii sedesSArseste. Lipsa de copii nu e dar numai o ne-norocire familiarti, ci tot odatg. si o cauzI de des-organisare socialg. Oameni rXsleti si farnilii Milde copii sunt semne de decadentl socialX, si deaceea totdeauna si pretutindeui oH si ce ineercarede a opri sporul de copii e un greu peat si unatentat asupra societ4ii.

Pgrinte in intelesul etic al cuvantului nu ecel ce dii. viata, ci cel ce poartg, girija pentru bunaei desfäsurare, adoptiunea deAvarseste dar si eapersonalitatea si in toate timpurile purtarea degrijg. pentru copiii altora a fost socotitI chiar maipresus de purtarea de grija pentru copiii proprii.

Dal fiind pornirea fireasd de a purti grijii.de copii, aceastii purtare de grije e una din mul-

www.dacoromanica.ro

IIDUCATIA RATIONALK 7

tumirile vietii omene§ti §i dreptul de a fi pArintei se cuvine ori 0 cArui om ajuns la maturitate.Se admite renuntarea la acest drept in anumiteimprejurAri, i compAtimim, dar nu osandim pe eelce nu se simte in stare sa-si creosol copilul,Renuntarea e in interesul atilt al copilului, cat§i'n al societItii, crtci n'ar putea sä ias5. dealoameni r5i ori nenorociti din copiii lasati in para.ginire ori chinuiti, care in toate clipele trebuesI simt.5., c5. sunt o sarcin5 pentru purtatorii lor

Jo grij5.Nurnai in societiltile, in care popoarele se sustin

luptandu-se mereu §i intre eloi qi cu animalele, co-pilul e considerat ca un spor de puteri vii 0 deaceea sunt lepridati, ca la Sparta, copiii plripanziori infirmi.

Cu cat stadiul de desvoltare socialli e mai in-naitat, cu atAt mai general5 e purtarea de grijrtpentru copii 0 cu atat mai multe inlesniri li sedau parintilor in ceea ce prive§te crevterea co-piilor s5.i. In societatea noastr5 modern5 o insem-natrt parte din sarcina o ia asupra sa statul §i

in genera societatea prin sustinerea wzrtmintelorde culturti ori de adApost pentru copii.

Astfel li-e data pitrintilor in mare grad putintade a renunta fie _in parte, fie in total la multu-mirea de aii cre§te ei in0-0 copiii.

www.dacoromanica.ro

8 IOAN SLAVIbt

Ace la, care nu face renuntarea ori primestede bunk voie sarcina purtArii de grijä, ia asupra sarAspunderea pentru intreaga viaVi a viitorului om.

Din rtspunderea aceasta rezultlt atht datoriilesi drepturile pArintesti, cht si principiile fun-clamentale ale cresterii.

136rintii nu au si nici nu pot aveit nici o da--torie atre copiii lor, si copilul nu poate sit pre-Una nimic dela cei ce i-au dat viata : tot ceeace facem pentru copii e jertfri de bunft voie, do-vad5,--tie dragoste curatii. si are sit fie dar dinprisos.

Au ins6 p6rintii in ceea ce priveste pe copiiilor datorii fatA cu societatea si NO. cu familiain deosebi.

Fata, cu societatea pArintele are datoria de apurtit de rijg., ca copilul sit nu supere pe ni-meni, O. nu fie o sarcin6 pentru altii si siit iasX

om destoinic de a se sustine insu-si pe sine. Insociet6tile bine organizate datoria aceasta e pre-cizatit in toate arnanuntele ei prin obiceiuri siprin legi positive, in virtutea carora Orintele,fie el natural ori adoptiv, poate O. fie siluit a dacopilului sIu, potrivit cu starea sa : liranI, adA-post, imbr6.cArninte, cutare in caz de boalil sipregAtire pentru o carierli. oarecare.

Tot in virtutea acestei datorii fatXcu societatea,

www.dacoromanica.ro

HDUCATIA RATIONALA 9

dar nu in virtutea vreunui drept firesc, copilulla_ o parte din averea ritmag de la p6rintii siti.

De oarece iubirea care progeniturä e unul dincole mai active simtlminte omenesti gi orisicareorn se simte greu jignit de nedreptatea Plcuthprogeniturii sale, sotii intro dansii si fatit cu pa-rintii kr au in ceea ce-i priveste pe copii chiarmai mari si mai aspre datorii decal fatl de so-cietatea.

Numai iubindu-ti copiii AsplAtesti iubirea pX-rintilor tai, si prin nimic nu poti sX-i jignestipe acestia mai ad'anc de nit prin lipsa purtKriide grija pentru eopiii till.

Din aceastg. datorie atrI pitrinti rezultit da-toriile Atra frati si rude, familia in intelesmai larg, care e interesatit, ca toti membrii eisN, fie oameni cum se cade.

Cu atat mai aspre sunt datoriile sotilor intredansii.

Insotiti de buna voie, ca sä se ajute intre d'ansii..-,,i sit-si fad, unul altuia viata placutA, sotii iauprin actul clisatoriei core mai grele indatoriri inceea ce priveste purtarea de griPi pontru copiisi numai impreuna pot sA creasca copiii, numaiimpreunä pot sa renunte la ei, numai impreunitpot sa adopteze, numai implinindu-si datoriile p6-rintesti pot sit triiias0 in armonie.

www.dacoromanica.ro

10 IOAN SLAVICI

Acesta e temeiul etic, pe care se razam a. mo-nogamia, indisolubilitatea casiitoriei si chiar prin-cipiul, ca omul o singura data in viata lui saysecasatoreasca ca preotii bisericii noastre.

E nefireasc i astfel rea si mai mult ori maiputin nenorocita, orisice insotire cu copii, carenu sunt ai ambilor soti. Orsicare ar fi deci le-gile ori obiceiurile, omul intelept nu va lua incasatorie o femee cu copii Mr. ca s. adoptezepe acesti copii si, având el copii, se va casatorinumai cu o femee, care ii adopteaza copiii. Altfelcasnicia e numai o tovarasie de afaceri.

Cel mai cu minte dintre toti oamenii, care autrait pfm'acum pe fata prunântului, Confuciu, tiindseama de neajunsurile firii omenesti, nu oprestepoligamia, nici nu impune indisolubilitatea casa-toriei, dar dispune, ca toti copiii sa fie de dreptai uneia §i aceleiasi sotii si numai ai-ei si al so-tului ei, cad intr'o familie numai un tat i numaio mama pot O. existe, care sunt pentru toti co-piii de o potriva tata §i mama.

Au fost oameni, ba chiar si societati intwegi,care s'au abatut dela aceste principii in ceeacepriveste firea vietii familiare, dar oamenii autrecut i societatile s'au destramat. $tim cutotii, a Jean Jaques Rousseau, si filosof, si pro-pagator de principii in ceea ce priveste educa-

www.dacoromanica.ro

BDU CA TIA RATIONALA 11

tiunea, si-a lepAdat copilul : lumea ins/ nu l'aiertat si nici n'are sit-1 ierte. Ea te plangeand esti nevoit A. dai copilul t/u cui.va, care-1primeste eu toata dragostea si ia bucuros.sarcinade a purtit grij g. de el. dar te os/ndeste and ilpgrAsesti in voia inttimplärii ori nu ai destul/purtare de grijA pentru el.

Traiu bun si linistit poate s/ fie numai introsoti, care, avantl aceiasi, copii, implinesc cu aceasimultumire aceleasi datorii.

Sarcina de pArinte e cea mai frumoasa dintoate, pe care omul poate s6 le poarte in viataaceasta, si vrednic de ea este numai cel ce sties'o poarte cu multumire si flr/ de a se plangevre-o dal/ de greutatea ei. De aceea trebue Alicrute sitatatea, sä-0 indoiasa. silintele, Ali m/r-gineasa trebuintele, s§.-si plstreze linistea sufle-teasa, sA-si sporeasa avutul, s6-si p/streze bunulnume, sit se stApaneasa mai vitt )s pe sine in-susi. In aceasta consist/ inrAurirea moralisittoarea copilului asupra pgrintelui, si multi cameni por-niti pe ai rele se'ntorc la buna vietuire din in-birecittre copiii bur, multe vieti se stria in lips/de copii.

Numai oameni cu des/v/rsire desbr/cati de fireaomeneascit se pl/ng, a. li-e grea sarcina de pit-

www.dacoromanica.ro

12 ICA N S LA VIC!

rinte, i mteaptli. sA fie siluiti face datoria inceeace prive§te pe copiii bor.

Fiind ma, drepturile pArintelui fat cu copilulsunt tot atat de nelimitate ca datoriile copilulu !fatri cu prtrintele, care i-a dat viata, i-a pAstrat-o$i a purtat grijbt de intreaga ei desfg§urare.

Societatea limiteazA aceste drepturi ale Orin-telui potrivit cu interesele ei.

Are pretutindeni Orintele dreptul de a-§i facedatoria hotilrand mediul §i conditiunile, in care sepetreco viata i desvoltarea copilului, are dreptulde-a inrauri asupra lui prin indrumrtri, prin pedepseori prin recompense, de a-i chivernisi avutul, dea-i hotg.ri cariera, chiar de a-§i da p6rerea in ceeaceprive§te d.sUoria lui, dar toate aceste in mArgi-nile trase de obiceiuri §i de legi.

Ori§icare ar fi aceste nargini, atak bunul nume,cat §i fericirea Orintelui atard in mare grad dela priceperea. cu care se folose§te de aceste drep-turi §i una din cele mat mari multumiri ale vietiie sIt poti zice, ea ai dat copiilor t6i o bud. edu-catiune.

De oarece ori§icare om poate sa fie pArintechiar i fitrit ca sit vrea, e lucru firesc,care om poate O. fie §i bun educator cel Tutincand vrea cu tot dinadinsul. E destul sit ascultiglasul firii omene§ti §i sa-ti stApane§ti

cI origi-

a-yi

www.dacoromanica.ro

EMICATIA RATIONALX 13

nile individuale pentruca sit faci in materie deeducatiune totdeauna ceeace este bine pentrucopil. Ace la, care iubeste cu adex 5.rat si e stiipanpe sine, nu are nevoie de nici o stiintk caajungl incetul cu incetul la multumirea defi crescut bine copiii, si sunt foarte multi oameniicum se cade, care n'au avut parte decat de oeducatiune cu desAvarsire inapulsionalg.

Nu mai incape cu toate aceste nici omai usor ascultrun grasul firli, dad stim, care

aniline este el, §i mai usor ne stapanirn, cândsuntem ajutati de convingeri bine intemeiate.

Ne usuritm dar sarcina de educatori §i ni-ofacem mai plIcutA., dad. suntem dumirii, eek esteeducatiunea si cum are sii fie filcut/ ea in modrational.

Chiar §i dad. n'ar fi dar mai bunii, oducati-unea rationala e mai usoar 5. decAt cea impulsio-nalti, mai sig in cea ce priveste .efectele ei simai plg.cuth pentru cel ce o face.

In orisicare lucrare continuatil cu oaracare sta-ruintti avem, inainte de toate, sil fim dumiritiasupra felului lucrtrii, apoi sit ie dthn seamadespre scopul urmitrit prin ea si sit facem in celedin urmt o alegere potrivitit cu acest scop inceeace priveste mijloacele, de care m em sit nefolosim.

Aa-si

indoia16,cg:

www.dacoromanica.ro

14 IOAN SLAVIOI

Si in materie de educatiune avem dar sA nedumirim, ce va s zic educatiune rationalA, caree scopul urmArit prin ea gi care sunt mijloacelede educatiune.

I. EDUCATIUNEA.

Citind prin ziare, prin reviste ori prin cArti.asistand la conferente publice ori audiAnd cursuri,foarte u§or ajungem sa ne facem gAndul, a edu-catiune §i cre§tere sunt, la urma urmelor, acelavilucru, spus cu dou6. vorbe deosebite, una veche,iar alta primitA de curâncl in limba noastrl.

Gindul acesta e gre§it i gre§it ar rAmfmechiar i dad. pedagogi cu mare autoritate l'arfi avand.

cA crefte va sA zicA a se desvolta prin sineiar desvoltarea aceasta ataznii. nu numai

de la firea individual, ci tot odat§n§i de la impre-giurArile, in care se desfA§urA viata.

Firea individnaI e data §i invariabilI; puntinsl intAmplAtoare impregiurArile, i ele pot sAfie prefticute: ori§ice deosebire in ceeace prive§tecre§terea result6 dar numai din prefacerea impre-giurArilor, i cu cat mai priincioase sunt impre-giurArile, cu atal mai bine se petrece cre0erea.

Ne este deci datA nouA oainenilor putinta de

insu-gi,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA. RATIONATA 15

a hogri prin prefacerea intentionatN a tmpre-giurgrilor intregul mers al cregterii, gi aceasapurtare de grijK pentru desvoltarea altei fiintee ceeace co numim cregtere in intelesul activ alcuvântului.

Cregtem noi oamenii plante, animale gi. oamenipurtand grip, ta impregiurärile, in care li sedesfägoarg. viata, O. fie priincioase pentru des-voltarea lor.

Cregterea e rationaM, dacl e fcutS, in vedereaunui scop bine 16murit gi dacg impregiurXrileBunt alese potrivit cu accst scop. Astfel Englejiiau produs prin cregtere rational6 cai de cursii,cai de triisur4 gi cai de povarA, porci care daumultä grlisime, gi porci cu carne multl, oi cnlAnti lungX, tare gi creatl, ca postavnl s5, fie gitare gi elastic.

Scopul firesc al cregterii, aceasta ni-o spunpan g. chiar gi zarzavagiii, nu poate s6 fie dealca fiinta, pe care o cregtem, sit ajungl fie in total,fie in anumitii parte a ei la limita extremt a pu-tintei sale de desvoltare.

.

A voi mai mult ori alt5. ceva e impotriva firii,iar a voi mai putin e lipsa de cuvenith purtarede grijli, gi atAt intr'un cas, cAt gi in cel-laltfiinta e jignitli in desvoltarea ei. deci cregtereae proast,X.

www.dacoromanica.ro

16 IOAN SLAVICI

Prima si cea mai neaprtratli conditiune pentrucresterea rationalii e sil cunoastem bine firea ceaadevti.ratl a fiintei ce voim A crestem, cci numaiasa putem sA stim, cum anume avem A purtnngrijA de ea.

De oarece impregiurgrile, In care se petreceviata, nu sunt niciodatii cu desevarsire priincioase,desvoltarea e totdeauna mai mult oH mai putindefectuoasX i fiintele sunt toate mai mult orimai putin pocite, fie prea mult, fie prea putindesyeltate intr'unele plirt'i ale lor. Nu e nici o

plant6., nici un animal si nici un out asa, cumdupg, firea sa cea adevtiratä ar trebui A fie.

Prin purtarea de grijK a cresatorului fllrtiIeprea slabe se intrtresc, iar cele prea taH, princompensatiune fireasa, slAbesc, deci fiinta serotunjeste, se deAvarseste, se apropie do formacea

Aceast6 desXNArsire a fiintei prin stg.ruitoarepurtare de grijli. e ceea ce numira culturI in deo-sebire de crestere in genere.

Prin cultura adevArat6 se corecteazrt nature inintreaga lume organicd.

Luandu-si insit scopul din trebuintele sale, omulface si culturi spre a desechilibra fiinta. Trends-firul i o multime de alte plante de tot felul suntresultate ale unei asemenea culturi fAcute in ve-

idealli.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 17

derea vreunui scop utilitar, fiinte mai mult ori maiputin pocite potrivit cu trebuintele omului.

Tot astfel se face culture de anirnale, ba panechiar i oameni sunt adeseori crescuti in vedereaunor anumite scopuri de cele mai multe ori ne-nepotrivite cu firea lor adeveratrt.

E invederat, cit asemenea cultmq, care nu drego,ci stricA fiinta, nu e rational'e decal in ceea ceprive§te potrivirea impregiurarilor cu scopul : cul-ture cea adevIratA .consistI in desiivazvirea fiinteipotrivit cu firea ei, care nu desechilibreaza fiinta.

Omul i el singur in intreaga lume Nietuitodrepoate sg, poarte grijA i de sine insu§i, deci sitse creasa, sh, se cultiveze insu§i pe sine. El nicinu are deci A. fie crescut ca plantele ori ca ani-malele, ci urmeazit sit fie indrumat a purta elinsu§i grij6 de sine autand cele mai priincioaseimprejurari pentru desKva4rea propriei lui fiinte.

Indrumarea aceasta e ceea ce numim educe-tiune in deosebire de cre§tere, §i nici plantelor,nici animalelor, care nu .pot sit poarte ole inselegrijit de sine, nu li se poate face educatiune, cinumai cre§tere.

Acesta e gandul col luminos, pe care n'avemperdem in lucrarea educatiN it nici o iat1. din

vedere.Simple purtare de grija pentru buna desvol-

Bibi. (Minervei , No. 45.

sI-1

www.dacoromanica.ro

18 lOAN SLAVIC1

tare trupeasA si sufleteasA poate A fie bunacrestere, bung deprinclere, bunK, dresurä, bung,indrumare pentru viatl, dar nu este educatiunein intelesul, in care intrebuintgm vorba noi ceice am rade de omul, ciare ni-ar spune, cll. faceeddcatiunea unei plants, ori a vreunui animal.

In educatinne e cuprins gandul deprinderii dea purta grij1 de sine insu-si. RSA deprindereaaceasta cresterea, ori si cat de ingrijit S. ar fi ea,pretueste putin, Aci omul deprins, ea altii sitpoarte grijti de el, e cu deAvarsire atarng.tor deimprejuräri si-si perde rostu1 indatl ce e %satde capul lui. Intalnim la fiecare pas tineri si maiales fete, care au avut parte de crestere foartebine ingrijitti, dar se perd indatl ce ies de subprivigherea celor ce li-au fkut cresterea.

E lucru usor A stlipanesti pe un copil, A.-1tii de scurt, sX priveghiezi de aproape, A-1 puiA facit ceea ce vrei tu si A nu-1 lasi A se su-punk relelor porniri ale firii lui individuale. CumAmane insit dupl ce a iesit de sub stapanireata, dupa ce nu mai pqi A-1 tii de scurt, nu maiai privighierea asupra lui si nu mai poti nici A-1Aesti, nici A-1 opresti ? Ce se alege de roadeleostenelelor tale indelungate si adese ori si grele ?

Chiar si. bunul simt firese te indrumeaza sa-Ideprinzi cu multumirea de a fi fa4ut binele, pe

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 19

care-I vrei, din propriul lui indem, iarl nu dinsupunere egtre tine, nici de fricii, nidi in vedereavreunei rAsplAtiri. Deprins odatI a§a, el e om inintelesul cel bun al tuvântului, se stlipiine§te In-s* pe sine, se are tnsu0 pe sine in deaproapepriveghere 0 face in toate imprejurIrile ceea ce§tie, cg. e bine.

E Mil indoiall mai greu ap, dar numai a§ae bine, numai a§a i se dá cultura moralii in deo-sebire de cultura vietii ,organice.

Deprins de mic a purtit insu0 grij§. de sine,omul e cuprins incetul cu incetul de simtlimintul,cK suflete§te el insu0 s'a ftcut §i urmeaz . a seface pe sine, se simte raspunziltor pentru tot ceeace face 0-0 d6. totdeauna silinta de a se stlipani pesine, ea sit fie mereu multumit cu propriul situ felde a fi, 0 aceastl multumire de sine insu0 e te-melia fericirii omene§ti.

Cultura moralli con.sistg. In stliptinirea de sineastfel inteleasä, 0 omul, care o are, poartli. Intoate imprejurärile grijI de propria sa sániltate0 de buna sa desvoltare trupeasa, 10 dI toatiiviata lui silinta ,a11-0 desvolte mintea 0 s'o imbo-gitteasdi cu cuno§tinte, 10 infraneazii poftele 0pornirile de tot felul, nu se las li. sA fie Induplecatfie de imprejurii.ri, fie de oameni a face ceea ce

www.dacoromanica.ro

20 IOAN SLAVICI

e contra convingerii lui, Isi corege si desavir-seste rnereu fiinta si. astfel e multumit de sineinsusi chiar si'n mijlocul color mai mari nenoro-ciri, itibeste viata s: nu e'n stare sit urasca nicipe dusinanii lui.

Omul lipsit de cultura morala insa, neavandpurtare de grija pentru sine insusi, nu e nicistapan pe sine, e deteiminat de imprejuritri, deoameni ori de impulsiuni momentane si astfel sescaebteste jertfa a lumii, in care-si petrece viata.Ori si cata vigoare trupeasca ar fi avand, ori sicat de inteligent ar fi, or si cat de stralucita i-arfi positiunea materiala si cea sociall, el e mereunemultumit cu sine insusi si cu viata, mereu sedesvinovateste zicand : Ce sa-mi fac, dac'asa m'anascut mama, dac'asa arn fest crescut, dac'asae lumea'n care traiesc, dacit sunt multe si marinevoile vietii ! ?

Sbuciumata si chinuita e, in lumea aceasta,viata lui de dilator fara de calauza.

Indrumarea educativa se cla in timpul copilitriet,dar educatiunea se urmeaza in tot timpul vietii,si de acea nu are nimeni dreptul de a se plangefie de nasterea sa, fie de cresterea, pe care aprimit-o. Fiecare poate sa'si coreaga insusi prinsine fiinta, si de aceea el si nu mai el e vinovatde neaji.nsurile ei. Pot sit te ierte altiii, tu insu-tiwww.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 21

insrt te desvinovatesti, dar nu te ierti nici odatä,dacit nu te tii ceea ce simti c'ai putea s fii.

Are si educabilitatea hotarele ei firesti, pestecare nu poate nimeni A treaca, i nemultumit cusine insusi e numai cel ce se simte departe deaceste hotare.

Lumea se uith. cu oare-care curiositate, hacateodata chiar cu un fel de multumire diavo-leasc ri. la cocoasa, pe care o ai In spinare, dartu o porti cal resignatiune ; iti faci inA. toatAviata ta grele mustrari, dacit degetul eel mic ti-aramas stramb ii urma propriei tale negligente.

Avem dar in educatiune sii, tinem seamit deeducabilitate i A. nu pierdem niciodath. din ve-dere limitele ei firesti.

1. Educabilitatea.

Sii mergi cat mai des la mormantul stalbunilorVAL reamintesti insusirile lor covarsitoare

dai silinta de a, cultiva In copiii tii pe celebune si de a starpi pe cele rele.

Cam "ash le zice Confuciu Chinezilor cand in-stitue cultul strnunilor, pe care 1-am rain avut

noi Romanii, dar, civilisandu-ne, am inceputa'l parasi ca 1 acru bun numai pentru biata de

sii-ti sisalt

si

www.dacoromanica.ro

22 IOAN SLAVIC!

societate chinezeasca, pe care lumea abia de vro-ocinci mii de ani o mai sufere in mijlocul ei.

E in adevar ori si care filn p. omeneasca, prinatavism, e Inca din nastere mai mult ori mai putinpocita. Fiind unele parti prea mult, iar alteleprea putin desvoltate, trupul i, ca urmare adese-on i sufletul e mai mult ori mai putin desechi-librat, iar in timpul cresterii acest desechilibrinse mareste, daci nu avem destula, purtare de

pentru inlaturarea lui.La aceasta se gandeste Romanul chnd zice

«Boala din nascare lecuire n'are.0Intrebarea e insa pAna unde e adevriratil aceasta

zicatoare.Dac'am admite, ca nu se pot inlaturh, prin sta.-

ruitoare purtare de grija neajunsurile firii indi-viduale si c. zadarnice sunt silintele de a corecthfiinta omeneasca, on i ce discutiune in materiede educatiune e lipsita de ratiune.

De si Chinez in cel mai strasnic inteles al en-vhntului, Confuciu exprima. un grind foarte marechnd zice, c ceea ce nu se poate in individ, sepoate in familie, ceea ce nu se poate in scurtultimp al unei kieti de om, are sit se fad in mailungul timp trait de mai multe generatiuni.

In lumina stiintei noastre rnoderne ghndul a-cesta se presenta ca adevar neindoios.

,6jii

www.dacoromanica.ro

BDUCATIA RATIONAL/S. 23

Stim adecit cu teal sigurante., ca. ori rsi careorgan are o anumita tendenta de a functioni sica tendenta aceasta creste ori scade potrivit cuvigoarea organului.

Tot atilt de sigur qtim, a ori si care organse fortifica functionind normal, slabeste functio-nand prea putin §i se 'mbolnaveste functionttndin mod excesiv.

Daca asa este, intr'un organism desechilibratorganele prea mult desvoltate, avand o maretendentit de a functioni, se vor fortifich din cein ce mai mult, iar cele prea putin desvoltate,având putina tendenta de a functionA, vor slabidin ce in ce mai mutt. Organismul se va dose-chilibri deci si mai ram in timpul vietii, iar des-sechilibrul se va mosteni si va creste din genera-Oune in generatiune, incat in cele din urmit vorrezultà oarneni degenergi, care nu mai sunt bunide nimic, ceea ce s'a si intamplat pe ici pecolo pe fata panAntului.

Nu se core dar multa filosofie, ci numai des-tula minte sanatoasa, ca sa intelegeiii, di pentruconservarea sociala e neaparatit nevoie, ca sit sefereasc a. fiecare de pacatele parintilor siti §i alcultive In copiii sai virtutile neamului situ.

Ear lucrul acesta e cu putinta, caci nu avemdecat sa priveghiem, ca organele mai slabe sit

www.dacoromanica.ro

24 IOAN SLAVICI

fie puse mereu in functionare pentruca sa sefortifice pang la limita putintei lor de desvoltare,iar cele prea tari sa fie crutate pentruca sa maislabeasca. Organismul astfel mai echilibrat seva, transmite apoi prin mostenire, i ceea ce nuse poate obtine in timpul unei vieti, va rezultain timpul mai multor generatiuni, daca purtareade grija va fi staruitoare atat in familie, cat siin tecare individ.

Avem dar doua. educabilitati, una familial* care"...mare, nu insa nelimitata, iar altacare e mai mica, dar destul de larga.

De asta data nu poate sa fie vorba cleat deeducabilitatea individuala ; e insa lucru hotaratorpentru viata fiecaruia dea searna despreimportanta, pe care o are ca parinte pentru con-servarea societatii i pentru fericirea obsteasca

sa stie, de ce anume mumele bune sunt celmai sigur razam al on i carei societati.

Nu mai incape nici p indosala, c. ele pot sacorecteze fiinta trupeasca prin o staruitoare pur-.'tare de grijA, si intrebarea e numai, daca pot orlnu sa corecteze i pe cea sufleteasca.

vechp, dar Inca tot actuala cestiunea, dacasufletul. e tori nu ceva deosebit de trup.

Daca vom admite, eh e numai un rezultat alfunctionarii organismului trupesc, n'o sa ne ma'

individuala,

gi

.E

040

www.dacoromanica.ro

RDUCATIA RATIONALA 25

indoim, e atunci, chnd corectg.m trupul, se co-recteazt i sufletul. Materialistii nu pot darsg pung la indoealti educabilitatea omului : nunurnai plantele i animalele, ci i oamenii pot sg,'fie dusi prin culturgi strtruitoare spre desgrarsire.

Sunt insg intre noi i crestini ori oameni, cares'au deprins cu gandul, cg, Platon, Buddha, Con-fuciu si multi altii au dreptate cand zic, ert fiintasufleteascrt e cu totul deosebit g. de cea trupeascg,

acestia usor ajung sg, stea, ca Schopenhauer,la indoialrt, dacti putem ori nu st infaurim asupraacestui suflet, pe care-1 simte fiecare'n sine in-susi, dar nu-1 vedem, nu-1 pipim, nici nu-I au-zim decat fiind

Chiar i Schopenhaner admite insa educabili-tatea sufleteascg.

El e de pgrerea, cg existenta sufleteascg, e ne-limitatg in timp i cg omul s'a zitmislit i s'aintrupat din buna lui voie atunci c-and a voitin imprejurgrile, pe care insusi si le-a ales. Elnu e dar vinovat de ceea ce face, ci de ceea ceeste, caci el insusi si-a ales potrivit eu firea sasufleteasc6 imprejurarile, in care i se petrece viata.El admite dar doug. 'caractere individuale : unulinteligibil, asa cum sufiletul e in starea lui nein-trupatg, Insusi prin sine, si altul empiric, asacum 11 fax imprejurgrile, in care se petrece viata.

,

ai

spiritiati.

ai

www.dacoromanica.ro

26 IOAN SLAVICI

Asupra acestuicaracter empiric putem sa inraurimrefacand imprejurarile, §i, admitand felul de a

vedea al lui Schopenhauer, scopul rational al edu-catiunii e sa facem, ca sa iasa cat mai bine laiveala caracterul inteligibil, firea cea adevarata

omului.Nu avem nevoie insil de asemenea subtilitati

metafisice pentru ca sa ne incredintam despreeducabilitatea sufleteasca. Un lucru e mai pre-sus de ori§ice indoiala : ca ori§icare §i ori§icumar fi fiinta sufleteasca, in lumea aceasta ea nuse poate da pe fata decal prin mijlocirea trupului,ct trupul e nu locwl, ci organul de manifestareal sufletului, mediul, prin care se revela. Acolo,unde nu e trup omenesc, poate sit fie suflet, darnu §i pentru noi muritorii, care numai oglinditain trup putem sa. vedem lumea.

Dacii nu are sufletul nici o insu§ire intuitiva,nu putem noi oamenii cu mintea marginita safacem nici o deosebire intro un suflet §i alt sullet,ci trebue neaparat sa le gandina ca fiind toatela fel. Aceleai fel de suflet se da pe fata in

deosebiti oameni in deosebite chipuri pentru Casunt deosebite trupurile, prin care se revolt.

Nici intro barbat §i femee, nici intre oinul§i eel tampit, nici intre omul generos

4

ge-nial

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONAL& 27

torul de rele deosebirile nu sunt pentru siirgciaintelegerii noastre sufletesti, ci trupesti.

i pentru noi dar educatiunea are, ca pentrumaterialisti, in vedere desIvarsirea organismuluitrupesc, aci cu cat organismul e mai desAvarsit,cu atht mai luminos se (-1 pe fatK fiinta sufle-teasel, cu atat mai curat6. e oglinda, in care searatl sufIetul, cu atat mai bine e adaptat mediul,de revelare, cu atat mai depling e sth.panirea su-fletului asupra materiei.

De aceea cultura moral& inlatura deosebirileindividuale, scoate la ivea16, firea omeneascli. si-iapropie pe oameni unii de altii : cu cat sunt maiculti. cu atht mai melt se aseamW, cu atatmai usor se inteleg, cu atit mai vartos se iubescintre dansii si cu atat mai staruitor isi dau si-linta de a-si face unii altora viata plAcuth.

Fiind o astfel inteleas g. adaptare a organis-mului pentru manifesMrile vietii sufletesti, edu-catiunea en numai e cu putinta, dar se si ur-meazti in tot cursul vietii si ori care om poatesii ajungt£ la maturitatea sa mai mult ori maiputin desitvarsit.

www.dacoromanica.ro

28 WAN SLATICI

2. Limitele educabilitatii.

Desitvargirea fiintei se poate face nurnai inmrtrginile firegti ale putintei de desvoltare : ori-,gice silinta de a obtine prin educatiune rezultate,care sunt firegte peste putinta, e nerationalä,deci stricacioasä, gi duce la degenerare.

Limitele educabilitätii sunt fie omenegti, fie in-dividuale.

E invederat, a, urmarind prin educatiune ceeace omenegte e peste putinta, ruinam organismulOn incordari prea mari gi zadarnice.

Cu atht mai vartos il ruinam voind sa obtinernceea ce individual e peste putinta.

Un organ, care nu esista, care e bolnav oricare s'a atrofiat nu mai poate sa fie fortifiat.Vederea orbului, auzul surdului ori mintea idio-tului nu se poate cultiva.

Copilul bolnav are sa-gi caute de sanatate, iaromul imbatranit are sa se multumeasca cu ceeace a facut in viata lui.

.

Prin educatiune nu putem sa scoatem nici dinbaiat fata, nici din fatIt baiat, iar daca vrem o

facem, pocim o fiinta gi cream un individ, carenu e bun de nimic. Avem in educatiune sa mer-gem pana la limita extrema a putintei do des-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 29

voltare individualli, dar tocmai de aceea preocu-parea de capetenie a educatorului intelept e sa,cunoasca cat mai curand acea extrema limita.

Daca e vorba sa ajungem incetul cu incetulla echilibrarea organismului, trebue sa stim, in-nainte de toate, care anume sunt organele, asupradesvoltarii carora avem 86 staruim. Aceasta nuo putem afla cleat urmarind cu toata luarea,aminte inclinarile copilului, baci in aceste se dape feta desechilibrul fiintei.

Fara de libertate educatiunea rationala nu edar cu putinta, caci copilul numai lasat fiind decapul lui isi da. inclinarile individuale pe fa.

Gregeala cea mare a educatorilor francezi dintimpul lui Ludovic XIV, si. al celor ce-au urmatori mai urmeaza dupa dansii e, ct nu tin seamade lucrul acesta, si astfel educatiunea francezae un fel de dresura, prin care se formeaza oa-meni dupa modele premeditate.

Era lucru firesc, ca in Elvetia sii se producao reactiune contra acestui fel de a-i trata peoameni de o potriva cu animalele, si Jean JaquesRousseau, Parintele Girard si mai ales Pestalozzisant manifestari ale acestei reactiuni. Sunttipuri ale Elvetianului, care vrea sa scoatrt dincopilul sau un om, care-si pune mai presus detoate libertatea.

www.dacoromanica.ro

30 IOAN SLAVICI

Germanii nu au primit niciodata in Wilt a. in-tregimea ei conceptiunea elvetiana in ceea ce pri-veste educatiunea, iar Englejii si mai ales Ame-ricanii au exagerat-o.

Libertatea oarecum nemarginita ce li se 0copiilor mai ales .in America duce la oameni cuaptitudini extraordinare, dar totileauna desechi-librati, un fel de maniaci, care sperie lumea prinexcentricitatile kr.

Masura dreapta o cla Elvetianul, care ii lastcopilului, multa libertate, dar il tine sub prive-ghiare, ce-i drept, departata, dar continua si in-tervine totdeauna cand e nevoie.

Vrednic de libertate si destoinic de a-si pastralibertatea e numai omul, care, stiind sa se sta-paneasc a. pe sine, nu mai are nevoie de stapanireaaltora.

Vrednicia si destoinicia aceasta A-1 indrumampe copil a si-o castiga deprinzandu-1 a se conduceel insusi pa sine : condus, tinut de scurt, siluitin toate clipele vietii lui, el nu ajunge sa-si deape fatit fires cea adevarata, ca sa-1 putem cu-noaste, nidi sa se cunoascrt insusi pe sine, se lastin voia intampiarii si cade jertfa, primei sale por-niri rele, primei nevoi ori primului misel. careii iese'n cale.

Kant staruie mult asupra principiului, ca. in

www.dacoromanica.ro

EDUOATIA RATIONAL). 31

adeviir bung e fapta numai dacg omul o sevar-seste biruindu-se pe sine insusi, ceea ce ziceBuddha in altg. formg. El OA indoial exage-reazg, i Schopenhauer, care porneste in eticaliii nu din convingeri, ci din simtganftntul de com-pittimire, are cuvinte de a rgcle de dgnsul. Are inpartea sa i pe Platon, ba chiar i pe Christos,care ia drept cea mai bung. fapta pornitg. dininimg curatg.

Nu e cu toate aceste mai putin adevgrat, cg. unadin marile multumiri ale vietii e sg, stii, c. n'ailucrat niciodatg impotriva propriei tale convingeri,ci ai fitcut totdeauna cepace tu insuti ai voitfaci numai ceeace tu insuti vrei, cg, nici impre-jurgrile, nici oamenii, nici propriile tale pornirinu pot sg te robeascg.

Numai prin libertate poate sg se indrumezeviitorul.om spre aceastg mare multumire a vietii.Avem insit sgii Igsgm libertatea si pentrucg numaia.sa putem sg iie dgm seamg despre limitele puitintei lui de desvoltare i numai asa ajunge srtse cunoascit el insu-si pe sine.

SCOPUL EDI:MAP:MIL

Una din marile rgaciri ale societiitii noastrec. nu ne dgm seamg, a progresul omottirii

§i

§i

II.

www.dacoromanica.ro

32 MAN SLAVIC!

nu se face in a00.minte, ci in oameni. Suntemcu atat mai inaintati, cu cat mai deAvargiti sumoamenii, iar nu cu cat mai ingenioase stint a§e-z5.mintele. Medmintele pot A. fie veacuri intregide-a randul ace1ea-0, i lumea merge inainte,dad oamenii sunt din ce in ce mai destoinici dea se sustine in lupta vietii, ba cu cat mai desse schimbl apdmintele, cu atat mai invederate, cit ele stint proaste, crud ceea ce e bun sementine.

Scopul firesc, rational, adevIrat al on i dreiorganizatiuni sociale nu poate fi cleat sit facemca oamenii A fie din ce in ce mai capabili defericire, deci mai desevar0ti prin educatiune,toate celelalte sunt lucruri secundare. In viataon i carui popor 0 a on i carui stat intre-barea cea mare e : Indivizii se desevallesc oridegeneread ?

Dacit se dosevar§esc, sit mergem inainte, dardad degeneread, sit ne oprim in kc i sit in-lltutAm cauzele degenariirii, caci altfel mergemspre peiro.

Educatiunea aro dar, inainte de toate, un _rc +social . de la ea atarait viata societatii. Dadea e neglijat6., ori dac6 se face in conditiuniproaste, societatea incetul cu incetul se destramil

www.dacoromanica.ro

NDUCATIA RATIONALA 33

§i oamenii i§i cauth o noub. form6. de vietuireimpreun6.

0 Oim cu totii aceasta §i-o §i zicem foarteadeseori ; vorba e numai s'o §i simtim in fiecareclip a vietii noastre.

Aici, se intelege, nu poate sa fie vorba cleatde scopul educatinnii in ceea ce prive§te viataindividuaili, iar aeesta sa invedereazii din celezise mai sus i nu poate sa fie precizat mai binede cum ni l'a precizat (Jonfuciu.

Omul, a§a cum el trebue sil fie, e desilvax§itin toate amanuntele lui, o fiin0 pe deplin eclii-libraM intreaga, bine rotunjita, in care ilimicnu lipse§te §i nimic nu e de prisos. In lupta vietiiinsii, care se 'ncepe din clipa zAmislirii, echi-librul incetul cu incetul se perde .;;i din gene-ratiune in generatiune fiinta devine tot mailipsitA de unitate §i mai depArtatil de forma idealria omului. Marii pictori incepand dela Rafael loin jos §i marii musicanti coborandu-ne dela Beetho-ven) sunt un fel de minuni resultate prin ata-

ism. Tot astfel sunt i alti oameni cu aptitudiniera-ordinare, de care sunt legate, in virtuteacompensatiunii fire§ti, §i mari neajunsuri. Indi-vizii extraordinari sunt, in genere, fiinte de.se-chilibrate. Pot ins6 sii. fie gi oameni intregi, cumau fost Platon, Iuliu Cesar, Leonardo da Vinci,

Bibl. alinerveb, Ng. 45. 3

.

www.dacoromanica.ro

34 LOAN SLAVIC!

chiar si Goethe. E deci cu putint, ca omul s.fie in toate privintele bine desvoltat, i scopul,pe care educatorul are sii.-1 urnirtreasa, e inaintede toate, art se apropie cht mai mult de aceasta.

Omul adov6rat nu poate O. fie apoi decftt bunin toate privintele, deci fireste bine pornit, criciel da fost fricut, ca si stricb, ci ca sit desilvAr-seacil armonia universului. El s'a stricat insAse stricA mereu in lupta vietii, care-1 inriiiestesi-1 face inarjit. Nu se poate sit ias1 om bundintr'un copil chinuit, impins mereu la dreaptasi la stanga, horopsit, nici s6 ramaie bun omul,care e mereu asuprit, n6prtstuit ori nedreptatit,iar pornirea spre rrtutate se imprima in organismsi se transmits prin mostenire. Trece rautateadin om in om timpul vietii, si din tatg.'nfiiu si in nepot i rrunãne ca mostenire a nea-mului. Educatiunea are s'o sttingrt grin stiiruitoarepurtare de grijA.

E admirabil gandul, cit oameni buni numaiin urma unei copi%rii fericite sunt cu putinta,si .faponesii i a0rit existenta child zic cI cel maimare pricat e sa faci pe un copil s6 planet orivezi plangAnd i sit nu'ti dai silinta de a-1 milli-

Plange el, plange, cit n'are'n cotro, dar seface d4inan al societritii r6sbune, cAndva fi mare, asupra tuturora.

si

si-o

gi'n

st-I

OH,st.gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 35

Cea mai dulce la fire dintre toate fiintele s'afacut incetul cu incetul cea mai aspr 6. fiarl, gitrebue s'o luaun cu binigorul, daca e vorba s'ointoarcem iar la firea ei cea adev6ratA.

Ceea ce-1 ineliegte pe om in lupta vietii sunttrebuintele de tot felul. Cu cal mai multe, maimarl gi mai intetitoare suet ele, cu atat mai ray-niter, mai chinuit de nemultumiri, mai nevoiag-,mai neciijit gi mai rilu e omul. Dad, e dar yorbasA-1 indrumAm spre bine, avem sK-1 deprindern ase multurni cu putin, ali reduce trebuintele gia-gi clutâ fericirea vietii in plkeri impersonale.

Aceste vorbind despre scopul educatiunii ingenere.

La inceputul vietii educatiunea e aproape nu-mai fizicA, pm-tare de grijii pentru desvoltareatrupeaseK.

Dup.-ea copilul a ajuns la oare-care I/6,mMeducatiunea mai e gi moralii, ear peste cat-va timpgi intelectualli.

Despre educatiunea profesionalli, nu poate silfie in mod rational vorba decal dupAce copilul aajuns la oare-careijnaturitate in ceek ce privegtedesvoltarea fisicii, moral6 gi intelectualg,

Nu sent deci, cum adese-ori,se zice, patru fe-lutri de educatiune, ci una gi aceeagi educatiuneare patru fase deosebite potrivit cu patru feluri

www.dacoromanica.ro

36 JOAN SLAVICI

de scopuri urmgrite prin ea. In prima fasrt pre-ocuparea de cApetenie e buna clesvoltare tru-peascrt, dar educatiunea fisic g. se urmeazil toatg.vista eel putin Ca purtare de 4rijg pentru prts-trarea silnatgtii. In a doua fasti preocuparea doclipetenie e interneerea vietii morale, dar i eclu-catiunea moralii se urmeazg toatit viata. Legaturadintre viata fisic. cea moralg i cea intelectualita eta& de strhnsg, incat ele numai in gaud sepot despiirti, dar in adevgr sunt aceeasi viatg,si cultivand trupul, cu1tivtm i sufletul in toatemanifestgrile lui, iar cultivhnd sufletul,indirect si asupra trupului.

Numai in intelesul acesta se poate vorbi desprecelo patru faze ale educatiunii.

1. Educatiunea

Educatiunea fisicii e indrumarea copilului, capoarte el insusi grijii de pgstrarea propriei,

sale singtati si de desvoltarea armonicii a orga-nismului Oaf trupesc. Numai oameni, care nu-sidau seamg despre ceea ce zic, pot sit ia simplapurtare de grijrt pentru buna stare trupeascddrept educatinne fizict i cit, de exemplu, plim-brtrile, excursiunile i exercitiile gimnastice detot relul sunt ele singure educatiune fisieL

iiirgarrim

s:1

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 37

Un out de extraordinara vigoare trupeasca efarri indocala rezultatul unei staruitoare purtaride grija pentru pastrarea bunei stari trupesti, darpoate sit fie, ca un cal ori ca un taur frumos,lipsit en desevar0re do educatiune fisica, 0. dacae lipsit, el isi va perde §i sanatatea, 0 vtoareain curand dupI ce ramane de capul lui.

Nota distinctiva a omului cu educatiune fizicii,fie el viguros, fie plapand, e neadormita purtarede grija peptru propriul sau trup. El se paze§te,mananca §i bea numai ceea ce ii prie,te 0 numaicat se cuvine, so fere§te de excese, dlEt abuzuri0 de ineordari prea mari, staruie dinadins in de-prinderi, care pot A fortifice partile mai slabeale organismului sau, pe care le cruta in toateimprdjurarile, 0 nuii pune niciodatrt sanatateain joc.

Indrumarea spre aceasta purtare de grija eeducatiunea fizica, pe care avem sa i-o damcopilului.

Cine s'a interesat vre-odata de prasirea ra-tionalrt a vitelor, tie cli in Elvetia, in Franta, inOlanda, in Germania s'a produs o bogatil §i foarteinteresanta literatura asupra cestiunii, daca, e maibine sIt scoti vitele la papne ori sit le hrane,tiin grajEiu, sa 1a0 viteii sa suga ori sa-i lira-ne§ti cu biberonul.

www.dacoromanica.ro

38 IOAN SLAVIOL

Timp indelungat a predomnit parerea, a branala grajdiu e mai rationala fiind-ca vita, umblandla pasune, nu numai ca consul-art mai multi ca-lorii i astfel are nevoie si de mai mult nutret,ci mai si mica iarba. -Si experientele au si do-vedit, c vacile tinute la grajdiu se 'ngrash, con-suma. mai putin nutre i sunt mai frumoase. Totastfel si viteii Itraniti cu biberonul cresc mai re-pede si sunt mai frumosi.

Atat teoria insa, cat i practica experimentalaau dat in cele din urma resultatul, ca'n urma re-

grajdiu vitele se molesesc, vacile daumai putin lapte §i din viteii hraniti cu biberonulies boi, care sunt buni pentru macelarie, dar nusi la jug. Acela dar, care vrea sa faca prasa devaci laptoase si de boi de jug, scoate vitele lapasune i lasrt viteii s. sug a. sa alerge multpe camp.

Din oameni as em s. scoatem un fel de boi dejug, c lei are fie-care dintre noi sa-si poartejugul vietii.

Sunt bune deci plimbarile, escursiunile si de-prinderile girnnastice de tot felul, dar ele nu sunteducatiune fizica, ei mijloace de crestere nu numaifizica, ci totodata si roorala i intelectuala.

In deosebi plimbarile i escursiunile Mcute curost si duprt antrenare sistematica, dela 4, la

§i

gimulurde

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA EATIONA LX. 39

6, la 8, chiar la 12 ceasuri j d zi, formeazacaracterul oterind vointa, des \ oar\ inteligenta cul-tivb.nd spiritul de obcervatiune i sunt cel maipotrivit mijloc pentru cultivarea sentimentului pa-triotic si a iubirii de naturil. Sit urce insa,cum se face in Elvetia si in Germania, tineri orifete, coasts grele, sit coboare in priipastii, sittreaca prin pulioiu intro tunete i fulgere. situmble prin ceatii ori prin ninsori, sa nopteieprin pAduri sit rabde la foame, la seta si la frigori sa sufore arsit't soarolui : asa so prel,ateteomul pentra viata i asa ajunge sa iubeascala bine, si la rat\ lumea lui Duinnezeu si s5, lerabde toate eu inima tare.

Until din cele mai minunate mijloace pentruformarea caracterului i pentru culth area age-rimii inteloctuale e scrima : ii cunosti pe omul des-toinic in ale sciimoi dup4 mers, dupa cautaturii,dull cum iti pune mtrebarea i dupa cum iti diiraspunsul. Asa e in grad mai inic ori mai .mareori si care exercitiu corporal, \in mijloc do fortifi-care nu numai trupeasca, ci tot odatit i moralii,si intelectualit, dar educatiune fiziel nu este.

Adevarata educatiune fizicit porneste din gandulcii in lipqa de bun6 stare trupeascA, n'ci vigoareamorala. ni i superioritatea intelectualit, nici bu-nurile luinesti, niei renumele nu protuiesc nimic

si,

www.dacoromanica.ro

40 IOAN SLAVICI

tu, om, ai sa fii neadormit purtiltor degrija, innainte de toate si mai presus de toate,pentru srtnatatea ta si pentru buna desfasurare aputerilor tale trupesti, iar de gandul acesta are safie patruns cat mai prind nu cel ce face educati-unea, ci cel ce o primeste.

Cu deosebire staruitoare are sa fie educatiuneafizica la femee, iar aceasta nu numai pentru-caea e mai plapanda, ci i pentru-ca una dintre ma-rile meniri firesti ale ei este sa poarte grijedo sanatatea casnicilor, pana. chiar i de a slu-gilor ei, daca ,le va fi avand.

Pentru educator indeosebi educatiunea fizica easigurarea educatiuni.

Indata ce organismul a incetat a fi sanatos oria ajuns la un anumit 'grad de slabire,educabilitate inceteaza, i numai oanieni lipsiti dobun simt oni zapaciti de teorii neimloase mai potsa faca incercarea de a ridica nivelul moral oniintelectual al unui copil trupeste bolnav oni istovit.

Desi purtarea de grija pentnu pastrarea sanatatiiea singura nu e educatiune fizica, ea e conditiuneneaparata pentru ca, educatiunea sa fie cu putinta,

educatorul nu are numai inclrumeze pecopil a purta grija de sanatatea sa, ci trebue sitpazeasca. si el sanatatea copilului.

Educatiunea fizica propriu zisa consista in pur-

a

posibilitatii

ori-§i-ce

sa-1

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 41

tarea de grijg pentru fortficarea prin deprincleristaruitoare si rational chibzuite a pgrtilor maislabe din organism.

Nici pentru pgstrarea sIngtgtii, nici pentru edu-catiunea fizic g. in acest inteles educatorul nu aretrebuinta neaprat do cunostinte anatomicefiziologice. El ii usureaz6 insg sarcina si §i-o facemai pRicutii, dacg le are, si educatorul, care tinesa lucreze stiind totdeauna ce face, ii va dasilina sg se durnireascg asupra organelor, asuprafelului lor de a functiona si mai ales asupra re-gimelor rationale.

Vazand copii destepti, RomAnul scapil câte ovorbg, Prea e cu minte ; n'are sa trgiascg.

El are adese-ori dreptate.Mind sistemul nervos foarte desvoltat, orga-

nismul se poate sustine numai dacIt organele denutritiune sunt i ele de o vigoare exceptionalli.Mai ales la copiii destepti purtarea do grijil aeducatorului e, ca sit se fortifice organele asanumite de digestiune, apoi plitmanii i inima, de labgtaile cgieia athrng intreaa circulatiune, deciabsorbtiunea, resorbtiunea i asimilarea. In lipsaacestei purtitri de grijg organismul incetul enincetul se istoveste, ajunge in cele din urmg IatAngire si nu poate sIt reziste.

Acelasi lucru se'ntamplg, dacg prin o lucrare

gi

www.dacoromanica.ro

42 IOAN SLAVICI

prea incordata silnim sistemul nervos : vigoareatrupeaset se perde §i mai curand ori mai tarziueel siluit sufere do inima, se oftice§te, piere 'nlipsa do nutritiune indestulatoare, devine maniac,inebune§te, .in genera, numai tânje§te cat maiare viata. Sunt multi parintii, care o pat caTiganul cu magarul, care a perit tocmai anderk sa se deprinda a nu mai manca.

Educatorul se ajutit deci mult, daa e'n staresa-§i despre procesele organice ce sepetrec in noi, despre materiile ce -se utiliseaza inaceste procese, despre compozitiunea alimentelor§i despre mijloacele, de care putem sa ne folosimspre a-i veni organismului intr'ajutor.

Toate aceste sunt inse cestiuni de amanunte,despre care aici numai in termini generali sopoate vorbi.

2. Educatiunea moral&

Omul el singur e intre toate fiintele vietuitoarein stare A. se stapaneasca pe sine, §i in aceastastapanire de sine consista vetuirea morala, caree con§tienta §i soitit, in deosebire de cea or-ganica, pe care in toate amanuntele ei o deter-mina impulsiunile momentane §i care astfel e in-con§tienta i nebuloasa.

d9-seamit

'www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 43'

Dacrt negam dar putinta stiicanirii de sine,negilm libertatea vointei omene0i §i astfel §i

putinta vietuirii morale, ceea ce nici on educatornu poate sit fad".

Punctul de plecare a educatiunii morale e ado-vitrul neindoios, ca omul e multumit citnd sa-vAr§e§te o faptii bunii, ceea ce n'ar fi CU putintO,dacrt n'ar aveh, prin chiar firea lui trebuintabunei friptuiri, cOci multumiro frul de trebuintrtnu e cu putintrt. De aceea omul e nemultumitface fnustriiri (And sevar§e§te o faptil rea, fugede sine insu-§i, cautit distractiuni i are visurichinuitoare, se canone§te po sine, ceca ceear nu ar fi cu putintO, dacA nu ar avea in a-ancintile sufletului con§tiirita, cit poate sit sestOpaneascil §i cit el insu-§i e rilspunzator entrufaptele sale.

Are dar K'Int dreptate cAnd zice, cit in stOph-nirea de sine consista libertatea vointei. In adevOrrob e cel stapAnit fie do imprejurari, fie de oa-meni, fie mai ales do propriile sale slabiciuni.El nu are incrt dreptate can 1 zice, cit bunanumai fapta, pe care o sat itrse§ti biruindu-te petine insu ti. Coa mai bunA e lapta siiviir,ita dinlireasca pornire spre buna faptuire. ,Aceasta ni-ospune §i Platm vorbind despre armonia internO,care se stabile§te cand faci binele filet Ca sO te

insu-si

e

www.dacoromanica.ro

44 WAN SLAV1CI

silue§ti, numai pentru ca sa ai multumirea dea-I fi facut, dar ni-o spune mai ales legea noa-stra cre§tineasca, pentru care buna e fapta savar-§itit din iubire curatit

Umul ade arat, a§a cum el trebue sa fie, estecu desavirr§ire bun §i in toate clipele vietii luibine pornit, dar individul e mai mult ori maiputin stricat i astfel acleseori rau poniit. Totceea ce,e deci oinenesc, e bun, §i tot ceea ce e

indi\ idual e mai vault oH mai putin mu, i sco-pul educatiunii morale e scoaterea la i \ eala a firiiomene,ti in individ. Tu educator ai sa scot: dinfiinta plapanda, pe care ai luat-o sub purtareata de grija, om intreg, deplin, adevarat, a§a cumomul trebue sa fie, ear lucrul acesta se poatenumai daca vrea §i el cu toata staruinta §i intoate clipele vietii lui.

Indrurnarea spre aceasta voire nestramutata eeducatiune morala.

Impulsiunile pot sa fie fire§fi, deci bune, oriindividuale, deci rele, i potrivit cu ele sunt i fap-tele. Acela, care cedeaza bunelor impulsiuni §i sa-varse§te fapte bune, e multuinit §i se fericetepe sine insu§i, iar acela, care cedeaza relelor irn-pulsiuni §i siivar§eto fapte rele ii face mustrari§i-§i intunecu insu§i viata. De la stapanirea desine atarna deci foricirea vietii, i deprinzfuidu-1twww.dacoromanica.ro

EDIJOATIA RAT1ONALX

pe cm prin educatiune moralli a-si infrana por-nirile rele, ii indrumam spre lericire attt in tint-pul acestei victi, cat i, 'mate, iii eea iitoare.

Mu mai incape nici o Ind ra facaterul ulerole se simte fearte tint cand strt ci singur ju-decandu se pe sine si crt reamintirea faptei idee cu mult mai chinuitoare in \is cleat in timpulvietii petrecute in aievea. Dacit adinitom dar, ciiexistenta sulletiasert nu ineeteazii cu meartea,insOimantiiteare trebue s5. fie moart ea pentrucei ce si-au petrecut viata sava4nd lapte rele. Nustint, dac'e fi ori nu, darrt s'ar putea s1 fie, si

omul cinninte sit mai tome i de asa cox a.Deprindereastripinirii de sine se incepc chi ar mai

inainte de a se Ii inceput dicta sufleteasca a

E cestiune de crestere fizicrt sa regulam inined rational viata conilului in ceea co prit estehrana, imbaierea, premenirile, somnul, miscarcain aer lior i celelalte anninunto ale traiului :teate Ia timpuri hetrtrite. intr'un sir hotilrit sifiecare intr'un tel hot."trit. Deprins cc aceastaregularitate, copilul are trebuinO, de ea si 'se

desteaptrt in lumo cu simtamantul, et Ii anumitctimpuri anunnte imprejuriiri trebn s in mai atsit se tacit anumite lucruri.

Din shatrtmantui acos,ta porneste educatium a

45

www.dacoromanica.ro

46 IOAN SLAVICI

morala, si, facand educatiunea fizica in mod ra-tional, facem i pe cea

Tot atilt de invederat e, ca cu cat organismule mai viguros, cu atilt mai usor no stapanim,ca stapanirea de sine e mai mult ori mai putinpeste putinta child organismul e plapand. Copiii,care tanjesc, se si strica, Ca cat mai neadormitae dar purtarea de grija pentru Luna desvoltaretrupeasca, cu atat mai usor se 'ndrumeaza copilulspro vietuirea morala, si copiii pr1nt1 trupestese paraginesc i sufleteste.

Educatiunea fizica e cea mai importanta parteeducatiunii, temelia neaparata pentru ori ce edu-

catiune.Educatiunea morala propriu zisa se'ncepe, se

intelege, numai dupa ce copilul a ajuns sa-sipoata da seama, co este bine si ce este rau, §i

sit voiasca dinadins.Fie slabiciunile, fie nevoile vietii

adese-ori spro rele, i binele de cele mai multeori numai in lupta cu sine insu-si poate facii.Ca sa-1 pregatim pentru lupta aceasta, nu e destulsa-1 dumirim, ce este bine si ce este ran, ci avemsa-I i ajutam, iar aceasta o facem prin cultivareabunelor porniri.

Nu avem sa crcstem oamcni, ci indi izi, adecaIiinto mai mult san mai putin stricate, deci rele,

§i

a

moralt.

II loping

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 47

Ezi nu tr(hue ii cridem in pacatul pesimi,tilor,care, vazand rantatea adese-ori revoltatoare a in-divizilor, zic, ca, omul e chiar prin firea lui ran,dar nici sa nu scapam din vedere, ca'n fiecareindivid e o mare doza do rilutate §i ca educa-tiunea se face din gandul de a innabui rautateaaceasta.

a) Bine le moral.

Bine din punetul de vedere moral e tot ceeaco se potrive;te cu Circa omoneasca. Pentru-casa no put in da deci seamit, ce este bine §i t;

este ran, trebue sit-1 cunoatem pe om, ceea ceeste gren, crici foarte u§or cadem in ratacirea dea luh ornenete' firesc ceea ce in adevar e ociune individuala. Ametiti de propriilo lor

oamenii se amagesc §i fie-care pe sine,unii pe altii, ca sa scape mustrarile ce-§i facdupa ce-au sqvarit o fapta rea, si sunt intregisisteme filosofice intemeiate pc asemenea amagiri.

Ai savar;;it o lapta rea fiindca nu ai Cost instare sa-ti stapane§ti reaua pornire. Chiar mainainte de a o fi savarit §t:ai, cit nu e bine ceeace taxi, caci e poste putinta sa, nu ti-o spunaaceasta omul cel adevarat, pe care-1 ai in tine.Nu se poate dar sa nu'ti faci mustilri dupii ce

slIbi-slitbi-

ciuni, §i

dP

www.dacoromanica.ro

48 IOAN SLAVICI

ai savarsit-o. Ca sa scai ori ca sa-ti mai usu-rezi constiinta, iti dai silinta sa incredintezi,ca nu e tea fapta, ci loarto fireasca i crt nu pu-teai sii n'o sevarsesti i iti nascocesti fel-de-fel dotoorii filozofice, ca sii to convingi pe tine insu-ti,ca e foarte bine coca ce ai Lieut.

Casa scape de asemenea anligini, sociotateaome-neasca a stabilit randueli pozitive in acea co pri-vesto binele i rtiul, fie obiceiuri, fie legi, fieprescrieri religioase, i vietuirea morala consistain supmferea de bunri voie catre aceste. Om cuntso cade e cel co se supune neconditionat si intuate improjurarile. Nu i se cuvine nimanui siiso abata dola ohicciunile, nici dela legile so-ciotatii, din care face parte, ntei sil. nosocoteascaprescrierile religiunii sale, care o ,,logea" lui.Dacii e rea legea omeneascti. facem tot coon cene stft prin putinta, ca ea sii fie schimbatii, darciitii vremo nu a fost schimbata avun sil no su-puncln faiii de sovaire. Col co nu se supinei in-ceteaza de a mai Ii cm cum so cado.

Obiceiurile, legile i prescrierile religioase ausanctiuno omul cum se cade este stimat, iubit

ajutat la ne oile lui, tar col ce nu e cum seetule o dkpretiuit, urgkit si prigonit. Societatea,in care a slabit disciplina aceasta, e lipsita debuna rãnduia!i morala, pornita spre demoralizare,

ie

:

www.dacoromanica.ro

EDUCAT1A RATIONALA 49

deci spro lepadare de legi §i de obiceiuri. Inmijlocul unei asemenea societati sarcina educato-rului e foarte grea, ciici copilul e mereu ispitita face role i nimic nu-I ajuta sa se supunasit fie cum se cade.

Cu supunerea de bunii. voie so deprinde co-pilul ascult"an 1 de parintii lui ori de cei insarci-nati de dân§ii a-1 povrttui, dar i potrivindu,seIntru toate cu oamenii, in miilocuI carora traie§te§i de la care athrna. Dacit dar ace§tia nu sunt

ei cum se cade, copilul apuca foarte u§or pedli rele.

Nu poate srt so deprinda copilul a so supunede buna voie nici daca-1 tinern sit feel de frica,de nevoie ori ademenit de frtgaduintii ceea co ii

zicem, iar nu din pro priul lui indemn i voind cutot dinadinsul.

Nu are educatorul sit se piardrt 'n teorii filo-sofice, nici in nebulositati metafizice, ci sa strirueasupra supunerii catre rimcluiala societatii i a

timpului, in care traie§te.Intrebat, dacit o mai firesc lucru ai o singuri

sotie ori sa ai mai multo, Confuciu a raspuns«Eu am una si qgura, dar i-a§i sili pe oameni

sit pacatuiascrt, dad prescrie srt fac a ki (ca mine.»

Chinezul nu pacatue;te, dad aro mai nuilte

.Minorveiv, No. 45. 4

gi

BOA.

ei

cii

:

li-aei

www.dacoromanica.ro

50 IOAN SLA VICI

sotii, dar se simte mai vrednic si se bucurit domai multa stimit, daci i. are una singura.

Tot astfol la noi poti sit divortezi, dar esti maimultumit si mai stimat, dacrt n'o faci.

Nu nevoia are sa to determine a savarsi faptabuna, ci dorinta de a avea multumirea impreunatacu savarsirea ei.

Cu multumirea aceasta avem srt-1 deprindem pecopil, nu silindu-1, ci indrumfIndu-1, adimenindu-I,impingandu-I pe nesiintite sit facil din propriulmi indemn ceea ce e bine, caci numai de faptasavarsitit de bunit voie se leaga multumirea su-fleteascii, i cel ce cunoaste dulceata acestci mul-tumid e mereu insetat de ea si merge cleparte.

Obiceiurile, legile, ba panii chiar si prescrierilereligioase sunt mai mult or mai putin ingadui-toare, tin, ca Confuciu, seamit de neajunsurilefirii individuale i fac si concesiuni omul cuvirtute nu profita de ele. «Nu mil opre§te legea,dar mit opresc eu, ii zice el ; mit iartitumea, dar nu mit iort eu.»

Col ce-a ajuns odatii aici e mai mult decatcum se cade, caei face binele nu de dragul lumii,ci pentru mangaierea sa sufleteascri, i aici

are sit ne dncit in cele din urinrt educatiunearationala.

:

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONAL/X. 51

b) Bunele porniri.

in simPnintele omenesti putem sä deosebimdourt elemente ; unul pasional, o plácere ori odurere, ear altul emotional, pornirea de a facece-va.

Inteunele dintre siintruninte e covarsitor ele-mentul pasional, ear intr'altele col emotional,privite din acest punct de vedere, putemimprtrtini simtrtmintele in done grupe : inferioare,in care covarseste elementul emotional, si supe-rioare, in care covarseste elementul pasional.

Porniri in intelesul comun al cuvantului suntsimtrtmintele inferioare, care sunt bune, dacl suntomeneste firesti.

Ele sunt de dourt feluri : iubire do sine sicomOtimi re.

Iubirea de sine e o pornire fireascil, deci bunit,pe care o glsim la toti oarnenii, ba i la toateanimalele, i consistg in neadormita purtare degrijI a fiintei pentru binele silu. Nu mai incapenici o indoialii, cit. pornirea aceasta are s fiecultivatl cu multit staruintl in om.

Cornp5.timirea e o pornire tot fireasa si burnt,dar mai slabrt, surtucul i camasa, pe careo grisirn inse numai la oameni, si consist6 inpurtarea de grip. pentru altii. Ea are sit fie

ai,st

www.dacoromanica.ro

32 IOAN SLAITICI

cultivata cu inca mai multä stilruinta in om, cAciprin ea se scoate la ivealil ceea ce e ornenesc inomul pus de altminteri in rand cu dobitoacele.

lubirea de sine atat la om, cat i la animle,se da pe faVi in patru forme foarte bine deose-bite una de alta: a) egoism, b) amor propriu,c) vanitate i cl) ambitiune.

a) Egoism in intelesul comun al cuvantuluipurtarea" de grija pentru satisfacerea trebuintelorproprii. Nu e dar egoist cel ce .nAnancli pànilla satiu, ci cel ce mai lasit §i pentru mane.Lipsit de egoism e omul u§uratec, eel risipitorori cel desfranat. Prea egoist e cel lacom,lirliparet ori sgarcit. Tot ceea ce e prea multori prea putin in materie de egoism e pornirerea, sth.biciune, päcat, lucru impotriva firii ome-nesti, i pornire buna o numai masura dreaptli,cumpatarea.

b) Amor propriu e purtarea de grije a fiintei,ca sa fie multumita cu propriul ei fel de a fi.Cu cat dar fiinta e mai jos in scara desvoltarii,cu atat mai upr ajunge sa fie stlipanita de a-ceasta pornire. Cel lipsit de amor propriu ejosnic, taritor, nemernic ori lingu§itor, ear cel ceexagereaza amorul propriu e inchipuit. pretentios,presumptios, ingamfat ori inciipatinat. Amorulpropriu e, in genere, un izvor nes:icat de porniri

e

www.dacoromanica.ro

RI/TWA VA RA TIONA LX

rele §i unite, cum sunt pisma, firea certareatrtmulte altele. Pornire buna, deci masura

dreapta. e sinitamhntul de dignitate.c) Vanitatea sau de§ertaciunea e purtarea de

gr6a, a fiintei, ca sit fie ea multumita Cuefectul pe care-I produce asupra altora. Vani-tosul nu vrea sa placa, ci sa-§i placa §i cum ilvad altii. Masura dreaptil in materie de vanitatee buna cuviintd.

d) Ambitiu, ea e purtarea de gria a fiintei, casa ajungri ht limita extrema in ceea ce priveeedesvoltarea sa individuala i personala. Ea estecea mai puternica i adese-ori i cea mai neno-rocita dintre toate pornirile, isvor de porniri urite§i rele.

Nu mai incape cu toate aceste mndoialit, ea maiales pornirea aceasta are s'o cultive educatorul,dar in mod rational.

Nu ,tie nimeni cu destula siguranta, undoanume sunt lirnitele putintei sale de desvoltare,§i astfel, ispitit de egoism, de amor propriu orjde vanitate, u§or ajunge fiecare sa le creada maideparte decum ele in adevar sunt. Amagindu-seastfel pe sine, e poinit a face ceea ce nu e'nstare §i a, ajunge undo nu poate. Asemenea omstripfinit de ambitiune exagerata 0 mereu nemul-

:5:1

i

insa-§i

www.dacoromanica.ro

54 IOAN SLAVICI

tumit si cu sine, si cu lumea, ?lin de amaraciunesi impins adeseori spre cele mai urite fapte.

Omul, care se socoteste mai putin dealt ceeace in adevar este, e, din contra, multunlit si desine, §i de lume, ba adeseori cbiar placut sur-prins de coca ce poate ; el insa de cele mai multeori nu da toata ,mäsura puterilor sale si riiniãnemai prejos de ceea ce in adevar ar putea sa fie.

*i de aceastA .sfio§ie are st-I fereasca &Inca-tiunea p copil.

Iii adevair viata snfleteasct a fiecarnia e totceea ce el a gandit, a sinitit si a facut : en catmai mult gandesti, simti si voiesti, en attt viataiti este mai bogata. Fart ca sa mai cercetam darlimitele extreme ale putintei de desvoltare,destul sa-1 indrumam pe om a lucra cu teatainima si ci multumire pentruca el sa dee intreagamasura a puterii lui. Miisura dreapta a ambitiuniie dar iubirea de muncd.

Ori si cat do multe, de deosebite si de navalnicear fi deci pornirile isvorite din iubirea de sine,educatorul §tie, ca are sa indrumeze pe viitorulom spre cumpatare, spre dignitate, spre 'Dunacuviinta si spre iubire de munca. Acela, care leare aceste patru, e om intreg in ceeea ce privesteiubirea de sine si trece cu pas sigur prin lurne.

e

www.dacoromanica.ro

HDUCATIA RATIONALA 55

Cum anume avem sa facem indrumarea, aceastae cestiune de amanunte.

Un lucru e insa. neindoios : ea nu e lucru u§orsa fii in toate imprejurarile cmnpatat, plin dedignitate, cuviincios §i iubitor de munca

Ceea ce te ajuta sa fii e compatimirea, care,cultivata cp staruinta, duce la lepadare de sine.

Compatimirea e §1 ea .de doua feluri : a) sim-tamant comun §i b) caritate.

a) Simtrimantul comun in toate formele Iui, sim-tamant familiar, simtrunant de clasa, iubire detara, iubire de neam, iubire de oameni, inbire atoate e purtarea de grija pentru binele olo§tese,o pornire puternica §i aspra, din care au resultatcele mai mari dintre sguduirile sociale. Sunt deo varietate nesfar§ita manifestarile acestei porniri,care ea egoism, ca amor propriu, ca vanitate orica ambitiune familiarii, nationala ori de clasa iiorbesc pe oameni §i-i imping spre fapte ru§inoasepentru neamul omenesc. E deci invederat, ca aresa fie cultivat simtamantul comun in toate formelelui, dar in acela§ timp educatorul trebue sa pH-vegheze neadormit, ca el sa nu fie exagerat. Nil-sura dreapta este sim,faindatul de dreptate: ne-dreptate sil nu faci nimanui nici de dragul fami-liei, nici de dragul Orli, nici de dragul neamului tau.

b) Cnritatea, cea mai dulce dintre toate porni-

www.dacoromanica.ro

56 IOAN SLAV ICI

rile omenesti, podoaba cea mai mare a firii noastre,o purtarea de grijii pentru binele on i ciirui.Nimic nu contribuo Ia fericirea vietii mai multducat ea, fiindc6 nimic nu e mai curat ornenese(loofa clrinsa, dar nici ea nu are srt fie exageratii.)[iIsuradreaptt e simtaindatul de datorie : pentruniineni in luine sä nu faci mai mult decht ceeace esti dator, cUci, fticand mai mult, jignesti pealtii abritandu-te de la datoriile tale critrN,si ornul intelept ii reduce trebuintele la limitafireascrt,pentru ca sa poatii avea in iniisurti chtde mare multumirea de a le fi usurat ori indulcitaltora viata.

Siintämintele snperioare, cum sunt cel roligios,iubirea de adevar, gustul artistic, nu sunt porniri.

Tu muma dar, tu tatI, tu educator de orice fel, tu iubitor de oameni, cazi, cand iai asuprata sarcina educatiunii morale, in genuncbiuroagrt-te : Ajuta-ma Doamne, sa scot un om curn-pritat, plin de dignitate, cuviincios i iubitor demuncii, care iubeste dreptatea si are simtamantde datorie

N'o sit reusesti, dar cu cat mai mult te vei fiapropiat de acest ideal, on atht mai curatamai deplinii multumire iti \ a fi rrisplata.

din§ii.

§i

§i

I

§;

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATTONALA 57

c) Eclucatiunea intelectualci.

Educatiune intelectuala e indrumarea spre apurta grija de desvoltarea propriilor destoiniciisuflete§ti, si ceea ce nurnim instructiune e numaiunul dintre mi,jloacele de educatiune intelectuala.

Un om, care stie foarte rnulta carte si e inacela§ timp si foarte destept, poate sa fie lipsitcii desev arsire de educatiune intelectuala, batocmai intre oamenii de stiinta sunt cele maimulte inteligente paraginite, capete sucite, dincare lipsese «mai multe doage», maniaci perdutiin «specialitatea» lor, care sunt incapabili de aintelege un adeviir elementar, suflete inchise in-tr'un cerc straint, numai bucatele de om.

Omul eu educatiune intelectuala se face sufle-teste el insusi pe sine, e din toate partile des-chis, caut a. eu neastampar tot ceea ce poateimbogateasca mintea si agereasca judecata,are mereu in vedere partile slabe ale proprieisale inteligente, invata. mereu cat trilieste, iar inajunul mortii sale zice : Ce p6cat, cä se spul-beril ceea ce am adunat din toate in capul men !

Aceasta indrumare i se da. omului numai des-tepthnd in sufletul lui firea-ma sete de a cunoaste,de a intelege si de a judech.

Urnbland prin lume, examinand lucrurile cu

sa-isii-i

www.dacoromanica.ro

58 1OA1 SLAVICI

luare aminte, incordandu-si puterile la jocuri oriin luptA cu nevoile vietii ori cAutand mijloacelepentru satisfacerea trebuintelor sale, copilul nunumai invatXmulte,dar isi desvolt/totodatil el insusiprin sine si destoinicia de a cunoaste, de a in-telege si de a judech, i aceastil desvoltare prinsine insusi e ceea ce hotilresto intreaga lui viatlsufleteasca. Pentru educatiunea intelectual 5. darlucrul de capetenie este, ca copilul sri nu steeniciodat5. fri,r5. de treab6, ci sit faa, totdeaunaceva, fie chiar si ritutriti. Cu cat mai mult alear4i,cu c.al mai viu se sbate, cu eat mai variata iieste activitatea, cu atilt mai sanittoasa ii estedesvoltatea intelectuala, i cu atat mai curand seiveste'n el setea de a le'sti si de a le intelegetoate.

Cunoastein cu tutii viva multuinire, bucuriaadese ori explosivri, de care e cuprins eopilulcand ii pui o'ntrebare, la care el stie sa rits-pundri dhin bucuria aceasta cat mai dcs, easit se deprindii cu ea si s'u caute cu neastirnprirdin ce in cc mai mare.

Dacil e adevrirat, cii nuinai luerând cu toatilinima §i pentru propria noastrii multumire putemsit ajungem prin itibirea de munca 1 deplina des-frisurare a vietii noastre, mai ales in lucrarea in-telectualii copilul are sil fie indrumat a le face

sii-i

www.dacoromanica.ro

EDUCAVA RATIONALA 59

toate cu placere. Iar indrumarea aceasta i-o damliisandu-1 a fad. ceea ce el insugi voiegte, gi jo-curile gi juarelele sunt cele mai pretioase mij-loace de educatiune, aci cu ele se deprindeviitorul mu a face cu toga inima gi pentru propriasa multumire ceea ce face. Copilul, care striajocul, are sa iasii, om, care stria, treaba.

Eu cred, a s'ar face de ras cel ce-ar zice, anu sunt om doritor de inaintare cu1tura1k Numa sfiesc cu toate aceste sa zic, a e jalnicaziva, in care copilul incepe sa umble la gcoala.E o nevoie. de care nu ppti sit scapi, dar greanevoie.

Jalea to cuprinde and te gandegti la timpulipe care-1 perde copilul stand farit nici-o treaba/la lucrurile, pe care trebue sa le invete farit casa doreasca a le gti, la deprinderea ce i se da,ca sii spuna oH sri faca lucruri, pe care nu leintelege, la munca lui foarte adese ori nesuferita,lie care o sevargegte gi care nu odata e istovitoareTentru el. Multe sunt capetele, pe care le-asucit gi le sucegte gcoala, chiar gi cea mai bung,gi 'n multe inimi a stins gcoala fireasca sete dea cunoagte, do a intelege gi de a judea, degimenirea fireasd a gcolii nu e a dee invatatura,ci sa degtepte, cultivand destoiniciile intelectuale,

www.dacoromanica.ro

60 MAN SLAVIOI

inima copilului. trebuinta de a invath toataviata.

In' scale, care n'au sa dee pregatiro pentru oanumita profesiune, fie elo primare, fie secunclaro.are sa se invete numai ceea ce poate sa contribuela desvoltarea destoiniciilor intelectuale, asa, caacest seep &I fie ajuns, i atat numai, Ca nicipentru scolarii mai marginiti sarcina sa nu fieprea grea. E treaba parintilor sa mai incarce dola ei asupra copiilor, pentru care sarcina e preausoara. E stricacioasa ori si care invatatura, care,fiind obositoare, umple inima de repulsiune, ori,neptrtand se contribue la desvoltarea destoiniciilorintelectuale, e lipsita de ratiune, un balast» fara,de folos.

E insa scoala cum este si eclucatorului nu ii

ramitne decA sa-1 pregateasca pe copil pentru ea.Nu vorbesc, se 'ntelege, de oameni, care trimit

copiii la (Kindergarten», la scoala on ii dau invre-un internat, ca sa scapo de ei, caci acestianu tin sa poarte sarcina de educator si nici nucitesc, poate, ce euscriu aici.

iubeste copilul si tine sa nu fie chinuit,ii trimite la coala numai dupa ce 1-a invatat sascrie si sa citeasca, clici asa, cum se poate facein scoala, invatarea citirii si a scrieri e o ade va-rata canonisire,

a

Cine-§i

www.dacoromanica.ro

MIYUCAVA RA'rThiTALA

Nu vorbesc de scoala romaneascii in deosebici de ori ce scoala cu multi copii.

Dumnezeu cel bun si intelept ne-a inzestrat cudarul nepretuit al vorbirii pentru-ca sä putemspune ceea cc gand:m, si nu se poate lucru mainefiresc, deci pitcat mai mare, decat sil ai tu fiintacuvantritoare nerusinarea de a spune ceea ce nugandesti si nu intelegi. Acesta o ins 5. lucrul, cucare se deprinde copilul invatand in scoald aciti si a scrie, i uota caracteristic . a societ4iinoastro e, c oamenii foarte adese ori rostescvorbe, despre al arora inteles nu sunt in stare

deh seamit, nu cei inculti, nu cucoaneledela mal ala, nu semi-doctii, ci OA sus la oa-menii de stiinta. Rostesti sunetele fi.41 cadai seamil despre gandul ce se leag6 de ele,cci asa te-a deprins bietul de salahor, care te-ainvAtat sit scrii i sil citesti. De unde i-ar mai fir5.mas timp sit te dumireascil asupraintelesuldicand avea atata draci pe capul lui !?

Altfel se poate invilth in cas6 si nu iute-iute,ca O. se treaa, prograraul, ci pe indelete i du0pofta inimii.

Cum ? tot cestiune de arniinunte.Un lucru e neindeios : cul numai jucandu-ne cu

copilul, ca facA lucrul placere.

tir

sill:

sia-ti

gi

sf-i

www.dacoromanica.ro

62 IOAN SLAVIC!

De importantA tot atat de mare e o alt pre-

Copilul impins de fireasca lui pornire de a gtigi de a intelege, scotocegte mereu i intreabl.Rlspunde !a intreb6.ri1e lui, ba intreabil-I tu candnu te intreabg,

In viata intelectuall totul atarna dela aceea,ca, 5. ne formAm idei clare, precise gi exactesa ne d'Zim bine seama despre ele, ca tot clare,precise gi exacte s6. fie gi notiunile ce ne formilmprin comparatiune din ele ! Cat mai curand dartrebue s. incepem a-I deprinde pe copil sit ob-serve bine lucrurile dea soamil despre in-suiri1e lor. In gcoalii lucrul acesta nu se poateface a'ndelete i ca o distractiune adese-ori foarteplacuta i pentru educator, gi pentru copil. E ingenere foarte greu a-I indrumh in gcoa15. pe copils. invete cu placere : lucrul acesta are s6 fief6cut in familie gi se gi face in virtutea impulsiuniifiregti.

Sirntiimantul general e, ca in societatea noastrase face putina educatiune, cä e foarte greu sädai in mijlocul ei o buna indrumare mora1a gi cagcoala noastra e foarte Iproastii. Cei mai multidintre oamenii, care traesc ast6-zi insa, degi aucrescut in societatea noastra gi-au egit din gco-lile noastre, sunt cum se cade i cu mintea in

gatire.

el.

gi

gi sa-gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 63

treael i numai putini stricati si cu capetele su-cite. Pacatul e ca putinii acestia, fiind incura-jati si facAnd multa galagie, produc aparentaparca intreaga societate ar fi stricatrt. Nu aveminsa deal sa ne dam seama despre cele ce septerec imprejurul nostru, ca sa ne incredintam, c.se face multa si destul de buna educatiune im-pulsiva, si eu nu ma sfiesc a marturisi, ca ve-derile expuse aici sunt, in genere, parte reamin-tiri din copilaria mea, parte resultate ale obser-vatiunilor facute de mine asupra felului, in carese face educatiunea la no;, si daca vorbesc peici, pe colo si daspre parerile marilor cugetatoriai omenirii, o fac mai ales, ca sa arat, cii suntsi ei de parerea RomAnului.

Nu $ 'ar fi putut sustine neamul nostru timpatAt de indelungat §i'n impregiurari atAt de grele,dacrt n'ar fi avut o rAnduiali bine chibzuita inceeace priveste vietuirea §i pregatirea viitoriloroameni pentru .ea. Nu din intAmplare e Rometnulom cumpatat i cumpanit in toate ale lui, nu dinintAmplare cautii rnereu masura dreapta si nu dinintrunplare ii este mintea limpede: el asa vreasa fie pentruca asa e indrumat din parinti, bunisi strabuni si in indrumarea aceasta cons6t putereade viatrt a neamului nostru, pe care nici realmtocrneala, nici lipsa randuiala morahl, iiii ideile

b

de

www.dacoromanica.ro

'MAN SLAVICI

de civilisatiune, nici sistemelo pedagogice n'auputut incd s'o distrugii.

Se face in mod impulsiv multd preettire pentru§coald §i cei mai multi dintre pdrinti urmdresccu luare aminte desvoltarea intelectuald a copi-lului §i'n timpul cat el umbld la §coalii §i i§i dausilinta sd-i facd sarcina invdtitturii plicutri §i

u§oarit E dragostea pdrinteascd ceea-ce-i indru-ineazd s'o facd.

Mai bine e insit sd §tie, ca in adevilr a§a trebueA facd. Nici chiar educatiunea intelectuali nuindiatorii au s'o facit, ci parintii ori cei ce letin locul : ei au sd-i ajute pe copii cand sarcinae prea grea, ei au sd le mai incarce cãte cevacand ea e proa u§oard, ei au sd-i incurageze,indemne §i rdsplateascrt, ei au A hotdrascd,ce poate §i ce nu mai poate copilul.

Mai ales in ceeace prive§te educatiunea inte-lectuala avem sd-1 ferim pe copil de incorddriprea marl, cdci vorba e §i aici, in ultima analisd,tot de fortificarea organelor trupe§ti, numai cddo a unor organe, pe care nu le prea §tim.

E invederat, cit invatand caligrafia, desemnulori pictura devii mai indemanatic §i fortifici prinlucrare staruitoare §i organismul vecierii. Tot a§a,ori§ice inveti, fortifici o parte oarecare a siste-mului nervos, pand, unde anume la tine se poate

sa-isad

www.dacoromanica.ro

EDUCAVA EAVONALA 65

fortific6.. Dacti vrei s6 mergi si mai de parte, orite ruinezi, ori te pocesti, ori tanjesti, ori te facicap sucit.

E foarte putin ceeace omul poate srt invete inscoalit i, in genere, in tineretele lui : inviitaturacea multa i bung si folositoare o castigrun dup4ce am ajuns la maturitate si in timpul intregeivieti. coala i tineretele au sit' ne destepte gustulpentru invrttrtturit i si ne facrt destoinici de acunoaste, de a intelege si de a judecA.

d) Educatiunea profesionala.

Sunt multi oanienii, care vorbind despre bunrxeducatiune inteleg numai buna cuviintrt: un omcu bunit educatiune e cel in toate impregiuntrilepoliticos, conceptie greceascA ; fie el des-franat, lipsit de dignitate i prtraginit sufleteste,daa, e «politicos» e bine educat.

Cei mai multi inteleg sub buna educatiune obunil pregnire profesionala. Cand te intreabil,ce-ai invrttat, nu cerceteazii, ce tii, la ce te pri-cepi, de ce esti bun, ci care e cariera ce ti s'afasigurat. Ei au intr'un inteles oarecare dreptate :in adet itr prin pregatirea pentru o anumitrt profe-siune se desA.varseste educatinnea, i toarte *usor

Bibl. Minervei,, No. 45. 5

.

f

www.dacoromanica.ro

66 JOAN SLAVIOI

ajungem la gandul, ct intreaga lucrare educativ5.e s6.vbx§ia in vederea unei profesiuni.

bin acest gand cu desAvAr§ire grd§it pornesccele mai multe dintre calamit64ile inv6t6mântuluinostru public. Ministrul, consilierii sti, inspectoriide tot felul, dtscaliinea cea mare, care toti suntoameni foarte cu minte, foal te instruiti §i cu compe-tenth, doveditit prin diploma §i prin decrete regale,mai iiind s5. fie §i foarte folositori tiirii §i nea-mului, i§i bat mereu capul, care anurne sunt inv6.-täturile ce pot sit le fie oamenilor viitori de unlolos practic §i real, pontruca sit le 'ncarce toatein spinarea bietilor de §colari. Dar e prea mult,dar nu sunt in stare sit le inteleagI toate, darnu tin sit le aiba, dar o sit le uite pànit când vorajunge sit se poatii folosi de ele : nu face nimic,note bine calculate, severitate neinduplecatii, selec-tiune, §i ma§ina lucreazii inainte, ca sit scoatitoameni, care nu sunt buni de nimic.

Noroc nuniai, cit sunt multi; care resistl §i treeprin §coala, cum se zice, ca cAnele prin apii.

E mai 'presus de ori §ice indoialit, cit educa-tiunea intreagii se face in toate amitnuntele ei invederea vietii practice, dar tocrnai de acea idealuleducatorului e sit creeze oameni, care sunt bunde ori §i ce. Va fi adeseori peste putintit lucrulacesta, dar tutdeauna spre el avem sit nAzuim.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 67

Dad. te-ai deprins a lucra cu multumire §i cutoata inima, or.i§iunde te-ar impinge oamenii, ori-§iunde te-ar arunca soarta, origiunde te-ai vari,e§ti om la locul tau §i faci treaba ta bine. §i spremultumirea atat a ta, cat §i a altora : aceasta aresa i-o dea educatiunea rationalii copilului, §i, ajunsla un grad oarecare de maturitate, el trebue skaiba aptitudini pentru ori ci ce profesiune.

De aceea in educatiunea rationala cultivareaap numitelor aptitudini speciale sau talente e ungreu. pleat : educatiunea nu are sa desvolte ceeace copilul are din na§tere ori prin atavism, ciceea ce nu are in destulpana la limitele putinteide desvoltare. Raman dar, §i. oameni mai mult orimai putin desechilibrati §i porniti spre anumitefeluri de lucrare, dar rostul educatiunii e §i rii-mane sa scadil numarul Ion.

Alegerea carierei o fac parintii ori i-o face fie-care el insuli potrivit cu imprejurarile, §i e ces-tiune de bun simt sa alegi cariera, in care cumunca putina §i upara Ili poti asigura un traiubun. Aceasta o tie fiecare fail Ca sa o fi in-vatat de la altii.

Omul cu aptitudini speciale, cel talentat §i

pornit spre un anumit fel de lucrare nu are insalibertatea alegerii i nici nu trebuo sa. §i-o permita,

www.dacoromanica.ro

68 IOAN SLAVICI

ciici el nu e om intreg si se nenoroceste pe toat4viata.

De aceea talentele sunt adeseori nenorociri.E o nenorocire, de exemplu, s6 ai azi in so-

cietatea noastra aptitutini pentru preotie. Dadnu th faci preot, esti si te si simti nenorocit fiindcaiti petreci viata intr'o lucrare nepotrivitil cu fireata, intr'un fel de mund silnicii. Ear dacA te facipreot, ai, ce-i drept. multumirea de a lucra cutoata inima, dar te apas'l mereu simOmântul, citlumea nici nu te stimeazil, nici nu te rUplUestepotrifit cu silintele tale si cu importanta lucrAriipe care o sAvarsesti.

Tot astfel snot in societatea noastrii talenteleartistic° in genere si mai ales cele poetice, carenu due la nici un fel de carierL

0 profesiune trebue sit ai p5. ori si care om,ear aceasta are sit fie potrivitit si cu imprejurii-rile, si cu aptitudinile sale speciale, daca le are.

Cel mai nesuferit lucru in viata orneneasca eurAtul, care ne face sit ne simtim toatti, nimicniciasit vedern nevoile vietii in dimensiuni marl, sitne canonim insi-ne pe noi si sit no arundm cuochii inchisi in vahirile vietii.

De acest mare Kin numai lucrarea stitruitoarepoate sa ne scape : oni f,i cane me, fie el begatori same. fie destept ori mang:nit, ba mai ales

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 69

cel mArginit trebue sil fie pregrttit pentru un felde lucrare, pe care o gv"arp,te upr, bine §iastfpl §i. cu multumire.

Nu insrt pregittirea aceasta e educatiunea pro-1esiona16.

Sunt me§tepgari foarte destoinici, oameni de--tepti, careii pricep bine meseria, ori negutatori.care ,tiu Ali invartrt bine afacerile, dar indatrtce§i adunN, destul, ca st poatii träi din rcadelemuncii lor, :§i pilrasesc profesiunea. Ace§tia suntoameni bine preglititi, dar lipsiti de educatiuneprofesionath, nu au sth.biciune pentru felul delucrare, spre care au fost impi4, i muncese numaide nevoie.

Tot astfel sunt inviltrttori, preoti, advocati, medici,ingineri, ba 'Anil chiar 0 profesori universitarifoarte bine pregrttiti k;i foarte muncitori, care nuau educatiune profesionath, §i astfel se mArginescali face datoria, dar, lipsiti de multumirea pro-priei lor lucrrtri, nu urmeaz5. cu studiile, nu inain-teaz6 cu lumea, ci stau acolo, unde i-a glisit di-ploma ori decretul regal.

De oare-ce ori ,i care profesiune e un fel dea luera, in educatiunea profesionath lucrul de cit-petenie e deprinderea practica.

Omul nu e insil o inainit vietnitoare, ci a fiintarationall, §i sunt foarte gre§ifi cei ce cred, c6

.

www.dacoromanica.ro

70 IOAN SLAVICI

numai prin deprinderea practic5 8e poate face §ieducatiunea profesionalil.

Facand mereu acela§ lucru, ajungem filra in-doial5 0, §tim a-1 face bine §i cu oarecare up-riitate ; multumirea de a-1 fi filcut ins5 §i indem-nul de a-1 mai face le avem numai dad, suntemin stare s5 ne d5m seam5', de co anume are s5,fie fiicut cum il facem : ceea ce a lucrArii far-93-Pfc e intelegerea ei.

Intr'un fel lucreaz5 laborantul din farmacie §iintr'alt fel chimistul ; una e bucat5reasa, care §tiesii gifteasei, §i alta gospodina, care §tie, cum aualimentele s5 fie alese §i preparate, ca sa fiepriincioase: ceea ce-1 inchntit pe om §i-1 indeamn5la lucrare staruitoare e arta, §i arta e ori§icareme§te§ug, pe care-I intelegem.

Educatiunea profesionalii are sa ne dee nunumai indemannilcie, ci tot odat5 §i indemnulde a face toatl viata desrwar§indu-ne mereuacela§i lucru.

Acesta .e lucrul, pe care I. I. Rouseau 1-ascsapat din yedere cand s'a lasat sil fie ispitit azice, cit omul lipsit de culturit e mai capabil defericire decal cel strarntorat de formele culturale§i de trebuintele impreunate cu ele. Adeviirul e,c5 cu cat mai multe §tim, cu cat mai bine into-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RAT1ONALA 71

legem lucrurile, cu atal mai bogata si mai plingde farmec e pentru noi lumea.

E indoeala fericit pglmatil, care lucread. 'ugrading sub bolta sening a cerului, la aer curat,in miros de flori i 'n adierea rilcoroasg, a van-tului, dar Ind mai fericit e grgdinarul, care, cu-noscftnd tainele firii, stie sg-1 conducrt in lucra-rea lui, ed e o intreagil vigit in fiecare fir deiarbg, lucreazii cu slgbiciune i dupti, plan rationalcroit si se bucurg vmftndu-si implinirea gandului.

Este acleviirat, ca educatiunea e in toate fa-sele, ba chiar si in toate amgnuntele ci i pro-

dar tot ant de adevarat e, ca efizica, i moralg, i intelectuath. in toate anilinun-tele ei, una i aceeasi privitg din patru deosebitepuncte de vedere.

Cand se joad in aer curat si in bgtaia soa-relui, copilul se fortificg trupeste, ii formeazrtcaracterul i ii desvoltil destoiniciile intelectuale,dar se pregiiteste in acelasi timp i pentru muncavietii, orisicare ar fi ea.

Asa e in toate : ceea ce e bine on räu pentruuna, bine ori rau e pentru toate.

III. MIJLOACELE DE EDTJCATIUNE.

Mijloc este in educatiu.ne tot coca ce ne ctjutane aptopiem de scopul educatiunii, deci sa

1r

fesionalk, gi

t

www.dacoromanica.ro

72 IOAN SLAVICI

desvoltAm fiinta copilului si sit o rotunjim, inv6-t5tura, deprinderile de tot felul, buna randuiala,Indemnurile bine chibzuite. Daca ne dam insaseamrt, aceste suet mijloace nu de educatiune,ci de crestere, (.16 prin ele nu-1 indrumarncopil a purta si el insu-si grijit de sine.

Pentru ca putem da o asemenea indru-mare, fArA de care educatiunea nu osistii, trebue

avem asupra lui o stkoanire, care nu inceteazanici and el iese de subt privigherea noastrrtdeterminii voirea lui totdeauna si in toate Ira-prejuearile. Vorba e deci, care sunt mijloacele,prin care putem sit astigarn o asemenea stApa-nire, eta numai ele sunt in adevar mijloace deeducatiune.

In zilele noastre le tree oamenilor fel de felde bazaconii prin minte ; nu avern dar sit ne

dactt s'a vorbit si se mai vorbeste pãnitchiar i despre sugestiunea hipnotia en mijlocde educatiune. E, asa cred, de prisos sti-mi maidau silinta de a aata, cit orisice incercare de asugestiona este un fel de infamie and vorba esil-1 indrumana pe ern a face binele si a se feride lilu din propriul lui indemn si de bunit voie,ca sit aibI multumirea propriei lui

Cu totul altfel se presentit lucrurile and vorba

pc

sa-i

sitsi

mi-riim,

libertgi.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 73

e de simtamantul religios, care seamana si el asugestiune,

El este o conditiune neaparath. pentru ori-si-ceeducatiune. 0 religiune, fie ea ori-si-care, trebuesa, aibit copilul, caci in lipsa ei el e ineducabil.lin rnijloc de educatiune nu e insa simtamântulreligios, crici prin el educatorul nu-si castiga sta.phnire asupra copilului, ci numai copilul el insu-siajunge a se Aril:411i pe sine. De acea si este elconditiune neaparath nu pentru crestere, nicipentru dresura, ci pentru educatiune.

Mijloacele, spre care ne indrumeaza firea noa-stra ea insa-si si de care ne si folosim povatuitide bunul simt, suet cinci, ele singure rationale :1) Iubirea, 2) autoritatea, 3) exemplele, 4) pe-depsele, 5) recompcnsele.

1. Iubirea.

Educatorii firesti sunt parintii, si fires a ran-duit in neadormita ei purtare do grijii, cii. pri-rintii sa iubeasca pe copiii sai cbiar mai multdoca pe sine insi-si. Aceasta iubire covarsitoaree cea mai buna povatii in educatiune si face tot-odat't placut l. sarcina do educator.

Sunt inse si oameni, carora nu le este dat sil-siiubeasca copiii, si adese-ori educatiunea nici nu

www.dacoromanica.ro

74 IOAN SLAVICI

e f6cut6 de pArinti. Poate ins6 stt fie buneduator i cel ce nu iubegte pe copil, cttici inij-locuLde educatiune este nu iubirea care copila educatorului, ci iubirea atm educator a copi-lului, ear aceasta o cagtigti origicare ugor cutoatil siguranta ferindu-1 pe copil de suferinteclandu-gi silinta srt-i fac6 viata

Aceasta iubire e 16rrt indoiall interesath,pornitrt din simtemamtul de conservare ; ea-I faceinsi pe copil st se alipeascit de educator, s6 serazrtme cu toatrt increderea pe el gi srt-gi dea si-linta de a-i prtstra buntivointa.

Copilul, care iubegte aga, e ascultAtor i supus,face din propriul lui indemn cea ce gtie,dorim, copil bun gi cu minte, care nmnai inclipe de nilvtilnicie ne silegte st recurgem lapedepse.

Sunt multi oamenii, care viata lor intreagIcunosc numai aceasM iubire interesat i r5.mâncu toate aceste cum se cade. Ei ii iubesc ptriniipentru binele pe care l'au primit on il maiagteaptit de la d'angii, ii iubesc fratii, burorile

rudele pentru ca sI mahneasa prtrintii,igi iubesc prietenii pentru foloasele, pe care leau de la ei, igi iubesc sotia pentru multumirile,pe care le au pe urma ei, igi iubesc patria pqntruel le merge bine 'ntr'insa, i ii dau in toate

gi

gi

placutrt.gi

ca

0 nu-gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 75

impregiurgrile silinta A. se facg vrednici destima gi de iubirea tuturora pentru-ca la nevoes. aibg parte de sprigin.

Cultivarea acestei iubiri este gi ea o birkefa-core, cki cu cat mai mult i pe mai multi iubim,cu atat mai ugor ne strtpanim. Omul, care denimeni nu este iubit i pe nimeni nu iubegte,foarte ugor se perde in valurile ispitirilor, i ceimai multi dintre oamenii nenorociti i dintrefilcgtorii de rele sunt jertve ale unei copilgriitriste, in care, lipsiti de iubire i de purtare degrijg, n'au ajuns s iubeascl pe nimeni.

Trebue cu toate aceste se simtg origicine, ciinici pentru nici pentru educatiune in deo-sebi singura aceastrt iubire interesatg nu e deajuns.

Copilul care te iubegte numai pentru binele,pe care-I agteaptbi de la tine, ugor ajunge sg nute mai tubeascg dupg ce nu mai agteaptti nimic

ugor ii perde rostul cancl rimane de capul lui.Adevgratul mijloc de stapanire educativrt este

iubirea desinteresatg, care-I stgpanegte pe copil,II duce la lepildare de sine gi-1 face sii fie intoate imprejurgrile multumit nutnai gtiind a to-amultumit i sli se simtg nemangaiat cand gtie,c'ai fi mahnit, dac'ai gti ce-a fkut el. Ajuns odatit sub stgpanirea acestei iubiri, copilul totdeauna

pretutindeni, chiar i dupg moartea pgrintilor

.viata,

si

gi

www.dacoromanica.ro

76 IOAN SLAVICI

sli se intreabl : «Ce-ar zice tata ori mama,dac'ar sti, a voiesc sii o fac aceasta ?» si deinulte rele scap6.

Aceastil iubire desinteresat6 ditre pilrinti epunctul de plecare al simtamantului comun, fie fa-miliar, fie de c1as5., fie patriotic ori national, si incopiii, care nu-si iubesc prtrintii, simp.mantul comunnici intr'una din formele lui nu se poate cultiva.

Iubirea desinteresatg. nu e insa cu putintadectt in inimi pAtrunse de simtAm'antul religios :fArA de religiune e cu putin t5. buna crestere, darnu si educatiunea.

Simtiimântul religios, abstractiune fliclind (ie

credintele, in care se concretizeaza, se iveste intimpul desfrtsurNxii sufletesti el de el, si educa-torul nu are sil-1 producA, ci numai art-1 cultk c.

Dat fiind simt5.nahntu1 religios, educatorul castigitiubirea in timp scurt si p^anA chiar gi fära ca silN oiasc5, el insu foarte usor poate s'o pearda.

In educatiunea rationala dar cea mai constantrtpreocupare e sti nu perdem iubirea.

S'ar putea aerie carti intregi despre gre§elile,In urma crtrora educatorul perde iubirea copilului.Toate se pot insA reduce in trei grupe : a) eon-flictele, b) violentarea si c) abuzul.

a) ConflictPle intro copil si educator se produc

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONAIA 77

foarte usor, totdeauna insa numai din vina, e,du-catorului, caci copilul e nevinovat.

Fiinta gingasa, plapanda si mereli frarnantatade procesele mai rnult ori mai putin vii ale des-fasurrtrii, copilul e foarte accesibil pentru schim-ball, si tocmai aceasta e ceea ce-I face educabil.Daca azi ii am lirana, il imbaiem, il premenimori il scontein la plimbare la o anumita mat siintr'un anumit fel, mane simte trebuinta de a fihranit, imbaiat, primenit ori scos la plintbare laaceeasi oara si in acelasi fol. Regulele se stabi-lesc la el foarte usor si devin foarte in curandtrebuinte : el se nelinisteste dar si in cele dinurmrt incepe srt planga, daca nu ne tinem de re-gula, pe care i-am stabilit-o.

Asa e aceasta la copilul de tot mic, asa si lacel mai mare, asa la omul matur ; te rasvratestichild eei ce au croit legea nu i se supun si ei.Inca din leagrm putem sal facem pe copil fieascultator si cuminto, fie indaratnic si pornitspre rasvratire.

Ca sa nu-1 stricam si O. ni-1 instrzlinam, m emsl no tinem de regulele o(lata stabilite.

Prima regula do educatiune c dar : cat poatede putine reg,ule, (lei onitzicare egula Nate sitne ducrt la conflict, si nick) regula, de care nuputem A no tinem in toate imprejurarile.

www.dacoromanica.ro

78 IOAN SLAVICI

Pe aceastä regula se intern eiaza, dacä e vorbaintreaga randuiala a societatii omenegti, caci nue nimic mai revoltator de cat sa vezi ea aceia,care au facut legea, o gi nesocotesc ori o Cala.Pecand insit in viata societatii sunt mijloace dereparatiune, in viata copilului, care trece iute,consequentele conflictelor de felul acesta suntireparabile.,-1-n fiecare zi, chiar in fiecare ceas se pot ivi

asemenea conficte.Nu se rasvrategte copilul cand nu-1 lasam sii

facit ceea ce n'a mai facut, nici cand ii refuzarnceea ce nu i-am mai dat, nici cand cerem delael ceea-ce n'am mai cerut, ba nici and 11 pe-depsirn pentru invederata nesupunere : el se res-vrategte insa and nu-i dam gi azi voie sit facaceea ce ieri a facut cu voia noastra, cand ii re-fusam azi ceea ce ieri i-am dat, cand 11 pedepsimpentru o fapta, pe care nu i-am interzis-o nici odata.

Ba sa faci cutare, ba cutare sa nu faci, ba sastai ici, ba colo sit nu te duci, sacait meren, eo-pilul se instritineaza gi incepe in cells) din urmasa se ascunda and il vede pe educator, iar deaici inainte e perduta stapanirea educativa.

b) Violentarea e chiar mai primejdioasa cleatconflictele.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 79

Copilul e prin chiar firea lui Avalnic, pornitspre indariltnicie gi astfel adeseori neascultItor.Ii zici A. fadi ceva, gi nu vrea : II chemi. gi nuvine ; il opregti de a se duce undeva, gi el seduce ; ii coH ceva, gi nu-ti dA ; ii refuzi cevagi el ia ; ii interzici o faptli, gi el o savargegte

Stiindu-te, cu-i voiegti binele, gi simtindu-temai tare decal el, egti firegte pornit a-i face sat;cedand acestei porniri, II violentezi, ceea ce-1indäratnicegte 0-1 inhaineazrt.

Cei mai multi copii, violontati astfel, racnesc,dau din main gi din picioare, zgarie, mugca. gi

fac spume la gurg.Niciodata copilul nu trebue s's se simttt strivit

de puterea fizica : prin superioritatea sufleteascitavem srt-1 biruim.

Surprins asupra vre-unei fapte neiertate, co-pilul de obiceiu se sperie gi zice «N'ain vrut !»El spune de cele mai naulte ori adevArul. Intocmaiprecum cel stapanit de o sugestiune hipnotiAAvargegte fapta fiirrt-ca A o fi voit gi far6.-casa-gi dee seamt despre urmArile ei, copilul dusde impulsiunile sale momentane face färI-ca safii.voit. Avem A.-1 adirnenim, sa-1 induplecam, sa-1desrneticim, la n 'N oie chiar A-1 scuturäm, ca sit-givie in fire, ori sA-1 certam, ca A i se potcrleascit

www.dacoromanica.ro

80 MAN SLAVICI

nervii, dar nici sa nu-1 violentam, nici sa 11U su-ferim, ca altii sil-I violenteze.

Cu deosebire rele sunt urmarile violentariic'and ea e urmarea unui conflict, de care edu-catorul este el insu-si vinovat.

c) Abusul de iubire e activ ori pasiv.Iubirea e in toate formele ei un simtamânt placut,

care indulceste viata i ajuta pe.cel patruns deel sit se staphneasca pe sine si sa-si faca datoriacu mulpmire. Cei mai marl binefacatori ai nostrisunt cei ce ne fac sit iubim, i de aceea e atatde adevarat, cIt copiii sunt o mare binefacere, undar in cel mai propriu inteles al cuvantului.

Ca ori si care simtamant inslt iubirea numaiin masura dreapta e pornire buna i dainuitoaresi se stinge in data-ce, devenita slabiciune, neimpinge la fapte, de care ne caim.

Una din cele mai importante regule de viatadeci, ph nici sq. nu ,dam, nici O. nu primim,

nici mai ales sr, nu cerein prea marl dovezi deiubire, caci tot ceea ce e prea mult e abuz sa-varsii din slabiciune §1 nimic nu consuma iubireade o potrivit cu abuzul facut de ea.

Chnd vorba e de dovezilo de iubire, masuradreapta e ceea ce se face din propriul indemnsi eu toata inima, mult, putin, dupa adancimeaiubirii i in ma,ura putintelor.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 81

E o multumire atht st primesti, cat si maiales sti dai asemenea dovezi, ear multumirea aceastascade si la eel ce ia, i la cel ce d., daa.dovezile sunt cerute.

E deci invederat, lipsit de bun simt cel cecere dovezi de iubire, aci el nu numai sa lipsestepe sine insu-si de o multumire. dar nedreptgestesi pe acela, de la care le cere.

Ina. mai lipsit de bun shut e cel ce cere preades ori prea mult, crici prin aceasta ajunge incele din urmA, s nu mai primeascil nirnic. Nise'nticreste de cel ce cere rnereu i mereu ceredovezi *de iubire, i ne deOrt6m de el, il ocolim,fugim de el.

Acela-si efect se produce, cand diun prea doseori prea mari dovezi de iubire chiar i fiind elecerute. Cel ce dI. si tot drt, perde tot farmecul,se coboarri pe sine in gandul celui ce pri-meste, se face din ce in ce mai sup6r4tor i eluat in cele din urrnI in bKtaie de joc.

e aceasta in toate legaturile dintre oinom i cu atilt mai vârtos intre si copii.

Iubirea e cel mai pretios si mai dant lucruin viata omeneascit i vrea srt fie crutatA cu multrtluare aminte : grea paleapsa celui ce abuzeazitori sufere A. se facrt abuz de ca.

Oopii sunt cei mai drepti si mai aspri jude-

BHA. <Minen ei , No. 45. 6

cl-i

insuli

Ap gi

pilrinti

,

www.dacoromanica.ro

82 IOAN SLAVICI

cnori, fiind-c 5. e firea insg.-si ceea ea judecitprintr'insii, si nu ne iarta nici dad. abuam deinbirea kr, nici dad, ii llsthn sli abuzeze de iu-birea noastrL

De iubirea interesata nu se prea poate tibuza,aci copilul se reazimti, pe educator, tine sii-si asi-gure bunAvoinVl lui si e ascultAtor, nu are hie,.inima deschisA, adese-ori e viclean si. lingusitor,pandeste ocaziunea de a profita de iubirea altora,dar el psu-si nu dA deal ceea ce e nevoit a da.

De 'aceste rele porniri, care-1 fac ineducabil siintro oameni rilu porniti si ei ori in imprejullrigrele pot sA-1 strice cu desg.vArsire, educatorulnu poate s-1 scape nici prin sfaturi binevoitoare,nici prin pedepse. Singurul mijloc de indreptaree neadormita purtare de griA rndarea indelun-gaa, buravointa neistovitii, dar bine cumpgnia,care in cele din urm 5. il rusineaz6 pe copil si-1

rapun, haat ajunge la iubirea desinteresatä.Dup5, experientele vietii mele aceasta numai

la copiii religiosi e cu putintg..Mai ales copiii, care au fost rAm tratati, sunt

neapropiati. Toate silintele de a-i face s5. sima,cl le voiesti binele si di. ii iubesti, sunt zadarniceaci ei nu te cred, ci stilruie in gandul, a aivr'un interes, ca sl faci ceea ce le faci.

Din norocire inn pAnA la 0 vastit oare-care

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 83

toti dopiii sunt religiosi gi religiozitatea nici nupere din sufletul lor deal in urina inthuririi maiindelungate si adese.ori voite a color ce au oare-care autoritate in fata lor.

Pang la o \Tanta oare care dar toti copiii suntaccesibili pentru iubirea desinteresatii, care ledeschide inimile si-i face educabili.

Nu putem sa-i facem copilului, care-a ajuns sitiubeascil, bucurie mai mare deal sa cerem ce-vade la da.nsul, si stim cu totiii pe copilul zelos, care,dorind se indatoreze pe altii, sg opinteste sa ridiceun bolovan prea greu pentru dânsul.

Ridicând inse copilul prea multi ori prea greibolovani, iubirea lui se istoveste, inima lui Incetulcu incetul cu ineetul se inehide, si el incepe sescape cu minciuna si se strica.

Nu cere nici odata dovezi de iubire de la copil,ci lasa-i multumirea sa ti le dee el, ear dacli tile da, primeste-le ea un dar de la Dumnezeu, siprea tare nu te bucura de ele, eaci nu stii, cemai urmeaza, si nu-ti da prea de tot bucuriape fata.

Nu mai vorbesc de greul pricat al celor ce fiein casa parinteasca, fie In scoala, fie prin atelieremarginesc prea mutt libertatea copiilor, ea satraga foloase din munea 1 ir : copilul are sii mun-

www.dacoromanica.ro

84 Kurz SLAVICI

ceasca nutnai spre a se folosi el insusi, dacae vorba sa nu sporim contingentul facatorilor de rele.

Nici pentru propriul sau folos inse el n'are safie luat in goana.

fireasca, deci i scusabila dorinta parintelui.ca copilul sau sa nu ramaie mai prejos de altii,ci sit ajunga departe. Aceasta inse n'are sa-1 im-pinga a se folosi de fel ae fel de mijloace spre a-Iimpintena sa'si incordeze Puterile ca sit devie cum

cloreste.Lasa ca nu muncind moron, ci muncind cu

multumire se face omul muncitor i cit 'n des-voltarea fireasca departe ajunge numai cel ce dinpropriul sau indemn ii incordeaza puterile, dar,impintenandu-lmereu pe copil, nu numai ii facemnesuferita lucrarea, ci ni-1 mai si instrainam.

Avem dar s potolim zelul copiilor prea staru-itori, caci numai a cere, ci si a primi prea multe abuz.

Parintele poate sit abuseze si de propria saiubire, ceea ce foarte adese ori se 'ntampla maiales la mume, care nu-si clan searna, cii copilulnu e nici papusa, nici juchrea, nici object dedistractiune, gatesc, ii presenta, paradeazasi se mandresc en el, il socotesc drept un felde minune oti drept dot adit despre destoiniciilelor de a «face» oameni.

bd,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATWNALX 85

Chiar mai rau decht acost abuz activ e abuzulpassiv al parintelui, care /asa pe copil sil abu-zeze. Pornirea de a abuz b. de iubirea altora e lacopil chiar mai puternica cleat la oamenii marl.

inert de la inceputul vietii lui suflete§ti elsimte, ca. bucuriile lui sunt i ale parintelui §i ctdurerile lui se reproduc inarite in inimile celorce-1 iubesc. El plange dar, tipa, se trante§te deplimant, se bate cu pumnii in cap, 1§i smulgeparul, se mu§ca, daca nu i se fac voile, pentru-caprin durerile lui sa moaie i sa 'ndupleee pe ceislabi de Inger. Ii fim cu totii pe copilul, carefiind singur, cade §i se love§te, dar nu plange,incepe inse sa se vaite 'n gura mare indata-cesimte, ca-1 viid i altii. Vrea O. fie compatimit§i mangalat §i e totdeauna pornit a aim*

Fii tare ci nu te da !Lasandu-1 sit ab izezoi educatorul ii dr, do

gcd slabiciunea narave,te, perde stapanireaasupra lui i o nevoit in cele din urma stt intrein conflict cu el i sa recurga la pedepse.

Slabiciunea aceasta nu e exces, ci lipsa deiubire, i cel ce rasfata pe copil o face aceastafie pentru multumirea sa, fie ca sit scape de osuparare mornentana. De aceea copilul raslatat nupoate iubeasca despretuiete pe educator,o obraznic, pretentios pana ta brutalitate

ci-1

.a-I ,i-1

i,,li

www.dacoromanica.ro

86 IOAN BLAVICI

u§or ajunge ii putirt arma in pieptul celor ce-1iubesc.

'Pdtruns de sinitgmantul,grelei sale raspunderi,educatorul nu perde nici o clatA din vedere, cii

Ma de iubire educatiunea rationala nu e CU pu-tintli. §i nici nu abuzeazil, nici nu se moaio,sapane§te in toate iraprejurgrile de altminterifireasca pornire de a-i face copilului viata cat sopoate de plAcutit

Are sii simat copilul in fie-care clipil a vietiilui, cii e mult iubit, dar simtAmiintul acesta aus6-1 producl in inima lui nurnai ilbdarea inde-lunO, bui:Arointa neistovitii §i jertvele aduqepentru binele lui.

2. Autoritatea.

Omul la inceputul vietii lui nu gancleste, nu-sidii seamii despre ceea ce simte si nu are vointN,deci nu existti suflete§te, i numai potrivindu-secu purtAtorii lui de grijii, ajunge incetul cu incetul

dea seam6 despre trebuintele sale si desprecele ce se petrec impregiurul lui, 8ii voiasa,viata lui sufleteascit se desfilsoarrx.

Aceia, cu care se potriveste, sunt autorii luisuflete§ti, ciici printr'in§ii s'a indrumat a gandi,a simti §i a voi, ei l'au format sufleteste.

ciii

sh-ei

www.dacoromanica.ro

EDUCATTA RATIONAL/X. 87

Ori gi care om, care inrauregte asupra unuicopil, ori gi care crescAtor gi cu atat mai vartosori gi care educator are deci in virtutea superio-ritatii sale sufletegti autoritate.

Autoritatea n'n 136 ins5. superioritatea ea insa-gi,ci recunoagterea ei, gi sunt multi oameni de ne-tagAduitrt superioritate, care nu au autoritate,fiind-c5, nu stiiruie asupra superioritritii lor gi nuimpun recunoagterea ei.

N'au insA adev5.ratI autoritate nici aceia, carese impun in lips1 de destulI superioritate, ca sAfie .gtiuti de fria, pacatul urit al multor inv45.-tori, care se socotesc oameni stragnici cAnd gco-lard tremurii in fata lor.

In educatiune au toritatea e de mare ajutor.dar nu are sii fie socotith. de )3 potrivI cu iu-birea. Oinul lips it de autoritate tot mai poate O.fie un bun educator, iar cel lipsit de iubire nupoate sit fig nici bun, nici riu, ci numai crescrttor.

Copilul e pornit din fire sri imiteze, dar imi-.teazrt numai pe aceia. pe care ii iubegte, ori aarora superioritate o recunoagte. Pe acegtia ii as-,cult6 din propriul lui indemn cbiar gi and nu-idrun voe s'o facA.

E deci in interesul bunului niers al educatiunii,ca educatorul sit aibrt autoritate covArgitoare pen-tru-ca copilul mai ales pe el s4-1 imiteze §i. s6.-1

www.dacoromanica.ro

88 JOAN SLAVICI

asculte si fall de voia hii sa. au se potriveascacu altii.

Avand educatorul asernenea autoritate covarsi-toare, copilul se supune nu nurnai din iubire, cisi pentru-cii e convins, di e bine pentru el ceeace zice educatorul. .

Indatii ce autoritatea ,shibeste, copilul 0 mereuispitit a nu se supune, a nu tine seamg. de in-drumarile cc i se clan, a mai asculth si de altii,si se ivese cenfEctele si pedepsele, daca nu chiar

violoutari, prin care se consurna iubirea.OH si care educator are neaparat o datUt cea

mai deplind autoritate, si vorba e de a ingriji sa.si-o pilstreze. Sant foarte multe lucrurile, in urmacarora ea se pierde, dar toate pot sa fie cuprinseintr'o singura regula generalii : nu-ti (lit de golslabiciunile, caci ele sant semne de inferioritate.

Omul are sa-si pastreze in toate imprejurdriledignitatea, in deosebi insa, chnd sant de fatti siaceia, a carora educatiune o face, nu are sa fiefatarnic, Mci lingusitor, nici josnic, si e cea mairevoltdtoare infamie incercarea de a umili pe pa-Hate in fata copiilor sai, caci e nespusii durereape care o simt acestia, dacii-1 iubesc, si cere raz-bunare.

Intre foarte multele fucrari, care4 mnilesc pe

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALI 89

sunt mai ales sapte, de care trebue sl sefereascil educatorul i anume :

a) sa nu-si piardA rabdarea,b) sa nu nedreptrtteasca.c) s5. nu fie de rea credinta,d) sit nu mintA,e) srt nu se piarda in nimicuri,f) s nu se apuce de lucrari, la care nu se

pricepe,g) srt nu-si dee de gol prtcatele.

a) Rabdarea.

Rrtbdarea e cel mai invederat semn de supe-rioritate moral si _intelectualg. i e impreunatltotdeauna cu buna chibauintrt, cu blandeteacu firea ing5.duitoare.

Cel ce se pune pe sine insu-si sus in gandulsrtu e milos fata cu cei mai prejos de dansul, nicinu se mirl, nici nu se supArg. cand neajunsurile.firii kr se dau pe fat 5. si are totdeauna linisteacuvenitrt, ca cumprineasa, vorbele i fap-tele. Pierzandu-ne deci raibdarea, dam de golneajunsurile noastre sufletesti, ne coborim in0-ne

gandul nostru, gi'n al altora i, pierzandu-nebunul cumpat, ne pripim i savarsim adese-ori

fapte, de care in urmil ne cAim i ne rusin6m.

st-gi

gi'ngi

www.dacoromanica.ro

90 IOAN &AVM

Sunt insA in adev4r multe neajunsurile firii noastre§i e astfel lucru firesc s. ne perdem in anumiteimprejur6ri rilbdarea. Vorba e iosi s. §tim,fata copilului §1 cu atat mai -vartos fat eu elavem s ne adun6m toate puterile, ea s6 ne strt-panim firea, caci e cu deosebire mare räul, pecare i-1 facem, §i mult perdem §i noi in§i-ne per-zandu-ne rrtbdarea.

Nimic nu-i impune copilului ca rithdarea inde-mgatit, prin care xnuiem §i frangem in cele din

urn:a §i pe cele mai r6.svrittite firi.tie, din contra, fie-care nu numai dela bieii

de inv4iltori, ci §i din experientele propriei salecopilririi, cum i§i pierde prestigiul cel ce-§i pierderrtbdarea §i cum se ive§te 'n inimile copiilor por-nirea de a lila in blitaie de joc §i de a necaji pccei .perd sa'rita. E pentru onml mititel unfel de multumire diavoleascii sil coboare in randeu sine pe omul mare, care ate mintea de copil,§i foarte anevoie ajunge copilul auite, cii i-aipierdut §i tu o datil rndarea.

A§a e de alminteri §i'n viata oamenilor. Im-p6rat ori om de geniu dae'ai fi, e destul sr). fii

nerabdrttOr pentru-ca lumea srt to iee drept nflafleac de om.»

cti'n

ce-§i

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 91

b) Simtdmintul de dreptate.

0 fi ori nu adevlirat, c6. Dumnezeu l'a ziditpe om dup1i chipul i dup6 asemrtnarea sa, noio zicem, ba unii chiar o i credem aceasta, fiindc. ni-1 inchipuim pe Dumnezeu drept, i, afarl deel, singuri noi oarnenii avem in lumea vietuitoarepornirea de a face dreptate,dând fiecaruia ceeace i se cuvine. De aceea si zicem, c e lepgdatde toti Dumnezeii cel ce face nedreptate,desbrAcat de ceea ce e dumnezeesc in om, elface ce-1 impinge firea lui de animol.

Nedreptatea o faCem nu numai când nu damcuiva ceea co i se cuvine, ci i &and ii d/tm ceeace nu i se cuvine i nedrept4im nu numai jig-nind pe altii in interesele lor, ci i brtnuind, grà-ind de rilu, clevetind ori nrtOstuind, ba chiarOrtinind ori lrtudand peste mAsura cuvenita.

In orisicare din aceste forme s'ar savarsi ne-dreptatea, educatorul se 'njoseste in fata

perde stima i increderea lui chiar i candnedreptatea ar fi Meuta in favoarea lui.

Inca mai rau se'njoseste educatorul, dacrt celneclreptlitit e socotit mai prejos, cum sunt slu-gile ori alti copii, si nu odatl se'mtampla, cif 'afata unor asemenea nedreptatiri copilul se rs-vrAteste. cAci strigrt dreptatea din el.

caci,

.si

copi-bilui si

www.dacoromanica.ro

92 IoAN SLAVICI

Nedreptatea o facem de cele mai multo orihindea ni-am perdut rabdarea i nu ne mai drunbine seatrA despre ceea ce facem. Asemenea ne-dreptate ni se mai iartA, daert ne cairn §i damreparatiune, dar nu ni se iarth, ct ni-am perdutrabdarea. Nedreptatea aspra gi neiertata e ceaAvar§ita in teeta 1ini,5tea, cu bura chibzuintZi.,fie din prostie, fie in vederea vreunui interes,fie din rea pornire.

c) Buna credinta.

Copilul se reazemli cu toata increderea pe ceice poarta, grijrt de dansul ; foarte u§or ajungerndar A fim ispititi a profita de lipsa lui de pricepere, ca A-1 momim, sa-I amligim ori A-1 spe-riem, spre a-1 conduce dupa. plac. Aceasta seface foarte adeseori, cum se zice, spre binele lui,in adevrir insil fie din cornoditate, fie ca A sca-pam din vre-o strâmtorare. Sunt putini cei eelidau seamil, crt nu numai perd increderea copiluluidar il mai indrumeaA §i pe el spre rea credinta

N'au A fie speriati copiii cu primejdii, carenu exisn, nici cu pedep'se, pe care nu suntembotaritti a le aplica, §i tot atat de putin au safie momiti cu daruri, pe care le promitern f6r6.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 93

ca st voim a le da : so injose0e §i-§i perde an-toritatea eel ce face asemenea lucruri.

Tot a§a fiind in fata lui de rea credintt attrealtii.

Reaua credintbi i se mai trece cu vederea ro-bului, slugii umilite, omului nevoia* ori tampitului,dar e greu osandit cel ce vrea O. fie socotit maimult §i tot se pune in rand cu ace§tia.

Dar oamenii cum se eade sevanesc §i ei ade-se ori acte de rea credinta. Numai in clipelecand nu sunt cum se cade, ear educatorul, celputin in fate copilului, are O. fie totdeauna.

cl) Minciuna.

A minti va et zielt a spune un neadevar §tiindca. nu e adevArat ceea ce spui. Se minte dinglumii, din obicinuint6, en gand bun, la stram-torare oH eu gand rim. Oamenii ii cam iart6unii altora minciuna fiinda s'au deprins cu ea,dar panit chiar §i mineino§ii dispretuese pe eel'ce minte. Cu drept cuvant, cAci la minciunii tot-deauna numai neputinta-I impinge pe om i min-ciuna e obarsia a tot Ocaul omenesc §i-I injo-se§te pe om mai mult de eat lipsa de rabdare,nedreptatea oH reaua eredintg. Cel ce minte e'nstare et fie i de rea credinta, fatarnic, viclean

www.dacoromanica.ro

94 JOAN SLAVIQI

ori inselAtor, sA fure, sA jefuiascl, sit sAvitrseascaorisice faptA rea.

(Jopilul rAmAne uhnit in fata minciunii si nu e'nstare sA'nteleagia, cum un em in toata firea, lacare el se uitA cu tin fel de admiratiune, poatesA aiba nerusinarea de a spune cea co stie, canu-i adevArat. Foarte adeseori mincinosii suntdati de rusine de catre copii. care strigrt cuprinside indignatinue gDar nu este adeviirat.»

r putea scrie multe i foarte interesantecArti despre asemenea izbucniri ale simtamantuluide dignitate omeneascA la copii ; cei mai multidintre cei ce le-ar citi ins6 ar minti inainte par'cAnici n'ar fi viata fdrA de minciunA cu putintA.

SA mintim, dacA altfel nu se poate, dar nu infata copiilor, cAci nu numai cA-i indrurnAm i peei spre minciunl, ci ne perdem totodata si auto-.ritatea.

e) Pedanteria.

Omul de oarecare superioritate e cumpAnittine sh scoatA la capAt lucrul, de care s'a apucat,

s1-1 fact bine phriA'n cele mai mici amanunte,stAruie dar i asupra amanuntelor, dar nu perdenici odatA din vedere rostul intregei lucrariliniile mari ale ei. Cel stApanit de impulsiuni

si

si

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 95

momentane ins e chitibusar i ajunge ugor s5.

se peard5. In amlinunte mai mult ori mai putinlipsite de important si sA dee greg. In asemeneacazuri el rlimane de rusine, aci isi dä de gollipsa de dilAcie intocmai ca cel ce una vrea sialta face.

Dupil judecata srmnoasA orisice lucrare se s5.-Varseste potrivit cu imprejuearile si, orisicare arfi amN.nuntele ei, e bunä, daa duce la scop. Ru-tinarii dar si pedantii, stiiruind prea mult asupraamrinuntelor, nu numai sunt supAiltori, dat foarte

.ugor aping s fie si ridicoli.

In deosebi copiluI alearg g. asa ziand spre scopsi se enerveazil and e tinut in loc din cauzaunor amAnunte, a arora importantA n'o intelegeIna.

Acela§i efect se produce and ii spunem ceeace stie, ii repethm prea des acelagi lucru, il in-drum6m prea mult, ne tinem mereu de capul lui :el izbucneste'n cele din urna'n vorbele «Nimi-curi ! Fleacuri ! mi-ai mai spus-o ! Lag-mg.'npace !»

Numai cumpiinindu-ne i vorbele, si fapteleputern s ne impunem, si parintii, care se perdin amthaunte, cresc copii, care ori sunt caori umblä de capul lor. Educatorii, care nu sunt

www.dacoromanica.ro

96 WAN SLAVIC!

totodath gi parinti, dacA se perd in nimicuri, suntluati in batae de joe gi apoi päeasiti.

1) Ignoranta.

Ignorant e omul, care nu gtie ce va O. zie asti gi astfel nu e'n stare 0.-§i deo seamA, ce gtiegi ce nu gtie, igi inchipuegte, eAle gtie toate, gise amesteca'n lucruri, la care nu se pricepe.

E deadreptul dezastroas6 impresiunea, pe careo produce asupra copiilor ignoranta, gi stie fie-care din experientele propriei sale copilarii, cumun om, pe care punem foarte mult temeiti, poatesbi. peardA printr'un singur cas de ignorant6toatA autoritatea etigtigatil, prin o lucrare indelun-aatri2, .

Educatorul intelept e deci modest gi nu pre-tinde a sti niej chiar ceea ce in adevar gtie,ci le face toate din bunl ointil, ori de nevoie,oarecum de incercare, nu ca sa-I invete pe copil,ci ea sti. invete amAndoi impreunii, gi copilul seva pleca in fata mai marilor lui destoinicii.

Sunt multi parintii, care prin asemenea rno-destie igi pastreaz6 autoritatea gi dupA-ce copiiilor au ajuns A. fie in toate privintele mai presusde ingii, caci ne pleam en respect in fata celorce stint mai 'milt deckt Peea ce tin sg. parii gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 97

2 .0.13/1a : (<Voi fi avand eu ale mele, dar are si el,ale lui :»

g) Decenta.

Nici o femee cuminte nu renuntil de bunA voiela multumirea do a-si litpta copilul. Dacii e ne-voitI s'o fac6 aceasta, tot ea-1 are sub purtareaei de grijA ea-1 imbAlazri, ea-1 premeneste, ea-IalintA, citci asa-si castigit mai usor si mai siguraft iubirea lui, cat i autoritatea, asa-1 trage inintimitatea vietii ei, ceea ce e botitrator pentruintreaga educatiune.

Sunt multe i mari neajunsurile firii noastreindividuale, i mereu avem cuvinte de a ne ru-sink de ceea ce facem, zicem, gandim ori siintimsi de a arunch un viii mai mult ori mai putindes peste Ocatele noastre.

Acest viii aruncat poste pitcatosia noastrii edecenta, cea mai frumoasA manifestare a digni-tiitii

Catil vreme pticittuesti prin ascuns, faci mitr-tunisirea, cit e rau ceea ce faci, cit nu de voie,ci impins de neajunsurile firii tale s6varsestifaptele, i sti-trui, ca altii sit nu fad, i ei ca tine.Indat6 insit ce ti-ai perdut rusinea i pitc5.tuicsti[grit de sfialg, presenti pitcatul triu drept faptii

Bib]. .Minen eis. No. 45. 7

omeneeti.

www.dacoromanica.ro

98 .roAN SLAVICI

buniti si fireascrt, de care te poti lali, si 'nclemuisi pe altii a face ca tine.

Avem dar, neaparat avein noi oamenii F.it noascundem pacatele unii 'n fata altorn.

Cu atat mai vartos avem siti le ascundem in fatacopiilor.

Copilul, care e fitira pacat, nu trece nimic cuvederea si se uitbi la toate bine. E inspaiman-tator efectul, pe care-I produce asupra lui piticatul

iiirintilor sai dupa ce a ajuns srt inteleagil.Dacrt e ascuns, o durere adanca, o jale, un fel

de mart, ear clack' nu e ascuns, o vie repulsiuneil cuprinde, si poate sa mai rainhie in sufletullui iubire, dar autoritatea se perde.

Eara natura e de-o intelepciune fara de mar-gini si a pus intro copil si muma atata intirnitate,incat nici copil de mumrt, nici muma de copil nuse rusineaza si numai prin altii poate a'-si pearditcopilul rusinea fireasca.

3. Exemplul.

Cel ce iubeste inspira iubire, se fereste deconflicte, nu r iolenteaza si uu abuzeaziti, e tab-dater, drept si de buna credinta, nu minte, nuse perde 'n nimicuri si mai e si modest si decent,nu e numai bun educator, ci totodata si om bun

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 99

si vrednic de stima si de iubirea tuturora, unmodel pentru viitorii oameni.

Daca asa este, copibal e un element tnoralizatorin societate, caci educatorut, purtând grija decopil, face si pi opria sa educatiune corectAn-du-si fiinta si nazuind spre decavarsire, inframan-du-si poftele, biruindu-se pe sine si facändu-semai bun si ca sot, si ca om intre oameni, si cacetatean. Cel mai neadormit prtzitor al bunelormoravuri e glasul parintelui, care zice «Te vedecopilul !» .srt nu afle copilul !» «Ce N'ra zice co-pilul ! ?»

Cea mai stricata societate se 'ndrumeaza, si eaprin educatiunea rationath. a copiilor spre o maibuna vietuire.

Lucrul acesta nu ar fi insrt cu putinta, dacaoametii stricati n'ar putea sa fie si ei buni edu-catori.

Educatorul, care da prin felul lui de a vietuibune exemple, conduce fara indoeala mai usorsi mai sigur educatiunea, dar poate s'o conduciisi cel ce da rele exemple. Bun ori rau, exemplulnu e hotarator in educatiune, si vorba e sit' stima ne folosi de el.

Exemplul e un cas concret pentru o regulagencralii, deci in viata moralrt o faptil, fie chiarsi numai inchipuita,

www.dacoromanica.ro

100 IOAN SLAVICI

E bun exemplul, dacit se potriveste,clacit nu se potriveste cu regula.

Cele mai hotiiratoare sunt exemplele, pe caresi le a fie-care el insusi, ciici se iubeste si se pre-tuieste pe sine si astfel e stapanit mereu doindemnul de a mai face cum a Mout.

Educatorul trebue sit ailort dar cea mai stArui-toare purtare de grij'a, ca copilul sit se indru-meze a face binele, citci aceasta ii cl6 nu numaiindemnul spre buna vietuire, ci totodatil i lucre-6'r-ea in destoinicia lui de a fi cum trebue sA, fiesi de a-si face savarsind acelasi fel de fapte buneregule de vietuire.

Ind mai stKruitor trebue sit privegheze oducatorul, ea copilul sit nu ajung6 a-si face prinrele exemple rele regule de vietuire, asa numiterele raravuri.

Fapte shvarsite de altii sunt exemple maiputin hothratoare, dci copilul imiteazit mai alespe cei de-opotriO, cu ei i numai pe aceia, pecare ii iubeste, oricare au pentru el autoritate.Exemplele (-late de alti copii cam de aceasivarstri si mai ales de frati, de surori, de prietenide joad ori de colegi de scoalA sunt si in bine,si in rthi mai hotriratoare de cat cele date de piirintiori de alti oameni ajun.l.i la maturitate, cu carecopilul nu se proa potriveste.

i rliu,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA EATIONALA 101

Proocuparea educatorului e dar, ca copilul siiubeascrt i st stimeze pe cei ce ii dau bune

despretuiascil pe cei ce ii dau rele exemple.Exemplul eau poate indrumeze prin reac-

thine p& copil spre bine, dacti, stim achiceinpe copil acolo ea sail. Si mt fereasd. D-zeuca sa nu fiu ca cutare ori cutare !

En mijlocul celei mai stricate societati se poateface bunit educatiune, cu anevoia, dar se poate,si sunt chiar oameni foarte stricati, care, iubin-du-si cu adevrtrat copiii, scot oameni buni din ei

Inraurire hotarâtoare au in educatiune i exem-plele mai mult ori mai putin inchipuite, luate dinistorie ori anurne plasmuite, pe care copilul le iafie din povestiri, fie citind, si nu mai incape nicio indoial, crt netaOduita decadentil moralrt asocieatii din zilele noastre e mai ales urmareaartilor scrise de oameni fie prosti, fie stricati,care presentI ceea ce e numai individual firesc,drept lucru i otheneste firesc.

Povestitorul, ca sit destepte interesul, trebueneapilrat sa castige simpatiile cititorului pentrucei ce sAvArsesc faptele expuse in povestire. Indeosebi in ceea ce priveste exemplele povestitee dar foarte adeviirata zicatoarea latinrt, «Exemplatrahunt!» Exemplele din ciirti adimenesc, i echestiune de prudenta, ea in deosebi in povesti-

_

sisI

OAs5.-1

zicrt :

www.dacoromanica.ro

102 WAN SLA1 Ici

rile fitcute pentru copii sa no ingrginim numaila exemple bune. ctci numai aceste-1 aratg peom cum el in adevar trebue sg lie, ear exemplerole i se dau destule in viata de teate zilele.

Exemplul bun e insa o faptg. oarecum fireasca,un lucru mai mult ori mai putin obicinuit, carenu poate sg fie atgt de interesant ca exemplulräu, care e faptg mai malt ori mai putin sur-prinzgtoare. Ceea ce ne fura atentiunea §i neemotioneaza e partea individualg a omului intratin luptg cu slgbiciunile sale, §i de aceea suntemispititi a-I prezenta pe orn in toatg golatatea in-dividualitii pgcrttuind, biruit i rg.pus depropria lui nemernicie, earg nu iqind invinggtor.Pretindem, ce-i drept, a voi sa moralisgm socie-tatea §i-i facem de rfts ori cbiar urgisiti pe ceice pgcgtuiesc, argtgin grelele suferinte, la careduce pitcatul, inspgimantgm pe altii, ca prinreactiune sg fie Inert mai staruitori in cti10 celebune. Da, dar i-am deprins pe cititori smt vadg ceeace se ascunde i am produs in inirrile lor urgtulsimtamânt, cg e osfindit omul sit treacrt pacatuinclprin viatrt §i altfel nu se poate, ceea ce nu-iadevgrat.

Cu mulfg, bagare de seama avent deci st nofolosim in educatiune do asemenea evemple, care

lui,

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 103

numai la oameni Cu judecata pot s5. produce prinreactiune un bun efect, dar pentru tinerime suntispitiri.

4. Pedepsele.

Pedeapsa e in intelesul obicinuit al cuvAntuluiriisplata dreapt6 a faptei rele ; in educatiune insN,ea e un mijloc de indreptare, de care no tolosimnumai atunci, cand e no\ ole sa-1 ajutrtrn pe copila so stap"ani pe sine, deci in adesrir nu ca edu-eatori, ci ea creselitori.

Cata vreme educatorul §.tic Ostreze iu-birea §i autoritatea fereascii, pe copil deexemple rele, pedeapsa e do prisos, caci pedeapsafireasca, adequat6 §i cu desevii4re dreapta einahuirea datI pe fata a educatorului.

Nevoia vre-unei alte pedepse se ive§te numaichild copilul nu iube,te in destul, cruid ecluclt-

torul inspirt Fria dar nu are adesrtrath autori-tate, ori cand ispitirile sunt prea multe i preamari. §i, pedepsind, educatorul e cuprins totdeannade simtamantul, c. vinot at e el insu-§i §i ca cucat mai des pedepsekto, cu atat mai \ hrtos iidit de gol lipsa de pricepere ori de purtare de

Nici un mn cu minte nu poate pedepsi farrt do

sa-§i§i sa-1

grija.

www.dacoromanica.ro

104 IOAN SLAVIT1

nici o pregiitire, i aproape totdeauna pedepselesunt dictate mai nainte de a fi fost sevarsitilfapta si anume in forma «Dad o vei mai faceaceasta, vei primi pedeapsa cutare !»

Se 'nt'amplrt adese ori, ca pedeapsa dictath ino clip6 de suprtrare sit fie prea asprit Nu-ti nt-

mane dedtt s'o executi, ceea ee e foarte jignitor.Ca el scap de supnitrile de felul acesta, eu deobieeiu mit faceam, d nu am vrtzut si nu stiu,crt--fapta opritA a fost silvarsitrt, dar eram cu atiltmai suprtrat si in acela-si timp de o particular6bunitvointa%

Rar de tot mi s'a 'ntamplat,.ca:cel vinovat srt nuvie duprt un timp oare care la mine, ca

«Drt-mi, te rog, pedeapsa, dar nu mai fii su-prtrat :»

E invederat, c pedeapsa nu numai orà de prisos,dar ar fi fost i stricacioasrt.

Dad, nu te iubeste inse, ori dad n'ai autori-tate, copilul usor ia pedeapsa drept act de rAs-bunare si se 'nrilieste; dad pedeapsa mai e i preaasprit rittnâne anArkiunea in inima copiluluiOrere de rlu in inima Orintelui, ear dad pe-deapsa e prea usoarA, nu se face pace. Educatorii,care nu pedepsesc incleajuns, sunt cei ce striacopiii cu prea dose pedepse si tot n'ajung sit seirnpace cu ei.

srt-mi slot,

www.dacoromanica.ro

EDIJCATIA RATIONALA 105

Nu existA copii riti, ci numai copiii stricati,ear vinovati sunt cei ce ii lasit sit se striceastfel sunt nevoiti a recurge la pedepse.

Pentru-ca pedeapsa sit fie mijloc de indreptareavem sit tinem seama de trei lucruri : 1) rostulei, 2) mitsura ei si 3) felul ei.

a) Rostul pedepsei.

Mar dad n'am admite, cit pedeapsa e un actdo impticare prin crtintii i spitsire, in educatinneea numai act de asemenea imp6.care poate sitfie. Ea nu poate sit indrepteze deal fiind potri-vM cu vina, cu firea copilului i cu iinpregiu-rilrile, in care a fost sevarsitg fapta.

Nu ne este iertat srt pedepsim pe copil cândel insu-si nu se poate simti vinovat, pentruo gresal, pentru o pripire, pentru o lipsit deindemhnracie, o negligentrt, pentru o suprindere,in genere pentru o fapt5 pe care a svhrsit-ofgrrt ca sa-si fi putut da seam6, cit e ritu ceeace face si cit are O. ne mahneasc6 prin fapta lui.

Pentru-ca sit poatl aveh rost pedeapsa, trebuesil existe intre educator si copil un fel de invo-ialX, un fel de rardsag, prin care copilul seleagit a nu sevarsi fapta si a se supune pedepsei,dacit cu toate aceste o va fi sNvarsit. El

.

www.dacoromanica.ro

106 10AN SLAVICI

pe sine are srt se pedepseaca, i suntfoarte multi copii, cure, savarsind f aril de stireanoastrrt vre-o faptit oprita, yin din propriul lorindemn marturiseasca pacatul cearapedeapsa. Asa numai pentru-ca vrem ori pen-tru-crt suntem suparati nu avem sa-i pedepsim.

Nu fapte, ci deprinderi role sunt ceea ce nositeste sit pedepsim : nu pentru-ca a Mout, cipentru-ca oar a facut 11 pedepsim, ear acoasta nuea sa-I resplatim, ci ca *tam a se stapanisit nu mai LA si situ fortifice vointa.

11 facem deci pe copil, inainte de toate, A in-teleaga, ea e rea fapta, i sit iea hotrtrarea de an'o mai savarsi ; ii luam apoi in mai apropiatrtpriveghere ajutam A fie mai staruitor instapanirea de sine si mai resistent fatrt en ispiti-rile : pedeapsa urmeaza numai dupit ce toate acestebune silinte au ramas zadarnice. Nu vina, ci sla-biciunea o avem in vedere, si nu de frica, ci derusine si din dorinta de a se inalta in gandulsitu si in al educatorului are el A se indrepteze.

Asa ar trebui A fie aplicatrt on i ce peadapsa,§i e mai presus de orisice indoialit, cit nurnitrulfaclitorilor de rele ar scadea, daca vinovatii, ju-decati i osanditi o data, ar fi litsati in libertate,tinuti sub priveghiere i tratati cu deosebitabunavointa, ear pedeapsa s'ar executa numai

insuli

sa-gi gi sii-gi

sa-1

gi-1

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 107

dupg. ce in ciuda acestei budvointe cel odnditla ea sevtirse§te ear vre-o faptrt neiertatatit.

b) Mdsura pedepsei.

Dacit e adevArat, c pedeapsa e act de imp&care, mrtsura dreaptrt a ei e m6ximea mâhnirii :pedepsim atht, ca A ne tread supiirarea, nicimai mult, nici mai putin.

Ori§icare pedeapsrt a deci atatcasualA. : numai §.1 numai pentru cit fapta e

acoa§i nu putem aplica aceagi pedeapdunor copii deosebiti, nici copil in doddeosebite casuri, nici in deosebite impregiurAri,

nu se poate nimic mai nerational dealregule fixe in ceea ce prive0e mAsura

pedepsei pentru copii.Intr'un fel podepsim pe copiii mai mici §i

intr'altul fel pe cei mai mari, inteunul pe coipotoliti §i mai simtitori §i intr'altul pe cei de ofire mai niivalnid §i mai tari, intr'unul peMieti i 'ntr'altul pe fete, intr'un fel intro patruochi i intr'altul in fata altora, intr'un fel in zide lucru §i intr'altul in zi de srtrbnoare, i nicio dat6 nu vina ea singurrt ne dii mitsura pedepsei.Copilul de fire dvalnicii e, de exemplu, mai putinviuovat decal eel potolit ; ii pedepsim cu toate

individua16, cta§ i

niciaceluia-gi

gi sit sta-bilegti

www.dacoromanica.ro

108 IOAN SLAVICI

aceste cu mai multg, asprime. Tot mai putinvinovat e i copilul, care in mijlocul unei societiltistricate ia apucAturi role, dar ii pedepsim i pee1 cu mai multil asprime, dacii nu putem sA,-1isollm. Din contra, in societata on in zi de gr-baoare vina e mai grea, dar pedeapsa e maiusoaril.

Nu e numai mah`nirea, ci to'todath. i grija,temerea i simtlim'antul grelei i-Kspunderi ceeacefrimpinge pe educator spre pedepse. Dup5.-cevede, c silintele lui bune sunt zadarnice, el vrea

piard6 rilbdarea dea pe fatii supX-rarea, se simte dator s'o fad. aceasta, nu-i mairKmâne alt1 sdipare, i pedeapsa e darea pe fatrta acestei supgrAri bine intemeiate i pornite dincel mai curat indemn, cea mai dureroast dovadii,de iubire.

Altfel de pedepse, care nu sunt darea pe fatAa unei asernenea supIrAri, n'au nici 0 m6surrifireasa i sunt acte de brutalitate.

c) Felul pedepsei.

Fund forma, in care se (111. pe fat6 nemultumireaeducatorului, pedeapsa atii.rn1 in ceeace privestefelul ei de la vitrsta, do la 6exul si de la tern-

si sit-sist-gi

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALX 109

poramentul copilului, precum 0 de la impregiu-raffle, in care o aplicata.

De oare-ce scopul pedepsei e sa-1 ajutam pecopil a se stapani pe sine, e 1ips de bun simtsit pedepsim copii, care nu sunt in stare sa sestaphneasca, cum sunt cei prea midi ori cei bol-navi ori chiar i numai bo1dvicio0.

Copilul ajunge inse foarte in curãnd deeseamrt, dacit educatorul e ori nu multumit de el,0 de aici inainte cea mai rationala pedeapsa edarea pe fata a acestei nemultumiri fie prin gesturi,fie prin mustrari, fie chiar i numai prin o cli-utatura. Copiii de tot inici, dacit iubesc, incep sitplanga earth educatorul se uita suparat la dan§ii.Cu atat mai vartos se simt peclepsiti copiii maimari i sunt foarte multi copiii, care in educa-tiunea rationala n'au nevoie de alta pedeapsa.

Marimea acestoi pedepse rationale nu ni-o dit ma-rimea nemultumirii, ci staruinta mai mult ori maiputin indelungatti a ei, inse fara ca sit incetezepurtarea de grija §i bunavointa educatorului.depsiti astfel, copii chtu-gi de putin bine crescutlse stapAnesc cu tot dinalinsul dau teatasilinta, ca prin ascultare i prin bune purtarisa-1 fad pe educator iertator, Fji tocmai aceastilindreptare prin sine insuli e scopul pedepsei.

Numai copii cu desevar0re paraginiti au la ve.rsta

srt-§i

§i-§i

Pe.

www.dacoromanica.ro

110 IOAN SLAVIC!

mai inaintata nevoe si do alte pedepse, i pe a-cestia de obiceiu numai nevoile vietii mai potsti-i duct spre indreptare.

Sunt inse intro copiii mai mici, cam pana lasapte ani, foarte multi, care nu inteleg, nu vor

inteleaga ori iau cu oae-care nepasare nemul-tumirea educatorului.

Primul grad de pedeapsa e pentru acestia, ca-ilipsim de multumiri nevinovate, cu care i-amqeprins.

Ori si care educator intelept ii d silinta dea le face copiilor viata placuta deprinzandu-i cuplaceri potrivite cu varsta, sexul i temperamentullor, precum i cu impregiuritrile, in care traiesc.Cu cat mai bine il cunoastem dar pe copil, cucat mai bine ii stint slabiciunile i cu cat maimulta silint ne dam spre a-i face viata placuta,cu atat mai user scaprun de nevoia de a-1 pe-depsi altfel decat lipsindu-1 de multumiri, caci ceimai multi dintre copii se simt pe din destul pe-depsiti prin aceasta. 11 deprindem clliar dinadins cu anumite multumiri, ca sa-1 putem lipside ele child nu se poarta bine.

Pentru toti copiii e, de exemplu, o mulfurarehine-facatoare sit le spunem povesti. Nu pierdnimic, daca atunci, cand nu so poarta bine, le re-fuzam multumirea aceasta.

sa.

www.dacoromanica.ro

EDUCATJA RATIONALA 111

Copiilor le plac dulceturile i prajiturile find-caau nevoie de multi calorii. Le lastim dar in ma-sura cuvenitti multumirea aceasta, clar li-o re-fuzarn cancl nu se poartrt bine.

Copiii tin la jucarelele lor, lucru foarte bun ;ii lipsim pe un thnp oare-care de ele cand nuse poartg bine.

E vie si fireascg .bucuria coii1or child ii lugmla plimbare : nu-i luran cand nu se poartrt bine.

E nesfarsit sirul exemplelor de felul acesta.Sunt copii neastamparati, lipsiti de atentiune,

indaratnici, neascultatori, ori cu deosebire na-valnici, care nici asa nu inteleg. Fatti cu acestian n lie I-Amalie deal sit alegem pedepse mai aspre,ca srt le aratam, cii in adevar suntem supgrati.

Aceste atarna dela imprejurgri si dela indivi-dualitatea copilului.

Bung, e, in genere, pedeapsa, daca-1 face pecopil sg se crtiascrt i sit iee hotgrirea de a seindrepth, iar rea, daca-1 face neptisgtor, ii umi-leste, ii indarjeste, il face sit piarda prea multtimp on ii impedecti chiar in desvoltarea lui tru-peascg ori sufleteasca.

La urma urmelor, au dreptate aceia dintre pe-dagogii germani, care, luand pe om drept o fiintrt,biltaioasg, considerrt bgtaia drept cea mai scurtg,cea mai expeditiva i i cca mai fireasca pedeapsti

www.dacoromanica.ro

112 IOAN SLAVICI

in casurile de mare nevoie, drept cel mai bunact de impkare.

Nu e, se intelege, vorba de schingiuiri, ci demanisfestarea in aceastit forrn 5. omeneascrt a ne-multumirii : faci ca i and l'ai fi Wand gi-I arzica usture, numai cand vezi, cil tot nu i s'anpotolit nervii.

In tot cazul pedeapsa are srt fie scurt6 gi ime-diatrt. Ea nu se poate amana de azi pe mane.

Stint f6rrt indoialrt cazuri, in care e bine srtamanam pedeapsa, dar pedeapsa ast-fel amanatrtnu se mai executil, ci-i zicem copilulni, cand iarse face vinovat.

«Stai, cit mai avem gi-o gocotealrt %who !»pedepsim pentru vina actualli.

Pedeapsa are s6.-1 doara" pe copil, 85.-1 moaie gisii-1 facU mai ascultator, n'are insA riineascii,nici in trupul, nici in sufletul lui, gi tocmai iiiurma pedepsirii au srt fie mai strânse legrtturiledintre el gi educatorul, care-I mangaie in toatilsinceritatea, dici mare in adevAr e durerea de a finevoit sit pedepsegti.

5. Recompensele.

Recompensii. P rasplata faptei bune, in viatamoral6 multmnirea de a o fi sAvargit, iar in edu-

s5.-1

si1-1

li

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 113

catiune multumirea educatorului, i ceea us deobiceiu numim recompenst e numai forma. in carese da pe fatrt multumirea aceasta.

Copilul, a caruia iubire am stint s'o plistram,se simte pe din destul rasplatit, dad, ne uittimcu drag la el, ii mangaiem on ii Irtudam fie intropatru ochi, fie in fata altora pentru buna luipurtare.

In aceast a. recompensa fireascli e o multu mirendoita : multumirea de a fi savarsit fapta si mul-turnirea de a-I fi multumit pe educator, cel haputernic indemn spre bune purtar i. De aceea re-compensele sunt mai puternice mijloace de edu-catiune i fac de prisos pedepsele, daca stim srtne folosim de ele.

Avem, innainte de toate, st ne stapanirn fireafin cat se poate de cumpaniti in ceea ce

priveste darea pe fall a multumiril noastre.E o placere nevinovat a. sa-ti saruti copilul, sa-1

mangai, imbratisezi ori lauzi cand ai dece : firea ne porunceste ins s renuntam la asemenea placeri, sa ne impartasim de ele numaicanci voim sii rasplatim purtari in adevar fume

sii-i dran copilului dovezi do iubire numai childel e bolnav, cuprins de vre-o durere mai adancaori dup. ce I-am pedepsit.

Alt-fel semnele de multumire i dovezile de

Rilpi. <Minervei", No. 45. 8

s15.-1

s5,

si

www.dacoromanica.ro

114 IO AN SLAVICI

iubire-§i piord farmecul i puterea. Rlisfatati,cei mai buni copii se fac incetul cu incetul indraz-neti i exigenti, i abusul de recompense ducela pedepse.

Incrt mai indeplin se simt copiii recompensa tidacii. le dam voia srt aibit multumiri mai mult orimai putin neobicinuite ori le lasam libertatea dea face ce vreau anume pentru-ca au avut b mepurtrtri. Mai ales a§a ajungem sa-i curioa§tom41---srt §tint, cunt avem tratam.

Una din cele mai rationale forme pentru recom-pensare este iertarea pedepselor, pe care le dictum,dar ne rezervam a le executh numai daca copilulnu se va fi purtat bine.

Daruri numai rar de tot §i in casuri exceptio-nale avem sa le facem copiilor clrept recompense.

Cu desiivar§ire rau, un act de rea credintrt, o

sit presentam drept recompensii ceea ce §i altfeltrebue dam copilului, hrana, imbracamintealtele de felul acesta. Putem sa zicem, ca i leclitm cu toate cii. nu s'a purtat bine, dar nu sa-irecompensrtm prin ele. Darurile, in genere, nusunt recompense, ci dovezi de inbire, pe care lerefialim celui ce ne malme,te, dar nu le intro-buintam ca mijloc de aclimenire.

Un abuz neiertat e sa frtgaduim recompense

sd-i ;mi

www.dacoromanica.ro

EDUC kTIA RATIONALA 115

c.,pre a stimula" amorul propriu ori ambitiunecopilului.

Sttp"anit do egoism, de amor propriu, de vani-tate oH de ambitiune, copilul i§i va da fttr. in-doialii s obtie «premiul de incurajare» ;dar se va deprinde cu gandul cu deslivar§ire fal§,

lumea aceasta implinirea datoriei se raspili-te§te, va pierde simtimAntul de datorie .;si se vaface nu om pizmataret §i vecinic nemultumit, caretraie§te in hartit neeurmatl cu semenii

Din dragoste cltre ai sXi are fael copiluldatoria, dadi e vorba t iasil din el om, care lu-creaza en toati inima.

INCHEI ERE.

Cei co vor fi citit cn luare aminte §i cu oare-care buna-vointil aceastA prea scurti §i nepre-tentioasl dare de seamA vor fi riimascuprin§i de simtemantul, crt toate au fost expuse'n grab't mare §i cit sunt inc6 foarte multe ces-tiuni privitoaro la educatiune, care n'au lost nicimacar atinse.

A§a §i e in adevar.Ne-am dumirit orb e pe cht s'a putut do

putine asupra deosebirli, pe care chiar §i frtHi casa no fi dat soama o facem intro cre§tere §i edu-

silinta

cA'n

slit

färil incloinlit

in

www.dacoromanica.ro

116 MAN SLAVIC!

catiune gi asupra importantei hotaratoare, pe care e-ducatiunea rationala o are nu numai pentru fie-careindivid in deosebi, ci gi pentru viata obgteasca.

Am vazut apoi, care e scopul urtnarit prin edu-catiune gi cum se prezenta acest scop din celepatru puncte de vedere, cel fizic, cel moral, celintelectual gi cel profesional.

Am analizat,in sfargit,mijloacele, de care in edu-catiunea rationala ne folosim pentru ca sa ajungemla.acest scop.

Toate aceste nu puteam sg le facem fail caA. ne razemani pe cate-va principii generale inceea ce privegte rostul vietii omenegti gi teme-liile a toatg randuiala moralg.

Ramhne acum sa mai vedem gi cum anume seunneaza in amanuntele ei lucrarea practicg inceea ce privegte educatiunea fizica, cea morala,cea intelectualit gi cea profesionalg.

Aceasta dare de seama e numai o scurta intro-ducere pentru intelegerea unei lucrari mai mad,care va urma gi ea, daca va fi trebuintg de dansa

De patru-zeci de ani, de cand iau parte la viataculturala romaneasca, am auzit mereu pretutin-denea plangerea, cli stain ran gi mergem din rauin gi mai rau. Mai ales in timpul celor din urmacati-va ani a fost foarte greu sit gasegti un orn,care nu se uitit cuprins de vie ingrijorare in

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA RATIONALA 117

viitor. Chiar i aceia, care in public vorbescdespre progresele realizate, intre patru ochi iimarturisesc viiva ingrijorare in ceea ce prive§teviitorul.

Aceasta generalii recunomtere este 0 ea sin-gura destula dovada, ca., on i cat de rau NTOIT1fi stand, suntem porniti spre bine.

De Undo vine, la urma urmelor, raul, de carene plangem!

In viata de stat dispunem noi in0-ne de noide ale noastre 0 am facut progrese formale foarteinsemnate.

Organizatiunea noastra sociala nu e mai prejosde-a altor popoare.

Starea noastra economica nu e nici ea mai macleat a tarilor de dimprejur.

Raul e in oameni §i numai in oameni, careabuzeaza, risipesc, le strica toate, se incurajeazaunii pe altii in relele apucaturi §i se du§manescintre

Ceea ce ne lipse0e noua e numai randuialamorala, iar pe aceasta ni-o dit, dac'o voim cu totdinadinsul, un relativ scurt period du educatiunerationala.

Dac'a0 fi zis'o aceasta sunt acurn vre-o zeceani, ai fi grait in pustiu : azi tot sunt oameni,care imi dau dreptate 0 mane vor fi mai multi.

dangii.

,

www.dacoromanica.ro

118 IOAN SLAVICI

noi Romanii de atata timp i voim suimai trlim : trebue neapg.rat si patrund6 i s6ajungl in cele din urml intre noi la stApaniregandul, c atat fericirea fie-caruia, cat §l bineleobstesc cer, ca pirinii bun i. in deosebi um-mele devotate sa se bucure de stima, do iubirea§i de sprijinnl tuturora.

Dupii, ce va fi pittruns gandul acesta, va fi

sosit i timpul pentru lucrarea mai mare, de careazi putini vor fi simtind trebuintrt.

Ttitim

www.dacoromanica.ro

2:). H. S. Oleott. Catechismul Bisericei Buddhistede MiazA-zi.

26 Alphonse Daudet Niverneza.27. Louis Jacolliot. In tars. facbirilor.28-29. Prosper Mérimée. Colomba Vol I ,§i 11

30. Dr. Andrei Iliescu-Lespezi. Citsatoria ratit de

31. 0. Pursch. Mae§trii muzicanti.32. Fridtjof Nansen. Spre Pol.33. Artur Gorovei. Datinele noastre la na§tere.34. Guy de Maupassant. Cel dintai fulgi.35. Z. Sarum. Nuvele.36. Scarlat Georgescu.Cartea Poporului sau Drep-

turi i Datorii.37. J.-A. Candrea. Din Bittrani.38. A. Dumas-Tatil. Strigoiu Carpatilor.39 L Adam. Toia m?trii.40. Victor Anestin. Stelele.41. G. Vega. Fire de TigroaicA.42. I. Ciocarlan. Vis de Primitvarit.43. Jules Claretie. Mansardit44. Emile Zola Douit Nuvele45. Ioan Slavici. Educatia Rationala.46. Ioan Slavici. Educatia Fiziert.47. L Tolstoi. Amintiri din Sevastopol.

§tiintri.

www.dacoromanica.ro

Biblioteca Minerveia 30 ipani numärul

Cuprinzand'-atat opere datorite scriitorilornostri celor mai de merit, precrim i tra-duceri, clupli capodoperile

Lipsa unei asemenea biblioteci, congtiin-cios Intocmita, i rominegte redactata,se simtea prea mult, ca publicul cititorsa mai poath agteptiL.

Dad'', Bibliotecile* de pfLna acum, bite-meiate numai In vederea cagtiguluibanesc, gi-au creat cititorii lor, cu DAMmai mult avem Increderea ca, BIBLIO-TECA MINERVEI, ale carei scopuri santdin cele mai curate, Ii va crei pe ai std.

Spre acest scop, BIBLIOTECA MINERVEInecrutand nici un sacrificiu :

VA APAREA LA DATE FIXE I NESCHIM-BATE, VA PUBLICA ADEVARATE LU-CRARI DE MERIT, gi nu va nesocoti niciuna din cererile cititorilor

Libraria ethtoare 4MINERVA)B-dul Academicd 3: Buouregti.

I. 8665.

I .

std.

etribettaed.

www.dacoromanica.ro

,fi+

t,.r..

'.---.

-

4:4#-

i.

4.'",-R,

c..

?

i)

.

14,,

Ifk

't.

.,.

'-

4.:t7. W

..."11160r, le

.

'if

.....i,.. ".

'.1'''A

.'

$4.

.

1....::r.-=

.47,,,,(

4411..'''.

? (I 4'

'. t

,"s-

.

1404,.:

)...--

,.,,A

,A. >

. 0.1440,........40

pr

ffl

--f.'ar.'N

,.., '11:_4i. .17pr'

tX

,-..

. I ',..

.-.1"ft,

..

'

X.-)(r-

,y

.- ,.

l'v.,-

' \,:.

,4-:..-. --v-f-,-

\:

-.,f.,...,i

1 41.-

4,--

,.-7,,,

A-

AA

,H

ot.

......t.>'ItY

'4C

4

1r

-.r-

%-.:.

;-)ylte-

,0.y.

-

$.

...,,,,--

.

kt" 4N

,

www.dacoromanica.ro