Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Autor : Fînaţă Amalia-Lucia

DATE DESPRE AUTOR :

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa I

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş Mă numesc Fînaţă Amalia-Lucia , locuiesc în localitatea Nădab,judeţul Arad. Studiez la Liceul Teoretic “ Mihai Veliciu” , clasa a IX- U a . Am ales acest profil deoarece aş dori să merg mai departe la Facultatea de Drept pentru a putea ajuta oamenii nevinovaţi . M-am născut în luna mai anul 1997 şi am decis să merg la şcoala la vârsta de 6 ani deoarece dorinţa de a fi la şcoală era foarte mare în aceea vreme.

Eu într-o zi frumoasă de vară. În parc,la aer curat.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa II

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

CUPRINS 1. Viaţa sa

2. Opera

3. Portretul scriitorului

4. Bibliografie

5. Familia sa

6. Articole

VIAŢA SA.

A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici și a

Elenei Slavici (născută Borlea). A frecventat școala

greco-ortodoxă din satul natal, gimnaziul maghiar din

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa III

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş Arad și a urmat cursurile Liceului din Timișoara.Debutează în Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birău. Împreună cu Eminescu pune bazele Societății Academice Sociale Literare România Jună și organizează, în 1871, Serbarea de la Putna a Studențimii române din țară și din străinătate. La finalul anului 1874, se stabilește la București, unde este secretar al Comisiei Colecției Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. Împreună I.L.Caragiale şi George Coşbuc, editează revista Vatra. În timpul primului război mondial, colaborează la ziarele Ziua și Gazeta Bucureștilor. Premiul Academiei Române (1903).Slavici a exprimat păreri antisemite, spunând de exemplu în lucrarea sa Soll și Haben – Chestiunea Ovreilor din România

(București, 1878) că evreii sunt o ”boală” și că ar trebui aruncați în Dunăre.Articolele scrise de Slavici împotriva evreilor, pe tot parcursul vieții sale, au făcut ca el să fie citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaționale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel în 2004), ca ”sursă principală” a antisemitismului din anii '30-'40 ai secolului al XX-lea..Alături de el au fost menționați și alți scriitori esențiali ai secolului al XIX-lea românesc, precum Vasile Alecsandrii, Cezar Bolliac, B.P. Hașdeu sau filosoful Vasile Conta si istoricul Nicolae Iorga

Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicații de-a lungul timpului, Ioan Slavici a fost un "abonat" al închisorilor epocii, fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică

intitulată "Închisorile mele", publicată în 1921.Obosit și persecutat, în 1925, Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu, aducându-i aminte de Șiria lui natală.La17 august1925, scriitorul se stinge din viață, fiind înmormântat la schitul Brazi

OPERA : Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt:NuvelePopa Tanda;(1873) apare in Convorbiri literale,in iunie 1875Scormon;Gura satului;Budulea Taichii;Moara cu noroc (1881);

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa IV

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş Comoara (1896);O viață pierdută;Vatra părăsită (1900);O jertfă a vieții;Pădureanca (1884).

POVESTI :

Ileana cea șireată

Florița din codru

Ioanea mamei

Petrea prostul

Limir-Împărat

Băiet sărac

PORTRETUL SCRIITORULUI: Aşezat alături de Eminescu, Creangă, Caragiale, scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limbă, loan

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa V

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate să pară un autor din altă clasă valorică. în realitate el este un întemeietor ca şi ceilalţi trei, prin opera lui pătrunzând în literatura română filonul popular al povestirii şi universul satului românesc transilvănean. El a creat în. epica românească nuvela şi romanul de tip realist şi, mai ales, a adus analiza psihologică a sufletului individual, dar şi colectiv, element definitoriu al prozei moderne. Creator de personaje memorabile şi constructor epic, observator ascuţit şi moralist cu vocaţie de pedagog, loan Slavici este cel dintâi mare scriitor pe care Transilvania îl dăruie literaturii române la sfârşitul secolului al XlX-lea.Cu Ion Creangă, din Moldova, şi cu I.L. Caragiale, din Muntenia, alături, se

alcătuieşte un adevărat triunghi simbolic al spiritualităţii româneşti, în mijlocul căruia se înaltă ca o coloană a infinitului - simbolul lui Eminescu. PROZA LUI I. SLAVICI Preliminarii. Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezintă superioara înflorire a unui gen sau a unei specii în literatura română (M. Eminescu fiind prin excelenţă poetul, I. Creangă - povestitorul, iar I.L. Caragiale - dramaturgul), I. Slavici este cunoscut îndeosebi ca nuvelist de excepţie. Prin opere ca Moara cu Noroc, Pădureanca, Popa Tanda ori Budulea Taichii, scriitorul se afirmă în calitate de creator al unei lumi animate de mari energii, de patimi puternice şi de dramatice probleme morale în cadrul, schiţat cu mână de maestru, al satului şi târgului transilvănean, cu

vechile lor legi nescrise, păstrate şi transmise de opinia publică („gura satului"), ori a! întinsei câmpii de vest, unde legea o făceau oamenii puternici şi lipsiţi de scrupule, precum Lică Sămădăul. Valoarea nuvelisticii a pus mult timp în umbră importanţa operei de romancier a lui I. Slavici, care prin Mara, realizează „Un pas mare în istoria genului", după aprecierea lui G. Călinescu.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa VI

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş BIBLIOGRAFIE1870 Îsi ia "examenul de stat". 1871 Debuteaza la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). În vara, împreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea panromâneasca de la Putna. 1872 E publicata prima poveste Zâna zorilor, Scrierile de început (îndragite si azi de copii) sunt în majoritate povesti (Ileana cea sireata, Florita de codru, Doi feti cu stea în frunte). 1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Popa Tanda. Apoi pleaca la Bucuresti, unde se stabileste. 1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Calatoreste la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucuresti. 1877 Intra în redactia

ziarului Timpul. 1878 Publica Gura satului. 1880 Apare nuvela Budulea Taichii. 1881 Volumul Novele din popor, cuprinzând prozele scrise pâna atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc. 1884 Înfiinteaza la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni si G. Cosbuc. 1885 Din cauza unor articole în care revendica drepturile românilor, e închis de catre autoritatile maghiare, dar curtea de juri îl elibereaza. Divorteaza de prima sotie Ecaterina. 1886 Se casatoreste, la Sibiu, cu Eleonora Tanasescu, în toamna nascându-i-se primul baiat, Titu Liviu. În urma unui proces de presa e condamnat la 3 zile închisoare. 1888 Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Nationalul bucurestean.

Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de închisoare. Începe detentia la Vat (Ungaria).1919 La încheierea pacii si întoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelasi an. 1921 Publica volumul autobiografic Închisorile mele, în care-si justifica activitatea din Ardeal si România. 1924 Volumul Amintiri (pretioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creanga, Cosbuc, Maiorescu). 1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu procese si detentii în puscarii, se refugiaza la fiica sa, care traia la Panciu, în podgoria asemanatoare cu Siria natala. La 17 august trece în

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa VII

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş lumea umbrelor, înmormântat la schitul Brazi. Gala Galaction rosteste cuvântul de ramas bun...

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul, I.Creanga-povestitorul, I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie. Alaturi de M.Eminescu, I.Creanga, I.L.Caragiale, I.Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirei si un univers al satului ardelenesc, creind in proza romaneasca romanul si nuvela de tip realist psihologic, inscriindu-se in rindul prozatorilor moderni si anticipindu-l pe L.Rebreanu.Scriitorul este cunoscut in literatura romana, mai intii

prin nuvelele sale, care aduce o viziune realista asupra satului transilvanean, intr-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc.

Drame istorice: Bogdan Voda, Gaspar Gratiani. Povesti : Zina Zorilor, Florita din codru , Ileana cea sireata , Doi feti cu stea in frunte etc. Memorii : Inchisorile mele , Amintiri , Lumea prin care am trecut. Vorbind despre specificul nuvelisticii lui Ioan Slavici, considerat “ Un Balzac al satului romanesc “ , Dumitru Micu, remarca:” Noutatea cea mai mare a nuvelisticii lui Slavici consista in continut, in fenomenele de viata pe care le elaboreaza si in vigoare cu care le expune. Nimeni, pina

la acest scriitor, n-a cercetat cu atita patrundere si perseverenta aspectul social, nimeni n-a infatisat in aceasta masura strinsa corelatie intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai, pozitia economica , existenta sociala , intr-un cuvint”.Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea ca: “Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa VIII

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

FAMILIA SA:

ARTICOLE : Contributia cea mai importanta a lui Ioan Slavici

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa

IOAN SLAVICI

ILIE SLAVICI ELENA BORLEA SAVU SLAVICI MARICA SLAVICI MARIA SLAVICI

IX

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş la dezvoltarea prozei romanesti a fost prin nuvelistica aparuta in sase volume. In nuvelele sale, Ioan Slavici se inscrie in dimensiunea literaturii realiste si de analiza psihologica. Ele reflecta procesul de formare a micii burghezii rurale, a populatiei satesti, reflecta vechi randuieli ale satului, obiceiuri, datini, credintele, superstitiile, prejudecatile rurale, realizand un autentic tablou etnografic, paleologic si social al satului transilvanean.In nuvelele scrise dupa 1900, la Bucuresti, evoca adancimea mizeriei populatiei citadine, coruptia aparatului functionaresc, capacitatea nesatioasa a celor bogati in noile relatii capitaliste. Eroii lui Ioan Slavici sunt conturati astfel incat ei sa ilustreze anumite norme etice pe care

omul trebuie sa le respecte in viata pentru a-si pastra linistea sufleteasca: "E o chestiune de intelepciune sa ne chivernisim viata astfel incat sa ne simtim cat se poate de putine dureri si cat se poate de multe placeri in tacerea noastra", spunea autorul. Tema o constituie urmarile nefaste pe care setea de bogatie le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului uman. Nuvela reprezinta o ilustrare a unui percept moral enuntat si in "Comoara": "Ce folos de bogatie daca ea, chiar din clipa cand o atingi, te face din om neom." Soacra lui Ghita, batrana mama a Anei, avertizeaza la inceputul nuvelei: "Omul sa fie multumit cu saracia sa caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit." Acesta este perceptul moral sub care

personajele "se zbat ca sub un blestem".Arta lui Ioan Slavici :

Ioan Slavici nu infrumuseteaza cu nimic

viata personajelor sale. Procesul de duritate si afectiune, bunatate si rautate,

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa X

Ioan Slavici

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

de hotarare si slabiciune pe care le aflam in fiecare dintre ele, face din Ioan

Slavici un observator fara un spirit realist desavarsit. Fiecare personaj are un blestem propriu care se va implini oricum, pe care autorul nu se simte obligat sa-l explice, ci doar sa-l

analizeze minutios.

Definitoriu pentru arta sa este extraordinara putere de interiorizare a personajelor. Daca in proza anterioara a lui Slavici accentul cadea pe faptele personajelor, pe manifesterile lor exterioare, pe care autorii le povesteau, in nuvela lui I.Slavici, eroiii sunt urmariti mai ales prin zbuciumul lor interior, prin tensiunea launtrica. Portretele morale devin deosebit de complexe, personajele nu mai sunt fi3e pozitive, fie negative, ci sunt oameni adevarati, penduland intre contradictiile inerente sufletului omenesc.Dialogurile, fiind reflexe ale intimitatii omului, ca si monologurile cu o mare putere

de caracterizare psihica. Valoarea limbajului ca document al vietii sufletesti creste.

Descrierile sugereaza si ele tulburatoarele framantari adanci ale sufletului, chiar cand e vorba despre descrieri de natura, nu doar despre descrieri fizice omenesti. Naratiunea se construieste cu atentie asupra evolutiei conflictului, intr-o tensiune crescanda. Remarcabile sunt expresiile, zicatorile si proverbele populare din stilul lui I.Slavici, menite sa sugereze ca in spatele faptelor se afla o meditatie profunda

asupra atitudinii omului in viata, asupra drumului la care el s-a angajat de multe ori, fara a intui unde se va ajunge.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XI

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XII

Portretul lui IOAN SLAVICI

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Citate de Ioan Slavici : În artă şi numai artă se pot prezenta lucrurile în desăvarşirea fiinţei lor. Opera e numai o copie mai mult sau mai puţin palidă a plăsmuirii. Ceea ce îi dai operei de artă viaţa este efectul ei. Opera de artă e totdeauna o iluzie întrupată. Se zice adeseori că durerea îl întăreşte pe om .Nu este nimic mai puţin adevărat ca aceasta.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XIII

IOAN SLAVICI-scriitorul a multor opera importante

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Placa este instalată pe faţada clădirii în care scriitorul, a fost elev între 1885-1887,str. Emanoil Ungureanu.

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XIV

Timbru a lui Ioan Slavici. Casa lui Ioan Slavici.

Scoala in care scriitorul a fost elevPlaca de pe fatada scolii

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Ioan Slavici AniiNaştere 1848Scoala 1854-1858

Repeta clasa a IV-a 1859Liceul din Arad 1860-1865

Liceul din Timişoara 1865-1867Criză econimică 1867-1868

Slujbaş 1869Debutează în Convorbiri Literare 1871

Moartea mamei sale 1873Este internat 1874

Se căsătoreşte cu Ecaterina Szoke Magyarosy 1875Colaborează cu Timpul 1876

Intră în redacţia Timpului 1877Călătorii de studii in Transilvania 1880

Conduce cotidianul Tribuna 1884Se căsătoreşte cu Eleonora Tănăsescu 1886

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XV

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş Se naşte Titu Liviu , primul fiu 1886

Piesa Gaspar Gratiani este montată 1888Se naşte Lavinia Ioana , al doilea copil 1889

Părăseşte Sibiul 1890Publică Novele vol II 1896

Tipăreşte Inchisorile mele 1921Moare 1925

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XVI

MARA

POPA TANDA

BUDULEATAICHII

PETREAPROSTUL

ZÂNAZORILOR

O JERTFĂA VIEŢII

DINBĂTRÂNI

VATRA PĂRĂSITĂ

AMINTIRI

OPERE

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Ioan Slavici-Moara cu noroc , Editura Albatros http ://ro.wikipedia.org http://www.ioanslavici.euhttp://www.referat.rohttp://www.istoria.md

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XVII

Cartea “Moara cu noroc”

Fînaţă Amalia Lucia, „Liceul Teoretic Mihai Veliciu ”, Localitatea Chişineu-Criş

Referat la TIC , Ioan Slavici si opera sa XVIII