ortodoxia si artele martiale

Click here to load reader

Post on 10-Oct-2015

1.428 views

Category:

Documents

20 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Pr. Mihai-Andrei Atdea

    P.OS-Z

    ORTODOXIA $r ARTELEMARTTALE

    (MAI ALES LA ROMANI)

    Pr. Dr. MihaiAndrei Aldea

    Aceasld corte se tipdreste ctt binecuviintareaPr eas/i n ( ittt I tti P ilrint e

    A mbrozie Meleucd 'fal I'P is c oPi e i Ci iu rg itr lu i

    Editura Episcopici Giurgiului

    2014

    ISBN 978-606-93501-7 1

    e-:\>a

  • Grafi ca; Ana-Maria ComianuCUPRINS

    PREFATA........ .....................'...'......'9micd ldmurire... ......'.....'......."""""'15ce este Ortodoxia? ......,.....'..., ..........'.,...'..... "'""""16ce sunt artele marliale? '...,.'. . .""""18Scurtd incursiune istoricd asupra artelor marliale in\ume.................. ....'..'.'......'..."""""'40ce spun Scripturile'..'..,.....'..,.'.'....'..'.....'.....'"""""'65ce spune sfantu Tradi1ie........................'......'.....'......68primele veacuri creqtine in Armenia.........""""""" '69primele veacuri creStine in Imperiul roman .,"""""'70sfinli militari romani .........'.... """"'72apotogelii Si alli mdrturisitori cu scrisul ..........'."""80alte mdrrurii din primele trei veacuri cre$tine"" ""'81Sfdnttrl Constantin cel Mare """""'88Si tradi1ia merge mai departe.......'..... '...... '......"""" '89dar oare nu sunt acestea exceplii? exceplii careconfirmd regula? ...........'. .."""""""91doud scurte 1dmuriri........,.... ...'.....,'94Si ce voi mai zice? ...'........ '..,............ '.. '..... '.'. "' "' ""1'01cuvintele unui sfdnt.....'..' .'"'""""'105pdrerea Biisericii sau... pdrutu-sa Duhului Sfdnt Sinoud.................. ............'......".'.""'126si btusi... de unde atdta osdndire7......'.-....'..." ""'131cui iti dd o palmd peste obraz, tntoarce-i-l qi peceldlalt.....,........ . '....'... '.'.... '.. '........139Dali tutulor cinste, iubili frdlia, temeli-rd deDumnezeu, cinstili pe impdrat ..................""" """'150ultima legiune?. '....'......'...."" " "'154

  • lntru aceastd zi, cuvAnt al Sfdntului Teodoret'despre dreapta socotinld 9i inleiegere a totlucrul. .............. ........""""""""287ANEXA III...................... .........289Cele mai cunoscute grupdri ale RezistenleiRomAnegti Anticomuniste de pe teritoriulRepublicii RomAnia.................. . " " " " " " " " " " "289ANEXA IV...... ...................'. ...291Testamentul Grupului Carpatin' Fdgdrdqan'condus de lon Gavlild C)goranu ."""""""""'291Anexa V """"'295Artele martiale europene, scurte completdri295ANEXA VI...... .........................302Despre Sfinlii Ostaqi .....'......'..'...""""""""""'302ANEXA vII "" """""""""" "'315Despre yoga, qi, reiki qi alte practici energeticeasemtrndtoare. .."""""""""""'315ANEXA VIrL.. .........................320In{rac}ionalitatea in RomAnia - 201-l' """"""'320

    Harta clanurilor interlope din Rom6nia """""""""321BTBLIOGRAFIE SELECTTVA...'.....'....'.......'.......373

    A. Cd(i, antologii, broquri .'...'...""" """""""""'373B. Articole 9i studii ...'....'.'.........""""""""""""'395C. Principalele ink-uri folosite '. ....'. ."""""""""406

    chipuri ale moStenirii constantiniene.,.............,......16gdar oare ce inseamnd cd ,,Romdnii au putut tinefruntea sus '3.............. ........ ..........-lZ6starea popotului sub fanarioli Ei urmdrile ei..........179dar lupta merge mai departe $i... ............. ,............Ig2sdfim realiSti... se mai poate Jitce acum d$a ceva?-1.g6supuneli-vd stdpdniri\or....................

    .....................193Romdnu I e nds cu /... o$ te an .....................................201Si totuEi se poate mai mult!

    ...........209gi iar : a mai rdmas ceva?..............,,........................20gCercetali toate, lineli ce este bine !..........................2I2$i totu;i mulli gdndesc altfel, deSi sunt crestini, $iadtrc argumente impot riva ......................................227toate imi sunt ingiiduite, dar nu toate imi sunt defolos. toate imi sunt ingddtite, dar ntr md voi liisastdpdnit cle ceva

    .............................260feric ili fdcdtorii de pace ..........................................263CUVANTUL SPECrALr$TILOR..........................267

    I. Dipl. Ing Goncear Constantin Gabriel, AntrenorArte Martiale specializarea Ju-Jitsu, 2 dan Ju_Jitsu

    .........................267II. Profl Bogdan Scdrldtescu ...............................269

    ANEXELE....... .............................274

    ANEXA I......................... .........278

    Pomenirea SfAntului Marelui Mucenic AndreiStratilat si a celor ce s-au savdrsit impreuna cudAnsul doua mii cinci sute nouazeci si trei deostasi................

    .........................278ANEXA II .......................

    .........287

  • PREFATA

    Viala duhovniceascd este, dupd invdldturaBisericii Orlodoxe, o permanentA migcare pe verticald,o colaborare cu Sfinfii Ei Ingerii lui Dumnezeu, dar qio luptd cu demonii gi cu patimile pe care ei le seamanain qi intre oameni. Nu existd interval de timp in careomul gi comunitatea creEtinl sd nu gliseze, ca pe niqtevaluri, in experienlele unirii cu Dumnezeu, ale test6rii(dovedirii) credinlei intru El prin mdrturisire misticdgi publicd totodatd, adicl atAt in fala ingerilor, cdt qi aoamenilor. Rugdciunea qi milostenia, ca lucrdri qiatitudini euharistice qi doxologice izvorAte dincredin!6, sunt mdrturiile pe care fiecare dintre noiavem obligalia sd le implinim in viala noastr6, nu caacte de bravurd ldudiroasi, ci ca gesturi fireqti,izvordte din iubire smeritd, jerlfelnici, mullumitoareqi slujitoare a comunitSlii (familiale, locale qinafionale) in care tr5im.

    Pe de o parte avem datoria recunoqtinlei gi apomenirii veqnice fald de pdrinlii qi inaintaqii noqtri inviald qi in credin![, pistrdnd tezaurul spiritual, culturalqi material mos,tenit de la ei. Pe de altd parte, avem qiobligalia interiorizdrii, a imbognlirii gi a transmiteriilui urmaEilor nogtri, aqa incdt qi ei sd meargd impreunicu noi pe aceeaqi cale a credin{ei mAntuitoare, acunoaqterii Dumnezeului Celui Viu qi a dobAndiriivielii Lui veqnice. De-am qti noi, mdcar o frinturi, lace bucurii qi pfinata{i de triire ne cheamd Dumnezeu,apli cu adevdrat ne-am strddui cu mai multd rdvnd siap[rim gi sd promovdm acest tezaur al Orlodoxiei inintreaga noastrd via!6 interioarl qi exterioari! lar a-!i

  • deqteptArii noastre" din plutirea mioriticdautosuficientd, din belia resemnata $i t6mpd in carezacem adesea confunddnd pacea lui Dumnezeu qitrezvia luct'Stoare cu pasivitatea ine4iald a aEteptdriica altcineva sd ne facd ordine in vial[, in casd qi insocietate. Din nefericire, datoritd acestei atitudinipasive qi permisive, total necreqtine, (pe de o partepreluatd pa(ial de la unii inaintagi, dar, pe de altdparte, tot pa(ial, indusd qi cultivatd de cei ce ne-aucondus qi ne conduc incd destinele neamului de lafanari(h)oli incoace, ) tezaurul spiritual qi material alneamului nosflu rominesc a fost blamat qi jefuitcontinuu. Prea ne-am lesat uEa deschisd tuturorviclenilor gi rduvoitorilor mieroqi... De parc[ nu amauzi cuvdntul Domnului Hristos: ,,de-ar qti stdpdnulcasei la ce strajd din noapte vine furul, ar priveghea qin-ar l6sa si i se spargd casa" (Matei 24,43), sau,,dear gti stipAnul casei in care ceas vine furul, ar vegheagi n-ar l6sa sd i se spargd casa." (Luca 12, 39). larapf,rarea eficientd a casei, a valorilor personale,familiale gi nalionale in fa{a dezbinitorilor nu se facehaotic sau la voia intAmpldrii, ci sistematic, strategici.

    P[rintele Mihai-Andrei Aldea reugeqte incartea de fald, Ortodoxia ;i artele marliale, sd neprovoace. El ne aratd ci arlele marliale (deloc redusela acrobaliile adesea violente promovate prin filme deacliune orientale gi occidentale) nu sunt inutile niciunui om gi nici unui popor. El stdmeqte interesulcititorilor gi-i indeamnd 1a o cercetare mai addncd aatitudinii demne a creqtinilor ortodocqi 9i aI Doar in caz de apdrarc, dupd ce toate metodele denegociere paqnicd au fost epuizate, este ingeduitA lupta cuscopul opririi qi imobilizirii atacatontlui

    11.

    da viala apdrind nemurirea ta si a urmaqilor tAi este omare dovadd de credintd 9i nddejde in dobAndireaimpreuni cu ei a bundtSlilor inefabile ale vieliivegnice dumnezeieqti. Cdci, intr-adevdr, ,,cele ceochiul n-a v6zut gi urechea n-a auzit, qi la inimaomului nu s-au suit, pe acestea le-a gdtit Dumnezeucelor ce-L iubesc pe El" (l Cor. 2, 9)

    Creqtinul ortodox, romdn sau de oricare altneam, este sau trebuie sd devin[ qi un om de o marenoble{e sufleteascd, un in{elept luminat de DuhulSfdnt care vegheazd neincetat asupra vielii sale qi acelor din jurul sdu. Liturghia gi filantropia, mistica gimisiunea trebuie impletite intr-o sintezd roditoareunitard, personal5 gi socialS totodat5, cu dreaptdsocotealS, cu cumpAtare, dar qi cu fermitate. Luareaaminte la sine, dar gi la problemele comunitifii, strajaneincetatd la ispitele qi invaziile patimilor (prindemoni sau prin oameni), face dovada angajdrii luiresponsabile in viala duhovniceascd personald,eclezialS qi nafionald. Nimeni nu se mAntuieqte singur,ci in continuitate qi comunitate cu ceilalli credincioEidin neamul qi din jurul lui.

    De aceea aperarea. mdrturisirea si promovareacredintei creqtin-ofiodoxe (ca gi cale mintuitoareunicd intru qi spre Dumnezeu cel Viu) este dovadaunei trdiri duhovnices,ti inalte, unde iubirea deDumnezeu qi de semeni merge adesea pdnd la jertfa desine. Sfin1ii Marliri Ei Mdrturisitori dintre inaintasiinoqtri sunt eroii adevdraji qi modelele autentice alecredinfei, pentru care mirh.rriseqte insuqi MdntuitorulHristos inaintea Tatdlui in veqnicie. Dar lupta gi jertfalor pentru noi ;i pentru a noastrd mAntuire este qi ochemare putemicd adresati nou[. Ei sunt ,,preoli ai

    10

  • apdrdnduJ de multe feluri de atacatori vdzuli qinevdzu{i.

    Cert este cd de-a lungul unei istoriizbuciumate, cu sute de invazii qi rdzboaie, dar 9i dincauza vanitilii gi dezbin[rilor dregitorilor, rominii auajuns (cum spunea secretarul domnesc Anton Mariadel Chiar6 la anii 1700, dar e valabil[ afirmalia lui qiacum) nu doar ,,sd fie iipsili de curajul 9i vrednicia cas6 lie piept oricdrei na{iuni r[zboinice, dar asupririle 9idirile necontenite ce platesc de cAteva ori pe an, intr-atdt i-a deprimat. ca din vechea faimd romand nu le-arimas decdt numcle."o Pe de alta pane. tot elrecunoqtea cd romdnii ,,sunt foatte meqteri in oricaremeserie. Sunt sprinteni la cdldrie, ageri in mAnuireasdbiei 9i arcagi dibaci. Daci ar fi instruili in qtiinlamilitari, ar face mari progrese."s. Deci, lipsa pregdtiriimilitare ne-a costat mereu pe noi, romAnii, iar astdziacest lucru este gi mai vizibil odatd cu implementareaoficial[ a politicii imbeciiizirii generale qi a anullriicongtiin{ei nalionale prin robia fald de organizaliile,corporaliile Ei puterile financiare strdine. Sd nu fimnaivi! Aceasti politic[ de colonizare economicd,culturalS qi chiar teritorial[, cumulatd cu propagandaanticreqtini ld1igd, are ca efect otrdvirea mentalitalii

    a Anton Maria del Chiaro, Revoluliile Valahiei, Ed\lteingrijite de Arhimandrit Mihail Stanciu 9iAcademician Dr. Gabriel $trempel, Editura Basilica,Bucuregti, 2012, p.38. Despre Vlad Jepeg existi inaceasta carte manuria striinilor cd era un ,.om curajosgi loarte iscusit in gtiinla militari [care] iqi apdra \Navitejeqte" (p. 78).' ldem. p.51.

    13

    comunitd{ii lor in fla}a atacurilor vdzute qi nevdzute laadresa credinlei, a sdnitdlii, a vielii qi a viitorului lor.Cafiea este scrisd accesibil, ftrA preliozitdlilingvistice, imbinind uEurinla exprimirii cu acribiaacademicd. Eu am citito pe nerdsuflate gi, fird sdfolosesc cuvinte exagerate, afirm cd e singuramdftude satisfrcf,toare din domeniul apologeticiiortodoxe romdneEti. De aceea o qi recomand tuturorspfe lectufare atentd $i meditare.

    Cartea nu este un studiu exhaustiv siconceptual, istoric qi filozofic, analitic si comparativ:,al diferitelor ideologii qi atitudini (departajate spalio-temporal qi cultural) referitoare la strategia rdzboiului,ci mai degrabd o catehepl, o catehezd indrdznea\dchiar, menitd sd ne trezeasce din visarea pietistd,fatalisti ;i nerealisti (dar tipic rom6neasch) pomitd dela ideea greqitd ci Dumnezeu ar trebui sd-li deamereu, chiar daci tu nu-!i deschizi traista.

    Dar cafiea oleri qi explicalii teoretice (biblice,patristice, istorice, filologice si stiinlifice)3, precum giunele exemple (ce pot fi preluate ca sfaturi) practice,pe care bine ar fi sd ni le insuqim nu atAt pentru igiena,senitatea si mobilitatea trupului (care, oricum, trebuieintrelinut (nu idolatrizat!) ca templu al Duhului Sfdntqi unealti a suflctului), ci pentru a ne congtientiza qiimpropria lduntric demnitatea gi valorile infinite alecredin{ei ortodoxe qi uriaqul tezaur spiritual, culturalqi material pe care ni l-au ldsat strimosii noqtri,

    2 Degi cercetarea amanunlitd a autorului se observi inprezentarea loarte precis6, documentatd qi serioasd.3 Bibliografia cuprinzdtoare consultatl dd m6rturie de acestIucru.

    12

  • Va trebui sd creiim mici Jbrtdre|e, micicetdli de supravieluire, la sate, acolounde mai sunt oameni care pricep si iSiamintesc Rdnduiola. unde sd avempiimdntul nostru, Scoala noastrd - incare sd ne creSlem copiii in duhul acestaorlodox, sd avem.spitalele Si moaqelenoastre.

    Arhim. Iustin Pirvu

    CreStinismul, bdiete, nu-i totuna cuprostiLt.Monahul Nicolae Steiirdhat

    Cred in sJinli, dar Si-n voinici,Cred in flori Si-n cremeni,Cdci tdculii muceniciCu haiducii-s gemeni.Radu Gyr

    Numai atunci un PoPor i5i reneugdistoria, dacd acceptii sd Piard.Georges-Andr6 Chevallaz

    micd ldmurire

    Mulli cred cI gtiu lucruri, pe care, de fapt, nu leinleleg mai deloc. De aceea, ca s6 fii limpede in gindire qicuvint, ca sd stai in Adevir, este nevoie, rnai ales indomenii mai sensibile, sd defineqti foarte bine tetmenii,impreiuririle, relaliile tot ceea ce poate ajuta lainJelegerea ti cunoa$terea lucrurilor in profunzime 9i aqa

    cregtinului romdn care, supus unui proces nalional (nudoar local, intr-un lagdr, cum {bceau comuniqtii) dereeducare forlati (prin dezinformare qi dezbinare), numai Etie cum Ei unde sd si-qi apere valorile, familia,neamul si viitorul. De aceea trebuie sd fim treji gi sine ap6rdm, desigur, nu cu metodele lui Baraba, ci cu,,armele lui Dumnezeu" (Efeseni 6, 1 I - l7), dar cudemnitate qi fermitate. Nddejdea noastrd rdmdne laDumnezeu, desigur, dar trebuie sd fim qi pregdtiti atraversa lird multe vitdmdri incercdrile actuale alecredinlei qi ale larii.In concluzie, cartea Ortodoxia Si atlelemarliale a Pirintelui Mihai-Andrei Aldea reprezintdun inceput intr-un domeniu al apologeticii ortodoxeincd neexplorat, dar cu importante profunzimiinlelegdtoare ce trebuie descoperite, cercetate qivalorihcate spre intirirea credinlei qi a Bisericii luiHristos in care trAim ca neam binecuvAntat deDumnezeu prin strdmoqii no$tri Ei mirturisitorii Luide aproape 2000 de ani.

    Arhim. Mihail Stanciu(Minlstirea Antim19 octombrie 2013)

    15 14

  • ldsali de Dumnezeu pentru aceastaT. Acolo unde gtia c6 nuse pot afla raspunsuri, a ardtat acest lucru8.

    Ne vom feri acum de a vorbi despre toaE uriaSabogajie a intrebarilor gi rispunsurilor din Ortodoxie. Vomincerca numai gi foarte pe scurt sd limurim in lucrareade fa{d o intrebare care, mai ales in ultima jumitate desecol, a devenit, in multe pdrfi, deosebit de apdsat6:

    Cum priveqte Ortodoxia artele marliale Sipracticarea lor?

    Credem c6 intrebarea poate sa nu intereseze peunii.

    De asemenea, credem cd mulli sunt siguri cI audeja rdspunsul la aceasti intrebare.

    ii rugim insd. si pe unii. pi pe al1ii. sa aiba rabdareo mare virtute cre$tini! qi si citeascl pdnd la capdt. Vor

    vedea abia apoi daci tema este sau nu de insemndtatepentru Bisericd gi pentm ei. $i, de asemenea, vor puteavedea in ce mAsurA pirerea lor este adevarata sau nu ori,cel pulin, vor putea vedea unele fapte qi argumentevrednice, oricum, de a fi cdntIrite cu seriozitate. Sd nuuitdm porunca Duhului S{6nt: cercetuli toate, pdstrali ceeste bun (I Tesaloniceni 5.21, cu varianta de traducere

    ? Spre deosebire de religiile zis cregtine, dar de fapt abdtute de laInvaFtura lui Hristos, Otlodoxia a dat mereu o mare libertatecelor care au vrut sa inainteze in cunoa$terea unor domenii laprima vedere non-teologice, ca feluritele megteguguri sau ttiinte.Ea a privit mereu priceperea in aceste domenii ca un dar de laDumnezeu, cu singura ,,restric1ie" de altlel de bun-sin1 catrebuie folosite spre a face bine. Fenomene ascntlnitotreInchiziliei, regimului lui Zwingli sau Calvin in Ehclia;.a.rrr.d.au fost mereu stldine Ofiodoxiei, ba chiar a avut, de multe ori. eade suferit de pe urma 1or.8 De pili, cunoagtereafirii 1r!l Dumnezeu este o zona inaccesibilSomului, fiind atdt in albra oriciror posibilitdli de observatie cet $iin alara Revela{iei primite.

    17

    cum sunt. Acest lucru vom incerca si-l facem aici, pas cupas. incepAnd, fireqte, de la cuvintele Orrodoxie ii artemarliale.

    ce este Ortodoxia?

    Ortodoxia este numele sub care sunt cunoscutecdteva realitili complementare:

    - CredinJa sau invd{dtura revelati gi ldsata tuturoroamenilor de Mdntuirorul Iisus Hristos, prin Biserica Sa,penA astAzi, ca sA-L cunoasci pe Dumnezeu-Slinta Treimeqi si dobindeasci viata si lericirea Lui vcgnice;

    - Biserica Sa vdzutd, cu toate bisericile localeintreolalti;

    - Creatia specificd teandricio! a ortodocAilordin toate timpurile, cu toate culturile, civilizaliile, frescele,literatura gi celelalte lucmri ce o alcdtuiesc:

    - Poporul orlodox.

    Ortodoxia, ca Biser.ica lui Hristos, a pAzitOrtodoxia ca invildtura lui Hristos, spre a o putea daruituturor celor ce cauta AdevArul, tuturor celor ce il cautd peDumnezeu-

    Trecind prin valurile istoriei, Biserica a fostintArnpinati de tot felul de intrebdri, unele ale unei vremi.altele general-ulnane. alrele foarte inaltc, trecand uneorichiar qi de hotarele Raiului. Acolo unde a avut descoperirede la Dunmezeu, Biserica a rispuns, ardtAnd ce i se aratase.Acolo unde qtia ci nu este rostul s6u a da rdspunsuri, alasat, firesc gi sdndtos, ca rdspunsurile sd fie date de cei

    o Teandria inseamni impreunA lucrarea intre Dumnezeu gi om. inOnodorie totul esle tcandrie sau ratAcirc.

    16

  • Astfel in DEXe prin marlial se in\elege, in afari de,,solemn gi grav; impundtor" - ceea ce e evident in afarasubiectului nostru

    - li ,,ost5$esc, militar; de rdzboi".Deci, artele marliale ar fi artele ostdsetti saLL

    arlele militare sa:; artele de rdzboi. Ceea ce, de altfel, estefoarte adevarat!

    Dar cum se poate, oare, lega de cuvinte precum,,ost6qesc", ,,militar" sau,de rdzboi" cuvintul ,,arte"? CerelaJie poate fi intre asemenea termeni?

    Ei bine, DEX-ul ne poate ajuta gi in aceastdprivinJil

    CuvAntul de origine lalinit sttd (din lat. ars' artis)inseamni doud lucr-uri, inrudite, irisi depafie de a fiidentice.

    Pe de-o pafie, ptin artd se inlelege acea ,,activitatea omului care are drept scop producerea unor valoriestetice ..." g.a.m.d.. Aici intrd broderia, pictura, sculptura,teatrul $i altele asemenea, ori operele (,,de atf,"!) createprin aceasta activitate. lnleles care, de altfel, este mai nou,deqi este mult mai larg folosit azi decit celdlalt sens, maivechi.

    Pentm cA, pe de altd parte, prin ar.i se intelege $i,,indemAnare deosebiti intr-o activitate; pricepere,miiestrie. indeletncire care cere multd indemdnare qianumite cunoStinle" ls.n.f .

    Acest al doilea sens este cel care ne ldmureqte!$i care, de altfel, este cel mai vechi inleles al

    cuvAntului ars. artis.Dacd folosim acest al doilea sens, de indeletrrcirt:

    care cet'e multd in

  • De pild6, pentru box avem definiJiilel. Ramurd sportivd in care doi parteneri luptd

    intre ei pe ring, dupd anumite reguli, cu pumnii imbrdcaliin mdnuSi speciale; pugilisticd.2. Armd albd, constdnddintr-o bucatd de melal cu gduri pentru degete, cu care seatacd, finAnd pumnul strdns.

    Prezenla celei de-a doua definiiii este un primsemn al unei culturi (a autorilor) ce dep6$e$te hotarele uneiviziuni obligatoriu inguste, mdrginite la ceea ce se poatevedea prin prisma sporturilor oficiale. Desigur, boxzrl estepi un sport ca cel descris in defini1ie. Dar nu numai atdtl Defapt, acel box din definiJa 1. a MDE este o form6 tArzie aboxului englezesc. Dar boxul englezesc nu este nicisingurul, nici primul, nici ultimul tip de box. Era imposibilca autorii MDE si nu fi qtiut de boxul grecesc $i respectivroman, sau de cel rusesc ori franfuzesc. Totugi, niciunuldintre acestea nu apare in acest loc.

    Evident, se poate spune ca aceasta esle o micdenciclopedie, astfel incit era firesc sA se lase deopal-tetermenii mai rari.

    Totuqi, la aceeaqi pagini at box-ul apar alli doitermeni din aceeagi familie lexical6'. boxer gr boxeri.Redundant, nu? Ce rost are ca singularul qi pluralul s6formeze categorii diferite? Mai ales cA, este o micdenciclopedie, nu una mare !

    Totuqi, dac[ boxer-rtl din MDE este sportivul cepractici boxul (1), sa.o pugilistul, prin termenul de boxeriise injelege altceva:

    Porecld datd de europeni chinezilor participanli lards coala I- heluan ( I 899- I 90 I ).

    Interesant qi provocator, nu-i aqa? Oare despre ceeste, de fapt, vorba?

    obtinem adevAratul inJeles al expresiei arle marliale qiIogica al6turdrii celor doi termeni aparent antagonici.

    Deci, prin arte marliale se inJeleg d.e fapt artelemilitare sa;r artele ostdqeSti san at'tele de rdzboi, in sensulpdrgii celei mai inalte a ttiinlei militare ce studiazd teoriagi practica pregdtirti Si ducerii ac4ianilor de luptd Si ardzboiului.

    Aceasta este, de fapt, 9i definiiia pe care o deMDEI) artei militare. Termen care este doar formasingulard $i ,,apdatat6" a artelor marliale.

    Doar ce o studiere mai atent[ a MDE ne ajut6 siobservam felul in care subiectivismul, iar in acest cazsubiectivismul po litic influenleazd definirea termenilor. Nueste vorba de un aspect secundar cdci, dupl cum vom arita,influenla subiectivismului politic comunist din anii (19)50-70 a lucrat (qi lucreazi) pAni in vremurile noastre.

    In acest dicjionar amintit mai sus, MDE, avemdefinifii ale artei gi marlialulrl foarte asemandtoare celordin DEX. Nu este un lucru uimitor, lucrarile atet la MDEcAt 9i la DEX erau controlate in anii amintili de aceleagiforuri. Totuqi, in MDE avem qi expresia artd militard

    - la

    termenul (trtd -

    exptesie ce lipseqte din DEX. PrezenJaacestui termen devine cu atat mai interesanta cu cat la artemar{iale pe care le-am gdsit in lucrare

    - box, jiu-jitsu, judo,

    scrimd, tir termenul de arte mafiiale nu este niciodatdfolosit, dar nici cel de artd/arte militard/e. $i nu este vorbadespre vreo lipsd de culturd a realizatorilor dic{ionarului!

    r0 Prin ,.anumite cuno$tinle" credem cd autorii au vrut sadesemneze acele cuno$tinle deosebite sau specifice ale unuidomeniu, nrai putin accesibile sau mai putin inteligibile pentruomul comun, nepregdtit sau neinzestrat.rrMicul Diclionar Enciclopedic; edifia din 1978. Apare intr-oalti formd gi in DLRM, 1958 (Ramurd q Stiinlei militare cqre seocupd cu metodele prililoare lq ducereq operaliunilor militare).

    2021

  • nu sunt numite arte martiale, ci ,gen de lupte in stil/16er..." 9i respectiv ,,sport..."\3 .

    Am spus mai sus cd nu se aminte$te de boxulfrancez, de cel rusesc, de cel grecesc sau roman,,in acestloc", adic6 la termenul de bo,r. Amintim de faptul c[ la altecuvinte cu largd folosire

    - de plldd la artdl se adaugd in

    MDE gi formele comptse -

    ca artd militard. Aici,la box, oasemenea detaliere lipse$te. Totugi boxul greco-roman esteamintit la un termen mult mai rar gi mai pulin interesantpentru cei mai m\l\i'. pugilal. Daca, pe de-o parte, temenulde pugilist este simplu echivalat cu cel de boxer, pe de altdparte, acela de pugilat cuprinde m[car o parte din no{iuneastraveche despre care am vorbit:

    Formd de luptd in doi la jocurile olimpice antice(688 i.e.n.), in care adversarii se luptau cu pumnii goi;p.[pugilatul n.n.] este premetgdtorul boxului de astdzi.

    Trebuie sd notim aici doud aspecte esen{iale.intAi, faptul cI vorbindu-se despre ,jocurile

    olimpice antice" se noteazl data primei consemndri apugilatului la o olimpiadd, nu a intervalului in care au a\rltloc asemenea jocuri!

    Al doilea. laptul cd se spune cd pugilotul sau boxulgrece\c era o luptd ..cu pumnii goi" in realitate. pumniierau inveli{i in benzi de pAnzd sau piele intdrite cu monturide plumb sau bronz, cu piatrA sau..fr;ii de metal etc.Aceasti unealtd de luptd, numitE ceslra, a fost populard nudoar in luptele olimpice ci gi in intreaga lume greco-roman6. $i meriE sa menliondm aici un citat de peWikipedia francez6:

    r3 irr DLRM, 1958 nu se menlioneaz1 nici j iu-i itsu, \icr iudo.ra Cesla1 nu apare in MDE! Dictionarul Limbii Romene Modeme(DLRM), aparur in 1958. de asemetlea nu-l tnenlioneazi.

    23

    In partea a doua a definiliilor MDE, cea pentrunurne proprii. apare incd o explicalie:

    ,,I-HE-TUAN (Societatea dreptdlii Si armoniei),societate secrete a {dranilor qi megtequgarilor din China,infiin{atd la inceputul sec. 19. in 1889-1901 a organizat oputernicA rdscoali in N Chinei, cunoscutA in istorie gi subnumele de ,,rdscoala boxerilor". ,,

    Dincolo de greEeala de tipar a inceputului rdscoalei(corect 1898, luna martie) rdmAne de observat ci boxerilacestei rascoaie sunt amintitri, de$i nu constituie, mai alespentru o enciclopedie romdneasci, un subiect mai insemnatdectt boxul

    .fr"ancez (savatul) sau cel rusesc, ori decit celgreco-roman (mentionat de altfel in felurrte lucrdri legatede mitologia greco-ronrani dar gi de istoria Olimpiadelor gimulte altele asemellea, deci relativ celebm in lumeasporlului).

    Numele de boxeri li s-a dat rdscula{ilor din plicinEcd s-au bazat pe o largd cunoaqtere a artelor marJialechinezegti, numite pe atunci 6o;r chinezesc. Esle insA deobservat cd nici acest lucru nu este mentionat in MDE,cum nu se spune cA societatea gi-a schimbat numele in,,Ptrmnii drepli ai armoniei" sau ,,Societatea pumnilordrepli Si annonioSi". Observirn c5 autorii s-au folosit dereceptivitatea Partidului Comunist la\d de rascoalelepopulare ca sd' introduci boxeri.i in MDE, ferindu-se insd,cu dib6cie, de aspectele ,,ideologic gregite" faptul cdrisculaqii erau practicau[i ferven{i ai artelor lnartialeclrinezegti ;l oameni religiogi (idei inadmisibile in RomAniaacelor ani).

    De asemenea, in MDE apar afte ma4tale ca jiu-jitstr 5i iudo. dar nu gi karare'). Dar chiar gi acesrea doua

    12 Nu este menlionat nici in DLRM, E.A.R.P.R., BucureEti, l95tl.22

  • 1920rE, prin rezistenta studenfilor gi muncitorilor romdniimpotriva ircercdrilor de rerolulie bolSevicd la laqi 9i inalte locuri'u, qi a culminat in anii 1948-l956 ln acetrti aniluptitorii romAni din munlii, dealurile 9i ballile Rominieiau opus o rezistenlS aproape miraculoasI ocupanlilorsovietici gi maginii comuniste pseudo-romdneqti.

    Penhu a in{elege corectitudinea 9i obiectivitateatermenului de ,,aproape miraculoas6" trebuie si menJiondmdeosebirile uriaqe intre Rezistenfa armati anticomunistiromflneasci gi alte forme de rezisten!6, ca cea comunistedin timplul celui de-al doilea rdzboi mondial, cea francezi(La Rdsistance) ori cea iugoslavd (a cetnicilor 9ipartizanilor). Prima deosebire foarte ntare o constituieizolarea deplind in care s-a desfigurat rezistentaromAneasci. ,,Paraqutdrile" fbcute de Aliali erau {dcute ladestinalii cunoscute de sovietici gi foloseau tocmai ladeconspirarea celulelor de rezistentl care aveau naivitatea

    r8 Apreciali la peste 50.000 de oameni. Pentru padicipareaRomdnilor la luptele Ucrainei pentlu independen{d faF de Rusia(bolsevicd) a se vedea Prof. Dr. Augustin Deac, Din istoriaIlcrainei..., mai ales la p.178-179 dar g.u. Pentru implicareaRomanilor Iasariteni in Rizboiul Civil din 1917-1921 din (fostul)Imperiu rus, lucrare excepJionald a lui Anatol Legcu, Romdniibasarabeni in istoriq militard q Rusiei...,Ed. Militari, Bucuregti,2009, mai ales la p.167-187, 190-192, 193-213 etc.re Revolulii care in alte pirfi, ca Ungaria sau Bavatia, in carease[lenea rezistentd nu a existat, au inregishat in epoc5 marisuccese. Ungaria a scapat de bollevism nunai datorita Romeniei,cdci Ungaria Sovietica a atacat Romenia incercand sA pundstdptnire pe Transilvania, Maramure$ 9i Bucovina 9i si facdlegdturd directi cu U.R.S.S.. Din fericire, Romania nu doar cA arezistat acestor atacuri dar a ocupat intreaga Ungarie, eliberdnd-ode stapanirea bolgevic6 9i, totodata, de foametea cumplitd ce obdntuia, prin aducerea qi impi4irea catre populalia ungard a miide vagoane de grdu, porumb qi alte alimente. Planul U.R.S S. dea inainta pAn[ la Marea Adriaticd sau chiar pand la Atlantic a tbstastfel impiedicat.

    25

    1/ [e pugilat n.n.] 6tait, avec le pancrace et Ia lutte,l'un des trois arts martiaux pratiquAs durant les Jeuxolympiq.ues antiques d. partir de Ia 23" olympiade (688 av.J.-C.).tt

    Traducem:

    ._

    E/ [pugilatul n.n.f era, aldturi de pancra1iut6 SitrdntetT, una din cele trei arte ma4iale 1s.n.j pro"ti"ote intimpul Jocurilor olimpice antice incd din vremea celei de-a23-a olimpiade (688 i.Hr.)

    De ce sunt ocolite toate aceste aspecte de c6treMDE?

    Aga cum am spus, din motive politice complexe.Un aspect astizi adesea cu totul ignorat este acela

    al Rexistenlei armste anticomunhte romhnegti. Aces|fenoment amplu gi unic, subiect al multor analize secrete inKGB gi alte organe similare din mai multe tiri ale lumii,este foarte pu{in

    - qi foarte vag cunoscut in RomAnia

    inceputului de secol XXI. $i asta cu toate ci ea, RomAnia,este chiar terenul de bazd al acestei rezistente. Ea a inceputde fapt mult inainte de 1940. A inceput prin lupta multorromini in trupele alb-gardiste din Rusia anilor l9l7-

    '' Conlorm hrrp: tr.r.r iLinedia.urs \ iki Puuilar." Pu,,, ru1ii-i^a7, una-^a(iala greceasca ce combina

    trdnta cu felurite lovituri, rdsuciri de membre g.a.n.r.d.; singureletehnici intezise erau mu$cAtura gi scoaterea ochilor; lovirea sauatacarea in orice fel a organelor genitale era ingnduiti 9ip,racticata.

    O lorrni foafle asemaltaloa re cu t(inta ciohqneascaromAneascb, un predecesor al luptelor greco-romane practicateastdzi ca sporl olimpic.

    24

  • RomAneqti Anticomuniste au fost adesea uimitoareexemple de gdndire tactica 9i strategicA, de pricepere 9ieroism.

    Cel mai ingrijoritor aspect, atat pentru marionetelebolqevice de la Bucuregti cat $i pentru sforarii de laMoscouo il constituia tocmai caraclerul ba)lina$' nati\-,alrezistenlei romane;ti 5i al indemdnirii miljtare a acestera

    "Este, prin urmare, de la sine inleles ci in asemenea

    condilii, chiai 9i dupa 1956, regimul comunist sovietic aireprezentantii s6i la conducerea RomAniei nu puteuu ovesnicio incredere tn Poporal Romin si, ca urmare' doreaulimitsrea practicdrii atlelor marliale Ia categori.i. uflatesuh contril. angajalii Ministerului de Inteme, unii dintreangajalii Ministirului Apiririi, unii dintre sportivi (adeseaqi "u."gtiu incadra{i foafte devreme in schejmele vaste alecelor doud ministere).

    Chiar qijrdo-ul. care devenise o disciplini sporlivilarg acceptata in ldrile comuniste. eta lratat cu marimdprudenl[ in RomAnia. Doar dupd ce din 1962 spotttvttsovietiii participn la campionatele europene de judo-

    .

    qi

    din 1965 la cile mondiale - incepe gi in RepublicaSocialistd Rom6nia o precauti deschidere, prin cursutilepredate studenJilor de la Institutul agronomic ,,N'bdl".r".," de lon Avram, cel care publicl in 1969 ocirlicici de cca. 120 de pagini numitd chtar Judo Aici (lap. 8) se recunoaqte limPede cd

    ,dupd 1947 practicarea acestuia ladic' a judo-l,lui) s-a clesJiisurat numai in codrul unildlilor de arnatd sintililie. Mutt mai tdrziu, in anul 1957 fdupi retragerea

    2: Nu ctiscutdm aici despre lenomenul cunoscut sub numele,,rezistenla prin culturd". Acesta a existat $i este o realitatc, dar'pe d"-o pu.te, nu erte o realitate atat de exceptionald ca rezistentaarmatd, ial pe de alti pafte, nu este legatd de firul disculieinoastre 9i nici llu reprezinti cauza situarii Republicii Romaflia inalta pozilie fap de artele rna4iale decAt celelalte Fri ale bloculuicomunist.

    27

    (dupd unii, prostia) de a se increde in vestici. Dincolo deaceste izolate paragutiri de oameni

    - foarte gregit sau deloc

    pregAtili -

    nu a existat niciun sprijin pentru rezistentaromaneasca. Francezii din Franla de nord aveau legdturA cucei din sud qi cu britanicii, partizanii iugoslavi gi cetnicii cuAliafii, parizanii sovietici cu Moscova. Toti ace$tiaprimeau munifie, armament. informalii qi instructori,alimente, medicamente, combustibili gi, foarte important,coordonare. Rezistenta romdneasc[ nu primea din afar6absolut nimic din toate acestea, desligurAn du-se numai qinumai din propriile resurse, adesea uluitor de sirace. $idaci unii dintre luptitori au fost ofi1eri

    - precum vestitul

    general Aldea -

    allii au fost oameni cu o minima pregetiremilitard sau chiar 1}rd asemenea pregdtire

    - multi fiind

    studenli gi chiar elevi de liceulu.

    Cu toate aceste premize extrem de nefavorabile,rezistenta romAneasci s-d opus cu amele ocupaJieisovietice qi regimului comunist vreme de mai bine de 14ani (1944-1958). Luptele care s-au dat intre tnrpele deSecuritate

    - uneori sprijinite de elemente sovietice sub

    acoperire, bine inannate gi hrinite2r gi eroii Rezistenfei20 O situalie asemAnatoare din punctul de vedere alperformantelor militare il glsim la RomAnii din Ardeal inRiscoala lui Horea sau in Rezistenla din 1848-1g49, c6ndunitAile formate ad-hoc de @ranii, ciobanii Ei minerii dinApuseni inving in mai multe bat ii uimitoare trupele armatelorregulate ungureqti $i austdeca, cu toatA superioritatea numericd.tehnicl qi (teoretic) de pregAtire a acestora. La fel stau lucrurilein Rdzboiul Civil din Imperiul rus, unde Rom6nii, atat albgardi$ticdt Si din Armala Rogie. doredesc o capaciralc mjlirarA cu totuluimitoare ta se redea pt. aceasta Anarol Le5cu. op. cir..1' In mai multe lupte unilatile de Securirare ti Armara folosireimpotriva Rezistentei Romane$ti Anticomuniste au fost spdjinitenu doar de arme automate de calibru mare pu$1i mitualierA,mitraliere uqoare, mitraliere grele

    - ci gi de aruncitoare de

    grenade, de artilerie qi aviafie.26

  • arte marliale. Surprinzdtor, karate-ul apare insd! El sedefinegte ca

    Metodd de luptd de origine japonezd care faceapel in atac sau apdrare doar la mijloace naturale.

    De asemenea apare in DN qi Savatul'.

    Sport defensiv practicat in Franla in secolul alXIX-lea, in care se foloseau in luptd mdinile Si picioarele(penrru piedici)2s .

    Iati cA $i in cel mai deschis citre exterior -inclusiv cltre Occident - dic{ionar al vremii, termenul dearte marliale este in intregime ocultat. in locul sdu sefolosesc felurite eufemisme (sport, sport defensiv sau' celmult, sport de luptd), ca $i in MDE, in DEX, in DLRM 9ialte instrumente lexicale (9i nu numai) ale vremii.

    Aceastd mogtenire, a ocultArii termenului de drlemarliale, este in mare parte responsabild pentru falsificareainlelesului expresiei in conqtiinla publicd rom6neascd.

    Separali de vechile alte marliale rornineqti -asupra cirora vom reveni mai jos dar 9i de conqtiinlaexistenJei artelor mar{iale europene in general (pAnd in1944 binecunoscute in RomAnia), Rom6nii afla{i subcomunism au ajuns sl uite aproape cu totul de ele. Dar nuau incetat si simti nevoia lor... Ca urmare, au fost, ca sIspunem aqa, izbiJi de prezenla artelor marfiale din filmelefidlegtilor republici comuniste Coreea de Nord 9i China'Conexiunea gregitl care a urmat, respectiv confuzia intrearte ma{iale in general 9i cazul particular al afielormar{iale orientale, a fost ceva reflex.

    25 in realitate picioarele se folosesc in J.rval $i penfu lovitud( mai cle' biciuile).

    29

    trupelor sovietice din Rom6nia!1, din iniliativa antrnotuluiBotez Mihai Si a profesorilor Frazzei florian qi lon L.Avram judoul a fost practicat in cadntl Asocialiei sportivemuncitoreqti ,, Vagonul Arad", la $coala medie ,,L L..Caragiale" qi la Institutul agronomic ,,N. Bd.lcescu"."

    Este mai mult decAt grditor c[ in prezentareascurtei istorii a judoului rom6nesc autorul adaugd aceastifiazi; ,,tinerelul nostru posedd calildli pentru acest sport $iar.fi de dorit ca el sdfie dirijat in acest sens"z3.

    Asemenea dirijare nu a avut loc, dimpotrivd. Atatjudo-ul cdt qi celelalte ane maiiale sau sponuri de luprA aufost linute sub suprar eghere strictd. incurajare au lostfotbalul, gimnastica, atletismul gi alte sporturi care nuputeau face, credeau autoritAJile comuniste, din practican{iniqte posibili adversari redutabili. Iar informalia cu privirela practicarea sporturilor amintite mai sus circula extiem degreu, cir{ile de autoapArare, karate, jiu-jitsu E.a.m.d., fievenite din U.R.S.S., din R.D.G. sau alte lEri comuniste, fievenite din occident, fiind pasibile de confiscare imediat6(adesea cu pedepsirea delindtorului).

    De aici qi grtja cenzufii ca in lucrdrile tiplrite caDEX-ul sau MDE sA nu apard termeni neconvenabilipolitici, termeni care, se binuia, ar putea c6l6uzi pe oamenicdtre o pregatire ce ar fi pulul fi lolosilA imporrivaregimului".

    DN (Diclionarul de Neologisme, E.A.R.S.R.,Bucuregti, 1978) merge 9i el pe aceeagi linie. El nuaminteste nic;, de arta militard, nici de arte marliale. Judo-d qi jiu-jitsu sunt definite tot ca ,,sport...,, 9i respectiv,,luptd corp la corp..." (sau ,gimnasticd. supld',1), nu ca?l lon Avram.

    -fudo..., p. 8'o De5i asernenea idei suni paranoic. existenla lor e(le dovedilaistoric Ei, mai mult decat atat, in mintea multora persisti pdniastdzi.

    28

  • Totugi, daci am amintit despre filmele 9i c6r'[i1e dinapus fi rAserit, filme 9i cdr{i ce au determinat concepliigre$ite sau corecte asupra artelor mar\iale ca tefinen' nevom opri qi asupra inJelesurilor ,,de dicJionar" strdine'

    $i, pentru ca tot vorbim despre un termen popula-r,sd vedem definiliile pe tema ale celebrei enciclopediipopulare wikipedial

    Mergim inainte de toate pe ,,wiktionary", adicladiciionarul wikrpedia (de limbd englezd):

    ,,Nounm rtia,l a;rt (plur.r/ martial arts)

    l. Commonly, any of several fighting styles whichcontain systematized methods of training forcombat, both armed and unarmed; often practisedas a sporl, e.g. boxing, karate, judo, Silat,wrestling. or MuaY Thai

    2. mrlitary skills, proficiency in military strategy,prowess in warfareialz ...o7 ott the modes by which the advantage of

    his country may be secured, the martial arts and valourare those by which a Swiss the most hopes to promote it'(Richard Chenevix, An Essay Upon National Character: 4'On patriotism, p. 481)."

    Traducem

    ,,Substantivarti mar[iall Qtlural arte marliale)1. Obiqnuit, fiecare din multele stiluri de luptl ce

    conlin metode sistematice de pregAtire pentru luptd, cu Eilird arme; adesea practicate ca spoft; exemple: box, karate,judo, [penchal-]27silat, wrestling sau muay thai.

    Aceasti incursiune istoricd este, credem noi,necesari spie a ne ajuta sA spargem zidul prejudecdJiloroarbe ce apar inc6 la nivelul definiJiei artelor mar1iale26.Atat pentru aceste disculie, cat gi pentru alteie pe tema, estefoarte impofiant si inJelegem gi si ne insuqim aceastanotiune in forma ei corect6, adevarata:

    Artele ma4iale sunt acele discipline care tncearcdsd cerceteze Si, la nevoie, sii pand tn practicd, la cel maiinalt nivel de competenld, acea parte a qtiinlei milit recare stadiqzii teoria qi practica pregdtirii Si daceriiaa'tiunilor de luptii;i o tdzboitrlui.

    Recunoaqtem cd de obicei expresiile qrtd militardqi artd (sau arte) marliald(e) se folosesc ,,dupi ureche",ceea ce duce la numeroase ristblmdciri gi nein{elegeri.

    inainte de toate, subliniez cd defini{ia de mai suseste o definilie de diclionar, nu este ficut5 dupdinchipuirea sau cheful meu ori al altei persoane. Estedefini:fia de diclionar, este notiunea corectd, este sensulcorect al termenului arte marliale. Subliniez acest lucn"tdeoarece $tiu cA sunt mulli care folosesc aceastd expresiefoarte gre$it, pe baza unor idei ,,prinse din zbor", fie dinpricina vechilor influenle comuniste, fie din pricina filmeoccidentale qi orientale mai mult sau mai pulin artistice, fiedin pricina cine $tie caror cdrli sau reviste rnai mult saurnai pulin (supra-)realiste.

    26 Trebuie sI subliniem aici cd aceste prejudecati existd $i in alte15d $i culturi, gi nu doar ex-comuniste. Mai mult, existd uninteres special in aceastA confuzie din partea grupArilor asiaticesau pro-asiatice, deoarece asiguri o superioritate culturald $i deimagine a acestora fap de grupdrile europene, africane sauamerindiene ce incearci sA i$i pistreze sau promoveze propriilearte ma4iale.

    3027 Completarea noastri.

    31

  • "Science and An" of swordploy. The term is ultimatelyderived from Latin, martial arts being the "Arts of Mars"the Roman god of war. Some martial arts are consideredlraditional'and tied to an ethnic, cultural or religiousbackground, while others are modern systems developedeither by a founder or an association.

    Traducem:

    ,r4rtele martiale sunt sisteme extinse de procticicodificate ti tradilii de luptii, care sunt practicate pentrlt.fblurile molive, printre care aulo-apiirare, competilie,sdndlate

    .fizicd qi intrelinere (fizicd), dar qi pentrudezvoltarea menlald,

    ./izicd Ei spirituald.Termenul de qrtdmaliald a deyenit puternic osocial cu arlele de luptd aleAsiei de Est, dar a fost inilial folosit in cees ce privettesistemele de lupta ale Europei, tncd de Ia anii 1550 [s.n.l.Un manual de scrimii in englezd din 1639 a

    .folosittermenul cu referire in special la "Stiinle $ Arta" mdnuiriisabiei.Termenul este, Ia nivel primar, derivat din limbalatind, artele martiale Jiind "Artele lui Marte" [s.n.l, zeulroman al rdzboiului. Unele arte martiale sunt considerate"tradilionale", ;i legate de un .fond etnic, cultural saureligios, in vreme ce ahele sunt sisteme moderne dezvoltatelie de cdtre un fondator, fie de cdtre o asocia1ie."2e

    Observim prin urmare, prezentate gi aici, cele doudaspecte subliniate de noi in privinta istoricului termenuluid,e arte maftiale:

    - originea europeani a termenului, care sereferea inilial la sistemele, tehnicile li principiile deluptl europene;

    2e Traducerea ne apar{ine. intmcdt nu avem ates{at de traducatori,este evident o haducere ne oficiaii. Ca urnare. ne cerem iertarepentru nuanlele pe care, poate, nu le-an prins indeajuns de bine.

    33

    2. Abilitnli militare, excelenJa in strategia ffrilitard,indem6nare (pricepre) in cele ale rlzboiului (luptei).

    1832 ...din toate mijloacele prin care inleresele(supelioritdlile) liirii sale pot f apdrdte (asigurate), artelemarliale qi valorile lor sunt acelea prin care un elvelianare cele mai mari speranle spre a le asigura (promova).(Richard Chenevix, Un eseu asupra caracterului nalional:4. Despre patriotism, p. 481)

    Dup[ cum vedem, termenul de arte ms4iale estefolosit intr-o lucrare de prestigiu, $i esntiali pentru odemni qi mult-rspectati nafiune europeani

    - cea

    helveti -

    inci in prima parte a secolului XIX, cu multinainte ca artele marfiale orientale s[ fi invadatcongtiin(a publicl euro-americani28.

    Acest lucru ar fi suficient, 9i fir6 alte precizdri,pentru a spulbera prejudecata dupi care artele marliale suntnumai adele marliale orientale (insd9i exprimarea esteabsurdd., insd corespunde unui stil de gAndire din nefericiredes intdlnit).

    Dar faptul c[ artele ma{iale sunt o practicAuniversald gi nu doar orientald este evidenfiat gi in parteaenciclopedicl a Wikipediei de limbd englezd, dupi cumvom vedea indati.

    Mafiial atts are extensive systems of codifiedpractices and traditions oJ combat that are practicet) for avariety oJ reasons, including self-deJense, competition,physical health andfitness, as well a.s mental, physir:al andspiritual development. The term martial art has becomeheavily associaled with the fghting arts oJ'eastern Asia,bul was originally used in regard to the combat systems oJEttrope as early as the 1550s. An English Jbncing manualof 1639 used the term in reference specifically to the

    2E Ceea ce se intdmpld dupi Al doilea rdzboi mondial.32

  • Afiele maryiale reprezintd un sistem complex detehnici de luptd, cu satr

    .fdrd arme, insuqit la nivelindividual.

    Istorie Se poate spune despre "artele marliale", ciiau existat de-a lungul intregii istorii a omenirii. Sci nuuitdm cii din vremea Olimpiadelor ne rdntdne mo;tenire oartd, pe care in timpurile moderne, o numim, pctnkration,box precunt qi celebrele htpte greco-romane, modificate inmLli pulin protectivele lupte libere, care la romdni au.fostcllnoscute sub denumirea de trdntd. Meritd aminlitcelebrul dans al cdhr;arilor, care denotii transformareaunui sistem de luptd, ctt sabia, intr-un dans. De asemenectse pot menlione obiceiurile oSenilor Si moroSenilor de apurtct cu(ite. St poate spune ci inca aiistit r) rrantmisi?orald a unor lehnici de luptd cu aceastd armd. Deasemenea Ia nivel european, trebuie sd fi existal formesimilare sau diferite de luptd, aici este de menlionatfranfurzescul savate (anu l 1 790). 3o

    Corectitudinea paginii este demn6 de cel mai marerespect $i ne indreptAtre$te si nddijduim intr-o corectaretreptate a recep{iei termenulur de arte marliale Ia nivelpopular.

    In aceasti privinli, a recepliei termenului la nivelpopular meriti sI observdm un aspect ce poate p6reasecundar, insl pe care il credem o mirturisiresubcon$tiente. Ne referim la faptul ci, dincolo de asociereaincorecti a artelor ma4iale exclusiv cu aftele mar{ialeorientale, existd in exprimarea comunA o (involuntari)precizare care, ni se pare nou6, spune totul: adjectitxl,, orientole ".

    r0 Conlorm lr{tp: r'o.wilioedir.,lgurk' A r1._,q441q1q.J]

    - acapararea, incorectd, a termenului de cltreartele marfiale orintale.

    Ori, dacl dorim ca analiza noastrd, discursulnostru, sA aibd o temelie intr-adevlr solidd, dacd dorim sd.se desfi$oare intru adevdr, nu in afara lui, trebuie s6folosim termenul in inlelesul s5u real.

    Mai mult decat amt, ni se pare o datorie de bun-siml sd recuperdm ceea ce line de identitatea noastrd, sd nune lds6m asimilaJi nici lingvistic, nici cultural, indiferent depresiunea la care mass-media ori societatea

    - ori cine gtie

    ce altd fo46 striini ne-al sllpune. Cat6 vreme aftelemar{iale europene sunt deplin atestate istoric, intr-unproces de genezd gi dezvoltare independent de cel central !irdsdritean asiatic, nu in{elegem care ar fi baza logicd qi$tiintificA de restrdngere a termenului la tn caz particular.Exist6, desigur, o bazi emo{ional6, de la simpatia la urafald de artele marliale orientale. Dar o asemenea bazi esteextrem de qubredd qi in nici un caz nu poate fi acceptabilica punct de plecare pentru construirea unui discursgtiin{ific Ai/sau teologic. Dimpotrivd, un demers obiectivcere tocmai recuperarea termenului de altfel,fundamental derlersului in cauzi

    - din zona disculiilor ,,de

    beririe" qi aducerea lui la definitia autentici, qtiin{ifici. Unasemenea demers sU la baza oricdrei analize serioase gi nupoate fi ocolit liri a o compromite. Ceea ce inseamni,pdni la urmi, cA ocolirea acestui demers compromite inseqiqansele de a gdsi adevdrul in ceea ce prive$te artelemartiale (deci qi in ceea ce priveqte artele marJiale giOrtodoxia).

    Prin urmare, este absolut necesard. inlelegereacorectd a termenului de arte marliale inaiute de a incepeorice discu{ie pe ternb.

    l\lcrginJ pe ilceasti linie, socorim airi necesar sacitdm qi pagina romineascd din Wikipedia dedicatdternenuhti Artd ma 11 ial d:

  • Daci intr-adev[r artele rna(iaie ar fr exclusivorientale. adjectir..ul in cauza ar fi totai inutil. ar fi unpleonasm ce s-ar auto-eliminall. in realitate insd. chiar 5icei care, indoctrinali de mass-media, fblosesc greqlltermenul de arte mar{iale, prin adiugarea adjectilului,,orientale" marturisesc adevdrul: existd mull ohe afiemarliale in afara celor (extrem-rdsdritene) asiulice. Cd aqastau lucrurile, o vom dovedi qi istoric mai jos. Deocamdatiam dat cateva exemple ,,de dic{ionar" dintr-un motiv foaltesimplu: constituie obazd gtiin{ificI elementard32.

    Este necesar sd in{elegem cd nu putem discutaStiinlifc pe baza unot defini\ii ,,convenabile" unuia saualtuia, pe baza unor definilii subiective, alterate depropriile idei. Trebuie si pornim de la o definilie generalvalabili. De aceea, o repet6m, intr-o forml pulin schimbatifai6 de cele prezentate mai sus, dar e.rdcl cu acelagi sens.

    Artele marliale sunt acele discipline careinceurcd sd cerceteze Si, la nevoie, sd pund inpracticd, la cel mai tnalt nivel de competenld, aceapalte a Stiinlei militare care studiazii teoria Siptdctica plegdtitii Si ducerii acliunilor de luptd qi ardr.boiului.

    3r Sd nu uitam cE vorbirea comuna sufera de o lenevire tot lraiaccentuatA, prescurtiri precunr,,prof.',,,mate",,,gridi",,dirig(a)"g.a.a. devenind aproape regulS.12 Deoarece in vremea lucrului la acest matedal s-au ivit qi altedisculii asupra termenLtl:ui arte mq4iqle, am socotit potrivil, ca sAnu lungim peste mdsur[ o parte incepeloare a c64ii, sA atezdm lasmrgitul c54ii o completare in care sd ducem aceasti disculie naidepafte, arAtend acolo unele cuvinte aduse impoh'iv.t termetuluide arte mar[iale, precum Ei pricinile pentru carc socotinl acestecuvinte nepotrivite gi lbrd temei adevirat.

    3/

    &qob&

    ow"nlFF"

    falt dlEl

    Lntq! d? ds/rll d f4te

    ! iril n dri!* !nllr'Ar!*ldq

    Savate sau boxul franfuzesc, paginl de manual

    36

  • in limba englezl martial art(s) este adeseasurclasat de art(s) of war, deqi aceast[ ultirni expresiecuprinde mai mult decAt prima - adesea 5i pittile aritate*ui S.,a u nu inlra in definif;La artelor marliale' Aceslparalelism a creat gi creazi destul confuzii 9i credem cd oiimurire a termenilor este foafie importanta din rnultepuncte de redere..inclusiv din cei al disculiei teologiceasupra subiectului".

    Revenind la originea romand a sintagmei arlemarfiale, sf, obsewim, totuli, ca artu marliale, in sensuladevArai al tetmenului, au existat nu doar la romani, ci lamai toate popoarele, din toate vremurile qi toate locurile'Prin urmare, facem o

    33 in folosirea expresiei arle mattiale existd,'adesea, o doz6 desubiectivism

    - uneori exagerat de mare De pildd, luatd "rlriclo

    ,"r"o, "*p."riu

    s" potrivegG perfect r irului, mar ales cdnd este laun nivel de excelen6. Cu toate acestea, aproape niciodati nu amauzit-o folosita pentru tirul ,,obi$nuit", cu arme de foc ai cuiralre tu lintr irxa de pe pozilii fixe in schimb am auzit-ofol"ositd pentru exerci{iile de tir ,,in migcare", pen1ru exerciliile detir cu ,,simulare de luptd", pentru exerci{iile de tir cu arcul sartarbateia 9i alte asemenea aplica{ii cu un grad crescul. decomplexitate. Acest exclusivism nu este, semantic vorbind'intemeiat. ?irrl, fie cd este practicat cu arme de foc, arc, arbaletS'culit, suliF, pragtie, arme cu aer coo.lpdmat sau altele asemenea

    "ri"-9i ,a.an. attd marlialii atunci cdnd este pmcticat la nivel

    inalt. Orice ,,afta ma(iala" practicata ]a nivel elementar' sauamatoristic, ori superficial, ori lird un standard inalt de calitate'nu este art.i ma4i;ld ci, cel m\lt, tehnicd ma4iald St not'm aicicd in Marea Briianie, dar 9i in alte spalii anglofone, alaturi demaftial qrts existA $i orl of war sau arts of h'ar, in care suntincluse gi marllal arl.t. Aqa este qi tragerea (tirul) cu arcul

    .TieFnplish Bowmatt a lui Thomas Robens {l80lt este o pilda afol-osirii termenului de art of tt(r pentru aceasta disciplina'Termenul de martiql arts are, in spaliu anglofon, chiar daci pareoaradorat. o accentuata nota de spof/' tn rreme ce tnai multt.rt.nul ,rl, o/ war presupune luPla pe viala 5i pe moancchiar daci adesea este vorba despre aceeagi disciplinS

    39

    O micd parantezi!

    De ce se spune cA este,,o parte a Etiin{ei rnilitare,'"iar apoi se vorbe$re despre

    ..reoria gi praclica plegatirii giducerii ac{iunilor de lupt6 9i a rizboiului,'? pentiu dlstul d'emulli oameni, ,,teor.ia gi practica pregdtirii gi duceriiac{iunilor de luptd 5i a rizboiului" inseamnd cam tor ceeace cuprinde {tlinld militard. $t, atunci, de ce,,o parte,,?

    _

    Pentru cA, de fapt, gtiir4a militari mai cuprindemult in afard de ,,teoria qi practica pregatirii 9i duceriiacJiunilor de luptd gi a rdzboiului". De pildi, conceperea gireahzarea propriu-zisd a annelor qi echipamentului delupt6, a medicarnentelor gi echipamentului medical pentruspitalele de campanie, a mijloacelor gi r-utelor de transportmilitar gi nenumdrate alte asemenea domenii za intri indefinilia amintitd mai sus. Desigur, cel care studiazi. seriosattele martiale s-ar cuveni sI aib6 m6car o viziune generaliasupra acestora, dar nu este absolut necesar gi nici nu secere o aprofundare a 1or. Poate perea o parantezi fbarteputin importantA, dar in fapt ne duce spre un loc din careincep sd se ldmureascd. multe lucruri, 9i in bine gr in riu.

    De-a lungul vremii, s-a ficut, 9i este esentialiprecizarea, o anumiti distincJie intre tennenii cAndvasinonimi de artd marliald Si artd militard. in vreme ceacesta din urml a rdmas mult mai general, primul s_aspecializat int r-o anulnitd rnilsrrrd.

    Practic, artele marliale se ocupl in prirnul rflndde pregitirea unui om pentru a fr un tuptdtor, ti, maibine zis, un luptdtor cit mai ban.

    Expresia vine, de fond, din antichitatea romani.cand pnn d/rd se inlelegea mai mtrll excelenlo decar.esteticul in sine, iar marlial era termenul roman consacratpentru cele referitoare la luptd qt rdzboi.

    3B

  • inqira aici toate pildele de pregdtire gi iscusinJi marfiali aleevreilor Vechiului Testament, amintim doar de acei Saptesute de oameni aleSi dintre locuitorii Ghibeii, dintre fiii luiVeniamin, care erau stdngaci Si care ,,nimereau drept Iafinfi cAnd aruncau pietre cu prastia in Jirul de pdr"(Judecdtori 20.17-15), dar gi pe cei patru sute de mii deoomeni purtdtori de sabie dintre Israelili cdre au stalimpolriva veniamililor, c5.ci,,toli acestia erau destoinici lerluptd" (Itdecdtori 20.). Imaginile acestea ne zugrdvesc unpopor rizboinic, ce licea pregdtiri pentru 1upt6, atet inlupta cu sabia sau alte arTne de apropiere

    - cdt qi in lupta

    cu armele de depdftare, precum praqtia sau arcul. Se vedeaici pdnd $i existenta exerciliilor de tras la lint[, mergdndu-se pAnd la linte din fire de pir. O asemenea exigen{iuluitoare nu poate veni decdt in urma- unei pregitiriostA$e$ti sau mar\iale de masd, singura ce poate asigura qiaparilia unei atari elite.

    Se infelege, aici prezentim situalia notmald pentruPoporul lui Israel, nu cea din vremurile in care evreii auajuns a fi inrobiti de filisteni, babilonieni sau alte popoare.Totuqi, dupl cum se vede in Sfintele Scripturi, chiar qi inasemenea imprejurdri au lost bdrbali evrei ce au dus mai

    38, EIBMBOR, Bucure$ti, 199i, p. 147-150 9.c1. La Facerea49.22-24 9i 27 se sugereazA starea de prgatire de luptl a lui Iosilgi Veniamin, atat prin vendtoare gi lupta propriu-zisd cat $i pdnalte mijloace (neprecizate aici). La leEirea 17.9 se amintescbdrbalii aleqi pe care trebuie sd-i ia aldturi de el losua pentntIupta cu Amaleci{ii. $i la Deuteronom cap. I qi in alte p64i alecd4ilor lui Moise se vede c[ bdrbalii evrei aveau arme de luptipe care gtiau sd Ie foloseasc5, deci invAFu aceasta din copilarie.La tI Regi 16.6 se face deosebirea intre popor 9i oamenii de luptdai lui David (garda lui regal6, cum s-ar numi astdzi). La IParalipomena 5.18 se vorbe$te despre oamenii rdzboinici,bdrbali care purtalr scut $i sabie, care lriigequ cu arcul Si letat)deprinsi la /ripti din seminJiile Gad, Ruben gi Manase (aproape50.000!) q.a.m.d. Exemplele sunt tbarte nulte in tot VechiulTestament.

    41.

    Scurtd incursiane istoricd asupra artelor marliule inlume

    Egiptenii au dezvoltat forme complexe de exerciliifizice, avdnd in cea mai mare pafte un caracter marlialpronuntat, ori infEligAndu-se ca arte mar{iale propriu_zise.Gimnastica era disciplina fizicd elementard. be-la ea sepomea in toate celelalte discipline, printre care putemaminti lupta cu belele sau bAtele, lupta cu pumnii _ in careerau permise gi lovituri de cot $i altele asemenea saulupta cu mdciucile. folosirea arcului. lancei sau suli{ei ;ilafului 9.a.m.d.. Multe dintre aceste tehnici

    "ruu

    -upoi

    folosite in venatoare 9i luptI. O art6 martialA originali aegiptenilor

    - rezultat al prezen{ei fluviului Nil in vialalocalnicilor consta in lupta pe apa, folosindu-se de citie

    luptitorii afla1i in luntrii un fel de sulile.

    La evreii antici pregdtirea de luptl se ficea subdouf, forme, cea a exerciliilor de tir3a sau de vAnitoare gicea a dansurilor militare, in care participanlii puteau purtasau nu arme sabie, suliJ6, baston

    - dupa tipul dansului.

    Exerci{iile de tipul ginmasticii ;i altele "ir" pi.rupun"u, oimbrlciminte sumar5 nu erau practicate. Totuqi, primele

    doui feluri de pregdtire erau de ajuns pent- cu tolicetdlenii lui Israel sI fie gata sA ia armele atunci cAnd eranevoie, iar in filntea armatei s6 fie unit6Ji alcdtuite din cei,,iscusi{i in lupt6", superiori celorlal{i evrei in pregdtireamilitari (unitdli de elita, cum li s-ar spune aziyls. FarA a3 Mai ales cu praEtia (Judec5tori 20.16; I Regi 17.40-50i Iudita15.l2 q.cJ.), arcul (Facerea 21.16; 21.3: 48.22; Iegirea 19.13;Numeri 21.30 etc) Si sulita(t Regi 19.10; It Regi 23.18 iniegdtura $i cu I Paralipomena i1.20 9.a.a.). Dar si folosea Eiaruncarea de pietre cu mana, sau a alor obiecte ce puteau rini(Iegirea- 17.4; Numeri 35.20; Regi 16.5-6; Matei 2i.35;23.37;Luca 20.6 etc).'j Ce, car" au indoieli in aceasla privin!i sa cileasca macar laSlbrrtul Clriril al Alexandriei- inc.hinarcu in Juh si ttdcwtr, pSB

    40

  • Abir is the combat system o/ the Judaic' Hebrew-Israelile nation. As one might expect.from the children ofIsrael, Abir is a comhdt system which is inseparable from,and subordinate to, authentic Torah rulings concerningerery action lehich is taken l)y its practitioners'

    Traducem:

    Abir este sistemul de luptd al Ndtiunii ludaice,EvreieSti sau Isrnelite. A;a cum este de asteptat pentrucopiii lui Israel, Abir este un sistem de luptii legatinseparabil de ( qi subordonat) regulilor Torei privitoarela.fiecare a cl iune a prac t icLlnl i I or'

    Abir mai este numit in pagina arnintitd qi ,,BiblicalMartial Arls". Desigur, aceasti revendicare este pentfll unromAn mai greu de documentat. Totu$l, inainte de a oinldtura ca pe o pretenlie nefondatd, lird o cercetareserioasi, sd notim dou6 lucruri. intAi, c6 Abir esterecunoscut oficial in Israel ca arla marfiald evreiascd Aldoilea, un text din WikiPedia:

    Ilhile complete details in the Biblical account of asystem of Jighting .forms are not extant, the Midrashic'ialnurlii, oid Robbiri, qccounts testifv to fighting andcombat strategies ttsed by the ancient Israelites as well asIegendary depictions ol lsraeIite combatants.

    -fraducem:

    DeSi nu existd in cuprinsul Bibliei in;iruirea unordetalii complete ale unui sistem de (orme de) luptd,Midrash, Talmudul Si scrierile rabinice mtirturisesc desprestrategiile de luptd (corp la corp) Ei de rdzboi folosite de

    depafie me,$tesugul armelor, uneori chiar in trupeledugmanilorr6.

    Desigur. sunlem siguri cd 5i aici ne vom izbi delelrrrite prejudecdli' 5i se va incerca negarea - chiarvehementa

    - a existenJei arlelor marliale eweieqti

    strivechi38. Evidenla istoricS este covdrgitoare in acest caz,dar, ca de multe ori, nu $tim dac6 poate fi de ajuns pentr-u adepaqi blocajul prejudecA!lor.

    De aceea, oferim ca primi formd de ajutor ininldturarea unor asemenea prejudecali ceva concret,contemporan, vizibil gi aceesibil. $i pornim de la adresa deinternet htlp://www.abirwarriorafis.com/en, o pagin6despre ,,hebrew warrior ar1s". Acolo cititorii vor puteavedea o formi contemporana a arlelor marfiale evreieqti, cese revendici. a fi urmaga artelor marJiale evreiegtitradiJionale, Si care este numitl lrlr.

    Despre aceasti arta ma4ial6 eweiasci, lblr, sespune in pagina amintit6:

    '( Dupd cum cei trei tineri pi Daniel crau in gartla rcgetui Persiei.' Penrru ca sunr deslui care i5i inchipuie ca daca cine\a este allui Dumnezeu, Dumnezeu ii da toate lird ca acela sd nrai facdnimic. Ei nu inteleg deloc faptul fundamental cd Dumnezeu iiajuti pe cei care intdi fac tot ce pot ei ca oarned, dar fhri a-$ipune nddejdea ir't munca, pregllirea sau averile lor, ci tot inDumnezeu. Multi nu intreleg aceasta pentru ct fatd de trufia giienevia comun.l o asemenea gendire este pur gi simplu deneinteles.18 Am avut parle de mrLlte asemenea ,,discu1ii" in care felurili,,cu11i" urlau nelisdndu-md si lorbesc aproape deloc, indignalide informa{iile care nu se potriveau prejudecdjilor lor foaneputemio inraddcinate. Este,,amuzant" a se citi,,intristdtor"

    - tivrednic de amintit cd asemenea persoane, de multe ori extrem deagresr've impotriva artelor ma4iale in corpor.e, nu au govdii nicisi apeleze la injurii de tot felul, nici la amenin(dri cu bataia... caparte a argumentatiei lorl Pace tuturorl

    4243

  • concursurile de alergare erau direct legate de arta militarS.,,Tranta greceasci" era de dou[ feluri, primul fiind,pancraliul'ao, care nu semdna decAt prea pu{in cu sporlulde azi numit ,,lupte greco-romane", cici erau ingiduite totfelul de piedici;i lovituri, astizi desdvArgit oprite. Alituride acesta era gi o form6 de luptd ceva mai bl6ndd, in carenu se penniteau lovituri (din care, in amestec cu ftenteleromane, se trag luptele libere gi luptele greco-romane deastazi). Lupta cu sabia qi sulila fbceau pafte din pregitireafiecdrui bdrbat liber. Se practica boxul, aproape totdeaunacu cestul un fel de mAnugi ghintuite, deosebit deprimejdioase.

    Gimnastica era deosebit de rispdndit6 la Greci defapt chiar 9i cuvAntul este de origine elind iar inotul,masajele gi altele asemenea insoleau pregAtilea luptitorilor'Este de notat cd gi Ia evrei, 9i la greci, qi la cele mai multepopoare antice, orice birbat liber avea obligalia de a sepregiti ca luptdtor, de a fi gata sE iqi apere linutul, lara qineamul cu o cdt mai bund pricepere. Cei care se sustrageauacestei indatoriri erau socotitri in cel mai bun caz ca laqivrednici de dispreJ, daci nu chiar trddltori, cu excepliainvalizilor gi celor dedicali preo{iei.

    Scifii, Tracii, Armenii, Ilirii, Inzii qi Parliiaraveau sisteme complexe de arte marJiale, unele triburi

    valuri de invazie in care inrobesc populafiile bdqtinaqe tracice,ilire gi pelasgice.o" D"finit pe http:/,'en wikipedia ordwiki/Pankration drept .,anartial art".ai Poate pirea ciudatl aEezarea celol patru etnonime la un loc.Vom vedea maijos inrudirile dintre Traci 9i Sci1i. Vom vedea deasemenea gi originea traco-persana a civiliza{iei pafie Tn ceea ceii privegte pe Armeni, citam aici din Nicolae Iorga: ,,Armenii'rasa Arme, frigiana, inrudita cu Tracii, in sEpanirea carora, prinputemice imigraliuni, ajunsese a fi 9i Asia Micd.. lnvaziicineriene, de sange traco-celtic, irtdreau numdrul 9i energia

    45

    Israelilii antici ca Si despre legendare descrieri alIuptd tori lo r Isr ae I i I i.

    Aceste douA fapte ar fi suficiente -

    daca ne situdmin limitele unei gdndiri logice gi a bunului sim{, desigur _pentru a dovedi definitiv existenta artelor ma4iale evreiegtistl.dvechi.

    Trebuie sd subliniem ci existen{a unor strdvechiarte mar{iale evreie$ti poate fi ujrnitoare doar pentru ceicare nu au o viziune realistd asupra lumii. Totdeaunalucrarea lui Dumnezeu gi lucrarea omului au mersimpreuni, sau au stat una impotriva alteia. Altfel spus,Dumnezeu nu ar fi dat biruinld in luptd unor oameni carenu qtiau qi nu voiau si lupte. O pildd excepJional6 inaceast! privin{d este cea a lui Ghedeon: Dumnezeu iiporunce$te si trimiti acasd o covArgitoare pafte a armatei,astfel incdt, rimAnind cu doar 300 de luptAtor.i, Ghedeon(9i ceilalli evrei) sI nu poati pune biruinla pe seama putedilor, omenegti, ci pe ajutoml lui Dumnezeu. Dar, qi aiii esteun ,,punct pe i" ce scapi multora, aceEti 300 sunt cei muibuni luptdtori din toatd amsta lui Ghedeon! Altfel spus,Dumnezeu ajuti pe cei care se ajutil

    Accasti gdndire esle permanentd in istoria luiIsrael, qi cu asta credem ce tot ce era nevoie sd fie spus indomeniul scurtei noastre prezentiri

    - de la dovezi biblice qi

    istorice la logici gi bun-sim{ -

    s-a spus.

    Si revenim insd la succintele noastre prezentlri dinistoria artelor marfiale!

    La Crecii antici artele morliale au constituit bazarealS a dezvoltirii tuturor celorlalte spofiuri3e. Chiar $i

    re Si nu uitim ci Grecii apar in istorie ca popor migrator sirizboinjc, ce ocupd feluite teritorii rnediteraneene in mai multe

    44

  • tigrii, elefanlii, rinocedi etca3. Aceasti ultimi situa{ie, incire femeile erau instruite in alte ma4iale qi conduse lavAndtoare gi lupti de femei rizboinice de prestigiu a niscutle genda a m a zoa n e I o rao.

    Am pus aici la un loc toate aceste neamurldeoarece, ieqite din migra{iile civiliza{iei Kurgan IV 9iamestecul bu felurite populalii locale, ele au efectuat lardndul lor numeroase alte migratii, dinspre apus cdtrerdsArit $i dinspre risArit cdtre apus. De pild6, Tracii apar inurma migraliei Kurganilor peste vechea populalie b6gtina$A-

    pre-indoeuropean[ -

    din perlile Mdrii Negre, MdriiAdiiatice qi Miirii Mediterane. in func1ie de amestecullocal urmagii migla{iilor Kurgan vor da pe Celti, Proto-Traci Si allii. Odata formali, Tracii vor nivili inapoi inrds6rit, 9i prin Asia Mici 9i prin nordul- mirilor Neagri,Azov qi Caspici, pAni in Asia Centrala, Afganistan,Pakistan qi nord-vestul Indiei de astazi. Stramo$ii lor dinamestecul cu cei de acolo vor ndvili din nou cAtre apus,intorcindu-se aici sub numele de Scili, sau vor intemeiafelurite state, popoare $i triburi. Printre nean.rurile ivite inurma acestor uriaqe frlmAnt6ri se numdri Armenii, Pariii,Afganii, Djaiiia5, Abhazii, vechii Tadjici qi mul1i, mullia\ii.

    Este ugor de inleles cd intr-o asemenea frAmintareuriaqd, cu bltdlii gi razboaie nenumerate, tradiliile ma4iales-au dezvoltat qi au fost imbogAtite merelt. Cele din India

    dedicAndu-se aproape exclusiv acestei indeletniciri (tradiliep6stratd pand astdzi la unele ramuri ale Djalilor gi ale altorcontinuatori ai GeJilor sau Sci{ilor din Afganistan, pakistan9i India).

    Oricum, qi la ei tofi birbaJii liberi erau prinnagtere inscriqi ca luptltori, trebuind s[ se preglteascdpentru aceasta. La cele mai multe dintre ramurile acestoramoartea in lupt6 era socotiti ca o mare fericire

    - dac6 nu

    cea mai mare insd doar atunci cAnd avea loc pe un temeide vitejie gi indem6.nare (moartea in urma lagitIlii era deneconceput, era cel mai cumplit lucru cu putintA, o cAdereaproape de neinchipuit; moaftea in urma nepriceperii infolosirea armelora2 era o rugine). De aceea qi cei invingi inluptd, chiar din triburile cele mai inrudite. erau adeseavAndu{i ca sclavi, {dr5 nicio mili. La baza acestor conceptiistitea gi religiozitatea pdgani extrem de violentd a acestorneamuri, care includea adesea jerlfe omenegti, fie prinaldere, fie prin ingropare

    - de vii! fie prin alte metode.

    La Daci, de pildA, metoda principali era aruncarea in ldncisau sulile. Prin asemenea jertfe

    ,,se trimiteau zeilor" (a secitit ,,demonilor") fie ,,soli" daca cei jertfiti erau Daci ,fie ,,robi"

    - daci cei jertfili erau de alt neam. Nu este de

    mirare, prin urmare, ce moartea el.a o preocupare constantda futuror acestor popoare gi ci se pregiteau pentru ea inmulte feluri qi neincetat.

    La unele din ramurile Scililor, Tracilor giArmenilor, ca gi la Gennani, de altfel, 9i femeile aveauparte de pregitire militard completi, fie aldturi de bdrba{ii,fie deosebit.

    Pe alocuri femeile nici nu se puteau mirita pdnd nuuciseserd in lupti trei dugmani sau un anumit num6r defiare sdlbatice foarte prirnejdioase, ca bourii, zimbrii, urgii,

    noilor stipdni ai muntelui de-[de]asupra Meso potanier" (Annenii1i Romdnii: o paralela istorici. Bucuresli. lqlJ. p. 3)." La nivelul corespunzator vdrstei.

    46

    a3 Scilii, Tracii, Armenii 9i Pa4ii se intindeau din Europa centrali- 9i pe alocuri chiar apuseand qi nordici - pana depafie in rdsdrit,in Sjberia centrala, Mr.rn{ii Caracorun sau Pod. Malva.a Se cuvine sd ne amintim ca la Homer (in 1/lada), Arctinos (inErtoptu), Eschil (in Nrobe), Pindar (in Olinpicele) 9i mulli allii"o"ot"""

    o-oroonule ca fiind Trace (sau Scite, de vreme ce Scitsau Trac era pe atunci socotit cam acelagi lucru, doar cd Sciliierau nomazi ial Tracii sedentari).ot Cure se socotesc qi astdzi urmapi direc{i ai Sci{ilor si Getilordin antichitatea Asiei Centrale.

    47

  • de ast6zi gi a amestecirii cu acesteaa6. Dezbinarea era 9i [aei, ca qi la Traci gi Scili, o adevirata traditie. lulius Cezar(100-44 i.Hr.) noleazl c6, ,,ln Galia, nu numai in toatecetdlile ti in toate satele Ei in toate cdtunele, ci chiar inJiecare casd aproqpe, se a/ld grupdri potrivnice"l1. Celliierau imp64i1i in trei clase: druizii, rizboinicii sau cavalerii9i poporul de rdnd. Acesta din urmi cuprindea gi pe sclavi,c6ci de multe oLi nu era mare ditbrenli intre sclavi gioamenii de rind ,,liberi". Druizii nu purtau anne Ei nnindeplineau niciun serviciu militar. Dar, pe de alta pafie,i v6lau pe oameni ci sufletele nu mor, ci trec de la un omla altul, intdrind vitejia luptatorilor. Cavalerii se pregdteaude lupti de mici qi adesea igi luau pe ldngi ei, de mici saumai tirziu, clienJi 9i sclavi ce fotmau mici armate.CrezAndu-se coboritori din zeul morlii ailuceau numeroasejerlfe omeneqti gi nu qovdiau si se mdceldreasci la nevoieintre ei. Pe la anul 300 ei au ndvdlit spre risdrit, cucerindTracii din Panonia qi Carpaji pAnI la Marea Neagr6, apoi gipe cei din sudul Dunirii gi al MunJilor FIem, trec6nd pindin Asia MicE unde intemeiazd GalaJia, dupd cumintemeiaseri una gi in sudul Moldovei de astdzi (Gala{iulfiind agezarea al cirui nume pAstreazd inci numele lor).Din pricina luptelor dintre ei 9i a amestecdrii cu Germanii,Tracii 9i Ilirii - care ii asimileazi in mare parte - vor sldbitot mai mult astf'el incAt, dnpi doud secole gi jumdtate de lainvazie, urmagii lor inci la putere in Panonia vor fi invinqide Burebista. Urmele culturii lor se pdstreaz6 pAni astdzi infelurite locuri de la Atlantrc la Marea Neagri 9i dinBritania in Asia Mici. A fost o vreme in care Cellii aucucerit Peninsula Italicd 9i micul stat roman de atunci.Peste secole, atunci cdnd Romania a crescut, nu doar cil s aeliberat de sub jugul celt, ci a ajuns si cucereascal ea lial;a.Deqi unii dintre Gali (Gala!i) au fost impotrira stripAniriitt'O ramagip a lor sunt Bascii de astitzi, singurul PoPor coroPearce pislrea/a o limha pre indo-euro1'citttit." Razboill rmf ,trivu A,rlilor. Y|tI I

    49

    sunt poate cele mai cunoscute astf,zi, sub nume cavajramuti (satt vajramushti) gt kalaripayat. Alte asemeneaarte martiale strivechi se mai intAlnesc inci in satele dinKerala, din Pamir sau felurite regiuni mai retrase dinPakistan, Afganistan gi alte l5ri din acele p6r{i ale lumii.Originea scitici sau getica a acestor tehnici de luptd, atraditiilor rdzboinice qi a n.rultor elemenete culturale esterevendicati., adesea chiar gi violent, de multe din triburilegi, popoarele intinse incf, din pnr{ile Lacului Aral pin6 inMunlii Altai qi India (de la Dja{i la Tuvi). O limurireistorici obiectivd gi serioasd a migra{iilor, originilor,amestecurilor, influenJelor lingvistice gi cultuiale asfimo$ilor acestor triburi gi neamuri este mai mult dec6tnecesarA. Dar, totodati, extrem de greu de realizat, at6t dinpricina efortului foarte mare necesar cdt gi al irrplicaliiloretnice, istorice gi politice extrem de complexe. Ceia ce estelimpede ins6 e ce putem vorbi despre o indephrtatl originecomuni

    - a cdrei amintire inci nu s-a $ters cu totul

    - $idespre evidente paralelisme in tradilia martialA a tutur;raceslor popoare mai rcchi gi mai noi.

    Pertii incepeau preg6tirea pentru lupt6 a tuturorbirba(ilor liberi incd de la nagtere. Excrcilii de cAlire _asemdnitoare celor ale spartanilor , jocuri militare qirnulte altele pregateau rnAnuirea arcului qi a ldncii de iavarsta_la care puteau fi purtate. De la 16_17 ani incepeaserviciul militar obligatoriu, care dura zece ani. printrealtele, vandtoarea ;i lupta cu animalele sblbatice erauexamene pe cae trebuia sa le treacA orice tAndr persan, denenumirate ori. Caracterul rizboinic al acestui neam estebinecunoscut in istorie, de:ii trebuie spus ci foafte adeseabirnt confundaji cu Parlii.

    Galii sau Cel{ii sunt un neam ivit de asemenea dinmigraJiile civiliza{iei Kurgan IV, insi in urma cuceririipopoarelor pre-indoeuropene din p[r.!ile Elvefiei 9i Frantei

    48

  • numit cel mai adesea RomaLrla chiar r;i pdni in Evul Mediu-

    nici nu avea alti cale de a rezista decAt pe aceea apregitirii militare a tuturor cetatenilor. Chiar gi jocurilecopiilor erau destinate pregitirii directe sau indirectepentm folosirea armelor. lar de la cincispr^ezece ani tolicet[1enii roniani intrau in pregitirea militariae.

    Aceasti pregdtire cuprindea mai multe disciplinede lupti (ar1e ma(iale). Una dintre ele eta pugilatt'l sa.uboxul cu cestul. Cestul era o atmd alb6, un fel de m6nu9[,cel mai adesea fhrA degete, fie din p0nzd de cdnepd fie dinpiele, int6ritd cu bucdli de piatr6, plumb sau bronz, maitArziu gi de fier5o. Orice antrenament sau meci de acest felse termina cu vanAtbi gi sAngerdfi, socotite foartefolositoare pentru intirirea viitorilor lupt6tori. Ei invilauastfel si reziste la durere gi si ducd lupta mai deparle oricdtle-ar fi fost de greu.

    Trdntele gi pancraliul fhceau de asemenea paftedin pregdtirea mar{ial6 a tinerilor, aldturi de lupta cu suliJar"u.ta li suli{a lungd, folosirea scuturilor5r 9i sabiei.Pregitirea de luptd cuprindea gi lupta unu-la-unu, 9i luptacu c61iva sau intre cdliva, 9i lupta in fbrnra{ii sau uniti{i deIupt6. Nu o si infi{i96m aici toate amdnuntele, nu dimdeosebirile intre legiuni, cohorte qi ale sau alte unitali alearmatei romane, intre afiele marliale practicate in aceste

    ae O nota nu chiar neinsemnat6 se cuvine a fi fecut[ aici SfantulApostol Pavel, dir nagtere cetdlean roman, a trebuit sd treaci $iel prin mdcar o pade a pregdtirii militare, obligatorie pentru toticetdlenii romani, adici lolosirea armelor qi armurii. De aceea, dealtfel, Si folose$te adesea imagini ostA$e9ti pentru cei care vor sbmearg[ pe calea cea shamta citre lmpdrdtia lui Dumnezeu.50 Astizi armele de acest fel, adesea integral metal;ce, se rlumescchiar . . . boxuri.5r Erau trei feluri principale de scuturi. cel mic. rotund, ccl ovalgi lung pi cel ,,ca un dreptunghi cutbat pe un cilindru".Specialigtii si ne scuze exprimarea ne-academici, dar dorim sdfim inleleqi de toli cititolii.

    51

    romane multi vreme, al1ii au intdmpinat cu bucurie aceastAapafienentd gi s-au inrolat in legiuni, ale etc. il masd,depigind cu mult pe cei cca. 200.000 de Traci al c6rornumdr impresioneazb, astdzi pe mulli.

    Germanicii aveau, asemenea romanilor, o formide democralie militard insd, conform anarhicului spiritgermanic, strdin disciplinei riguroase latine, era mult maihaoticd qi rlezorganizatl. Totugi, {Er6 a fi impuse de vreunlor superior, existau la nivel naJional, in afara limbii,rdnduieli similare. Orice bdrbat liber era crescut de mic inapropierea luptitorilor gi invAla sA foloseascd sabia, arcul,scutul gi sulila, sA inoate qi s6 lupte cu animalele sau sivdneze. De foafie multe ori gi femeile erau crescute inacelagi fel, putand oricand sd lupte al[turi de bdrbalii lorsau de unele singure. Iulius Cezar spunea despre ei cd,,toald viala Si-o petrec la vdndtoare sau indeletnicindu-secu meSle;ugul armelor; de mici copi.i se inyald cu muncq Sicu traiul aspnf48. O mare luptA se didea .u nu .u.vu iAse renuntre la obiceiurile rf,zboinice in favoareaindeletnicirilor paqnice. Ca un lucru vrednic de lauddmen{iondm cd fecioria era apdrati cu sfinJenie, lucru rar inacele vremuri, pdni la nunti, care avea desea loc chiar gi ladouizeci de ani. Pe de alt6 pafte insa, caracterul lor haoticducea adesea la conflicte sAngeroase. Mai mult, aveauobiceiul sd igi distrugd toli vecinii mai apropiati, chiar gigermanici fiind, socotind ,drept un semn de virtute catecinii, izgonili din ogoarele lor, sd emigreze $i ca nimenisd nu culeze de a se aSezcr in preajma lor; astfbl ei se credlototlcttd Si mai apdra{i, nemaiavdnd a se leme de vreondydlire nea:;teplQtii". Yia\a lor era eminamente rnilitara.

    I{omanii aveau numeroase fome de arte marfiale.Ivit in istorie ca o demo(:ralie militard, SLat:U] roman

    1N lbidenT, v1.2150

  • orice ofiler roman serios trecea prin toati instructriamilitari, avind obligaJia de a o preda qi el' mai departe'subordonaJilor s[i.

    Ruqii au ar.ut din vechime felurite forme de arlemarfiale, de la cele slave strivechi - la loc de cinste fiindarcul qi suliJa

    - la cele aduse de Varegii (Yikingii

    risdriteni) sau alte popoare. Chiar gi intr-o lucrare sovieticide propagandd

    - Sportul, Ed. Novosti, 1988 recunoa$te

    (la p.52) existenia in U.R.S.S. a mae$trilor de sambo,definite ca,,gen de lupte de auto-aparare". Aceqtia erauurmagii maegtrilor din vechea Rusie, unde asemenea lupte,dar gi luptele cu pumnii qi multe alte asemenea disciplineerau foarte populare. Adesea concursurile atrigeau sute 9imii de oameni, chiar mai mul1i in cadrul oragelor mari.Feluritele demonstralii de miestrie cu sabia, suliJa 5i arcula cdldrelilor

    - dupd model cAzAcesc sau tdtirlsc - erau 9i

    ele mult apreciate. Tot aici intrd 9i biciul pe care Cazacii 9iT6tarii il mAnuiau cu multd iscusinti 9i care a fost preluatqi folosit qi de unele populalii ruseEti sau rusificate.

    Desigur, o menliune deosebitd se cuvine a fi fhcutiaici asupra intersectdrii gi suprapunerii in Rusia, mai alesdin secolul XVII incolo, a elementelor culturale vest-europeneJ ruseqti, caucaziene, central-asiatice 9i extremorientale. De la scrima occidentalS adus6 de insffuctori maiales germani qi pdni la luptele mongole avem de-a face cuo multitudine de stiluri gi Ecoli. Suprapunerile au continuatneincetat, complicAndu-se gi mai mult in aproape un secolde dictaturi comuniste.

    Un rezultat surprinzator al acestor suprapuneri esteSistemda . Acest nume acoperi o artd marlialf, complexi ceumdre$te in primul rind eficienla in luptd dar, totodata, i$i

    5a Se poate vedea cdte ceva despre aceste artd ma4iald ruseascdonodemd) pe site-uri ca http://www.russianmarlialart com/ sauhttp ;//vassiar.wordpress.com/20 1 0/0712Olistoda-foft elor-speciale-rusesti/ $.a.a.

    :).1

    unitAi $i cele din taberele de pregdtire ale ,,civililor',g.a.m.d..

    Amintim doar de gcolile de lupt6 ale gladiatorilor,cea mai vestit[ fiind, de deparle, ce de la Capua. $igladiatorii aveau stilurile lor de lupt6, materializate qi inarmele gi uneltele de luptd alese. De multe ori acesteaaveau legiturd 9i cu originea etnicd a gladiatoruluinubian[, celt6., tracic6, gemanic6 etc dar acest lucru nuera obligatoriu. Complexitatea artelor martiale practicatede gladiatori, multitudinea de stiluri, seriozitatea pregitirii(modali!

    - chiar gi la propriu!), varietatea armelor gi

    amurilor folosite, dar qi a spectacolelor date in areni (mairar pe viajA gi pe moarte, in ciuda filmelor sAngeroase petemd) $i alte asemenea elemente pot fi observate de doritori-

    sau sceptici -

    in exceptionala lucrare a lui SilvanoMattesini, Gladiatorss2. Dansurile de luptd se intAlneau gila soldalii romani ca gi la gladiatori, aldturi de feluriteexercilii demonstrative, atat individuale c6t gi in gn.rp53. Numai insistdm asupra acestui subiect, amintind doar ci inconfruntlrile dintre fixpele romane gi popoarele cele mairizboinice ale antichitAtrii s-a dovedit nu doar superioritateatacticd qi strategicd a ofilerilor romani ci gi nivelul depregAtire de luptd excep{ional al ostagilor romani.

    Toate cele prezentate, degi sunt o sinteza extremA aunui domeniu uluitor de vast, aratd indeajuns, credem noi,pentru cine nu gtia, nivelul inalt de practicare al arlelormarJiale la romani. Mai amintim aici doar de faptul c6

    tt Apirut[ in liinba englez6 sub egida ,,Asociatione CulturaleArcheos".2009.tt C,edein de folos pentru cititori si consenndm aici observa{iilelui Angelo Pellegrini din Scrima ctr floreta..., p. 9: inatuteai!!.t'ppt'ii luptelor in drend cu qrtele asculite, glqdiatoriiprezenrdu ext:rcilii inditidttak: Si in ansamblu executate cu armede lemn. Cu uh. (:uritlte. eft) o .tdevdratd demonstralie descrimd.... Astazi am zice ,,o adevarati demonstrafie de artemarliaie". $i, de fapt, amdndoud fornrujiriie su t corecte.

    52

  • cuprinde, pana la intervenlia vest-europenilor' nenumaratelupte qi razboaie date cu arrne albe de felurite triburi 9ineamuri rdzboinice, fie invadatoare, fie defensive' Stilurilede luptd africane sunt foafte multe 9i variate qi, cele maimulti adAnc marcate de influenle religioase pdgAne' demagie animistd gi alte asemenea ideologii

    Pentru ca am amintit mai sus de India, revenimasupra subiectului.

    Invazia triburilor traco-scitice5T a adus cu eainfiinlarea clasei rdzboinicilor qi reevaluarea tehnicilor delupt6. Am amintit mai sus de doud arte mar{iale celebre,viiramuti (vajramushti) 9i kalaripayat' amandoua legatestiAns de religiozitatea hindus6. Ele sunt ins[ numai o partedin artele ma4iale ale celor peste 200'de popoare aleIndiei. in trecut lndia era impdrfiti in nenumArate state, celmai adesea foarte rizboinice. Chiar qi popoare aflate laadf,post de rdzboi sau atacuri, precum cele drn Nepal,ciuiau qi caut6 lupta, angajAndu-se ca luptetori in armatelebritanice sau in altele.

    in China existd mai multe categorii de aflemarliale decdt se crede de obicei. Sunt cele cunoscute subnumele de wushu, dar sunt 9i altele, apar[inAnd unorpopulaJii minoritare, de la mongoli la coreeni Cele"unor"ut"

    sub numele de wushu sau kung-fu - dup6 o maiveche denumire, europenizatA $i incorect6 se impart indoud rnari categorii: ,,boxul de nord" gi,,boxul de sud",sau,,pumnul de nord" gi ,,pumnul de sud" sau ,,neijia"1..metoda intema") qi ..ueijia" (..meloda erternd") Acesteimpa4iri sunt insd lormale tri nerealiste ln lhpt' extsld

    5t Invazie socotita de unii istorici europeni ca avdndu-qirddicinile in migcbrile tracice catre r6sarit, iar de cei adepli aipunctului de vedere al dialilor ca f\nd de origine proprie central-asiatica qi cu direc(ii multiple, inclusiv cdtre Europa De faptamdndoud opiniile sunt corecte pentru anumite perioade de titnp

    55

    revendicd -

    in anumite forme ale ei -

    o spiritualitateortodox655.

    Migratorii asiatici venili in Europa, din secolul alV-lea mai ales, aveau sisteme de pregAtire de lupt6 incl dincopilIrie. Cdl6ria, de pildi, cunoscuti astizi mii mult dinfilme 9i din spectacolele gi intrecerile de echitalie, insemnamult mai mult pentru ei. De la felurite jocuri ce sepracticau cilare se trecea le i'elurite stiluri de lupti cdlare,cu sabia, sulila qi arcul rnai ales. Aceste stiluri cuprindeauatdt lupta individuali, cu unul sau mai mulli dugmani, cet gilupta de grup, cu felurite forme de manevri 9i exerciliitactice. Fdra o pregatire mar{iali extrem de serioaidmrgratorii nu ar fi putut face faf6 niciodatd mililiilorronane, care se pregateau $i ele sistematic _ degi nu atdt deintens ca migratorii gi cu atAt mai mult amatelor romane.Ca urmare, acegti migratori nu doar c6 au obtinut multevictorii qi au schimbat faja Puopei, dar au gi influenlatmult ar1ele ma4iale europene56.

    Aliica a alut $i are aftele sale marliale, de ladansurile rlzboinice gi alte mijloace de pregatire aletriburilor stldvechi din Egipt gi Sudan pAn6 la cele alZulugilor sau altor popoare din Africa de Sud. O parte dinaceste arte marliale au fost pdstrate de africanii dugi casclavi in Brazilia qi, amestecdndu-se cu artele ma4iale aleamerindienilor gi muzica braziliand, au dat celebra aziCapoeira, dar gi alte fbrme de lupti. Amintim in treacat defaptul ci sunt specialiEti care au gdsit la strivechile triburidin Egipt gi Sudan urme ale armelor, echipamentelor gitehnicilor de luptd romane, inclusiv existenla unor dansurirdzboinice. Dar subiectul este prea vast pentru a putea fiprezentat pe scud. Subliniem doar cA istoria Africi55 http://www.russianmarlialart.com/main.php?page=philosophyto A se. vedea 1i Scrima cu floreta, a. Ang.fo eelleirini,BucureEti, | 963, p.9.

    54

  • eficiente sau/$i spectaculoase din karate 1i kempo (,,boxulcnlneTesc t.

    Japonia are gi ea o bogati istorie a arlelormarliale. Nu cunoa$tem tehnicile de luptd ale bdgtinaqilorarhipelagului, vechii Ainu, dar oricum acestea s-au doveditcu totul ineficiente in fala invadatorilor asiatici de maitirziu. Acegtia au alcdtuit apoi lara cunoscutA astSzi subnumele de Japonia. Societatea japoneza a alut gi uneleperioade de^stul de paEnice, dar nu a fost niciodatd lipsitd derdzboinici. In afar6 de metodele de luptd iniliale, din epocaJomon, Japonia a cunoscut nu doar noi arte mar(iale deorigine local6, ci gi felurite influente exterioare, mai alesvenite din China (de pe continent sau din_ Insula Taivan),din Coreea, din Arhipelagul R1u-Ryu (Okinawa) qi dinMongolia, ba chiar din Filipine 9i, mai tdrziu, din Europa.Chiar gi armele de foc au fost aici integrate de unele dingcolile de lupt6 nipone.

    Artele marJiale de felul trdntelor se impart inJaponia in doud mari gn)pe: sltmo Ei itt-jutsu Qiu-jitsu).Aldturi de kenjutsu cu forma sa imblinziti, kendo - qilg;udo

    - ltrttl cu arcul japonez avem in fali principalele

    linii ale artelor marliale japoneze propriu-zise. Mai existdstiluri traditionale japoneze de lupt[ cu bastonul, sulila sauhalebarda. insi foarle celebntl karate nu este intre artelemarliale nipone propriu-zise. Numele sdu iniltal, Okinawa-

    tt Am pr,s termenul 60-r chinezesc in ghilimele deoarece nu esteneapdrat cel mai potdvit. Pr\n kempo se pot inlelege $i artelerna4iale chinezegti vechi, dinailte de combinarea cu artelemarliale indiene, dar se pot intelege qi ramuri mai noi ale artelormar{iale chinezeqti, precum gi forme care, iefite din vechiul

    - sau

    mai noul -

    kempo chttezesc propriu-zis au creat formele dekempo japonez, practicat initial mai ales in Insulele Ryu-R1.u/Okinawa, dar mai apoi gi in lestul Japoniei 9i chiar in restullumii. Ca urmare existi o anume ambiguitate a termenuluikempo.

    57

    peste 400 de curente principale sau stiluri principale de artemar{iale chinezegti, acestea fblosind in generai amdndouimetodele

    - neijia 9i wetjia chiar dac6 pun accentul pe una

    dir.rtre ele. Toate aceste forme igi au oiiginea in intdlnireadintre vechile arte marfiale chinezegti, dinainte de secolulVll d.Hr. 5i arrele mar.liale indiene, aduse de unul sau maimul{i cilugdri budigti din India la templul Shaolin_Si(,,Templul Micii Pdduri"). Din aceast6 intdlnirea a rezultato nou6 generaJie de arte marfiale, ai ciror strinogiindepirta{r sunt afiele marliale chinezegti de astdzi. IstoriaChinei 9i, implicit, a artelor mar{iale chinezegti este at6t dezbuciumati incdt nu poate fi infhligati in cateva cuvinte.Putem

    .

    spune doar cd legdturile dintre wushu qireligiozitatea taoist6, budistd, confucianistl etc sunt extremde numeroase gi putemice. Ca urmare, chiar gi conducereacomuniste gi deci atee

    - a Chinei a avut probleme floafte

    mari atunci cand a incercat si faci o separa{ie intre laturasportiv-rnilitari gi cea militar-religioasd a acestor artemarliale. In cele din ur.md s-a ajuns la un conrprornisneobiqnuit, tradi{iile religioase chinezegti imbr6c6ndideseaharna linrbajului qtiin{ific, prin nrijlocirea caruia au putut fiacceptate oficial.

    Coreea este un caz deosebit, o tarA aflatd laintdlnirea unor mari puteri gi ambi{ii Manciuria,Mongolia, CJlna, Japonia. Evident, gi ea qi_a dezvoltaipropriile. stiluri de lupti, atdt pe liniile nobilimii gi trupelorr:C1le fi nobiliare, cdt qi pe liniile stilurilor de iuptnIArlneijti. Acestea din unr6 au mers mai departe chiai giatunci cdnd au fost in mod oficial interzise, dezvoltdndu_se,ca si spunem aqa ,,in subferand',, ddnd nagtere la conflicte,legende gi eroi. Calitatea lor a fost verificati. adesea inIuptele interne dar gi in cele cu invaclatorii.

    Artele ma4iale coreene vechi, precum sabat sautae-kyr:n, au lost inlocuite de o afiA nou1, lae-kwon_do,dezvoltatA in secolul XX prin asimilarea unor elemente

    56

  • evolutia artelor ma4iale europene la Vikingi, Normanzi,Slavi qi numeroase alte popoare. Putem sA arit[m evoluliatehnicilor de lupti in Europa in raport cu schimbareaformelor gi dimensiunilor armelor albe folosite, ascuturilor, armurilor, arcurilor q.a.m.d.. Nu ne-am propusinsd o istorie a artektr marliale, fie ele europene sau nu, cidoar a inlalila prezenla lor in istorie.

    Din acest punct de vedere credem cI am infiJigat oingimire destul de cuprinzAtoare pentm ca orice cititor sApoat6 inlelege cat de rAspendite sunt artele 9i practicilemar{iale in lrecullJ tuturor popoarelor. Singura exceplie oconstituie, din cdte gtim astAzi, inuilii sau eschimogii, careera