DOSAR DE PRESĂ

Conferință de presă din data de 24 Februarie 2016

1. Mediafax din data de 24 februarie 2016, ora 15.53

http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii-15086202

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Monica Stoica

2. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: Monica Stoica, monica.stoica@mediafax.ro

3. Cultural bzi din data de 25 februarie 2016,

http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

Studiu IMAS: Bucurestenii merg in proportie de 36% la teatru, intr-un procent

similar cu londonezii si parizienii

Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de 36%, procent ce

aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a

prezentat rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de

alta parte, la conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director

ARCUB, Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si

Formare Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori

independenti de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu,

antropolog, transmite Mediafax.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

Bucuresti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

spectacol.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu spectacolul

de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant, fluctuatiile in

cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii

de consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si

"Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de

catre Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale si creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in

februarie 2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele

publice", a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in

domeniul sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu,

antropolog.

Sursă: Mediafax.ro

4. Radio România București FM din data de 25 februarie 2016,

http://bucurestifm.ro/2016/02/25/36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-

putin-o-data-pe-an/

36% dintre bucureșteni merg la teatru cel puțin o data pe an

Procentul apare în noul sondaj IMAS și situează Capitala României pe aceeași

linie cu Viena, Londra sau Paris, după cum a precizat sociologul Alin Teodorescu,

directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS.

36% dintre bucureștenii în vârstă de și peste 18 ani declară că au mers la teatru cel

puțin o dată în ultimul an. În cifre absolute, asta înseamnă aproximativ 582.000 de

persoane (vorbim de persoane și nu de spectatori, numărul acestora din urmă fiind mai

mare, întrucât unii merg la teatru de mai multe ori).

Este cea de a doua parte a unei cercetări cantitative și calitative pe care Teatrul

Nottara a comandat-o Institutului. Prima etapă s-a desfășurat în 2012, iar acum au fost

date publicității datele comparative.

Au fost intervievate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator)

800 de persoane, cu vârsta de și peste 18 ani, rezidente în Bucureşti, în cele 6

sectoare. Toţi respondenţii au fost selectaţi la întâmplare, numerele de telefon fiind

generate aleatoriu prin computer. Datele au fost culese în perioada: 27 noiembrie – 4

decembrie 2015. Eroarea maximă de eșantionare este de +/-3.4%, la un nivel de

încredere de 95%.

Conform acestor date,48% dintre bucureșteni preferă să meargă la spectacol în

week-end, (32%) obișnuiesc (și reușesc să-și facă timp) să vizioneze spectacole în

zilele lucrătoare, iar (21%-22%) declară că merg la teatru în orice zi a săptămânii.

Publicul este predominant feminin (cu o diferență de 13 procente). Majoritatea

spectatorilor de teatru au vârste cuprinse între 30-59 de ani, studii superioare și

venituri peste medie. O mare parte accesează frecvent Internetul și peste 50% își

cumpără biletele online.

Actorii constituie criteriul cel mai important de selecție a unui spectacol, 87%

dintre spectatori consideră că distribuţia este importantă şi foarte importantă.Pe locul

secund se plasează, cu valori apropiate, recomandările unor prieteni, cunoscuţi etc.

(63%, în creștere față de 54% în 2012) și autorul piesei (60%).

O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol de teatru este

acordată regizorilor (58%, dar în creștere față de 49% în 2012) şi teatrului unde se

joacă spectacolul respectiv (46%).Un segment destul de mare dintre spectatorii

bucureșteni, 35%, nu au teatre preferate.

Teatrul Național figurează în topul preferințelor a 69% dintre respondenți,

urmat de Teatrul Nottara (29%), Teatrul Bulandra (27%), Teatrul de Comedie (22%),

Odeon (14%) și Teatrul Constantin Tănase (12%).

Radu Beligan rămâne pe primul loc în clasamentul actorilor preferați, urmat de

Horațiu Mălăele (22%).

În continuare apar: Florin Piersic, Dan Puric, Ion Caramitru, Alexandru

Arșinel, Victor Rebenciuc, cu procente între 11%-14%.Procente în jur de 5% în

preferințele bucureștenilor înregistrează Marius Manole, Tudor Chirilă, Ștefan Bănică

Jr., Florin Piersic Jr. (sub 1% în 2012), Mircea Diaconu, Marcel Iureș etc.

La fel ca în 2012, puțin peste un sfert dintre spectatori preferă numeroși alți

actori, dar procentele acestora sunt foarte mici (sub 1%). Aproximativ 5% dintre

spectatori nu au un actor preferat.Singura modificare notabilă este trecerea pe prima

poziție a Maiei Morgenstern (cu un procent de 24%, apropiat de cel al lui Radu

Beligan), urmată de Stela Popescu (20%), lideră în preferințele spectatorilor din

2012.Procente apropiate au Rodica Popescu Bitănescu, Tamara Buciuceanu și Draga

Olteanu Matei, deși, amintim, ultimile două doamne nu mai apar pe scenă.

Urmează Emilia Popescu, Ileana Stana Ionescu, Oana Pellea, Adriana

Trandafir, Medeea Marinescu etc.

10% dintre spectatori preferă numeroase alte actrițe cu procente foarte mici

(sub 1%). Aproape 7% dintre spectatori nu au o actriţă preferată.

În privința regizorilor, 37% dintre persoanele intervievate nu au știut să răspundă la

această întrebare, iar 19% au spus că n-au nici un nume preferat.Pentru restul

spectatorilor, atât ierarhia preferințelor față de regizori, cât și procentele obținute de

aceștia, au rămas aproape neschimbate în ultimii 3 ani.Pe primul loc se situează în

continuare Dan Puric (12%). Urmează Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Alexandru

Darie, Horațiu Mălăiele, Radu Beligan ș.a., toți cu procente foarte mici (2%-4%).

Aceste clasamente par surprinzătoare, dar sociologii explică faptul că

respondenții pun pe primul plan notorietatea sau confundă notorietatea artistului

respectiv și nu activitatea propriu-zisă.

Și dacă numele artiștilor preferați, lasă loc interpretărilor, în privința genului de

spectacol, lucrurile sunt foarte clare:70% dintre intervievați aleg comedia.

De către andreia.barsan

5. Mediafax din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii-15086202

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Monica Stoica

6. Pagina Europeană din data de 25 februarie 2016, ora 13.21

http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii/

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce aliniază

Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena, conform studiului

realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul

bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a avut loc

miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul de Dialog Teatral” este o

iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în discuţie probleme şi

subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului

bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara, iar invitaţi

au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat rezultatul studiului, împreună cu

membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la conferinţa de presă au fost prezenţi, printre

alţii, Mihaela Păun – director ARCUB, Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru

Cercetare şi Formare Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători

independenţi de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Viviana Cornețeanu •

7. Smart FM din data de 25 februarie 2016,

http://www.smartfm.ro/stirile-smart-de-la-1800-19/

*Posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-

uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană. Alexandru Rafila, consilierul

ministrului Sănătății, spune că aceste ipoteze au fost stabilite de o echipă mixtă —

specialiști români și străini. Probele recoltate de la copiii din Argeş au fost trimise în

Italia, la laboratorul european de referință unde a fost descoperită o tulpină toxicogenă

de E. Coli. Rafila a mai spus că, începând din anul 2010, numărul cazurilor de

sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și

25 de cazuri.

*Arena Naţională din Capitală nu va găzdui meciul de fotbal România-

Spania, programat la 27 de martie. O comisie a FRF a inspectat deja “Cluj Arena”

şi în proporţie de 95% amicalul cu Spania se va disputa acolo, a declarat un oficial din

federaţie pentru TVR. Delegaţia le-a cerut celor de la Universitatea Cluj să mute

meciul cu Baia-Mare de pe 19 martie pe un alt stadion şi să rezolve problema

gazonului. Tot la Cluj se va disputa la 23 martie şi meciul cu Lituania.

*Peste un sfert dintre bucureşteni merg la spectacole de teatru. Un sondaj

IMAS arată că 36% dintre locuitorii Capitalei merg la teatru, procent ce aliniază

Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena.

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatori cumpără bilete de teatru online. Studiul mai arată că 19%

sunt spectatori frecvenţi, 40% ocazionali şi 39% rari. Sondajul IMAS a fost realizat la

cererea Teatrului Nottara.

*Consiliul Naţional al Audivizualului recomandă posturilor TV şi radio să

nu difuzeze reclame care conţin greşeli de limba română. În recomandarea

adoptată astăzi, membrii CNA spun că reclamele sunt tot programe audio-vizuale şi

îşi manifestă îngrijorarea faţă de impactul acestor greşeli asupra copiilor, din cauza

caracterului repetitiv al difuzării clipurilor publicitare. CNA a analizat de-a lungul

timpului mai multe reclame care nu respectau folosirea corectă a limbii române, însă

decizia de a face recomandarea a fost luată în urma unei reclamaţii primite de la un

telespectator.

De Gabi Antoniu

8. România TV din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-

teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.html

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau

parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

potrivit unui studiu realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului

Nottara.

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau parizienii

Foto: bucurestiacum.wordpress.com

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână. Conform cercetării, există la nivel

naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ

10.000 de evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp

ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ

4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole,

după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte,

aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după care

spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Autor: Alina Costache

9. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Monica Stoica, monica.stoica@mediafax.ro

10. Mediafax din data de 24 februarie 2016, ora 15.53

http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii-15086202

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Monica Stoica

11. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: Monica Stoica, monica.stoica@mediafax.ro

12. Cultural bzi din data de 25 februarie 2016,

http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

Studiu IMAS: Bucurestenii merg in proportie de 36% la teatru, intr-un procent

similar cu londonezii si parizienii

Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de 36%, procent ce

aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a

prezentat rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de

alta parte, la conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director

ARCUB, Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si

Formare Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori

independenti de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu,

antropolog, transmite Mediafax.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

Bucuresti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

spectacol.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu spectacolul

de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant, fluctuatiile in

cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii

de consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si

"Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de

catre Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale si creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in

februarie 2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele

publice", a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in

domeniul sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu,

antropolog.

Sursă: Mediafax.ro

13. Radio România București FM din data de 25 februarie 2016,

http://bucurestifm.ro/2016/02/25/36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-

putin-o-data-pe-an/

36% dintre bucureșteni merg la teatru cel puțin o data pe an

Procentul apare în noul sondaj IMAS și situează Capitala României pe aceeași

linie cu Viena, Londra sau Paris, după cum a precizat sociologul Alin Teodorescu,

directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS.

36% dintre bucureștenii în vârstă de și peste 18 ani declară că au mers la teatru cel

puțin o dată în ultimul an. În cifre absolute, asta înseamnă aproximativ 582.000 de

persoane (vorbim de persoane și nu de spectatori, numărul acestora din urmă fiind mai

mare, întrucât unii merg la teatru de mai multe ori).

Este cea de a doua parte a unei cercetări cantitative și calitative pe care Teatrul

Nottara a comandat-o Institutului. Prima etapă s-a desfășurat în 2012, iar acum au fost

date publicității datele comparative.

Au fost intervievate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator)

800 de persoane, cu vârsta de și peste 18 ani, rezidente în Bucureşti, în cele 6

sectoare. Toţi respondenţii au fost selectaţi la întâmplare, numerele de telefon fiind

generate aleatoriu prin computer. Datele au fost culese în perioada: 27 noiembrie – 4

decembrie 2015. Eroarea maximă de eșantionare este de +/-3.4%, la un nivel de

încredere de 95%.

Conform acestor date,48% dintre bucureșteni preferă să meargă la spectacol în

week-end, (32%) obișnuiesc (și reușesc să-și facă timp) să vizioneze spectacole în

zilele lucrătoare, iar (21%-22%) declară că merg la teatru în orice zi a săptămânii.

Publicul este predominant feminin (cu o diferență de 13 procente). Majoritatea

spectatorilor de teatru au vârste cuprinse între 30-59 de ani, studii superioare și

venituri peste medie. O mare parte accesează frecvent Internetul și peste 50% își

cumpără biletele online.

Actorii constituie criteriul cel mai important de selecție a unui spectacol, 87%

dintre spectatori consideră că distribuţia este importantă şi foarte importantă.Pe locul

secund se plasează, cu valori apropiate, recomandările unor prieteni, cunoscuţi etc.

(63%, în creștere față de 54% în 2012) și autorul piesei (60%).

O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol de teatru este

acordată regizorilor (58%, dar în creștere față de 49% în 2012) şi teatrului unde se

joacă spectacolul respectiv (46%).Un segment destul de mare dintre spectatorii

bucureșteni, 35%, nu au teatre preferate.

Teatrul Național figurează în topul preferințelor a 69% dintre respondenți,

urmat de Teatrul Nottara (29%), Teatrul Bulandra (27%), Teatrul de Comedie (22%),

Odeon (14%) și Teatrul Constantin Tănase (12%).

Radu Beligan rămâne pe primul loc în clasamentul actorilor preferați, urmat de

Horațiu Mălăele (22%).

În continuare apar: Florin Piersic, Dan Puric, Ion Caramitru, Alexandru

Arșinel, Victor Rebenciuc, cu procente între 11%-14%.Procente în jur de 5% în

preferințele bucureștenilor înregistrează Marius Manole, Tudor Chirilă, Ștefan Bănică

Jr., Florin Piersic Jr. (sub 1% în 2012), Mircea Diaconu, Marcel Iureș etc.

La fel ca în 2012, puțin peste un sfert dintre spectatori preferă numeroși alți

actori, dar procentele acestora sunt foarte mici (sub 1%). Aproximativ 5% dintre

spectatori nu au un actor preferat.Singura modificare notabilă este trecerea pe prima

poziție a Maiei Morgenstern (cu un procent de 24%, apropiat de cel al lui Radu

Beligan), urmată de Stela Popescu (20%), lideră în preferințele spectatorilor din

2012.Procente apropiate au Rodica Popescu Bitănescu, Tamara Buciuceanu și Draga

Olteanu Matei, deși, amintim, ultimile două doamne nu mai apar pe scenă.

Urmează Emilia Popescu, Ileana Stana Ionescu, Oana Pellea, Adriana

Trandafir, Medeea Marinescu etc.

10% dintre spectatori preferă numeroase alte actrițe cu procente foarte mici

(sub 1%). Aproape 7% dintre spectatori nu au o actriţă preferată.

În privința regizorilor, 37% dintre persoanele intervievate nu au știut să răspundă la

această întrebare, iar 19% au spus că n-au nici un nume preferat.Pentru restul

spectatorilor, atât ierarhia preferințelor față de regizori, cât și procentele obținute de

aceștia, au rămas aproape neschimbate în ultimii 3 ani.Pe primul loc se situează în

continuare Dan Puric (12%). Urmează Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Alexandru

Darie, Horațiu Mălăiele, Radu Beligan ș.a., toți cu procente foarte mici (2%-4%).

Aceste clasamente par surprinzătoare, dar sociologii explică faptul că

respondenții pun pe primul plan notorietatea sau confundă notorietatea artistului

respectiv și nu activitatea propriu-zisă.

Și dacă numele artiștilor preferați, lasă loc interpretărilor, în privința genului de

spectacol, lucrurile sunt foarte clare:70% dintre intervievați aleg comedia.

De către andreia.barsan

14. Mediafax din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii-15086202

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Monica Stoica

15. Pagina Europeană din data de 25 februarie 2016, ora 13.21

http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii/

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce aliniază

Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena, conform studiului

realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul

bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a avut loc

miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul de Dialog Teatral” este o

iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în discuţie probleme şi

subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului

bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara, iar invitaţi

au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat rezultatul studiului, împreună cu

membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la conferinţa de presă au fost prezenţi, printre

alţii, Mihaela Păun – director ARCUB, Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru

Cercetare şi Formare Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători

independenţi de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Viviana Cornețeanu •

16. Smart FM din data de 25 februarie 2016,

http://www.smartfm.ro/stirile-smart-de-la-1800-19/

*Posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-

uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană. Alexandru Rafila, consilierul

ministrului Sănătății, spune că aceste ipoteze au fost stabilite de o echipă mixtă —

specialiști români și străini. Probele recoltate de la copiii din Argeş au fost trimise în

Italia, la laboratorul european de referință unde a fost descoperită o tulpină toxicogenă

de E. Coli. Rafila a mai spus că, începând din anul 2010, numărul cazurilor de

sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și

25 de cazuri.

*Arena Naţională din Capitală nu va găzdui meciul de fotbal România-

Spania, programat la 27 de martie. O comisie a FRF a inspectat deja “Cluj Arena”

şi în proporţie de 95% amicalul cu Spania se va disputa acolo, a declarat un oficial din

federaţie pentru TVR. Delegaţia le-a cerut celor de la Universitatea Cluj să mute

meciul cu Baia-Mare de pe 19 martie pe un alt stadion şi să rezolve problema

gazonului. Tot la Cluj se va disputa la 23 martie şi meciul cu Lituania.

*Peste un sfert dintre bucureşteni merg la spectacole de teatru. Un sondaj

IMAS arată că 36% dintre locuitorii Capitalei merg la teatru, procent ce aliniază

Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena.

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatori cumpără bilete de teatru online. Studiul mai arată că 19%

sunt spectatori frecvenţi, 40% ocazionali şi 39% rari. Sondajul IMAS a fost realizat la

cererea Teatrului Nottara.

*Consiliul Naţional al Audivizualului recomandă posturilor TV şi radio să

nu difuzeze reclame care conţin greşeli de limba română. În recomandarea

adoptată astăzi, membrii CNA spun că reclamele sunt tot programe audio-vizuale şi

îşi manifestă îngrijorarea faţă de impactul acestor greşeli asupra copiilor, din cauza

caracterului repetitiv al difuzării clipurilor publicitare. CNA a analizat de-a lungul

timpului mai multe reclame care nu respectau folosirea corectă a limbii române, însă

decizia de a face recomandarea a fost luată în urma unei reclamaţii primite de la un

telespectator.

De Gabi Antoniu

17. România TV din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-

teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.html

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau

parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

potrivit unui studiu realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului

Nottara.

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau parizienii

Foto: bucurestiacum.wordpress.com

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână. Conform cercetării, există la nivel

naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ

10.000 de evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp

ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ

4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole,

după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte,

aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după care

spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Autor: Alina Costache

18. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Monica Stoica, monica.stoica@mediafax.ro

19. Report Media din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.reportermedia.ro/2016/02/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-

in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii.html

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: mediafax.ro

20. Report Media din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

http://www.newspascani.com/index.php/interview-1/176-stiai-ca/18146-

surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-

procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: mediafax.ro

21. Palo din data de 25 februarie 2016,

http://www.palo.ro/a/peste-35-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-intr-un-

procent-similar-cu-parizienii-200380

Peste 35% dintre bucuresteni merg la teatru, intr-un procent similar cu

parizienii

Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de peste 35%, procent ce

aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de alta parte, la

conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si Formare

Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori independenti

de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

Bucuresti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

spectacol, scrie MEDIAFAX.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant,

fluctuatiile in cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii de

consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de catre

Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale si

creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in februarie

2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in domeniul

sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu, antropolog.

22. 9am din data de 25 februarie 2016, ora 18.04

http://www.9am.ro/stiri/Social/289195/peste-35-dintre-bucuresteni-merg-

la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-parizienii.html

Peste 35% dintre bucuresteni merg la teatru, intr-un procent similar cu

parizienii

Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de peste 35%, procent ce

aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra

publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la cererea

Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de alta parte, la

conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si Formare

Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori independenti

de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

Bucuresti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

spectacol, scrie MEDIAFAX.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant,

fluctuatiile in cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii de

consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de catre

Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale si

creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in februarie

2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in domeniul

sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu, antropolog.

23. România TV din data de 24 februarie 2016, ora 16.34

http://www.9am.ro/stiri/Social/289195/peste-35-dintre-bucuresteni-merg-

la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-parizienii.html

Peste 35% dintre bucuresteni merg la teatru, intr-un procent similar cu

parizienii

Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de peste 35%, procent ce

aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra

publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la cererea

Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de alta parte, la

conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si Formare

Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori independenti

de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

Bucuresti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

spectacol, scrie MEDIAFAX.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant,

fluctuatiile in cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii de

consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de catre

Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale si

creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in februarie

2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in domeniul

sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu, antropolog.

24. Ziare de la Iași din data de 25 februarie 2016, ora 13.01

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii--1217874.html

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: mediafax.ro

25. Bloguri net din data de 25 februarie 2016, ora 15.22

http://bloguri.net/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

By Mihaela STOICA

26. e-Știri din data de 25 februarie 2016, ora 15.22

http://estirea.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

By Mihaela STOICA

27. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 15.22

http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

procent similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti,segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Monica Stoica, monica.stoica@mediafax.ro

28. Știri sociale din data de 24 februarie 2016, ora 16.38

http://stirisociale.ro/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-la-fel-

ca-londonezii-sau-parizienii

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau

parizienii

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau parizienii

Foto: bucurestiacum.wordpress.com

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

potrivit unui studiu realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului

Nottara.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână. Conform cercetării, există la nivel naţional,

incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ 10.000 de

evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de

reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de

spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole, după măsurătorile

efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte, aproximativ 40% din

evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Autor: Alina Costache

29. Pe scurt din data de 24 februarie 2016, ora 16.38

http://pescurt.ro/stiri-cultura/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-

de-36-la-teatru,-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii_24-02-

2016_10428771

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sursă: Mediafax

30. Mediafax din data de 24 februarie 2016, ora 15.53

http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii-15086202

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

(14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

"Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

oraşului Bucureşti.

"Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

"Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Monica Stoica

31. Pagina Europeană din data de 26 februarie 2016, ora 15.53

http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-

proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii/

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun – director ARCUB,

Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

de Viviana Cornețeanu

32. România TV din data de 24 februarie 2016, ora 16.38

http://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-

teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.html

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau

parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

potrivit unui studiu realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului

Nottara.

Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau parizienii

Foto: bucurestiacum.wordpress.com

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

frecventandu-le la sfârşit de săptămână. Conform cercetării, există la nivel naţional,

incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ 10.000 de

evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de

reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de

spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole, după măsurătorile

efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte, aproximativ 40% din

evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Autor: Alina Costache

33. Reporter Media din data de 25 februarie 2016, ora 13.38

http://www.reportermedia.ro/2016/02/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-

in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

parizienii.html

Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

similar cu londonezii şi parizienii

Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a

avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul

de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care

doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun – director ARCUB,

Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.