teatrul national din bucuresti

Upload: raluca-matei

Post on 05-Oct-2015

43 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Vizita la TNB, impresii si observatii

TRANSCRIPT

  • Matei Raluca gr. 23 i

    Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu , 2011-2012

    specializare: arhitectura de interior

  • 1. INTRODUCERE

    Filmul si televiziunea, cu toata influenta pe care au exercitat-o si o mai exercita asupra teatrului, nu i-au pu- tut rapi acestuia nimic din fascinatia actului de contact direct, nemijlocit, al spectatorului cu actorul, cu scena, cu ambianta spectacolului, prezent si viu.

    Poate tocmai pentru a-i spori aceasta evidenta viabili- tate,i se cauta astazi teatrului forme noi de contact cat mai direct intre actori si spectatori.Pentru aceasta se urmareste marirea avanscenei si a suprafetei sale, in scopul avansarii spre sala a jocului actorilor.

    Matei Raluca gr. 23 i

  • La proiectarea Teatrului National (1964-1973),de catre arhitectii Horia Maicu, Romeo Belea si Nicolae Cucu (structura de rezisten de inginerul Alexandru Cimigiu), s-a pornit de la teatrul de tip Italian, adaugandu-i acestuia noi inbunatatiri. Toate aceste cautari isi regasesc definitia in

    ceea ce considera Walter Gropius ca este sarcina de baza a arhitecturii moderne de teatru si anume aceea de a crea luminii si spatiului acel instrument obiectiv si flexibil care sa nu apartina unei singure forme, ci sa imbine idea- lurile tuturor oamenilor de teatru .

    Matei Raluca gr. 23 i

    2. ISTORIC

  • 2. ISTORIC

    n aprilie 1836, "Societatea Filarmonica" societate cultural nfiinat de I.H. Rdulescu i Ioan Cmpineanu cumpr Hanul Cmpinencii pentru a construi n acel loc cldirea Teatrului Naional i ncepe colectarea de bani i materiale pentru acest scop.

    n 1840, "Obteasca Adunare" propune domnitorului Alexandru Ghica un proiect pentru construcia Teatrului Naional cu cheltuiala statului. Proiectul este aprobat la4 iunie 1840. Domnitorul Gheorghe Bibescu reia ideea nfiinrii teatrului i aproba

    noua locaie: fostul han Filaret. Locul hanului Filaret a fost ales din mai multe motive: se ntindea pn la mijlocul Podului Mogooaiei (azi, Calea Victoriei) i se afla oarecum n centrul oraului; dupcutremurul din 1838, hanul suferise pagube

    importante i trebuia drmat. Din raportul din 13 august 1843 al comisiei nsrcinate cu ridicarea teatrului, rezult c sunt necesari 20.300 de galbeni pentru

    ntreaga construcie a teatrului. La acea data nu erau disponibili dect 13.000 de galbeni. Gheorghe Bibescu prin nalt Rezoluie spune: Am fi dorit ca acel teatru s se svreasc cu 13.000 de galbeni i cere comisiei s fac economie dar i

    acordul n caz de nevoie pentru fonduri suplimentare din capitolul extraordinar al Visteriei. Acestea deoarece Bibescu considera cldirea Teatrului n oraul Bucuretilor fiind un lucru care privete nu numai la folosul acestui ora, dar a totului

    neamului Romnesc, prin influena izbvitoare ce va avea att asupra bunelor nravuri ct i asupra desvririi limbii Naionale i dezvoltrii literaturii Romneti.

    n septembrie 1843, comisia ia legtura cu trei mari arhiteci din Paris, Viena i Mnchen pentru ntocmirea unui plan. Pentru aceste planuri s-au pltit 3.150 lei pentru cel din Paris, 2.523 lei pentru cel de la Viena i 120 de galbeni pentru cel de la

    Mnchen [1]. n urma analizei, comisia se hotrte pentru planul arhitectului C.Roesner din Mnchen. Pentru c domnitorul nu este mulumit, n 1845 se depun noi planuri. Este preferat planul Villacrose, asupra cruia arhitectul vienez A. Hefft, chemat

    n 1846 de ctre noua comisie, i d acordul.

    Matei Raluca gr. 23 i

  • 2. ISTORIC

    Spre sfritul anului 1847, comisia se modific din nou iar din mai 1848 [2] ncep lucrrile la ridicarea teatrului, lucrri ntrerupte de evenimentele revoluionare din iunie 1848. n august 1849, dup instalarea pe tron a domnitorului Barbu tirbei, se reia licitaia pentru terminarea construciei.Fostul Teatru Naional (pe Calea Victoriei lng Palatul Telefoanelor) Hotelul Novotel, a crui intrare reproduce cu fidelitate faada fostului Teatru Naional.[3] Suma prevzut iniial n-a fost suficient. n ianuarie 1852 s-a raportat domnului c pentru construcie s-au cheltuit 1.518.675 lei i pn la terminarea lucrrii mai erau necesari 1.039.961 lei. Dar i aceste prevederi au fost depite. Toate cererile arhitectului Hefft erau aprobate de tirbei. n cursul anului 1852 lucrrile s-au desfurat ntr-un ritm intens. Decoraiunile interioare au fost realizate de germanul Mhldrfer.

    Matei Raluca gr. 23 i

  • 2. ISTORIC

    Actuala cldire a teatrului a fost inaugurat n versiunea ei original n decembrie 1973 [6], i modificat apoi n 1983-84. Proiectul iniial (1964-1973) a fost semnat de arhitecii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu (et al), structura de rezisten de inginerul Alexandru Cimigiu [7]. n anii 1980, la cererea lui Nicolae Ceauescu, cldirea a fost complet remodelat la exterior

    i parial la interior (s-au pstrat parial din versiunea original foaierele), de ctre o echip condus de arhitectul Cezar Lzrescu. Cldirea conceput de echipa lui Horia Maicu a fost remarcabil la vremea ei, cu o expresie care se nscria n

    modernismul anilor '60, dar a rmas neterminat la exterior - fresca cu istoria teatrului, care trebuia s acopere trei faade ale teatrului, nu a fost niciodat realizat, lsnd corpul teatrului n zidarie de crmid aparent, sub "plria" de beton armat,

    elegant, care i devenise simbol i care i-a fost totodat fatidic (faptul c forma cldirii nu amintea de o "cas" n sens clasic i aducea cu o plrie, pare s fi fost cauza pentru care Ceauescu a cerut remodelarea ei). La 31 decembrie 1852 are loc inaugurarea Teatrului Naional, cu piesa "Zoe sau Amantul mprumutat", vodevil cu cntece. [4] Cldirea teatrului a fost

    construit n stil baroc n cea mai mare parte, avea un parter cu 338 staluri, trei rnduri de loji, un foier luxos cu scri de marmur de Carrara i o mare galerie, unde aveau acces studenii i elevii, n mod gratuit. n primii doi ani de la deschidere,

    teatrul a fost luminat cu lumnri de seu iar din 1854 s-au folosit lmpi cu ulei de rapi. Mai trziu, teatrul a fost luminat cu gaz aerian i apoi, cu lumin electric. n1875, Teatrul cel Mare din Bucureti devine Teatru Naional, sub

    directoratul scriitorului Alexandru Odobescu. n 1944 cldirea Teatrului Naional este bombardat, dar teatrul continu s funcioneze cu dou scene "de mprumut" - Sala "Studio" i Sala Comedia. Terenul vechiului Teatru National a rmas viran pn n anii 1990, cand s-a construit acolo Hotelul

    Novotel. Porticul de intrare al cldirii disprute in 1944 a fost reconstruit, simbolic, devenind portalul de intrare n noua construcie cu faad de sticl a hotelului

    Matei Raluca gr. 23 i

  • Matei Raluca gr. 23 i

    3. ISTORIC

    La interior, dou mari tapiserii, probabil cele mai importante lucrri ale artei decorative romneti la acea dat i pn astzi, au supravieuit incendiului din anii '70 i pot fi admirate i acum, n foaierul slii mari. Autori sunt: erban Gabrea i Florin Ciubotaru(tapiseria "Istoria Teatrului") i Ion Nicodim. "Recarosarea" lui C. Lzrescu a nlocuit modernismul cldirii originale,

    realizat n materiale de calitate, cu elemente realizate n materiale srace, pseudo-clasicizante, tipice anilor n care s-a construit i Casa Poporului sau Victoria Socialismului Capacitatea slilor a fost parial mrit (prin ndesirea scaunelor, aa cum s-a ntmplat i la Sala Palatului) i au aprut spaiile intermediare cu galerii de art i cele "interstiiale" cu Lptria lui

    Enache sau terasa "La motoare".

  • Matei Raluca gr. 23 i

    3. SALA MARE

    randuri de cortine drapate care urca si coboara ( se depla- seaza numai pe verticala, si nu se strang), avanscena poa- te cobori mecanic si sa ofere o fosa de orchestra atunci cand natura spectacolului o cere, pardoseala este frag- mentata deoarece dedesubt sunt trape cu decoruri care se pot schimba foarte rapid (culisante,trape,turnante), exista

    La Teatrul National s-a adoptat ideea realizarii salii prin- cipale de tip italian, cu portal variabil si cu avanscena, careia i-a fost asigurata o scena cu 3 buzunare, sala avand o capaci- tate de 920 de locuri, care in 1985 s-a suplimentat pana la 1050 de locuri . Am observat ca turnul scenei este foarte inalt (cca 42 de m) , este dotat cu dispozitive specifice: mai multe

  • dotari speciale, instalatii pentru incalzire, ventilatie si condi- tionare, precum si dispozitive pentru siguranta spectatorilor in diverse situatii de risc, trape de fum etc. Pardoseala foaierelor a fost acoperita cu mocheta si platforme tratate fono- absorbant pentru a creea o ambianta vizuala si acustica co- respunzatoare edificiului. Plafonul salii a fost calculat acustic

    ca principala sursa de reflectare a sunetului si e conceput in suprafete cu dubla curbura, riflate si decalate intre ele. Re- flectoarele sunt dispuse astfel incat iluminatul scenei sa se faca sub un unghi cat mai apropiat de orizontala, peretii sunt imbracati intr-un material textil trasparent la sunet, dar inca- pabil sa reflecte lumina din scena in timpul spectacolului

    Matei Raluca gr. 23 i

    4. SALA MARE

  • Aceasta sala, pe care am vizitat-o prima data era ina- inte un subsol foarte inalt, de 6 m, care s-a impartit in 2 re- gistre prin turnarea unei placi si aparitia unor noi stalpi. Gradenele sunt retractabile, intr-un interval de timp foarte scurt de numai 10 minute, cu ajutorul unui sistem modern. Scaunele se pliaza, se aseaza pe orizontala si gradenele

    In noul proiect de amenajare, modernizare, refunctio- nalizare, s-a urmarit crearea unor spatii noi cu diverse func- functiuni, sali de expozitie sau sali mai mici de spectacol transformabile pentru experimentari regizorale de tip nou; spatiile si raportul scena-public putand fi aranjate in functie de conceptia regizorala respectiva.

    Matei Raluca gr. 23 i

    5. SALA MICA

  • care au cauzat neplaceri in trecut. Peretii interiori nu trebuie sa transmita vibratii in nici o di- rectie, sunt alternativ reflectanti sau absorbanti in funtie de necesitati, iar stalpii au un tratament de tip membrana pentru a absorbi undele sonore joase.

    intra unele sub celelalte. Scena este dotata cu turnanta, iar nisele laterale sunt amovibile. In ceea ce priveste finisajele, toata structura s-a placat cu o membrana acustica speciala care sa protejeze sala de suntele de impact, de la turnanta si dispozitivele tehnice aflate deasupra acesteia

    Matei Raluca gr. 23 i

    5. SALA MICA

  • Deoarece sala nu are contact cu exteriorul exista dispozitive de climatizare moderne care absorb aerul viciat si reintroduc aer proaspat.Holurile si foaierele sunt dimensionate,dispuse si compuse in ideea obtinerii unei miscari fluente si comode a spectatorilor spre sala, sau in pauza.

    Pentru o izolare a- custica deosebita, la peretii perimetrali s-a realizat o structura formata din mai multe straturi. Pardoseala are o mocheta de lana pentru trafic intens cu caracteristici acustice deosebite si care se comporta foarte bine in caz de incendiu.

    Ana Petcana si Matei Raluca gr. 23 i

    5. FINISAJE. SALA MICA

  • Probabil, ca si in cazul doctorilor, dupa terminarea facultatii vor urma ani lungi de stagiatura si numai curiozitatea aprinsa si setea de cunoastere ne fac sa speram ca vom fi candva partasi la asemenea proiecte grandioase, ca sa

    putem simti ca lasam ceva in urma noastra..

    Matei Raluca gr. 23 i

    6. INCHEIERE

  • 6. BIBLIOGRAFIE

    www.wikipedia.org

    Matei Raluca gr. 23 i

    www.tnb.ro

    Revista Arhitectura