Universitatea Dunrea de Jos Galai Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

DOCTRINE ECONOMICE CONTEMPORANE Eseu asupra principiului populaiei Thomas Malthus

1

Eseu asupra principiului populaiei Thomas MalthusThomas Robert Malthus (1766-1834) a fost unul dintre primii specialisti care s-a ocupat de problema populatie-dezvoltare. S-a nascut la 13 februarie 1766 in Wotton, Comitatul Surrey, din Anglia. In anul 1782 a intrat la Jesus College of Cambridge, unde conform dorintelor tatalui sau sa regasit si a imbratisat profesia de preot protestant. In anul 1788 Thomas Robert a fost preotit, in 1791 a devenit Master of Arts, iar din 1795 vicar la Albury. Din anul 1793 a devenit profesor la Jesus College, in paralel fiind si preot in Wotton. In anul 1798 a aparut prima sa lucrare Eseu asupra principiului populatiei, in care el influenteaza progresul viitor al societatii, impreuna cu observatii asupra teoriilor d-lui Godwin si M. Condorcet si ale altor autori" (Londra, 1798). In 1820 ii apare cea de-a doua mare opera "Principiile economiei politice". Lucrarea care l-a consacrat drept reprezentant marcant al liberalismului clasic este Eseu asupra principiului populaiei. Fa de gnditorii vremii, el are o optic aparte n ceea ce privete analiza realitilor economico-sociale existente la acea dat. Este vorba de faptul c a urmrit s surprind impactul pe care-l poate avea asupra societii creterea populaiei. Teoria malthusian asupra creterii populaiei a avut consecine analitice ce au fcut-o s devin parte integrant a economiei clasice, mult timp dup ce viziunea sub care a fondat-o Malthus a fost lsat la o parte. Prin evidenierea destul de rigid a dependenei creterii populaiei de rezerva de hran, Malthus ofer o baz de pornire a salariilor de subzisten i pregtete terenul pentru David Ricardo n analiza influenelor exercitate de utilizarea fondului funciar asupra progresului economic, prin explicarea srciei n termenii unei adevrate curse dintre populaie i mijloacele de subzisten. Scopul principal al lucrarii, dupa cum spunea autorul, este de a examina efectele unei mari cause, intim legate de natura omului care, dei a acionat constant i cu for de la nceputul societii umane, a atras totui prea puin atenia celor care au tratat acest subiectcauza la care m refer este tendina, constant la toate vieuitoarele, de a se nmuli mai mult dect ngduie cantitatea de hran la dispoziia lor. Pe plan national Thomas Robert Malthus a fost ales ca membru fondator al Political economy Club(1821) si al Statistical Society(1834),sau ca membru al Societatii britanice de geologie ,insa pe plan international a fost membru al Academi des Sciences Morales et Politiques din Franta(1833), al Institutului din Parissi al Academiei Roiale din Berlin. Pe 23 decembrie a anului 1834 ,Thomas Robert Malthus s-a stins din viata ,in urma unui atac de cord. Scrierile sale au ca obiect principal populatia si economia, de aceea este dificila separarea lui Malthus-demograful de Malthus-economistul. Desigur, ideile lui Malthus au avut si au partizani, ele au dat nastere si la critici care nu au contenit si, probabil, nu vor conteni, intrand in paradigma generala a unei teorii sociale. Legenda lui Malthus este organic legata de situatia economica, politica, demografica a timpului su; perpetuarea ei nu poate fi inteleasa fara cunoasterea evolutiei economice si demografice in2

cele doua secole, a situatiei actuale si a perspectivelor - in special, demografice - in deceniile urmatoare. Asa se si explica actiunile periodice de reconsiderare a lui Malthus. Problematica populatiei nu era noua in gandirea economica. A aparut inca din vremurile vechi ale antichitatii grecesti.In Imperiul Roman, inca din secolul al v-lea i.e.n se simtea scaderea numarului locuitorilor,iar unii autori au indemnat la sporirea populatiei. In Evul Mediu preocuparea pentru cresterea numarului de locuitori a fost o dominanta a gandirii din domeniul social. Aceasta problema a populatiei a fost observata diferint de fiecare populationist in parte. Astfel, Nicolo Machiavelli(1469-1527) a stabilit un raport strans intre numarul locuitorilor si productivitatea solului. Acesta sustinea ca daca o populatie numeroasa reprezinta un avantaj pentru Principe, deoarece ea pune tara la adapost de agresiuni. In cazul in care numarul populatiei cresteprea repede, va fi nevoita sa se expatrieze in colonii. Cand populatia nu poate fi absorbita nici de colonii lumea va trebui curatata cu ajutorul uneia din cele trei flageluri: foamete, potop, ciuma. Jean Bodin (1530-1597) in principala sa lucrare Republica, aprecia ca cetatile cele mai populate sunt si cele mai bogate. Cantillon (1680-1734) vedea in populatie una dintre principalele resurse ale bogatiei. Analizand evolutia populatiei precum si factorii care o influenteaza, ajunge la urmatoarea concluzie, ca numarul locuitorilor dintr-un stat depinde de mijloacele de subzistenta. Montesquieu (1689-1755) isi exprima ingrijorarea de pericolul depopularizarii planetei. In urma unor calcule facute de el ajunge la concluzia ca pamantul se depopuleaza pe zi ce trece, si va ajunge ca in zece secole pamantul sa fie pustiu.Dimpotriva,Voltaire (1694 - 1778) nu crede intr-o depopularizare generala de la Antichitate pana in timpul sau. El afirmand ca populatia a crescut continuu in secolele trecute, declarand astfel ca numarul populatiei se adapteaza in mod natural la volumul bunurilor de subzistenta, astfel incat nu exista pericolul depopularii sau al suprapopularii. Insa in aceeasi perioada, Buffon (1707-1788) sustinea ca miscarea populatiei se desfasoara in jurul a doua pivoturi: fecunditatea si nenumaratele piedici care care reduc produsul acestei fecunditati. J. J. Rousseau (1712-1778) si DHolbach (1723-1789) apreciau faptul ca buna functionare si conducere a statului duce la cresterea populatiei, cum una proasta reduce numarul locuitorilor. La randul sau, Diderot(1713-1784) aprecia ca bogatia unei tari este determinata de numarul populatiei omul valoreaza prin numar ;cu cat o societate este mai numeroasa ,cu atat ea este mai puternica in timp de pace si mai de temut in timp de razboi.Un suveran trebuie sa se ocupe serios de problema inmutirii supusilor sai.Cu cat va avea mai multi supusi, cu atat va avea mai multi negustori, muncitori, soldati. Primul recensamant decenal a avut loc in Anglia in 1801, la trei ani de la aparitia lucrarii lui Malthus.El constata o crestere rapida, aproape o explozie, a populatiei in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. In acea perioada s-a inregistrat si un boom demografic in America decolonizata. Acest fenomen care a dus la decolonizarea Americii s-a datorat atat cresterii natalitatii, cat si a numarului de imigranti atrasi de acest nou pamant al fagaduintei, cu mirajul bogatiilor sale aproape inepuizabile si cu atragatoarea sa promisiune de libertate. Metoda cu care a lucrat Mathus s-a bazat mai mult pe logica decat pe fapte, o metoda inductiva, utilizata pentru intaia datain stiintele sociale, fapt evidentiat si apreciat ulterior de Alfred Marshall si de Keynes.3

In "Eseu asupra principiului populatiei" Malthus prezinta scopul principal al lucrarii, acela de a examina efectele unei mari cauze, intim legata de natura omului, care, desi a actionat constant si cu forta de la inceputul societatii umane, pana la el atrasese prea putin atentia. Cauza la care se referea este tendinta, constanta la toate vietuitoarele, de a se inmulti mai mult decat ingaduie cantitatea de hrana la dispozitia lor. Astfel, dificultatea de a procura hrana constituie un puternic obstacol care actioneaza permanent impotriva cresterii populatiei, Malthus a adus un element nou de explicare a fenomenului economic: instictul sexual; fiind astfel cheia prin care el explica istoria societatilor si a mizeriei lor. Pastorul Malthus afirma urmatoarele: Fiecare om se naste intr-o lume deja ocupata, daca familia sa nu-l poate hrani sau daca societatea nu are nevoie de munca sa, nu are nici cel mai mic drept sa ceara o portie oarecare de hrana si realmente el este de prisos pe pamant. La marele banchet al naturii el nu are un tacam. Natura ii ordona sa plece si nu intarzie sa execute, ea insasi, acest ordin. In fata pericolului suprapopularii, reverentul Malthus recomanda retinerea morala, abstinenta sexuala, celibatul si intarzierea casatoriilor pana cand barbatul insurat e in stare sa duca raspunderea intretinerii unei familii.El considera familie normala, familia care avea sase copii.De asemenea nu era deacord cu contraceptia si avortul, pe care le considera improprii in toate circumstantele.Este de parere ca omul se afla la o raspantie cu trei cai: mizeria, virtutea si viciul; dar considera ca legea saracilor si suprapopularea fac mai mult rau decat bine, nefiind alceva decat o cruzime disimulata. Malthus nu considera ridicarea nivelului de trai si de civilizatie ca un factor de decelerare a cresterii populatiei, ci se bazeaza numai pe morala si pe deprinderi religioase; dar mai constata i c nenorociri precum foametea, epidemiile si razboiul sau vicii precum alcoolismul si prostitutia pot fi mijloace de reducere a surplusului demografic. Pe firul acestor idei ,Malthus fundamenteaza conceptul de optimism demografic,ce va deveni in secolul al XX-lea un instrument de analiza des utilizat, cu intelesul ca marimea optima a unei populatii dintr-o anumita zona este cea care maximizeaza venitul . Teoria lui Malthus contribuie cu elemente noi si originale la determinarea ratei naturale sau a ratei de subzistenta a salariului,fiind un concept de baza in scoala clasica,intalnit atat la Smith cit si la Ricardo.

Problema populatieiMalthus a facut din problema populatiei o problema generala, fara sa tina seama de ansamblul factorilor economico-sociali, politici, psihologici, ce guverneaza relatia populatie-resurse, si mai presus de toate fara sa tina seama de Dumnezeu. Pentru ca prezenta unui om pe pamant nu este un rezultat al hazardului, ci cauta sa implineasca un destin, sa-si gaseasca o mantuire. Din punct de vedere moral si in armonie cu esenta sa profunda , cu legile universului, nimeni nu-i de prisos pe pamant. In ceea ce priveste primul termen al relatiei, populatia, Malthus nici nu a analizat structura acesteia pe grupe de varsta sau pe sexe, rata natalitatii si cea a mortalitatii, nivelul populatiei active, iar in ceea ce priveste mijloacele de subzistenta, acesta le confunda cu produsele alimentare, dar el vede limite inerente si in procesul de acumulare a capitalului si in progresele tehnicii. Evolutia ulterioara aacestor procese il contrazic, demonstrand capacitatea practic nelimitata a4

omului de inovare si de adaptare. De asemenea, el a neglijat influenta comertului exterior, afirmand ca oriunde exista libertate, forta de inmultire a specie actioneaza, iar ceea ce rezulta in plus este inlaturat apoi din lipsa de spatiu si de hrana. Thomas Malthus ca si Smith a fost adeptul liberei concurente si nu a cautat cauzele unor imperfectiuni sociale in sistemul institutional existent. Acesta releva ca teoria cresterii populatiei, elaborata chiar de el, a constituit un punct de plecare pentru toate discutiile ulterioare cu privire la aceasta problema. Pornind de la aprecierile lui W. Petty care considera ca populatia se poate dubla odata la 10 ani, sau ale elvetianului Leonard Euler dupa care aceasta perioada ar fi de 12 ani. Se mai poate lua in calcul si exemplul Statelor Unite ale Americii unde s-a constatat ca timpul de peste un secol si jumatate populatia s-a dublat in mai putin de 25 de ani. Malthus a luat in calcul o rata anuala de crestere a populatiei de 3 %. Cu un asemenea ritm mediu anul de crestere intr-adevar populatia se se dubleaza intr-un interval de 25 de ani. Pentru a justifica dublarea populatiei la fiecare 25 de ani, Malthus a presupus ca fiecare familie sa aiba 6 copii, din care 4 sa ajunga sa procreeze in aceleasi proportii. Aceasta presupunere nu era deloc aberanta, deoarece in intervalul fertil o femeie poate avea peste 20 de sarcini. Pe de alta parte ,cresterea subzistentelor este de doua ori limitata: limitata fizic,de limitele resurselor si ale suprafetelor de pamant limitata economic ,din cauza sporirii mai rapide a cheltuielilor decat a rezultatelor, si datorita scumpirii permanente a productiei. Malthus enunta cateva principii in lucrarea sa ESEU privind problema populatiei, astfel acestea pot fi sintetizate astfel: 1. Populatia este, in mod necesar, limitata de mijloacele de subzistenta; 2. Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc, daca nu este impiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente; 3. Aceste obstacole si acelea care stavilesc forta preponderenta de crestere a populatiei si ii mentin efectele, la acelasi nivel cu mijloacele de subzistenta, se reduc toate la abstinenta morala, viciu si mizerie. Pentru a explicita mai bine acest fenomen al populatiei ,Malthus i-a in considerare un exemplu imaginar de o simplitate evidenta,si anume:Presupunand actuala populatie egala cu o mie de milioane,specia umana ar creste astfel:1,2,4,8,16,32,64,128,256,iar mojloacele de subzistenta : 1,2,3,4,5,6,7,8,9.In doua secole populatia ar fi fata de mijloacele de subzistenta ,in proportie de 256 fata de 9,in trei secole de 4096 fata de 13 si in doua mii de ani ,diferenta ar fi aproape incalculabila. Analizand acest exemplu putem constata urmatorul raport format din cresterea populatiei si a mijloacelor de subzistenta,si anume: - cresterea populatiei in progresie geometrica: 1; 2; 4; 8; 16; 32; 64; 128; ..4.096 -cresterea mijloacelor de subzistenta in progresie aritmetica: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 13 De aceea, se poate spune ca populatia, atunci cand nu este oprita de nici un obstacol, se dubleaza la fiecare 25 de ani, sau creste in progresie geometrica (o rata de crestere medie anuala de 3%). El5

estima ca, in doua secole, populatia ar fi, fata de mijloacele de subzistenta, in proportie de 256 fata de 9, in trei secole de 4096 fata de 13, iar in doua mii de ani, diferenta ar fi aproape incalculabila. Perioada de dublare a populatiei a fost luata in cadrul lucrarii mai scurta decat apare ea in realitate datorita obstacolelor pe care autorul prevedea ca le va intampina. Pentru sustinerea ideilor sale,Malthus a luat in considerare si un calcul aproape de realitate ,cel al populatiei Angliei din timpul sau.Daca populatia ar fi fost de 11 milioane de locuitori ,bunurile de subzistenta ar fi fost suficiente pentru a asigura ,in conditii normale,nevoie existente.Peste 25 de ani populatia ar ajunge la 22 milioane la fel si bunurile de subzistenta.Peste 50 de ani populatia ajunge la 44 milioane iar subzistenta doar la 33.Peste 75 de ani populatia se dubleaza din nou ,ajungand la 88 milioane de locuitori ,iar bunurile de subzistenta numai la 44.Peste 100 de ani populatia ajunge la 176 milioane ,iar subzistenta la 55.Peste 125 de ani populatia va fi de 352 de milioane ,iar subzistentele ajung la 66 .Peste 150 de ani populatia este de 702 milioane ,iar subzistentele doar de 77,si asa mai departe.Potrivit acestui rationament raportul dintre numarul locuitorilor si al subzistentelor va evolua astfel:1/1 an primii 25 de ani ,1,3/1 dupa 25 de ani, 2/1 dupa 50 de ani,3,2/1 dupa 75 de ani,5,3/1 dupa 100 de anii,9,1/1 dupa 125 de ani,16/1 dupa 150 de ani,etc. Autorul sustine ideea ca o crestere a populatiei care se desfasoara in ordinea ei naturala este un mare castig pozitiv pentru cresterea productiei si a muncii unei tari. Problema este ca nu cunoastem care este ordinea considerata natrurala. Malthus incearca sa resolve aceasta problema interpretand cauza si efectul ei. Contrazicandu-l pe James Stewart, el afirma ca agricultura este cauza cresterii populatiei si nu efectul. Deoarece nu s-a dat importanta faptului ca venitul este sursa cresterii populatiei, oamenii de stat au militat pentru o crestere a populatiei, au incurajat casatoriile tipurii, acordand recompense capilor de familie, ajutoare familiilor cu un numar mare de membii si condamnand celibatul. Exista o tendinta de oscilare sau alternare intre cresterea populatiei si a alimentelor in cursul natural al dezvoltarii lor. Sporul relativ mai mare al populatiei semnifica o prealabila crestere a alimentelor care depaseste strictul necesar traiului. Fara aceasta sporire a hranei, cresterea populatiei ar fi fost imposibil de continuat. Dar acest proces de crestere a populatiei este inpiedicat de numeroase obstacole. Malthus clasifica obstacolele ce actioneaza constant impotriva cresterii populatiei in doua grupe generale: obstacole preventive - au ca efect reducerea natalitatii. obstacole pozitive(razboaie,canibalism,foamete,etc.se mentin mascat si in societatile civilizate ,sub forma mizeriei fiziologice,malnutritiei, mortalitatii infantile,sperantei de viata reduse,etc.). Obstacolul preventiv, in masura in care este voluntar, este propriu omului si provine din acea superioritate caracteristica a ratiunii sale, care ii permite sa calculeze consecintele indepartate. Obstacolele pozitive in calea cresterii populatiei sunt extrem de variate si includ, fie ca isi au originea in "viciu", fie in mizerie, toate cauzele care contribuie la scurtarea duratei naturale a vietii omenesti. Obstacolele pozitive, acelea care rezulta inevitabil din legile naturii, el le numeste in6

exclusivitate "mizerie", iar pe cele care evident ni le atragem singuri, cum sunt razboaiele, excesele si multe altele pe care am putea sa le evitam, le considera de natura amestecata. Capacitatea de cretere Piedici n calea creterii Instinctele reproducerii Preventive: Positive: Scderea naterilor Creterea mortalitii Reineri morale/ Vicii Vicii/mizerie Mijloace limitate de subzisten Desi cresterea populatiei se produce in progresie geometrica, exista unele consecinte naturale ale progresului societatii si ale civilizatiei care limiteaza in mod inevitabil efectele legii populatiei. Autorul isi indrepta atentia catre marile orase si fabrici care daunau duratei de viata a omului, cu toate ca se incerca o imbunatatire a conditiilor de trai si de munca in cadrul lor. Dupa ce molimele care bantuiau Europa si luau vietile atator oameni in secolul al XVIIlea si inceputul secolului al XVIII-lea au fost controlate, dupa ce obiceiurile razboinice au incetat, a inceput sa se diminueze si numarul casatoriilor, deoarece se ajunsese la suprasolicitarea locurilor de munca si reducerea salariilor, ceea ce a condus la imposibilitatea intretinerii unei familii. Malthus se astepta la o crestere a fericirii societatii odata cu marirea abstinentei prudente in Europa, daca acest lucru nu presupunea o crestere vizibila si categorica a relatiilor vicioase intre sexe. Existau tari in care obstacolul preventiv actiona mai mult decat in altele, precum Norvegia, Elvetia, Anglia sau Scotia, fara a fi acuzate de imoralitate. Malthus nu impune deci o constringere morala in ceea ce priveste comportarea umana in timpul celibatarului, ci obliga la prelungirea acesteia pina cand oamenii vor fi capabili sa-si intretina copii. Prin conceptia asupra populatiei, Malthus este considerat initiatorul studiilor demografice. Pana la Malthus a predominat ideea Ordinii naturale, conform careia proportiile sociale, deci si evolutia populatiei, erau reglate de la sine prin manifestarea neingradita a interesului individual. Autorii anteriori, Smith, Buffon, Montesquieu, Condorcet, apreciau ca nu este nici un pericol al suprapopulatiei, intrucat numaul locuitorilor se regleaza de la sine de catre evolutia mijloacelor de subzistenta. Malthus a introdus o viziune pesimista, atragand atentia asupra unei tendinte de crestere mai rapida a populatiei fata de mijloacele de subzistenta. Ideea majora care se degaja din conceptia lui Malthus asupra populatiei, este aceea ca prin inmultirea necontrolata a acesteia, omenirea se condamna a mizerie, la inrautatirea situatiei sale economice, rezultand din aceasta viziunea lui pesimista asupra societatii. Pentru a preintampina o asemenea evolutie, Malthus a propus constrangerea morala (moral restraint), de natura sa limiteze si sa controleze cresterea populatiei. Om profund religios si profund moral, Malthus respinge ori ce mijloace imorale de reducere a natalitatii, sustinand numai constrangerea morala. Masurile pe care le propune sunt: 1. In primul rand el propune castitatea si amanarea casatoriei, pana la varstele mai inaintate si pana la asigurarea conditiilor materiale necesare intretinerii unei familii in stare de prosperitate. In conceptia lui familii puternice si prospere puteau realiza numai oamenii bogati, iar cei saraci erau indemnati la celibat si la familii reduse. In opinia lui totul era explicat prin inegalitatea averii.7

2. In al doilea rand se refera la abstinenta morala in relatiile sexuale familiale, cu

limitarea constientizata a numarului de copiii, la cel cu conditii de viata prospera. Malthus s-a pronuntat ferm impotriva masurilor contraceptive, a prostitutiei si a unor practici sexuale imorale si nesanatoase. 3. In al treilea rand, Malthus a considerat saracia ca un viciu fundamental al societatii, de natura sa condamne omenirea la mizerie. De aceea el s-a pronuntat foarte ferm impotriva sistemului de ocrotire a saracilor practicat in Anglia pe timpul sau. Pentru intelegerea principiilor sale, Malthus prezinta legile care au fost adoptate in Anglia anilor 1800 pentru ocrotirea saracilor, evidentiind efectele acestora asupra populatiei intregi, cat si a economiei tarii, acestea sunt: 1) Colectarea de sume de bani pentru saraci. 2) Acordarea de slujbe copiilor unor familii care nu se mai pot intretine. Cum productia trebuie repartizata in functie de marimea drepturilor fiecarui om si dupa suma de bani pe care o poate cheltui, astfel drepturile unei anumite grupe de oameni nu ar putea fi majorate fara sa diminueze drepturile altei grupe. El ne da un exemplu: daca bogatii ar acorda pentru saraci bani fara a modifica consumul lor, acestia vor trai mai bine, dar ar ramane mai putine mijloace de subzistenta pentru ceilalti. Ca o concluzie, dreptul fiecaruia ca valoare va scadea sau pentru aceeasi suma de bani ar obtine o cantitate mai mica de mijloace de subzistenta si pretul alimentelor va creste. Un alt efect al impartirii sumelor de bani persoanelor sarace ar fi perturbarea grava a operatiunilor de comert. Cum ajutorul sporit al saracilor ar determina o modificare a cheltuielilor pentru alimente la toate clasele sociale, ar trebui sa se simta o nevoie pentru inmultirea banilor si astfel a fost necesara o emisiune de mijloace circulante (bancnote). Emisiunea de bancnote a fost facuta de bancile provinciale, orientandu-se dupa cantitatea de bancnote a lor care raman in circulatie. Aceasta cantitate se regleaza dupa suma necesara operatiunilor in numerar. Din cauza cresterii preturilor la alimente aceste operatiuni reclamau sume mai mari astfel ca intrarea in circulatie a bancnotelor provinciale au avut in mod inevitabil influenta asupra pretului tuturor marfurilor constituind serioase obstacole in calea reducerii lor. Se intalnesc doua situatii cand pretul cerealelor variaza: 1) Daca pretul cerealelor este in crestere, pretul in bani al muncii nu creste totdeauna proportional. Situatia de fata pate fi luata drept un avantaj, deoarece exista o multime de locuri de munca. Efectul este o crestere a populatiei. 2) Daca scaderea preturilor este generala, salariul tarifar curent este posibil sa nu scada propotional. In acest caz apare dezavantajul lipsei locurilor de munca. Puterea clasei muncitoare de a-si procura hrana este mai mica, ceea ce duce la tendinta de scadere a populatiei. Malthus propune si o alternativa a ajutorului acordat saracilor si anume majorarea salariilor pretutindeni, dar tot el se contrazice aratandu-ne ca prin sporirea salariilor, impozitele impotriva mijloacelor circulante si a revenirii la ieftinatate ar creste, iar salariul ridicat ar dobandi un caracter permanent.8

Astfel el afirma ca: pretul muncii daca este lasat sa-si gaseasca nivelul sau natural, este un foarte bun barometru politic care exprima relatia intre rezervele de mijloace de subzistenta si cerere, intre cantitatea de consumat si numarul consumatorilor. Tot despre pretul muncii spune ca el arata si trebuintele societatii in legatura cu cresterea populatiei adica salariul va ajunge pentru intretinerea surplusului de populatie, sau il va depasi, ori nu va fi suficient, in functie de situatia fondurilor reale necesare pentru intretinerea fortei de munca.Salariul se orienteaza dupa situatia locurilor de munca. In concordanta cu cresterea locurilor de munca (lent sau rapid), va fi si nivelul salariului (acesta va frana sau va stimula casatoriile timpurii). Cresterea populatiei este reglementata si limitata de salariul real. Castigul claselor muncitoare pe un an intreg, estimat in alimente, este diferit de salariul aparent. Incurajarea casatoriei si posibilitatea de a intretine copii depind de castigul mediu al familiei pe un an intreg si nu doar de salariul unei zile de munca evaluat in alimente. Cand cererea de brate de munca este stationara, oamenii neavand nici o sursa de venit cu care sa-si intretina familia, vor fi reticienti la infaptuirea casatoriei. Daca cererea de brate de munca este in crestere, va continua si cresterea populatiei, pana cand va fi franata pozitiv de foamete sau de bolile genetate de lipsuri. Malthus este de acord cu Adam Smith privind ideea ca o recolta proasta tinde sa reduca nu sa creasca salariile si tendinta unui an cu recolta proasta este de a creste somajul sau de a scadea sumele de bani primite de oamenii pentru munca lor. Singurul avantaj al cresterii salariilor in aceasta situatie ar fi cresterea preturilor la alimente care ar incuraja importul, iar un efect negativ ar fi ca o crestere a salariilor impiedica orice fel de economisire ajungand chiar la foamete. Atata vreme cat intr-o tara, pe langa o recolta proasta mai apar si probleme precum risipa celor bogati sau terenuri necultivate, plangerile impotriva lipsei de hrana nu pot fi justificate, iar mizeria care-i apasa pe saraci trebuie atribuita relei comportari a claselor de sus ale societatii si proastei cultivari a pamantului. Efectul real este de a restrange limitele actualei populatii. Astfel legile pentru ocrotirea saracilor in Anglia tind sa inrautateasca situatia generala a saracilor pe doua cai: 1) Prima tendinta este de a inmulti populatia, fara inmultirea concomitenta a alimentelor necesare pentru intretinerea acestei populatii. 2) In al doilea rand, cantitatea de alimente ce se consuma in azilurile pentru saraci diminueaza ratiile care s-ar cuveni de altfel membrilor mai harnici si mai merituosi si ii obliga astfel pe altii la dependent. Dupa toate aparentele legile din Anglia pentru ocrotirea saracilor au contribuit la cresterea pretului alimentelor si la reducerea salariului real, la pauperizarea acelei clase sociale a carei singura avere este munca ei, la generarea lipsei de grija si lipsei de cumpatare ce se observa la saraci, spre deosebire de ceilalti la care se remarca o inclinatie opusa. Legile au fost instituite pentru a ameliora unele cazuri de mizerie crunta, dar una dintre obiectiunile principale impotriva acestui sistem este ca celorlalte mase de oameni li se impun o multime de impozite si astfel creeaza mai multi saraci.9

Considera ca inmultirea prea rapida a populatiei se datoreaza chiar oamenilor, dar nu toti sunt responsabili in aceeasi masura ,si anume:bogatii-cu conditii materiale mai bune, pot intemeia familii numeroase, deoarece sunt capabili sa asigure fiecarui copil o viata prospera, pe cand, saracii - lipsiti de mijloace de subzistenta suficiente sunt condamnati la castitate, celibat si un numar redus de copii. In concluzie,Malthus invinueste de inmultirea exagerata a locuitorilor ....doar populatia saraca.

ConcluziiIn ceea ce priveste principiul populatiei, nu se pune niciodata intrebarea daca o tara poate produce mai mult, ci daca este in stare sa produca suficient, spre a tine pasul cu o crestere aproape nelimitata a populatiei. In ciuda predictiei lui Malthus, atat populatia, cat si salariile au continuat sa creasca in tarile dezvoltate. Cresterea populatiei s-a dovedit inferioara cresterii economice. Acesta s-a datorat progresului tehnic (subapreciat de Malthus), declinului ratei natalitatii pe masura cresterii veniturilor, precum si introducerii in circuitul agricol a noi terenuri. Argumente in favoarea teoriei malthusiene par a fi oferite de unele tari in curs de dezvoltare, confruntate in intreaga perioada postbelica cu fenomenul "exploziei demografice" si reducerea venitului pe locuitor. Istoria economica si evolutia demografica in tarile dezvoltate evidentiaza situatii mult mai variate, sensuri sinuoase si contradictorii ale dinamicii celor doua procese. De pilda, ameliorarea conditiilor de viata a influentat comportamentul demografic familial, in sensul scaderii natalitatii. Cu toate acestea, nu se poate concluziona ca pretutindeni si intotdeauna se inregistreaza o tendinta inversa fata de concluziile formulate de Malthus.

10

BibliografieNechita Daniela, Doctrine economice, Ed. EUROPLUS, Galati, 2010 Thomas Malthus, Un eseu despre Principiul Populaiei, Un eseu despre Principiul populaiei, aa cum afecteaz mbuntirea viitorul societii, Comentarii cu privire la speculaiile domnului Godwin, M. Condorcet, i ali scriitori, Londra, 1998, Ediia electronica http://dli.ro/robert-thomas-malthus.html

11