cursuri doctrine

8/19/2019 Cursuri doctrine

1/27

Doctrine Economice

LIBERALISMUL CLASIC

Lugubrul şi sumbrul:

THOMAS ROBERT MALTHUS ŞI DAVID RICARDO

Calea deschisă de Adam Smith spre marea societate, rezultată dinordinea extinsă a pieţei, care degaja optimism şi încredere, a fost

urmată de autori precum, homas !o"ert #althus şi Da$id!icardo, numiţi %pesimişti&,unul mai sceptic dec't celălalt faţă de%m'na in$izi"ilă& şi faţă de %laissez(faire&)

Deşi a$eau multe argumente comune, %diferenţa reală dintre#althus şi !icardo nu s(a în$'rtit at't în jurul pro"lemeisupraa"undenţei, rentei sau protecţionismului, c't în jurulmetodei) Am'ndoi au trăit într(o epocă a descoperirilor ştiinţi*ce)

Am'ndoi au căutat legături de tipul cauză(efect) Am'ndoi aupre$ăzut ce anume se $a înt'mpla din cauza acestor legături)!icardo s(a concentrat însă mai mult asupra complicatei ordini apaşilor făcuţi pe parcurs) #althus a părut a se mulţumi cu găsireaunui principiu general şi apoi cu aplicarea lui la întreaga lume&)+uchholz, ) )

THOMAS MALTHUS (1766 1!"#$

A% Ess&' % )*+ ,ri%-i.l+ / ,.ul&)i% (170! 1!21$

%-n om care se naşte într(o lume deja ocupată))) la marele"anchet al naturii, nu găseşte tac'm pentru d'nsul) .atura îiporunceşte să plece şi nu înt'rzie să(şi pună ameninţarea înexecutare&)


2/27

/!0+1E#A2 identi*carea cauzelor care %au st'njenit p'năacum mersul înainte al omenirii către fericire& şi a modalităţilor%de a înlătura total sau parţial aceste cauze&

3n acest aranjament, presărat cu nenumărate exemple, potri$it lui homas !) #althus, cauza cauzelor era 3)+%4i%5& -%s)&%) l&)&)+ i+5ui)&r+l+ 4+ & s+ 8%mul5i m&i mul) 4+-9)

8%g4ui+ -&%)i)&)+& 4+ *r&% l& 4is.i5i& lr;<

/aradoxal, dacă alte $ieţuitoare, care sunt supuse numaiinstinctului perpetuării speciei, îşi autoreglează numărul înconcordanţă cu cantitatea de hrană disponi"ilă, %omul nu poate,prin niciun efort al raţiunii&, să scape de %marea lege restricti$ă&)

ot paradoxală, poate chiar cinică, pare şi relaţia dintre li"ertate şilipsa de responsa"ilitate faţă de faptul de a da o nouă $iaţă2

3Oriu%4+ +=is) lib+r)&)+ /r5& 4+ 8%mul5ir+ & s.+-i+i

&-5i%+& i&r -++& -+ r+ul) 8% .lus +s)+ 8%l)ur&) &.i

4i% li.s 4+ s.&5iu şi *r&%;< #althus, h) !)

0mul lui #althus trăieşte cu frica alegerii imposi"ile şi inutile

„între raţiune şi simţire”, „între virtute şi viciu”, E1 esteomul prezent, ignorant, dar „împins la sporirea speciei salee un instinct tot at!t e puternic, raţiunea îi întrerupe

"oana şi îl întrea#$ ac$ nu va auce oare pe lume %inţe

pentru care nu poate s$ procure mi&loacele e întreţinere”

„'ac$ ar asculta e aceast$ team$ %reasc$, (oarte aesea

restricţia ar uce la viciu) 'ac$ nu i*ar a ascultare, specia

uman$ s*ar înmulţi mereu, ep$şin mi&loacele esu#+istenţ$”)

/esimismul lui homas !) #althus este fondat pe ideea căpopulaţia creşte mai repede dec't cresc "unurile necesareexistenţei) Astfel, în timp ce populaţia creşte în progresie


3/27

geometrică simplă, unde *ecare termen este du"lul precedentului45, 6, 7, 89, :5, 96, 857, 5;9


4/27

.) /emperarea creşterii e0plo+ive a populaţiei1

• Mi&loacele preventive2 %constr'ngerea morală& @ a"stinenamorală @ restr'ngerea $oluntară a natalităii) Bamilia se detaşa caimportanţă) Bamilia, pe de(o parte, era o instituţie de igienăsocială şi medicală, iar pe de altă parte, era renta"ilă economic şipolitic) Bamilia produce o primă identi*care şi armonizare ainteresului personal al *ecărui indi$id cu ale altora şi o certi*carea proprietăţii) Conclu+ie ( homas !) #althus credea că prin lege

şi prin reguli indi$iduale semi(contracepti$e putea * schim"attipul de creştere a populaţiei)

• Mi>l&-+l+ r+.r+si+< Cercet'nd situaţia în care populaţiaexcede posi"ilităţile de trai, pentru diferite continente, popoare şiculturi, #althus a o"ser$at că foametea, epidemiile, răz"oaieleresta"ileau ni$elul normal) !eglarea numărului populaţiei cucantitatea de "unuri necesare existenţei s(ar * putut face i prin

slă"irea asistenţei sociale şi medicale sau încurajarea agresiunii)#althus a respins mijloacele represi$e, consider'ndu(le inumaneşi, prin urmare, inaccepta"ile)

5) Creşterea #unurilor e su#+istenţ$)

• #althus admite că un sistem com"inat între sistemul agricol, celcomercial şi cel industrial ar asigura prosperitatea) Argumentelelui #althus în fa$oarea unui sistem economic com"inat sunteconomice, instituţionale, sociale şi, e$ident, politice2

• în primul r'nd, prosperitatea industriei şi a agriculturii ar * fostdo$ada că statul respecti$ 3s?& +lib+r&) 4+ .r5il+ -+l+ m&ir+l+ &l+ sis)+mului /+u4&l< A-+&s) .rs.+ri)&)+ 4+4+ş)+

- m&r+& m&s & ..rului %u s+ gs+ş)+ 8% s)&r+ 4+


5/27

rbi+ - &m+%ii şi?&u .s)r&) /r5& şi i%5& 4+ & /&-+

+-%mii - &)u%-i -9%4 s+ &-umul+& -&.i)&lul gs+ş)+

mi>l&-+ .+%)ru u% .l&s&m+%) sigur şi 8% -%s+-i%5

gu+r%ul +s)+ 8% msur 4+ & &-r4& .r.ri+)5ii .r)+-5i&

%+-+s&r;2

• în al oilea r!n, un sistem com"inat ar * creat su*ciente locuride muncă şi ar * asigurat necesarul de produse ale solului, care$or găsi o piaţă internă de desfacere, fa$ora"ilă formăriicapitalului?

• în al treilea r!n, sistemul com"inat ar * stimulat creştereaprogresi$ă a capitalului, a salariului, a puterii de cumpărare şi

raportului de schim"• în al patrulea r!n, sistemul com"inat ar * impulsionat

concurenţa şi comerţul exterior?• în al cincilea r!n, sistemul com"inat ar * ridicat standardul

general de $iaţă al oamenilor)

Di% .+rs.+-)i& slu@iilr M&l)*us:

Adept al liberului schimb, a respins protecţionismul, autarhia şi

izolarea. A condamnat orice formă de sistem socialist, după cum era ostil

oricărei intervenţii a statului în rezolvarea problemelor sociale. M&l)*us & -ri)i-&) 4+.)ri şi r+/rm+l+ s-i&l+ 4&r şi

msuril+ 4+ &sis)+%5 s-i&l• Filantropia individuală, în bani sau în produse, poate ameliora

situaţia celor aaţi în dicultate, dar cu preţul reducerii bunăstăriidonatorului (althus iniţiază o primă apro!imare a optimului

paretian"#

• A$utorul, în condiţiile menţinerii constante a cantităţii de alimente, prin mărirea drepturilor unui %rup de oameni, reduce drepturilealtora, adică &dacă cei bo%aţi ar trebui să subscrie şi să dea zilnic

pentru '. de oameni săraci c)te cinci şilin%i, fără să reducă


6/27

propria lor masă, nu poate e!ista nicio îndoială că, întruc)t aceştioameni ar trăi mai bine şi ar consuma o mai mare cantitate dealimente, ar răm)ne mai puţină hrană de repartizat celorlalţi*.

• +n consecinţă, se reduce capacitatea de acces la alimente, ceeace înseamnă că pentru aceeaşi sumă de bani sar obţine ocantitate mai mică de alimente, iar preţul alimentelor va creşte#

• -reşterea forţată a salariului nominal, nesusţinută de o creştere afondului de întreţinere a salariaţilor, are aceleaşi consecinţeasupra economiei ca orice alt tip de a$utor.

• alariul nu este ceva care poate manevrat întrun sens sau

altul, iar ca preţ al muncii, 34&- +s)+ ls&) s?şi gs+&s-%i+lul su %&)ur&l +s)+ u% /&r)+ im.r)&%) b&rm+)ru .li)i- -&r+ +=.rim r+l&5i& 8%)r+ r++r+l+ 4+ mi>l&-+ 4+

subis)+%5 şi -+r+r+ 8%)r+ -&%)i)&)+& 4+ -%sum&) şi

%umrul -%sum&)rilr;<

• /rin urmare, sin%urul avanta$ al creşterii salariului ar că&urcarea preţurilor la alimente, care urmează obli%atoriu dupăaceasta, încura$ează importul*#

• /romisiunile 0 de ai întreţine şi de a le da de lucru, prinimpozitele parohiale, celor aaţi în imposibilitate 0 asumate prinle%ile pentru ocrotirea săracilor nu puteau îndeplinite.

• 1şecul în crearea locurilor de muncă sa datorat lipsei cererii pentru produsele lor#

• A$utorul creează dependenţă, împiedic)ndul pe asistat săşicaute sin%ur cele necesare traiului.

C%-lui& lui 2homas 3obert althus este dură, adevărată, dar%reu acceptabilă4

• /opulaţia trebuie să se considere drept cauza principală a proprieisale mizerii.


7/27

• pre deosebire de opinia comună, care opunea sărăcia, ebo%ăţiei, e %uvernării, althus conchide5 3C+& m&i s)&)r%i-şi m&i im.r)&%) -&u & sr-i+i &r+ .r+& .u5i% s&u

%i-i l+g)ur 4ir+-) -u /rm& 4+ gu+r%&r+ s&u -u

i%+g&l& r+.&r)i5i+ & .r.ri+)5ii -+i bg&5i 8% r+&li)&)+ %u&u .u)+r+& s gs+&s- 4+ lu-ru şi 8%)r+5i%+r+ .+%)ru

sr&-i şi 8% -%s+-i%5 sr&-ii .ri% %&)ur& lu-rurilr %u

&u 4r+.)ul s l+ -+&r;<

• 6pera lui 2homas 3obert althus a %enerat controverse încă dela apariţie# timpul a diluat mult ideile sale economice, learăstălmăcit, lea îndreptat chiar împotriva lui althus, dar nu a

stins pasiunea disputelor.

• 7imeni nu mai aminteşte însă de felul în care sa schimbat modulde %)ndire al oamenilor şi cum au apărut instituţii noi, inspiratedin ideile lui althus.

DAVID RICARDO ( 177?1 ! "$

Este considerat continuatorul doctrinei li"erale iniţiate de Adam

Smith) A ela"orat o construcţie teoretică caracterizată printr(o

remarca"ilă a"stractizare Bixează domeniul de cercetare al economiei politice la repartiţie

Creşterea economic$ limitat$Economia 3 o imens$ (erm$ a"ricol$

Le"ea ranamentelor escresc$toare 3

principalele iei


8/27

/eoria o#iectiv$ a valorii

•

Spre deose"ire de Adam Smith, care nu încercase să iasă dinparadox, Da$id !icardo reţine paradoxul $alorii, dar îl conecteazăla schim"2

%Apa şi aerul sunt neo"işnuit de utile? ele sunt într(ade$ărindispensa"ile pentru existenţa noastră? cu toate acestea, încondiţii normale, nu se poate o"ţine nimic în schim"ul lor) Aurul,dimpotri$ă, cu toate că are în comparaţie cu aerul şi apa numai omică utilitate, se poate schim"a cu o mare cantitate de alte"unuri&)

• Concluzia parţială a lui Da$id !icardo @ dacă un "un are utilitate,el este suscepti"il de a * schim"at @ implica identi*carea măsurii$alorii)

• Ceea ce însemna că2 %-tilitatea nu este deci măsurătorul $aloriide schim", cu toate că este pentru aceasta neapărat esenţială)Dacă o marfă nu ar * în nicio pri$inţă utilă @ cu alte cu$inte, dacă

nu ar putea contri"ui în niciun fel la satisfacerea ne$oilor noastre@, atunci ar * lipsită de $aloare de schim", oric't ar * de rară sauoric't ar * de mare cantitatea de muncă necesară pentruo"ţinerea sa&) !icardo, D)


9/27

• 3n condiţiile în care "unurile au utilitate, atunci $aloarea deschim" a acelor "unuri poate a$ea două surse de formare2raritatea şi cantitatea de muncă necesară pentru o"ţinerea lor)

• Din această perspecti$ă, Da$id !icardo distinge două tipuri de"unuri după sursele de formare şi modul de măsurare2

a< "unuri reproducti"ile @ gu$ernate de $aloareamuncă?

"< "unuri nereproducti"ile @ gu$ernate de raritate )

• aloarea relati$ă este inuenţată de cantitatea de muncă cuajutorul căreia s(a creat şi de capital? $aloarea relati$ă are la"ază costul de producţie la se adaugă rata pro*tului) /eoria rentei (unciare i(erenţiale

• Creşterea populaţiei determină mărirea ne$oilor oamenilor deproduse agricole, de pildă de gr'u, dar terenurile fertile suntlimitate)

• Dacă sunt atrase în cultură şi terenuri de calitate inferioară, elenecesită, pentru a da acelaşi randament, un surplus de

îngrăşăminte sau de muncă)• /reţurile de pe astfel de suprafeţe $or * mai ridicate dec't cele de

pe suprafeţele mai fertile)

• 3n consecinţă, rezultă o creştere a preţului de $'nzare a gr'ului)Acest preţ corespunde costului de producţie cel mai mare, lăs'ndun a$antaj suplimentar proprietarilor de terenuri "une, care îşiconser$ă cheltuielile, dar o"ţin un preţ de $'nzare superior)

• Aşadar, $enitul proprietarilor funciari creşte odată cu creştereapopulaţiei, fără să necesite un efort suplimentar din partea lor,cresc'nd totodată şi costul $ieţii)

• După opinia lui !icardo, această situaţie nu poate * modi*catăprintr(o inter$enţie a statului, iar mijlocul de luptă împotri$a


10/27

acestei rente este să *e lăsată intrarea li"eră a gr'ului străin în#area +ritanie, mai ales a celui pro$enind din noile ţări, *ind maiieftin)

• !icardo deşi concepe $aloarea în termeni de medie, atunci c'ndcercetează randamentele descresc'nde ajunge la raţionamentediferenţiale 4marginale<

• !enta rezultă din diferenţele de calitate a solului unei ţări, carecer cantităţi diferite de muncă ( apare mai degra"ă ca un rezultatal densităţii populaţiei unei ţări şi al creşterii tre"uinţelor eiinterioare, dec't al înzestrării cu "ogăţii naturale de calitate)

•

%/e $remea lui !icardo, proprietarii funciari $or"eau în /arlament în şoaptă despre a$erea lor, asigur'ndu(se împotri$a importuluide cereale după răz"oaiele napoleoniene) /reţul cerealelor urcase

în timpul acestora, parţial ca urmare a em"argoului impus de.apoleon, iar proprietarii funciari se temeau de o scădere "ruscăa preţului odată cu încheierea păcii) De cealaltă parte se aa"urghezia în ascensiune, noii afacerişti ai !e$oluţiei Fndustriale)

• Deoarece foloseau angajaţi, "urghezii preferau să asiste la o

scădere a preţului alimentelor, ca să nu *e o"ligaţi să plăteascăsalarii mai mari) /roprietarii funciari au a$ut c'ştig de cauză, iar în878;, /arlamentul a adoptat un act normati$ care interziceaimporturile de cereale su" un anumit preţ, acord'ndu(li(se în mod$irtual agricultorilor un monopol) 3n dicţionarele "ritanice,termenului %gr'ne& i se atri"uie sensul de cereale precum o$ăzul,secara, gr'ul şi orzul) Astfel, actele normati$e respecti$e au fostnumite 1egile gr'nelor)&

• !icardo .r+-i+& r+l&5iil+ .r+5r+%) şi bg5i+r+%)( +ogăţie $s) rentă

Aşadar, $enitul proprietarilor funciari creşte odatăcu creşterea populaţiei, fără să necesite un efort suplimentar dinpartea lor, cresc'nd, totodată, şi costul $ieţii)


11/27

( Soluţiile oferite de Da$id !icardo trimit la doctrina li"erală2această situaţie nu poate * modi*cată printr(o inter$enţie astatului, iar mijlocul de luptă împotri$a rentei este să *e lăsatăintrarea li"eră a gr'ului străin în Anglia, mai ales a celui

pro$enind din noile ţări, *indcă era mai ieftin)( 4reţ vs) rent$< Consec$ent premiselor de la care pleacă, Da$id

!icardo ajunge la o primă concluzie2 r+%)& %u +s)+ %i-i .&r)+ & .r+5ului şi %i-i -&u & -r+ş)+rii .r+5ului .r4us+lr

&gri-l+ 4în speţă, gr'ul


12/27

• 3n ceea ce pri$eşte creşterea capitalului, !icardo, în linie li"erală,identi*că %două căi prin care se poate acumula capitalul2 el poate* economisit *e ca urmare a creşterii $enitului, *e ca urmare a

reducerii consumului&)

• 3ntr(ade$ăr, economiile în creştere erau condiţionate de $olumulcapitalului rezultat din 3rlul?-*+i+ &)ribui) &-umulrii;


13/27

&ş&4&r - ur-&r+& s&l&riilr %u & ri4i-& .r+5ul mr/urilr

i%4i/+r+%) 4&- m+)&lul 4i% -&r+ +s)+ -%/+-5i%&)

m%+4& +s)+ .r4us 8% 5&r s&u 8% s)ri%)&)+< u s+ .)

ur-& )&)+ mr/uril+ 8% &-+l&şi )im. /r -& s %u s+

s.r+&s- -&%)i)&)+& 4+ b&%i;<

( !eglarea salariilor se făcea pe principii economice, resping'ndinter$enţia autorităţii, a statului în speţă, în raporturile sociale2

3C& )&)+ -+l+l&l)+ -%)r&-)+ s&l&riil+ )r+bui+ ls&)+ l&

-%-ur+%5& lib+r şi li&l 4+ .+ .i&5 şi %u )r+bui+

%i-i4&) -%)rl&)+ .ri% &m+s)+-ul l+gisl&5i+i;

/eoria sc-im#urilor internaţionale

• Atunci c'nd *ecare indi$id îşi caută propriul interes sespecializează de o asemenea manieră înc't producţia şi consumulsău, în ansam"lu, să *e maxime )

• /e acest principiu, *ecare se $a specializa în producţia acelor"unuri pentru care are un a$antaj relati$ )

• Borţa raţionamentului lui !icardo constă în demonstrarea faptuluică schim"ul internaţional este pro*ta"il pentru două ţări, chiardacă una dintre ele este mai e*cace în orice domeniu 4costul deoportunitate


14/27

( ,r)ug&li& .&)+ .r4u-+ + 22 4+ u%i)5i 4+ i% + 122u%i)5i 4+ s)/

• D&- %i-iu%& 4i%)r+ 5ri %u s?&r s.+-i&li& 8% r+&li&r+&

%um&i & u%ui &%umi) )i. 4+ .r4us şi &r 4+-i4+ s .r4u-

m&=imum 4i% &mb+l+ &)u%-i .r4u-5i& &r &r)& 8%urm)rul m4:


15/27

• i+-&r+ 5&r s+ s.+-i&li+& %um&i .+ r+&li&r+& u%ui

&%umi) )i. 4+ bu%:

• Lib+rul s-*imb +s)+ &&%)&>s .+%)ru )&) lum+& .+%)ru

- 4 &--+s l& bg5iil+ -+lrl&l5i<• S+ bs+r - 8% -&ul 8% -&r+ r&.r)ul 4+ s-*imb +s)+ 4+

1:1 &4i- 1 u%i)&)+ 4+ i% .+ 1 u%i)&)+ 4+ s)/ 8% urm&

s-*imbului -+l+ 4u 5ri r 4+5i%+ urm)&r+l+ -&%)i)5i 4+ bu%uri:


16/27

• D&- r&.r)ul 4+ s-*imb 8%)r+ -+l+ 4u mr/uri &r 4+

1: &4i- 4+ 1 u%i)&)+ s)/ l& u%i)5i 4+ i% &)u%-i 8%

urm& s-*imbului -+l+ 4u 5ri r 4+5i%+ urm)&r+l+

-&%)i)5i 4+ bu%uri:

T+ri& -i-lului 4+ &/&-+ri (TCA$

• Da$id !icardo a ela"orat un model a"stract al economiei unei ţări

dominant agricole, autorul caut'nd compati"ilitatea dintrereglarea spontană a economiei şi sta"ilitatea economiei)

• 0 economie pri$ată şi monetarizată urmează o traiectorieascendentă într(o circularitate nepertur"ată nici de factori exogenişi nici de factori endogeniG 0 economie de acest tip se extinde şise contractă precum acordeonulG Care sunt concluziile care sededuc pentru economie atunci c'nd i se aplică CAG

• !icardo recurge la o analiză în doi timpi a ciclului de afaceri2( primul, sec$enţial, în care izolează *ecare termen al

raţionamentului?( al doilea, cumulati$, unde corelează durata capitalului, timpul,

proporţia capital(muncă, timpul în producţie şi modi*careastructurii de producţie)


17/27

• 'urata capitalului

( Fntroduce şi celălalt element participant la crearea "unurilor @capitalul tehnic, dar numai pentru a pune în e$idenţă anumite

particularităţi ale producţiei diferenţiate)

( Diferenţele dintre capitaluri sunt puse şi mai mult în e$idenţă,atunci c'nd se cercetează mai îndeaproape structura lor2 unele auun grad de perisa"ilitate mai mare, altele au o dura"ilitate maimare

( Corelarea celor două caracteristici ale diferitelor tipuri de capital @perisa"ilHdura"il @ cu modul cum se consumă @ dintr(o datăHtreptat

@ permite clasi*carea capitalului în capital circulant şi capital *x,depăşindu(se astfel descrierea printr(o încercare de sistematizarecare are şi o utilitate practică)

( Concluzia parţială scoate la i$eală importanţa considera"ilă aproducţiei care tre"uie să ai"ă un ritm corelat cu cantităţile din*ecare tip de "un perisa"il sau dura"il, astfel înc't să se păstrezecontinuitatea afacerilor)

/impul

( Durata capitalului arată însă că o parte a sa, şi anume, capitalulcirculant, re$ine la cel care(l utilizează în inter$ale de timp extremde inegale şi ia forme ciudate2 ex gr'ul ptr) arendaş i "rutar

( Concluzie parţială2 într(ade$ăr, două acti$ităţi pot folosi capitaluri în sume egale, dar acestea pot * împărţite extrem de diferit încapital *x şi în capital circulant)

( 3n funcţie de natura producţiei, capitaluri de aceeaşi mărime sepot împărţi în proporţii diferite pentru muncă şi pentru capital *x?unele acti$ităţi cer un capital mic pentru muncă şi un capital *x


18/27

mare, altele au ne$oie de capital pentru muncă mare şi de oin$estiţie su"stanţială în instrumente de producţie şi clădiri)

( Condiţiile de producţie sunt modi*cate de proporţia între capitalulcirculant şi capitalul *x, ceea ce înseamnă că o creştere a

salariilor inuenţează inegal mărfurile produse în condiţii diferite)

( Fnegalitatea apare şi atunci c'nd 5 întreprinzători folosesc aceeaşisumă de capital circulant şi de capital *x, dar dura"ilitateaacestuia din urmă este diferită sau c'nd producătorii ar utilizanumai muncă şi ar a$ea ne$oie de acelaşi timp pentru aducereamărfurilor pe piaţă)

4roporţia capital*munc$

( !icardo complică analiza cu ipoteza în care întreprinzătoriiutilizează capital *x de aceeaşi mărime şi de aceeaşi durată,produc mărfuri de aceeaşi $aloare, dar care se poate modi*ca în

funcţie de mărimea cantităţii de muncă, mai mică sau mai mare)( +unurile nu s(ar modi*ca unele faţă de altele din punctul de

$edere al $alorii, c'nd munca ar creşte sau s(ar reduce)Comparate însă cu cele care au fost produse cu o cantitate decapital *x neproporţională, ele s(ar putea modi*ca din cauzacreşterii $alorii muncii)

( !icardo arată semni*caţia crucială a timpului în modi*carea

$alorii2 „/oate marile variaţii care se prouc în valoarearelativ$ a m$r(urilor sunt prouse e cantitatea mai mare

sau mai mic$ e munc$ cerut$ e la un timp la altul,

pentru proucerea lor”)


19/27

( Concluzia mută condiţiile raţionamentului de la muncă la timp caresursă rară2 „Este inutil s$ spunem c$ m$r(urile, pentruproucţia c$rora s*a (olosit aceeaşi cantitate e munc$,

vor avea o valoare e sc-im# i(erit$, ac$ nu vor putea %

ause pe piaţ$ în acelaşi timp)”

/impul în proucţie

( Asocierea timpului şi a producţiei rezultă din $alorile diferite pecare le are timpul pentru *ecare întreprinzător, chiar dacă ei arutiliza cantităţi egale de muncă) Fmagin'nd două condiţii deproducţie, în care întreprinzătorii folosesc cantităţi egale demuncă, !icardo o"ser$ă că marfa are preţuri diferite pentru*ecare dintre ei)

( #isterul se aă în $aloarea diferită a timpului pentru cei doiproducători)

( Concluzia lui !icardo e$idenţiază diferenţele semni*cati$e aleformării preţurilor în condiţiile c'nd unul dintre cei doi factori (

munca sau capitalul ( este preponderent)

( A$antajele folosirii extinse a capitalului sunt e$idente în structurade producţie şi în preţurile relati$e, pentru că %fără $reo$ariaţiune a cantităţii de muncă, urcarea $alorii muncii nudetermină dec't o scădere a $alorii de schim" a acelor "unuripentru producerea cărora se între"uinţează capital *x2 cu c't estemai mare suma capitalului *x, cu at't mai mare $a * scăderea&

Moi%carea structurii e proucţie

( /roducţia presupune pentru *ecare întreprinzător muncă şi capital4circulant şi *x< în proporţiile pe care ei le consideră adec$atescopului, dar presupune şi o anume perioadă de timp şi un timpde producţie)


20/27

( /ro"lema pe care şi(a pus(o !icardo şi care p'nă la urmăpreocupă pe oricine încearcă lumea afacerilor constă în modulcum producătorul poate modi*ca de o manieră semni*cati$ă

condiţiile de producţie utiliz'nd aceleaşi cantităţi de muncă şi decapital şi salariile ar creşte) De ce creşterea salariilor poateinuenţa inegal mărfurileG

( !ăspunsul se găseşte în uzura capitalului *x 4mai rapidă sau mailentă


21/27

( 3n ce măsură este afectată cererea de muncă şi deopotri$ă$aloarea maşinilorG Acestea e$idenţiază at't pro"lemele socialepresante, c't şi interesele contrare ale participanţilor la economie

( Conclu+ia1 /e termen lung, creşterea salariilor duce la înlocuireaoamenilor cu maşini sau efectul !icardo ( argumentează astfelsingura cale de asigurare a prosperităţii pentru c't mai mulţioameni, dar şi imposi"ilitatea pertur"ării ciclului economic princauze economice sau sociale)

T+ri& -&%)i)&)i & b&%ilr

• -oncepţia lui 3icardo despre bani şi schimbul pe bani se a!ează pe două probleme5

A" analiza structurii sistemului monetar şi a circulaţieibanilor#

8" cercetarea &le%ilor %enerale* care re%lementeazăcantitatea şi valoarea banilor în circulaţie.

• A6 Etalonul @ aur şiHsau argint @ presupune un raport de $aloarecorespunzător în schim", pentru că, cele două metale sunt$aloroase %numai în raport cu cantitatea de muncă necesară

pentru a le produce şi a le aduce pe piaţă&)• 4aritatea, în legătură cu care Da$id !icardo reţine numai

criteriul cantităţii diferite de muncă necesitată de aur şi argint,ignor'nd calităţile deose"ite ale aurului şi care îl fac mai atracti$dec't argintul, chiar şi pentru monetizare)

• Sta#ilirea cantit$ţii e #ani în circulaţie tre"uie să ţină cont de$aloare metalelor şi de diferenţele de $aloare dintre cele douămonede)

•

&9e%ile %enerale* care re%lementează cantitatea şi valoareabanilor în circulaţie ,ri%-i.iul -ir-ul&5i+i 5 în circulaţia monetară e!istă un raport

invers proporţional între cantitatea de bani în circulaţie şivaloarea acestei cantităţi.


22/27

-irculaţia nu se poate bloca, ea 3%u .&)+ %i-i4&) &)9) 4+&bu%4+%) 8%-9) s i%u%4+ 4+&r+-+ r+4u-9%4u?i?s+

&l&r+& 8% &-++&şi .r.r5i+ i s+ & mri -&%)i)&)+& şi

ur-9%4u?i?s+ &l&r+& i s+ & r+4u-+ -&%)i)&)+&;<

R+gl&r+& -&%)i)5ii 4+ b&%i 8% -ir-ul&5i+ ridică o serie de probleme5 -ine bate moneda: (1misiunea monetară" -ine o puneîn circulaţie: -e rol au băncile în circulaţia monetară: -um se

poate păstra raportul dintre valoare şi cantitate: 1!istă anumiteriscuri ale sistemului monetar:

• Emisiu%+& m%+)&r( +aterea monedei putea * făcută de stat sau de "ănci) Dacă numai

statul are drept de emisiune şi nu cere nicio taxă pentru acestlucru, atunci %moneda $a * de aceeaşi $aloare ca orice altă piesădin acelaşi metal, de greutate şi de *neţe egală&)

( Atunci c'nd statul taxează "aterea de monedă, care afectează$aloarea monedei emise, $aloarea acesteia este mai mare dec'techi$alentul nemonetizat, dar mărimea taxei nu are practic niciolimită

( Acelaşi principiu se aplică şi circulaţiei "anilor de h'rtie, numai că,de această dată, cheltuielile ocazionate de tipărirea lor suntasimilate unei taxe de "atere)

( Deşi "anii de h'rtie nu au $aloare intrinsecă, totuşi, limit'ndu(secantitatea în circulaţie, $aloarea lor de schim" coincide cu$aloarea monedei din metal preţios, ceea ce implică posi"ilitateapreschim"ării lor reciproce) /rincipiul este $ala"il în orice condiţii

ale calităţii *zice a monedei de metal preţios, prin urmare, dacămoneda se degradează, ea $a circula la $aloarea pe care o a$eala emitere 4greutate şi *neţe< şi nu la $aloarea cantităţii de metalpe care o conţinea în realitate)


23/27

( Dacă şi "ăncile au puterea să emită monedă, %"anii în circulaţiepot * sporiţi la fel de "ine prin "anii de h'rtie, c't şi prin monedăde metal&, dar statul ar a$ea de astă dată un concurent înmenţinerea $alorii monedei, deoarece "ăncile ar a$ea o putere

egală în creşterea întregii cantităţi de "ani aată în circulaţie)

( +ăncile sunt produse interesante a doi poli de putere, statul şi"ancherul, într(un joc pu"lic(pri$at, cu interese di$ergente asupraaceluiaşi mediu de schim")

( /rincipiile care gu$ernează circulaţia monetară asigurăreglementarea cantităţii de "ani în circulaţie în conformitate cu$aloarea metalului ales ca etalon)

( Compati"ilitatea principiilor cu relaţia dintre etalon @ "ani demetal @ "ani de h'rtie2 %Dacă etalonul ar * aurul, de o anumităgreutate şi *neţe, "anii de h'rtie ar putea * sporiţi cu *ecarescădere a $alorii aurului sau, ceea ce ca efect înseamnă acelaşilucru, cu *ecare urcare a preţului "unurilor&)

( !ezultă că, pentru a asigura $aloarea "anilor de h'rtie, nu se

impune cu necesitate preschim"area lor în "ani de metal) Dar!icardo atrage atenţia asupra efectului pe care l(ar * a$ut asupra$alorii monedei aate în circulaţie, dacă nu s(ar * pus în circulaţie"iletele preschim"ate cu aur şi c'nd toate cererile către "ănci ar* încetat)

Riscuri( Degradarea puterii de cumpărare( ariaţiile $alorii "anilor ar * putut afecta puterea de cumpărare,

dacă lingourile n(ar * a$ut prioritate at't asupra monedeimetalice, c't şi asupra "anilor de h'rtie şi dacă +anca Angliei nuar * reglementat cantitatea de h'rtie pe care o emitea)

( 3n acelaşi timp, practicarea politicii li"erului schim" ar * permis%perfecta li"ertate a exportului şi importului oricărui fel delingou&)


24/27

( /aradoxal, amestecul dintre reglementare şi dereglementareasigură atingerea o"iecti$ului pe care şi l(a propus)

( /anica( Fnstituţiile "ancare, receptate de opinia pu"lică drept sim"oluri

ale "ogăţiei, sunt ade$ărate "arometre ale afectelor indi$izilor)3ncrederea de care se "ucură "ăncile constituie temelia sta"ilităţii"anilor, %cu excepţia acelor ocazii extraordinare c'nd ţara ecuprinsă de o panică generală&)

( Extrem de sensi"ile la schim"ările impre$izi"ile alecomportamentului uman, instituţiile "ancare sunt şi la fel de$ulnera"ile la reacţii dintre cele mai neaşteptate) %Dacă *ecarepersoană şi(ar retrage, în aceeaşi zi, de la "ancherul său soldulcreditor, chiar o urcare de c'te$a ori a cantităţii "ancnotelorexistente în circulaţie ar * insu*cientă pentru a satisface o astfelde cerere&)

( /anica, prin forma sa %infecţioasă& de contaminare, careafectează gra$ %imunitatea& "anilor şi a "ăncilor în ochiipu"licului, constituie un fenomen nu numai greu de controlat, ci şigreu de pre$enit şi în zilele noastre, iar punerea la îndoială acredi"ilităţii sistemului "ancar sau chiar pierderea încrederii îninstituţiile "ancare rele$ă sensi"ilitatea acestui domeniu la

"arometrul opiniei pu"lice)

C%-luii

( Apărută într(o perioadă caracterizată de dez$oltarea accelerată aschim"urilor, teoria cantitati$ă a "anilor caută o explicaţie şi osoluţie a reglării masei monetare în raport de dereglările pieţei)

( Scăderea $alorii "iletelor emise de +anca Angliei l(a condus pe!icardo să explice preţul aurului nu printr(o calitate oarecare amonedei, ci prin cantitatea sa în circulaţie)


25/27

( 3n aceeaşi ordine de idei, !icardo arată că excesul de "ilete îşigăseşte explicaţia în faptul că lingourile primau asupra "iletelor)

( !icardo a iniţiat şi a susţinut principiul circulaţiei 4currencI school<

potri$it căruia, "iletele emise de +anca Angliei puteau *con$ertite în aur la un preţ *x) Fstoria i(a dat temporar dreptateJ

( #ai t'rziu, în practica "ancară, acest principiu a fost înlocuit cuprincipiul "anKing school, după care "anca centrală eraresponsa"ilă şi garantă a emisiunii monetare)

( eoria cantitati$ă a "anilor reectă mai degra"ă un aspect detehnică a politicii monetare, care nu exclude posi"ilitatea aplicării

şi la situaţia c'nd moneda nu ar * fost con$erti"ilă în aur sauc'nd sistemul "ancar ar * fost exi"il)

( 3ntr(o formă sau alta, teoria cantitati$ă a "anilor a rămas oachiziţie ştiinţi*că de referinţă în teoriile despre "ani şi "ănci, darşi un mod de raţionare asupra corelaţiei dintre "ani @ "unuri @putere de cumpărare)

S)&)ul şi im.i)+l+

• Statul este o instituţie aproape in$izi"ilă, dar care, ca oriceautoritate gu$ernantă, face cheltuielile pe care le acoperă, în ceamai mare parte, din impozite)

•

Spre deose"ire de alţi autori, !icardo nu este preocupat neapăratde justiţia distri"uti$ă şi reparatoare, ci de efectele pe care o calesau alta de impozitare le pro$oacă principiului economisirii(acumulării, indiferent dacă este $or"a de producători sau deconsumatori)


26/27

• 4ezi referirile explicite sau implicite pe care !icardo le face laegalitatea în faţa impozitului, la justeţea impozitului, laproporţionalitatea impozitului<

• /entru economiile de creştere, sporirea capitalului presupune *ecreşterea producţiei, *e reducerea consumului neproducti$)

• Atunci c'nd consumul gu$ernamental creşte pe seamaimpozitelor suplimentare, rezultă că acoperirea acestui consum se$a face *e din creşterea producţiei, *e din reducerea consumuluipopulaţiei)

• Fmpozitele $or afecta $enitul, iar capitalul naţional nu $a *afectat)

• Atunci c'nd producţia răm'ne neschim"ată sau c'nd consumulneproducti$ nu se reduce, %impozitele $or cădea în mod *rescasupra capitalului, ceea ce înseamnă că ele $or ataca fondulatri"uit consumaţiei producti$e&, deoarece reduc ine$ita"ilcapitalul)

• Fmpozitele, oricum ar *, au tendinţa de a creşte preţurile şi de amicşora puterea de acumulare)

• Fmpozitele nu tre"uie să ucidă afacerile, pentru că ucidimpozitele)

• !icardo conturează sistemul *scal cu toate elementele sale2instituţii şi principii, modalităţi de impozitare, forme aleimpozitelor, instituţii colectoare, gestionarea impozitelor,destinaţiile principale ale impozitelor)

• Da$id !icardo a do"'ndit din experienţa sa în afaceri un mod de

g'ndire şi de acţiune profund 4dar nu exclusi$< li"eral, iar dinaceastă perspecti$ă, opinia sa, că po$ara *scală nu tre"uie sălimiteze oferta, sună ca o sentinţă)


27/27

• Ca un ade$ărat teoretician al ofertei, !icardo atenţiona asuprapericolului principal pe care l(ar putea reprezenta *scalitateaexcesi$ă asupra economiei pri$ate şi asupra celei pu"lice)

• Da$id !icardo s(a pronunţat pentru o *scalitate "l'ndă, deoarece*scalitatea ridicată lo$ea întreprinzătorii şi supunea unor riscurimari capacitatea lor de acumulare, respecti$ de economisire,ceea ce însemna un atac la sistem)

cursuri doctrine

Documents