dipref

7/17/2019 DIPref

http://slidepdf.com/reader/full/dipref 1/188

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” din mun. CHIŞINĂU

Facultatea Pedagogie

Catedra: Pedagogia Învăţămîntului Primar

Didactica Învăţămîntului Primar (suport de curs)

Saranciuc-Gordea iliana!doctor în pedagogie!

con"erenţiar universitar

C#i$inău! %&'

'

7/17/2019 DIPref


CZU

pro*at pentru editare prin deci+ia Senatului ,PS .on Creangă/ din 0000000%&'

Lucrarea este elaborată în conformitate cu curriculumul universitar.

Au!"# Liliana Saranciuc-Gordea, doctor în pedagogie! con"erenţiar universitar0

R$%$n&$n'i#Silvia Golubiţchi! doctor în pedagogie con"erenţiar universitar!,S din 1iraspol (cu sediul la C#i$inău)

Nina Garştea! doctor în pedagogie! con"erenţiar universitar!,PS .on Creangă/

ucrarea se adresea+ă studenţilor specialităţii Pedagogia învăţămîntului primar în vedereaa*ilitării viitorilor învăţători în conceperea $i derularea activităţilor didactice "ormale prinvalori"icarea S2 (metodelor-procedeelor-mi3loacelor didactice) în vederea optimi+ării

permanenete a activităţii de predare-învăţare-evaluare! ca modalităţi esenţiale de reali+are ao*iectivelor "i4ate prin programele de "ormare $i constituie un suport didactic pentru cursul dat!dar va "i utilă tuturor celor interesaţi de "ormarea $i de+voltarea personalităţii în devenire0

%

7/17/2019 DIPref


Cu("in),nitatea '0 Speci"icul organi+ării $i des"ă$urării procesul de învăţămînt în clasele primare carelaţie predare-învăţare-evaluare'0' nali+a procesului de învăţămînt la nivelul interacţiunii! evaluarea iniţială-predare-învăţare-evaluare în învăţămîntul primar0'0% Speci"icul predării în învăţămîntul primar0

'05 Speci"icul învăţării la $colarul mic0'0 6ormativitate în procesul de învăţămînt primar '07 Speci"icul organi+ării procesului educaţional primar în c#eia educaţiei centrate pe elev0

,nitatea %0 8etodologia învăţămîntului primar în noua paradigmă educaţională%0'. De"inirea conceptului 8PÎ%0% Strategie didactică0 Delimitări conceptuale%05 Structura strategiilor didactice

,nitatea 50 Strategii educaţionale centrate pe elev50' Con"igurarea strategiei educaţionale în noua paradigmă educaţională

50% Sensul $tiinţi"ic al strategiei centrate pe elev9su*iectul învăţării505 *ordarea di"erenţierii $i personali+ării din perspectiva strategiilor centrare pe elev(curriculară)50 pţiuni strategice în proiectarea $i reali+area activităţilor centrate pe elev în clasele primare507 2la*orarea strategiilor didactice a4ate pe "ormarea de competenţe

,nitatea 0 8etodologia $i te#nologia instruirii în clasele primare0'0 Delimitări conceptuale: metodologie! te#nologie! strategie! metodă! procedeu! mi3loc0nali+a interdependenţelor0 ;olul integrator al strategiilor didactice0%0 Sistemul metodelor de instruire0 Clasi"icarea $i caracteristicile principalelor grupe demetode0 Speci"icul metodelor de instruire pentru invăţămîntul primar 050 Complementaritatea avanta3elor $i limitelor metodelor e4po+itive $i metodelor interactive0Descrierea metodelor de instruire0 Fundamente $i posi*ilităţi de aplicare e"icientă! activi+atoare!creativă000 8i3loace didactice $i suporturi te#nice de instruire: rol! "uncţii! valenţe "ormative070 8etodologia învăţării prin cola*orare0<0 Strategii interactive0 Construcţia $i de+voltarea grupurilor educaţionale0= Clasi"icarea metodelor $i te#nicilor interactive de grup

Sarcini pentru seminarii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>00

5

7/17/2019 DIPref


P"!*"+m+ +n+,ii%- # Did+%i%+ n/-'-m0nu,ui P"im+"1. D$numi"$+uni/$")i-'ii#

,PS .0 Creangă/

2.D$numi"$+("!*"+mu,ui d$

)udii#3. Ci%,u,# .. licenţă4. D$numi"$+%u")u,ui#

Did+%i%+ n/-'-m0nu,ui P"im+"

5.C!du, %u")u,ui#Au!" Saranciuc-Gordea iliana! dr0 ped0! con"0 univ06.7+%u,+$+8%+$d"+"$)(!n)+9i,- d$ %u")#

Pedagogie9Pedagogia Învăţămîntului Primar

:. Num-" d$ %"$di$ECTS#;. Anu, <i )$m$)"u,

0n %+"$ )$ 'in$ %u")u,#

.. semestrul 5

=.Tiu,+" d$ %u")#C+d"$ did+%i%$im(,i%+$#

Saranciuc-Gordea iliana! dr0 ped0! con"0 univ0

1>. D$)%"i$"$)u%%in- + in$*"-"ii%u")u,ui 0n("!*"+mu, d$ )udii

ucrarea se adresea+ă studenţilor specialităţii Pedagogiaînvăţămîntului primar în vederea a*ilitării viitorilor învăţători înconceperea $i derularea activităţilor didactice "ormale prinvalori"icarea S2 (metodelor-procedeelor-mi3loacelor didactice) învederea optimi+ării permanenete a activităţii de predare-învăţare-evaluare! ca modalităţi esenţiale de reali+are a o*iectivelor "i4ate

prin programele de "ormare $i constituie un suport didactic pentru

cursul dat! dar va "i utilă tuturor celor interesaţi de "ormarea $ide+voltarea personalităţii în devenire011. C!m($$n'$ d$&/!,+$ 0n %+d"u, %u")u,ui00

12. 7in+,i-'i d$ )udii "$+,i&+$ ,+ ?in$,$ %u")u,ui# L+ ?in$,$ %u")u,ui ,+ ni/$, d$ %un!+<$"$ )ud$n'ii /!" ?i %+(+9i,i#

idactice0 L+ ni/$, d$ +(,i%+"$# L+ ni/$, d$ in$*"+"$ #

13. P"$@"$%u&i$ (precondiţii) Pentru reali+area o*iectivelor puse studentul tre*uie să posede cuno$tinţe din cursul de: 1eoria $imetodologia educaţiei? Cultura comunicării pedagogice9 .niţiere în cariera pedagogică? Culturacomunicării pedagogice? Psi#ologia generală0 Didactica generală0

14. E/+,u+"$+ %u"$n- 2valuarea curentăStrategii de evaluare:

2valuarea curentă se *a+ea+ă pe "$?$"+

Cerinţe9criteriiCerinţele "aţă de ;2F2;1, @1..6A.F.C;e"eratul $tiinţi"ic este o lucrare de dimensiuni mici sau medii care cuprinde studiul unui "enomen

7/17/2019 DIPref


sau proces educaţional! întocmit pe *a+a unor cercetări *i*liogra"ice! a unor studii ca+uistice saue4perimentale0 ,n re"erat $tiinţi"ic tre*uie sa cuprindă următoarele părţi:

1. Ti,u, "$?$"+u,ui2. Cu("in)u,3. In"!du%$"$+4. T"++"$+ $m$i +9!"d+$! cuprin+înd următoarele su*divi+iuni:

B stadiul actual al cercetărilor din domeniul din care "ace parte tema a*ordată?B metodologia de cercetare "olosită pentru reali+area temei! in"rastructura $i ec#ipamentele te#nicea"erente cercetării! dacă este ca+ul?

B dezvoltarea studiului temei abordate?5. C!n%,u&ii,$! opiniile personale $i direcţii ulterioare posi*ile de cercetare re"eritoare la tema

a*ordata?6. R$?$"in'$ 9i9,i!*"+?i%$0Ti,u, tre*uie ales ast"el încît să in"orme+e cat mai e4act asupra conţinutului lucrării respective0

cesta tre*uie să atragă atenţia! sa sugere+e conţinutul $i domeniul de aplicare al lucrării0 ,n titlutre*uie să descrie cît mai adecvat conţinutul! în cuvinte cît mai puţine ('&-'7 cuvinte)0

În Cu("in) sunt "i4ate următoarele elemente! indispensa*ile structurii unei lucrări $tiinţi"ice:

- Introducere (preliminariile);- Părţi;- Capitole;- Subcapitole şi paragrafe0 1oate acestea sunt "i4ate $i preci+ate prin paginare0 În unele lucrări

cuprinsul este plasat imediat după pagina de titlu! uneori după nota introductivă! alteori la s"îr$itullucrării! după conclu+ii0

În In"!du%$"$ se vor menţiona importanţa $i actualitatea pro*lemei cercetate! sursele $i metodelede in"ormare $i documentare! stadiul la care a a3uns cercetarea în domeniul respectiv! metodele

principale de cercetare! $i re+ultatele semni"icative o*ţinute0Cu("in)u, constituie partea cea mai importanta a unui re"erat $tiinţi"ic0 2ste partea cea mai

amplă! de aceea tre*uie să "ie "oarte *ine structurată! ast"el încît să evidenţie+e contri*uţiile originale aleautorului la cercetarea respectiva0 Su*divi+iunile acestei părţi pot avea dimensiuni di"erite! de la cîteva

paragra"e la mai multe capitole0 .deile "iecărei su*divi+iuni tre*uie *ine înlănţuite pentru a descrie clar ceea ce se dore$te a "i comunicat cititorului0

Stadiul actual al cercetărilor legate de tema a*ordată! este prima su*divi+iune a tratării temei $iconstituie un studiu critic al re+ultatelor cercetărilor e"ectuate $i comunicate pînă la momentul respectiv0cesta se întocme$te în urma unei cercetări *i*liogra"ice0 Se întocme$te trecînd în revistă lucrărilestudiate! de o*icei în ordine cronologică sau în altă ordine! adoptată de cel care întocme$te studiul0 Înurma Studiului critic al bibliografiei re+ultă stadiul în care se găse$te domeniul sau tematica a*ordată!modul în care sunt elucidate pro*lemele speci"ice cuprinse în acestea! cît de clare sunt toate aspectelelegate de tema $i care sunt pro*lemele care au rămas nestudiate! care nu sunt pe deplin elucidate sau

care au "ost tratate necorespun+ător0 2ste "oarte important acest ultim aspect! deoarece acesta "urni+ea+ămotivaţia pentru a*ordarea temei0 etodologia "olosita pentru reali+area cercetării! constituie a doua su*divi+iune a tratării temei de

cercetare0 În această parte a lucrării se descrie modul cum se de+voltă cercetarea! metodele generale $ispeci"ice utili+ate0 ceste metode generale de investigare $tiinţi"ică se "olosesc separat sau încom*inaţie! în "uncţie de necesităţile de cercetare ale temei a*ordate0

!ezvoltarea studiului temei ! este su*divi+iunea centrală a tratării! aceasta cuprin+înd descriereamodului în care s-au des"ă$urat cercetările! ce re+ultate parţiale $i "inale s-au o*ţinut! cum sunt acesteaîn comparaţie cu ce e4istă în literatura studiată! ce aduce nou tema pe domeniul $tiinţi"ic în care seîncadrea+ă! ce pro*leme sau aspecte din natură sau societate re+olvă0 ceastă parte tre*uie însoţită deargumente $tiinţi"ice pentru orice a"irmaţie sau ipote+a emisă! punînd aceste argumente în conte4tul

datelor e4istente în literatură în domeniul respectiv0 .ndi"erent de tema a*ordată! de metodologia"olosită! această parte a lucrării tre*uie să cuprindă datele pe care cercetătorul dore$te să le comunicemediului $tiinţi"ic căruia i se adresea+ă! punînd în evidenţă contri*uţiile sale la de+voltarea cunoa$terii în

7

7/17/2019 DIPref


domeniul respectiv! oricît ar "i acestea de modeste0 ceastă parte este *ine să "ie însoţită de sc#eme!ta*ele! diagrame! care vor sugera $i acurateţea cu care a "ost a*ordat studiul $i competenţa $tiinţi"ică acercetătorului0

C!n%,u&ii,$! opiniile personale re"eritoare la tema a*ordată! repre+intă o parte "oarte importantă aunui re"erat0 ceastă parte tre*uie să "ie ela*orată concis! clar $i punctual0

R$?$"in'$ 9i9,i!*"+?i%$! repre+intă ultima parte a oricărei lucrări $tiinţi"ice $i respectiv a

re"eratului $tiinţi"ic0 În această parte se trec în ordine al"a*etică numele autorilor! lucrările studiate în"a+a de documentare $i utili+ate în ela*orarea re"eratului0 În a"ară de această listă! în mod "recvent se"olosesc notele de su*sol! care apar în ca+urile în care tre*uie citate "ragmente de te4t din lucrărilestudiate pentru a întări sau a clari"ica o idee! sau pentru a cita un anumit autor într-un conte4t oarecare0În aceste ca+uri în locul unde ar tre*ui să apară citatul sau numele autorului se pune un asterisc sau dacăvor "i mai multe ast"el de re"erinţe! un număr $i în su*solul paginii! de o*icei cu alte caractere de scris!se trec citatele respective0

"tilizarea cuvintelor c#eie0 Cuvintele c#eie caracteri+ea+ă cel mai *ine procesele a*ordate înlucrare! metodele "olosite în cercetare! re+ultatele deose*ite o*ţinute0 ceste cuvinte nu tre*uie să "ie înnumăr mare! dar su"icient pentru atingerea scopului utili+ării lor! caracteri+area generală $iindividuali+area lucrării! "iind în general între 5 $i 7 cuvinte0 De o*icei acestea se înscriu după titlul

re"eratului0olumul re"eratului = '& '7 pagini0

Student00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

1ema re"eratului 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

<

7/17/2019 DIPref


' % 5 7

Capacităţi

'0 Pregătire: Cunoa$terea su*iectului

%0 Familiari+area cu lucrările scrise la su*iect0

50 Conţinut: decvat în raport cu auditoriul0 .nteres! claritate! pro"un+ime! ori+ont0 tingerea o*iectivului

0 Structură: .ntroducere corespun+ătoare0 De+voltare logică02c#ili*ru0 ;e+umare

70 ;ostire: udi*ilitate0 1on0 ;itm0 Fluienţă

<0 Folosirea timpului: În limetele alocate0 2c#ili*ru între secţiunilee4punerii

=0 8i3loace u+uale: Claritate0 Conci+iune0 *ilitate

Calităţi

'0 Siguranţa de sine: Cunoa$terea capacităţii proprii

%0 .mpact: Pre+enţă0 Dinamism0 utoritatr

50 Comportare: titudine "aţă de auditoriu $i "aţă de su*iect0 Simţulumorului0 ;ela4at

0 specte de comportament altele decît ver*ale: Structuraauditoriului0 Ainuta0 8anieră0 Gesturi0

Calcularea notei:- "iecărei caracteristici i se atri*uie între '-7 puncte?- totalul general repre+intă ma4imum de 77 puncte ('' carcateristici- = pentru capacităţi $i

pentru calităţi- îmnulţire cu 7- puncta3ul ma4im)?- trans"ormarea puncta3ului o*ţinut în notă se "ace prin regula mărimilor proporţionale (regula

de trei simplă)0

24emplu: ,n student care a o*ţinut 7 puncte va avea nota E!'E77 '&7 p 74'& H 7& H I&HE!'E 77 77 ''

7"$%/$n'+ Frecvenţa este luată în consideraţie con"orm ;egulamentului pentru învăţămîntul cu "recvenţă la +i

ţinînd cont de a*senţele motivate ale studentului015. E/+,u+"$+ ?in+,- d$ $+m$n

M!d+,i+$+ d$ $/+,u+"$ 0n %$i+ d+- @ (!"!?!,iu, "$+,i&+9i, indi/idu+, d$ ?i$%+"$ )ud$n

"n dosar de $nvăţare %portofoliu cuprinde&- lista conţinutuluu cestuia! (sumarul! care include titlul "iecărei lucrări9"i$e etc0 @i numărul paginii la care se regăse$te)?

=

7/17/2019 DIPref


- argumentaţia care e4plică ce lucrări sînt incluse în dosar! de ce este importantă "iecare $i cumse articulea+ă între ele într-o vi+iune de ansam*lu a studentului9grupului cu privire lasu*iectul respectiv?

- lucrările pe care le "ace studentul individual sau în grup?- re+umate?- eseuri?

- articole! re"erate! comunicări?- "i$e individuale de studiu?- proiecte $i e4perimente!- temele pentru acasă?- pro*leme re+ovate?- rapoarte scrise-de reali+are a proiectelor?- teste $i lucrări semestriale?- c#estionare de atitudini?- înregistrări! "otogra"ii care re"lectă activitatea des"ă$urată de student individual sau împreună

cu colegii săi?- interviuri de evaluare?- o*servaţii pe *a+a unor g#iduri de o*servaţii?- re"lecţiile proprii ale studentului asupra modalităţilor de învăţare! ale o*stacolelor întîlnite!

ale procedeeelor de depă$ire a lor?- autoevaluări scrise de student sau de colegii săi?- alte materiale! #ărţi cognitive! contri*uţii la activitate care re"lectă participarea

studentului9grupului la derularea $i soluţionerea temei date?- viitoare o*iective pornind de la reali+ările curente ale studentului9grupului! pe *a+a

intereselor $i a progreselor înregistrate?- comentarii suplimentare $i evaluări ale pro"esorului! ale altor grupuri de învăţare $i9sau ale

altor părţi interesate0

Pentru evaluarea o*iectivă a porto"oliului au "ost luate în vedere două categorii de criteriigenerale:a) criterii pentru evaluarea calităţii porto"oliului $i a produsului reali+at ('-5) ?

*) criterii pentru evaluarea calităţii activităţii studentului! a procesului pe care l-a parcurs (-'')0

Criterii de apreciere%indici şi puncta' acordat la evaluarea portofoliului Criterii de apreciere9indici Puncta3 ' % 5 7

'0 Pre+entare:- sta*ilirea scopului $i a o*iectivelor urmărite în

cadrul porto"oliului?- evoluţia evidenţiată "aţă de prima pre+entare a

dosarului?- dacă este complet?- estetică generală0%0 ;e+umate:- ceea ce a învăţat studentul $i succesele înregistrate?- - calitatea re"eratelor?- - concordanţa cu temele date?- - cantitatea lucrărilor050 ucrări practice:- adcvarea la scop!- e"icienţa modului de lucru?

- re+ultatul lucrărilor practice?- dacă s-a lucrat în grup sau individual?- - reparti+area e"icientă a sarcinilor0

E

7/17/2019 DIPref


0 ;e"lecţiile studentului pe di"erite părţi aledosarului:

- re"lecţii asupra propriei munci?- relecţii despre lucrul în ec#ipă (dacă e ca+ul)?- a$teptările studentului de la activitatea

des"ă$urată0

70 Cronologie0 punerea în ordine cronologică a materialelor? modul de gîndire! ela*orare $i structurare a

proiectului (riguro+itatea proiectării $i reali+ăriidemersurilor teoretice $i practiv-aplicative! logicastructurării materialului! argumentarea ideilor!corectitudinea "ormulării ipote+elor $i a veri"icăriilor etc0)0

<0 utoevaluarea studentului:- autoevaluarea activităţilor des"ă$urate?- concordanţa scop-re+ultat?- progresul "ăcut?- nota pe care crede că o merită=0 Pregătire-Conţinut-Structură:- cunoa$terea su*iectului! "amiliari+area cu lucrările

scrise?- adecvat în raport cu auditoriul! interes! claritate!

pro"un+ime! ori+ontE0 im*a3ul ver*al utili+at9 ;ostire:- claritate! accesi*ilitate ?- audi*ilitate! ton! ritm! "luienţă?

Jelementele de comunicare paraver*ală:- calităţile vocii! intonaţia! accentual! vite+a! tonul!volumul etc0 ?

Jelemente de comunicare nonver*ală:- lim*a3ul mimicogestual! privirea! gesturile $i alte

elemente de comunicare nonver*ală! ţinuta generală ?I0 Folosirea timpuli-8i3loace u+uale:- în limitele alocate! ec#ili*ru între secţiunilee4punerii?- claritate! conci+iune! a*ilitate0'&0 Siguranţa de sine-impact0

- cunoa$tera capacităţii proprii?- pre+enţă! dinamism! autoritate0''0 Comportare-specte de comportament altele decît

ver*ale:- structurarea auditoriului! ţinută! manieră! gesturi?- legătura cu auditoriul! măsura în care îl determină

să participe la pre+entare ?- măsura în care convinge auditoriul0

Pentru "iecare criteriu se atri*uie între '-7 puncte0 1otalul general repre+intă ma4imum de 77 puncte ('' criterii înmulţite cu 7- puncta3ul ma4im)0

1rans"ormarea puncta3ului o*ţinut în notă se "ace prin regula mărimilor proporţionale (regulade trei simplă)0

24emplu: ,n student care a o*ţinut 7 puncte va avea nota E!'E0

I

7/17/2019 DIPref


551>45F ( 451> 45> ;1;

55 55C!n'inuu, %u")u,ui(2numerarea tuturor temelor la disciplina dată)

,nitatea '0 Speci"icul organi+ării $i des"ă$urării procesul de învăţămînt în clasele primare ca relaţie predare-învăţare-evaluare'0' nali+a procesului de învăţămînt la nivelul interacţiunii! evaluarea iniţială-predare-învăţare-evaluareîn învăţămîntul primar0'0% Speci"icul predării în învăţămîntul primar0'05 Speci"icul învăţării la $colarul mic0'0 6ormativitate în procesul de învăţămînt primar '07 Speci"icul organi+ării procesului educaţional primar în c#eia educaţiei centrate pe elev0,nitatea %0 8etodologia învăţămîntului primar în noua paradigmă educaţională%0'. De"inirea conceptului 8PÎ%0% Strategie didactică0 Delimitări conceptuale

%05 Structura strategiilor didactice,nitatea 50 Strategii educaţionale centrate pe elev50' Con"igurarea strategiei educaKionale în noua paradigmă educaţională50% Sensul $tiinţi"ic al strategiei centrate pe elev9su*iectul învăţării505 *ordarea di"erenţierii $i personali+ării din perspectiva strategiilor centrare pe elev (curriculară)50 pţiuni strategice în proiectarea $i reali+area activităţilor centrate pe elev în clasele primare507 2la*orarea strategiilor didactice a4ate pe "ormarea de competenţe,nitatea 0 8etodologia $i te#nologia instruirii în clasele primare0'0 Delimitări conceptuale: metodologie! te#nologie! strategie! metodă! procedeu! mi3loc0 nali+ainterdependenţelor0 ;olul integrator al strategiilor didactice0%0 Sistemul metodelor de instruire0 Clasi"icarea $i caracteristicile principalelor grupe de metode0

Speci"icul metodelor de instruire pentru invăţămîntul primar 050 Complementaritatea avanta3elor $i limitelor metodelor e4po+itive $i metodelor interactive0Descrierea metodelor de instruire0 Fundamente $i posi*ilităţi de aplicare e"icientă! activi+atoare!creativă000 8i3loace didactice $i suporturi te#nice de instruire: rol! "uncţii! valenţe "ormative070 8etodologia învăţării prin cola*orare0<0 Strategii interactive0 Construcţia $i de+voltarea grupurilor educaţionale0= Clasi"icarea metodelor $i te#nicilor interactive de grup0

R$)u")$ 9i9,i!*"+?i%$(8inimum 7! ma4imum = i+voare de *a+ă)Dumitru! .0 l0! De+voltarea gLndirii critice $i învăţarea e"icientă0 1imi$oara: 2ditura de est!

%&&&0.lica! 0! Merlo! D0! Ninc#iciu! 0! ,+um C0! Curetean! 0! pedagogie pentru învăţămîntul primar0

rad: 2d0,niv0 urel laicu/0 %&&70.ucu! ;0! .nstruirea $colară0 .a$i: 2ditura Polirom0 %&&'0.ucu! ;0N0! 8anagementul $i gestiunea clasei de elevi0 .a$i: 2ditura Polirom0 %&&&0Ooiţa! 20! .nstruirea constructivistă- o alternativă0 Nucuresti: 2ditura ramis0 %&&<0prea! C00! Strategii didactice interactive0 Nucuresti: 2dituraDidactică $i Pedagogică0 %&&<0

'&

7/17/2019 DIPref


Uni+$+ 1. S($%i?i%u, !"*+ni&-"ii <i d$)?-<u"-"ii ("!%$)u, d$ 0n/-'-m0n 0n %,+)$,$("im+"$ %+ "$,+'i$ ("$d+"$@0n/-'+"$@$/+,u+"$

1.1 An+,i&+ ("!%$)u,ui d$ 0n/-'-m0n ,+ ni/$,u, in$"+%'iunii $/+,u+"$+ ini'i+,-@("$d+"$@0n/-'+"$@$/+,u+"$ 0n 0n/-'-m0nu, ("im+".

1.2 S($%i?i%u, ("$d-"ii 0n 0n/-'-m0nu, ("im+".1.3 S($%i?i%u, 0n/-'-"ii ,+ <%!,+"u, mi%.1.4 N!"m+i/i+$ 0n ("!%$)u, d$ 0n/-'-m0n ("im+"1.5 S($%i?i%u, !"*+ni&-"ii ("!%$)u,ui $du%+'i!n+, ("im+" 0n %$i+ $du%+'i$i %$n"+$ ($

$,$/.O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$ #L+ ni/$, d$ %un!+<$"$ #- să descrie relaţiile evaluare-predare-învăţare-evaluare în sistemul actual de învăţămînt ?- să determine : "uncţiile cuno$tinţelor din perspectiva relaţiei predare-învăţare ?

perspectivele de a*ordare psi#opedagogică a relaţiei predare-învăţare evaluare ?- să recunoască sensul epistemologic al conceptelor de normă $i normativitate ?

L+ ni/$, d$ +(,i%+"$ #@ să generali+e+e : despre speci"icul predării $i învăţării la treapta de învăţămînt primară ?

despre aspectele nomativităţii care duc la e"icienti+area activităţii didactice ?- să să sta*ilească legături : între procesele de învăţare pe parcursul micii $colarităţi ? între

principiile didactice $i principiile procesului educaţional modern la disciplinele $colare ?- să operaţionali+e+e strategii didactice în activităţi educaţionale speci"ice treptei primare ?L+ ni/$, d$ in$*"+"$ #- să construiască modelul de determinare a e"icacităţii predării $i a comprtamentului

didactic al învăţătorului ?- să argumente+e etapele precedente învăţării la vîrsta $colară mică ?- să de+volte conţinutul "iecărui principiu didactic respectat în activitatea educaţională ?- să simule+e o secvenţă de aplicare a S2C20

1.1 An+,i&+ ("!%$)u,ui d$ 0n/-'-m0n ,+ ni/$,u, in$"+%'iunii $/+,u+"$+ ini'i+,-@("$d+"$@ 0n/-'+"$@$/+,u+"$ 0n 0n/-'-m0nu, ("im+".

Dacă procesul de învăţămînt este cadrul în care elevul î$i îm*ogăţe$te! consolidea+ă!corectea+ă $i trans"ormă e4perienţa cognitivă! î$i per"ecţionea+ă "ormarea! atunci acesta! prinspeci"icul curriculumului proiectat $i reali+at! nu face decît să activeze cognitiv afectiv emoţional - atitudinal elevii, !rin intermediul rolului conducător al învăţătorului.

"elaţiile evaluare !redare învăţare evaluare în sistemul actual de învăţămînt#• relaţia între acţiunile învăţătorului $de !redare% şi acţiunile elevilor $de învăţare ) este

mereu orientată către reali+area scopurilor! o*iectivelor9competenţelor curriculare la un nivel

calitativ cat mai înalt0 Dar evoluţia acţiunilor $i a relaţiilor nu capătă sens dacă nu are loc $iveri"icarea! aprecierea re+ultatelor (evaluarea)! pentru a produce apoi proiectarea! reali+area!corectarea! ameliorarea! sc#im*area modului de acţiune (reglarea! autoreglarea)?

• !redarea, învăţarea, evaluarea sunt "uncţiile! laturile esenţiale ale procesului deînvăţămînt! dar didactica modernă insistă mai ales pe per"ecţionarea relaţiilor comple4e între ele!avînd în vedere caracteristicile noi ale acestuia! cerinţele noului curriculum! necesitatea a*ordăriisale sistemice?

• relaţia !redare învăţare - evaluare arată $i trecerea de la concepţia clasică asuprarolului dominant al predării (al învăţătorului)! la situaţia de astă+i! speci"ică a*ordării curriculare0st"el! cele trei acţiuni sunt privite în sistem! sunt complementare! surprind intreaga activitate

pedagogică cognitivă $i "ormativă! arată relaţia o*iective - conţinuturi metodologie re+ultate -

reglare0 În "elul acesta $i proiectarea activităţii devine logică! unitară! per"ecti*ilă?

''

7/17/2019 DIPref


• în procesul de învăţămînt! cunoaşterea se realizează pe "ondul interacţiunilor multiple $ineunivoce între !redare şi învăţare, între activitatea învăţătorului şi a elevului0 Conţinutul lucrat$i asigurat prin predare devine ulterior! prin învăţare! o ac#i+iţie personală a elevului0

&in !ers!ectiva relaţiei !redare-învăţare, orice cunoştinţă include două funcţii#• de re"lectare! pentru cunoa$terea realităţii încon3urătoare (imagini! noţiuni! idei! "apte!

modele etc0)?• de operare! cînd cuno$tinţele devin instrumente în asimilarea altora! prin acţiunile proprii

ale elevilor! stimulate $i determinate prin actul predării! iar nu prin simpla transmitere! intipărire pasivă a lor0

;elaţia predare-învăţare se pre+intă în mod di"erenţiat de la un stadiu la altul al de+voltării!al cunoa$terii: de la stadiul unei dependenţe aproape totale a învăţării de predare! prin cre$tereaindependenţei învăţării "aţă de predare! pînă la învăţarea autonomă (autoinstruirea)0

'ers!ective de abordare !siho!edagogică modernă a relaţiei !redare învăţare evaluare#

• predarea implică producerea unor re+ultate în conduita elevilor! prin învăţarea unor conţinuturi?

•

re+ultatele apărute după predare sunt legate de modul de organi+are $i de produceree"ectivă a învăţării?• predarea implică invăţare! cînd aspectul intenţional este regăsit într-un re+ultat cu valoare

de succes?• învăţarea este logic implicată în predare! pentru că multe din o*iectivele

educaţionale9competenţele $colare se reali+ea+ă9"ormea+ă prin di"erite moduri de predare?• predarea $i învăţarea se mani"estă ca procese coevalutive! dacă sunt privite ca

su*sisteme! ca acţiuni ale principalilor agenţi (invăţătorelevi)?• predarea capătă o structură "uncţională $i e"icientă în activitatea didactică! dacă

motivea+ă elevii pentru a cunoa$te! a învăţa?•

predarea implică o structură mentală $i interacţională! ordonată! *a+ată pe logicaconţinutului! pe modurile de con$tienti+are?• predarea este un proces secvenţial $i reversi*il! după nivelurile de inţelegere ale elevilor!

modul de operaţionali+are al o*iectivelor $i conţinuturilor! acţiunea "eed-*ac-ului?• predarea este un proces prescriptiv $i normativ pentru a indica norme! reguli de

transmitere $i de învăţare! la nivel in"ormaţional! metodologic $i acţional?• indicînd ce tre*uie învăţat! e4plicînd modul în care tre*uie învăţat! $0a0! predarea menţine

o *alanţă între activităţile speci"ice care intră în s"era învăţării $i condiţiile necesare învăţăriie"iciente?

• relaţia predare-învăţare poate "i e4primată în termenii principiului cutiei negre/ $i aldu*lului "eed-*ac! în care predare H imput! învăţarea H output $i apoi învăţarea H imput $ire+ultatele învăţări H output (.0 6eac$u)?

• integrarea evaluării în activitatea didactică este determinată de înţelegerea rolului reglator pe care îl deţine actul evaluării pentru procesul instructiv-educativ0 2valuarea este o condiţie ae"icacităţii procesului instructiv-educativ prin "aptul că orientea+ă $i corectea+ă predarea $iînvăţarea?

• evaluarea nu este o acţiune 3u4tapusă celor de predare-învăţare! ci este integrată înacestea prin diverse modalităţi: evaluarea iniţială! evaluarea continuă $i evaluarea "inală?

• reali+area permanentă $i sistemică a unei evaluări a procesului instructiv-educativ permite cunoa$terea! e4plicarea $i per"ecţionarea re+ultatelor elevilor $i c#iar a procesului de predare-învăţare care a produs aceste re+ultate0

1.2 S($%i?i%u, ("$d-"ii 0n 0n/-'-m0nu, ("im+".

'%

7/17/2019 DIPref


Particularităţile de vîrstă $i cele individuale ale elevilor impun un anumit speci"ic predăriiîn clasele primare! copilul î$i "ormea+ă deprinderi de citire $i scriere corectă! "ace cuno$tinţă cu

primele noţiuni matematice! începe studiul mediului încon3urător! al istoriei0M!d$,$ d$ d$$"min+"$ + $?i%+%i-'ii <i + $?i%i$n'$i ("$d-"ii <i + %!m(!"+m$nu,ui

did+%i% +, 0n/-'-!"u,ui (otivaţia necesităţii îmbunătăţirii !regătirii învăţătorului#

- învăţătorul e4ercită o pro"esie de cea mai mare importanţă pentru societate: ţine su*control $i su* o indrumare responsa*ilă copii cu vîrsta cuprinsă între < $i '' ani?- învăţătorul este pîrg#ia promotoare în "ormarea personalităţii elevului prin tot ceea ce

întreprinde în activitatea curriculară0)aracteristicile unui model modern şi eficace al formării şi !erfecţionării continue#- se pune accentul pe o pregătire pe termen lung! care să devină un suport sigur de susţinere

a unei puternice motivaţii pro"esionale a învăţătorilor $i a unui indelungat e"ort de creativitatedidactică ce se cere din partea lor?

- se pune accent pe însu$irea unei înalte competenţe pro"esional pedagogice! pe modelareacomportamentelor didactice necesare e4ercitării tuturor "uncţiilor cerute de organi+area $iconducerea procesului de învăţămînt0

)aracterul !olivalent al calităţilor şi funcţiilor învăţătorului:- calităţi !ersonale! esenţiale ale personalităţii învăţătorului se numără: dragostea

părintească $i respectul pentru drepturile copilului! atitudine creativă în predare! calm! ră*dare! perseverenţă în acţiunile intreprinse! ton cald! apropiat de su"letul copilului îm*inat cu e4igenţămăsurată "aţă de copii! relaţii de dialog! cooperare $i parteneriat cu elevii săi $i cu colegii săi?

- com!etenţa !rofesională: temeinica pregătire teoretică a învăţătorilor este apreciată ca"iind "undamentală pentru e4ercitarea competentă a pro"esiei de învăţător0 24plicaţia e simplă: nu

poţi "i un *un învăţător dacă tu însuţi nu e$ti *ine "ormat! educat! dacă nu stăpîne$ti cucompetenţă o*iectele de studiu0 Pregătirea de specialitate este însă permanent ameninţată deintervenţia uitării0 De aceea! operaţiile de actuali+are $i asimilare a noului sunt de o importanţăma3oră! "iind necesară o documentare permanentă a învăţătorilor?

- calităţile !ersonale şi com!etenţa !rofesională asociate într-o "ormă unitară $i "irească!constituie o cerinţă de căpătîi ce tre*uie îndeplinită de învăţători0 Din acest motiv! apropierea

pregătirii teoretice de o "oarte *ună pregătire practică capătă o importanţă din ce în ce mai mare0 'riorităţile acţiunii educaţionale#- moderni+area perpetuă a procesului instructiv-educativ impune ca metodele aplicate în

procesul predării să "ie cat mai riguros selectate! într-o "ormă accesi*ilă! novatoare0 Prindiversificarea metodelor ! învăţătorul va urmări înlăturarea plictisului! rutinei! desc#i+and însu"letul elevului dorinţa de învăţare într-un mod creativ $i e"icient?

- lecţiile des"ă$urate pe *a+a metodelor interactive duc la eficientizarea procesului predăriiîntr-un concept "acil! atractiv?

- dezvoltarea ma*imală a ca!acităţilor fiecărui elev+- asigurarea şanselor egale de acces şi de !arcurgere, de afirmare a fiecărei !ersonalităţi$i a grupului $colar constituie piatra de încercare a competenţei $i dăruirii învăţătorului0 cestatre*uie să-$i a"irme mai pregnant rolul de consultant! organi+ator $i animator?

- este necesar ca învăţătorul să dispună de capacitatea de a consilia elevii! capacitate ce presupune sesi+area $i re+olvarea de pro*leme "oarte diverse $i complicate?

- învăţătorul tre*uie să aplice creator la speci"icul situaţiei de predare! principalele metode$i te#nici de activitate intelectuală0 8etodele! procedeele $i instrumentele vor "i adecvatesituaţiilor concrete! pentru asigurarea succesului $colar?

- învăţătorul va aplica pro*e psi#ologice! va completa "i$e de caracteri+are! "i$e psi#opedagogice! c#estionare de interese în scopul identi"icării aptitudinilor elevilor $i a

de+voltării acestora?- învăţătorul va aplica principiile! metodele $i procedeele educaţiei moral-civice! estetice!democratice în procesul "ormării la elevi a *a+elor con$tiinţei $i conduitei?

'5

7/17/2019 DIPref


- învăţătorului tre*uie să ai*ă capacitatea $i a*ilitatea de a "i un *un "ormator $i conducător al colectivului de copii?

- învăţătorul! în toate împre3urările! tre*uie să demonstre+e un comportament impeca*il!ast"el încît să poată "i preluat ca model! ca e4emplu *ene"ic "ormării copiilor0 ceasta pentru către*uie să ai tu! ca învăţător! calităţile pe care le ceri celorlalţi?

- învăţătorul tre*uie să organi+e+e $i să des"ă$oare activităţi concrete pentru educarea

relaţiilor interpersonale: cooperare! comunicare! competiţie! con"lict! acomodare pentru "ormareaunor deprinderi $i o*i$nuinţe de conduită civili+ată?- învăţătorul tre*uie să "ie con$tient de necesitatea autodepă$irii0Con$tienti+area nea3unsurilor în planul e"icienţei predării îl va determina pe oricare

învăţător responsa*il să-$i organi+e+e e"orturile în s"era autoper"ecţionării01.3 S($%i?i%u, 0n/-'-"ii ,+ <%!,+"u, mi%

nvăţarea# învăţarea este un gen de activitate $i totodată o "ormă de cultură care solicităintens operările pe plan convenţional! sim*olic! *a+at pe norme de su*stituţie $i mediere! detrans"er $i trans"ormare! de corespondenţă? o*iectivele $i situaţiile reale sunt înlocuite! în maremăsură! prin semne! repre+entări gra"ice! sim*oluri! care în ca+ul o*iectelor "undamentale -citit-scrisul $i matematica- devin pentru $colarul din clasa întai materia nemi3locită a percepţiilor $i

instrument al demersurilor cognitive0 nvăţarea de ti! şcolar# î$i are rădăcinile în "ormele de e4perienţă spontană ale vîrstei

pre$colare! care se împletesc cînd cu manipularea o*iectelor! cînd cu 3ocul! cînd cu unele "ormeelementare de muncă? 3ocul $i învăţarea! privite ca "orme de activitate distincte ale conduiteiin"antile! se a"lă în raporturi antinomice: primul -o activitate li*eră! spontană! *a+ată pecomunicarea nemi3locită $i pe simpatie interpersonală! care admite trecerea rapidă de la osecvenţă la alta! reali+îndu-se un raport noutate! creativitate $i autodiri3are! ce nu lasă locinstalării o*oselii $i plictiselii? cea de-a doua activitate o*ligatorie! cu program sta*ilit $i cu e"ortdo+at! cu operaţii "recvent repetitive $i cu prestaţii măsurate prin etalon (cali"icative)! asistată deun adult care intervine! supraveg#ea+ă! o*servă0 Constatăm ast"el că de$i a nă+uit cu ardoare spreînvăţătură! $colarul din clasa întai poate avea reacţii negative! de insatis"acţie! de respingere "aţăde noua lui ocupaţie? cu cît copilul este mai mic! cu atît este mai mare rolul în învăţare $icunoa$tere! al proceselor sen+oriale $i al acţiunilor practice? învăţarea se compune dintr-o seriede situaţii $i de sarcini de învăţare! care pentru $colarii mici reclamă e"ectuarea unor acţiuni cevor răspunde unor sarcini practice concrete0

Învăţarea scrisului răspunde necesităţii e4primării corecte din punct de vedere ortogra"ic!însu$irea cititului îi de+voltă vor*irea $i-l pregăte$te pentru activităţi de lectură! re+olvareasarcinilor de matematică răspunde necesităţii de a ţine evidenţa! în practică! a unor c#eltuieli?însu$irea gramaticii - necesitatea "olosirii cuvintelor în e4primarea orală $i scrisă? însu$ireacuno$tinţelor despre natură - necesitatea de a $ti la ce vîrstă să o*serve animale $i plante!învăţarea primelor noţiuni de geogra"ie! pentru a se orienta corect în spaţiul mediului apropiat $i

depărtat? începerea învăţării istoriei -necesitatea in"ormării asupra dimensiunilor temporale?învăţarea $colară îl pune pe copil în situaţia de a căuta procedee re+olutive concrete! practice0Porne$te de la practică a3ungînd la noţiuni $i cuno$tinţe generale! care vor pregăti copilul pentruactivităţi ulterioare mult mai comple4e0

nvăţarea la vîrsta şcolară mică se distinge de eta!ele !recedente# se des"ă$oară ($ 9+&+un!" +%'iuni meticulos segmentate $i riguros înlănţuite0 ceste acţiuni pornesc de la contactul$colarului cu o*iectul0 @colarul mic se "amiliari+ea+ă cu aceste acţiuni care pot "i "oarte di"erite!în "uncţie de speci"icul disciplinelor de învăţămant! unele pot avea aplica*ilitate "oarte largă! iar altele o s"eră mai restransă? în cadrul învăţării la vîrsta $colară mică! copilul este pus în "aţa unor acţiuni de control! de con"runtare $i comparare a re+ultatelor o*ţinute cu modelele concrete0

P$ 9+&+ %!n%!"d+n'$i )+u n$%!n%!"d+n'$i dintre re+ultate $i modele! devine posi*ilă o

anumită apreciere! sancţionare po+itivă sau negativă a conduitei de învăţare? cuno$tinţele $i priceperile se adîncesc! devin mai sistematice! se consolidea+ă structurile noţionale $i sc#emelelogice! creînd premisa do*îndirii de noi a*ilităţi! priceperi! capacităţi0

'

7/17/2019 DIPref


Se produce o generali+are a gîndirii! primind un impuls puternic spre a*ordarea re"le4ivă a propriei activităţi mintale0 Învăţarea duce ,+ "$%$"$+ )("$ n!i )+dii! "ăcînd să crească nivelulvîrstei mentale ale copilului $i posi*ilitatea de a reali+a noi acumulări în ordinea însu$iriicuno$tinţelor? un rol #otărator îl are dascălul! spri3inul pe care îl acordă "iecărui copil! metodele"olosite în introducerea elevului în sarcina de învăţare! practicarea mai multor metode deinstruire0

1.4 N!"m+i/i+$ 0n ("!%$)u, d$ 0n/-'-m0n ("im+"General+înd conţinutul de normativitate pedagogică $i didactică de la cursul de Didacticăgenerală putem de"ini :

norma este un instrument! o modalitate de coordonare $i de des"ă$urare a acţiunilor umane0 'edagogic, norma/ indică unul sau mai multe criterii obligatorii în reali+area acţiunii!condiţii minimale de îndeplinit $i după care se aprecia+ă reu$ita acţiunii! numărul de acţiuni peunitatea de timp! propo+iţii prescriptive de des"ă$urare optimă! indicaţii practice privindo*ligaţiile! interdicţiile! permisiunile în acţiune! algoritmii de respectat?

normativitatea este un element component al structurii educaţiei0 În anali+a ei utili+ămre+ultate ale logicii acţiunilor! scopurilor $i planurilor de acţiune raţională $i e"icientă (80 Călin)0

'rin analiza normativă a acţiunii educative se are în vedere raţionalitatea ei# relaţia dintre

valori! scopuri $i norme! pentru ca învăţătorul să con$tienti+e+e condiţiile! regulile de construire$i reali+are a procesului pedagogic! să distingă ceea ce tre*uie să "acă0 În lim*a3ul comun ,normativitatea este redată de e*!resii des utilizate# tre*uie9nu tre*uie să000? este permis9nu este

permis să000? se poate9nu se poate să000? dacă respecţi000atunci reali+e+i? se cere să000ca să reali+e+i?aplici următoarele reguli000? respecţi următoarele etape000? respecţi următoarele condiţii000etc0

0s!ectele normativităţii care duc la eficientizarea activităţii didactice#Jnormele didactice sunt corelate cu cele pedagogice! prin natura domeniului $i pot "i:

organi+aţionale (reglementări de "uncţionare a instituţiei $colare)! procedurale (utili+areametodologiilor didactice)!

Jcomunicative (relaţia învăţător-elev)! o*ligatorii sau permisive! generale sau particulare!orientative pentru acţiunea viitoare?

J"iecare element component al procesului de invăţămant preuspune $i un element prescriptiv: În orice demers didactic se urmăresc trei scopuri: in"ormativ-"ormativ-educativ/?6u toate o*iectivele pot "i operaţionali+ate/? 2ste posi*il $i recomanda*il ca sarcinile de lucrusă "ie di"erenţiate/? 1re*uie ca învăţătorul să se pregătească pentru orice demers didactic/? Se

preci+ea+ă elevului ce mi3loace să utili+e+e in re+olvarea sarcinilor/? ;eu$ita unui demersdidactic se aprecia+ă după anumite criterii/ etc0?

Jnormele procesului de învăţămînt pre+entate în a*ordarea didactică teoretică! e4plicativăsunt mai mult sau mai puţin utili+ate! respectate! cu cît învăţătorul are pregătirea pedagogicăadecvată $i mani"estă interes pentru pro*lemă0 În ca+ contrar! asistăm la empirism didactic! stilarti+anal! imitare de modele! aplicaţii $i re+olvări gre$ite ale situaţiilor?

Jcu cît învăţătorul! dar $i elevul! progresiv cunosc aspectul $tiinţi"ic al normativităţiididactice! cu atat î$i pot mani"esta creativitatea! asigura optimi+area acţiunilor0 De aceea eledevin criterii de apreciere a elementelor instructiv-educative! a gradului de maturi+are

pro"esională! de a"irmare a măiestriei didactice0 8ai mult! se previn $i se corectea+ăimprovi+aţia! acţiunea întamplătoare! repetarea unor e4perienţe de3a demonstrate $i generali+ate(20 Ooiţa)0

Lege !rinci!iu normă regulă. "elaţia lege !rinci!iu normă regulă#- teoria instruirii preci+ea+ă principiile didactice! metodologia ei de+voltă normele $i

regulile de respectare! aplicare a lor ! în re+olvarea variatelor situaţii concrete ale predării învăţării evaluării?

- teoria educaţiei insistă $i pe legitatea pedagogică0 Din apro"undarea acestui aspect se

poate înţelege mai clar relaţia lege principiu normă - regulă $i evita limitarea sa saucon"undarea *a+ei logice (lege! principiu) cu cea procedurală (normă! regulă)! în construcţia!interpretarea $i reali+area educaţiei?

'7

7/17/2019 DIPref


- principiul este o cerinţă cu caracter logic care arată necesitatea educaţiei $i a"uncţionalităţii ei! e4primă o idee de *a+ă pe care se întemeia+ă gîndirea pedagogică! un punct dereper pentru acţiune0 6orma nu se re"eră la regularitatea acţională (ca în principiu)! ci laraţionalitatea actelor pedagogice? 24emplu:

Q legea: a*ordarea educatului ca o*iect $i mai ales ca su*iect al educaţiei?Q norma: necesitatea participării active $i con$tiente a acestuia în instruire?

Q reguli: pentru învăţător (să pre+inte elementele noi prin detaliere! să comente+e de"iniţiamai întai $i apoi să pre+inte cau+ele! să elimine interpretările gre$ite posi*ile! să îm*ine tipurilede e4plicaţie! să utili+e+e e4emple etc0) $i pentru elevi (să asculte cu atenţie! să "ormule+eîntre*ări! să corele+e cuno$tinţele noi cu cele anterioare etc0)?

Q metodologia instruirii , în concreti+area ei! dacă nu "ace apel la legi! principii! norme!reguli! nu-$i dovede$te caracterul $tiinţi"ic! raţional! o*iectiv! nu depă$e$te empirismul acţional îndes"ă$urarea activităţilor0 $a se 3usti"ică optima alegere apoi a metodelor! procedeelor!te#nicilor! mi3loacelor! modurilor de organi+are a predării-învăţării0 După cum $i invers:raportarea metodologiei instruirii la principii! norme! reguli nu înseamnă con"ormism!conservatorism acţional! a$a cum sunt adesea 3usti"icate anumite comportamente didactice alecadrelor didactice (a$a se cere000/! a$a recomandă metodica000/)0 Învăţătorul este c#iar invitat

să-$i a"irme iniţiativa! creativitatea procedurală! după datele situaţiilor0 cest comportamentdidactic este cerut $i de "aptul că principiile! normele nu sunt respectate in activitate i+olat! ci însistem! ele interacţionanduse! presupunîndu-se unele pe altele0

P"in%i(ii,$ did+%i%$ C"i$"ii d$ %,+)i?i%+"$#I. Principii cu caracter general #

- principiul integrării organice a teoriei cu practica?- principiul luării în consideraţie a particularităţilor de vîrstă $i individuale0

II. Principii care se impun cu dominanţă asupra conţinutului $nvăţăm$ntului #- principiul accesi*ilităţii cuno$tinţelor! priceperilor $i deprinderilor?- principiul sistemati+ării $i continuităţii în învăţare0

III. Principii care acţionează asupra metodologiei didactice şi a formelor deorganizare a activităţilor #

- principiul corelaţiei dintre sen+orial $i raţional! dintre concret $i a*stract în predare-învăţare (principiul intuiţiei)?

- principiul însu$irii con$tiente $i active?- principiul însu$irii temeinice a cuno$tinţelor $i a a*ilităţilor (C0 Cuco$)0

I. Principii cu caracter general #P"in%i(iu, in$*"-"ii $!"i$i %u ("+%i%+#

cest principiu presupune ca tot ceea ce se însu$e$te în activitatea didactică să "ievalori"icat în activităţile ulterioare! "ie că acestea sunt activităţi de invăţare! "ie că sunt activităţimateriale0 În acela$i timp! această regulă se re"eră la "aptul că ceea ce se învaţă în perspectiva

unei aplicaţii concrete! imediate sau de viitor se însu$e$te mult mai temeinic $i cu o motivaţiemai puternică0plicativitatea în învăţămînt ar putea avea două sensuri! relativ distincte! dar

complementare:- "olosirea datelor asimilate la un moment dat ca antecedente pentru re+olvarea unor sarcini

teoretice ulterioare? acest lucru se poate asigura prin reali+area permanentă de cone4iuni întrecuno$tinţe (speci"ice sau nonspeci"ice! intradisciplinare sau interdisciplinare)?

- prelungirea procesului de însu$ire a unor cuno$tinţe sau a unor deprinderi prin recursul laactivităţi materiale! concrete! motrice?

- prelungirea lui a şti în a şti să faci! a şti să fii, a şti să fii şi să devii etc0 ceste sarcini se pot materiali+a prin punerea elevilor în situaţii "aptice! prin e4perimentarea unor acţiuni reale sau

posi*ile! prin trăirea unor stări! prin re+olvarea unor pro*leme care ţin de aspectele practice alevieţii0

'<

7/17/2019 DIPref


1recerea de la aspectele teoretice la cele practice se poate reali+a "ie treptat! prin procesări$i modelări e4emplare care îi trimit pe elevi spre situaţii reale! "ie direct! prin plon3area/ în"aptul de viaţă a$a cum este el! prin trăirea e"ectivă a unor realităţi (C0 Cuco$)0

P"in%i(iu, "$)($%-"ii (+"i%u,+"i-'i,!" d$ /0")- <i indi/idu+,$#Principiul dat atenţionea+ă asupra "aptului că este *ine să pornim de la datele persoanei de

educat! de la natura sa interioară $i să nu "orţăm nepermis de mult peste limitele pe care le

îngăduie vîrsta $i caracteristicile individuale0Î$i găse$te "undamentarea psi#ologică în relaţia care se instituie între învăţare $i de+voltare0Învăţarea se va "ace în raport cu +ona celei mai apropiate de+voltări/! în sensul că se va daelevului ma4imum din ceea ce el poate să asimile+e la un moment dat $i care îi permitede+voltarea psi#ică in perspectivă0

;espectarea particularităţilor individuale este în consens cu cerinţele unui învăţămîntmodern $i democratic0 Fiecare copil este o individualitate irepeta*ilă! care pretinde un tratamentindividuali+at0

2ducaţia nu are menirea de a uni"ormi+a oamenii0 Procesele psi#ice individuale precum percepţia! gandirea! lim*a3ul! inteligenţa! atenţia! memoria! emotivitatea etc0 capătă contururidiverse de la un individ la altul0 Învăţătorul are o*ligaţia de a ţine cont $i a e4ploata în mod

di"erenţiat aceste calităţi psi#ice individuale! prin tratarea lor di"erenţiată0 1ratarea di"erenţiată sereali+ea+ă prin intermediul mai multor procedee:

- acţiuni individuali+ate ce se des"ă$oară pe "ondul activităţilor "rontale! cu întreaga clasăde elevi?

- acţiuni individuali+ate sugerate $i impuse în cadrul procesului d învăţămînt! dar care sereali+ea+ă în a"ara lui (teme de casă)?

- activităţi pe grupe de nivel?- activităţi în clase speciale! dimensionate anume! "ie pentru elevii cu a*ilităţi deose*ite! "ie

pentru elevii cu #andicapuri0II. Principii care se impun cu dominanţă asupra conţinutului $nvăţăm$ntului #

P"in%i(iu, +%%$)i9i,i-'ii %un!<in'$,!" ("i%$($"i,!" <i d$("ind$"i,!"8%+(+%i-'i,!"#Prin prisma acestui principiu cuno$tinţele $i deprinderile stipulate în planuri! curricula

$colară! activităţi vor "i ast"el selectate $i e4puse! asimilate $i valori"icate optimal de către elevi0 0ccesibilitatea cunoştinţelor va "i vi+ată de în$i$i "actorii de deci+ie! de cei care reali+ea+ă

planurile $i programele $colare0 Succesiunea! ponderea $i momentul inserţiei unei discipline vor "i prescrise ţinîndu-se cont de capacităţile copiilor dintr-o anumită categorie de vîrstă0 Dar momentul principal cînd se reali+ea+ă accesi*ili+area cuno$tinţelor este demersul didactic

pregătit $i susţinut de către învăţător0 6u orice in"ormaţie este pasi*ilă de a "i introdusă în clasă0Învăţătorul tre*uie să selecte+e atent doar acele cuno$tinţe care concordă cu nevoile

elevilor0 24plicaţiile $i interpretările reali+ate de cadrul didactic vin în spri3inul respectăriiacestui principiu0

Învăţătorul! într-o autentică situaţie didactică! va crea acele contradicţii optime dintrecunoscut $i necunoscut! dintre u$or $i greu! dintre concret $i a*stract! ast"el încît să-i incite peelevi la interogaţie $i cercetare0 2ste de presupus o solicitare ma4imală a elevilor! dar este vor*ade o solicitare realistă0 Se $tie că o sarcină prea u$oară im*ie la delăsare $i inactivitate! după cumo sarcină prea di"icilă conduce la *loca3 $i la stoparea oricărei activităţi0

P"in%i(iu, )i)$m+i&-"ii <i %!ninui-'ii 0n 0n/-'+"$#Sistematizarea cuno$tinţelor presupune predarea integrată a in"ormaţiilor! asigurarea unor

coordonări $i cone4ări "ire$ti ale acestora0 1ot ceea ce se predă la un moment dat tre*uie să ai*ălegătură cu ceea ce s-a însu$it pînă la momentul respectiv0 6oţiunile $i ideile se vor integratreptat în sisteme e4plicative din ce în ce mai largi $i mai comple4e0 Învăţătorul va apela lastrategii coerente de punere în "ormă a in"ormaţiilor! va utili+a sc#eme! planuri! va aloca

momente sau c#iar demersuri didactice întregi sistemati+ării cuno$tinţelor0 Corelaţiile se potreali+a interdisciplinar sau intradisciplinar0

'=

7/17/2019 DIPref


'redarea sistematică poate "i asigurată prin însă$i logica de constituire a disciplineirespective0 rdonarea unei discipline poate "i liniară (predarea cuno$tinţelor "ără revenirea $iîm*ogăţirea "ondului ideatic primar)! concentrică (revenirea la nucleul iniţial $i ampli"icareaacestuia cu noi date) $i genetică (prin evocarea proceselor $i "enomenelor)0

)ontinuitatea în actul !redării şi al învăţării presupune asigurarea unei treceri $i evoluţii"ire$ti! naturale de la antecedentul la consecventul e4plicativ0 Predarea se va reali+a prin

asigurarea unei legături în timp a cuno$tinţelor care se ve#iculea+ă0 De regulă! continuitatea esteasigurată prin succesiunea disciplinelor prevă+ute în planul de învăţămînt sau prin logica internăa unei discipline0 De multe ori însă! învăţătorul va "i nevoit să intervină pentru evitarea unor rupturi! discontinuităţi în materia pe care o predă0 6erespectarea acestei cerinţe duce la apariţiaunor goluri sau regrese în învăţare sau c#iar la e$ec $colar0 2ducaţia nu se "ace în salturi! cicontinuu! consecvent! e$alonat0 2$alonarea riguroasă a activităţii didactice se reali+ea+ă prin

proiectarea didactică0III. Principii care acţionează asupra metodologiei didactice şi a formelor de

organizare a activităţilor #P"in%i(iu, %!"$,+'i$i din"$ )$n&!"i+, <i "+'i!n+, din"$ %!n%"$ <i +9)"+%

("in%i(iu, inui'i$i#

Conceptul de intuiţie în psi#ologie $i pedagogie are sensul de cunoaştere directă, !rinintermediul analizatorilor, al obiectelor şi fenomenelor. ceasta se concreti+ea+ă într-o imagine!care întotdeauna este concretă! individuali+ată0 .ntuiţia se clăde$te pe un anumit suport concret(dar nu tot timpul palpa*il! în sensul "i+ic)0 )oncreteţea poate "i de ordin o*iectual (un lucru care

poate "i vă+ut! atins! manipulat)! dar $i de ordin logic (cuvintele pot "i mai concrete sau maia*stracte- de e4emplu! conceptul de creion este mai concret decat conceptul de relaţie)0

;idicarea la abstract se "ace prin desprinderea de date intuitive! printr-o punere în parante+e a materialităţii! concreteţei $i individualităţii o*iectelor $i proceselor0 Gîndireaa*stractă este mult mai mo*ilă! mai independentă $i mai operantă pentru clase variate $i multiple"enomene0 Dar! pînă aici! elevii tre*uie să "i trecut prin pasul operării directe cu o*iecte sau cuimagini ale acestora0 24istă un moment optim cînd învăţătorul va trece de la gîndirea o*iectualăla cea a*stractă $i invers0

2"icienţa respectării acestui principiu poate "i ma4imă! dacă învăţătorul va acţiona înconcordanţă cu o serie de norme: "olosirea raţională a materialului didactic! selectareamaterialului potrivit "uncţiei pe care o îndepline$te intuiţia! do+area raportului dintre cuvînt $iintuiţie! solicitarea intensă a elevului în e"ectuarea unor activităţi variate de o*servare! selectare!anali+ă! sinte+ă! comparaţie! ver*ali+are! diri3are atentă a o*servaţiei elevilor spre ceea ce esteconstant în cunoa$tere etc0

P"in%i(iu, (+"i%i(-"ii +%i/$ <i %!n<i$n$ + $,$/u,ui 0n +%i/i+$+ d$ ("$d+"$J 0n/-'+"$ @ $/+,u+"$#

cest principiu cere ca elevii să î$i însu$ească ceva în măsura în care au înţeles $i să

participe singuri la a"larea cuno$tinţelor pe care învăţătorii le propun la un moment dat0ctivi+area elevilor presupune menţinerea lor într-o stare de tre+ie intelectuală! de incordare plăcută! de căutare a soluţiilor la o serie de situaţii-pro*lemă pe care învăţătorul le provoacă0 "iactiv înseamnă a gîndi! a medita! a raţiona! a merge pe "irul unui gînd! al unei idei0 2levul este nunumai o*iect! ci $i su*iect al învăţării! este implicat $i cointeresat în a cunoa$te $i a "ace0 1ot ceeace prime$te individul din e4terior este selectat! organi+at într-un mod propriu $i creativ0 umea sere"lectă di"erenţiat în mintea $i su"letul unui copil0 2a se re"ace de "iecare dată cand o con$tiinţăse apleacă asupra ei0 Prin actul predării! realitatea se reconstruie$te! iar noi în$ine ne modelăm înraport cu datele ei0

1re*uie cultivată voinţa de a acţiona asupra cunoa$terii $i nu de a o primi la modul pasiv0rice ac#i+iţie se dovede$te a "i autentică atunci cînd individul a "ost pus în situaţia de

interogaţie! de acţiune propriu+isă0Pparticiparea con$tientă presupune o tre+ire a voinţei de a cunoa$te $i ampli"icareacontinuă a acestei apetenţe0 6u tre*uie încura3ată învăţarea pe de rost! însu$irea mecanică a

'E

7/17/2019 DIPref


in"ormaţiilor0 ccentul va cădea pe înţelegerea preala*ilă a cuno$tinţelor înainte de a "i stocatesau reproduse0 2levul este nevoit să stăpînească acel cumul de cuno$tinţe ac#i+iţionate! să leactuali+e+e di"erenţiat! să "acă legăturile cele mai nimerite! să disloce acele ac#i+iţii care nu maisunt operante! să cree+e noi e4plicaţii! noi ipote+e0 Învăţătorul talentat va apela la tactici! metode!

procedee active $i participative! va stimula $i încura3a creativitatea! imaginaţia $i spiritul lor critic0 Po+iţia sa tre*uie să "ie malea*ilă! desc#isă! permisivă la iniţiativele elevilor! pasi*ilă de a-

i "ace să înţeleagă lumea $i alt"el decat a înţeles-o invăţătorul sau ei în$i$i la un moment dat0P"in%i(iu, 0n)u<i"ii $m$ini%$ + %un!<in'$,!" ("i%$($"i,!" <i d$("ind$"i,!"#cest principiu orientea+ă preocuparea îînvăţătorului asupra calităţii re+ultatelor învăţării

în sensul asigurării trăiniciei $i dura*ilităţii acestora0 rice ac#i+iţie se va "ace în perspective presupo+iţiei că acea ac#i+iţie este valoroasă $i *ene"ică pentru individ0

Învăţătorul are menirea de a pregăti condiţiile dura*ilităţii oricărei cuno$tinţe ac#i+iţionate0Ceea ce este do*îndit de elev la un moment dat urmea+ă să "ie utili+at în perspectivă0 1emeiniciaeste dată de modalitatea de însu$ire! de "i4are $i de interpretare a ac#i+iţiei0 2ste indicat să sememore+e numai ceea ce s-a înţeles0 Se recomandă repetarea atat în ordinea iniţială de

pre+entare a in"ormaţiilor! cît $i într-o succesiune inversă însu$irii iniţiale0 24erciţiul dememorare raţională este *inevenit în această situaţie0 ;ecapitularea este un *un prile3 de a

reanali+a ac#i+iţiile! de a le sinteti+a! de a reali+a cone4iuni între mai multe planuri de importanţăa cuno$tinţelor $i a*ilităţilor0

Cerinţa stipulată de acest principiu poate "i asigurată $i de calitatea sau temeiniciacontrolului $i aprecierii $colare0 Însă$i perspectiva unui control $i a unei evaluări îl predispune peelev spre o însu$ire temeinică! drept remediu al uitării0 Învăţarea temeinică se va raporta $i la

perspectiva practică0 În "ond! practica ulterioară validea+ă temeinicia cuno$tinţelor0 6u estevor*a de o practică imediată! ci de una care poate surveni în timp! una potenţială! posi*ilă! dorită0

$adar! toate principiile "ormea+ă un sistem! acţionea+ă simultan $i corelat0 ;espectareaunui principiu invită la respectarea tuturor! în ponderi ce ţin de circumstanţele învăţării0

P$ %$ ("in%i(ii )$ +$+&- ("!%$)u, $du%+'i!n+, m!d$"n ,+ di)%i(,in$,$ <%!,+"$KPredarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor $colare în clasele primare se a4ea+ă pe

următoarele categorii de principii! pe care le etalăm de la general la speci"ic:@ ("in%i(ii *$n$"+,$ +,$ $du%+'i$i pe care se *a+ea+ă curriculumul $colar moderni+at:

Principiul democrati+ării $i umani+ării educaţiei?Principiul unităţii $i diversităţii în educaţie?Principiul valori+ării personalităţii umane prin educaţie?Principiul centrării educaţiei pe valorile celui educat?Principiul individuali+ării traseului educaţional?Principiul responsa*ilităţii "aţă de propria devenire?Principiul *inelui personal prin raportarea la *inele social?Principiul dragostei necodiţionate "aţă de cei în "ormare?

Principiul democrati+ării relaţiei educator-educat?Principiul ec#ităţii sociale $i al egalităţii $anselor?Principiul educaţiei pentru o viaţă împlinită $i competenţe utile pe toată duratavieţii0

@ ("in%i(ii *$n$"+,@($d+*!*i%$# 'rinci!ii !rivind învăţarea: elevii învaţă în stiluri di"erite $i ritmuri di"erite? învăţarea presupune investigaţii continue! e"ort $i autodisciplină? învăţarea de+voltă aptitudini! capacităţi $i contri*uie la însu$irea de cuno$tinţe? învăţarea porne$te de la aspecte relevante pentru de+voltarea personală a elevului $i

pentru încădrarea sa în viaţa socială?

învăţarea se produce prin studiu individual $i prin activităţi de grup0 'rinci!ii !rivid !redarea: predarea generea+ă $i susţine motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă?

'I

7/17/2019 DIPref


pro"esorul creea+ă diverse situaţii de învăţare! pentru reali+area o*iectivelor propuse? pro"esorul descoperă $i stimulea+ă aptitudinile $i interesele elevilor? predarea înseamnă nu numai transmitere de cuno$tinţe! dar $i "ormare de comportamente

$i de atitudini? predarea asigură trans"erul de in"ormaţii de la matematică la alte discipline? predarea se des"ă$oară în conte4te care leagă matematica studiată de viaţă cotidiană0

'rinci!ii !rivind evaluarea: evaluarea este un proces permanent! dimensiunea esenţială a procesului educaţional $i o

practică e"ectivă în unitatea de învăţămLnt $i în sistemul educaţional naţional? evaluarea depistea+ă $i stimulea+ă succesul elevilor! nu insuccesul acestora $i nu-i

pedepse$te? evaluarea se a4ea+ă pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu o*iectivele

speci"ice "iecărui domeniu educaţional $i cu cele operaţionale ale "iecărei activităţieducaţionale concrete?

evaluarea se "undamentea+ă pe standarde educaţionale de stat! orientate spre "ormareacompetenţelor (ce va $ti! ce va $ti să "acă $i cum va "i elevul) la "inele procesului

educaţional? evaluarea implică utili+area unei varietăţi de "orme! metode $i procedee (tradiţionale $imoderne)?

evaluarea este un proces reglator! care determină calitatea activităţilor educaţionale? evaluarea tre*uie să-i conducă pe elevi spre o autoevaluare! o autoapreciere corectă $i

spre o îm*unătăţire continuă a per"ormanţelor o*ţinute01.5 S($%i?i%u, !"*+ni&-"ii ("!%$)u,ui $du%+'i!n+, ("im+" 0n %$i+ $du%+'i$i %$n"+$ ($

$,$/În cadrul procesului educaţional organi+at în c#eia educaţiei centrate pe elev- $,$/u,# înţelege scopul activităţii $i este motivat să se implice? are scopuri clare privitor

la ceea ce reali+ea+ă? participă la alegerea modului 9 mi3loacelor de reali+are a sarcinii? î$i asumăresponsa*ilitatea pentru propriile deci+ii $i suportă consecinţele pentru deci+iile luate? î$ivalori"ică e4perienţa $i vede legătura cu viaţa? participă la procesul de evaluare $i autoevaluare aactivităţii0

@ ("!?$)!"u,# creea+ă o am*ianţă de lucru care "avori+ea+ă des"ă$urarea activităţii $itre+e$te motivaţia de a reali+a sarcinile de lucru? valori"ică strategii a4ate pe "ormare decompetenţe! pe motivare pentru activitate? des"ă$oară activităţi de învăţare care sînt relevante

pentru conte4tele reale de viaţă? încura3ea+ă interacţiunea socială a elevilor în reali+areasarcinilor? evaluea+ă activitatea educaţională des"ă$urată0

Sugestii privind organizarea procesului educaţional $n c#eia educaţiei centrate pe elev&M!i/+'i $,$/ii ($n"u +%i/i+$ ("in#

- respectarea unui +,*!"im în aplicarea startegiilor de "ormare a competenţelor $i anume:') însu$irea unui volum de cuno$tinţe ? %) procesarea in"ormaţiei ? 5) e4primarea 3udecăţilor devaloare ? ) identi"icarea pro*lemelor $i luarea deci+iilor ? ) con$tienti+area proprieiresponsa*ilităţi ? 7) "ormarea atitudinilor valorice ? <) iniţierea acţiunilor practice?

- valori"icarea $!"i$i in$,i*$n'$,!" mu,i(,$ (inteligenţa ver*al-lingvistică? logico matematică: vi+ualspaţială? mu+icalritmică? corporalc#ineste+ică? naturalistă? interpersonală?intrapersonală? e4istenţială0)?

- aplicarea ("in%i(iu,ui indi/idu+,i&-"ii <i di?$"$n'i$"ii0n +(,i%+"$+ )"+$*ii,!" did+%i%$ (un$'i +%%$nu, ($#- o"erirea de oportunităţi "iecărui elev de a-$i valori"ica potenţialul intelectual! aptitudinile

personale $i e4perienţa individuală?

- stimularea spiritului critic constructiv! a capacităţii de argumentare $i de identi"icare aalternativelor?

%&

7/17/2019 DIPref


- "avori+area accesului la cunoa$tere prin "orţe proprii! stimulînd atitudinea re"le4ivăasupra propriilor demersuri de învăţare?

- cultivarea independenţei cognitive! a spontaneităţii $i a autonomiei în activitate?- "ormarea la elevi a unor atitudini $i comportamente con"orme valorilor generalumane $i

naţionale0C$ !9'in$m d+%- !"*+ni&-m +%i/i-'i,$ $du%+'i!n+,$ 0n %$i+ $du%+'i$i %$n"+$ ($

$,$/K '0 3utăm "iecare elev să devină su*iect al educaţiei! al propriei învăţări0%0 Cre$te motivaţia pentru participare! or! în cadrul activităţii se ţine cont de aptitudinile!

interesele tipurile de inteligenţă ale elevilor $i se "ace re"erinţă la conte4te de viaţă reală050 Comunicarea !rofesor elev $i elev elev este a4ată pe gîndire po+itivă $i asigură

"ormarea la elevi a competenţelor comunicaţionale! civice! morale! iar la cadrul didactic - acalităţii de su*iect al devenirii pro"esionale0

0 .mplicăm resursele comunităţii în activităţile educaţionale! "apt care are un impact po+itiv asupra elevilor .

Sarcină de lucru teme de reflecţie evaluare şi autoevaluare&Sarcina '0 Pornind de la te4tul suport $i valori"icînd e4perienţa proprie de la lecţiile de

la*orator ela*oraţi un eseu cu tema: ;olurile învăţătorului în conte4tul predării în clasele primare/0

Sarcina %0 Pornind de la te4tul suport $i valori"icînd acumulările anterioare în pregătirea pedagogică iniţială identi"icaţi consecinţele predării asupra relaţiei învăţător-elev! elev-elev0Formulaţi re"lecţii proprii ca viitori învăţători0

urnal de modul Ce am $nvăţat&

************************************************************************** **************************************************************************Ce pot să aplic şi să sc#imb&

************************************************************************** *************************************************************************

Bi9,i!*"+?i$#'0 l*ulescu! .0! l*ulescu! 80! %&&&! Predarea $i învăţarea disciplinelor socio-

umane0 2lemente de didactica aplicata/! 2ditura Polirom! .a$i0%0 l*ulescu! .0! %&&! Pragmatica predării0 ctivitatea pro"esorului între rutina $i

creativitate/! Presa ,niversitara Clu3eana! Clu3-6apoca50 usu*el! D0 P0! ;o*inson! F0 G0! 'IE'! Învatarea în $coala0 introducere în

psi#ologia pedagogica/! 2ditura Didactica $i Pedagogica! Nucuresti

0 Cerg#it! .0! 8etodele de invatamant/! 'IE&! 2ditura Didactica si Pedagogica!Nucuresti70 Dima! 10! 24plicatie si intelegere/! 'IE&! 2ditura Stiinti"ica si 2nciclopedica!

Nucuresti<0 Gagne! ;0 80! Conditiile invatarii/! 'I=7! 2ditura Didactica si Pedagogica!

Nucuresti=0 .onescu! 80! C#is! 0! 'II%! Strategii de predare si invatare/! 2ditura Stiinti"ica!

NucurestiE0 Oinga! .0! lasceanu! 0 (coord0)! 'IEI! Structuri! strategii si per"ormante in

invatamant/! 2ditura cademiei! NucurestiI0 Salavastru! C0! %&&5! 1eoria si practica argumentarii/! 2ditura Polirom! .asi

'&0 Sie*ert! M0! %&&'! .nvatarea autodiri3ata si consilierea pentru invatare/! .nstitutul2uropean! .asiIn)"um$n$ "$($" d$ 0n/-'+"$ %!*nii/@%!n)"u%i/i)$ ($n"u Uni+$+ 1

%'

7/17/2019 DIPref


T$# 1.1 An+,i&+ ("!%$)u,ui d$ 0n/-'-m0n ,+ ni/$,u, in$"+%'iunii $/+,u+"$+ ini'i+,-@("$d+"$@0n/-'+"$@$/+,u+"$ 0n 0n/-'-m0nu, ("im+"

S+"%in-# Găsiţi di"erenţele $i inter"erenţele evaluarii iniţiale-predare-învăţare-evaluare înînvăţămîntul primar! completînd diagrama de mai 3os0

R$,+'i+P@@E

R$,+'i+E@P@@E

In$"?$"$n'$

Di?$"$n'$

%%

7/17/2019 DIPref


T$#1.2 S($%i?i%u, ("$d-"ii 0n 0n/-'-m0nu, ("im+"

S+"%in-# Particularităţile de vîrstă $i cele individuale ale elevilor impun un anumit speci"ic

predării în clasele primare0 Clari"icaţi elementele constitutive ale e"icacităţii $i e"icienţei predării

prin prisma comportamentului didactic al învăţătorului

E,$m$n$,$ %!n)iui/$ +,$$?i%+%i-'ii <i $?i%i$n'$i("$d-"ii ("in ("i)m+%!m(!"+m$nu,ui did+%i%+, 0n/-'-!"u,ui

C,+"i?i%-"i

8otivaţia pregătiriiînvăţătoruluiCaracteristicile "ormării $i

per"ecţionării continueCalităţile $i "uncţiileînvăţătorului

Priorităţile acţiuniieducaţionale

T$# 1.3 S($%i?i%u, 0n/-'-"ii ,+ <%!,+"u, mi%S+"%in-# În *a+a studierii conţinutului te4tului 505! luînd în calcul speci"icul învăţarii la vîrsta

$colară mică! repre+entaţi dinamica proceselor de învăţare la nivelul claselor primare completînd

ta*elul de mai 3os0

C+,)+ Lim9+ "!mn- M+$m+i%+ Şiin'$,$ I)!"i+

1234

T$# 1.4 N!"m+i/i+$ 0n ("!%$)u, d$ 0n/-'-m0n ("im+"S+"%in- # '0 nali+aţi a"irmaţiile propuse $i răspundeţi prin -a"irmaţia adevărată $i prin F-

a"irmaţia "alsă0BPrincipiile procesului de învăţămînt constituie normativitatea activităţii didactice0 JBPrincipiul însu$irii active $i con$tiente mai este cunoscut $i su* denumirea de principiul

intuiţiei0 F JBPrincipiul însu$irii temeinice a cuno$tinţelor este un principiu care vi+ea+ă conţinutul

învăţămîntului0 F JBPrincipiul integrării teoriei cu practica se *a+ea+ă pe relaţia psi#ologică între învăţare $i

de+voltare $i vi+ea+ă respectarea particularităţilor individuale0 F JBPrincipiul con"orm căruia Rprocesul de predare în sensul tradiţional al cuvîntului nu este

decît unul dintre instrumentele care pot "i utili+ate pentru ai a3uta pe elevi să înveţe/ constituieunul din principiile care stau la *a+a învăţării e"iciente centrate pe elev (c"0 F2D! 'IIE) J

BPrincipiul con"orm căruia Raccentul activităţii de învăţare tre*uie să "ie pe pro"esor $i nu pe persoana care învaţă/ constituie unul din principiile care stau la *a+a învăţării e"icientecentrate pe elev (c"0 F2D! 'IIE) F J

%5

7/17/2019 DIPref


BPrincipiul con"orm căruia Rrolul pro"esorului este acela de a su*ordona procesul deînvăţare al elevilor/ constituie unul din principiile care stau la *a+a învăţării e"iciente centrate peelev (c"0 F2D! 'IIE) F J

BPrincipiul con"orm căruia Rpro"esorii tre*uie să "acilite+e implicarea activă a elevilor în plani"icarea $i gestionarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată aoportunităţilor de învăţare atît în sala de clasă! cît $i în a"ara ei0/ constituie unul din principiile

care stau la *a+a învăţării e"iciente centrate pe elev (c"0 F2D! 'IIE) JBPrincipiul con"orm căruia Rluaţi individual! elevii pot învăţa în mod e"icient în moduri"oarte di"erite/ constituie unul din principiile care stau la *a+a învăţării e"iciente centrate pe elev(c"0 F2D! 'IIE) J

BPrincipiul con"orm căruia Rpro"esorii tre*uie să "acilite+e implicarea activă a elevilor în plani"icarea $i gestionarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată aoportunităţilor de învăţare numai în sala de clasă0/ constituie unul din principiile care stau la

*a+a învăţării e"iciente centrate pe elev (c"0 F2D! 'IIE) F J%0 ;epreduceţi conţinutul principiilor didactice respectate la treapta primară de învăţămînt $icon"orm ta*elului de mai 3os plasaţi principiile date con"orm criteriilor de clasi"icare

- Principiul integrării teoriei cu practica:

- Principiul respectării particularităţilor de vîrstă $i individuale- Principiul accesi*ilităţii cuno$tinţelor! priceperilor $i deprinderilor9capacităţilor - Principiul sistemati+ării $i continuităţii în învăţare- Principiul corelaţiei dintre sen+orial $i raţional! dintre concret $i a*stract (principiul

intuiţiei)- Principiul participării active $i con$tiente a elevului în activitatea de predare învăţare

evaluare- Principiul însu$irii temeinice a cuno$tinţelor! priceperilor $i deprinderilor

C"i$"ii d$ %,+)i?i%+"$ + ("in%i(ii,!" did+%i%$ P"in%i(ii did+%i%$

Principii cu caracter generalPrincipii care se impun cu dominanţă asupraconţinutului învăţămîntuluiPrincipii care acţionea+ă asupra metodologiei

didactice $i a "ormelor de organi+are a

activităţilor

%

7/17/2019 DIPref


Uni+$+ 2. M$!d!,!*i+ 0n/-'-m0nu,ui ("im+" 0n n!u+ (+"+di*m- $du%+'i!n+,-2.1. D$?ini"$+ %!n%$(u,ui MP2.2 S"+$*i$ did+%i%-. D$,imi-"i %!n%$(u+,$2.3 S"u%u"+ )"+$*ii,!" did+%i%$Cu/in$ %$i$: 8PÎ- metodologia procesului de instruire ? SD-strategie didactică ?O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$#

L+ ni/$, d$ %un!+<$"$#- să de"inească conceptele: 8PÎ! SD?- să relate+e despre sensul larg $i restrîns al conceptului 8ÎP $i SD?L+ ni/$, d$ +(,i%+"$#- să determine structura $i dimensiunile 8PÎ?- să compare conţinutul accepţiunilor asupra unei SD? caracteristicile glo*ale ale SD!

"uncţiile principale ale SD?- să sta*ilească legături între elementele de structură a SD?L+ ni/$, d$ in$*"+"$# - să de+volte imortanţa teoretică $i practică a conceptului 8PÎ? corelaţia dintre sarcina de

învăţare $i situaţia de învăţare care desemnea+ă SD0

2.1. D$?ini"$+ %!n%$(u,ui MP etodologia procesului de $nvatam$nt MP repre+inta ansam*lul de principii

normative! reguli $i procedee aplica*ile diverselor discipline $i "orme de instruire (Deands#eere! iviane! 'II%! pag0 '%&)0

Sensu larg al conce!tului- MP este e4tins pînă la nivelul întregului o*iect de studiu aldidacticii generale! vizînd ast"el !roblematica didacticii generale! a*orda*ilă la nivelul unuimodel sistematic de proiectare $i evaluare a întregului proces de învăţămînt! în termenide tehnologie a instruirii (ve+i .onescu! 8iron? C#is! asile! în .onescu! 8iron? ;adu! .on!coordonatori! 'II7! pag0 '5I)0

Sensul restrîns! al conceptului MP vi+ea+a ansamblul metodelor, !rocedeelor şimi1loacelor a!licabile în activitatea didactică2educativă conform obiectivelor !edagogice

s!ecifice şi concrete ale acesteia0 Cu alte cuvinte sensul dat vi+ea+ă modalităţile practice devalori"icare a procedeelor $i a mi3loacelor didactice în vederea e"icienti+ării activităţii de

predare-învăţare-evaluare0Perspectiva de a*ordare pedagogică a pro*lemei presupune depistarea celor două tendinţe

de a*ordare a metodologiei procesului de învăţămînt! în sens prea larg sau prea în sens restrîns08etodologia $tiinţei evidenţia+ă importanţa construcţiei teoretice care orientea+ă modalităţile!

procedeele $i mi3loacele de cercetare a realităţii! aplica*ile la nivelul activităţii umane a"late înstudiu! respectiv la nivelul acţiunii didactice0

8etodologia procesului de învăţămînt (MP) re!rezintă astfel teoria care vizeazădefinirea, clasificarea şi valorificarea metodelor-!rocedeelor-mi1loacelor didactice în vederea

o!timizării !ermanenete a activităţii de !redare-învăţare-evaluare0 ceastă vi+iune pedagogicăcon"eră metodologiei didactice valoarea unei teorii sistemice $i pra4iologice! care anga3ea+ă lanivelul de predare-învăţare-evaluare un ansam*lu de te#nici de e"icienti+are a acţiunii deinstruire0 ptimi+area lor ca metode-procedee-mi3loace didactice! implică intervenţia teleologicăa o*iectivelor pedagogice care asigură:

-corelarea permanentă a metodologiei alese cu conţinutul proiectat! reali+a*il $i evalua*ilîn termenii raportului:/intrare/(stare iniţială a clasei de elevi în conte4tul resurselor e4istente)-calitate a procesului de învăţămînt-ie$ire/(situaţia elevilor la s"îr$itul activităţii didacticerespective)?

-crearea $i susţinerea mediului adecvat pentru reali+area activităţii de predare-învăţare-evaluare?

- secvenţionarea conţinutului predat-învăţat-evaluat în "uncţie de reacţiile "ormative(cognitive-a"ective-motivaţionale-acţionale9psi#omotorii) declan$ate în cadrul activităţiididactice?

%7

7/17/2019 DIPref


- implicarea tuturor resurselor de instruire "ormală! dar $i non"ormală $i in"ormală!disponi*ile la nivelul preocesului de învăţămînt0

ceastă "ucţionalitate comple4ă! pe care o*iectivele pedagogice o imprimă metodologieididactice! asigură $i in"rastructura te#nicilor de e"icienti+are a instruirii0 Prin promovarea

priorităţii o*iectivelor pedagogice în raport cu conţinutul instruirii! te#nicile alese sunt orientate permanent spre structura acelor metode care servesc e"ectiv elevului0

Constatăm! te#nicile de eficientizare a activităţii de predare-$nvăţare-evaluare respectivmetodele procedeele şi mi'loacele didactice formează structura metodologiei procesului de$nvăţăm$nt 0 (etodele didactice repre+intă acţiunile su*ordonate reali+ării scopurilor activităţiide instruire prin avansarea unor căi de învăţare e"icientă din perspectiva elevului0 'rocedeeledidactice repre+intă operaţiile care spri3ină e"icienti+area metodelor alese de pro"esor în di"eritesituaţii concrete0 (i1loacele de învăţămînt repre+intă instrumentele naturale! arti"iciale! te#nice(auditive! vi+uale! audiovi+uale)! in"ormaţionale etc0! cu caracter au4iliar în raport cu metodele $i

procedeele didactice0 !imensiunile conceptului pedagigic de metodologie a procesului de învăţămînt (MP)

reflectă , pe de o parte! capacitatea metodelor-procedeelor-mi'loacelor didactice de anga'are lanivelul unui proiect de acţiune coerentă şi eficientă ? pe de altă parte! vizează capacitatea

cadrului didactic de a aplica teoria instruirii la condiţiile concrete ale clasei de elevi prinanga'area resurselor fiecărei metode şi ale fiecărui procedeu şi mi'loc de instruire.

!imensiunea teoretică a conceptului e*!lică şi inter!retează natura, conţinutul, forma şiclasificarea !osibilă a diferitelor metode, !rocedee şi mi1loace didactice! valori"ica*ile caacţiuni! operaţii $i instrumente e"iciente în activitatea educaţională de predare-învăţare-evaluare0

!imensiunea practică a conceptului o!eraţionalăzezază trăsăturile s!ecifice metodelor didactice care subordonează !rocedeele şi mi1loacele didactice relevante !rin deschiderea şiinteracţiunea lor, care solicită nivelurile superioare ale creativităţii pedagogice! de"initorii pentru

personalitatea învăţătorului0.mportanţa conceptului de metodologie a procesului de învăţămînt este semni"icativă prin

evidenţierea următoarelor contribuţii teoretice şi !ractice:- orientarea acţiunii comple4e de conducere te#nolgică a instruirii prin intermediul

metodelor! procedeelor $i mi3loacelor didactice! raporatate permanent la o*iectivele activităţii de predare-învăţare-evaluare?

- per"ecţionarea continuă a proiectulii de activitate didactică9educativă prin (re)adoptareacelor mai e"iciente metode! în condiţiile sc#im*ărilor permanenete care apar la nivelul corelaţiaisu**iect-o*iect9pro"esor-elev?

- de+voltarea operaţională a tuturor resurselor anag3ate în activitatea didactică9educativă! însens larg $i în sens restrîns0

Semni"icaţia largă a metodologiei procesului de $nvăţăm$nt valori"ică logica cercetării$tiinţi"ice! necesară atît în "a+a proiectării cît $i în "a+a reali+ării $i a "inali+ării activităţii de

instruire0 etodologia procesului de $nvăţăm$nt repre+intă ast"el teoria metodelor $i a procedeelor didactice/Tdicţ0 De pedU0Semni"icaţia restrînsă a metodologiei procesului de $nvăţăm$nt valori"ică nucleul tare/ al

acestei activităţi! concentrat la nivelul acţuinii metodelor de instruire! per"ecti*ile prin implicarearesurselor operatorii $i instrumentale ale procedeelor $i ale mi3loacelor didactice0

$dar! metodologia didactică nu este o sumă de reţete+ ea este o e*!rimare concretă a fiecărei situaţii şi o soluţionare metodologică o!timă# obiectivele intructiv-educative2com!etenţele curriculare, natura conţinutului, ti!ul de e*!erienţă de învăţare !ro!usăelevilor, !rinci!iile, normele şi regulile didactice, dotarea didactică-materială a şcolii+ tim!ul

şcolar dis!onibil-toate încor!orate !rin strategii didactice0 adopta o strategie presupune a emite o ipote+ă de lucru! a adopta o linie directoare de

acţiune ce va pune în valoare întregul potenţial pedagogic pe care îl deţin de"eritele metode!materiale! mi3loace avute la îndemLnă în raport cu ceea ce ne propunem să reali+ăm0

%<

7/17/2019 DIPref


S"+$*ii,$ did+%i%$@ocupă un loc important în cadrul te#nologiilor didactice! care esteconsiderată o concepţie de acţiune! căreia i se asocia+ă un mod speci"ic de organi+are $ides"ă$urare a acestor activităţi! de utili+are a unor metode $i mi3loace de învăţămînt $icom*inarea lor optimă0

n sens larg strategia didactică repre+intă un anumit mod de a*ordare $i re+olvare a uneisarcini comple4e de instruire prin alegerea! com*inarea optimă $i utili+area unui ansam*lu de

metode materiale $i mi3loace în vederea reali+ării o*iectivelor pedagogice sta*ilite0 2a tre*uie să"ie desc#isă! să se modele+e pe parcursul secvenţelor de predare-învăţare în "uncţie de condiţiileconcrete $i situaţiile noi în care se des"ă$oară aceste activităţi0

n sens restrîns startegia didactică este ec#ivalentă cu metoda de învăţămînt! "iind înţeleasă$i de"inită ca un ansam*lu de procedee prin care se reali+ea+ă conlucrarea dintre învăţător $ielevi în vederea predării-învăţării unui volum de in"ormaţii! a "ormării unor competenţe! ade+voltării personalităţii umane0

ceste a*ordări le vom detalia în su*capitolele următoare02.2 S"+$*i+ did+%i%-. D$,imi-"i %!n%$(u+,$

Semni"icaţia iniţială a termenului strategie (din "r0 strat3gie) a ţinut doar de domeniul arteimilitare:

parte componentă a artei militare! care se ocupă cu pro*lemele pregătirii! plani"icării $i ducerii ră+*oiului $i operaţiilor militare/ T=! p0'%U?arta celui care conduce o "orţă militară spre victoria "inală/ (6apoleon) Tapud '&!

p0I<U0ctualmente! termenul strategie este preluat de mai multe $tiinţe! "iecare con"erindu-i

particularităţile speci"ice! dar păstrînd! în linii mari! semni"icaţia iniţială0 În pedagogie s-aconstituit conceptul de strategie didactică! la a cărui promovare au contri*uit numero$i savanţi:V0nderson! P0C#i""er! 808eer! N0Siner! S0G#i*son! O0von 6euman! 08orgenster (S0,00!nglia! Germania)? G0ăideanu! .0Cerg#it! 0lăsceanu! 206oveanu! S0Cristea! ;0N0.ucu(;omţnia)? 808a#mutov! 0Gu+eev! 80Vlarin! 0Nespalco! .u0Na*ansi! 601alî+ina (;usia)?l0Guţu! l0PLslaru! 60Nucun! 08LndLcanu! D0Patra$cu! 0Papuc (;epu*lica 8oldova) etc0

2voluţia semni"icaţiei conceptului vi+at în $tiinţa pedagogică poate "i urmărită în de"iniţiile pe care le pre+entăm într-o succesiune cronologică:

metode generale implicate în reu$ita actului de instruire/ (G0Palmade! 'I=7)? un mod de com*inare $i organi+are cronologică a ansam*lului de metode $i

mi3loace alese pentru a atinge anumite o*iective/ (,62SC! 'I=<)? ansam*lul cuno$tinţelor practice orientate la organi+area! evaluarea $i "uncţionarea

unităţii de învăţămînt la nivel de sistem/ (0 de ands#eere! 'I=I)? mod de optimi+are a actului de instruire prin alegerea metodelor de învăţămînt în

*a+a unor principii/ (.u0Na*ansi! 'I=I)? mod de a*ordare a învăţării $i predării! de com*inare $i organi+are optimă a

metodelor $i mi3loacelor avute la dispo+iţie! precum $i a "ormelor de grupare aelevilor! în vederea atingerii o*iectivelor urmărite/ (.0Parent! G#06ero! 'IE')? mod deli*erat de programare a unui set de acţiuni sau operaţii de predare $i

învăţare orientate spre atingerea în condiţii de ma4imă e"icacitate $i e"icienţă ao*iectivelor presta*ile/ (D0Potolea! 'IE5)?

ansam*lu de acţiuni coordonate $i armonios integrate! menite să diri3e+e învăţareaîn vederea reali+ării o*iectivelor presta*ilite/ (0lăsniceanu! 'IEE)?

re+ultat al interacţiunii mai multor procedee! anga3ate în direcţia îndepliniriio*iectivelor propuse/ (.06icola! 'II%)?

mod de corelare a metodelor sta*ilite în "uncţie de "ormă de organi+are a

procesului instructiv-educativ/ (80Călin! 'II7)? un "apt de management instrucţional! un $ir de deci+ii re+olutive pentru sarcina! procesul! situaţia dată/ (20Ooiţa! %&&&)?

%=

7/17/2019 DIPref


linie directoare de acţiune căreia i se asocia+ă un anumit mod glo*al de organi+area învăţării $i a condiţiilor învăţării/ (;0N0.ucu! %&&')?

model de acţiune a cadrului didactic într-o unitate instrucţională care integrea+ă unanumit mod de com*inare a unor metode! mi3loace $i "orme de organi+are ainstruirii selectate pentru necesităţile didactice/ (0Papuc! %&&7)0

ceste $i alte de"iniţii e4trase din literatura de specialitate o"eră interpretări di"erite! dar!

relevînd conotaţii complementare! conturea+ă semni"icaţia conceptului de strategie didactică0Cercetările pedagogice propun diverse accepţiuni de a*ordare sistemică a conceptului dat0

0lăsniceanu $i .0Ounga ('IEI) evidenţia+ă două aspecte caracteristice glo*ale:Wîn sensul general! strategia didactică se de"ine$te ca un ansam*lu de procedee $i operaţii

sau procedee $i metode orientate spre îndeplinirea unuia sau mai multor o*iective determinate/?W în sensul te#nic se asocia+ă proceselor ce pre+intă un anumit grad de indeterminare!

de neprevă+ut situaţiilor din natură! în cadrul cărora apar "actorii ce se opun reali+ării scopurilor intenţionate/ T'=! p0'5U0

60Nucun $i l0Guţu ('II=) relie"ea+ă următoarele trei aspecte:'0 aspectul $tiinţi"ic: strategia didactică este parte componentă a $tiinţelor educaţiei?%0 aspectul descriptiv: strategia didactică se descrie ca algoritm al procesului educaţional $i

ca ansam*lu o*iectivelor! conţinuturilor! metodelor $i mi3loacelor didactice?50 aspectul acţional: strategia didactică reali+ea+ă la propriu procesul te#nologic! reglînd

"uncţionarea tuturor mi3loacelor implicate T%! p0='U0ceea$i autori etalea+ă trei aspecte de mani"estare a conceptului strategie didactică:Q la nivelul general pedagogic! strategia didactică g#idea+ă întregul proces educaţional în

unitatea de învăţămînt $i poate "i considerată ec#ivalentă noţiunii de sistem didactic! inclu+îndansam*lul o*iectivelor! conţinuturilor! mi3loacelor $i metodelor de învăţămînt! algoritmulactivităţii su*iecţilor procesului educaţional?

Q la nivelul didacticilor particulare! strategia didactică repre+intă ansam*lu de metode $imi3loace pentru atingerea o*iectivelor proiectate în cadrul unei discipline concrete?

Q la nivelul secvenţional! strategia didactică repre+intă reali+area te#nologică a unor secvenţe ale procesului instructiv T%! p0<EU0

*ordarea propusă de D0Potolea ('IEI) evocă aspectele:B normativ: strategia didactică constituie o "ormă speci"ică $i superioară a normativităţii

pedagogice! care asigură reglarea întregului proces! $i nu doar a unei secvenţe de învăţare?B"uncţional: strategia didactică anga3ea+ă un model de acţiune e4emplară! care se

concreti+ea+ă la nivelul deci+iei manageriale a pro"esorului T'7! p0'5-'U0.06eac$u $i .06egreţ-Do*ridor (%&&') tratea+ă strategia didactică prin prisma cîtorva

legităţi ale procesului instructiv: principiul învăţării prin acţiune (O0DeXeY)? legea e"ortului(201#orndie)? principiul optimului motivaţional (D0NerlYne)? lega economiei de e"ort $i timp(20Claparede) $0a0 st"el! ei con"eră conceptului de strategie didactică interesul de cuplu dintre

sarcina de învăţare dată elevilor spre a reali+a prin acţiune o*iectivul operaţional urmărit $isarcina de învăţare în care elevul tre*uie pus să o re+olve cu economie de timp $i e"ort $i cucî$tig în planul satis"acerii învăţării/ T! p0%&U0

ccepţiunile asupra structurii unei strategii didactice sunt! de asemenea! di"erite:modurile de a*ordare (tipurile de e4perienţe de învăţare)? metodele de instruire?suporturile didactice? "ormele de organi+are a activităţii (.0Cerg#it! %&&%)?metodele? stilurile educaţionale? resursele de optimi+are a activităţii (D0Potolea!'IEI)?"inalităţile proiectate? mi3loacele diagnostice? ansam*lul modelelor de interacţiune"uncţională? criteriile directoare pentru deci+iile manageriale ale pro"esorului(0Cu+eev! 'II7)?

*a+a conceptuală? conţinutul (o*iectivele: generale! de re"erinţă $i operaţionale?unităţile de conţinut)? procesul (organi+area procesului? metodele $i "orme?

%E

7/17/2019 DIPref


activitatea pro"esorului? activitatea elevului? evaluarea $i reali+area "eed*ac-ului)(l0Guţu! 'II=)0

1endinţele actuale ale $tiinţei $i practicii didactice orientea+ă spre o tratare corelată $iarmoni+ată a tuturor componentelor unei strategii didactice! care se integrea+ă într-o structurăunică: o*iective! conţinuturi! metode! "orme! mi3loace! evaluare0

Printre ideile re"eritoare la "uncţiile principale ale strategiilor didactice se remarcă cele

enunţate de .06eac$u ('III): implică elevii în situaţii speci"ice de învăţare? raţionali+ea+ă $i adecvea+ă conţinutul instruirii la particularităţile personalităţii

elevilor (motivaţie! nivel de pregătire! stil de cunoa$tere! de învăţare)? creea+ă premise pentru mani"estarea optimală a interacţiunilor dintre celelalte

componente ale procesului de instruire! dependente! la rîndul lor! de personalitatea pro"esorului! în special! de capacitatea lui de a reali+a proiectarea! implementarea $ievaluarea instruirii/ T''! p0'EU0

nali+înd accepţiunile $tiinţi"ice asupra conceptului de strategie didactică! remarcăm douăcaracteristici "undamentale aparent contradictorii! în realitate însă per"ect armoni+a*ile:stabilitate $i mobilitate0

Caracterul stabil se re"eră la dimensiunea normativă! care de"ine$te strategia didactică camod tipic $i optim de re+olvare a unei pro*leme instrucţionale $i conturea+ă aspectele generale!aplica*ile oricărei situaţii concrete de reali+are a o*iectivelor presta*ilite0

Caracterul mobil relevă capacitatea acestui concept de a com*ina în structura sa elementede tip pro*a*ilist $i de tip voluntar! care se intersectea+ă la nivelul deci+iilor $i intervenţiilor educaţionale concrete ale pro"esorului în condiţii pedagogice concrete0 8o*ilitateacomponentelor structurale ale unei strategii didactice ţine! mai ales! de aspectele procedurale0spectele de conţinut varia+ă! în cele mai dese ca+uri! în planul cantităţii $i ordonării0

Cone4înd aceste două trăsături! constatăm că strategia didactică trasea+ă o pistă generalăcu caracter dinamic pentru ela*orarea unor variante concrete! diverse $i alternative! care pot "i

per"ectate în permanenţă0 2.3 S"u%u"+ )"+$*ii,!" did+%i%$ Strategia didactică este corelaţia dintre sarcina de $nvăţare şi situaţia de $nvăţare+legerea strategiei de învăţare re"lectă "inali+area căutării condiţiilor s!ecifice în

conceperea situaţiei de învăţare! su* "orma unui program de acţiune! de diri3are! de îm*inare ametodelor $i mi3loacelor! a comunicării0 Găsirea strategiei adecvate presupune "ormularea devariante iniţiale! prin raportare la diver$i poli ai situaţiei! anali+aţi în preala*il0 *ia dupăcon"runtarea variantelor va putea "i aleasă cea considerată optimă! dar care! în demersul concret!s-ar putea dovedi inadecvată $i înlocuită cu alta! anticipată sau nu0T20Ooiţa! 2"icienţa instruirii!

pag0'IUStrategia didactică aplicată de pro"esor este determinantul cel mai important în o*ţinerea

per"ormanţelor! deoarece este inclusă într-un program de instruire împreună cu o*iectivele $iconţinuturile transmise0 24istă multe teorii pedagogice ce indică diverse modalităţi practice deaplicare $i reali+are0

teorie tradiţională! care a "ost instituită la începutul acestui secol $i care este dominată înmulte sisteme de învăţămînt! consideră că reali+area per"ormanţelor elevilor este di"erenţiată $iconstituie temeiul selecţiilor $colare0(lăsceanu 0'IEI! pag07=)

Con"orm teoriei învăţării depline/ "undamentate de O0N0Carroll ('I<5)! iar apoi de+voltatăde N0S0Nloom 'I<=! O0M0Nloc ('I=')! P0Peterson ('I=')! 0Non*oir ('I=&) etc0 activitateaelevilor tre*uie să "ie organi+ată în a$a "el încît să le o"ere discipolilor posi*ilitatea de a-$ide+volta la ma4im potenţialul intelectual! pentru aceasta tre*uie de"inite standardele $colare $iconstruite strategiile pedagogice0 8odelul instructiv ar "i următorul:

anali+a standardelor instructive în relaţie cu o*iectivele de conţinut ale învăţării? e$alonarea di"erenţiată a timpului de instruire pentru "iecare elev sau grup omogen de

elevi?

%I

7/17/2019 DIPref


evaluarea re+ultatelor $colare $i nu a elevilor! înlăturarea ierar#i+ării $i a3ungerea la odistri*uţie cît mai uni"ormă într-o colectivitate $colară0(Nloom N0S0) (apud! Oinga .0

pag0<&)O0Parent $i C#06ero au ela*orat un demers constructiv al strategiei didactice care se

*a+ea+ă pe analiza situaţiei date! pe inventarierea resurselor umane! materiale $i procesuale!e4istente sau posi*ile? pe sinteza sau integrarea unui posi*il acţional a datelor $i elementelor

reţinute selectiv0

,igura nr+ + &emersul determinării unei strategii didactice $4.'arent, )h.Nero%Tapud!.0Cerg#it pag0%=EU

;espectarea unor etape în ela*orare este pre+entată $i în lucrările 20Ooiţa cum ar "i Strategiiale de+voltării cognitive "iind socotit un "apt de management educaţional! instrucţional! un $ir de deci+ii re+olutive pentru sarcina! procesul! situaţia! pro*lema dată0/!(pag0I<) de asemenea esteconsiderat ca un cadru adecvat de instruire! care să "acilite+e această învăţare cognitivă $i estecompus din patru elemente:

o conţinutul?o metodele?

o secvenţele?o conte4tul social0/ T20Ooiţa! pag0'%EU

Structura strategiilor după 0lăsceanu e4tinde parametrii de construcţie a strategiei la $asetrepte! "iecare cu trei variante:

') organi+area elevilor?%) organi+area conţinutului?5) modul de pre+entare asimilare a cuno$tinţelor?) "recvenţa sau continuitatea intervenţiei pro"esorului?7) modul de programare a e4erciţiilor aplicative?<) natura pro*elor de evaluare0 Tlăsceanu 0! pag0'5U perspectivă mai analitică în e4aminarea constituienţilor strategiei o găsim în ideile

avansate ale lui .0;adu0 După părerea lui sînt patru elemente care concură la cristali+area uneistrategii:

5&

Fa+a de anali+ă Fa+a de sinte+ă

nali+a varia*ilelor:- o*iective- conţinut- resurse umane- moduri de predare- resurse materiale

- timp $colar - evaluarea- retroacţiune ("eed-*ac)

24aminarea "actorilor psi#opedagogici carein"luenţea+ă activitatea

- mod de a*ordare- metode- "orme de activitate

- materiale didactice9suporturi

- mi3loace de învăţămînt- ec#ipamente9organi+area mediului

- participarea "i+ică $i mintală- aplicarea cuno$tinţelor - respectarea ritmului individual de învăţare- cunoa$terea re+ultatelor - repetiţia- motivaţia învăţării- organi+area conţinutului

Sstrategie

7/17/2019 DIPref


identi"icarea tipului de învăţare de natură să e4erse+e comportamentele vi+ate deo*iective?

sta*ilirea modalităţilor de lucru cu elevii! a interacţiunilor didactice? enunţarea metodelor! procedeelor $i mi3loacelor de învăţămînt? selectarea setului de e4erciţii! a temelor de lucru! a activităţilor practice0T;adu

.0'IE<! pag07U

vînd în vedere că din structura unei strategii "ac parte $i mi3loacele de învăţămînt! "ormelede organi+are a activităţii! 20Ooiţa a"irmă că deci+ia strategică pe care o ia pro"esorul secaracteri+ea+ă prin respectarea unor etape în ela*orare! $i anume:

identi"icarea pro*lemelor?sta*ilirea operaţiilor! sarcinilor?culegerea in"ormaţiilor necesare asupra componentelor?ela*orarea varianelor posi*ile de soluţionare?alegerea variantei optime $i de"initivarea ei?includerea ei în proiectul activităţii?aplicarea?evaluarea continuă!reglarea!adaptarea sau "ormularea altor deci+ii tactice T20Ooiţa! pag0%'5U

$a după cum! o strategie se situia+ă întotdeauna în spaţiul de"init de varia*ilele speci"iceunei situaţii de instruire! .0Cerg#it propune o construire $i reconstruire succesivă în "uncţie deevoluţia demersului educaţional în sens larg :

concepţia pedagogică personală a pro"esorului în armonie cu concepţiatimpului în care trăie$te?o*iectivele instructiv-educative?cunoa$terea resurselor umane?natura conţinutului?

tipul de învăţare?alegerea metodelor! suporturilor didactice! a mi3loacelorde învăţămînt?dotarea didactico-materială a $colii?timpul $colar disponi*il0T.0Cerg#it! %&&%! pag0%EU

.ar în sens îngust ! cu titlu de e4empli"icare! .0Cerg#it găse$te util să ordone+e cele patrucategorii de elemente constitutive ale strategiei în "elul următor:

moduri de a*ordare (tipuri de e4perienţe de învăţare)? metode? suporturi didactice? "orme de organi+are a activităţii T.0Cerg#it! %&&%U

C0Cuco$ consideră că strategia didactică constituie o sc#emă procedurală ast"el

dimensionată încît să pre"igure+e o realitate educaţională în condiţii ce se pot modi"ica0 2ste undispo+itiv acţional ce se poate construi pe mai multe paliere sau componente:

mediul de organi+are a situaţiilor de învăţare?"orma de organi+are a educaţilor?gradul de e4plicitare a conţinuturilor?dimensiunea conţinutului transmis?gradul de intervenţie sau asistenţă a cadrului didactic?coe+iunea $i gradul de legătură dintre di"erite secvenţe TC0Cuco$! pag0%E%-%E5U

;omiţa N0.ucu e"ectuînd o anali+ă sintetică a cercetărilor anterioare în acest domeniu o"erăstrategiilor didactice o structură multinivelară:

- metode de instruire?- mi3loace de instruire?- "orme de organi+are a instruirii?- interacţiuni $i relaţii instrucţionale?

5'

7/17/2019 DIPref


- deci+ia instrucţională! în care dimensiunea "inalistă! determinată de "ocali+area peanumite o*iective! nu re+ultă din suma elementelor enumerate! ci din sinte+a $i interacţiunea lor0T;0N0.ucu! pag0IEU

0Pîslaru scrie despre te#nologiile educaţiei literar-artistice: sistem de acte educaţionale proiectate de gîndirea determinativ-re"le4ivă dintre teleologie! conţinuturi! comunicare artistică 9culturală 9 $tiinţi"ică! receptare $i receptor! su*iectul comunicat! $i sînt orientate către su*iectul

educat 9 elevul cititor con"orm legilor educaţiei! comunicării $i principiilor literare0 Structurademersului include:- raportarea la o*iective 9 standardele urmărite $i materiile predate?- selectarea 9 com*inarea te#nicilor $i metodelor?- sta*ilirea activităţilor de învăţare?- sta*ilirea te#nicilor de evaluare/ TPîslaru 0! pag0 '5=UCon"orm a"irmaţiilor lui D08ara strategia didactică repre+intă un model de acţiune cu

valoare normativă! anga3ată pe termen scurt! mediu $i lung! care integrea+ă în structura sa de"uncţionare pedagogică:

metodele?stilurile educaţionale?

resursele de optimi+are ale activităţii0TD08ara! pag075U2la*orarea strategiilor didactice la .0c#iri $i 0Cara au următoarea dinamică:

detrminarea tipului de lecţie adecvat o*iectivelor sta*ilite $i duratei lecţiei?alegerea "ormelor de organi+are?selectarea metodelor de predare-învăţare?com*inarea conţinuturilor! "ormelor! metodelor $i mi3loacelor în strategii didacticecentrate pe o*iectivele preconi+ate?imaginarea scenariului activităţii didactice centrate pe o*iectivele preconi+ate0T.0c#iri! %&&! pag0%%U0

.0Oinga! .06egreţ ne o"eră structura strategiilor didactice "ocali+ate/ pe un o*iectivoperaţional:

5%

7/17/2019 DIPref


T.0Oinga! .06egreţ! pag0'<5U24aminînd cele relatate anterior! vom o*serva! că pe parcursul anilor! "iind o pro*lemă

destul de interesantă! după părerea cercetătorilor pedagogi! ideea despre structura strategiilor didactice a evoluat în timp! "iecare străduindu-se să o îm*ogăţească completînd-o cu noi idei0

Din cele pre+entate mai sus! se poate deduce că ela*orarea unei strategii adecvate $ie"iciente nu este o simplă operaţie mecanică0 Dimpotrivă! este o soluţie de tipul re+olvăriimetodologice a unei situaţii-pro*lemă de instruire0 @i ea nu poate "i găsită în *a+a aplicării uneireţete0

Ca urmare a aplicării $i reali+ării unor anumite strategii didactice în diverse activităţiinstruvtive re+ultă o*ţinerea per"ormanţelor $colare0 Componentele de *a+ă ale acestor activităţi

sînt repre+entate de strategia pedagogică de diri3are a învăţării $i de o*iectivele educaţionale pre"ormulate0 Per"ormanţa depinde de modul de alplicare $i diri3are de către pro"esor ainteracţiunilor dintre strategia didactică $i o*iectiv0 cela$i mod de com*inare a strategiilor $io*iectivelor poate duce la per"ormanţe di"erite! deoarece ele depind $i de alţi "actori care nu pot"i integral controlaţi de către pro"esor! cum ar "i: particularităţile psi#ologice individuale sau degrup! anga3area individuală în învăţare sau starea motivaţională a elevilor! intervenţia unor evenimente sociale imprevi+i*ile etc0 Deaceea situaţia dată este completată cu o speci"icare!apariţia unor "actori ce generea+ă starea de incertitudine în anticiparea per"ormanţelor la elevi0.ncertitudinea poate "i orientată spre două categorii de "actori: e*ogeni $i endogeni0 5actoriie*ogeni sînt de natură structurală $i e4teriori programelor de instruire ei se re"eră la"uncţionalitatea de ansam*lu a instituţiilor $colare! *a+a didactico-materială a activităţilor

$colare! e"ectele condiţiilor de viaţă "amilială $i e4tra$colară a elevilor! mediul social etc0 5actorii endogeni se re"eră la ela*orarea $i aplicarea modelelor sau programelor de instruire0Posi*ilităţile cadrelor didactice pentru orientarea e"ectelor pro*a*ile ale "actorilor e4ogeni în

S T R A T E G I A

D I D A C T I C Ă

S+"%in+ d$ ,u%"u (enunţ imperativ adresatîn mod di"erit pentru areali+a prin acţiuneo*iectivul)

Siu+'i+ d$ 0n/-'+"$ (cumul de condiţiiasigurate elevului pentrua putea reali+a sarcinacone4ă în minim desatis"acţie a învăţării)

24presii care desemnea+ănatura sarcinii

24presii care desemnea+ănivelul de !erformanţă scontat

)ondiţii interne8ecanisme de învăţare!aptitudini! motivaţie etc

55

)ondiţii e*terne8etode! materiale! mi3loace!

instrucţiuni! spri3in direct!îndrumări ast"el organi+ate încîtsă declan$e+e $i să întreţinăcondiţiile interne ale învăţăriie"iciente0

7/17/2019 DIPref


direcţia dorită sunt mai reduse! iar în privinţa "actorilor endogeni este mult mai e4tinsă $i poate "iaplicată cu multă e"icacitate! întrucît ţine de activitatea cadrului didactic0

Sarcină de lucru teme de reflecţie evaluare şi autoevaluare&'0 Selectaţi %-5 i+voare din *i*liogra"ia unităţii date0 nali+ati conţinutul acestora la

unitatela dată0%0 ;eali+aţi un eseu pe tema R Strategia didactică/

urnal de unitateCe am $nvăţat&

************************************************************************** **************************************************************************Ce pot să aplic&

************************************************************************** *************************************************************************

.ibliografie &'0 Ooiţa 20 Ficienţa instruirii0 Nucure$ti! 'IIE0%0 Ooiţa! 20! 6ducaţie cognitivă! 2ditura Polirom! .a$i! %&&'0

50 Guţu 0! Pîslaru 0! Grîu 20! Drăguţan 0 1e#nologii educaţionale0 C#i$inău! 'IIE00 Cuco$ Constantin0 Pedagogie0 .a$i! %&&%070 Oinga .0! lăsceanu 0 Structuri! strategii $i per"ormanţe în învăţămînt0 Nucure$ti! 'IEI0<0 Cerg#it .0 Sisteme de instruire alternative $i complementare0 Structuri! stiluri $i strategii0

Nucure$ti! %&&%0=0 Ooiţa 20 2ducaţia cognitivă0 .a$i! %&&%0E0 Oinga .0! 6egreţ .0 Învăţarea e"icientă0 Nucure$ti! 'II0I0 Cerg#it .0! 6eac$u .0! 6egreţ-Do*ridor .0! PLni$oară .0 Prelegeri pedagogice0 .a$i! %&&'0'&0 Cerg#it .0! 6eac$u .0 $0a0!Prelegeri pedagogice! 2ditura Polirom! .a$i! %&&'''0 Cristea Sorin! Dicţionar de pedagogie! itera! C#i$inău! %&&&'%0 6icola .0! Pedagogie! 20D0P0! Nucure$ti! 'II%'50 Palmade G0 ! 8odele pedagogice! 20D0P0! Nucure$ti! 'I=7'0 Călin! 80! Procesul instructiv-educativ0 .nstruirea $colară0 nali+ă multire"erenţială0

2ditura ! Nucure$ti! 'II70'70 .ucu! ;0N0! .nstruirea $colară! 2ditura Polirom! .a$i! %&&'0'<0 lăsceanu! 0! Structuri! strategii $i per"ormanţe în învăţămînt! 2ditura Didactică $i

Pedagogică! Nucure$ti! 'IEI0'=0 Z[\]]^! _0_0! `b]f] b^h jkh\^h] ]! q]hh!

b^h! 'II70'E0 qhbf 0q0 q]hh0 ^f [kb0 b^h! %&&70

In)"um$n$ "$($" d$ 0n/-'+"$ %!*nii/@%!n)"u%i/i)$ ($n"u Uni+$+ 2

5

7/17/2019 DIPref


T$ni%+ A%/+"iu, d$?ini"ii

T$ni%+# Di+*"+m+ "$%!n)"u%'i$i ("!("ii + unui $T$# 1.2 S"+$*i$ did+%i%-. D$,imi-"i %!n%$(u+,$

S+"%in-# Folosind te4tul suport $i reconstruiţi propriul te4t pedagogic a"erent doar de un nod alconţinutului $tiinţi"ic necesar învăţătorului în practica educaţională

Cu/in$ %$i$ # SD@)$n)u, ,+"*8*$n$"+,@"$)"0n)8$ni% +)($%<iin'i?i%8d$)%"i(i/8n!"m+i/@+%'i!n+,8?un%'i!n+, ni/$,# *$n$"+,@did+%i% (+"i%u,+"@)$%/$n'i+, %+"+%$"# )+9i,@m!9i,@din+mi%.

Studiaţi materialul suport- T$. 1.1 D$?ini"$+%!n%$(u,ui MP $i elucidaţi conţinutul cuvintelorc#eie în ordine de la general la particular

C!n%$(u, MP S$n)u, ,+"* +,

%!n%$(u,ui MP

S$n)u, "$)"0n) +,

%!n%$(u,ui MP

S"u%u"+ MP Dim$n)iuni,$%!n%$(u,ui MP

C!n"i9u'ii $!"$i%$ <i("+%i%$ +,$ %!n%$(u,ui

MP

S$mni?i%+'i+,+"*-8"$)"0n)- +%!n%$(u,ui MP

R$,+'i+ MD@SD

R$?,$%'i$ ($")!n+,- ,+ )u9i$%

57

7/17/2019 DIPref


R$?,$%'ii %+ /ii!" 0n/-'-!" +)u("+ %!n%$(u,i )+"$*i$ did+%i%-#

T$u, "$%!n)"ui

5<

7/17/2019 DIPref


T$ni%+# Diagrama secvenţială a unei situaţii de interviu

T$# S"u%u"+ )"+$*ii,!" did+%i%$S+"%in-# Se "ormea+ă perec#i de lucru0 Folosind te4tul-suport tematic! ela*oraţi $i re+olvaţi o

situaţie de interviu privind structura strategiilor didactice0

Între*arewwwwwwwwwwwwwwww

;ăspunswwwwwwwwwwwwwwww







5=





;e"lecţii postinterviu ca învăţător cu re"erire la structuraSD

7/17/2019 DIPref


Uni+$+ 3. S"+$*ii $du%+'i!n+,$ %$n"+$ ($ $,$/3.1 C!n?i*u"+"$+ )"+$*i$i $du%+i!n+,$ 0n n!u+ (+"+di*m- $du%+'i!n+,-3.2 S$n)u, <iin'i?i% +, )"+$*i$i %$n"+$ ($ $,$/8)u9i$%u, 0n/-'-"ii3.3 A9!"d+"$+ di?$"$n'i$"ii <i ($")!n+,i&-"ii din ($")($%i/+ )"+$*ii,!" %$n"+"$ ($$,$/ %u""i%u,+"-3.4 O('iuni )"+$*i%$ 0n ("!i$%+"$+ <i "$+,i&+"$+ +%i/i-'i,!" %$n"+$ ($ $,$/ 0n

%,+)$,$ ("im+"$3.5 E,+9!"+"$+ )"+$*ii,!" did+%i%$ ++$ ($ ?!"m+"$+ d$ %!m($$n'$Cu/in$ %$i$# strategie educatională? centrare pe elev? strategie educaţională centrată pe

elelv-S2C2? tipuri de inteligenţă! te#nici de învăţare! reu$ita socială? di"erenţiere $i personali+are? competenţe! metode? procedee? mi3loace? "orme de organi+are? "uncţionalitateastrategiei educationale0

O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$# L+ ni/$, d$ %un!+<$"$#@ să relate+e despre ideile generale despre învăţarea centrată pe elev? statutul elevului în

noua paradigmă educaţională?- să interprete+e !redarea din perspectiva educaţiei a4ate pe elev?

- să de"inească conceptul de S2C2- să identi"ice sistemati+area teoretică a ta4onomiei S2C2? dimensiunile "orţă care

caracteri+ea+ă S2C2? "actorii conte4tuali ce determina selecţia unei strategii centrate pe elev?- să determine conţinutul dimensiunii structurale $i "uncţionale a S2C2?- să recunoască tipurile de strategii didactice a4ate pe "ormarea de competenţe în noua

paradigmă educaţională?L+ ni/$, d$ +(,i%+"$#- să compare: rolul elevului $i învăţătorului în procesul educaţional centrat pe elev?

perspectivele de "ocali+are a unei S2? caracteristicile paradigmei tradiţionale $i e4perienţiale? prin semilitudini $i di"erenţiere strategia a4ată pe cuno$tinţe $i cele a4ate pe competenţe?

- să sta*ilească legături între vi+iunea dintre perspectiva de su*iect $i de o*iect al educaţiei?- să determine corelaţiile între tipurile de inteligenţă $i stilurile de învăţare $i stilurile de

învăţare $i strategiile de învăţare?- sa selecte+e o strategie speci"ica în "unctie de nevoile educative ale su*iectului învăţării?- să repre+inte un model de ela*orare a strategiilor educaţionale speci"ice procesului de

învăţămînt primar?- să e4tindă: *arierele în calea o*ţinerii competenţelor (în ca+ul elevilor) $i a satis"acţiei

personale (în ca+ul pro"esorului)? modelul tri"a+ic de "ormare9de+voltare a competenţelor în procesul educaţional primar0

L+ ni/$, d$ in$*"+"$# - să argumente+e în ce constă munca învăţătorului prin prisma procesului educaţional

centrat pe elev?- să de+volte caracterul "ormativ al educaţiei "ormale? sensul $tiinţi"ic al S2C2?- să motive+e necesitatea trecerii de la centrarea pe cuno$tinţe la centrarea pe competenţe!

prin promovarea strategiilor educationale speci"ice centrarii pe elev9su*iectul învăţării?- să anali+e+e situaţii concrete de predare din punct de vedere al valori+ării strategiilor

centrate pe elev?- să selecte+e te#nici interactive pentru reali+area demersului didactic în clasele primare

racrdîndu-le la metodele didactice?- să proiecte+e strategii educationale centrate pe elev pentru activităţile educative "ormale

$i non"ormale0- să de+volte demersuri educaţionale centrate elev0

3.1 C!n?i*u"+"$+ )"+$*i$i $du%+i!n+,$ 0n n!u+ (+"+di*m- $du%+'i!n+,-reau să-mi învăţ elevii cu care lucre+ să aprecie+e valoarea $i plăcerea muncii0 Dar ca să-iurnesc tre*uie să le supraveg#e+ "iecare mi$care000$i să-i aud văitîndu-se la "iecare pas000*a că este

5E

7/17/2019 DIPref


greu! *a că nu se descurcă! *a că nu au timp! *a că nu li s-a mai cerut să "acă a$a ceva0002 maiusor să programe+ *ine activităţile $i să le "ac eu singur pe toate0 are de ce elevii nu suntcapa*ili să-$i vadă de îndatoriri $i s-o "acă cu plăcere! "ără sa "ie nevoie să tragi de ei $i să-iveri"ici tot timpulxxx Cum ar tre*ui să acţione+ pentru a-i determina să lucre+e mai u$or! cu maimultă *ucurie $i satis"acţie! dar cu un e"ort mai micxxx (prelucrare $i adaptare dupa S0 CoveY!'II7! p0 )0

Cu siguranţă că asemenea între*ari îi macină de multe ori pe pro"esori! în încercarea lor continuă de a o*ţine per"ormanţe mai *une cu elevii pe care îi îndruma0 @i c#iar dacă unii dintreei au mai multă e4perienţă în procesul de învăţămînt! asta nu înseamnă că au re+olvat pro*lema0Dimpotriva! uneori o pot "ace mai *ine pro"esorii de*utanţi! neîncorsetaţi! înca! de rutina +ilniceiactivităţi la catedra0 ricum! toate între*arile converg către acela$i aspect al activităţii

pro"esorului! $i anume cel implicat de ela*orarea unui răspuns coerent la între*area /Cum voi face01 0 ceasta ne plasea+a în plin mie+ al conceptului de strategie educationala pe care l-amdetaliat în unitatea precedentă0

Generali+înd cele studiată! putem aprecia! urmînd consideraţiile 2lenei Ooita ('II)! cănumeroasele variante de de"inire a strategiei educaţionale pre+entate acoperă o arie largă! de lamenţionarea ei ca element al procesului învăţării (didactica clasică)? la limitarea ei la metode!

procedee $i moduri de re+olvare a unei sarcini de lucru? respectiv la prinderea în s"era ei aîntregii reali+ări e"ective a unui o*iectiv sau a mai multora! ca element de *a+ă al proiectării $ireali+ării activităţii0 ;educerea strategiei educaţionale doar la o parte a elementelor salecomponente (procedee! metode)! e4tensiunea acesteia! dincolo de structură! la "uncţionalitate $i

procesualitate (acţiuni! modalităţi de programare! deci+ii! acţiuni decompo+a*ile în deci+ii-operaţii) sau centrarea unilaterală a semni"icaţiei sale doar pe unul dintre procesele componenteale actului didactic (diri3area învăţării! activităţi de instruire! predarea-învăţarea unui volum dein"ormaţii) sunt doar cîteva dintre aspectele asupra cărora teoria pedagogica tre*uie să se pună deacord în c#estiunea de"inirii strategiei didactice0

În cautarea unui punct de vedere mai degra*ă pragmatic! acţional! decăt teoretic-e4plicativ!capa*il să o"ere un răspuns cu un pronunţat caracter aplicativ între*ării iniţiale! soluţiile s-aucristali+at în 3urul unei accepţiuni de ordin structural! care integrea+ă de"iniţiei toate elementelecomponente $i pune în valoare interacţiunile dintre acestea0 st"el! strategia educţională devineun anumit mod de combinare - considerat optim $n conte2tul dat a metodelor procedeelormi'loacelor de $nvăţăm$nt formelor de organizare a $nvăţării ” (Cerg#it! .0! 'IE5! p0 7I) sau„e2presia unităţii organice a metodelor procedeelor mi'loacelor de $nvăţăm$nt modurilor deorganizare a $nvăţării $n derularea lor secvenţială pentru atingerea obiectivelor instructiv-educative” (Stanciu! 80! %&&5! p0'E5)0

Dintr-o asemenea perspectiva! strategiile educaţtionale se caracterizează !rin !lasticitate, !olivalenţă şi determină 7comutări fle*ibile între acţiunile !rofesorului şi cele ale elevului, întremodurile de organizare frontală, de gru! şi individuală, combinatorica metodelor şi mi1loacelor,

ta*onomia nerestrictivă a obiectivelor educaţionale..., variabilitatea !rinci!iilor !ractice000/(6eacsu! .0! 'II&! p0%'E)0 Devine clară posi*ilitatea acestora de a aparţine atît predării! cît $iînvăţării precum $i scopul ultim al utili+ării lor (dincolo de cre$terea e"icienţei procesuluididacticy): contopirea acestora într-o singură categorie! cu rol modelator în direcţia autoeducării9autoinstruirii0 Cel asupra căruia urmea+ă să se centre+e strategia $i cel care urmea+ă să ointegre+e $i valori"ice este una $i aceea$i persoană: *ene"iciarul activităţii didactice!elevul9studentul9adultul0 Ca atare! c#iar atunci cînd e vor*a de distincţia teoretică dintre strategiiale predării $i strategii ale învăţării! dacă vom avea în vedere perspectiva "inalităţii lor! vomconstata că ele "ac parte dintr-o singură categorie de strategii: acelea centrate !e elev.

tunci cînd se pune pro*lema con"igurării unei strategii educaţionale! e4istă mai multe perspective de "ocali+are:

'0 obiectivele de reali+at! în "unctie de acestea se structurea+a întregul curriculum?%0 conţinuturile pe care se centrea+ă procesul didactic! strategiile depind de natura!comple4itatea $i volumul acestora?

5I

7/17/2019 DIPref


50 metodele prin care acesta se prelucrea+ă! comunică! asimilea+ă! pro"ilul strategiei estedeterminat! in mod"undamental! de metoda pe care se articulea+a?

0 selectarea, combinarea şi dozarea com!onentelor strategiei în raport cu ansam*lul"actorilor determinanţi0

Dacă enumerarea elementelor determinative ale constituirii strategiei didactice s-ar opri laacest nivel! s-ar "ace o greseală capitală: nu s-ar ţine seama de resursa umană! repre+entată atît de

pro"esor (din perspectiva concepţiei sale personale asupra actului "ormativ! pregătirii!e4perienţei! motivaţiei! creativităţii! aptitudinii pedagogice) cît! mai ales! de elev (de"init ca persoană cu pro"il psi#ologic individuali+at! nevoi! aspiraţii! interese! aptitudini! ritm personal deînvăţare! nivel al pregătirii anterioare)0

În conclu+ie! acţiunea de structurare concreta a oricarei strategii educaţionale tre*uie sa porneasca de la "actorul uman dat $i să parcurgă toate dimensiunile curriculum-ului! inclusivcomponenta evaluării0 .ntegrînd acestei ultime accepţiuni ale conceptului de strategieeducaţională ($i cea mai des "olosită în demersurile practice) o*servaţiile anterioare! se poate

proceda la o sistematizare teoretica a celor mai utilizate ta*onomii ale strategiilor (lasceanu!0! 'IEE! p0 %<&):

?!"m+ d$ !"*+ni&+"$ + +%i/i-'ii# indi/idu+,- mi%"!*"u(+,- ?"!n+,-

m!du, d$ !"*+ni&+"$ + %!n'inuu,ui 0n/-'-"ii# ?"+*m$n+ in$*"+ *,!9+,m!du, d$ ("$&$n+"$ + %!n'inuu,ui 0n/-'-"ii# $(!&ii/ ("!9,$m+i&+$u"i)i%m!du, d$ in$"/$n'i$ + $du%+!"u,ui 0n im(u, ,$%i$i# ($"m+n$n $(i)!di%+,$"n+i/$m!du, d$ ("!*"+m+"$ + )+"%ini,!" +(,i%+i/$ <i d$ %!n)!,id+"$# im$di+ )$"i++m0n+.

Dacă la aceste criterii adaugăm $i altele cum ar "i: modul dediri3are a învăţării! tipulînvăţării! tipul de raţionament a*ordat! natura competenţelor dominante! mi3loacele de învăţămînt"olosite! tipul lecţiei avem o imagine de ansam*lu asupra diversităţii paletei strategiilor educaţionale prin intermediul carora se poate interveni activ $i creativ în activităţile didactice0

.nteresul mani"estat de pro"esori9învăţători pentru optimi+area re+ultatelor procesuluididactic se e4prima în încercarea acestora de a identi"ica $i propune strategii mai e"iciente0

Principalele tendinte înregistrate în planul per"ecţionării $i moderniăarii strategiilor educaţionale sunt sistemati+ate de Stanciu 80 (%&&5! p0 %%I-%5) în urmatoarele categorii:

reevaluarea strategiilor tradiţionale! criticate mai ales pentru caracterul pasiv alelevilor în procesul de predare-învăţare?ampli"icarea impactului strategiilor de tip activ-participativ?accentuarea "ără precedent a caracterului euristic al strategiilor didactice?diversi"icarea metodologiei didactice?"olosirea cu precadere a unor metode de tip acţional! cu caracter aplicativ?

însu$irea unor metode $i te#nici de munca intelectuală?in"ormati+area strategiilor prin integrarea învăţării asistate de calculator?îm*inarea activităţii "rontale cu cea pe grupe $i individuale?reali+area di"erentierii si personali+arii activitatii de instruire0

Încercînd să identi"icăm elementul generator al acestor tendinţe! cau+a pentru care se cautăo optimi+are tot mai pronunţată a strategiilor! a3ungem la elev $i la reu$ita lui socială0

Din această perspectivă! se poate proceda la o evidenţiere a doua sensuri de *a+ă aletermenului:

sensul restrîns! în care prin strategie centrata pe elev9su*iectul învăţării desemnăm un plan de acţiune educativă orientat spre cunoa$terea nevoilor educative ale elevului?

sensul larg, în care prin strategie centrată pe elev9 su*iectul învăţării se desemnea+ă o

paradigma e4perienţiala a instruirii! *a+ată pe valori+area aspiraţiilor $i a*ilităţilor elevului0

&

7/17/2019 DIPref


$adar! putem aprecia că e4istă cîteva dimensiuni "orţă ce caracteri+ea+ă strategiileeducaţionale $i pe care este *ine să le avem în vedere atunci cînd vom porni la proiectarea $ivalori"icarea acestora (.ucu! ;0! %&&'! p0 IE-II):

strategia presupune un mod de a*ordare a unei situaţii instructiv-educativespeci"ice! atît din punct de vedere psi#osocial (relaţii $i interactiuni)! cît $i din punctde vedere psi#opedagogic (motivaţie! personalitate! stil de învăţare)? repre+entările

$i convingerile cadrului didactic sunt elemente determinante în construcţiastrategiei? prin intermediul strategiei se raţionali+ea+ă conţinuturile o"erite spre învăţare!determinîndu-se totodată structurile acţionale pertinente pentru atingereao*iectivelor presta*ilite? programarea ca activitate distinctă este su*înţeleasă?strategia presupune o com*inatorică structurală în care elementele de tip pro*a*ilist$i voluntar se intersectea+ă în dinamica procesului la nivelul deci+iei? de remarcatdecompo+a*ilitatea acesteia în suite de deci+ii?strategia are o structură multinivelară: metode! mi3loace! "orme de organi+are aactivităţii! interacţiuni $i relaţii procesuale! deci+ia didactică! în care dimensiunea"inalistă! re+ultă din sinte+a $i interacţiunea elementelor enumerate? instructiv-

educative speci"ice! atît din punct de vedere psi#osocial (relaţii $i interacţiuni)! cît$i din punct de vedere psi#opedagogic (motivaţie! personalitate! stil de învăţare)?repre+entările $i convingerile cadrului didactic sunt elemente determinante înconstrucţia strategiei?

prin intermediul strategiei se raţionali+ea+ă conţinuturile o"erite spre învăţare!determinîndu-se totodata structurile acţionale pertinente pentru atingereao*iectivelor presta*ilite? programarea ca activitate distinctă este su*înteleasă?strategia presupune o com*inatorică structurală în care elementele de tip pro*a*ilist$i voluntar se intersectea+a în dinamica procesului la nivelul deci+iei? de remarcatdecompo+a*ilitatea acesteia în suite de deci+ii?strategia are o structura multinivelara: metode! mi3loace! "orme de organi+are aactivităţii! interacţiuni $i relaţii procesuale! deci+ia didactica! în care dimensiunea"inalistă! re+ultă din sinte+a $i interactiunea elementelor enumerate?strategia se înscrie în demersul de optimi+are a educaţiei $i instruirii! "iind un mod"uncţional de gestionare a resurselor instrucţionale în vederea atingerii criteriilor dee"icienţă a procesului0

vînd în vedere că strategiile centrate pe elev9su*iectul învăţării sunt determinate de omultitudine comple4a de "actori! anali+a tuturor acestora este atît un proces "oarte di"icil cît si! îneventualitatea reali+arii lui! nu tocmai util! dat "iind nedeterminatul numar al com*inaţiilor "actorilor care determina pro"ilul unei strategii0 1otusi! pentru a reu$i o apropiere treptată de

pro*lematica strategiilor centrate !e elev! reamintim! cu rol au4iliar! % sistematizări. Prima

dintre ele evidenţia+ă necesare corelaţii între ti!urile de inteligenţă şi stilurile de învăţare!respectiv între stilurile de învăţare şi strategiile de învăţare (emeni! G0! 8iclea! 80! %&&! p0'5%-'55)0

Ti(u"i d$in$,i*$n'-

C+"+%$"i)i%i T$ni%i $?i%i$n$ d$ 0n/-'+"$

Inteligenţa muzicalăQ a*ilitatea de a înţelege $i dea crea sunete mu+icale

Îi place să cînte! săasculte mu+ică! săcînte la instrumentemu+icale0 2ste *unla intonareasunetelor mu+icale!

la retinerea linieimelodice! larespectarea ritmului

- crearea unor rime! *aterea ritmului întimpul învăţării?- organi+areain"ormaţiei în modelestructurate?

- ascultarea unor melodii care nu distragatenţia în timpul

'

7/17/2019 DIPref


$i a tempouluimu+ical0Învaţă mai *ine prin ritm $imu+ică0

studiului?- scrierea unui cîntecdespre materialul care tre*uieînvăţat0

Inteligenţa 3inestezicăQ a*ilitate de a utili+a

deprinderile motrice $isen+aţiile corporale

Îi place să se mi$te!să atingă $i să

utili+e+e lim*a3ulcorporal0 2ste *un laactiviăţtile "i+ice! lasport! dans $i teatru0Învaţă prin atingere!manipulare! mi$care!interacţiune cuspaţiul $i procesarea cuno$tinţelor prinsen+aţii corporale0

- studiul în grup! încare "iecare mem*ru

e4plică materialulînsu$it! iar apoi discută pe marginea lui?- utili+area practică aconţinutului însu$it?- acţionarea asupraconţinutului $i creareaunor 3ocuri?- predarea conţinutuluialtor persoane0

Inteligeţa lingvistică

Q a*ilitatea de a comunica prinlim*a3

Îi place sa citească!

să scrie $i să spună poves$ti0 2ste *un lamemorare! la nume!locuri! date0Învaţă cel mai *inespunînd! au+ind $icautînd cuvinte0

- discutarea

continuţului învăţatîntr-un grup de studiu?- citirea te4telor $isu*linierea capitolelor?- rescrierea notiţelor?- recitirea in"ormaţiilor sau scrierea unor teme

pentru de+*ateri Inteligenţa logico-matematicăQ a*ilitatea de a întelegeraţionamente logice $i de are+olva pro*leme

Îi place să "acăe4perimente! sălucre+e cu numere!să pună între*ări $isă e4plore+e modele$i relaţii0 2ste *un lamatematică! ladiverse tipuri deraţionamente $i lare+olvarea de

pro*leme0Învaţă cel mai *ine

prin categori+are!

clasi"icare! muncacu modele $i relaţiia*stracte0

- organi+area logica amaterialului de învăţat?- e4plicareasecvenţialităţiiconţinutului altor

persoane?- găsirea unor

paternuri în in"ormaţiile pre+entate!- reali+area unor sc#eme sau gra"ice?- scrierea unor re+umate ce conţin

punctele esenţiale alematerialului0

Inteligenţa spatialăQ a*ilitatea de a înţelege orelaţie spaţială $i de a percepe$i crea imagini

Îi place sădesene+e! săconstruiască! să

proiecte+e $i săcree+e o*iecte! săse uite la po+e $i"ilme sau să se

3oace cu ma$ini0

2ste *un la construirea unor o*iecte! reali+areade pu++le $i citirea

- utili+area unor diagrame în luarea denotiţe! repre+entareadatelor pe o a4ă atimpului! "olosirea unor gra"ice?- organi+area notiţelor ast"el încît să "ie

evidenţiate in"ormaţiileesenţiale?- reali+area unor

%

7/17/2019 DIPref


de cărţi $i ta*ele0Învaţă cel mai *ine

prin vi+uali+are!desenarea!utili+arearepre+entarilor/

mentale/ $i prinmunca cu "otogra"ii$i culori0

legături gra"ice întrein"ormaţii?- su*linierea cu di"eriteculori a in"ormaţiilor importante0

Inteligenţa interpersonalăQ a*ilitatea de a relaţiona cuceilalţi $i de a le o*servasentimentele

Îi place să ai*ă mulţi prieteni! să discutecu oamenii! să "acă

parte dintr-un grup02ste priceput lamunca cu oamenii!în organi+are!comunicare!

manipulare $imediere de con"licte0Învaţă cel mai *ine

prin împărtă$ire $icomparare! prinrelaţionare s$icooperare0

- studiul într-un grup încare "iecare mem*rue4plica materialulînsu$it $i apoi sediscută pe marginealui?- reali+area unor concursuri cu ceilalţi

elevi?- pre+entareamaterialului însu$italtei persoane

Inteligenţa intrapersonalăQ a*ilitatea de a înţelege

propriile comportamente $iemoţii

Îi place să lucre+esingur $i să-$iurmărească propriileinterese0 Întelege

propriile emotii! se"ocali+ea+a pesentimente $i vise! urmăre$teinstinctele!reali+areaintereselor9scopurilor

proprii0Învaţă cel mai *inemuncind singur! din

proiecte individuale!

avînd un spatiu propriu $i *ene"iciindde o instruire

personală0

- învăţarea în locurilinistite! "erite de+gomot?- re"lectarea periodicala ceea ce tocmai ainvăţat?- re"lectarea la semni"icaţia

personală a in"ormaţiilorînsu$ite?- re"lectarea asupra.mportanţei materialului! ae"ectelor lui asupra celui careînvaţă0

Cea de-a doua sistemati+are e4tinde anali+a precedenta! indicînd unele raporturi deinterdeterminare între stilurile de învăţare $i strategiile de învăţare (emeni! G0! 8iclea! 80!%&&! p0'5'-'5%)0M!d+,i+$ )$n&!"i+,-8)i, d$

0n/-'+"$C+"+%$"i)i%i S"+$*ii d$ 0n/-'+"$

Stil vizual Dacă elevul pre"eră această

modalitate sen+orială! procesarea in"ormaţiei sereali+ea+ă mai u$or prin

- vor*e$te repede?- *un organi+ator?

- o*servă în special detaliile?- reţine mai repede ceea ce avă+ut! decît ceea ce a au+it ?

- su*linierea ideilor principale! a cuvintelor!

"ormulelor matematicecu di"erite culori?- o"erirea unui timp

5

7/17/2019 DIPref


utili+area de imagini!diagrame! gra"ice0În activităţile de învăţare!elevul va "olosi e4presii cavăd/ cu sensul de înţeleg/0

- memorea+a prin asocierivi+uale ?- nu îl distrage +gomotul ?- uita instrucţiunile ver*ale ?- este cititor *un $i rapid ?- pre"eră să citească! nu să i se

citească ?- uneori găsesc greu cuvintele potrivite ?

su"icient pentruvi+uali+area gra"icelor!ta*elelor $i imaginilor?- crearea unor scenariiîn minte pentruin"ormaţia citită?

- utili+area unor instrumente de studiu:#ărţi! ta*ele! a4atimpului! gra"ice?- transcriereain"ormaţiei?- vi+uali+areain"ormaţiei scrise ?

Stil auditivDacă elevul pre"eră aceststil va "olosi e4primările

am au+it/! sună *ine aceastăidee/

- învaţă ascultînd conversaţiisau pre+entări ?- vor*e$te ritmat! cu sine ?

- este u$or distras de +gomot ?- î$i mi$că *u+ele $i spunecuvintele cînd cite$te ?- îi place să înveţe cu voce tare- mai *ine poveste$te! decîtscrie- este vor*ăreţ! îi placdiscutiile

- e4plicarea noilor in"ormatii!e4primarea ver*ala a ideilor?- citirea cu voce tare?

- învăţarea cu tutori sau într-ungrup în care pot să adrese+eîntre*ări! să o"ere răspunsuri!să e4prime modul deinţelegere a in"ormaţiei orale

Stilul 3inestezicDacă elevul pre"eră aceststil va învăţa implicîndu-seîn activităţi $i lucrînd îngrup0Construie$te modele saumanipulea+a o*iecte pentrua-$i e4plica o serie deconcepte a*stracte0

- învată prin manipulare ?- vrea sa încerce o*iectele ?- stă aproape de persoana cucare vor*e$te ?- este atent la gesturi $igesticulea+a el însu$i ?- memorea+a mergînd ?- nu reţine locaţii geogra"icedecît dacă a "ost acolo ?- utili+ea+ă ver*e de acţiune ?- "olose$te acţiuni ale corpului

pentru a demonstra ceea cea învăţat0

- manuirea o*iectelor $iuneltelor care tre*uie învăţate?- aran3area ta*elelor $idiagramelor într-o ordinecorectă?- utili+area unor miscări!dramati+ări! dans! pantomimăsau 3oc de rol pentrude+voltarea memoriei de lungădurată?- vor*e$te $i merge în timpulrepetării cuno$tinţelor?- învăţarea prin aplicarea în

practică a cuno$tinţelorinvăţate01eoria susţine că cele $apte tipuri de inteligenţă sunt necesare pentru a "uncţiona productiv

în societate0 Învăţătorii ar tre*ui! totu$i! să înţeleagă că toate tipurile de inteligenţă au acela$igrad de importanţă0 ceasta contravine sistemelor tradiţionale de educaţie care sunt a4ate pede+voltare $i "olosirea inteligenţei ver*ale $i matematice0

ctivînd mai multe tipuri de inteligenţă! predarea în acest mod poate "acilita o înţelegere pro"undă a materialului0

st"el! 1eoria inteligenţei multiple impune ca învăţătorii să recunoască $i să educe o gamălargă de talente $i a*ilităţi0

Învăţătorii ar tre*uie să structure+e pre+entarea materialului într-un stil care să anga3e+e

ma3oritatea tipurilor de inteligenţă0 ctivînd mai multe tipuri de inteligenţă! predarea în acestmod poate "acilita o înţelegere pro"undă a materialului0

7/17/2019 DIPref


1oţi ne na$tem cu cele $apte inteligenţe! totu$i! elevii vor veni la $coală cu gradedi"erite de de+voltare ale acestor inteligenţe0 ceasta înseamnă că "iecare copil va avea un setunic de puncte "orte $i de puncte sla*e0 st"el se e4plică cît este de u$or (sau di"icil) pentru unelev să asimile+e in"ormaţia cînd este pre+entată într-o modalitate particulară0 cesta este"oarte strîns legată de stilul de învăţare0 8ulte stiluri de învăţare pot "i găsite într-o singurăclasă de elevi0 De aceea este "oarte greu! c#iar imposi*il! pentru un pro"esor să adapte+e

"iecare lecţie la stilurile de învăţare ale elevilor0Sta*ilim: T$!"i+ In$,i*$n'$,!" Mu,i(,$ n$ +u- )- n$ %un!+<$m $,$/ii <i din($")($%i/+ +(iudini,!" ,!" + in$"$)$,!" ($ %+"$ ,$ m+ni?$)- <i n$ in)"um$n$+&- 0n +@i+u+ )- $/!,u$&$ 0n m!d di?$"i. Din +%$+)- ($")($%i/- $)$ im(!"+n )- )%im9-mm!du, 0n %+"$ ,u%"-m %u $,$/ii.

Pedagogia 1.8 implică "aptul că pro"esorii pot să "acilite+e învăţarea în mod di"erit pe *a+a "orţei $i a slă*iciunii intelectuale ale indivi+ilor! pot structura activităţile de învăţare în 3urul perspectivei multiple de re+olvare a unei pro*leme prin "olosirea di"eritelor tipuri de inteligenţe0

Mi)iun$+ ("!?$)!"i,!"! deloc imposi*ilă! este de a de+volta strategii de predareînvăţare evaluare care să permită elevilor să-$i demonstre+e modalităţile multiple de a înţelege $i valori+a

propria lor unicitate0

1.8 cuprinde un număr de implicaţii educaţionale importante0 rmstrong ('II) asinteti+at aceste idei în patru puncte c#eie pe care pro"esorii le găsesc atractive0

+ ,iecare persoană are toate cele opt inteligenţe+ a "iecare persoană cele opt inteligenţe"uncţionea+ă împreună în domenii unice0 ,nii oameni au niveluri înalte de "uncţionare la toatecele opt inteligenţe0 24istă puţini oameni cărora le lipsesc aspectele rudimentare ale inteligenţei08a3oritatea oamenilor sunt undeva la mi3loc! cu cLteva inteligenţe *ine de+voltate! ma3oritateade+voltate modest $i una sau două nede+voltate0

4+ Inteligenţele pot fi dezvoltate+ M0 Gardner sugerea+ă că toată lumea are capacitatea de ade+volta toate cele opt inteligenţe la un nivel înalt! re+ona*il! de per"ormanţă! cu activităţiadecvate de învăţare! încura3are $i îm*ogăţire0

5+ Inteligenţele acţionează $n moduri comple2e+ 6ici o inteligenţă nu e4istă Rde unasingură/ în viaţă0 .nteligenţa întotdeauna interacţionea+ă una cu alta0 De e4emplu! pentru a

pregăti o cină tre*uie să pregătiţi un meniu care să-i satis"acă pe invitaţi (interpersonală)! sau pedvs0 (intrapersonală)! să previ+ionaţi un posi*il *uget $i porţiile (logicomatematică)! să citiţireţetele pentru preparate (lingvistică)! să aran3anţi cLt mai "rumos (vi+ualspaţială)! să alegeţimu+ica adecvată (mu+icalritmică)0

6+ 72istă diferite moduri de a fi inteligent 0 6u e4istă un grup standard de atri*ute pe carecineva tre*uie să-l ai*ă pentru a "i considerat inteligent0 De e4emplu! o persoană care estestLngace la orele de dans! dar poate "i e4traordinară în construcţii0 m*ele activităţi necesităinteligenţă corporalineste+ică0

M0 Gardner nu a proiectat un plan de studiu sau un model despre teoria inteligenţelor

multiple! pentru a "i "olosit în $coli0 (Moerr! 'II=) Pro"esorii au preluat teoria! au alcătuit-o îndi"erite moduri $i au aplicat-o la lecţiile $i programele plani"icate $i la de+voltarea planului deînvăţămLnt0 Punctele c#eie de mai sus sunt toate importante pentru meseria de cadru didactic0 n+%i/i+$+ did+%i%- un+ din %$,$ m+i m+"i ("!/!%-"i 0n %un!+<$"$+ $,$/u,ui $)$id$ni?i%+"$+ (!$n'i+,u,ui $,$/i,!".

C+"$ )un !(!"uni-'i,$ d$ $du%+'i$ ($ %+"$ ,$ !?$"- +%$+)- $!"i$ KPot "i identi"icate cel puţin trei modalităţi prin care această teorie poate "i "olosită de către

educatori:'0 Cunoa$terea pro"ilul de inteligenţă al elevilor pentru cultivarea potenţialului

*iopsi#ologic0%0 24aminarea strategiei proprii de educaţie din perspectiva di"erenţelor de potenţial uman0

50 .nstruirea di"erenţiată a elevilor în con"ormitate cu pro"ilul lor de inteligenţă0

3.2 S$n)u, <iin'i?i% +, )"+$*i$i %$n"+$ ($ $,$/8)u9i$%u, 0n/-'-"ii

7

7/17/2019 DIPref


Putem considera ast"el centrarea !e elev ca "iind o cale de a*ordare a procesului instructiv-educativ ce are ca "inalitate valori"icarea optima a elevului ca su*iect al învăţării0 )entrarea !eelev este o strategie activă! ce necesită construirea în timp real a unei e4perienţe de învăţare

po+itivă $i semni"icativă! într-o relaţie democratică! nondirectiva0 ceste preci+ari antrenea+areali+area unei necesare comparaţii între real si de+ira*il! între ce9cum este elevulx $i ce9cum amvrea sa "ie elevulx

C$8%um $)$ $,$/u,K C$8%um +m /"$+ )+ ?i$ $,$/u,K*iect Su*iectProdus Partener Diri3at utonomrientat algoritmic9stereotipic rientat creativ9euristicPasiv ctiv.ndi"erent ;esponsa*il,nilateral valori+at Comple4 valori+at

6edescoperit! necunoscut Descoperit! revelatCorelat cu aceasta nouă opţiune asupra elevului! apar! inevita*il! modi"icari în statutul

pro"esorilor0 6e putem pune! în mod "iresc! între*ari cum ar "i: Ce roluri mai are învăţătorulx,nde $i cum mai actionea+ă acestax Se poate pune pro*lema unei modi"icari reale de statut $i rol

pentru pro"esorx Dacă da! ce elemente de statut9rol pierde $i ce cî$tigăxSpre e4emplu! rolul de emiţător sau "urni+or de cunoa$tere se trans"ormă! completat "iind

cu iposta+a de învăţător-consilier? ast"el! elevul devine *ene"iciar al serviciilor educative!implicat activ $i constient în propria sa auto"ormare! într-o cu totul alt"el de perspectiva decît

pînă acum0 Întreaga suita precedentă de între*ari conturea+a c#estiunea puterii $i9sau autorităţii pro"esorului0 8ai e4act! a tipului de autoritate a acestuia (normativă! epistemică! socială!morală)0

Încercarea de a sistemati+a trans"ormarile poate sa arate ca mai 3os:

C$ (!+$ (i$"d$ ("!?$)!"u,K C$ (!+$ %+)i*+ ("!?$)!"u,KPo+iţia centrală în derularea activităţiididactice

Po+iţia de partener în derularea activităţiididactice

Perspectiva de deţinator unic al adevărurilor a*solute! de tip teoretic

Perspective diverse ale adevărurilor relative! detip e4perienţial

Caracterul livresc al predării Caracterul aplicativ $i interdisciplinar al predării

Comunicare agresivă9pasivă Comunicare asertivaSoluţiile unice! convergente Soluţiile diverse! divergentePrestigiul o"icial atri*uit Prestigiul do*îndit9recunoscut

Pentru a putea conduce cu succes procesul educaţional! ar "i *ine ca viitorul sau actualul

pro"esor să se implice con$tient! optînd pentru varianta avanta3oasă de+voltării elevilor săi! derespectare a valorilor individuale0 Învăţătorul va renunţa la prerogativele sale *a+ate pe autoritatenormativă! trans"ormîndu-se din învăţător-emiţător al unicului adevar didactic în învăţător-consilier! "acilitator al autoinstruirii0 Concomitent! elevul do*înde$te puteri $i drepturi noi!asumîndu-$i di"icile responsa*ilităţi în ceea ce prive$te traseul său educaţional0

În sinte+ă! direcţiile în care ar urma să se mani"este responsa*ilitatea elevului sunt:Wsă se e4prime pe sine (sincer! cura3os! desc#is! cu încredere în valoarea sa autentică

dincolo de inerenţele limitări! în polivalenţa personalităţii sale $i autenticitatea acesteia! îndrepturile $i li*ertăţile sale! pe *a+ă de respect acordat celorlalţi! în "rumuseţea $i atractivitateadiversităţii lor)?

Wsă comunice (adecvat! empatic! asertiv! valori"icînd lim*a3ul proactiv! autentic! cura3os!coerent! tolerant! cu ră*dare "aţă de interlocutor $i cu atenţie "aţă de punctul său de vedere)?

Wsă participe activ la instruire9autoinstruire! respectiv! de+voltare9 autode+voltare(renunţănd treptat la iposta+a de comoditate $i con"ort induse de cunoscut! la atitudinea pasivă

<

7/17/2019 DIPref


sau de relativă neputinţa/! la solicitarea repetată $i ne3usti"icată a spri3inului din partea pro"esorului sau a unor algoritmi ai succesului/! veri"icaţi într-o perioada precedenta în practica$colara0 Să caute soluţii! să cola*ore+e cu ceilalţi! să valori"ice e4perienţe di"erite! să continue

procesul de instruire $i de+voltare permanent! în a"ara cadrului instituţionali+at! să e4tindă $ivalori"ice ac#i+iţiile reali+ate! indi"erent de tipurile $i timpurile activităţii)?

Wsă acorde timp pentru instruire $i autoinstruire (din multitudinea opţiunilor de petrecere a

timpului să aloce în mod con$tient! prin deci+ie proprie! timp pe care să-l "olosească productiv $icreativ în scopul instruirii $i autoinstruirii! nu prin constrîngere! o*ligativitate sau sancţiune! "ărăa necesita control din partea adulţilor)?

Wsă "ie activ în relaţia cu pro"esorii săi (prin de+văluirea sinelui $i implicare desc#isă însarcina! eliminarea "alselor o*stacole de tip cognitiv sau a"ectiv! prin "ormulare de intre*ari sisolutii lipsit de comple4e si de "rica greselii! prin consolidarea unor relaţii ec#ili*rate! deimplicare $i valori+are a colegilor $i a celorlalţi participanţi la procesul "ormativ) ?

Wsă ia deci+ii în ceea ce-l prive$te! să aleagă (prin implicare în proces în cuno$tinţa decau+ă! prin relativa anali+ă $i identi"icare a e"ectelor! prin acceptarea posi*ilităţii de a gre$i $i ao*ţine re+ultate atît a$teptate cît $i! mai ales! nea$teptate! posi*il neplăcute! prin anga3amentul dea suporta demn consecinţele negative ale propriilor deci+ii)0

Cî$tigul "inal îl repre+intă raportarea mai adecvată la realitate din perspectiva dimensiuniitrăirii $i mani"estării li*ertăţii personale spre deose*ire de paradigma traditionala! care! în modcorespun+ator! îngrăde$te accesul la li*ertate $i mani"estarea acesteia! a$a cum se poate vedeamai 3os ( Cornelius! M0!Faire! S0!'II<! p0 '%):

1;2N,.2 F1z D2 P;2F2; 2, sunt 62.1 2, P;2F2;

,1;.112 ,168.2cţiunile sunt direcţionate de

persoane cu autoritate din trecutulsău pre+entul meu

cţiunile au logica lor internă de a"i reali+ate

8z S,P,6 8z;z{;z12SC

D2 C;D .8P1;.z

;2S261.8261F;,S1;;2

;2{.S126Az.6z

CC2P1C6S2C.6A22

CC2P1C6S2C.6A22

;2, Sz 8z ;z{N,6 Î8. S,8 ;2SP6SN..112.C1.8z P;2S; D2SCP2;.;2 .N2;1zA..

P2;S623.3 Di/$")i+$+ )"+$*ii,!" did+%i%$. Ti(u"i d$ )"+$*ii

Cercetările pedagogice arată o mare diversitate de strategii didactice care stau ladispo+iţia pro"esorului0 Diversitatea vine în spri3inul pedagogului cu cît stăpîne$te un ansam*lumai larg $i o capacitate mai mare de com*inare a acestora0

Cercetătorii din domeniul pedagogiei de"inesc o ierar#i+are $i tipologie diversă astrategiilor0 6u e4istă! însă! o tipologie strictă a lor! e4istă unele încercări de clasi"icare în acestdomeniu0

;omiţa N0 .ucu în lucrarea sa 8nstruirea şcolară identi"ică următoarele categorii destrategii didactice! în "uncţie de anumite criterii:

du(- d!m$niu, +%i/i-'i,!" in)"u%'i!n+,$ ("$d!min+n$ (Nloom! 8errill $iVeletY! 'IE'? esgold! 'IE? Cerg#it! 'II5):

- strategii cognitive!- strategii !sihomotorice!- strategii afectiv-motivaţionale!

- strategii combinatorii? du(- )"+$*ii,$ *0ndi"ii )$ (! id$ni?i%+ (nderson! 'IE&? Di ista! 'IE5? 6orman! 'IE7? Campione $i Nrovn! 'IIE):

=

7/17/2019 DIPref


- strategii inductive (traseul cognitiv porne$te de la percepţia intuitivă la e4plicaţie!de la e4emplul concret la idee)!

- strategii deductive (traseul cognitiv porne$te de la principiu la e4emplu! de laipote+ă la "aptul testat prin o*servaţie $i e4periment)!

- strategii transductive (traseul cognitiv este unul sinuos! prin apelul laraţionamente tran+itive! meta"orice! eseistice etc0)!

- strategii analogice (traseul cognitiv este mediat printr-un model)?- strategii mi4te (traseul cognitiv este unul compilativ! interactiv $i dinamic)? du(- *"+du, d$ )"u%u"+"$ + )+"%ini,!" d$ in)"ui"$ (directivitate 9

permisivitate)! strategiile pot "i de următorul tip (K6eal! 'IEE? |ertsc#! 'II'?Narca! 'II7? .ucu! 'III? Coll! 'III):

- strategii algoritmice (impun o diri3are strictă a învăţării! prescriind uncomportament speci"ic "iecărui o*ictiv)!

- strategii sem-i!rescrise, nealgoritmice (diri3area nu mai este strictă pentru procesul de învăţare! iar comportamentele vi+ate de o*iective nu mai sînt atît declar conturate (sînt con"erite spaţii largi deci+iilor secundare))!

- strategii euristice (cultivă descoperirea! încura3înd comportamentele de căutare!

spri3ină elevul în procesul de luare a deci+iilor! punînd-l în situaţii de risc $iincertitudine etc0)0 T;omiţa N0 .ucu! pag0'&&! %&&'U

.oan Cerg#it în lucrarea sa Sisteme de instruire alternative şi com!lementare dă! după părerea noastră! o tipi+are destul de amplă a strategiilor didactice0 ,na din ("im$,$ di)in%'ii alelor este:

strategii generale cele care pot "i aplicate în diverse situaţii?strategii !articulare care sînt speci"ice unor anumite situaţii?strategii centrate - pe elev! conţinut sau pe am*ele aspecte0

Du(- n+u"+ +%i/i-'ii (u$m di)in*$:- strategii cognitive (de prelucrare a in"ormaţiei prin conceptele sau repre+entările

e4istente de3a în memoria elevilor sau de prelucrare a in"ormaţiei prin re+olvări de pro*leme)?

- strategii acţionale sau !sihomotorii?- strategii afectiv-emoţionale (de învăţare prin trăire a"ectivă)0

Du(- im(,i%+"$ %"$+!+"$ 8 n!n%"$+!+"$ + ("!?$)!"u,ui 0n +%i/i+$+did+%i%- (.0Davies! 'I=') se pot departa3a:

- strategii rutinare (*a+ate pe o*i$nuinţă! automatism! ca aplicare a unor reţetere+ultate în *a+a repetiţiei îndelungate! a stereotipi+ării $i $a*loni+ării unor

practici)!- strategii bazate !e com!le*e de de!rinderi $ ca moduri mai generale! glo*ale $i

mai suple de a*ordare a predării! u$or aplica*ile în situaţii de mare varietate)!

- strategii novatoare (dau "rîu li*er imaginaţiei $i inteligenţei pro"esorului! oa*ordare nouă a predării-învăţării! de com*inare a metodelor $i celorlalte resursenecesare)!

- strategii imitative (presupune a merge pe căi *ătătorite! urmîndu-i pe alţii)0Ţin0nd )$+m+ d$ ,!*i%+ *0ndi"ii ($ %+"$ )0n in/i+'i )- ! "+/$")$&$ $,$/ii

putem vor*i de:- strategii inductive ce pun elevii în "aţa realităţii! prin anali+a "aptelor empirice! a

e4emplelor! la desprinderea noţiunii! la principiile care le e4plică $i la sinte+e carele organi+ea+ă!

- strategii deductive (a4iomatice) "olosite în scopul pre+entării de adevăruri su*"ormă de a4iome! postulate! idei! noţiuni $i al "ormării gîndirii ipotetico-

deductive! demersul este invers celui inductiv! pro"esorul enunţă principiul! regulaetc0 După care "ace pro*a "aptelor! arată trăsăturile speci"ice!

E

7/17/2019 DIPref


- strategii transductive (divergente) generea+ă idei originale! prin punere în relaţiea unor elemente considerate disparate!

- strategii dialectice *a+ate pe punerea în relaţie a repre+entărilor! a conceptelor etc0 într-o "ormă critică $i pro*lemati+antă cu accent pe interacţiuni $i asociaţii!

- strategii rezolutive (ipotetice) *a+ate pe construcţie de ipote+e! pe pro*lemati+are! centrate pe gîndirea divergentă sau pe cea convergentă!

- strategii analogice de învăţare prin construire $i utili+are de modele!- strategii analitice cu accent pe e4aminarea unui o*iect! "enomen! proces etc0! încele mai mici unităţi! ca modalitate de a sta*ili relaţii între elementelecomponente!

- strategii integrative sau de sinteză ce îm*ină gîndirea cu acţiunea! studiul teoreticcu activitatea practică!

- strategii descri!tive centrate pe organi+area $i clasi"icarea datelor! pegenerali+area prin modele ta4onomice etc!

- strategii inter!retative!- strategii ludice!- strategii mi*te (com*inatorii)! de tip inductiv-deductiv! deductiv-inductiv etc0

Du(- *"+du, d$ di"i+"$ )+u d$n!ndi"i+"$ + 0n/-'-"ii (Potolea D0) distingem:

- strategii algoritmice (prescriptive sau directive) care impun un drum precis! odeterminare riguroasă a succesiunii de operaţii! care descriu pas cu pas

parcurgerea procesului de învăţare! care sînt directiviste $i rigide! nu lasă loc pentru adaptări din mers!

- strategii bazate !e !rinci!iul !rogramării!- strategii com!uterizate - instruirea asistată la calculator!- strategii semialgoritmice semiprescrise $i semidiri3ate!- strategii euristice au trăsături comune cu investigaţia $tiinţi"ică! situea+ă elevul

în postura unui su*iect epistemic! î$i asumă riscul încercărilor $i al erorilor! nuimpune structuri stricte! diri3area pro"esorului este redusă la minim! accentul cade

pe munca independentă! pe capacitatea de re+olvare autonomă a pro*lemelor Du(- m!du, d$ *"u(+"$ + $,$/i,!" strategiile se împart în:

- strategii "rontale?- strategii de grup?- strategii de microgrup?- strategii de lucru în perec#i (duale)?- strategii individuale?- strategii mi4te?- strategii interactive0 TCerg#it .0! p0%E5U

8ali+ia Gugliemo su*ordonea+ă patru categorii de strategii care împreună asigură oîmpletire a aspectelor di"erenţierii cu cele ale diversi"icării:- strategii de diversificare a conţinutului învăţămîntului în "uncţie de capacităţi $i

interesul "iecăruia!- strategii de diferenţiere a obiectivelor didactice!- strategii de diversificare a metodelor !- strategii de diferenţiere tem!orară! prin recunoa$terea dreptului "iecăruia de a

studia în ritmul cel mai adecvat Ţin0nd %!n d$ ?+%!"u, d$ im(u,) + 0n/-'-"ii d$!)$9im#- strategii e*terne pentru care stimularea învăţăturii vine din e4terior!- strategii interne reeditea+ă ideea că pe măsură ce elevul cî$tigă e4perienţă de

învăţare! devine din ce în ce mai capa*il să pună în acţiune propriile strategii0Tpud .0 Cerg#it! pag0%E5U

I

7/17/2019 DIPref


0Drăguţan $i 20Grîu în lucrarea Lecţia în !ers!ectiva unei abordări sistemice a 9.6.de"inesc în "uncţie de caracterul determinant al învăţării:

o strategii !rescrise *a+ate pe prescripţii! pe norme! pe diri3area strictă a învăţării!care la rîndul său se divi+ea+ă în:

- imitative!- e4plicativ-reproductive!

- e4plicativ-intuitive- algoritmice!- programate

o strategii neprescrise care pun accentul pe stimularea e"ortului propriu! peîncura3area muncii independente $i se divi+ea+ă la rîndul lor în:

- euristice!- e4plicativ-investigative!- conversaţia euristică!- descoperirea independentă- pro*lemati+area!- o*servarea investigativă!

- e4perimentul "aptic!- cercetarea în ec#ipă! creative0

a .06icola în lucrarea 9ratat de !edagogie şcolară găsim ! )in$&- a strategiilor didactice în:

strategii didactice de ti! e*!ozitiv-euristic anga3ea+ă delimitarea a două stiluri/"undamentale de predare! cel dominat de pro"esor $i cel a4at pe grup! în "uncţie deconţinutul cuno$tinţelor ce urmea+ă a "i predate $i de personalitatea pro"esorului?

strategii didactice de ti! algoritmizat anga3ea+ă succesiuni rigide de operaţiiîntre activitatea de predare $i cea de învăţare! prin care se reali+ea+ă reglareae4ternă ce circumscrie cu e4actitate suita de operaţii ce urmea+ă a "i parcursă

pentru a 3unge la soluţia pro*lemei? strategii didactice de ti! evaluativ-stimulativ anga3ea+ă modalităţi interne!"olosite de către pro"esor! în vederea înregistrării $i măsurării re+ultatelor do*îndite de către elevi00 T.06icola! 'II<U

2lena Ooiţa a"irmă că diversitatea situaţiilor re+ultate din raportarea la o*iectiveleinstruirii o*ligă pro"esorul la o grupare a strategiilor după o*iectivele dominante! conţinutul deînvăţat! resursele disponi*ile! timpul preci+at! nivelul elevilor0 Diverse tipuri de strategii sîntde"initorii pentru situaţii glo*ale $i vor imprima o anumită structură a des"ă$urării! posi*il însă deadaptat pe parcurs0 iteratura de specialitate! după părerea autorului! inventaria+ă diverse tipuridupă criterii ca:

activitatea dominantă $n procesul instruirii&• d$ ("$d+"$#

- de pre+entare! de urmărire a unor norme! prescripţii! reguli de tipalgoritmic! prin e4punere! e4plicaţie! demonstraţie! programare! e4erciţiu?

- de activi+are a elevilor în predare! prin intercalarea procedeelor saumetodelor participative! a muncii independente sau în grupuri mici?

- de com*inare a celor două modalităţi de predare! în variate proporţii deasam*lare?

- de com*inare a predării în mod e4po+itiv cu sarcini de învăţare euristică! prin metode e4po+itiv-euristice (povestire! e4plicaţie! conversaţie! pro*lemati+are! descoperire! demonstraţie! modelare! o*servare! studiu demanual! aplicaţie)0

• d$ 0n/-'+"$#- algoritmică#

- prin imitare de modele date!

7&

7/17/2019 DIPref


- prin repetare! e4ersare! memorare!- prin receptare! reproducere!- prin cunoa$tere concret-intuitivă!- prin algoritmi+are pas cu pas?

- euristică#- prin o*servare nemi3locită!

- prin re+olvare de pro*leme desc#ise!- prin e4perimentare!- prin de+*ateri! dialoguri euristice!- prin cercetări în grup!- prin simulare! modelare! aplicaţii!- prin te#nici de creativitate?

- mi*tă, !rin combinarea celorlalte moduri+• de evaluare:

- iniţială! continuă sau sumativă?- de veri"icare prin metode speci"ice: o*servare! c#estionare orală! lucrări

scrise sau practice! teste docimologice! e4amene?

- de măsurare! notare a re+ultatelor?- de interpretare ! apreciere calitativă?- de simulare! de ameliorare! de prognosticare0

8atura obiectivelor dominante&• D$ "$+,i&+"$ + )%!(u"i,!"#

- predominant in"ormative?- predominant "ormative?- predominant educative?- în com*inaţii variate a lor?

• d$ "$+,i&+"$ + !9i$%i/$,!" !($"+'i!n+,$#

- cognitive!- atitudinale!- psi#omotrice!- com*inate?

• d$ "$+,i&+"$ + !9i$%i/$,!" )($%i?i%$ $m$,!" d!m$nii,!". odul de diri'are a $nvăţării&

- de diri3are! pas cu pas?- de semidiri3are?- de nonintervenţie parţială0

9ipul de raţionament abordat&- de predare-învăţare inductivă?- de predare-învăţare deductivă?- de predare-învăţare transductivă?- de învăţare prin analogie?- de com*inare a raţionamentelor T20Ooiţa! 'IIE! pag0%''U

.0l*ulescu $i 80l*ulecu în lucrarea Predarea $i învăţarea disciplinelor socio-umanea"irmă! că în "uncţie de acţiunea predominantă în cadrul activităţii de predare $i învăţare! putemdistinge mai multe tipuri de strategii didactice! care! de regulă preiau denumirea metodei de *a+ăaleasă special pentru a reali+a sarcina instructiv-educativă0 st"el avînd:

strategii e4po+itive?strategii euristice?

strategii *a+ate pe acţiunea de cercetare a elevilor?strategii algoritmice?strategii de mani"estare a personalităţii elevului?strategii de evaluare0 T.0l*ulescu! 80l*ulescu! %&&&! pag0 I7U

7'

7/17/2019 DIPref


Generali+înd cele relatate mai sus! despre tipologia strategiilor didactice putem spune căle apreciem ca "iind e4trem de *ine "undamentate! dar totu$i! nu putem delimita strict strategiileîn "uncţie de anumite criterii! deoarece este destul de di"icil să identi"icăm strategii pur algoritmice sau pur euristice! $i mai ales "ormele mi4te! "iindcă strategia nu este o pro*lemă pur te#nică! ci una de concepţie0 2a este raportată! mai întîi de toate la concepţia pedagogicăgenerală dominantă! la perioada istorică! la cadrele didactice care sînt implicate în procesul de

instruire0Deaceea! la etapa conemporană! la nivelul metodologic de construire a strategieieducaţionale centrate pe elev sau metodologia strategiei de instruire este în căutarea unei noicalităţi! iar învăţămîntul în ansam*lul său a intrat într-un accelerat proces de inovare0 Pe "ondulacestei aprecieri generale! se poate preci+a că moderni+area metodelor de învăţămînt estedeterminată de :

a) mutaţiile ce au loc în viaţa socială! cu implicaţii directe asupra învăţămîntului:cre$terea rolului $tiinţei! ritmul accelerat al sc#im*ărilor! cererea crescîndă de educaţie! nevoia dedemocrati+are a societăţii etc0?

*) nevoia de desc#idere metodologică la mai ampla dinamică $i comple4itatea procesuluieducaţional?

c) insu"icienta asimilare! pînă în pre+ent! a datelor importante ale cercetărilor de psi#ologie genetică! de psi#opedagogie aplicată! de management educaţional etc0?

d) nevoia de mai multă apropiere a practicii $colare! $i în mod e4pres! a predării de actulnatural! "iresc al învăţării $i! la "el! a logicii $i activităţii didactice de logica $i activitatea$tiinţi"ică?

e) nevoia promovării prin educaţie a unui sistem a4iologic adecvat aspiraţiilor omului $i pro*lematicii lumii contemporane0

a acestea s-ar putea adăuga "aptul că metodologia didactică tre*uie să "ie consonantă $icu toate modi"icările $i trans"ormările ce se produc în interiorul sistemului educaţional0 2atre*uie să "ie suplă $i permisivă la dinamica sc#im*ărilor care au loc în componentele procesuluide educaţie0 De "apt! calitatea unei metodologii este dată de "le4i*ilitatea $i desc#iderea ei lae4igenţele noi ale învăţămLntului contemporan0 $a cum spunea C0Cuco$!o metodă nu este

*ună sau rea în sine! ci prin raportarea ei la situaţia didactică respectivă! criteriul oportunităţii sauadecvării la o anumită realitate "iind cel care o poate "ace mai mult sau mai puţine"icientă('II! p0'E&)0 Fără a ţine cont de "inalitatea urmărită! de conte4tul în care metoda estesau devine e"icientă! înseamnă a ne #a+arda în a a"irma că o metodă este mai *ună sau mai puţin

*ună decît alta0Con$tienti+înd toate aceste determinări o*iective $i e4igenţe interne $i e4terne! putem

preci+a că principalele tendinţe $i orientări în de+voltarea $i moderni+area metodologiei sunt: $mbogăţirea şi diversificarea metodologiei didactice lărgirea evantaiului metodologic prin

ela*orarea $i punerea în practică a noi metode $i procedee de instruire care să soluţione+e

adecvat marea varietate $i noile situaţii de învăţare? pro"esorul nu poate rămîne cantonat la ometodă sau la un grup restrîns de metode! el tinde să-$i înscrie activitatea în e4igenţele $ispeci"icul "inalităţii educaţionale vi+ate! în registrul în care urmea+ă să lucre+e elevul(acţional! "igural sau sim*olic)! în repertoriul de operaţii logice de care este capa*il elevul ladi"erite vîrste! în disponi*ilităţile imediate de mi3loace didactice! în calitatea manualului$colar pus la dispo+iţie! în timpul $colar programat etc0?

creşterea ponderii şi calităţii metodelor cu un grad sporit de activizare a elevilor ametodelor activ-participative! care să pună mai *ine în valoare potenţialul intelectual! deiniţiativă $i creativitate a elevilor $i! mai ales! să solicite! să activi+e+e $i să de+voltestructurile cognitiv-operatorii $i energi+ant-reglatorii ale personalităţii (respectarea legii

psi#opedagogice con"orm căreia nivelul $i calitatea ac#i+iţiilor psi#ice sunt în relaţie direct

proporţională cu gradul $i calitatea implicării în activitate a educatului)0 Pe *ună dreptateremarca O0S0Nruner că a preda o disciplină sau alta nu înseamnă să "aci ca ea să seînregistre+e în memoria elevului! ci mai curînd să-l înveţi pe acesta să participe la procesul

7%

7/17/2019 DIPref


care "ace posi*ilă constituirea unui corp de cuno$tinţe0 Predăm o materie nu pentru a producemici *i*lioteci vii ale acestei materii! ci pentru a-l "ace pe elev să gîndească singur dupălegile matematice! să a*orde+e pro*lemele su* acela$i ung#i ca un istoric! să asimile+e

procesul de însu$ire a cuno$tinţelor0 Cunoa$terea este un proces! nu un produs(apud8acVen+ie! 60! 2raut! 60! Oones! M0C0! 'I=7! p077)?

amplificarea caracterului formativ al metodelor . Gradualitatea "inalităţilor educaţiei prin

ascendenţa lor de la a învăţa la a învăţa să înveţi! a învăţa să "ii! a învăţa să devii!a învăţa să "ii $i să devii! impune nevoia cre$terii caracterului "ormativ al metodologieididactice! ela*orarea! adaptarea $i utili+area acelor metode care să construiască în educat!să stimule+e! să "orme+e $i să de+volte priceperile! deprinderile! capacităţile (potenţialul deoperare $i acţiune)! sistemul de valori! atitudinile! convingerile! aspiraţiile (potenţialul deimplicare! opţiune! deci+ie $i asumare a responsa*ilităţii)! personalitatea în "ormarea-auto"ormarea $i a"irmarea ei (con$tiinţa $i competenţa autoinstruirii! autoeducaţiei!autodepă$irii $i autoper"ecţionării)0 2ducaţia "ormală! prin înscrierea în e4igenţele educaţiei

permanente! î$i rede"ine$te odată cu o*iectivele vi+ate $i metodologia reali+ării acestora08etodele didactice utili+ate tre*uie să asigure un autentic e4erciţiu de "ormare $i auto"ormarecognitivă! moral-a"ectivă $i estetică a elevului! "ormarea $i auto"ormarea unei personalităţi

autonome $i creative? e2tinderea utilizării unor combinaţii şi ansambluri metodologice evit$ndu-se dominanţa

metodologică şi promov$ndu-se alternarea şi complementaritatea metodologică0 Pornindde la diversitatea tre*uinţelor $i aspiraţiilor elevilor! a stadiilor de de+voltare psi#ică! avarietăţii conte4telor de învăţare! a disponi*ilităţilor materiale etc0! se impune renunţarea lao metodă dominantă în "avoarea unei varietăţi $i "le4i*ilităţi metodologice! care să com*ineîn proporţii optime anumite caracteristici didactice ce ţin de concret-a*stract! algoritmic-euristic! analitic-sintetic! activ-pasiv! "rontal-individual! auditiv-vi+ual etc0?

instrumentalizarea optimă şi eficientă a metodologiei prin încorporarea unor mi3loace deînvăţămînt noi! cu aport autentic în calitatea predării-învăţării? în acest ca+! accentul nu cade

pe simpla adăugare de mi3loace didactice te#nice! ci pe adaptarea! redimensionarea!adecvarea lor la perspectiva $i intenţionalitatea metodologică vi+ată! cum ar "i di"eritele programe structurate e4plicit pentru învăţarea asistată de calculator sau televi+iunea cucircuit înc#is?

folosirea pe scară mai largă a metodelor care solicită componentele relaţionale aleactivităţii didactice şi formează disponibilităţile de comunicare şi cooperare învăţare $i"ormare prin participare alături $i împreună cu alţii (pro"esor-elevi! elevi-elevi)0 2ste vor*a denevoia unui autentic e4erciţiu de învăţare a democraţiei atît cu valenţe cognitiv-operaţionale(cercetarea $i cunoa$terea prin munca în ec#ipă)! cît $i social-morală (trăim într-o lume ainteracţiunilor $i interdependenţelor în care tre*uie să învăţăm să ne respectăm $i să "imegali! di"eriţi "iind)?

folosirea $n concepţii şi paradigme noi a metodelor activ participative $n /c$mpul1 $nvăţării prin cooperare;

reevaluarea şi revitalizarea metodelor :tradiţionale:+ Contrar aparenţelor! în condiţiilemoderni+ării educaţiei! multe din a$a-+isele metode tradiţionale relevă încă autentice virtuţi

pedagogice0 8ai mult! ele pot "i optimi+ate! adaptate noilor cerinţe atît în sensul restructurăriisistemului de procedee utili+ate! cît $i prin modi"icarea acestor con"iguraţii ca urmare aîncorporării unora noi0 Practica $colară atestă că nici o metodă nu poate "i utili+ată ca o reţetă$i i+olat! ci ca un ansam*lu de procedee! acţiuni $i operaţii! care se structurea+ă! în "uncţie deo serie de "actori! într-un grup de activităţi?

:pragmatizarea: metodologiei didactice în sensul desc#iderii caracterului său practic-aplicativ $i! prin aceasta! a e"icienţei sale0 .ntegrarea $i adaptarea socială! culturală $i

pro"esională a a*solvenţilor ţin din ce în ce mai puţin de vor*e $i tot mai mult de "apte0{estrea de cuno$tinţe $i a*ilităţi pe care elevii le ac#i+iţionea+ă în $coală tre*uie să "ie rodul

75

7/17/2019 DIPref


participării lor la activităţi de la*orator! ca*inet! la activităţile de investigaţie $tiinţi"ică! dere+olvare a unor pro*leme reale etc0

În conclu+ie pre+entăm după Cuco$ C0 (%&&%) caracteristicile strategiilor clasice $i alecelor centrate pe elev0

C"i$"ii S"+$*i$ %,+)i%- S"+$*i$ %$n"+- ($ $,$/

;olulelevului

,rmăre$te prelegerea! e4punerea!e4plicaţia pro"esorului 24primă puncte de vedere proprii

Încearcă să reţină $i să reproducăideile au+ite

;eali+ea+ă un sc#im* de idei cu ceilalţi

cceptă în mod pasiv ideile transmise rgumentea+ă? pune $i î$i puneîntre*ări cu scopul de a înţelege! de areali+a sensul unor idei

ucrea+ă i+olat Cooperea+ă în re+olvarea pro*lemelor$i a sarcinilor de lucru

;olul pro"esorului

24pune! ţine prelegeri Facilitea+ă $i moderea+ă învăţarea.mpune puncte de vedere 3ută elevii să înţeleagă $i să e4plice

punctele de vedere propriiSe consideră $i se mani"estă în

permanenţă ca un părinte2ste partener de învăţare

8odul dereali+are aînvăţării

Predominant prin memorare $ireproducere de cuno$tinţe! prin apeldoar la e4emple clasice/! validate

Predominant prin "ormare decompetenţe $i deprinderi practice

Competiţie între elevi! cu scopul deierar#i+are

Învăţare prin cooperare

2valuarea

8ăsurarea $i aprecierea cuno$tinţelor 8ăsurarea $i aprecierea competenţelor ccent pe aspectul cantitativ (ce $tie

elevul)

ccent pe elemente de ordin calitativ

(valori! atitudini)i+ea+ă clasi"icarea statică/ aelevilor

i+ea+ă progresul de învăţare la "iecareelev

3.4 A9!"d+"$+ di?$"$n'i$"ii <i ($")!n+,i&-"ii din ($")($%i/+ )"+$*ii,!" %$n"+"$ ($$,$/ %u""i%u,+"-

;eperele $tiinţi"ice a "iloso"iei educaţiei di"erenţiate $i personali+ate în direcţia dată scoateîn evidenţă (Cretu! C0! 'IIE! p0 '-'7) următoarele repere:

'0 Dreptul de a "i di"erit sau dreptul la diversitate este un drept "undamental al omului0%0 În activitatea de învăţare! între elevi e4istă di"erenţe semni"icative de ritm! volum!

pro"un+ime $i stil0

50 2galitatea $anselor la educaţie tre*uie să se instituie prin recunoa$terea $i respectareadi"erenţelor de capacitate înnăscută $i do*îndită?

0 2galitatea accesului la educaţie nu înseamnă $coala unică pentru toti! ci $coala adaptată posi*ilităţilor aptitudinale $i nevoilor "iecăruia0

Dintr-o perspectivă asemănătoare! centrarea pe elev9su*iectul învăţării! mult postulată $i puţin reali+ată! se vede o*ligată să procede+e cel puţin la reamintirea acestor repere de ordingeneral "iloso"ic pentru a întemeia un demers acceptat! reali+a*il $i cu $anse e"ective de a

produce re+ultatele scontate0 ;e"orma învăţămîntului este gîndită ca un demers comple4 care săa$e+e în centrul sau ca principal *ene"iciar elevul! înţeles într-o perspectivă mai generoasă $ioptimistă! ca "iind cu adevarat! în "iecare ca+ în parte! o personalitate! superior capa*il deimplicare! responsa*ili+are! de+voltare0 2videnţiem cîteva dintre principiile care "undamentea+ăun mod de proiectare $i reali+are a educaţiei di"erenţiate $i personali+ate(Curriculumul naţional):

'0 Curriculum-ul tre*uie să-i a3ute pe elevi să-$i descopere disponi*ilităţile $i să levalori"ice la ma4imum în "olosul lor $i al societăţii?

7

7/17/2019 DIPref


7/17/2019 DIPref


Din aceasta perspectivă! reu$ita9nereu$ita $colară se pre+intă ca o stare relativă în raport cue4igenţele normelor $colare0 ,n asemenea punct de vedere relevă necesitatea punerii de acord asolicitărilor $colii cu capacităţile de învăţare ale elevilor! precum $i de adaptare a acestora laactivitatea $colară0 În acest sens! o*ţinerea succesului $colar presupune! din perspectivaconsilierii psi#opedagogice (Silvia Craciunoiu! %&&<)! o adaptare cu du*lu sens: pe de o parte acopilului la activitatea $colară! iar pe de altă parte a $colii la "actorii interni ai acestuia0 ceasta

relaţie constituie temeiul aprecierii multor autori potrivit căreia insuccesul $colar indică maidegra*ă Rinadaptarea $colii la elev decît e$ecul acestuia în "aţa cerinţelor $colii0De"inirea strategiei de prevenire9com*atere a insuccesului $colar implică $i o altă

determinare0 2$ecul $colar apare! cu e4cepţia unor situaţii grave! nu ca "enomen general!cuprin+înd grupuri mai mari de elevi (componenţii unei $coli sau ai unei clase)! ci priveste! deregulă! anumiţi su*iecţi! este un "enomen $colar preponderent individual0 În consecinţă!

prevenirea $i com*aterea e$ecului presupune cunoa$terea "ormei concrete de mani"estare $i acau+elor speci"ice care l-au generat0 În acest sens! pro"esorii tre*uie sî-i asigure elevului cadrulsocial adecvat ($coala! clasa! cerc) pentru de+voltarea di"erenţiată pîna la individuali+are prindescoperirea $i cultivarea aptitudinilor personale! a trasaturilor caracteristice proprii! a unui stilcognitiv individual! a unui ritm de învăţare $i de+voltare adaptat "iecăruia0

ceastă concepţie este con"irmatî $i susţinută $i din perspectiva psi#ologică: Rsu*iectul seindividuali+ea+ă prin comportament $i activitatea sa! prin reactivitatea $i stilul său/ (PaulPopescu 6eveanu! 'I=E! p0 5=)0 În domeniul educaţiei! individuali+area semni"ică adaptareain"luenţelor $i a strategiilor la speci"icul individual al "iecărui *ene"iciar! la posi*ilităţile $itre*uinţele sale printr-o de+voltare completă $i ec#ili*rată0 Con"orm principiului didactic alindividuali+ării! educaţia tre*uie să pornească de la di"erenţele cantitative $i calitative dintretinerii de aceea$i vîrstă! generate de unicitatea personalităţii lor0 Se preconi+ea+ă că în locul uneiatitudini nivelatoare $i egali+atoare tre*uie să se procede+e la di"erenţierea activităţilor "undamentale (3ocul! învăţătura! munca! creaţia) potrivit particularităţilor individuale $i laacomodarea instruirii la posi*ilităţile psi#o"i+ice de asimilare ale "iecarui copil0 Perspectivaindividuală porne$te de la urmatoarele ipote+e: un copil sau un grup de copii poate "i identi"icatca special? acest copil (grup) are nevoia de predare-învăţare individuali+ată ca răspuns la

pro*lemele identi"icate? este *ine ca să înveţe împreună $i separat de ceilalţi copii? "iecare arenevoie de atenţie! iar di"icultăţile determinate de tul*urări ale învăţării se pot re+olva împreună înclasă prin contri*uţia tuturor resurselor0 De asemenea! învăţarea este mult mai placută $i maie"icientă dacă în clasa de elevi: se "olose$te învăţarea în interacţiune? se negocia+ă o*iectiveleînvăţării? se demonstrea+ă! se aplică $i apoi se anali+ea+ă reacţiile? se reali+ea+ă o evaluare

permanentă ca răspuns al învăţării? se asigură spri3in pentru pro"esor $i pentru elevi0 ntrenareaunor strategii de spri3inire a învăţării în clasa este deose*it de importantă pentru de+voltarea unui

program de învăţare e"icient0 Cele mai utile metode $i te#nici sunt: climatul social "avora*il?cunoa$terea comportamentelor de învăţare tipice "iecarui elev? învăţarea în perec#i? învăţarea de

la copil la copil? ec#ipa sau cuplul de pro"esori în predare? părinţii ca parteneri? îm*unătăţirea"ormelor de comunicare cu alţi pro"esioni$ti din a"ara $colii? per"ecţionarea continuă a $colii! a practicii pro"esorilor $i a "ormelor de învăţare (Silvia Craciunoiu! %&&<)0

Se poate conclu+iona că o activitate educaţională este centrată pe elev dacă satis"acecumulat urmatoarele cerinţe:

Bse *a+ea+ă pe caracteristicile personale ale elevilor?Bare ca scop de+voltarea de competenţe (o*iectiv principal) $i transmiterea de conţinuturi

speci"ice (o*iectiv secundar)?Bimplică e"ectiv elevul în plani"icarea! e4ecutarea $i evaluarea ei?Bconstituie o e4perienţa de învăţare po+itivă?Bpermite trans"erul de e4perienţă la altă situaţie educaţională0

nali+înd comparativ concepţia tradiţională asupra activităţii instructiv-educative $i ceaasupra activităţii di"erenţiate! inclusiv a celei centrate pe elev9su*iectul învăţării! în scopul

7<

7/17/2019 DIPref


evidenţierii impactului celei din urma asupra de+voltării elevului în raport cu propriul potenţial!este semnalată di"erenţa dintre acestea (driana ;otaru! %&&%):

A%i/i+$+ 0n )i, "+di'i!n+, A%i/i+$+ di?$"$n'i+-- Di"erenţele între elevi sunt mascate? seacţionea+ă asupra lor doar cînd devin

pro*lematice?

- .nteresele copilului sunt rar apelate ?- Domină activitatea cu întrega clasa0

- Di"erenţele între elevi sunt studiate $iacceptate ca *a+ă de pornire în demersulinstructiv-educativ?

- 2levii sunt g#idaţi în sensul propriilor interese $i al alegerilor g#idate de acestea?- Se "olosesc "orme di"erite de organi+are aactivităţii: pe grupe! în ec#ipe! "rontal sauindividual0

- 1impul este in"le4i*il - 1impul este "le4i*il! în "uncţie de nevoileelevilor0

- Sunt admise interpretările unice ale ideilor $ievenimentelor0

- Sunt admise! c#iar se caută perspectivemultiple asupra evenimentelor $i ideilor0

- Cadrul didactic directionea+ăcomportamentul elevilor0

- Cadrul didactic "acilitea+ă activitateaindependentă a elevilor0

- Cadrul didactic re+olvă pro*lemele claseisale0

- 2levii se a3ută iître ei! asistaţi în re+olvarea pro*lemelor0

- Cadrul didactic plani"ică secvenţele!o*iectivele instruirii! "urni+ea+ă standardele deevaluare a activităţii0

- 2levii actionea+ă împreună cu pro"esorii pentru a sta*ili o*iective $i criterii de evaluare0

- ;espectă C2 tre*uie învăţat0 - ;espect pentru C.62 învaţă0Se o*serva că tot mai des tindem către o $coala în care elevii sa devină capa*ili să î$i

asume responsa*ilitatea do*îndirii competenţelor! pro"esorul devenind un organi+ator ale4perienţelor de învăţare0 În acest sens! el î$i asuma sarcini suplimentare în generarea unuiclimat de încredere în posi*ilităţile elevilor! în diminuarea comple4ului de in"erioritate al

multora dintre ei $i! de asemenea! în com*aterea algoritmilor de uni"ormi+are a condiţiilor deînvăţare $i de+voltare pentru elevii capa*ili de per"ormanţe superioare0 Stimularea creativităţiiacestora! încura3area lor permanentă! teme variate la nivelul conţinuturilor $i metodologiei!crearea unui conte4t "avora*il gîndirii independente! asocierii li*ere a ideilor! de+voltareacapacităţii de argumentare! motivare pentru alegerile "acute sunt cîteva directii importante deacţiune0 În "elul acesta ar putea "i depă$ite pre3udecăţile care impiedică instaurarea în $coală aunui climat "avora*il creativităţii:

- cultul elevului mediu după care dascălul îsi reglea+ă demersul său didactic?- o*sesia e4agerată a pro"esorului pentru programă?- neacceptarea ac#i+iţiilor moderne în materie de te#nologie didactică?- tratarea notelor ca indicatori pentru toate virtuţile pro*ate de elevi (nca 8unteanu!

'II! p0 '%<-'%=)0

3.5 O('iuni )"+$*i%$ 0n ("!i$%+"$+ <i "$+,i&+"$+ +%i/i-'i,!" %$n"+$ ($ $,$/ 0n%,+)$,$ ("im+"$

Competenţe

Centrare peelev

Strategieeducaţională

Di"erenţiere $i personali+are

;eu$ita socială

7=

7/17/2019 DIPref


Pentru ca demersul comun al pro"esorului $i elevilor să "ie încununat de succes estenecesară adoptarea unei strategii de acţiune! a unui anumit mod de a*ordare $i re+olvare asarcinilor concrete de instruire0 Întregul proces instructiv-educativ se des"asoară prin adecvareala o*iectivele urmarite a strategiilor suscepti*ile de reu$ită0 Strategiile de predare $i învăţareocupă un loc central în cadrul te#nologiei didactice0 Proiectarea $i organi+area activităţilor instructiv-educative se reali+ea+ă în "uncţie de deci+ia strategică a pro"esorului0 În consecinta!

demersul sau va urma un anumit plan presta*ilit $i va plasa elevul în situaţia de învăţare cea mai propice! într-un conte4t de solicitări! condiţii $i resurse! care să permită do*îndirea competenţelor pre"igurate prin o*iective0 Concepută ca un scenariu didactic cu structură comple4ă! strategiaelimină în mare măsura #a+ardul! erorile! riscurile $i evenimentele nedorite în practica

pedagogică0 6u se are în vedere doar modalitatea în care elevul este îndrumat! ci $icomportamentul său într-o activitate concreta de învăţare0 Pentru a se reali+a! însa! o interacţiune"le4i*ilă între acţiunile pro"esorului $i acţiunile elevului! este necesar să se ţina seama de

potentţalul acestuia de pe urmă: motivaţie! capacitate de a acţiona într-un anume mod $i de aopera cu anumite categorii de cuno$tinţe! nivel de pregătire! stil de învăţare etc0

Dim$n)iun$+ )"u%u"+,-Strategia didactică pre"igurea+ă traseul metodic cel mai logic $i mai e"icient! ce urmea+ă a

"i parcurs în a*ordarea unei înlănţuiri de situaţii educaţionale concrete0 Prin intermediul sau! seurmăre$te punerea elevului în "aţa unor sarcini de natură instructiv-educativă! ceea ce presupuneutilizarea unor metode, !rocedee, mi1loace, forme de organizare! care sa "aca posi*ilădobîndirea cunoştinţelor şi dezvoltarea com!etenţelor la un nivel calitativ su!erior.

Situaţiile educaţionale se pot reduce! în ultima instanţă! la pro*leme ce tre*uie re+olvate0 ast"el de a*ordare a instruirii o"eră certe avanta3e din punctul de vedere al inţelegeriicomple4ităţii activităţii educaţionale0

În primul rînd tre*uie saă o*servăm că re+olvarea unei pro*leme! oricît de "acilă! necesităselectarea unei strategii de re+olvare0 Strategia de re+olvare implică un set de operaţii:

B De"inirea pro*lemei (identi"icarea datelor de la care pornim $i! mai ales! identi"icareacerinţelor pro*lemei)

B nali+a spaţiului pro*lemeiB legerea unei strategii de re+olvareB plicarea acestei strategiiB .denti"icarea metodelor disponi*ile de re+olvareB 8onitori+area re+ultatelor (compararea re+ultatelor o*ţinute cu scopul pro*lemei);eu$ita activităţii educaţionale depinde de talentul sau a*ilitatea pro"esorului de a selecta

strategiile $i metodele optime de predare ast"el încît elevul să trăiască o e4perienţă de învăţare po+itivă $i semni"icativa din punct de vedere al propriilor nevoi educaţionale $i interese0

pţiunile strategice sunt doar un pas în re+olvarea unei pro*leme educaţionale0 Po+iţiaintermediara în etapele acestei re+olvări implică "aptul că strategiile sunt întotdeauna determinate

de conte4t $i "inalităţile educaţionale0 În acela$i timp! strategiile sta*ilesc o modalitate clară dere+olvare! epui+înd! din punct de vedere practic! partea euristică! creativă a re+olvarii0Situaţiile educaţionale sunt! de cele mai multe ori! dacă nu întotdeauna! pro*leme sla*

de"inite0 C#iar $i în situaţiile în care "inalităţile unei activităţi de predare-învăţare sunt clare!starea iniţială de la care pornim (prerec#i+itele elevului! motivaţia $i a*ilităţile sale! motivaţia $ia*ilităţile noastre! conte4tul educaţional)! modul în care vor "uncţiona operatorii (metodele $iinstrumentele activităţii instructiv-educative) $i constrîngerile e4istente ne sunt necunoscute0

Din perspectiva sistemică! orice situaţie educaţională este un sistem de tran+acţii $iinteracţiuni simultane între su*iectul educaţiei! o*iectul educaţiei $i mediu0 ast"el de

perspectivă este utilă în înţelegerea "aptului ca orice situaţie particulară are cîteva caracteristici:B 2ste determinată de "inalităţile educatiei?

B 2ste dependentă de caracteristicile personale ale elevului $i pro"esorului?B 2ste orientată spre atingerea unor o*iective speci"ice?

7E

7/17/2019 DIPref


B 2ste limitată de opţiunile strategice! metodele! instrumentele $i "ormele de organi+aredisponi*ile $i utili+ate?

B 2ste posi*ilă în limitele conte4tului socio-cultural-educaţional0Cu alte cuvinte! opţiunea pentru o strategie! tradiţională sau centrată pe elev! poate "i "ăcută

doar în urma unei anali+e a conte4tului educaţional0 ,nele situaţii sunt mai structurate! altelesunt mai putin structurate0 În unele situaţii! avem la îndemîna mai multe cuno$tinţe despre elev!

în alte situaţii aceste cuno$tinţe lipsesc0 ,nele activităţi necesită utili+area de metacomponente!altele de componente de ac#i+iţie de cuno$tinte! iar altele de componente per"ormanţiale0Corespondenta dintre "inalităţile educaţionale! caracteristici personale! procese cognitive $i

tipurile de învăţare este clară0Încercarile de a ignora sau încălca aceste corespondenţe este contraproductivă0

7in+,i-'i C+"+%$"i)i%i($")!n+,$

P"!%$)$ %!*nii/$n$%$)+"$

Ti( d$ 0n/-'+"$

Învat să învăţ Ce stiu că stiu 8etacomponente 8etaînvăţareÎnvat ce este Ce cunosc de3a Componente de

ac#i+iţieÎnvăţaredeclarativă

Învat cum se "ace Ce pot să "ac Componente per"ormanţiale

Învaţare procedurală

2tapele construirii unei strategii sunt orientative0 Proiectarea strategică se trans"ormă într-un sistem cu urmatoarea structură:Im(u in"+"$ Ou(u i$<i"$

Dupa cum am atenţionat mai sus o activitate educaţională este centrată pe elev dacăsatis"ace urmatoarele cerinţe:

B Se *a+ea+ă pe caracteristicile personale ale elevilor?B re ca scop de+voltarea de competenţe (o*iectiv principal) $i transmiterea de conţinuturi

speci"ice (o*iectiv secundar)?

B .mplică activ elevul în plani"icarea! e4ecuţia $i evaluarea ei?B Constituie o e4perienţă de învăţare po+itivă?B Permite trans"erul de e4perienţă la altă situaţie educaţională0 activitate centrata pe elev poate "i a*ordată din mai multe perspective0 Dacă avem date

su"iciente despre elev! dacă "inaliăţile sunt clare! putem opta pentru strategii directive!structurate0

Dacă e4perienţa de învăţare repre+intă "ocusul nostru! sunt recomandate strategii mai puţinstructurate! non-directive0

om anali+a cinci strategii utile $n programarea şi realizarea activităţilor centrate peelev+ ricare dintre aceste strategii repre+intă doar o indicaţie? un pro"esor talentat $tie căeducaţia nu se reduce la algoritmică $i! în consecintţă! adaptea+ă! com*ină sau concepe strategii

adecvate situaţiilor concrete0Cu toate acestea! este interesant de remarcat că strategiile propuse acoperă o pla3ă largă deopţiuni! în "uncţie de "inalităţile dorite! de nivelul cunoa$terii elevului! de caracterul activităţii0

*iectivele educaţionaleCaracteristicile elevuluiCaracteristicile

pro"esoruluiCalitatea relaţiei elev-

pro"esor

Secvenţierea:Bctivităţilor Bplicării metodelor B2valuării

24perienta de învaţare*ilităţiCuno$tinţe

7I

7/17/2019 DIPref


1oate strategiile permit elevului o implicare totală în procesul de plani"icare! e4ecuţie $i evaluarea activităţii didactice0

Strategiile de predare centrate pe elev au ca punct central "acilitarea învăţării! ceea ce "aceca acestea să se de"ineasca în "uncţie de tipul de învăţare necesar0

T+9$, )in$i% +, !('iuni,!" )"+$*i%$ 0n ("!i$%+"$+ <i "$+,i&+"$+ +%i/i-'i,!" %$n"+$ ($$,$/

n/-'+"$m$di+- n/-'+"$+%i/- Simu,+"$d$ %+&u"i n/-'+"$%!,+9!"+i/- n/-'+"$$($"$n'i+,- 6ivelulnecesar alcunoa$teriielevului

Foarteridicat

;idicat 8ediu Scă+ut Foartescă+ut

Principalelea*ilităţi"ormate

8etacoginitive CognitiveSociale

SocialeCognitive

SocialeCognitiveutocunoa$tere

utocunoa$tereSocialeCognitive

ocaţiacontrolului

activităţii

24tern(pro"esor)

24tern(pro"esor)

24tern(pro"esor)

2galdistri*uit

.ntern (elev)

Focusulactivităţii

Formarede competenţe



24perienţaeducativa

24perienţa personală

Caracterulactivităţii

Directiv Diri3at Coordonat 6egociat 6ondirectiv

n/-'+"$+ m$di+-a) Ce estex Învăţarea mediată este o modalitate de "acilitare $i capacitare a elevului cu

a3utorul intervenţiei adultului în structurarea activitatii de învăţare0 Strategia î$i are originile înteoria de+voltării inteligenţei a lui igotsY $i practica învăţarii mediate a lui Feuerstein(Stern*erg! Grigoreno! 'IIE)0

*) .deea de *a+a0 Copilul are o +ona de de+voltare la care nu are acces decît prin mediereaunui adult0 dultul (pro"esor) "acilitea+ă de+voltarea elevului o"erind a3utoare declarative $i procedurale elevului0 Dacă elevul învaţă noile a*ilităţi va "i capa*il să trans"ere această învăţarela situaţii noi! dar similare cu cele învăţate0

c) Descriere0 Învăţarea mediată este o acţiune de "acilitare a de+voltarii cognitive aelevului0 24tin+înd această teorie la întreg spectrul învăţării! copilul este a3utat sa înveţe saînveţe! cu alte cuvinte! vor*im de o educatie metacognitiva0 Nloca3ele copilului au loc! de celemai multe ori! datorită uneia dintre situaţiile urmatoare:

W2levul nu cunoa$te conceptele! nu le poate "ormali+a $i de"ini0 ;olul pro"esorului este dea clari"ica aceste concepte?

W2levul nu cunoa$te procedurile! algoritmii de re+olvare0 ;olul pro"esorului este de a-l

învăţa pe elev ace$ti algoritmi?W2levul nu este capa*il să plani"ice! să e4ecute sarcina $i să-$i monitori+e+e per"ormanţa0;olul pro"esorului este de a-l învăţa a*ilităţile metacognitive necesare0

d) vanta3ele strategiei0 Dintre toate strategiile centrate pe elev! învăţarea mediată este ceamai adaptată la capacităţile cognitive ale elevului0 Învatarea mediată permite diagnosticareae4actă a *loca3elor cognitive în învăţare! ast"el încît pro"esorul să poată acorda a3utoare cevi+ea+a în mod "oarte clar di"icultăţile elevului0

3utoarele o"erite sunt in"ormaţii speciali+ate (declarative sau procedurale) menite săelimine *loca3ele pre+ente în învăţare

Învăţarea mediată este o e4perienţă educaţională po+itivă! intimă! semni"icativă pentruelev0

e) De+avanta3ele strategiei0 6ecesitatea cunoa$terii psi#ologice "oarte e4acte a elevuluiimplică unele restricţii în utili+area acestei strategii0 Diagnosticul "ormativ este "acut de psi#ologi

<&

7/17/2019 DIPref


pregătiţi în acest sens0 În lipsa unui ast"el de diagnostic este di"icil de apreciat care sunt a*ilităţile$i operaţiile cognitive de"icitare0

") 24emplu de utili+are a învăţării mediateScopul activităţii: ptimi+area per"ormanţelor matematice0Su*iecţii: elevi de ciclu primar0Ousti"icarea temei: Per"ormantele matematice scă+ute pot avea mai multi "actori! printre

care lipsa de a*ilităţi metacognitive de gîndire matematică02tape:W,n elev cu per"ormanţe matematice sla*e este evaluat printr-o sarcină de re+olvare de

pro*leme de calcul0WSe re"ac pro*lemele împreuna cu elevul! scopul "iind cel de depistare $i anali+are a

erorilor0W2rorile sunt clasi"icate în doua categorii: lipsa de cuno$tinţe declarative (de e4emplu: nu

identi"ică elementele pro*lemei în mod corect ) $i procedurale (de e4emplu: nu cunoa$te etapelere+olvării de pro*leme sau modul în care se aplică un algoritm de re+olvare)0

WPro"esorul o"eră a3utoare (in"ormaţii) elevului! care sunt în masură să elimine erorile înre+olvare

W2levul este reevaluat cu un test analog! dar nu identic! cu cel "olosit la evaluarea iniţială0Se sta*ile$te modul în care elevul a reu$it să trans"ere cuno$tinţele $i a*ilităţile nou de+voltate lao situaţie nouă

Competenţe de+voltate: metacognitive! cognitiven/-'+"$+ +%i/-a) Ce estex Învăţarea activă este strategia cea mai "recvent utili+ată de catre pro"esori în

activităţile centrate pe elev0 Putem de"ini învăţarea activă ca un proces ce permite su*iectuluiînvăţării un contact direct cu materialul studiat0 În mod u+ual! prin învăţare activă înţelegem untip de activitate didactica ce se *a+ea+ă! în principal! pe activitatea elevului! pe intervenţia sanemi3locită! trans"ormatoare asupra materialului de studiat (Dumitru! ,ngureanu! %&&7)0

*) .deea de *a+ă0 Stilul de predare tre*uie adaptat stilurilor de învăţare0 Cercetările arată căimplicarea activă a elevului în re+olvarea sarcinilor educaţionale "acilitea+ă o învăţare superioarăcantitativ $i calitativ celei tradiţionale0 Prin implicare activă se întelege interacţiunea directă asu*iectului cu continutul învăţării! trans"ormarea acestuia de către elev $i conceperea deraspunsuri personali+ate de către elev0

c) Descriere0 Învăţarea activă are o tradiţie lunga în $tiinţele educaţiei0 De$i la nivel de principiu este acceptată de ma3oritatea pro"esorilor! ea este aplicată relativ puţin0 Învăţarea activă presupune renunţarea la metodele e4po+itive de predare $i "acilitarea de contacte căt mai"recvente $i mai diverse cu materialul de învăţat0 ,rmatoarele sugestii pot "acilita o înăţareactivă:

WÎnvăţarea prin descoperire! cu a3utorul materialelor concrete (te4te! produse! o*iecte)?

Wcordarea unui timp de re"lectie! în care elevul alcatuie$te un raspuns punctual la osituaţie dată?Wlcătuirea de grupe de elevi! care primesc o sarcină parţială din sarcina cursului ?WÎncura3area gîndirii critice?W,tili+area metodelor de grup ("ocus grup! *rainstorming! etc0) în căutarea răspunsurilor

adecvate?WÎnvăţarea pe *a+ă de proiect! conceperea activităţii didactice ca proiect de cercetare

aplicată0d) vanta3ele strategiei0 Principalul *ene"iciu al utili+ării învăţarii active este rata mai *ună

a învăţarii0 l doilea *ene"iciu este de+voltarea a*ilităţilor de muncă individuală $i de grup!e4ersarea a*ilităţilor metacognitive $i de+voltarea gîndirii critice (Felder! Nrent! 'II<)0

e) De+avanta3ele strategiei0 ;aţiunea pentru care învăţarea activă este mai puţin utili+ată decătre pro"esori este consumul mare de timp $i restructurarea didactică necesară0 8etodelee4po+itive permit transmiterea unei cantităţi mai mari de in"ormaţie pe unitate de timp0

<'

7/17/2019 DIPref


") 24emplu de utili+are a învăţării activeScopul activităţii: reali+area lecturii unui numar de trei te4te literareSu*iecţii: elevi de ciclu primar0Ousti"icarea temei: Stimularea lecturii se "ace prin e4perienţe de lectură po+itive0

modalitate practica de a reali+a această e4perienţă este lectura unor materiale la alegere02tape:

W2levii sunt împărţiţi în grupuri (eventual grupurile se di"erenţia+ă pe tipuri de lecturi)?WFiecare elev cauta o lectură interesantă apelînd la cel putin două surse (de e4emplu:recomandări ale învăţătorului! parintilor etc0)?

WFiecare elev citeste un te4t literar?W1e4tele citite sunt pre+entate $i de+*ătute în cadrul grupului în întîlniri in"ormale?WÎntreg grupul selectea+ă un te4t pe care o cite$te "iecare mem*ru?WGrupurile pre+intă $i de+*at te4tele citite citite?WSe selectea+ă un te4t pe care o cite$te toată clasa?WSe de+*ate te4tul0Competenţe de+voltate (e4ersate): metacognitive! de gîndire critică! de lucru în ec#ipăSimu,+"$+ d$ %+&u"i

a) Ce estex Simularea de ca+uri este o strategie de didactică *a+ată pe date conte4tuale(reale sau imaginare) în situaţii reale sau care apro4imea+a realitatea0 Simularea de ca+urinecesita "ormularea de re+olvari punctuale pentru "iecare ca+0

*) .deea de *a+ă0 Conte4tele $i datele reale sunt esenţiale pentru construirea unei activităţididactice semni"icative pentru su*iect0 Pe lîngă a*ilităţile necesare re+olvării pro*lemei

punctuale se e4ersea+ă $i a*ilităţi generale de lucru în ec#ipă! organi+are $i plani"icare0c) Descriere0 Simularea de ca+uri este o modalitate de a pre+enta conţinuturi didactice într-

o "ormă coerentă! ne"ormali+ată! recognosci*ilă de catre elev0 Simularea poate conţine situaţii $idate reale sau concepute special în acest scop! dar care simulea+ă situaţii ce pot "i întîlnite înrealitate0 Din punct de vedere psi#ologic! putem considera această strategie ca un antrenament(training) de sc#eme cognitive sau scripturi (scenarii)0

În mod tipic! o simulare conţine urmatoarele elemente (Davies! |ilcoc! %&&):W,n scenariu *a+at pe date reale! c#iar dacă acesta este uneori simpli"icatWDate concrete! care o"era *a+a deci+iei sau a re+olvării pro*lemeiW între*are desc#isă! ce permite "ormularea de răspunsuri multiple! din perspective

di"erite0Simularea poate "i e"ectuată individual! pe grupuri sau cu o clasa întreagă0 2a poate "i

diri3ată de către pro"esor (în clasă) sau nediri3ată (tema de acasă)0 Pentru a păstra caracterulcentrat pe elev! selectarea temei poate "i "acută în "uncţie de dorinţele! interesele sau priorităţileelevilor0

Simularea de ca+ necesită pregatire atentă din partea pro"esorilor0 În primul rînd! tre*uie

spus că nu e4istă reţete pentru a scrie ca+uri0 2ste sarcina noastra să pre+entăm ca+uri utile pentru studiul unei discipline de studiu $i pentru elevii no$tri0 În alcatuirea unei simulări vomţine cont de cîteva aspecte:

'0 Scopul ca+ului! care sunt "inalităţile ca+uluix Ce dorim să o*ţinem în urma simulăriica+uluix

%0 Conţinutul simulării0 Ce urmea+a să "ie simulatx re elevul su"iciente date pentru are+olva simulareax Sunt datele utili+ate relevantex

50 Structurarea simulării0 Care sunt etapele simulăriix Care sunt activităţile simulăriix Cumsunt organi+ate grupurile de elevix Cît timp avem la dispo+iţiex

0 2valuarea simulării0 Cum $i ce evaluămxd) vanta3ele strategiei0 Strategia simulării o"eră două mari avanta3e:

Wncorea+ă situaţia educativă în realitatea imediată a copilului! utili+ea+ă surse multiplede documentare! stimulea+ă discuţiile pe *a+a su*iectului?

<%

7/17/2019 DIPref


WPermite utili+area de metode di"erite (3oc de rol! anali+a de ca+! sarcini parţiale pentru"iecare grup s0a0)

e) De+avanta3ele strategiei0 Simularea de ca+uri implică un e"ort de pregătire considera*il0Coordonarea unor ast"el de proiecte necesită un nivel minim de e4perienţă0

") 24emplu de utili+are a simulării de ca+uriScopul activităţii: de+voltarea comportamentului socio-moral -orice creatură are dreptul la

e4istenţă0 Ooc de simulare- ;itualul a s"atul creaturilor/Su*iecţii: elevi de ciclu primar Ousti"icarea temei: a da posi*ilitate prticipanţilor să mani"este sentimente de compătimire

"aţă de durerea altor "iinţe vii! toleranţă la durerea altor creaturi? compasiune la greutăţile tuturor oamenilor! la toate "ormele de viaţă de pe pămînt cît $i la cele nevii! dar considerate "ormeorgani+ate0

cest 3oc dă posi*ilitate prticipanţilor să mani"este sentimente de compătimire "aţă dedurerea altor "iinţe vii! toleranţă la durerea altor creaturi? compasiune la greutăţile tuturor oamenilor! la toate "ormele de viaţă de pe pămînt cît $i la cele nevii! dar considerate "ormeorgani+ate $i să e4erse+e metode mai constructive de comportament0

2tape: ;itualul a s"atul creaturilor/ presupune pre+enţa unei pregătiri ecologice $i a

disponi*ilităţii de comunicare desc#isă0 cest 3oc se organi+ea+ă cu toată clasa în < etape0. etapă0 Căutarea imaginii0 În prima etapă elevilor li se propune să-$i găsească un loc

con"orta*il în clasă $i să se concentre+e asupra între*ării: Ce "ormă de viaţă sau ce creatură ar vrea să vor*ească prin prisma mea despre pro*lemele mele personalex/0 Deasemenea s-a propuso între*are adăugătoare: mintiţi-vă o situaţie legată $i de alte creaturi! care *ine vi s-aîntipărit/0

După ce se va găsi imaginea creaturilor! elevilor li se va propune să $i-o înc#ipuie $i să oident"ice cu sine (în rol de imagine pot "i nu numai animale! dar $i munţi! valuri! dealuri c#iar $iPămîntul? 5 7 minute)0

..-a etapă0 Pregătirea $i con"ecţionarea mă$tilor0 2levilor li se va propune să pregătească$i să con"ecţione+e mă$ti ale creaturilor alese (materiale pregătite din timp)0

...-a etapă0 Declaraţia creaturilor0 2levilor li se va propune să se grupe+e a cîte 5 persoanecu mă$tile con"ecţionate! să se cunoască $i cu celelalte creaturi! povestind din numele "iinţei saledespre sen+aţiile în noul rol0 2ste necesar să nu se spună opinia omenească (personală) "aţă decondiţiile vieţii ci numai cea caracteristică a creaturilor care trăiesc în condiţiile naturale de viaţă(5 7 minute)0

.-a etapă0 Sa"tul vietăţilor/0 1oţi participanţii! cu mă$tile puse! se vor a$e+a în cerc $iconducătorul (tot în rol) va propune tuturor creaturilor să se e4pună asupra "aptului de stare ae4istenţei pe planeta Pămînt0 a această etapă nu se va accepta rolul de om $i pentru u$urareae4punerii se va propune un o*iect de stimulare (glo*ul în miniatură)! unde "iecare "iinţă primindo*iectul stimul va relata despre pro*lemele sale0 Coordonatorul! prin comportamentul său! va

stimula opiniile rolurilor interpretate0-a etapă0 dresare oamenilor0 Coordonatorul va propune participanţilor! ca unul din cei pre+enţi! să-$i asume rolul oamenirii/ $i să se e4pună din numele oamenilor de pe Pămînt!întuc#ipîndu-se în situaţia "iecărui om-pîmîntean0 a etapa dată! creaturile! din punctul său devedere! vor e4pune pro*lemele $i su"erinţa oamenilor $i în a$a mod vor 3ucat un rol du*lu0 2steimportant ca participanţii să nu $i e4pună personal punctul de vedere! dar să-$i e4pună punctul devedere pe po+iţia omului în a"ara rolului interpretat0 Creaturile care-$i vor asuma rolul de oamenise vor a$e+a în centrul cercului cu "aţa spre s"atul vietăţilor9creaturilor0 Din acest moment vaîncepe un dialog adresarea vietăţilor către oameni $i răspunsuirile oamenilor pentru vietăţi0 asemnalul conducătorului grupul de oameni se va întoarce la locurile sale! iar ceilalţi prticipanţiî$i vor asuma $i ei rolul de oameni0 În a$a mod toţi elevii se vor a"lat în centrul cercului0

.-a etapă0 Înc#iderea S"atului creaturilor/0 Coordonatorul va propune creaturilor să see4pună despre calităţile! însu$irile care le a3ută să supravieţuiască $i va propune oamenilor săsalve+e planeta0 De e4emplu: ;ă*darea $i mo*ilitatea apei! vederea ageră a vulturului000/0

<5

7/17/2019 DIPref


a "inele 3ocului conducătorul va mulţumi tuturor participanţii $i le va propune să-$iscoată mă$tile $i să iasă din rolul 3ucat9simulat0 De asemenea la etapa de "inisare participanţii vor coopera pentru a discuta despre acţiunile concrete pe care ei le pot implementa în apărarea $i

protecţia naturii $i vieţii pe Pămînt0Competente de+voltate (e4ersate): cognitive! de gîndire critică! de lucru în ec#ipă0n/-'+"$+ %!,+9!"+i/-

a) Ce estex învăţarea cola*orativă (denumita $i cooperativă sau prin cooperare) este ostrategie didactica *a+ată pe lucrul în ec#ipă0 2c#ipele pot "i grupuri de elevi! diade de elevi sauc#iar diada pro"esor-elev0

*).deea de *a+ă0 ;ealitatea socială este o construcţie tran+acţionată între persoane02ducaţia tre*uie să ţina cont că elevul este autodeterminat! are propriile sale nevoi! aspiraţii!cuno$tinţe! stiluri de învăţare etc0 Predarea pe reţete prede"inite este inutilă! ceea ce "ace ca

pro"esorul să adopte o atitudine de cola*orare cu elevul în vederea educării acestuia0c) Descriere0 Strategia cola*orativă implică "ormarea de grupuri de lucru alcătuite din

elevi0 ce$tia îndeplinesc sarcini de învăţare (Felder! Nrent! %&&')0 *iliăţtile sociale suntde+voltate prin aderarea elevilor la normele grupului! care pot "i prede"inite (de catre pro"esor)sau autode"inite (de catre grup)0 Strategia încura3ea+a e4primarea elevilor în grupul din care "ac

parte! gîndirea critică! munca în ec#ipa! de+voltarea a*ilităţilor metacognitive0.deal este ca! în ca+ul adoptării acestei strategii! să selectăm teme $i activităţi *a+ate pe

e4perienţe anterioare ale elevilor0 Daca activităţile selectate sunt importante9interesante pentruelevi! gradul lor de implicare în activitate cre$te e4ponenţial0

În ca+ul în care selectăm activităţi incluse în programa $colara! este important să neasigurăm ca acestea permit perspective multiple! interpretări diverse $i li*ertate de e4primare0

d) vanta3ele strategiei0 Strategia poate "i "olosită cu succes! indi"erent de disciplină!deoarece este o strategie ce anga3ea+ă cognitiv elevul0 Prin "orma sa! ea solicită activitate $iimplicare din partea elevului0 ucrul în grup solicită o minimă perioada de organi+are a acestuia$i a sarcinii0 De o*icei! sarcinile se distri*uie în grup! ast"el încît toţi elevii sunt cuprin$i înactivitate0

e) De+avanta3ele strategiei0 De$i este o strategie relativ simplă! aplicarea învăţăriicola*orative presupune o minima e4perienţă din partea pro"esorului0 Fle4i*ilitatea strategiei!care permite pro"esorului să ela*ore+e sarcini $i activităţi! poate conduce la o aplicare gre$ită aacesteia0 Ca să "ie corectă! elevii tre*uie să ai*a putere de deci+ie asupra sarcinii! procedurilor $ievaluării re+ultatelor0

") 24emplu de utili+are a învăţării cola*orativeScopul activităţii: de+voltarea capacităţii de comunicare în ec#ipă! provocarea emoţiilor

po+itive! cultivarea responsa*ilităţii sociale $i personale! "ormarea a*ilităţilor de gîndire0 1e#nicaCercul0 Su*iectul )el mai bun lucru din clasa mea este 000/

Su*iecţii: elevi de ciclu primar0

Ousti"icarea temei: o"erirea $anselor egale tuturor elevilor de a-$i e4prima punctul de vedereîn procesul de căutare a soluţiilor pentru o pro*lemă ce prive$te întreaga clasă02tape:ctivitatea se des"ă$oară cu elevii a$e+aţi în sala de clasă0 Diriginta împreună cu elevii va

sta*ili regulile de discuţie în cerc0 De e4emplu: cupaţi-vă locurile în cerc a$a cum doriţi/0 Încontinuare le vs propune elevilor prin tragere la sorţi să identi"ice cine va începe discuţia! apoi va

pune în mi3locul cercului un poster cu suport! pe care este scris din timp su*iectul discuţiei! încîtsu*iectul să "ie vă+ut *ine din toate părţile0

Conversaţia va începe cu elevul care a cî$tigat la sorţi $i după acele de ceasornic va ordona$irul vor*itorilor în sensul ales de comun acord0 De asemenea! diriginta va atenţiona "aptul că vor vor*i doar cînd le va veni rîndul $i doar dacă vor dori! iar cel ce nu va vrea să participe va spune

mă a*ţin/ sau pas/0

<

7/17/2019 DIPref


Pe parcursul discuţiei se va ţine cont $i de "aptul că se va a*orda numai su*iectul pus îndiscuţie0 De asemenea elevii vor "i atenţionaţi să nu critice părerile colegilor $i să nu învinuiască

pe nimeni0Pe parcursul acestei etape! în "uncţie de timpul de care va mai dispune diriginta $i de

dorinţa participanţilor de a-$i e4pune părerea la su*iectul dat! se va releva discuţia în cerc0 aintrarea în discuţie! "iecăruia i se va o"erit un minim0 Diriginta va coordona discuţia! dar nu-$i va

e4pune propriile opinii $i nu va corecta pe nimeni0 a înc#eiere vor "i trase unele conclu+ii unde"iecare elev va "ormula o deducţie într-o singură propo+iţie0Ainem să menţionăm că te#nica dată poate "i aplicată la lecţiile de dirigenţie $i cu o serie

de alte su*iecte: 0ş vrea să schimb în clasă000/! mi !lace să000/! )înd sînt chemat la răs!unsîn faţa clasei, simt că..../.

Competenţe de+voltate (e4ersate): Competenţe de lucru în ec#ipa! cautare de in"ormaţii!organi+are! plani"icare $i monitori+are a activităţii0

n/-'+"$+ $($"i$n'i+,-a) Ce estex Învaţarea e4perienţiala este o strategie didactică *a+ată pe ideea ca pro"itul

ma4im în învăţare se o*ţine prin e4perimentarea de situaţii inedite $i trans"erul de cuno$tinţeast"el o*ţinute la situaţii noi de învăţare0 24perienţele de învăţare pot "i po+itive sau negative?

rolul pro"esorului este de a asigura9"acilita e4perienţele po+itive0 *) .deea de *a+a0 Din perspectiva psi#ologica! omul tinde sa înveţe $i să repete e4perienţele

po+itive! care îi satis"ac nevoile024perienţa de învăţare este mai importantă decat conţinutul acesteia0 8ai mult!

e4perimentarea de situaţii este o modalitate mai e"icienta de învăţare decît receptarea dein"ormaţii sau aplicarea lor în settinguri arti"iciale0

c) Descriere0 Învăţarea e4perienţiala are o tradiţie lungă0 Cel mai utili+at model("ormali+are arti"icială) este cel a lui Vol*! denumit Ciclul Învăţării 24perenţiale (C.2)0 Con"ormacestui model evaluarea are patru etape:

<7

7/17/2019 DIPref


cest model (24ter! %&&') stipulea+a e4istenţa a patru etape:'0 etapa e4perienţială - etapa concretă! activă! în care elevul este e4pus unei e4perienţe de

învăţare?%0 etapa re"le4ivă-recapitulativă! în care elevul o*servă consecinţele acţiunii sale!

anali+ea+ă e4perienţa de învăţare?50 etapa conclu+ivă - este o etapă a conceptualiării e4perienţei! *a+atăă pe o*servaţia

elementelor comune cu alte e4perienţe similare?0 etapa de plani"icare - este o etapă activă! de plani"icare $i e4perimentare a unor noi

e4perienţe0d) vanta3ele strategiei0 Dintre strategiile anali+ate! strategia e4perienţiala este cea mai

non-directivă $i centrată pe e4perienţele elevului0 8area ei calitate consta în "le4i*ilitateaacesteia în raport cu situaţii concrete0 De$i modelul Vol* este pre"erat de ma3oritatea

pro"esorilor! e4istă diverse variante ale acestui model0 În orice ca+! trei elemente suntindispensa*ile:

B e4istenţa unei e4perienţe de învăţare

B e4istenţa unei perioade de re"le4ieB e4istenţa unei perioade de plani"icare a noi e4perienţe pornind de la datele proaspătînvăţate0

ceasta strategie poate "i "olosită în orice conte4t! în variante mai mult sau mai puţincontrolate de pro"esor0

e) De+avanta3ele strategiei0 Ca orice strategie centrata pe elev $i această se reali+ea+ă cuconsum mare de timp0 În plus! strategia necesită o implicare reală a elevului în e4perienţăeducaţională! ceea ce nu este posi*il "ără un grad optim de motivare a acestuia0

") 24emplu de utili+are a strategieiScopul activitatii: "ormarea competenţelor de cercetare a mediuluiSu*iectii: elevii din ciclul primar

Ousti"icarea temei: la disciplina @tiinţe (cl0a.-a) la 24plorarea $i investigarea lumiiîncon3urătoare/ cu dimensiuni ale educaţiei ecologice: educaţia des!re! în $i !entru mediu! carecircumscriu trinitatea "inalităţilor educaţiei ecologice: compre#ensive! valorice!

<<

'0 24perimentareactivităţi individuale$i de grup

%0 ;ecapitulareÎncura3ăm elevul săre"lecte+e! sădescrie! sa comunice$i să înveţe dine4perienţă

1rans"erul învăţării

50 Conclu+iiFolosirea modelelor$i teoriilor pentru atrage conclu+ii dine4perientele trecute$i pre+ente

0 Plani"icareplicarea noilorcuno$tinţe pentrureali+area unor e4perienţe viitoare

7/17/2019 DIPref


comportamentale0 cest proces vi+ea+ă asigurarea *a+ei cognitive $i instrumentale necesarăorientării con$tiente spre ecologi+area valorilor $i re"le4iei acestora în viaţa cotidiană comportamente asociate valorilor ecologice a4ate pe cele < activităţi9etape de cercetare!accesi*ile copiilor de vîrstă $colară mică

2tape:+ 72plorare J interacţionare spontană! individuală! speci"ică! "uncţională cu anumite

corpuri! "enomene! procese necunoscute! pentru a se "amiliari+a cu acestea prin cumulare dein"ormaţii pe cale vi+uală! tactilă! de manipulare! ver*ală ?4+ Investigare constatativă identi"icare a proprietăţilor caracteristice ale unor corpuri!

"enomene! procese! în *a+a corelării anumitor varia*ile $i "actori ?5+ Investigare clasificatoare grupare a unor corpuri! "enomene! procese! după una sau

mai multe proprietăţi luate drept criterii! în vederea structurării $i sistemati+ării ac#i+iţiilor cognitive! a "acilitării trecerii de la general la particular $i viceversă ?

6+ Investigare sistemică J o*servări repetate! colectare de date $i compararea cu dateleanterioare ?

+ 72perimentare J provocare intenţionată a unui proces sau "enomen în condiţiile celemai propice pentru studierea acestuia $i a legităţilor cărora i se supune ?

<+ Crearea modelelor reproducere sc#ematică a unui corp! "enomen! proces! pentru a"acilita studiul acestuia. ve+i e4emplu de des"ă$urare a tipului dat de strategie în udmila ,rsu(coord0) Sinte+e ecoeducaţionale! %&'&! pp0'&I-'I) 0

3.6 S$,$%+"$+ <i $,+9!"+"$+ )"+$*ii,!" $du%+'i!n+,$ ++$ ($ ?!"m+"$+ d$ %!m($$n'$Ca $i pro"esori! una dintre sarcinile importante este selectarea unei strategii potrivite pentru

o activitate punctuală0 1re*uie să remarcăm "aptul că avem întotdeauna mai multe opţiuni laîndemînă0 Selectarea unei strategii centrate pe elev nu asigura aprioric succesul activităţii0

După cum am vă+ut mai devreme! conte4tul educational este important0 24ista situaţii încare strategiile directive sunt mai potrivite! precum $i situaţii în care strategiile centrate pe elevsunt mai e"iciente0

În lipsa unor reţete nu putem "ace altceva decît sa utili+ăm cîteva principii generale înselectarea strategiilor centrate pe elev0

B Cu cît situaţia educaţională este mai structurată cu atît mai u$or este să utili+ăm metodedirective? cu cît situaţia educaţională este mai sla* structurată cu atît mai u$or este să utili+ămmetode non-directive 0

B Cu cît "inalităţile sunt orientate mai puternic pe per"ormanţă cu atît mai potrivite suntstrategiile directive? cu cît "inalităţile sunt orientate mai puternic pe "ormare de a*ilităţi (deînvăţare! sociale $i de autocunoa$tere) cu atît sunt mai potrivite strategiile non-directive0

,n instrument care poate "i utili+at în evaluarea gradului de implicare a elevului este scalae4perienţialitatii a lui Gi**ons $i Mopins ('IE&)0 Pe această scală putem o*serva că e4istă o

progresie a implicării elevului! de la spectatorul pasiv! receptor al in"ormaţiei! la persoana

implicată social $i comunitar0 Desigur! nu toate activităţile necesită o implicare de cel mai înaltnivel0 Din această cau+ă! nu putem o"eri reţete ale tipului de activităţi pentru "iecare situaţie punctuală0 2ste sarcina noastra să selectăm activităţi ce implică un grad de activitate optim0 Fărăa 3udeca aprioric nivelele! putem utili+a scala în plani"icarea activităţii0 2ste util să ne punemurmatoarele între*ări:

B Ce ar tre*ui să "acă elevulxB Care este nivelul de la care putem pornix (dacă elevului îi pre+entăm un set nou de

a*ilităţi! vom utili+a o etapă pasivă (din punctul de vedere al implicării elevului)! dacă dorim caelevul să e4erse+e activităţi! vom utili+a o etapa activă)0

B Ce contea+ă mai mult în această activitate! acumularea de noi cuno$tinţe $i a*ilităţi saue4plorarea9e4ersarea de roluri socialex

Daca o*servăm mai atent scala! putem constata că nivelele superioare arată "inalităţileideale ale educaţiei! sau! alt"el "ormulat! o*iectivele pe termen lung0 Primele trei nivele asigurăcuno$tinţele $i a*ilităţile necesare de+voltării individuale sau sociale0 În mod real! noi nu putem

<=

7/17/2019 DIPref


operaţionali+a $i evalua e"icient decît primele trei nivele (receptiv! analitic $i productiv)0 cestenivele asigură de "apt etapele do*îndirii de noi cuno$tinţe (învăţare! cristali+are $i aplicare)0

În conclu+ie! opţiunile strategice sunt multiple! depinde de noi modul în care selectamstrategia optima0 În deci+ia noastra ne *a+ăm pe elemente conte4tuale (ce ţin de cunoa$tereaelevului! dar $i a noastră) $i elemente curriculare (ce ţin de o*iectivele $i conţinutul activităţii! demi3loacele de învăţare e4istente $i de o*iectivele pe termen lung0

plicarea unor programe de activare a su*iectului învăţării ne permit construirea dee4perienţe de învăţare po+itive! utile $i semni"icative pentru elev0

<E

7/17/2019 DIPref


*iectiveoperaţionale

Finalităţi

Învpţaremediatică

Învăţareactivă

Conte4teducaţional

Învăţaree4perenţială

Învăţarecola*orativă

Competenţe sociale

24perienţă de învăţare

Caracteristicile pro"esorului9elevului

pţiuni strategice

Simulare deca+uri

Competenţe cognitiveCompetenţe deautocunoa$tere

<I

7/17/2019 DIPref


$adar! conclu+iile desprinse pot "i următoarele:Wstrategia presupune un mod de abordare a unei situaţii de instruire speci"ice! atît din

punct de vedere psi#osocial (relaţii $i interacţiuni) cît $i din punct de vedere psi#opedagogic (motivaţie! personalitate! stil de învăţare! etc0) repre+entările $i convingerile psi#opedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcţia strategiei?

Wprin intermediul strategiei se raţionalizează conţinuturile instruirii! determinîndu-setotodată structuri acţionale pertinente atingerii o*iectivelor presta*ilite programarea caactivitate distinctă este su*înţeleasă?

Wstrategia presupune o combinatorică structurală în care elementele de tip pro*a*ilist $ide tip voluntar se intersectea+ă în dinamica procesului la nivelul deci+iei de remarcatdecompo+a*ilitatea acesteia în suite de deci+ii?

Wstrategia are o structura multinivelară:- metode de instruire?- mi3loace de instruire?- "orme de organi+are a instruirii?- interactiuni $i relaţii instrucţionale?

-deci+ia instrucţională! în care dimensiunea "inalistă! determinată de "ocali+area pe anumiteo*iective nu re+ultă din suma elementelor enumerate ci din sinte+a $i interacţiunea lor?

Wstrategia se înscrie în demersul de o!timizare a instruirii! "iind un mod "uncţional degestionare a resurselor instrucţionale în vederea atingerii criteriilor de e"icienţă $i e"icacitate ale

procesului0Construcţia unei strategii se situea+ă în conte4tul de"init de varia*ile speci"ice unei situaţii

de instruire0 Capacitatea cadrului didactic de e4ploatare la ma4imum a resurselor materiale! psi#ologice! educaţionale de care dispune o situaţie instrucţională repre+intă un element de mare"orţă al personalităţii manageriale a cadrului didactic! a stilului sau educaţionale0

În literatura de specialitate sunt de menţionat mai multe perspective de a*ordare aleconstrucţiei unei strategii instrucţionale0 După opinia pro"esorului 8arin 8anolescu! criteriilespeci"ice unei asemenea construcţii sunt:

O"*+ni&+"$+ $,$/i,!"# .ndividual? Grupal? Frontal?O"*+ni&+"$+ %!n'inuu,ui /$i%u,+ 0n im(u, ("!%$)u,ui# Fragmentat? .ntegrat în

unităţi? Glo*alP"$&$n+"$+ %!n'inuu,ui# 24po+itiv? Pro*lemati+ant? DescoperireIn$"/$n'ii,$ %+d"u,ui did+%i%# Permanente? 2pisodice? lternanteE$"%i'ii +(,i%+i/$ )+u d$ %!n)!,id+"$# .mediat? Seriat? mînatE/+,u+"$+# Sumativă? Formativă? lternantăDupă opinia aceluia$i autor! strategiile instrucţionale ar re+ulta din com*inaţiile

divi+iunilor "iecărui criteriu : C H 545454545454H=%I strategii posi*ile0 ceste strategii re+ultate

în urma com*inărilor multiple ale elementelor detaliate alcătuiesc posibilul acţional didactic0(8anolescu!80! %&&&)0Pro"esorul .oan Cerg#it de la ,niversitatea din Nucure$ti ('II5)! preluînd o idee mai vec#e

întîlnită la usu*el } ;o*inson! 'IE'! su*linia+ă "aptul că fazele unui !roces de construcţie aunei strategii instrucţionale sunt următoarele:

,aza de analiză&- 24aminarea varia*ilelor instrucţionale $i caracteri+area acestora la nivel de potenţial

general $i situaţional ( 8cVeac#ie! 'II! Stigler! 'II=): o*iective? conţinuturi? resurse: psi#ologice! materiale! de timp! ec#ipamente? metodologii? evaluare? retroacţiune "eed*ac?

- 2valuarea "actorilor psi#opedagogici care pot să in"luenţe+e învăţarea glo*ală $icea conte4tuală (.0Parent! C#06ero! 'IE'! GoodnoX! 'II&! 6eac$u!'III): Participarea mentală $i

"i+ică a elevilor? Gradul de aplica*ilitate a conţinuturilor (trans"erul)? ;espectarea ritmurilor individuale9optime de învăţare? ;etroacţiunea "eed*ac-ul? 8otivaţia instrucţională?7+&+ d$ )in$&-#

<<

7/17/2019 DIPref


- ;eţinerea elementelor necesare pentru conturarea unei strategii speci"ice?- legerea $i com*inarea varia*ilelor a"late în situaţie "avora*ilă la nivel de opţiune

(varia*ila pre"erată în sensul unei deci+ii per"ormante o constituie modul de a*ordare a învăţării$i organi+area acesteia)?

Sinte+a se orientea+ă către speci"icarea următoarelor elemente de detaliu instrucţional(Genovard } Got+ens! 'II&):

- repre+entarea cadrului didactic despre învăţare (modul de organi+are $i de a*ordare aînvăţării)?- metode de instruire?- mi3loace de instruire?- "orme de organi+are a instruirii?- interacţiuni $i relaţii instrucţionale?- deci+ia instrucţională0Dincolo de competenţele psi#opedagogice implicate! procesul de construcţie al strategiilor

de instruire implică o serioasă concentrare pe pro*lema de tip deci+ional $i o atentă "ocali+are pe ceea ce în mod curent denumim repre+entarea comple4ă $i desc#isă a proceselor de învăţareimplicate0 24ploatarea atentă a multiplelor "aţete de com*inatorică $i varia*ilitate la nivel de

structuri $i de "actori instrucţionali implicaţi! poate asigura calitatea $i e"icienţa unui proces deinstruire modern0

Căutînd să reali+ăm o sinte+ă a principalelor studii reali+ate pe această pro*lemăconclu+iile la care am a3uns s-au organi+at în 3urul următoarelor puncte de spri3in:

- 8etode de instruire! procedee! te#nici ?- 8i3loace de instruire?- Forme de organi+are a instruirii?- .nteractiuni $i relaţii instrucţionale?- Deci+ia instrucţionalăÎn consecinţă! în urma celor relatate cu re"erire la structură! se etalea+ă urmatorii pa$i în

proiectarea unei strategii educaţionale0Pa$i în selectarea unei strategii:'0 Ce urmaresc să o*ţin în urma predăriix Doresc să transmit un set de cuno$tinţe sau

doresc ca elevul să e4perimente+e o situaţie inedită! care să permita insig#t-uri personale0 Ceo*iective imi propun să atingx

%0 2ste in"ormaţia transmisă necesarăx 2ste e4perienţa utilăx50 Care sunt a*ilitatile personale si educationale disponi*ilex Sunt capa*il să transmit

in"ormaţia în mod coerentx m a*ilităţile de mediere a învăţării su"icient de+voltatex0 Ce metode! te#nici $i instrumente am la îndemînax Ce pot sa aplic în situaţia actuală0 Ce

plan de acţiune adoptx70 Care sunt criteriile de per"ormanţă pe care le voi utili+a în evaluarex Ce este important

să evalue+! nivelul de cuno$tinţe sau e4perienţa su*iectivă a elevuluixProiectarea este o condiţie a reu$itei activităţilor didactice0 .ntroducerea noului concept decurriculum a permis reconsiderarea manierelor de înţelegere a procesului de învăţămînt ! caactivitate programata $i controlata0

Încercînd o de"iniţie a proiectării! aceasta se pre+intă ca ansam*lu de procese $i operaţii deanticipare a activităţilor instrucţionale0 2a presupune o stare de pregătire optimă a activităţii!încLt aceasta să pună în valoare întregul potenţial creativ al pro"esorului respectiv! "ără a-isolicita acestuia copierea unor modele instrucţionale pree4istente0 Din acest punct de vedere

principalele concepţii privitoare la proiectare sunt:- conce!ţia creativă: activitatea de proiectare este o permanentă creaţie ela*orată pe

*a+a unor microdeci+ii?

- conce!ţia normativă: presupune ma4imum de riguro+itate încă din proiectare!considerîndu-se ca proiectarea iniţială $i o singură deci+ie sunt su"iciente pentru o activitateeducaţională e"icientă?

<=

7/17/2019 DIPref


C!ndi'ii,$ ini'i+,$ ale proiectării strategiei educaţionale sunt:- com!le*itatea: tre*uie să cuprindă toate componentele activităţii educaţionale

(procesual)?- continuitatea (permanenţa)?- cadrele de referinţă ?- activitatea didactică anterioară?

- situaţia pre+entă?- eventuale predicţii?C!n'inuu, ("!i$%-"ii )"+$*i$i $du%+'i!n+,$! include un algoritm apro4imativ! după

cum urmea+ă:+ Precizarea intenţiilor urmărite:4+ Cunoaşterea resurselor şi a condiţiilor concrete de des"ă$urare a procesului

instrucţional :- disponi*ilităţile psi#ologice de învăţare ale elevilor?- starea de pregătire a elevilor?- speci"icul particularităţilor de vîrsta ale elevilor?5+ =rganizarea conţinutului procesului de instruire şi educaţie:

6+ !efinirea structurilor operaţionale: enunţarea comportamentelor o*serva*ile! a per"ormanţelor minim acceptate! pe care tre*uie sa le pro*e+e elevii la "inele activităţii?

+ Stabilirea activităţilor de instruire - $nvăţare&- include o serie de deci+ii educaţionale cu privire la: tipurile de învăţare: (ve+i ta4onomia lui Nloom) ? modalităţile de lucru? metode $i procedee? mi3loace de învăţămînt ?

<+ Stabilirea modalităţilor de evaluare:- "ormativă?- sumativă?- predictivă?>+ =biectivarea acţiunilor de proiectare&Structura respectivelor proiecte! avînd în vedere $i postulatul enunţat în pream*ulul temei

despre proiectare! este prea puţin standardi+ata! lăsînd li*ertatea "iecărui propunător în a-$i sta*iliacea structură a proiectelor care vine cel mai *ine în întîmpinarea propriilor interese! credinţe $itrăsături de personalitate0

Sarcini practice;econstrui i prin e4emple concreteț opţiuni strategice în proiectarea $i reali+area

activităţilor centrate pe elev: învă are mediată? învă are activă? simulare de ca+uri? învă areț ț ț

cola*orativă? învă are e4peren ialăț ț

2la*ora i strategii didacticeț ! proiectînd secven e de lec ie!ț ț cu respectarea structuriimultinivelare:

- metode de instruire?- mi3loace de instruire?- "orme de organi+are a instruirii?- interactiuni $i relaţii instrucţionale?

-deci+ia instrucţională!i a criteriior speci"ice unei asemenea construcţii:ș

rgani+area elevilor: .ndividual? Grupal? Frontal?rgani+area conţinutului ve#iculat în timpul procesului: Fragmentat? .ntegrat în unităţi?

Glo*alPre+entarea conţinutului: 24po+itiv? Pro*lemati+ant? Descoperire.ntervenţiile cadrului didactic: Permanente? 2pisodice? lternante24erciţii aplicative sau de consolidare: .mediat? Seriat? mînat2valuarea: Sumativă? Formativă? lternantă

urnal de unitate

Ce am $nvăţat& ************************************************************************** **************************************************************************

<E

7/17/2019 DIPref


Ce pot să aplic& ************************************************************************** **************************************************************************

.ibliografie &

8i#ai Stanciu! %&&5! Didactica postmodernă! 2d0 ,niversităţii Suceava

.oan Cerg#it! %&&<! 8etode de învăţămLnt! 2ditura Polirom! .a$i0Nernat! S0!20!1e#nica învăţării e"iciente0 Clu3-6apoca 2d0Presa ,niversitară Clu3eană0%&&50

Cerg#it! .0! Sisteme de instruire alternative $i contemporane0 Stucturi! stiluri $i strategii0Nucure$ti: 2ditura ramis0 %&&=0

Dumitru! .0 l0! De+voltarea gLndirii critice $i învăţarea e"icientă0 1imi$oara: 2ditura deest! %&&&0

.lica! 0! Merlo! D0! Ninc#iciu! 0! ,+um C0! Curetean! 0! pedagogie pentru învăţămîntul primar0 rad: 2d0,niv0 urel laicu/0 %&&70

.ucu! ;0! .nstruirea $colară0 .a$i: 2ditura Polirom0 %&&'0

.ucu! ;0N0! 8anagementul $i gestiunea clasei de elevi0 .a$i: 2ditura Polirom0 %&&&0

Ooiţa! 20! .nstruirea constructivistă- o alternativă0 Nucuresti: 2ditura ramis0 %&&<0prea! C00! Strategii didactice interactive0 Nucuresti: 2dituraDidactică $i Pedagogică0

%&&<0Panţuru! S0! 2lemente de teoria $i metodologia instruirii0 Nra$ov: 2ditura ,niversităţii

1ransilvania/0%&&%0Panţuru! S0! .nstruirea în spiritul strategiei de+voltării gLndirii critice0 Si*iu: 2ditura

Psi#omedia0 %&&5

4. M$!d!,!*i+ <i $n!,!*i+ in)"ui"ii 0n %,+)$,$ ("im+"$4.1. D$,imi-"i %!n%$(u+,$# m$!d!,!*i$ $n!,!*i$ )"+$*i$ m$!d- ("!%$d$u mi,!%.An+,i&+ in$"d$($nd$n'$,!". R!,u, in$*"+!" +, )"+$*ii,!" did+%i%$4.2. Si)$mu, m$!d$,!" d$ in)"ui"$. C,+)i?i%+"$+ <i %+"+%$"i)i%i,$ ("in%i(+,$,!" *"u($ d$m$!d$. S($%i?i%u, m$!d$,!" d$ in)"ui"$ ($n"u in/-'-m0nu, ("im+"4.3. C!m(,$m$n+"i+$+ +/+n+$,!" <i ,imi$,!" m$!d$,!" $(!&ii/$ <i m$!d$,!"in$"+%i/$. D$)%"i$"$+ m$!d$,!" d$ in)"ui"$. 7und+m$n$ <i (!)i9i,i-'i d$ +(,i%+"$$?i%i$n- +%i/i&+!+"$ %"$+i/-.4.4. Mi,!+%$ did+%i%$ <i )u(!"u"i $ni%$ d$ in)"ui"$# "!, ?un%'ii /+,$n'$ ?!"m+i/$4.5. M$!d!,!*i+ 0n/-'-"ii ("in %!,+9!"+"$4.6. S"+$*ii in$"+%i/$. C!n)"u%'i+ <i d$&/!,+"$+ *"u(u"i,!" $du%+'i!n+,$4.: C,+)i?i%+"$+ m$!d$,!" <i $ni%i,!" in$"+%i/$ d$ *"u(

4.1. D$,imi-"i %!n%$(u+,$# m$!d!,!*i$ $n!,!*i$ )"+$*i$ m$!d- ("!%$d$u mi,!%.An+,i&+ in$"d$($nd$n'$,!". R!,u, in$*"+!" +, )"+$*ii,!" did+%i%$O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$#L+ ni/$, d$ %un!+<$"$#L+ ni/$, d$ +(,i%+"$#L+ ni/$, d$ in$*"+"$#

Dacă curriculumul actual are ca scop reali+area de o*iective a4ate pe "ormarea $ide+voltarea elevilor! atunci mi1loacele instruirii nu se vor mai centra !e însuşirea de cunoştinţeîn sine, ci !e e*ersarea de e*!erienţe, situaţii, acţiuni cores!unzătoare acestor obiective.

Pe legătura care se creea+ă între o*iective! conţinuturi $i re+ultate "inale se regăse$te

metodologia de instruire şi educare! sistem de operare concretă! care "ace apel la anumite metode$i procedee! mi3loace de învăţămînt! "orme de organi+are a activităţilor! moduri de relaţionarecadru didactic elev! moduri manageriale de conducere a acţiunilor0

<I

7/17/2019 DIPref


M$!d!,!*i+ did+%i%- este ştiinţa care studiază natura funcţiile locul şi clasificareametodelor utilizate în organizarea !rocesului de instruire şi învăţare.

Ca $!"i$ metodologia didactică /i&$+&- natura! "uncţiile $i clasi"icarea metodelor $i procedeelor didactice! iar ca ("+%i%-! se re"eră la ("!i$%+"$+ <i +(,i%+"$+ metodelor $i procedeelor în procesul de învăţămLnt0

După .0 Cerg#it ('II=)! metodologia repre+intă teoria $i practica metodelor utili+ate în

procesul de învăţămUnt0Sorin Cristea ('IIE) e4tinde s"era metodologiei în care include procedee! metode $imi3loace "olosite în domeniul didactic $i consideră că toate acestea repre+intă te#nici dee"icienti+are a procesului instructiv-educativ0

M$!d!,!*i+ did+%i%-#- vi+ea+ă metodele $i procedeele utili+ate în procesul de învăţămLnt $i are ca o*iect de

studiu regulile de aplicare ale acestora0- studia+ă natura! "uncţiile $i clasi"icările di"eritelor metode de învăţămLnt!

precum $i optimi+area aplicării lor practice0M$!d!,!*i+ ("!%$)u,ui d$ 0n/-'-m0n# re!rezintă teoria care vizează definirea

clasificarea şi valorificarea metodelor didactice în vederea o!timizării !ermanente a activităţii

de !redare-învăţare-evaluare (S0 Cristea)? presupune raportarea la activitatea pedagogică de"ormare-de+voltare permanentă a personalităţii a"lată în stransă interde!endenţă cu toateelementele com!onente ale procesului de învăţămînt! privite ca ansamblu structural în de!linalui unitate (.0 Cerg#it)0

Continuu supusă per"ecţionării! metodologia instruirii are în vedere următoarele tendinţe#• adaptarea la cerinţele centrării instruirii pe elev! pe activi+area $i pe di"erenţierea!

personali+area "ormării sale?• orientarea priorităţilor metodologice către reali+area o*iectivelor de natură "ormativă!

prin utili+area conţinuturilor! pentru cî$tigareae4perienţelor învăţate! a capacităţilor! a a*ilităţilor cerute?•

orientarea participării elevilor în învăţare! prin com*inarea "ormelor de învăţare! atipurilor de strategii! a procedeelor de aplicare a metodelor! prin integrarea metodică ami3loacelor de învăţămînt! prin alternarea "ormelor de organi+are a instruirii! a varierii stilurilor didactice?

• trans"ormarea treptată a metodologiei instruirii diri3ate într-o metodologie a autoinstruirii0,n alt concept în teoria instruirii este cel de tehnologie a educaţiei2instruirii0 2l s-a impus

în ultimele decenii! pentru a su*linia ideea că orice proces! acţiune pedagogică! implică oanumită modalitate relativ e4actă de re+olvare! după o anumită organi+are-programare! acceptatădrept concepţie pedagogică0

T$n!,!*i+ in)"ui"ii@ indică ansamblul metodelor, mi1loacelor de cunoaştere ştiinţifică !rin învăţare, a modurilor de a!licare a datelor ştiinţifice la situaţii concrete, de combinare a

metodelor şi !rocedeelor într-o conce!ţie unitară de rezolvare a obiectivelor, arată ce sunt, ceroluri au, cum sunt determinate, ce s!ecific au, cum corelează, cum se a!lică, cum se combină,cum se !erfecţionează (20 Ooiţa)? este una dintre cele mai a*ordate pro*lematici ale teoriei $i

practicii instruirii deoarece de"ine$te căile de o*ţinere a cunoa$terii! de predare! de învăţare! deevaluare?

M$!d+# &in !unct de vedere etimologic# a*ordarea etimologică a cuvîntului ne arată că metoda î$i

păstrea+ă semni"icaţia originală! dedusă din grecescul methodos# odos : cale! drum? metha :către! spre? methodos : cercetare! căutare! urmărire0

st"el! metoda s-ar putea de"ini: drumul sau calea de urmat în activitatea comunădesfăşurată de educator şi educaţi, !entru îm!linirea obiectivelor învăţămîntului şi s!re

formarea acestora+ n didactica tradiţională#

=&

7/17/2019 DIPref


modul o!timal de organizare al acţiunii de instruire! în măsură să îm*ine intim e"orturile pro"esorului $i ale elevilor?

este un !lan de acţiune, o succesiune de o!eraţii reali+ate în vederea atingerii unui scop!un instrument de lucru în activitatea de cunoa$tere! de "ormare $i de+voltare a a*ilităţilor?

n didactica modernă# este inţeleasă ca "iind un mod de a !roceda !entru a !une elevul într-o situaţie de

învăţare mai mult sau mai puţin diri3ată care să se apropie cu una de cercetare $tiinţi"ică! deurmărire $i descoperire a adevărului $i de legare a lui de aspectele practice! aplicative alerealităţii0

'rivită sub ra!ort funcţional şi structural# poate "i considerată drept un model sau un ansamblu organizat al !rocedeelor sau

modurilor de reali+are practică a operaţiilor care stau la *a+a acţiunilor întreprinse în comun de pro"esor $i elevi $i care conduc în mod plani"icat $i e"icient la reali+area o*iectivelor propuse0

perationali+area unei strategii didactice necesită o pregătire temeinică $i în primul răndselectarea celor mai potrivite metode centrate !e elev pentru a*ordarea activităţii instructiv-educative0 În calitate de elemente "actice! metodele sunt cosubstanţiale strategiilor 0 Ca demersuriteoretico-acţionale! ele desemnea+a anumite modalităţi de e4ecuţie a operaţiilor implicate înreali+area sarcinilor de predare $i învăţare0 Calitatea procesului instructiv-educativ depinde $i demetodele "olosite! de+voltarea personalităţii elevului "iind condiţionată nu numai de conţinuturileve#iculate! ci $i de maniera în care acestea îi sunt aduse la cuno$tinţă0

'lasarea elevului într-o situaţie de învăţare !resu!une o anumită modalitate de a !rocedala realizarea sarcinii, o metodă !rin care să se dobîndească ceea ce este !refigurat în obiective.

Ca modalitătKi de acţiune! unele metode îl solicita mai mult pe pro"esor (prelegerea!e4punerea)! altele mai mult pe elev (e4erciţiul! lectura individuală sau colectivă)! iar altele

presupun acţiuni didactice care antrenea+a deopotrivă pro"esorul $i elevii (pro*lemati+area!a*ordarea euristică)0 În $coala tradiţionala elevul era privit îndeose*i ca "iind pasiv! dar receptiv!actul cunoa$terii reducîndu-se! în cele mai multe ca+uri! la o simpla înregistrare a in"ormaţiilor

comunicate de pro"esor! "ără să se puna accent pe de+voltarea structurilor cognitive $i are"lectării individuale0er*alismul e4cesiv! steril $i ine"icient! ignora unul din principiile de *a+a ale didacticii

moderne# învatarea !rin acţiune.Criticile aduse instruirii prin a"irmaţii ver*ale! practicată un timp îndelungat în predare! au

redus simţitor "recvenţa utili+ării metodelor e4po+itive! "ără a determina! totu$i! e4cluderea lor totală! deoarece recursul la asemenea metode este adesea inevita*il0 24punerile î$i au rostul lor!dacă sunt *ine concepute $i reali+ate pot aduce elevilor un spor considera*il de cuno$tinţe0,tili+area în continuare a metodelor structurate în "orme e4po+itive î$i găse$te o legitimă

3usti"icare în virtuţile $i avanta3ele pe care acestea le conservă $i care nu pot "i ignorate0Pro*lema care se pune este! însa! aceea a e"icientei activităţilor educaţionale0

Datorită în primul rînd noilor o*iective ale educaţiei este necesară o reconsiderare ametodologiei didactice! cu opţiunea clară pentru predominanta metodelor activ-!artici!ative.Suportul $tiinţi"ic al acestei optiuni este asigurat de cercetarile intreprinse în psi#ologia învăţării$i $tiinţele educaţiei! care au pus în evidenţă "aptul că de+voltarea copilului se produce prinacţiuni $i operaţii! prin antrenarea elevilor în e"ectuarea unor studii! cercetari! anali+e!comparaţii! creaţii etc0! care solicită un e"ort voluntar personal0

Însu$irea operaţională $i "uncţională a cuno$tinţelor nu se reali+ea+ă adecvat printr-oreceptare pasivă! ci numai în condiţiile stării active ("ig0 ')0

='

7/17/2019 DIPref


6oţiunile elementare se do*îndesc prin acţiunile su*iectului $i prin coordonarea lor la unnivel superior! activitatea autentică de căutare des"a$urîndu-se în planul gîndirii! ala*stracţiunilor $i manipulărilor ver*ale0 cest lucru nu este posi*il decît utili+ănd metode activ-

participative! apte să "avori+e+e atît ela*orarea noilor cuno$tinţe prin e"orturi proprii! cît $iconstrucţia operaţiilor mintale corespun+atoare0 De e4emplu! identi"icarea de către elevi a ideii

principale dintr-un te4t! contri*uie nu numai la insu$irea unor cuno$tinţe! ci $i la de+voltareacapacităţii lor de anali+ă $i sinte+ă0

Învăţarea nu mai poate "i privită ca o simplă receptare $i însu$ire a unor cuno$tinţe pre+entate de pro"esor! ci mai ales ca un proces intelectual activ! care antrenea+a capacităţileelevilor în reali+area unei multitudini de sarcini instructiv-educative0 Devenind participanţi activiîn procesul predării $i învăţării! elevii nu mai repre+intă doar un auditoriu gata sa recepte+e pasivceea ce li se transmite sau li se demonstrea+a0 Prin utili+area metodelor activ-participative!energiile lor sunt mo*ili+ate pentru e"ectuarea unor sarcini! în acest "el "iind puse în 3occapacitatea de raţionare! întelegerea! imaginaţia! memoria! puterea de anticipare! creativitatea etc0; lecţie activă se s!ri1ină !e metode şi !rocedee active, fructificînd nevoia s!ontană deactivitate a co!ilului, !e care îl eliberează de constrîngere şi îl asociază la !ro!ria lui formare(8orY! 'I='! pg0 '&)0 Învăţarea tre*uie să e4ercite o in"luenţă pro"undă asupra personalităţiielevilor! de+voltîndu-le capaciăţtile de cunoa$tere $i viaţa emoţională0 8etodele activ-

participative! su*linia+ă O0 Piaget! au drept re+ultat educarea autodisciplinei $i a e"ortuluivoluntar! promovea+ă interesul! activitatea spontană! muncă independentă0Însu$irea cuno$tinţelor se reali+ea+ă mai *ine prin acţiuni personale ale elevilor! diri3ate de

pro"esor! decît prin procedee de simplă repetiţie a ceea ce s-a primit $i înregistrat0 ast"el deînvăţare nu este posi*ilă decît utili+înd metode care pun în 3oc activităţile proprii! creatoare aleelevilor $i îi determină să participe activ la ela*orarea cuno$tinţelor! ce urmea+a să "ie însu$ite02ste necesar ca metodele utili+ate să ţină seama de natura proprie a copilului $i să "acă apel lalegile construcţiei psi#ologice ale individului! la legile de+voltarii lui0 .nteresul elevilor pentrulecţie cre$te atunci cînd pro"esorul procedea+a la o anga3are a "iecaruia în descoperirea (de "aptredescoperirea) cuno$tinţelor0 ctivi+area elevilor! pentru a-i "ace părta$i la propria "ormare! nuse va reali+a dacă pro"esorul procedea+ă prin a"irmare - negare - e4plicare! "ără a utili+a "orţele

lor psi#ice într-o dinamica intelectuală continuă $i ec#ili*rată0 De aceea! conversaţia euristică! pro*lemati+area! învăţarea prin descoperire! modelarea sau studiul de ca+ sunt metode care pot "iutili+ate cu un real succes în activităţile instructiv-educative0

=%

1ipuri de metode utili+ate înactivităţile educative

Centrate pe acţiunea pro"esorului-e4po+itive(e4po+itive)

Centrate deopotriva peacţiunea pro"esorului $i aelevului

Centrate cu precadere peacţiunea elevilor pe actiunea elevilor

24emple- discurs?- prelegere?- povestire?- descriere?- demonstraţie?- instructa3?

24emple- dialog didacticargumentativ?- conversatia euristică?- discuţia colectiă?

24emple- pro*lemati+area?- învaţarea prindescoperire?- munca în grup?- algoritmi+area?- e4ercitiul?- studiul de ca+?- *rainstorming?- eseul?

7/17/2019 DIPref


Diversitatea metodelor utili+ate în predare $i învăţare răspunde unei nevoi "undamentale devariaţie! di"erenţiere! nuanţare $i particulari+are a activităţii didactice0 2a large$te $i îm*ogaţe$teconsidera*il e4perienţa de predare a pro"esorului $i e4perienţa de învăţare a elevilor! o"erind

posi*ilitatea unor strategii de acţiune cuprin+ătoare! de o mai mare supleţe $i adecvare lamultitudinea sarcinilor $i situaţiilor instructiv-educative0

M$!d$,$ sunt m!d+,i-'i de reali+are a acţiunilor comple4e! plani"icate $i repeta*ile! sunt

%-i de soluţionare a pro*lemelor con"irmate de e4perienţă $i "acilitea+ă accesul spre cunoa$terea$i modelarea realităţii0 u caracter poli"uncţional: au capaciatea de a atinge concomitent maimulte o*iective educative0 Sunt centrate pe cola*orarea pro"esor elev! sunt selectate de cătrecadrul didactic $i sunt aplicate în activitatea $colară $i e4tra$colară0

.0 Cerg#it (%&&<) menţionea+ă că su* ra!ortul structural şi funcţional, metoda esteconsiderată a fi un model sau un ansamblu organi+at de ("!%$d$$ sau m!du"i de reali+are

practică a operaţiilor care stau la *a+a acţiunii $i care conduc în mod pregnant la reali+areascopurilor $i o*iectivelor propuse0 Cîte operaţii include acţiunea didactică în componenţa ei! înmod corespun+ător tot atît de multe procedee include în structura ei metoda ce acoperă acţiunearespectivă0 ;e+ultă că ("!%$d$u, este o tehnică mai limitată de acţiune, un element al metodei, ocom!onentă sau o !aricularizare a acestea0

Caracteristicile procedeelor didactice&- arată modul de aplicare a metodelor pe secvenţe! operaţii! situaţii concrete?- detalia+ă metoda! o particulari+ea+ă! arată un mod de valori"icare al ei $i arată o te#nică

limitată de acţiune02lucidarea raportului metodă ? procedeu este "avora*ilă înţelegerii acţiunilor care conduc

programat operaţiile de reali+are a o*iectivelor propuse0;elaţiile între metodă $i procedeu sînt dinamice0 8etoda poate deveni ea însă$i un

procedeu în conte4tul altei metode! sau un procedeu poate "i metodă0 De e4emplu : demonstraţia(sc#eme! plan$e diapo+itive) poate "i prucedeul e4plicaţiei! prelegerii! conversaţiei0

Specificul relaţiei metodă-procedeu didactic&- e"icienţa practică a metodei este dată de alegerea! calitatea! unitatea! com*inarea!

adecvarea! ordonarea $i reordonarea procedeelor pe operaţiile predării! învăţării! evaluării0 st"elele sunt considerate drept te#nici mai limitate de acţiune! de re+olvare directă a unor operaţii!situaţii concrete (20 Ooiţa)?

- procedeele sunt su*ordonate "inalităţilor de urmărit prin intermediul metodei date! iar încadrul ei! "iecare procedeu î$i păstrea+ă semni"icaţia atît timp cît situaţia o cere0 Fiecare procedeue"icient spore$te valoarea metodei în care se integrea+ă! dar la "el poate să-i aducă pre3udicii dacăeste lipsit de e"icienţă?

- relaţia metodă-procedeu este "oarte dinamică! ceea ce determină trecerea cu u$urinţă aunui termen în celălalt0 De e4emplu! dacă e4plicaţia unui pro"esor asupra unui "enomen adominat tot cursul lecţiei! iar reali+area e4perimentală a "enomenului respectiv de către elevi a

intervenit doar ca o secvenţă (ca un simplu procedeu)! într-o altă lecţie lucrurile se pot inversa:e4perimentul e"ectuat de elevi să ocupe locul preponderent! iar e4plicaţia pro"esorului săintervină doar în anumite momente?

- di"erenţa care tre*uie "ăcută între metoda didactică! pe de o parte! $i procedeul didactic pede altă parte! constă în "aptul că metoda de învăţămînt repre+intă o entitate mai cuprin+ătoare! pecînd procedeul este "ie doar o parte integrantă a metodei! "ie un element de spri3in! "ie un modconcret de valori"icare a metodei (D0 Merlo)0

$adar! metodele se compun din procedee de operare standardi+ate care pot "i selectate!com*inate $i "olosite în "uncţie de nivelul $i interesele elevilor0

Selectarea metodelor nu este aleatoare! ci se su*ordonea+ă :- "inalităţilor educaţiei!

- conţinutului procesului didactic!- particularităţilor de vLrstă $i psi#ice9individuale ale elevilor!- de psi#osociologia grupurilor $colare!

=5

7/17/2019 DIPref


7/17/2019 DIPref


- instrumente te#nice: o*iecte te#nice! instalaţii te#nice?- instrumente ela*orate ca su*stitute ale realităţii de tip tridimensional! *idimensional sau

de tip sim*olic0 (i1loace didactice de e*ersare-formare a de!rinderilor#- instrumente gen 3ocuri te#nice?- instrumente de: la*orator! ca*inet! atelier! lot $colar0

(i1loace didactice de raţionalizare a tim!ului didactic#-instrumente gen: #artă contur! $a*loane didactice! $tampile didactice! grile?- instrumente gen: ta*lă electronică! dispo+itive automate de instruire0

(i1loace didactice de evaluare a rezultatelor#- teste docimologice! grile de măsurare-apreciere a activităţii?- $a*loane pentru evaluare! instalaţii de evaluare0

<aza lor de susţinere senzorială oferă un alt criteriu de clasificare:- mi3loace didactice vi+uale:- imagini! ilustrate! proiecţii "i4e?- mi3loace didactice sonore:- radio! caseto"oane! magneto"oane! discuri?

- mi3loace didactice audio-vi+uale:-~"ilme! televi+iune! casete video! DD0aloarea psi#opedagogică a mi3loacelor audio-vi+uale se relevă mai u$or prin repetarea lor

la diversitatea variantelor de instruire0 Deoarece se $tie că in a"ara situaţiei clasice de instruire pro"esor-elev sunt posi*ile $i altele! a*senţa codului in comunicarea audio-vi+uală este unavanta3 ce "ace posi*ilă "olosirea variantei pe toate treptele de $colaritate0 nali+a comparativă avariantelor de instruire relevă atat avanta3ele cat $i de+avanta3ele "iecăreia! ceea ce impuneutili+area alternativă a tuturor in "uncţie de impre3urări0

5uncţiile mi1loacelor de invăţămant#- funcţia informativă! de comunicare o"eră in"ormaţii asupra o*iectelor! "enomenelor!

proceselor greu accesi*ile! pot pre+enta "enomenele static sau dinamic! evidenţia+ă elementeleesenţiale! o"eră sarcini de re+olvat $i puncte de spri3in! asigură cone4iunea inversă sau

posi*ilitatea de revenire! pentru apro"undare sau comparare?- funcţia formativ-educativă spri3ină antrenarea calitativă a proceselor cognitive in

"ormarea capacităţilor intelectuale! antrenea+ă reali+area o*iectivelor a"ectiv - atitudinale(receptarea! convingerea! trăirea! motivaţia! interesul! valori+area) $i a celor psi#omotorii(deprinderi de căutare $i manuire! de re+olvare independentă! de organi+are! de adaptare! dereglare)?

- funcţia de activizare a elevilor in predare-invăţare: prin stimularea spiritului deo*servaţie! a curio+ităţii $i interesului! prin orientarea e"ortului cognitiv! a participării active!a"irmarea iniţiativei sau a creativităţii in interpretare! prin susţinerea ilustrativ-demonstrativă a

invăţării independente sau in grup?- funcţia organizatorică prin: spri3inirea raţionali+ării e"ortului $i a timpului in invăţare!com*aterea supraincărcării! com*aterea monotoniei $i o*oselii! structurarea stilului de invăţare!atat pentru elevi! cat $i pentru pro"esori?

- im!licarea in per"ecţionarea relaţiilor pro"esor-elevi in timpul predării-invăţării-evaluării?- s!ri1inirea pro"esorului in veri"icarea reali+ării unor re+ultate ale invăţării0=alenţe formative ale mi1loacelor de invăţămant - acestea se relevă in condiţii e4perimentale! cu prile3ul "olosirii lor de către su*iecţi in

procesul de "ormare a deprinderilor $i priceperilor0 Didactica e4perimentală are in vedere permanent atri*utul de a evacua modi"icările o*iectului educaţiei $i prin aceasta! e"icienţami3loacelor de invăţămant! ducand la alegerea celor mai adecvate pentru reali+area o*iectivelor

operaţionale?- mi3loacele de invăţămant contri*uie nu numai la optimi+area randamentului $colar alelevului! dar $i la de+voltarea capacităţii acestuia de a inregistra! prelucra $i interpreta mesa3ul

=7

7/17/2019 DIPref


in"ormaţional emis de o*iectul stimul? totodată ameliorea+ă operaţiile perceptive de "i4are! dee4plorare! de comparare! precum $i caracterul raţional al acţiunilor perceptive?

- asimilarea $i consolidarea structurilor perceptive operatorii necessita organi+areae4perienţei sen+oriale! motorii sau psi#ointelectuale a elevilor! ceea ce mi3loacele de invăţămantsunt capa*ile să o"ere (D0 Merlo)0

=aloarea !edagogică a fiecărui mi1loc de invăţămant este condiţionată de

factori diferiţi:- nivelul motivaţiei $colare?- nivelul cuno$tinţelor anterioare actului de asimilare a noilor in"ormaţii?- capacitatea psi#ointelectuală generală a elevului?- modul de structurare al curriculum-ului?- caracterul relevant! sistematic $i logic al ideilor de desprins $i de asimilat?- caracterul activ $i complementar al predării-invăţării?- mărirea densităţii in"ormaţiei transmisă in unitatea de timp?- adresa*ilitate largă?- veri"icarea activităţii mintale a elevului! asigurarea "eed*ac-ului! a repetiţiei $i e4ersării0)reşterea eficienţei !rocesului de !redare-invăţare are ca substrat asigurarea

interactivităţii !rofesor elev - mi1loc de invăţămant !rin:- apro"undarea proceselor de anali+ă-sinte+ă?- clari"icarea aspectelor puţin sesi+ate prin utili+area mi3loacelor didactice?- asigurarea inţelegerii de către elevi $i "ormării la ace$tia a unei vi+iuni de ansam*lu

asupra celor receptate?- integrarea noilor cuno$tinţe in sistemul cognitiv al elevului?- "ormarea unor competenţe sta*ile (D0 Merlo)0iteratura de specialitate identi"ică două mari categorii de resurse materiale în învăţare:

resurse clasice%tradiţionale (i+voarele scrise $i nescrise) şi resurse moderne (mi3loace audio-vi+uale)0

24emple de resurse în învăţare: tradiţionale (ta*la de scris! manualele! te4tele scrise) $imoderne ("lipc#art-ul! "i$ele de lucru! pre+entările în "ormat PoXer Point)0

+ 9abla de scrisricare din variante ar "i "olosită! tradiţionala! vec#ea ta*lă cu cretă sau ta*la al*ă! pentru

care! în loc de cretă! se "olose$te carioca lava*ilă! aceasta rămLne piesa de re+istenţă dintr-oclasă0 Cordes este de părere că scrierea pe ta*lă este mai di"icilă decLt pare! ca urmarerecomandă cLteva trucuri/ (%&&%! p0<):

- scrieţi pe ta*lă înaintea începerii cursului in"ormaţiile pe care doriţi să "urni+aţi?- asiguraţi-vă că cele scrise pe ta*lă pot "i citite de către cei care sunt a$e+aţi în spatele

sălii?- nu vor*iţi în timp ce scrieţi la ta*lă! vocea nu vă va "i su"icient de *ine au+ită $i! apoi! nu

e politicos să "iţi întors cu spatele atunci cLnd vor*e$ti cu cineva?- deplasaţi-vă în timp ce scrieţi la ta*lă pentru a nu o*ţine a$a-numitele cur*e/?- $tergeţi ta*la la "inalul cursului04+ anualele te2tele scriseDe$i este necesar ca educaţia să *ene"icie+e $i să pro"ite de avanta3ele te#nologiei! totu$i

manual $i cartea tipărită repre+intă componente vitale ale procesului educativ05+ ,işele de lucruDenumite generic "i$e sau "oi de lucru/! acestea acoperă o gamă largă de resurse de

invăţare distri*uite pe #artie! de la notiţe care insoţesc pre+entarea pro"esorului ($i care "ac maiu$oară urmărirea ei! ideile-c#eie "iind de3a grupate acolo)! liste cu cărţi! liste de voca*ular!diagrame (pe care le pot "olosi cursanţii la cursuri $i acasă) pană la copii ale pre+entării in

PoXerPoint (ce au adesea un spaţiu pentru notiţe personale)! "i$e pentru lucru independent!"otocopii ale unui articol (ce urmea+ă a "i anali+at! discutat! de e4emplu) etc0 Pot "i utili+ate inmulte "eluri $i sunt! poate! cel mai des "olosită resursă a3utor in invăţare0

=<

7/17/2019 DIPref


6+ Prezentările in format Po@er PointPre+entările PoXer Point! slide-urile! insoţesc din ce in ce mai des cursurile! o"erind

posi*ilitatea pre+entării mai atractive a conţinuturilor0 Pot "i alese diverse culori de "undal? te4tul poate "i animat? pot "i printate slide-urile pre+entate! permiţand adnotări ale audienţei0 .nredactarea slide -urilor! este *ine să nu se apele+e la un "undal prea strident sau prea inc#is! carear ingreuna citirea literelor! literele vor "i scrise cu "ont mare! pentru a "i li+i*ile de la depărtare!

ideile vor "i delimitate prin *uline0 De asemenea! pro"esorii tre*uie să se asigure că vor reu$i să păstre+e caracterul academic al pre+entării! pentru ca aceasta să nu devină! a$a cum spuneCordes un simplu curs ilustrat/ (%&&%! p0 <E)0

+ ,lipc#art-ul Flipc#art-ul este un dispo+itiv alcătuit dintr-o ta*lă al*ă pe care se ata$ea+ă un *loc-notes

mare! in general de mărime ' sau %! ceea ce permite ca in"ormaţia să se păstre+e pe a"i$emari! care pot "i plasate pe perete0 Martiile de "lipc#art pot "i desprinse $i se poate lucra pe grupe!mici iniţial! ca apoi să se pre+inte munca in grupuri mari sau in plen0 Datorită porta*ilităţii lor!"lipc#art-urile sunt utile pentru predarea-ivăţarea intr-o sală "ără ta*lă permanentă! c#iar dacăspațiul de notare este mai mic decat cel al unei ta*le0 .n plus! pre+intă avantan3ul "aptului căin"ormația poate "i păstrată0 Martia de fli!chart poate "i! de asemenea! usor "olosită pentru a

desena digrame! pentru a puncta conţinuturi cu di"erite culori! dar și pentru a nota rapidre+ultatele muncii in grup? poate "i a$e+ată oriunde in sală! asigurand "le4i*ilitate $i li*ertate demi$care0

<+ Aran'area mobilierului resursă adesea su*estimată de cadrele didactice! din cau+a e"ectelor sale nu "oarte

evidente! dar cu certitudine reale! este aran3area mo*ilierului! a *ăncilor0 om pre+enta cateva posi*ile modalităţi de aran3are! de ales in "uncţie de scopul urmărit! precum $i avanta3ele $ide+avanta3ele lor (8eisel et al0 , a!ud Sava! %&&=! pp0 'I-'I<):

A"+n+"$+ m!9i,i$"u,uiA"+n+"$+ <%!,+"- %,+)i%-

0vanta1e#Cadrul didactic este în centru atenţiei?

Favori+ea+ă activităţile de tip prelegere?

&ezavanta1e# participanţii sunt de regulă pasivi?

discuţiile se des"ă$oară între elev $i coordonator

A<$&+"$+ 0n ?!"m- d$ „U” )+u (!%!+/- 0vanta1e# pentru ela*orarea re"eratelor? perspectiva *ună a pro"esorului asupraelevilor? ma4imum de e"icienţă în ca+ de adunări!

"estivităţi0 &ezavanta1e#

==

7/17/2019 DIPref


această aran3are necesită mult loc? în ca+ul în care se distri*uie scaune $i în parteainterioară a potcoavei! cei ce le vor ocupa nu se mai pot vedea?

distanţe mari între elevi0

P-"+ 0vanta1e# pro"esorul nu ocupă un loc e4clusiv? nu necesită multă plani"icare? această aran3are simplă poate "i reali+ată caacţiune împreună cu elevii0

&ezavanta1e# nu toţi participanţii se pot vedea unii pe alţii0

A<$&+"$ ($ *"u($ 0vanta1e# se potrive$te "oarte *ine activităţilor pe grupe? elevii se pot vedea unii pe alţii?

elevii sunt implicaţi in mod activ0

&ezavanta1e#această aran3are necesită mult loc0

A<$&+"$+ 0n ?!"m- d$ )$+ 0vanta1e# potrivită activităţilor pe grupe? a$e+are activă0

=E

7/17/2019 DIPref


&ezavanta1e# multor elevi nu le este su"icient spaţiul? elevii sunt distri*uiţi la o distanţe mari unii de alţi?

necesită mult loc0

C$"% ?-"- m$)$ 0vanta1e# dispar mesele ce "uncţionea+ă ca ni$te

*ariere? au loc mai mulţi elevi? duce la crearea unei atmos"ere de dialog0

&ezavanta1e# unii elevi nu sunt o*i$nuiţi cu o ast"el dea$e+are li*eră mulţi dintre elevi nu se vor simţi *ine în această aran3are? *ăncile protectoare dispar?

nu "acilitea+ă scrierea notiţelor0

C$"%u, du9,u 0vanta1e# se pretea+ă pentru o grupă numeroasă? aran3are le3eră! propice unei atmos"ere dedialog

&ezavanta1e# nu toţi elevii se pot vedea?

cercul din e4terior este solicitat mai mult0

=I

7/17/2019 DIPref


G"u($ d$ m$)$ in (,$n 0vanta1e# este potrivită sc#im*ului dintre munca în plen$i activitatea pe grupe! "ără a necesita orearan3are?

&ezavanta1e# nu toţi elevii se pot vedea? necesită mult spaţiu0

$a cum am evidenţiat! se mani"estă in pre+ent un adevărat progres a mi3loacelor de"ormelor de invăţămant! demonstrat prin integrarea din ce in ce mai pregnantă (adeseoriindispensa*ilă) a calculatorului in activitatea de predare invăţare evaluare0

Strategia didactică centrată pe elev $n vizorul metodologiei şi te#nologiei instruirii )aracteristici#- se raportea+ă la a*ordarea situaţională a procesului de învăţămînt! pornind de la studiile

psi#ologice asupra o*iectivelor $i re+ultatelor învăţării (între acestea sunt cuprinse $i strategiilecognitive ca deprinderi! capacităţi care guvernea+ă comportamentul de învăţare! de utili+are amodelului găsit în re+olvarea situaţiilor asemănătoare sau situaţii pro*lematice)?

- strategia "ace parte din metodologia! arta pro"esorului de a conduce! re+olva situaţii de

instruire (20 Ooiţa)0 2l "olose$te în sistem elementele procesului de predare-învăţare-evaluare! pentru reali+area o*iectivelor într-o anumită manieră! opţiune procedurală! mod com*inativ! stilde coordonare! model de re+olvare tipică $i optimală. 6ste aşadar un fa!t de management instrucţional 0

Strategiile didactice "ac parte din te#nologia didactică $i re!rezintă ansambluri de !rocedee pentru conlucrarea pro"esor-elevi în reali+area predării-învăţării! în cîmp speci"ic de"actori $i posi*ilităţi0

9i!uri de strategii#- e*!ozitiv-euristice! reali+ate prin com*inarea metodelor e4po+itive?- algoritmizate! reali+ate prin com*inarea metodelor algoritmice?- evaluativ - stimulative! prin com*inarea metodelor de veri"icare! notare $i apreciere

(.06icola)0)om!onentele !e care se !oate construi strategia didactică#- mediul de organi+are a situaţiilor de învăţare: "ormal! semi"ormal! e4tra$colar?

E&

7/17/2019 DIPref


- "orma de organi+are a educaţilor: individuală! pe grupe! "rontală?- după gradul de e4plicitare a conţinuturilor: directe! sugerate! ascunse?- după dimensiunea conţinutului transmis: secvenţial! pe unităţi tematice! glo*al?- după gradul de intervenţie a pro"esorului: permanent! episodic! com*inat0Pe lîngă cele tradiţionale! strategiile moderne ating noi atri*ute:- rolul elevilor: e4primă puncte de vedere proprii! reali+ea+ă sc#im* de idei cu ceilalţi!

argumentea+ă! caută înţelegerea! cooperea+ă în re+olvarea pro*lemelor?- rolul pro"esorului: "acilitea+ă $i moderea+ă învăţarea! a3ută elevii să înţeleagă $i săe4plice propriu! este partener în învăţare?

- modul de reali+are a învăţării: predominant prin "ormare de competenţe! învăţare princooperare?

- evaluarea: măsurarea $i aprecierea competenţelor! accent pe elementele calitative! vi+ea+ă procesul de învăţare la "iecare elev (C0 Cuco$)0

Strategia oferă criterii !entru construirea acţiunilor, situaţiilor de instruire !rin#- alegerea orientării spre un anumit tip! "ormă! modalitate de predare-învăţare! de

conducere a acestora?- alegerea ansam*lului optim de metode! mi3loace! "orme de organi+are! care ve#iculea+ă

conţinuturile învăţării?- indicarea condiţiilor! resurselor minime necesare în atingerea unui o*iectiv sau a unui

grup?- conceperea! proiectarea pe secvenţe a predării învăţării evaluării sau printr-o anume

înlănţuire! ordonare a acestora?- găsirea soluţiei adecvate de de"inire! alegere! corelare a situaţiilor re+ultate din raportarea

la o*iective! anterior preci+at?- reali+area de com*inaţii variate ale acestor elemente ale procesului instruirii! atît la nivel

glo*al! cît $i la nivelul unei situaţii concrete de predare! învăţare! pe un o*iectiv operaţional?- indicarea unui anumit mod de introducere a elevului în situaţia creată! de îndrumare a lui

în re+olvarea sarcinii! pînă la "inali+area! evaluarea ei?- raportarea acestei com*inaţii la alte condiţii determinate nivel iniţial de pregătire al

elevilor! timp acordat! moment de începere! loc între celelalte situaţii! condiţii materiale?- "ormularea unei variante! soluţii cu caracter de deci+ie! după prelucrarea in"ormaţiilor

acumulate asupra componentelor necesare situaţiei! privind tipul! organi+area! des"ă$urareaacesteia?

- posi*ilitatea de detaliere a componentelor necesare situaţiei! privind tipul! organi+area!des"ă$urarea acesteia?

- posi*ilitatea de detaliere a componentelor sale în acţiuni! operaţii delimitate (procedee)!care să sporească gradul de preci+ie! de control! de prevenire a a*aterilor! de e"icienti+are?

- posi*ilitatea pro"esorului de a diri3a evoluţia situaţiei! de a sesi+a "actorii pertur*atori $i a

interveni! a găsi soluţii de adaptare sau de alegere a altei modalităţi ad-#oc! a antrena elevii după particularităţile lor! a-$i a"irma creativitatea! stilul de predare! de conducere a acţiunii?- indicarea modului adecvat de punere a elevului în contact cu o*iectivele urmărite! cu

conţinutul! cu sarcinile concrete! cu condiţiile de reali+are! cu criteriile de evaluare! cu tipul deînvăţare $i valori"icare a e4perienţei anterioare?

- "ormularea c#iar de ipote+e de cercetare a optimi+ării instruirii! prin introducerea!e4perimentarea de noi com*inaţii metodologice! organi+atorice?

- delimitarea gradului! "ormei! e4tinderii diri3ării elevilor în antrenarea! re+olvarea!generali+area re+ultatelor! în implicarea lor în situaţiile speci"ice de învăţare?

- spri3inirea pro"esorului în găsirea răspunsurilor la pro*lemele pe care $i le pune înacţiunea de proiectare didactică! de de"inire $i com*inare a situaţiilor de instruire-educare

solicitate?

E'

7/17/2019 DIPref


- uni"icarea criteriilor! adaptarea lor în sta*ilirea strategiei de re+olvare a situaţiei:concepţia pro"esorului! o*iectivele! conţinutul in"ormaţional! tipul de e4perienţă a elevilor!normativitatea respectată! resursele didactico-materiale! timpul dat0

C!n)"ui"$+ )"+$*ii,!" d$ in)"ui"$O"*+ni&+"$+ $,$/i,!"#B .ndividual?

B Grupal?B Frontal?O"*+ni&+"$+ %!n'inuu,ui /$i%u,+ 0n im(u, ("!%$)u,ui#B Fragmentat?B .ntegrat în unităţi?B Glo*alP"$&$n+"$+ %!n'inuu,ui#B 24po+itiv?B Pro*lemati+ant?B DescoperireIn$"/$n'ii,$ %+d"u,ui did+%i%#

B Permanente?B 2pisodice?B lternanteE$"%i'ii +(,i%+i/$ )+u d$ %!n)!,id+"$#B .mediat?B Seriat?B mLnatE/+,u+"$+#B Sumativă?B Formativă?B lternantăDupă opinia aceluia$i autor! în sistemul interactiv despre care am amintit în de*utul

teoretic al studiului (a*ordarea de tip com*inatoric ve+i Dan Potolea)! strategiile instrucţionalear re+ulta din com*inaţiile divi+iunilor "iecărui criteriu

S"u%u"+ )"+$*ii,!" d$ in)"ui"$CăutLnd să reali+ăm o sinte+ă a principalelor studii reali+ate pe această pro*lemă

conclu+iile la care am a3uns s-au organi+at în 3urul următoarelor puncte de spri3in:- 8etode de instruire- 8i3loace de instruire?- Forme de organi+are a instruirii?- .nteractiuni $i relaţii instrucţionale?

- Deci+ia instrucţionalăDin ceea ce s-a preci+at mai sus! re+ultă că strategia didactică nu se rezumă la a!licareaunei metode, ci se im!une nevoia de cu!rindere şi a mi1loacelor de învăţămînt ca au*iliare alemetodelor, dar şi a formelor de organizare a activităţii elevilor $frontală, inde!endentă,individuală sau !e gru!uri omogene2eterogene% şi a activităţii generale $în clasă, în afara clasei,în afara şcolii% (20 Ooiţa)0D$ "$'inu#

>. strategie orientare generală in desfăşurarea unei activităţi sau !roces, conce!ută invederea inde!linirii sco!ului final 0

?. +%i%- modalitate de imbinare a metodelor şi mi1loacelor necesare !entru realizareaobiectivului unei acţiunii anume.

@. termenul de strategie in educaţie este operant la trei ni/$,u"i: macro! intermediar! micro?

E%

7/17/2019 DIPref


7/17/2019 DIPref


1a4onomia metodelor didactice din perspectiva criteriului- du(- i&/!"u, %un!+<$"ii )+u)u")+ ("in%i(+,- *$n$"+!+"$ + 0n/-'-"ii <%!,+"$#

a) metode de transmitere $i însu$ire a valorilor culturii (sursa - e4perienţa social-istorică aomenirii te+auri+ată în cultură)?

*) metode de e4plorare organi+ată a realităţii (sursa - e4perienţa individuală dedusă dine4plorarea realităţii)?

c) metode *a+ate pe acţiune practică (sursa - e4perienţa acţional-practică)?d) instruirea programată (sursa - în proporţii di"erite! cele trei surse menţionate maiînainte)0

Din perspectiva dată .0 Cerg#it clasifică metodelor în !atru mari categorii:+. M$!d$ d$ %!muni%+"$ <i d!9+ndi"$ + /+,!"i,!" )!%i+,@%u,u"+,$ (organi+area învăţării

este centrată pe comunicare! ca model logocentric): etode de comunicare orală&- e*!ozitive: naraţiunea! descrierea! e4plicaţia! demonstraţia teoretică! prelegerea!

con"erinţa! e4punerea! discuţia! de+*aterea! in"ormarea! micro-simpo+ionul! instructa3ul?- interogative# conversaţia euristică! dialogul! consultaţia în grup! preseminarul! seminarul!

masa-rotundă! *rainstorming-ul ("urtuna de idei)! discuţia diri3ată! colocviul! discuţia li*eră?

- de instruire !rin !roblematizare: re+olvarea de situaţii pro*lemă? etode de comunicare scrisă& instruirea prin lectură! munca cu cartea! anali+e de te4t!

re"ormarea! documentarea? etode de comunicare oral-vizuală# instruirea prin "ilme sau televi+iune! prin te#nici

audio-video! DD? etode de comunicare interioară (*a+ate pe lim*a3ul intern): re"lecţia personală!

e4perimentul mintal09. M$!d$ d$ $(,!"+"$ )i)$m+i%- + "$+,i-'ii !9i$%i/$#

etode de e2plorare directă a realităţii ! *a+ate pe contactul nemi3locit cu lumeao*iectelor! "enomenelor! ca metode de descoperire: o*servarea sistematică independentă saudiri3ată! o*servaţia în condiţii de e4perimentare! cercetarea documentelor istorice! studiul de ca+!e"ectuarea de anc#ete! studii comparative! ela*orarea de monogra"ii! coparticipare la evenimente?

etode de e2plorare indirectă a realităţii ! *a+ate pe contactul cu su*stitute ale o*iectelor $i "enomenelor reale: demonstraţia! modelarea?

%. M$!d$ ?und+m$n+$ ($ +%'iun$ m$!d$ ("+%i%$ utili+ate în însu$irea de noicuno$tinţe $i deprinderi! dar $i în operaţionali+area noţiunilor! aplicarea lor în practică:

- etode de acţiune efectivă reală sau autentică# e4erciţiul! lucrări practice! lucrări deatelier! activităţi creative! studiu de ca+! ela*orare de proiecte! participare la munca productivăsau social-culturală?

- etode de acţiune simulată sau fictivă# 3ocuri didactice! 3ocuri de simulare! învăţareadramati+ată! învăţare pe simulatoare?

d. M$!d$ d$ "+'i!n+,i&+"$ + %!n'inuu"i,!" <i !($"+'ii,!" d$ ("$d+"$@0n/-'+"$centrate pe per"ormanţă! pe e"icienţă ma4imă:- metodele algoritmice?- instruirea !rogramată care depă$e$te prin comple4itate $i suportul ei teoretic! cadrul

strict al unei grupări sau al alteia dintre cele enunţate $i se constituie într-o metodă distinctă?- instruirea asistată de calculator 0ceastă ordonare a metodelor didactice s-a reali+at pentru a avea o vi+iune de ansam*lu

asupra acestora! care să e4cludă din practica pedagogică "olosirea unilaterală! pre"erenţială aunui grup de metode în de"avoarea altora! $i să susţină necesitatea a!licării unui registru cat mai larg, fundamentat !e ideea com!lementarităţii.

Cel mai adesea metodele nu se mani"estă i+olat $i mai ales în stare pură0 2le apar $i se

concreti+ea+ă în variante metodologice compo+ite! prin di"u+iunea permanentă a unor trăsături $i prin articularea a două sau mai multe metode0 24istă însă o serie de metode primare pe care levom pre+enta în continuare0 (C0 Cuco$! Pedagogie! 2d0 Polirom! .a$i)

E

7/17/2019 DIPref


Pornind de la tendinţa pedagogică contemporană general-vala*ilă de a activa educa*ilul in procesul de predare invăţare evaluare! de a-l trans"orma din o*iect in o*iect 9 su*iect al procesului educativ! un inventar al metodelor $i procedeelor didactice este ales după criteriul gradului de im!licare al educabilului in !rocesul instructiv educativ! criteriu devenit! de alt"el!de multă vreme tradiţional0

usu*el $i ;o*inson pornind de la un criteriu similar celui de mai sus pre+intă următoarea

di#otomie ta4onomică a metodologiei didactice: metode de invăţare !rin rece!tare versusmetode de invăţare !rin desco!erire0 ;epre+entarea sc#ematică a ideii celor doi autorimenţionaţi mai sus se constituie intr-un ta*el cu trei coloane de intrare (ve+i ta*elul 1050)! "apt ceeste a*solut e4plica*il prin di"icultatea intalnită in demersul de a incadra strict o metodă intr-oanumită categorie ta4onomică0

Calitatea unei ta4onomii metodologice este dată de gradul de "le4i*ilitate $i desc#idere ce-l pre+intă "aţă de situaţiile $i e4igenţele noi! comple4e ale realităţii educaţionale contemporane0st"el! clasi"icarea pre+entată! precum $i altele! pot $i c#iar tre*uie să suporte amendăriconte4tuale0

(etode deînvăţare !rin rece!tare

(etode deînvăţare !rin desco!erire

- e4punera ver*ală?-demonstraţia?- povestirea?- e4plicaţia?- descrierea?- instructa3ul?- e4punerea?- etc0

-conversaţia euristică?-lucrul cu manualul?- instruirea?- conversaţia?- discuţia?- modelarea?- algoritmul?- etc0

- o*servarea?- studiul de ca+?-re+olvarea de

pro*leme?- lectura?- studiul documentelor?- descoperirea?-instruirea programată?- 3ocul de rol?- dramati+area?- e4erciţiul?- etc0

T.3. J Si)$mu, m$!d$,!" did+%i%$ +d+(. M!i)$ C. 1==; (.1454.3. C!m(,$m$n+"i+$+ +/+n+$,!" <i ,imi$,!" m$!d$,!" $(!&ii/$ <i m$!d$,!"

in$"+%i/$. D$)%"i$"$+ m$!d$,!" d$ in)"ui"$. 7und+m$n$ <i (!)i9i,i-'i d$ +(,i%+"$$?i%i$n- +%i/i&+!+"$ %"$+i/-

8etodele de învăţămLnt (Rodos/ H cale! drum? Rmet#a/ H către! spre) repre+intă căile"olosite în $coală de către pro"esor pentru a-i spri3ini pe elevi să descopere viaţa! natura! lumea!lucrurile! $tiinţa0 2le sunt totodată modalităţile prin care se "ormea+ă $i se de+voltă priceperile!deprinderile $i capacitaţile elevilor de a acţiona asupra naturii! de a "olosi roadele cunoa$terii

trans"ormLnd e4teriorul în "acilităţi interioare! "ormLndu-$i caracterul $i de+voltLndu-$i personalitatea0 1e#nic vor*ind! metoda didactică cuprinde un ansam*lu organi+at de procedee cesunt te#nici limitate de acţiune! detalii0 st"el! metoda este un mod e"icient de acţiune! omodalitate practică de lucru a pro"esorului cu elevii săi0 iteratura de specialitate (.0 Cerg#it! S0Cristea! .00 PLni$oară) pre+intă metoda didactică ca "iind calea e"icientă de organi+are $i diri3area învăţării elevului de către cadrul didactic0

E?i%i$n'+ m$!d$i did+%i%$ $)$ "$,$/+- 0n m-)u"+ 0n %+"$ +"$ %+,i-'i"+n)?!"m+!+"$ ?iind 0n'$,$+)- d"$( m!d+,i+$+ ?!,!)i- d$ ("!?$)!" ($n"u +@i d$$"min+($ $,$/i )- *-)$+)%- $i 0n<i<i %+,$+ ("!("i$ d$ u"m+ 0n /$d$"$+ %!n)"ui"ii ("!("i$i%un!+<$"i0 st"el elevul devine con$tient nu numai de conţinutul unui domeniu ci trăie$te $iemoţia de a-l studia! motivLndu-$i alegerile! reali+Lnd o învăţare temeinică0 tunci cLnd alege o

metodă didactică! pro"esorul are în vedere reali+area unor "inalităţi *ine preci+ate! speci"icate $iconcreti+ate su* "ormă de o*iective0

E7

7/17/2019 DIPref


(etodele e*!ozitive (de e4emplu: povestirea! descrierea! e4plicaţia! prelegerea!instructa3ul! cursul etc0) au avanta3ul pre+entării conţinuturilor unui număr mare de auditori! într-un timp relativ scurt! cu accent pe elementele esenţiale0 ;olul pro"esorului în acest ca+ se re+umăla cel de emiţător9transmiţător al mesa3ului educaţional0 2senţială este însă modalitatea în carereu$e$te să capte+e $i să menţină interesul $i atenţia concentrată a elevilor pe parcursul e4punerii0 condiţie a e"icienţei metodelor de tip e4po+itiv o constituie adaptarea lim*a3ului la

particularităţile auditoriului! "olosind un repertoriu comun0În ca+ul "olosirii unei metodologii interactive! rolurile cadrului didactic se diversi"ică! seîm*ogăţesc! ast"el că el devine animator! consilier! moderator! participant alături de elevii săi lasoluţionarea pro*lemelor! c#iar mem*ru în ec#ipele de lucru0 Cre$te gradul de activism $i deimplicare a elevului la activitate! de la simplu receptor la participant activ0 .nteractivitatea

presupune $i o atitudine po+itivă "aţă de relaţiile umane! "aţă de importanţa muncii în ec#ipă $i odesc#idere "aţă de cooperare! o atitudine de susţinere a ideilor apărute prin cola*orarea cuceilalţi0 Speci"ică metodelor didactice interactive este $i multirelaţionalitatea între pro"esor $ielevi! între elev $i colegii săi! pe de o parte! dintre elevi $i conţinut pe de altă parte0

(etodele e*!ozitive nu solicită sc#im*uri între agenţii educaţionali! "iind unidirecţionale!mesa3ul circulLnd doar dinspre pro"esorul emiţător către elevul receptor0 (etodologia

interactivă ţinte$te! pe lLngă reali+area o*iectivelor de ordin cognitiv (stimularea proceselor cognitive superioare! de+voltarea capacităţii de a lega cuno$tinţele între ele $i de a crea reţeleconceptuale! de+voltarea inteligenţelor multiple etc0) $i atingerea o*iectivelor de ordin socio--a"ectiv (de+voltarea capacităţilor de comunicare! de dialogare interpersonală $i intrapersonală!stimularea încrederii în sine! stimularea capacităţilor de re"lectare asupra proprilor demersuri deînvăţăre metacogniţia $i asupra relaţiilor interumane etc0)

24istă o relaţie strLnsă între organi+area $i structurarea conţinutului in"ormaţional! nivelulde a*stracti+are $i generali+are a cuno$tinţelor! do+area $i prelucrarea metodologică a acestora înmanualele $colare $i luarea unor deci+ii metodologice din partea pro"esorului0 8anieratradiţională! lineară! *a+ată cu precădere pe pre+entarea! descrierea! e4empli"icarea conţinuturilor impune cu precădere în procesul de transmitere asimilare a cuno$tinţelor "olosirea metodelor tradiţionale $i de multe ori pasive (metode de e4punere orală $i continuă a cuno$tinţelor!demonstraţia! e4empli"icarea etc0)0 Dacă deci+ia cadrului didactic vi+ea+ă pre+entareain"ormaţiilor într-o manieră activ-pro*lemati+antă! impunLnd participarea directă a elevilor înredescoperirea cuno$tinţelor! atunci $i metodologia utili+ată implică metodele active $iinteractive (pro*lemati+area! descoperirea! cola*orarea! studiul de ca+! învăţarea reciprocă! etc0)

Comunicarea e4po+itivă a cuno$tinţelor are avanta3ul că scurtea+ă drumul de acces lavalorile culturii! la cunoa$terea $tiinţi"ică care este mai greu accesi*ilă prin alte metode0

ÎnvăţămLntul modern pune accent pe po+iţia elevului ca su*iect activ al propriei "ormări! pe descoperire $i cercetare! pe creaţie! pe re"acerea parcursului $tiinţi"ic în la*orator alcercetătorului! însă de multe ori! acestea necesită un timp mai îndelungat care nu se suprapune cu

timpul $colar disponi*il0 alenţele in"ormative ale metodelor e4po+itive le con"eră acestora o po+iţie via*ilă în ansam*lul metodelor didactice! deoarece! într-un timp relativ scurt! un singur pro"esor poate transmite unei colectivităţi o cantitate mare de date0 cest lucru apare ca onecesitate mai ales în condiţiile e4plo+iei in"ormaţionale! a accelerării ritmului de de+voltareculturală $i a apariţiilor de noi descoperiri! "apt ce se re"lectă în volumul sporit de cuno$tinţecuprins în programele $i manualele $colare0

,n alt avanta3 al metodelor e4po+itive îl constituie "aptul că e4istă $i adevăruri care nu pot"i supuse unei veri"icări directe din partea elevilor0 Pe de altă parte! comunicarea de tip e4po+itiv!

prin însă$i "aptul că o"eră o cale mai scurtă de învăţare! poate avea de+avanta3ul "ormalismului!al super"icialităţii sau al lipsei operaţionalităţii! elevul acumulLnd un *ogat *aga3 de cuno$tinţece nu-$i găsesc corespondentul în practică sau pe care nu $tie cum să le "olosească0 Aine de

măiestria cadrului didactic "elul în care va reu$i să con"ere metodelor e4po+itive valenţe"ormative! motivLnd elevii să recepţione+e activ mesa3ele! prin prelucrare personală $i redareoriginală0

E<

7/17/2019 DIPref


6u metoda în sine este criticată! ci modul în care este aplicată $i maniera în care estesolicitat elevul să răspundă cerinţelor $i sarcinilor de învăţare0 În situaţiile în care cadrul didacticalege să transmită elevilor săi cuno$tinţe de-a gata ela*orate/ $i com*ină acest "apt cu un stilautoritar prin care impune reproducerea acestora în aceea$i manieră în care ele au "ost predate!intervine dogmatismul $i rigiditatea speci"ice unui învăţămLnt *a+at pe memori+are $ireproducere! lipsit de aspectele "ormativ-educative ce au în vedere stimularea gLndirii $i a

operaţiilor ei (anali+a! sinte+a! a*stracti+area! generali+area! concreti+area)! a imaginaţiei! acreativităţii0Pe de altă parte! metodele interactive accentuea+ă latura "ormativ-educativă de de+voltare a

personalităţii atLt prin o"erirea de oca+ii de a descoperi $i a valida în practică cuno$tinţeleteoretice cLt $i prin oportunităţile sociale de de+voltarea a trăsăturilor de caracter! de voinţă $i

persverenţă0S!ecificul metodelor interactive de gru! este "aptul că ele promovea+ă interacţiunea dintre

minţile participanţilor! dintre personalităţile lor! ducLnd la o învăţare mai activă $i cu re+ultateevidente0 cest tip de interactivitate determină identi"icarea elevului cu situaţia de învăţare încare acesta este antrenat! ceea ce duce la trans"ormarea acestora în stăpLnii propriilor trans"ormări $i "ormări0

În condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple! activitatea de gru! este stimulativă! generLndun comportament contagios $i o strădanie competitivă? în re+olvarea sarcinilor comple4e!re+olvarea de pro*leme! o*ţinerea soluţiei corecte e "acilitată de emiterea de ipote+e multiple $ivariate0 .nteracţiunea stimulea+ă e"ortul $i productivitatea individului $i este importantă pentruautodescoperirea propriilor capacităţi $i limite! pentru autoevaluare0

24istă o dinamică intergrupală cu in"luenţe "avora*ile în planul personalităţii! iar su*iecţiicare lucrea+ă în ec#ipă sunt capa*ili să aplice $i să sinteti+e+e cuno$tinţele în moduri variate $icomple4e! învăţLnd în acela$i timp mai temeinic decLt în ca+ul lucrului individual0 În acest "el sede+voltă ca!acităţile elevilor de a lucra îm!reună ce se constituie într-o componentă importantă

pentru viaţă $i pentru activitatea lor pro"esională viitoare0Gru!ul dă un sentiment de încredere! de siguranţă $i de antrenare reciprocă a mem*rilor ce

duce la dispariţia "ricii de e$ec $i cura3ul de a-$i asuma riscul! reducLnd la minim "enomenul *loca3ului emoţional al creativităţii0 Lucrul în echi!ă o"eră elevilor posi*ilitatea de a-$i împărtă$i părerile! e4perienţa! ideile! strategiile personale de lucru! in"ormaţiile? interrelaţiile dintremem*rii grupului! emulaţia sporesc interesul pentru o temă sau o sarcină dată! motivLnd elevii

pentru învăţare0Pe de altă parte! metodele interactive solicită anumite condiţii de timp mai îndelungat "aţă

de cele e4po+itive (de e4emplu: timp de gLndire acordat elevilor! timp de interrelaţionare! timpde e4punerea a ideilor individuale $i comune! timp de evaluare etc0)! anumite aptitudini aleelevilor de lucrul în cola*orare! dorinţă de sociali+are! capacităţi de comunicare $iinterrelaţionare! precum $i resurse materiale adecvate0 Din partea pro"esorului! metodele

didactice interactive necesită poate mai mult decLt alte tipuri! un e"ort de proiectare $i corelareatentă a resurselor în concordanţă cu metodele! te#nicile $i "orma de organi+are grupală aelevilor! pentru a menţine constant $i pentru mai mult timp interesul elevilor pentru activitate0

În lipsa acestui interes de participare din partea elevilor pentru a cola*ora $i a lucraîmpreună! metodele interactive nu-$i satis"ac condiţiile de e"icienţă $i de e"icacitate dorite0AinLnd cont că scopul interactivităţii este cel de stimulare a participării la interacţiuni $i lagăsirea unor soluţii prin cooperare! mi3loacele de învăţămLnt tre*uie să se constituie în "actori despri3inire a lucrului în grup $i de stimulare a învăţării individuale $i colective0 ipsa resurselor materiale adecvate poate conduce la renunţări $i la discon"ort cu e"ecte nedorite asupra învăţării0

Didactica constructivistă accentuea+ă importanţa mediului învăţării! atrăgLnd atenţiaasupra alegerii $i amena3ării locului instruirii0 În ca+ul activităţilor des"ă$urate în grup!

mo*ilierul tre*uie să permită astel de aran3amente care să u$ure+e discuţiile "ără a pertur*aactivitatea celorlalţi0

E=

7/17/2019 DIPref


Datorită "aptului că vasta literatură scrisă pe tema metodologiei didactice descrie înamănunt "iecare din aceste metode! vom "ace preci+ări cu privire la orientările pedagogicemoderne în a*ordarea metodologică a procesului didactic! insistînd pe e4plicarea conceptului demetode activ !artici!ative luînd în calcul e4igenţele $i cerinţele spre care ar tre*ui să evolue+emetodologia de instruire:

'0 ma4imi+area dimensiunii active a metodelor prin "olosirea pe scară largă a metodelor

activ participative?semenea metode presupun activarea structurilor cognitive $i operatorii ale educa*ililor precum $i implicarea constructivă a acestora in procesul didactic0 Gradul de participare activ constructivă a educa*ilului la procesul instrucitv educativ este determinat de mo*ilurilemotivaţional energetice pe care educatorul reu$e$te să le de+volte la acesta0 8etodele activ

participative accentuea+ă caracterul "ormativ educativ al procesului de invăţămant!minimali+and e"ectele pasive ale metodologiei educaţionale $i "ructi"icand! conte4tual!dimensiunile $i aspectele calitative ale metodei didactice/(Cuco$! C0! 'III! p0E5)0

%0 integrarea metodelor intr-un sistem te#nologic comple4 alături de mi3loace didacticeadecvate care să le potenţe+e calităţile?

50 adecvarea în permanenţă la situaţia educaţională concretă?

0 "olosirea unor com*inaţii $i ansam*luri metodologice *a+ate pe caracteristici adecvatesituaţiei $i nu pe dominanţă metodologică?

70 "olosirea unor metode care solicită aspectul comunicaţional dintre actorii procesuluieducativ! atît pe verticală (cadru didactic educa*il) cît $i pe ori+ontală (intre educa*ili) (adap0Cuco$! C0! 'III! pp0 E5 E)0

spune aprioric că o metodă este mai *ună decît alta! "ără a ţine cont de conte4tul în caremetoda respectivă este e"icientă! constituie o a"irmaţie #a+ardată $i c#iar lipsită de sens0/ (Cuco$!C0! %&&%! p0%EE)0 metodă nu este mai *ună sau mai rea! ci raportarea ei la situaţia didacticărespectivă o poate "ace mai mult sau mai puţin e"icientă (ta*0')1. M$!d$ d$%!muni%+"$8$(!&ii/$

2. M$!d$ d$$(,!"+"$

3. M$!d$ d$ +%'iun$ 4. M$!d$ <i $ni%iin$"+%i/$ d$ *"u(

+. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-#

6*!unerea26*!licaţia+ 'ovestirea+&escrierea

+. M$!d$ d$$(,!"+"$ di"$%- +"$+,i-'ii#;bservatia directă+

6*!erimentul+Studiul de caz

+. M$!d$ d$ acţiunereală +)u("+"$+,i-'ii @9+&+$ ($+%iun$+ ("+%i%-($n"u ?!"m+"$+d$("ind$"i,!" 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-!($"+'i!n+,- "$+,-@

m$!d$ +%i/$#d$("ind$"i,!" 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-!($"+'i!n+,- "$+,-@m$!d$ +%i/$#

6*erciţiul+ (odelarea

+. M$!d$ d$("$d+"$@0n/-'+"$in$"+%i/- 0n *"u(#

(etoda !redării2învăţăriireci!roce+ (ozaicul+

(etoda turneelor între echi!e? (etodaSchimbă !erechea/?

(etoda !iramidei saumetoda bulgărelui de ză!adă

9. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-@m$!d$ %!n/$")+i/$@

di+,!*+$# )onversatiadidactică+ &ezbaterea+ 0saltul de idei

9. M$!d$ d$$(,!"+"$ indi"$%-+ "$+,i-'ii#

&emonstraţia

9. M$!d$ )imu,+i/$d$ acţiune simulată@did+%i%$ 0n %+"$

("$d!min- +%'iun$+did+%i%-!($"+'i!n+,-8("+%i%-

9. M$!d$ d$ ?i+"$<i )i)$m+i&+"$ +%un!<in'$,!" <i d$

/$"i?i%+"$# &iagramacauzelor şi aefectului+ 9ehnica

EE

7/17/2019 DIPref


$<rainstorming ul%+ 'roblematizarea$metoda rezolvarii de

!robleme%

)imu,+-# Simularea+ 4ocuri de rol ? 'roiectul+ 4oculdidactic+ (etodadramatizării

florii de lotus

%. M$!d$ did+%i%$ 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ d$%!muni%+"$ )%"i)-#

(etoda lecturii#

%. M$!d$ d$"$&!,/+"$ d$("!9,$m$ ("in)imu,+"$+%"$+i/i-'ii#

<rainstorming-ul+ 6*!lozia stelară# (etoda 'ălăriilor gînditoare+ 'hilli!sC2C+ 9ehnica C2@2B+9ehnica acvariului+

)ontroversa creativă+ 'atru colţuri+ (etoda 5risco+Sinectica+ )ubul+9urul galeriei+ Liniavalorică

d. M$!d$ did+%i%$ 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ d$%!muni%+"$ in$"n-#

"eflecţia9reflecţia !ersonală

d. M$!d$ ($n"ud$&/!,+"$++9i,i-'i,!" d$%!muni%+"$ <i"$,+'i!n+"$# Sinelg :

sistem interactiv denotare !entrueficientizarea lecturii

şi gîndirii+ Htiu 2=reau să ştiu 2 0mînvăţat+ 4urnalul cudublă intrare+ 6seulde cinci minute+)iorchinele+ 9ermenicheie 2 9ermeni daţi

în avans

D$)%"i$"$+ m$!d$,!" d$ in)"ui"$1. M$!d$ d$ %!muni%+"$ !"+,- Jm$!d$ $(!&ii/$ înglo*ea+a acele metode de

transmitere a cunoa$terii prin intermediul lim*a3ului oral0 Se *a+ea+ă pe comunicarea orala aunei teme ce nu poate "i cunoscută pe *a+a e4perienţei intelectuale! individuale a $colarilor0

72punerea%instruirea directăDe"iniţia dată e4punerii relevă "aptul că: aceasta constă în !rezentarea orală a unei teme,

într-o organizare logică a ideilor, densă şi fluentă0 ;eali+area unei e4puneri necesită o preocupare deose*ită în ceea ce prive$te:

B esenţiali+area in"ormaţiei?

B ierar#i+area strictă a ideii?B enunţarea unor ipote+e $i teorii?B anali+a $i interpretarea critică a unor puncte de vedere0

EI

7/17/2019 DIPref


72punerea%instruirea directă este o metodă de predare-învăţare centrată pe cadruldidactic! *a+ată pe e4plicare! în mod logic raţional a unor pro*leme speci"ice în pa$i mici! dealternare a e4plicaţiilor cu e4erciţii în vederea "ormării $i de+voltării deprinderilor $i aplicăriicuno$tinţelor în situaţii noi00 .mplică sta*ilirea de relaţii între cuno$tinţele noi $i cele pe caresu*iecţii le-au do*îndit anterior $i utili+area lor în situaţii noi0

8nstruirea directă !resu!une#

- introducerea în pro*lemele ce urmea+ă a "i discutate pe parcursul activităţii?- punerea unei pro*leme care repre+intă tema activităţii?- pre+entarea in"ormaţiilor $i a materialelor noi0Pentru sporirea interactivităţii pre+entărilor instruirii directe se evidenţia+ă o serie de

tecnici: Pu++le! •ui+! car*uri cu între*ări $i car*uri cu răspunsuri! 24emple *une $i rele etc01endinţele moderne evidenţiate în evoluţia e4punerii vi+ea+ă promovarea unor noi variante

ale acesteia care să-i ameliore+e limitele de pasivitate $i de "lu4 unidirecţional de comunicare! precum $i sla*ele posi*ilităţi de interacţiune pro"esor elev9student0 st"el! sunt identi"ica*ile!e*!unerea cu o!onent ! !relegerea dezbatere sau !relegerea dialogată.

,ormele e2punerii în clasele primare: !ovestirea didactică, descrierea, e*!licaţia. 72plicaţia# de+văluie! clari"ică situaţii! relaţii! legi! ipote+e! solicită anali+a $i

argumentarea logică a "aptelor sau cuno$tinţelor? este o "orma de e4punere orală în care predomină argumentarea raţională a in"ormaţiilor "urni+ate0 Consta în de+valuirea relaţiilor cau+ale a cone4iunilor interne dintre elementele cunoa$terii! înţelegerea esenţei lucrurilor $i adescoperirii cursului "iresc al "enomenelor0 24plicaţia este o "orma a e4punerii aplicată în toatestrategiile de predare0 24plicatia se îm*ină per"ect cu demonstraţia $i cu conversaţia0Com*inarea acestora îl va a3uta pe pro"esor să veri"ice dacă ideile e4puse au "ost corect preluate$i înţelese de elevi0 În e4plicaţia didactică! pro"esorul urmăre$te să pună în evidenţă pe caledeductivă 9 inductivă ceea ce "ace ca ceva anume să "ie ceea ce este $i cum este0

Discursul didactic *a+at pe e4plicare se *a+ea+ă pe identi"icare! recunoa$tere! de"inire!descriere! clasi"icare toate acestea "iind apelate la momentul com*inării e4plicaţiei cudemonstraţia $i conversaţia0 24plicaţia se *a+ea+ă pe operaţii ale gîndirii cum ar "i: anali+a!sinte+a! comparaţia! generali+area! a*stracti+area0 De multe ori! pentru a înţelege un concept!"enomen! o lege! un principiu etc0 2ste necesar ca pro"esorul pe masură ce e4plică să procede+e$i la re"ormularea 9 ree4primarea unor cuno$tinţe! potrivit nivelului cognitiv al elevului! ceea cecomportă de+voltari! su*stituiri! ilustrări! descrieri! comparaţii a*solut indispensa*iledeterminării a ceea ce este încă necunoscut de elev0

Povestirea# e4punere prin naraţiune! cu caracter plastic $i emoţional? nararea unor "apte 9întîmplări a$a cum s-au petrecut ele! "ără e4plicarea cau+elor0 Sunt doar relatate "aptele saudescrise întîmplprile0 Se "oloseste în clasele mici0

!escrierea# pre+entarea analitică a proprietăţilor o*iectelor $i "enomenelor? constă în pre+entarea trăsăturilor $i a detaliilor e4terioare ale unui o*iect sau proces0 Prin descriere sunt

evidentiate "ie aspectele "i+ice ale o*iectului! "ie momentele $i conţinutul evenimentuluirespectiv0 Sco!ul metodei# de+voltarea spiritului de o*servaţie al elevului? sporirea posi*ilităţilor de a compara cu ceea ce este de3a cunoscut (su*liniind asemănările $i deose*irile)0 Se "olosesc

plan$e! mac#ete! "otogra"ii! sc#eme02. M$!d$ d$ %!muni%+"$ !"+,- @m$!d$ %!n/$")+i/$@di+,!*+$- constau în sta*ilirea

unui dialog între pro"esor $i elevi! în care pro"esorul pune între*ări pentru: a stimula găndireaelevilor? a asigura însu$irea cuno$tinţelor? a "i4a cuno$tinţele noi predate0

În practica didactică este necesar să se instituie un dialog autentic între participanţi ast"elîncît predarea să ia adeseori "orma unei comunicări *ilaterale! în care pro"esorul acţionea+ăasupra elevilor prin solicitări ver*ale! elevii reacţionînd la stimul $i o"erind răspunsuri0

Cea mai utili+ată este metoda conversatiei didactice! care pre+intă urmatoarele "orme (în

consonanţă cu momentele principale ale lectiei): %!n/$")+'i+ $u"i)i%- destinată însu$irii unor cuno$tinţe noi0

I&

7/17/2019 DIPref


%!n/$")+'i+ d$ "$+%u+,i&+"$ "olosită pentru a împrospăta memoria elevilor $i pentru a"acilita trecerea la predarea noilor cuno$tinţe0

%!n/$")+'i+ d$ ?i+"$ pentru consolidarea cuno$tinţelor $i sistemati+area acestora0 %!n/$")+'i+ d$ /$"i?i%+"$ utili+ată în momentul veri"icării orale a cuno$tinţelor Conversaţia J dialog didactic reali+at printr-o succesiune de între*ări $i răspunsuri0Dacă se ia drept criteriu "uncţia didactică pe care o poate îndeplini conversaţia! atunci

distingem urmatoarele variante9tipuri: • conversaţia de comunicare • conversaţia de re!etare şi sistematizare • conversaţia de fi*are şi consolidare • conversaţia de verificare şi a!reciere• conversaţia introductiva • conversaţia finală

Desigur! conversatia poate lua "orma discutiilor individuale sau a discutiilor colective(dezbaterile)0 !ezbaterea& sc#im* organi+at de idei si opinii0 V+"i+n$# discuţia de grup! masarotundă/! *rainstorming! discuţia P#illips <9<! discuţia panel0

În orice situatie! însă! importante sunt relaţia pro"esor elev $i elev elev0 Pentru a "iautentic! dialogul didactic (asta este! de "apt! conversaţia) tre*uie:

sa o"ere elevilor li*ertate de initiativa si de e4primare sa solicite inteligenta productiva! spontaneitatea si curio+itatea elevilor

sa asigure participrea e"ectiva a elevilor la toate "a+ele ela*orarii cunostintelor sa solicite operatiile mintale de *a+a (anali+a! sinte+a! comparatia! generali+area!

a*stracti+area etc0) sa o"ere elevilor posi*ilitatea de a e"ectua ei insisi rationamente sa permita elevilor sa puna! la randul lor! intre*ari pro"esorului sau colegilor lor etc01oate aceste cerinţe deriva din sco!urile metodelor conversative (dialogate)! respectiv:'0 stimularea gandirii elevilor ! ast"el incat acestia sa poata descoperi si singuri adevarul! sa

motive+e raspunsurile date! sa sesi+e+e legaturile cau+ale dintre cunostinte 9 "enomene? %0 a!rofundarea cunostintelor, a !roblemelor supuse discutiei si c#iar! avansarea de noi

e4plicatii 9 solutii de re+olvare?50 formarea gandirii logice a elevilor ast"el incat ei sa poata sesi+a care este esenta

pro*lemei! precum si logica interna a unei discipline?0 de!rinderea elevilor de a rezolva si singuri o pro*lema de invatare (sa poata aplica

singuri o regula! o de"initie! o teorema)0Cea mai solicitata metoda este %!n/$")+i+ $u"i)i%+0 8etoda consta in formularea cu

abilitate a unor intrebari, in alternanta cu ras!unsuri de la elevi, destinate desco!eririi de noidate, informatii.

Practic! calau+it de intre*ari si *a+at pe cunostintele anterioare la care se adauga e4perientasa de invatare! elevul va putea sa sesi+e+e singur relatiile cau+ale! caracteristicile si esentalucrurilor! "enomenelor! evenimentelor si! pe aceasta *a+a! in "inal va putea sa "ormule+e logic oregula! sa ela*ore+e o de"initie! sau sa "ormule+e conclu+ii logice? pe aceasta cale elevul

redescopera adevaruri cunoscute de3a de stiinta0Conversatia euristica ca metoda didactica se pregateste atent de catre pro"esor! ast"elincat elevul sa descopere in"ormatii cu totul noi! adoptand o strategie euristica! se adresea+aelevilor intre*ari a caror succesiune tre*uie atent sta*ilita! respectandu-se logica stiintei!

procedand de la simplu la comple4! de la particular la general! de la usor la greu0 2ste! asadar!importanta natura intre*arilor0 .ntre*arile sunt productive daca solicita gandirea! daca incita laactiune si la descoperirea adevarului impreuna cu pro"esorul0

Conversatia euristica (de descoperire) presupune sc#im*uri ver*ale intre parteneri! numiteepisoade/0 Fiecare episod este initiat printr-o operatie ver*ala! in general o intre*are cu roldi"erit de la ca+ la ca+0 .n didactica moderna se vor*este despre diverse tipuri de intre*ari! carecanali+ea+a comunicarea pro"esor elev elev in directia cautarii si e4plorarii ast"el incat sa se

a3unga la re+ultatul scontat: descoperirea de noi cunostinte0.ntre*arile pot "i spontane sau premeditate! determinandu-l pe elev sa invinga di"icultatileinerente cunoasterii0 Pentru ca un ast"el de tip de invatare sa "ie posi*ila! elevii tre*uie sa

I'

7/17/2019 DIPref


active+e propriile cunostinte apeland la memorie si re"lectie! reali+and cone4iuni care sa"acilite+e descoperirea de noi cunostinte0

9i!urile de întrebari se sta*ilesc în "unctie de urmatoarele criterii:A. Du(+ ni/$,u, )i m!du, d$ +d"$)+"$#

Ti(u, 0n"$9-"ii C+"+%$"i)i%i E$m(,$7"!n+,- *$n$"+,- dresată întregii clase De ce x Din ce motiv x

Care x Cum xDi"$%- dresată unui elev anume .on! pe ce te *a+e+i cînd a"irmică x.gor! cum demonstre+i că00000

N$di"i+- in/$")+- dresata de un elev pro"esorului $i retransmisăelevului de către pro"esor

2levul: Dar dacă cererea nudetermină o"erta ce seîntîmplăxPro"esorul: 1u ce cre+i x

D$ "$,$u <i d$%!m(,$+"$

,n elev întrea*ă0Pro"esorul preia între*area $i acestao diri3ea+ă spre un alt elev0Sau: ;ăspunsul la o între*are pusăde pro"esor este completată de maimulţi elevi

2lev €: Ce se întîmplă dacă000xPro"esor: elev ce părere aixCe cre+i că se întîmplă xSau: Pro*lema ridicată esteinteresantă02lev { ai de completatx Dar elev |00000x

Im($"+i/- Formulată ca o solicitare e4presă!categorică! "ără drept de apel

- 24plicaţi di"erenţele- 24aminaţi conte4tul- Sinteti+aţi00000

D$ %!n"!/$")- Sunt între*ări mascate care solicităelevului un punct de vedere personal

- 2reditatea condiţionea+ăstrict educa*ilitatea sau nu x- 2conomia de piaţă presupune

sau nu e4istenta concurenţei x- Fiecare om este sau nu oindividualitate repeta*ilă x

B. Du(+ !9i$%i/$ u"m+"i$Ti(u, 0n"$9-"ii C+"+%$"i)i%i E$m(,$

D$ d$?ini"$ Solicită:- de"inirea unor termeni- evidenţierea unor trasaturispeci"ice- de"inirea unui mod de acţiune

- Ce este x- Care sunt atri*uţiile0000- Cum de"iniţi acţiunea000

7+%u+,$ Solicită recunoa$terea 9 descriereaunui o*iect! "enomen0000!identi"icarea unui element

- Descrieţi metoda €- Cum recunoa$teţi 9 identi"icaţi orevoluţie

D$ in$"("$+"$ - . se solicită elevului să găseascăec#ivalente ver*ale care săe4prime sensul celor învăţate(poate "i si o speculaţie "iloso"ică)

Cum interpretaţi urmatorul pasa3

D$ %!m(+"+"$ - Cere sa "ie sta*ilite asemanarile 9deose*irile dintre % o*iecte!evenimente! "enomene? să se spunăcare este ponderea000- Ce ec#ivalente sunt0000

Prin ce se aseamana porum*elul $igugu$tiucul xPrin ce se deose*e$teînvăţămîntul in"ormativ de cel"ormativxCare este ponderea ar*itrariului înnotarea elevilor x etc0

I%

7/17/2019 DIPref


D$ !(ini$ Se solicită un punct de vedere personal

Ce parere ai cu privire la 000Ce s-ar întîmpla dacă x

D$ u)i?i%+"$ Presupune "ormularea deargumente9a raţiunilor care au statla *a+a unor "apte9mani"estari

Pe ce te *a+e+i cînd a"irmi că xrgumentea+a de ce ai re+olvata$a000

C.Du(+ $?!"u, in$,$%u+, )!,i%i+ $,$/u,ui#1ipul între*ării Caracteristici 24empleR$("!du%i/$ Solicită mai ales memoria $i

vi+ea+ă raspunsuri simpleCe este atomul x Cum se nume$te$tiinţa $tiinţelorx ("iloso"ie)

R$("!du%i/@C!*nii/$

Cer o descriere! insistînd pe puterea de reactuali+are $i redare acuno$tinţelor

- Care sunt "uncţiile educaţiei"ormale x Din ce se compune

procesul de învăţămînt xP"!du%i/ @C!*nii/$%$,$ m+i 9$n$?i%$$,$/u,ui

Cer elevului să e4plice! sa semo*ili+e+e! să plase+e cuno$tinţeleîn alt conte4t! să a"le soluţii! săargumente+e! să compare

- Care este modalitatea dere+olvare a pro*lemei €x- Comparaţi sistemul democraticcu cel totalitar (su* aspecteducaţional)

Ani%i(+i/$ ctivea+ă imaginaţia - Cum pre"iguraţi evoluţia@colii din ;8 în urmatorii ani x- Ce se va întîmpla în ca+ul încare se vor adopta manualelevirtuale x

D$ $/+,u+"$ Solicită emiterea de 3udecăţi devaloare cu privire la o stare de "apt

Care sunt calităţile pro"esoruluiideal în conte4tul învăţămîntului"ormativx

Su*$)i/- Sugerea+ă sau răspunsul! sau

modul de re+olvare! sau domeniulla care se "ac re"eriri

6u credeţi că acest principiu se

aplică $i în urmatoarea situaţie x2ste pedagogia o stiinta sociala x

plicarea metodei euristice necesita o deose*ita pregatire preala*ila si maiestrie pedagogica0 Succesul depinde de respectarea unor conditii:

intre*arile se aleg si se "ormulea+a cu gri3a! "ara improvi+atii intre*arile tre*uie gradate ca di"icultate si e4primate in asa "el incat elevul sa le

inteleaga intre*arile se "ormulea+a corect! dar si concis intre intre*are si raspuns se lasa su"icient timp de gandire si ela*orare atunci cand raspunde! elevul nu tre*uie intrerupt! pentru a se evita in#i*area! cu

e4ceptia unui raspuns care este in a"ara intre*arii daca este necesar! se adresea+a intre*ari a3utatoare 9 suplimentare! pentru a "acilita

intelegerea! ela*orarea raspunsului! corectarea raspunsurilor gresite nu se pun intre*ari voit gresite sau incuietoare! deoarece acestea pot *loca sau induce

in eroare elevii0 etoda asaltului de idei (.rainstorming ? ul)2ste o varianta a discutiei in grup! avand ca o*iectiv producerea de idei noi sau gasirea

celei mai *une solutii pentru o pro*lema de re+olvat! prin participarea mem*rilor grupului0Se poate organi+a cu toata clasa sau doar cu un grup special selectat0Principala caracteristica a metodei: ideile sunt avansate (produse) in cadrul discutiilor sau

de+*aterilor! valori+area (evaluarea) lor avand loc la s"arsitul lectiei0

I5

7/17/2019 DIPref


8etoda o"era elevilor posi*ilitatea sa se e4prime in mod li*er! contri*uind la "ormarea side+voltarea calitatilor imaginativcreative! a unor trasaturi de personalitate cum ar "ispontaneitatea! cura3ul de a e4prima un punct de vedere! vointa etc0

5azele activitatii didactice a*ate !e aceasta strategie#a) impartirea clasei in grupuri de elevi (ma4im '&)

*) alegerea unui secretar (care va conta*ili+a ideile in ordinea emiterii lor)

c) comunicarea regulilor de des"asurare a activitatii: se inter+ic aprecierile critice! ironi+arile! cen+urarile! contra+icerile! o*structionarile se e4prima li*er orice idee care-i trece elevului prin minte (pentru a stimula imaginatia) se cere producerea unei cantitati cat mai mari de idei se incura3ea+a asociatiile originale de idei (pentru a a"la raspunsul 9 solutia) "iecare grup va emite cate o idee la o interventied) alegerea pro*lemei si pre+entarea ei de catre pro"esor (pentru a-i mo*ili+a pe scolari sa-

si spuna punctul de vedere! sa emita idei)e) sta*ilirea! de catre pro"esor! la s"arsitul actiunii a unui comitet de evaluare! compus

dintr- un lider (presedinte) si %-5 mem*ri0 cestia vor prelucra ideile! le vor ierar#i+a "unctie de

valoarea lor! le vor pre+enta pro"esorului! iar la s"arsitul actiunii vor "ace cunoscut top/-ulre+ultatelor! depunand eventual o lista a ideilor si la *anca de idei/ a clasei0După cum am menţionat anterior Nrainstorming/ provine din cuvintele barin creier $i

storm "urtună! plus desinenţa ing ! speci"ică lim*ii engle+e0 În traducere "idelă ar însemna"urtună în creier/! e"ervescentă de idei! sau mai degra*ă o stare de intensă activitateimaginativă! "apt care i-a atras *rainstormingului $i denuirea de +)+, d$ id$i0

2senţa *rainstormingului constă în separarea intenţionată a actului imaginaţiei de "a+agîndirii critice! o*iective! raţionale0T'U De aici $i-a do*îndit el o altă denumire: $/+,u+"$++m0n+-8)u)($nd+- (sau suspendarea evaluării)0

.ată deci două sinonime "recvente pentru *rainstorming: +)+, d$ id$i <i $/+,u+"$ +m0n+-(80 ;oco (%&&)! C0 prea (%&&5)! G0 emeni (%&&')0

În "ine! i s-a mai spus 1#e Nig es/ (8arele Da)! întrucît în prima "a+ă se acceptănecondiţionat toate ideile0T5UPrin metoda asaltului de idei cadrul didactic va g#ida un set de reguli T55! '!%'U:I0!recierile critice sînt interzise. 6imeni nu are voi să "acă o*servaţii negative! să

conteste! să se mire! să ai*ă îndoieli supra vala*ilităţii ideilor propuse0 .ntervenţiile de acest gensînt distructive pentru imaginaţia creatoare a grupului *rainstorming0 ( se vedea lista de

6*!resii ucugaşe, care nu tre*uie rostite în timpul $edinţei de *rainstorming)0I8maginaţia trebuie să fie total liberă, iar ideile e4travagante - acceptate pe loc! întrucît e

mai u$or să cuminţe$ti o idee decît să o găse$ti0 În *rainstorming "iecare spune prima idee care-ivine în minte! "ără cen+ură! c#iar dacă i se pare a*surdă sau imposi*ilă0

ISe cere cantitate. 24plicaţia este următoarea: primele răspunsuri care ne vin în minte la o

între*are sînt cele la îndemîna tuturor! cele mai u+uale! prin urmare mai *anale $i neoriginale0dată ce le-am epui+at! dacă perseverăm0 .ntrăm în atmos"era rare"iată a ideilor neo*i$nuite! careau din ce în ce mai multe $anse de a "i originale! nemaiîntîlnite0

Sînt încura3ate ideile derivate, asociaţiile neo*i$nuite de idei! com*inările $i ameliorărilesoluţiilor propuse de ceilalţi0 Găsirea unei soluţii ingenioase înseamnă! în ultima instanţă!corelarea unor elemente pe care nimeni nu le mai a$e+ase alături! asocierea inedită0 În grupul

*rainstorming! un răspuns al unuia poate să-i asigure celui de alături o asemănare $i o asociereneo*i$nuită0 2l poate să intervină imediat $i să o spună! preluînd deci ideea precedentă! pornindde la ea $i sugerînd alta0 ceastă regulă mai reclamă participanţilor să com*ine %-5 idei pentru ao*ţine alta nouă0

Pe scurt! iată regulile brainstormingului de grup&

@ Nu %"ii%+'i ideile celorlalţi! nu /- +u!%$n&u"+'i ideiley- Daţi "rîu li*er im+*in+'i$i- Produceţi un num-" cît mai mare de ideiy

I

7/17/2019 DIPref


@ P"$,u+'i id$i,$ celorlalţi $i per"ecţionaţi-ley Alcătuirea grupului brainstorming&BÎn clasa de elevi se poate lucra "rontal! cu toată clasa0BÎn colectivul de cadre didactice se vor utili+a următoarele criterii:'0 Selecţia se "ace în "uncţie de dorinţa persoanei de a participa! în cuno$tinţă de cau+ă!

evident0

%0 Între mem*rii unui grup să nu e4iste antipatii! *a! dacă se poate! legături de prietenie saucel puţin de indi"erenţă0 În nici un ca+ ostilităţi050 Să nu "ie în acela$i grup un $e" o"icial cu su*alternii lui0Grupul poate "i sta*il! cu aceia$i mem*ri la "iecare întrunire! sau! dimpotrivă! poate "i

"luctuant! cu mem*ri solicitanţi ad-hoc! de "iecare dată alţii? în "ine! poate e4ista un nucleu permanent! completat de "iecare dată cu alte persoane! în "uncţie de necesităţile completăriinuleului cu noi speciali$ti0

rgani+area $i des"ă$urarea unei $edinţe (|0 on! C0 8oise! 80 Noco$) vi+ea+ă:BCu elevii se poate lucra "ără pregătire0BGrupul cu adulţi este *ine pregătit după cum urmea+ă:I(obilizarea !artici!anţilor se "ace anunţîndu-i cu o săptămînă înainte (sau cel puţin %-5

+ile)! printr‚o invitaţie scrisă! în care să "ie menţionate ora $i locul întîlnirii! dar mai ales pro*lema ce urmea+ă a "i tratată0 Cei care participă pentru prima dată vor primi $i cte un"ormular de pre+entare a metodei *rainstorming? este recomanda*il ca în invitaţie să "ie sugerate!orientativ! $i cîteva idei de soluţionare a pro*lemei0

@edinţa de *rainstorming are un m!d$"+!" (%!ndu%-!" in)"u%!" +nim+!" sau cumeste numit recent! ?+%i,i+!")! care poate "i specialist în creativitate sau unul din mem*riigrupului! cu e4perienţăîn asaltul de idei $i un )$%"$+" (dacă grupul este mic este su"ucient unsecretar? cînd numărul atinge sau depă$e$te '% persoane sînt necesari doi secretari)0

I0ran1area în sală este un cerc sau în 3urul unei mese pătrate: mesele dreptung#iulareîmpiedică o percepere vi+uală normală a tuturor celor pre+enţi0 Conducătorul se a$ea+ă oriunde!mem*rii î$i pot sc#im*a locurile de la o $dinţă la alta! uneori c#iar în timpul $edinţei0 Secretariiînsă stau neapărat pe alturi opuse! vis-a-vis! pentru ca "iecare să vadă din "aţă o 3umătate din

perticipanţi0 2i î$i sta*ilesc de la *un început persoanele pe care să le ai*ă în atenţie! "iecarenotînd numai ce spun mem*rii ce cad în ra+a lui vi+uală0

I)e notează secretariiJ# toate intervenţiile! nu neapărat mot-a-mot, ci ideea! propunerea:c#iar $i repetiţiile? c#iar $i ideile care li se par asemănătoare? c#iar $i soluţiile care li se par inutile! a*surde0 Pe scurt! înregistrarea nu tre*uie să omită nimic din ideile rostite0

I)e nu notează secretariiJ# numele celor care emit ideile0 Să nu uităm că *rainstormingulde grup nu urmăre$te recompensarea individuală! aceasta este o acţiune de ec#ipă0 Cei care nu

pot renunţa la paternitatea individuală a ideilor "oarte puţini dealt"el nu sînt apţi pentrugrupul *rainstorming0

După ;0-N0 .ucu (%&&')! 20 Danciu (%&&)! alte două elemente indispensa*ile sînt regulile *rainstormingului care vor "i a"i$ate la vedere! pe o plan$ă mare0.ntervenţiile uciga$e/! (adică reacţiile ver*ale inter+ise pentru motivul că produc *loca3e)

sînt sancţionate pe loc de "acilitator0 După trei intervenţii "atale/ pentru elanul creator algrupului! de la care un participant nu s-a putut a*ţine! participantul cu pricina este rugat să

părăsească sala! c#iar dacă acesta este "oarte inteligent $i creativ atunci cînd lucrea+ă individual este posi*il ca el să nu "ie compati*il cu speci"icul metodei *rainstorming0

În vi+orul lui .0 Cerg#it! 0 Stoica! 20 1orrance des"ă$urarea $edinţei de *rainstormingvi+ea+ă următoarele:

- Dacă sînt mem*ri oca+ionali! noi! moderatorul "ace pre+entările0- 8oderatorul reaminte$te pro*lema0 2l însu$i! sau cel care o cunoa$te mai *ine! poate "ace

o pre+entare e4trem de succintă a conte4tului0- Sînt rostite regulile *rainstormingului0

I7

7/17/2019 DIPref


- *ia acum se atacă primul procedeu! care ese de "apt o pregătire a terenului0 Se nume$te$(u"+"$ curăţare! decondiţionare! sau c#iar pur3are ("ranc0 purge/)0 Grupul caută să-$iamintească să inventarie+e (oral sau notînd pe ta*lă ori pe "oile din "aţa "iecăruia)! toate modurilecunoscute în care a mai "ost soluţionată pro*lema0 peraţia are două 3usti"icări:

a)"ere$te grupul de un eventual consum inutil de enrgie! dacă s-ar strădui să ela*ore+e ideide3a cunoscute$i puse în practică de alţii0 Grupul merge pe un drum *ătătorit! ar lucra pentru o

cau+ă pierdută! susţinînd o soluţi care de3a nu mai este competitivă? *)elimină de la *un început răspunsurile neoriginale! căci ce s-a anunţat ca "iind de3areali+at nu mai poate constitui o noutate0

dată actuali+ate $i puse în "ocarul con$tiinţei coluţiile e4istente! imaginaţia se va orientaspre altele0 Fiecare spune o singură idee la o intervenţie! c#iar $i-a notat rapid pe "oaia din "aţăsau i-au venit în minte mai multe0

u prioritate la luarea cuvîntului cei cărora le-a venit o idee pornind de la propunereaenunţată de antevor*itori0 Să nu uităm că o regulă de *a+ă a *rainstormingului este încura3areaasociaţiilor de idei0 .ntervenţiile vor "i su* "ormă de enunţuri scurte0 Demonstrarea $i detalierease vor "ace anterior! nu în $edinţa *rainstorming0 Pau+ele care survin în "lu4ul de idei nu tre*uiesă ne îngri3ore+e (.0 Cerg#it! .0 ;adu! 80 ;oco)0

Durata se va sta*ili de la început (5&-7& minute sau c#iar mai mult)0 .mportant este ca$edinţa să dure+e cel puţin cît s-a sta*ilit0 Dacă timpul limită poate "i depă$it! în nici un ca+ nutre*uie a*andonată pro*lema înainte de termenul anunţat0

a s"îr$itul $edinţei se sta*ile$te un comitet de evaluare! alcătuit din moderator $i doi-treimem*ri ai grupului *rainstorming! prin rotaţie? păartcipanţii sînt rugaţi să medite+e în continuareasupra pro*lemei $i să reţină ideile0

După .0 Cerg#it (%&&') la "inele *rainstormingului secretarii dactilogra"ia+ă lista de idei!întocimnd una singură! dacă se poate c#iar intercalînd răspunsurile pentru a putea "i păstratăordinea emiterii lor0 doua +i (nu mai tîr+iu)! secretarul (sau moderatorul) ia legătura cu toţimem*rii grupului *rainstorming din +iua precedentă pentru a culege ideile apărute între timp(ideile de dimineaţă/)0 e adaugă pe listă $i pre+intă lista comitetului de evalure! "iecăruia cîteun e4emplar0 Fiecare marc#ea+ă ideile pe care le consideră el utili+a*ile0 Cînd se întîlnesc! se

parcurg toate ideile din listă! însemnîndu-se în drepul "iecăruia opţiunile! care pot a3unge pînă la5 sau ! în "uncţie de mărimea comitetului de evaluare0

Comitetul de evaluare este cel care #otără$te soarta viitoare a ideilor selectate: "ie că seîntrunesc în altă $edinţă de *rainstorming! pentru a se ela*ora detalii $i a se #otărî planul de

punere în practică! "ie că tre*uie reali+ată o mac#etă! "ie că tre*uie pre+entate su* "ormarespectivă conducerii $colii9altui "or de conducere0

;olul moderatorului9pro"esorului în literatura de specialitate (S0 Nernat (%&&5)! .0 Crg#it( %&&')! .0 Dumitru (%&&&)! 80 .onescu!0 C#i$ ('II%)) este că:

J Sta*ile$te data $i locul $edinţei! alege participanţii! pregăte$te invitaţiile0 Cu această

oca+ie îi îndeamnă să se gîndeasc de3a la una sau cîteva soluţii pentru a putea intra în circuitulideilor de la *un început? î$i pregăte$te el însu$i o listă cu idei de rezervă.J Conduce discuţiile! $edinţa propriu-+isă?K Încura3ea+ă participarea tuturor! "ăcînd un apel discret la cei timi+i (acum să au+im

părerea celor care n-au luat încă cuvîntul/! acum să vor*im prin rotaţie/)?J dmite orice! mergînd pînă la accentele critice la adresa propriei persoane sau a stilului

de conducere?J audă uni"orm! cu un entu+iasm identic! a*solut toate ideile: *un/! gro+av/! per"ect/!

*ravo/?J Scoate grupul din impasuri (pau+e mai lungi)! prin unul din procedeele: plasea+ă o idee

din lista proprie (idei de re+ervă)! pentru de*locarea "lu4ului de propuneri? "olose$te îndemnuri:

să încercăm să mai dăm '& idei/! sîntem aproape de o ci"ră rotundă (de pildă '&&)! să încercăms-o atingem/! "iecare să încerce să aducă încă o idee înainte de s"îr$itul $edinţei/? liderul poateopri discuţia $i declan$a cîteva minute de concentrare individuală?

I<

7/17/2019 DIPref


J Dă prioritate ideilor derivate?J 6u *rusc#ea+ă participanţii $i nu încalcă el însu$i regulile pe care le promovea+ă?J Motără$te cine "ace evaluarea ideilor?J Culege ideile de dimineaţă/ (sau cere aceasta secretarului)?J Pentru menţinerea motivaţiei va aduce ulterior la cuno$tinţa grupului în care au "ost

valori"icate ideile propuse0

1ipurile de asalt de idei: oral scris desen%sc#iţă cu te#nicile respective+De e4emplu: asaltul de idei oral va cuprinde o serie de etape0 n !rima eta!ă se vadesco!eri2identifica situaţia e*istentă din cîm!ul de realitate a subiectului! apoi se va fomula

!roblema temei de dezbatere $i se va elabora un !lan de a!licare a metodei0rmătorul !as va constitui înce!utul şedinţei2sesiunii asaltului de idei care va "i urmat de

anali+a datelor re+ultate din ela*oraea pro*lemei $i se va "inisa cu alegerea soluţiei considerateoportune $i punerea în practică a soluţiilor0

Pentru real+area asaltului de idei este "oarte necesar să se respect regulilebrainstormingului de grup pentru o e"icacitate mai *ună a acestuia0

În clasa de elevi se va lucra "rontal cu toată ec#ipa! iar organi+area $i de"ă$uraea sesiunii de *ranstorming va implica:

'regătirea învăţătorului @ se "ace în "uncţie de pro*lema ale cărei soliţii urmea+ă a "igăsite! dar două lucruri rămîn o*ligatorii: ela*orarea planului de "ormulare a metodei? "ormulareao*iecivelor0

(obilizarea elevilor în "uncţie de su*iect $i de vîrsta elevilor: $edinţa poate "i iniţiată "ără pregătirea din timp a elevilor sau mo*ili+area se "ace anunţîndu-i cu o săptămînă înainte? li secomunică pro*lema ce urmea+ă a "i pusă în de+*atere0 2ste recomanda*il în invitaţie să "iesugerate! orientativ! $i cîteva idei de soluţionare a pro*lemei0

)onducerea şedinţei de brainstorming (asaltul de idei) care este e"ctuată de către unmoderator (animator)! care ar putea învăţătorul sau alt e4pert în organi+area $edinţei asaltului deidei! invitat în mod special! $i de către un secretar (ales din rîndurile elevilor? dacă ec#ipa de

participanţi este mai mare! pot "i %-5 secretari)0 0şezarea în sală! în cerc sau în 3urul unei mese pătrate0 8oderatorul ia loc oriunde! elevii

participani î$i pot sc#im*a locurile ! de la o $edinţă la alta! uneori c#iar în timpul $edinţei0Secretarii însă stau neapărat pe laturile opuse vis-a-vis! pentru ca "iecare să vadă din "aţă o

3umătate dintre participanţi0 2i î$i sta*ilesc de la *un început persoanele pe care le vor avea înatenţie! "iecare notînd doar ideile e4primate de către acestea0 Secretarii nu "i4ea+ă numeleemitenţilor de idei0

0fişarea asaltului de idei @ ele sînt scrise pe o plan$ă mare $i e4puse la vedere0 ;eacţiilever*ale ce produc *loca3e vor "i sancţionate9inter+ise pe loc de către învăţătorul-moderator0 Dupătrei intervenţii! distrudctve/ pentru elanul creator al grupului! de la care un participant nu se va

putea a*ţine! participantul9elevul cu pricina va "i rugat să se retragă din ec#ipă (regulă pe care

elevii-participanţi tre*uie s-o cunoască la începutul $edinţei)0 De e4emplu: ,n elev poate "i"oarte inteligent $i creativ atunci cînd lucrea+ă individual este însă "oarte posi*il ca el să nu "iecompati*il cu speci"icul acestei metode (asaltul de idei)0 Învăţătorul se va ocupa în timp de"ormarea a*ilităţilor de comunicare la elev0

&esfăşurarea şedinţei vi+ea+ă următoarele secvenţe:'0 8oderatorul9învăţătorul! reamintind pro*lema! "ace o pre+entare succintă a ei0%0 Sînt aduse la cuno$tinţa tuturor regulile asaltului de idei050 ctuali+area soluţiilor de3a e4istente! pregătirea terenului pentru de+*ateri: elevii-

participanţi au căutat să-$i amintească $i să inventarie+e (oral sau notînd pe o "oaie din "aţa"iecăruia) toate modurile cunoscute în care a mai "ost soluţionată pro*lema! ceea ce a scutitec#ipa de un eventual consum inutil de energie! dacă mem*rii ei s-ar strădui să ela*ore+e idei

de3a cunoscute $i puse în practică? elimină din start răspunsurile neoriginale0Ceea ce va "i necesar în aplicarea metodei! va "i de a respecta cerinţele:- "iecare e4primă o singură idee! la o intervenţie (c#iar dacă în minte i-au venit mai multe)?

I=

7/17/2019 DIPref


- au prioritate la luare de cuvînt! cei cărora le-a venit o idee pornind de la propunerea enunţată decătre antevor*itori?- se vor încura3a asociaţiile de idei?- intervenţiile se vor "ace su* "ormă de enunţuri scurte?- asupra duratei se va conveni de la început (5&-7& minute) $i va ţine cît s-a sta*ilit?- timpul-limită poate depă$i doar dacă $edinţa se des"ă$oară e"icient $i surplusul de timp alocat

nu a"ectea+ă ctivităţile ulterioare?- în nici un ca+ nu tre*uie a*andonată de+*aterea pro*lemei înainte de termenul anunţat0 6valuarea rezultatelor. a s"îr$itul $edinţei! un grup de evaluatori alcătuit din moderator $i

%-5 mem*ri-participanţi la $edinţă vor "i rugaţi să medite+e în continuare la pro*lema discutată $isă reţină ideile de e4primare în procesul activităţii0 Secretarii! împreună cu evaluatorii! vor inventaria după $edinţă toate ideile! înregistrîndu-le pe o singură listă! de un e4emplar al căreiava dispune orice mem*ru al ec#ipei0 Fiecare a marcat ideile pe care le-a considerat reali+a*ile (s-au ales ideile comune)0

2c#ipa de evaluatori va "i cea care va #otărî soarta de mai departe a ideilor selectate? deregulă! se ela*orea+ă planul de aplicare a lor! pentru soluţionarea pro*lemei pusă în discuţie0

De e4emplu: se va întocmit lista ideilor acceptate? ea va "i adusă la cuno$tinţa tuturor

elevilor $i va "i depusă în Nanca de idei/ a clasei (o mapă specială cu această destianţie)0Ainem să menţionăm $i acel "apt că un punct "orte în acest proces îl va avea $i învăţătorul

care:') Sta*ile$te data $i locul $edinţei! pregăte$te materialele-suport necesare? se gînde$te din

timp la cîteva soluţii! pentru a putea intra în circuitul ideilor de la *un început? î$i pregăte$te elînsu$i o listă cu idei de re+ervă0

%) Conduce discuţiile! $edinţa propriu-+isă0J încura3ea+ă participarea tuturor elevilor! "ăcînd un apel discret la cei timi+i (cum! să

au+im $i părerea celor care încă n-au luat cuvîntul/? Să încercăm a discuta prin rotaţie/)?J îi laudă pe cei care merită în mode egal! cu acela$i entu+iasm! apreciind a*solut toate

ideile: *un/! e4celent/! gro+av/! per"ect/! *ravo/ etc0?J admite orice! mergînd pînă la accentele critice la adresa propriei persoane sau a stilului

său de conducere?J scoate ec#ipa din impasri (pau+e prea lungi)! prin unul dintre următoarele procedee:- emite o idee din lista proprie de re+ervă?- "olose$te îndemnuri: Să încercăm a "ormula încă vreo '& idei/? Sîntem aproape de o

ci"ră rotundă (de e4emplu! '&&)! să încercăm a o acoperi cu ideile noastre noi/ etc0! sau poateopri discuţia $i cere cîteva minute de concentare individuală?

J acordă prioritate ideilor derivate?J nu *rusc#ea+ă elevii participanţi $i nu încalcă el însu$i regulile pe care le promovea+ă

metodica asaltului de idei?

J #otără$te cine dintre elevi va participa la evaluarea elevilor?J culege ideile de dimineaţă/ idei cu care pot veni elevii a doua +i?J pentru menţinerea motivaţiei! ulterior va aduce la cuno$tinţa elevilor-participanţi modul

în care au "ost valori"icate ideile propuse0Pentru o *ună e"icienţă de utili+are a acestei metode vor "i $i reacţiile verbale inter+ise în

$edinţa asaltului de idei care tre*uie evitate0 De e4emplu:- 6u sîntem pregătiţi pentru000- 2ste ceva depă$it! demodat000- Să discutăm despre asta altă dată000- Clasa noastră este prea neputincioasă pentru una ca asta000- Clasa noastră este prea *ună pentru a$a ceva000

- 8ai întîi! să ne îm*unătăţim re+ultatele la învăţătură000- 8ai întîi! să "im disciplinaţi000- Dacă de patru ani merge tot a$a! înseamnă că e lentă000

IE

7/17/2019 DIPref


7/17/2019 DIPref


- Pe aripile dorului (ve+i ane4a %)- Fiindcă sînt copil! eu merit0000- De+ordinea mama nenorocirii- Ce "acem în ca+ de000x- 1impul de odi#nă noi îl organi+ăm- Cum să "acem cinste clasei ($colii în care învăţăm)x

- di#ne$te-te după muncă prin muncă- Care este portretul ro*ot al unui elev contemporanx- Care sînt condiţiile de reu$ită pentru un elevx etc02ste o metoda care ii motivea+a pe elevi sa invete si sa se e4prime! mai ales daca

pro"esorul le aduce la cunostinta modul in care pot "i valori"icate ulterior ideile propuse0Se poate asocia per"ect cu pro*lemati+area0

Problematizarea (metoda rezolvarii de probleme)Predarea presupune de iure si de "acto si pre+entarea unor sarcini de cunoastere! prin

re+olvarea carora elevii do*andesc in mod activ cunostintele! "ormandu-si inclusiv o serie dedeprinderi intelectuale0 Pro"esorul ar tre*ui sa se *a+e+e mai mult pe actiunea independenta ascolarilor! care este necesar sa isi asume deli*erat un comportament de invatare centrat pe

re+olvarea de pro*leme si descoperirea de noi cunostinte0 Desigur ca intregul proces de invatarede acest tip este asistat si diri3at de pro"esor! care indruma e"orturile cognitive ale scolarilor0

Problematizarea este considerata! in didactica moderna! una dintre cele mai valoroasemetode deoarece orientea+a gandirea scolarilor spre re+olvarea independenta de pro*leme0,tili+and metoda in discutie! pro"esorul pune pe scolar in situatia de a cauta un raspuns pertinent!o solutie pentru pro*lema cu care se con"runta0 Punctul de pornire il constituie crearea situatiei ?

problema , care desemnea+a o situatie contradictorie! con"lictuala intre e4perienta de cunoastereanterioara si elementul de noutate cu care se con"runta scolarul0

Situatia ? problema este necesar sa pre+inte urmatoarele caracteristici:• sa repre+inte o di"icultate cognitiva pentru scolar! re+olvarea acesteia necesitand un e"ort

real de gandire• sa tre+easca interesul scolarului! sa-l surprinda! sa-l uimeasca! provocandu- l sa

actione+e• sa oriente+e activitatea scolarului in directia re+olvarii! a"larii solutiei de re+olvare si

pe cale de consecinta avansarii in cunoastere0 ;e+olvarea nu este posi*ila "ara activareacunostintelor si e4perientelor do*andite anterior0

1ensiunea (con"lictul) este creata intre e4perienta anterioara (ceea ce scolarul de3acunoaste) si elementul de noutate cu care se con"runta0 ceasta tensiune il va determina saactione+e! sa caute (investig#e+e) si sa intuiasca solutia de re+olvare a acestei tensiuni0

6*em!le de situatii !roblema#a% create la un curs de !edagogie#

'0 De ce cresterea intensitatii motivatiei invatarii se poate asocia! dupa un asemenea prag!cu scaderea per"ormantelor in invatarex/%0 Cum va e4plicati ca repetitiile prea dese ale unui te4t invatat pot sa "avori+e+e uitareax/b% creata la o lectie de stiintele naturii#R De ce samanta incolteste! radacina se ascunde in pamant! iar tulpina se ridica deasupra

solului! cautand lumina x/vansarea situatiei ? problema si activitatea e4ploratorie a elevului pentru a descoperi

solutia presupune !atru momente fundamentale# 8. !unerea !roblemei si !erce!erea ei de catre elevi (inclusiv primii indici orientativi

pentru re+olvare)0 cum! pro"esorul descrie situatia pro*lema! e4pune "aptele! e4plica anumiterelatii cau+ale! receptionea+a primele solicitari ale elevilor si da in"ormatii suplimentare0 Practic!

pro"esorul de+valuie doar germenii adevarurilor ce vor "i apoi descoperite de elevi prin e"ort propriu0

'&&

7/17/2019 DIPref


..0 studierea a!rofundata si restructurarea datelor !roblemei (in acest moment! pro*lemati+area se apropie de cercetarea "undamentala)0 .n aceasta etapa! elevul lucrea+aindependent: reactuali+ea+a cunostintele! se documentea+a in domeniu! compara in"ormatiile! seopreste la o suma de in"ormatii pe care le considera necesare si relevante0

888.cautarea solutiilor !osibile la !roblema !usaa)0 anali+ea+a atent si cu discernamant materialul "aptic

*)0 procedea+a la o sinte+a! pentru a recupera esentialul! "ace cone4iuni logice! anali+andconditiile de producere 9 mani"estare a "enomenului sau situatiei! "ormulea+a ipote+e privindsolutionarea pro*lemei si le veri"ica pe "iecare in parte0 1rece in ultima "a+aobtinerearezultatului final si evaluarea acestuia0 a acest moment! elevul compara re+ultatele o*tinute

prin re+olvarea "iecarei ipote+e0 .n "inal! elevul decide 9 alege solutia optima! care se con"runtacu ideile pre+entate in manual0

'&'

7/17/2019 DIPref


S%$m+ ("!9,$m+i&+"ii

)oncluzii# metoda este "oarte *una deoarece are un pronuntat %+"+%$" ?!"m+i/#

a) antrenea+a intreaga personalitate a elevului (intelectul! calitatile volitionale!a"ectivitatea)! captand atentia si mo*ili+and la e"ort

*) cultiva autonomia actionalac) "ormea+a un stil activ de muncad) asigura sustinerea motivatiei invatariie) da increderea in sine024perienta arata ca pro*lemele din viata curenta sau cu aplicatie in activitatile pro"esionale

tre+esc rapid interesul elevilor0Pro*lemati+area cere respectarea unor conditii:'0 elevii sa ai*a cunostinte anterioare legate de pro*lema data%0 elevii sa "ie realmente interesati sa re+olve50 di"icultatile sa "ie 3udicios do+ate pentru a nu *loca elevul0 momentul plasarii pro*lemei sa "ie potrivit0

'&%

ctivitatea pro"esorului

ctivitatea elevului

Descrie situaţia - pro*lemă

Consultă pe pro"esor "era in"ormaţiisuplimentare

Studia+ă surse practico-metodologice

Studia+ă pro*lema dată

Studia+ă surse teoretice

"eră îndrumări privindvalori"icarea in"ormaţiei

o*ţinute

nali+ea+ă materialul "aptic

2la*orea+ă variante dere+olvare

(ipote+a de lucru)

Descopera corelaţii 9 legităţi

Sinteti+ea+ă materialul "aptic

leg soluţia optimă

Con"runtă 9 compară di"eritevariante

7/17/2019 DIPref


Strategia pro*lemati+arii nu are! insa! aplica*ilitate universala0 24ista continuturi care nuse pretea+a la o ast"el de a*ordare! dupa cum e4ista si situatii cand scolarii nu dispun decunostintele si a*ilitatile necesare0

Se poate aplica in com*inatie cu de+*aterea! studiul de ca+! lectura si anali+a de te4t!invatarea prin descoperire etc0

3. M$!d$ did+%i%$ 0n %+"$ ("$d!min- +%'iun$+ d$ %!muni%+"$ )%"i)-

etoda lecturii&- implică valori"icarea pedagogică deplină a procedeului muncii cu cartea?- re"lectă trăsăturile proprii anumitor tipuri de lectură: lectura e*!licativă, lectura

!roblematizată, lectura selectivă, lectura analitică, lectura sintetică, lectura diri1ată+- propune elevului o cale de invăţare e"icientă prin asumarea următoarelor "uncţii

pedagogice: "uncţia de in"ormare $i documentare sistematică! "uncţia de stimulare a instruirii $iautoinstruirii? "uncţia de culturali+are permanentă a elevului?

- presupune reali+area unor e*erciţii multiple cu valoare de !rocedee didactice! orientatespecial pentru "ormarea! per"ecţionarea $i integrarea in activitatea de invăţare a următoarelor deprinderi: deprinderea lecturii compre#ensive (a inţelege corect cele citite)! deprinderea lecturiiesenţiali+ate (a conspecta! a lua notiţe re+umative)! deprinderea lecturii demonstrative (a sesi+a! a

re+olva pro*leme)! deprinderea lecturii pro*lemati+ate (a sesi+a situaţiipro*lemă)! deprinderealecturii creative (a sesi+a! a re+olva! a inventa situaţii-pro*lemă)?

- anga3ea+ă "ormarea unor deprinderi cu grad de "uncţionalitate ma4imă la nivelintelectual! la nivel psi#ologic $i la nivel ergonomic (condiţii optime de activitate)?

- vi+ea+ă "ormarea $i cultivarea spiritului $tiinţi"ic care presupune atingerea o*iectivelor pedagogice evocate anterior $i per"ecţionarea lor in sensul educaţiei permanente $i alautoinstruirii0

24perienţa arată că cel puţin în anumite lecţii! munca directă cu manualele poate lua locule4punerii pro"esorului! lăsînd elevii să-$i însu$ească materia! prin e"ort propriu? să studie+e te4tulîn clasă! în mod independent! iar pro"esorul să intervină cu e4plicaţii doar în momentele di"icile!să o"ere e4plicaţii $i material a3utător! să aducă in"ormaţii de ultimă oră! să a3ute în moddi"erenţiat pe cei care întLmpină unele di"icultăţi (8i#ail! ;0! 'III)0

De accea ne-am propus să elucidăm lectura ca te#nica de in"ormare $i de documentareÎn epoca e4plo+iei in"ormaţionale! lectura rămîne nu numai o activitate strict literar-

culturală $i o metodă esenţială de învăţare (instruire) (Aopa! 0! 'I=I) ci tinde! în mod necesar! sădevină $i o te#nică idispensi*ilă de in"ormare $i de documentare! operaţiuni a*solut utile înactivitatea omului modern! evoluţie de care pedagogia modernă nu poate să nu seamă0 ( sevedea în această privinţă su*capitolul 50)

24istă! adeseori! o anumită de+amăgire legată de "elul cum este practicată lectura $i dee"ectele ei0 Concret! se constată o adevărată prăpastie care apare la unii elevii între Ra $ti săcite$ti/ $i Ra $ti să e4plore+i ceea ce cite$ti/ ((1emple! C0! Steele! O0! 8eredit#! V0! %&&%)0 dică!

o incapacitate din partea acestora de a trage ma4imum de "oloase de pe urma lecturii te4tuluiscris! sla*e deprinderi de a "olosi te#nici raţionale $i e"iciente de lectură0 S-au "olosit $i se"olosesc $i astă+i! *ineînţeles! o serie de elemente de "ocali+are a atenţiei! ca e4emplu! prinsu*linirea ideilor esenţiale în di"erite culori! marca3e pe marginea te4tului a unor cuvinte-c#eie!di"erite adnotări! sc#eme etc0 de$i utile! asemenea elemente de spri3in rămLn! totu$i! insu"iciente

pentru o lectură activă $i valori"icată la ma4imum0Dincolo de asemenea procedee! adevărata citire activă $i *ene"ică a te4tului scris reclamă

anga3area unor procese comple4e de:- percepere corectă a înţelesului cuvintelor (termenilor $tiinţi"ici! eventual) $i a înlănţuirilor

de cuvinte (propo+iţii! e4presii! sintagme)?- reactuali+area a unor repre+entări mintale! ca repere re"erenţiale constituie de3a ca un

"ond de cunoa$tere sau ca o +estre culturală! un bacground cultural ! cu care "iecare elev vine la$coală?

'&5

7/17/2019 DIPref


- investigaţie $i sesi+are a ideilor principale $i a detaliilor semni"icative care le însoţesc $i oanumită ordonare a ideilor?

- anticipare a ceea ce va urma! a posi*ilelor e"ecte sau consecinţe etc? punere în mi$care aoperaţiilor de gîndire! de imaginaţie! îndeose*i a operaţiilor de anali+ă $i sinte+ă! de asociaţie $iemitere de ipote+e! dar $i de procesare a in"ormaţiilor $i de stocare a acestora în memorie?

- procesare a cuvintelor! dar $i de reactivare a unor a*ilităţi de *a+ă (deprinderi! priceperi!

capacităţi de utili+are a cuno$tinţelor! ideilor în conte4te noi! de re+umare etc0)- activare a unor stări emoţional-motivaţionale $i metacognitive?- asimilare a cuno$tinţelor! ca e"ectul cognitiv al lecturii parcurse! dar $i ca reacţie e"ectivă

la acestea! luată în sens de re"lecţie! de interpretare! de e4aminare $i evaluare critică! de atitudine$i deci+ie! de construcţie a unei argumentaţii $i contraargumentaţii (2ngelmann! S0! 'II%)0

Pînă la urmă! o lectură activă $i e"icientă este o creaţie a interacţiunii elevului cuconţinutul te4tului citit (cu autorul acestuia)! ceea ce conduce la construcţia sensului! la "orţareaînţelegerii respectului conţinut lecturat0 În "ond! ceea ce contea+ă! ceea ce situea+ă în centrullecturii este tocmai acest proces de compre#ensiune! de înţelegere a te4tului! de construcţie aunităţii de sens $i de semni"icaţii care re+ultă în urma e"ectuării lecturii luată în integralitatea sauglo*alitatea ei (Cerg#it! .0! %&&<)0

În general! compre#ensiunea este considerată componenţă de"initorie a comportamentuluilectoral (8i#ail! ;0! 'III)? un produs sau "inal al lecturii datorat interacţiunii intense acititorului cu te4tul? al activării $i interactivităţii tuturor acestor elemente componente speci"iceanga3ate în actul lecturii! la care am "ăcut trimitere mai sus0 De nivelul acestei interactivităţi vadepinde ast"el e"icacitatea $i e"icienţa actului de lectură! ma4imi+area e"ectele instructiv-"ormative $i educative ale acestui travaliu cu cartea (manualul)0

În literatura de specialitate se evidenţia+ă mai multe ti!uri de lectură $tehnici de decodare%.În actul de învăţare după te4tul scris (ve+i în .0! Cerg#it! %&&<)! ca în cel de in"ormare $i

documentare intervin di"erite tehnici s!eciale de decodare, ti!uri diferite de lectură. Fiecaredintre acestea are importanţa ei $i toate la un loc î$i aduc o contri*uţie esenţială la sporireacapacităţii de lectură în raport cu "inalităţile urmărite0 2levii citesc ca să înveţe! să se in"orme+e!să-$i pregătească un e4amen! că caute anumite date precise! să se delecte+e sau să se recree+e>$i! "ire$te! "iecăruia dintre aceste scopuri îi corespunde o anumită atitudine $i o te#nică specialăde lectură0

După ritmul im!rimat lecturii vom putea "ace distincţie între:- lectura lentă (în gînd sau mintală cum i se mai spune)! silenţioasă! de pro"un+ime!

consacrată înţelegerii noţiunilor e4primate în te4tele teoretice! te#nice sau în cele literare $i"ilo+o"ice "recvent utili+ată $i de importanţă adeseori decisivă $i

- lectura ra!idă, atît de utilă pentru o promtă sesi+are a datelor e4acte sau a ideilor principale dintr-un te4t! pentru reactuali+area unor noţiuni ori pentru o*ţinerea unei vederiglo*ale asupra unui cuprins0 2ste o te#nică astă+i tot mai mult solicitată pentru o in"ormaţie

rapidă! în documentare! în identi"icarea surselor de in"ormaţie! în evaluarea $i selecţia lucrărilor depistate! în consultarea originalelor0Dacă timp de secole lectura înseamnă citire cu glas tare, o te#nică astă+i cu totul

rudimentară! depă$ită! lectura ra!idă se pre+intă ca o cuprindere cu oc#ii! ca o citire careutili+ea+ă te#nica disocierii mi$cării oc#iului de ver*ali+area interioară! în sensul că ea caută săevite orice asociere posi*ilă dintre mi$cările oc#ilor $i mi$cările asociative0 Prin e4ersare $i prinrespectarea unor condiţii speciale (iluminaţie directă a te4tului! lini$te $i concentrare ma4imă! orapidă receptare $i prelucrare a in"ormaţiei! aprecieri sau reţineri cu promptitudine a sensurilor $inegli3area accesorilor etc0)! un elev de liceu sau student care în mod o*i$nuit cite$te '7& decuvinte pe minut! poate a3unge la o per"ormanţă de %7&-7&& de cuvinte pe minut! iar în ca+uri dee4cepţie c#iar la peste =&& de cuvinte în aceea$i unitate de timp0 ceasta pre+intă! "ără îndoială!

o mare importanţă pentru randamentul învăţării (Cerg#it! .0! %&&')0Savanţii O0! DaY! 20! 8arin! C0 prea! .0! ;adu demonstrea+ă că lectură lentă nu"avori+ea+ă o reţinere mai *ună în memorie a te4tului $i de mai lungă durată decît o lectură

'&

7/17/2019 DIPref


rapidă0 24plicaţia constă în aceea că lectura rapidă "avori+ea+ă memoria imediată! care permitedesci"rarea s"îr$itului unei "ra+e prin aducerea aminte cu rapiditate a începutului "ra+eirespective0 ceastă operaţie permite sesi+area sensului! cuprinderea întregului0 Sensurile se reţinmai u$or în memorie (decît ceea ce s-a citit cuvîntul cu cuvîntul)! ceea ce înseamnă că memoriaimediată se trans"ormă în memorie de lungă durată! *a+ată pe ideile cuprinse în te4t0 ecturarapidă este o c#estiune de antrenament! dar ţine $i de însu$irile personale (coe"icient de

inteligenţă! *ogăţie de in"ormaţii! grad de cultură etc)0După modelul de realizare a lecturii se practică $i alte te#nici e"icace! cum ar "i:- lecturile critice, care invită la anali+e interpretative su*tile! a3ungîndu-l pe cititor să

meargă Rdincolo de materialul la care se "ace re"erite e4plicită/! să înţeleagă semni"icaţiile multmai largi care se găsesc în Rsu*iectul "ra+elor/! să desprindă din conte4tul acestuia anumiteconclu+ii cu caracter constituţional (Nruner! O0! 'I=I! pp0 'I-'I7)?

- lecturile !aralele, care scot în evidenţă ceea ce este comun $i ceea ce este cu adevăratspeci"ic unor te4te! cu similitudini 3udecate prin pri+ma acelora$i criterii (de e4emplu! dpuăcercetări! independente una de cealaltă! pe aceea$i temă! duă proiecte "ilo+o"ice! două curenteliterare etc0)! care "avori+ea+ă o con"runtare a datelor $i ideilor mi3locînd ast"el o mai rapidăclari"icare $i înregistrare a unor cuno$tinţe?

- lectura e*!licativă, ca citire de "ragmente cu e4plicarea cuvintelor $i e4presiilor necunoscute! cu e4tragerea $i "ormularea ideilor principale?

- lectura !roblematizată, condusă de anumite între*ări-pro*lemă adresate în preala*il de pro"esor! la care elevii urmea+ă să caute în mod activ răspunsurile cuvenite?

- lectura-investigaţie de te*t (studiul de te4t)! în anali+a unor te4te literar-$tiinţi"ice!"ilo+o"ice etc0 originale sau a unor "ragmente din acestea! a documentelor scrise etc0 utili+ată încadrul (seminarului) sau în a"ara acestuia! o"eră un e4erciţiu cu "oarte multe posi*ilităţile dede+voltare a gîndirii?

- lectura-lineară, o primă lectură de "ormare a unei imagini incipiente asupra cuprinsuluiunui te4t?

- lectura selectivă, de reţinere a unor in"ormaţii speciali+ate?- lectura continuă de informare+- lectura cu caracter analitic sau cu caracter sintetic+- lectura diri1ată, în cursul căreia pro"esorul! prin indiciile sale! orientea+ă procesul de

gîndire al elevilor?- lectura liberă sau autodiri1ată+- lectura de asimilare, a tuturor celor care pregătesc un e4amen! de e4emplu0Pro*lema se pune însă nu numai în ideea de a a3uta elevii să stăpînească asemenea te#nici!

ci $i de a-i deprinde să trăiască cu u$urinţă de la o te#nică la alta! să "olosească prin alternanţădi"eritele te#nici de accelerare sau de încetinire a ritmului lecturii în timp $i în loc! după cum ocere succesiunea sarcinilor de învăţare! ceea ce ar preveni practica unor te#nici stereotipe sau

rudimentare de citire $i recitire a lecţiei din manual pînă la reţinerea ei (uneori pe de rost)(Comănescu! .0! 'II<)0titudinea critică $i e"ortul re"le4iv! căutarea analogiilor! a trans"erilor posi*ile de

cuno$tinţe $i idei! de cuno$tinţe $i idei! evaluarea $i 3udecata de valoare! 3ocul "ante+iei $i alanticipaţiei! interesul $i gustul pentru citit! sinte+a! e4trapolările $i interpolările etc0! nu pot "iseparate de actul unei lecturi active? sunt e4presia unei receptări active a te4tului didactic!$tiinţi"ic! literar etc0 Rrta de a citi este $i arta de a gîndi/- a"irmă 20! Foguet ('I=5)( ve+i înCerg#it! .0! %&&<)0 @i ca lectura să devină într-adevăr un e4erciţiu activ $i de mare e"icienţă! estenevoie să se sprigine e"ectiv pe anumite de!rinderi şi obişnuinţe încă de timpuriu "ormate laelevi $i anume:

- de!rinderea de a înţelege corect cele citite! de a-$i îndrepta atenţia spre pro*lemele-

c#eie! centrale! de a descoperi noţiunile care e4primă esenţialul (mie+ul lucrărilor)! de a anali+a$i aprecierea materialului citit! de a re"lecta asupra te4tului $i de a interpreta personal cuprinsul

'&7

7/17/2019 DIPref


de idei! de a sta*ili legături între cele citite $i e4perienţa personală! de a atri*ui valori relative"aptele $i ideilor cuprinse în te4t! de a trage conclu+ii corespun+ătoare etc0?

- de!rinderea de a-şi !une !robleme ei însu$i! de a cerceta "apte proeminente (ie$ire dincomun) $i care pot să "ie utili+ate în situaţii noi? de a-$i reaminti din timp în timp "aptele $i dateleasimilate de3a $i de a le asocia "aptelor $i datele actuale! di"eritelor concepţii $i sisteme de idei?u$urinţa de a interpreta mi3loacele de e4presie $tiinţi"ică cuprinse în paginile cărţii ("ormule!

sc#eme! gra"ice! ta*ele! sc#iţe! desene! planuri! "otogra"ii etc0)?- de!rinderea de a nota într-o manieră utilă $i practică cuno$tinţele esenţiale! datelesemni"icative asimilate în timpul lecturii! de a utili+a caietul de lectură (cu note de voca*ular! cuaprecieri critice! cu transcripţii de e4trase)! "i$e re+umative pentru de+voltarea capacităţii desinte+ă! "i$e de lectură (Ca sinte+ă a conţinutului unei cărţi! o "i$ă de lectură poate să cuprindă deo*icei: Rtema/! Rre+umatul/! Raspectele caracteristice/ (ideile)! pe care se structurea+ă tema!Rconsemnarea amănuntelor semni"icative/! Raprecieri practice/ sau alte 3udecăţi motivate asupravalorii cărţii etc0)! e4trase de te+e principale etc0 (.0! Cerg#it! .0! Ounga! O0! DaY)0

mai mare importanţă tre*uie acordată însu$irii unor deprinderi de Rlectură creatoare/!consacrate prelucrării cuno$tinţelor reţinute pe *a+a lecturii! su* "orma întocmirii de re+umate!conspecte $i planuri! a e"ectuării unor teme scrise de sistemati+are $i "i4are a cuno$tinţelor prin

ela*orare de re"erate! compuneri! eseuri! lucrări de trimestru (semestru) sau de an! articole etc0 $ispunerea unora dintre acestea discuţii colective! prin organi+area de microsimpo+ioane! $edinţede cerc etc0 (;0! Ouncu! l0! Pîslaru! C0! 1emple0

Deoarece se mani"estă o tendinţă vădită de a însoţi manualul cu utili+area unui număr sporit de alte mi3loace $i materiale au4iliare! capătă însemnătate deprinderea "olosirii în mod"recvent a unor culegeri de te4te originale! crestomaţii! culegeri de e4erciţii $i pro*leme! atlase!#ărţi! colecţii de materiale! demonstrative! discuri! *en+i de magneto"on! seturi de diapo+itivespecial reali+ate pentru a însoţi unele manuale etc0

În vi+orul cercetărilor $tiinţi"ice ;0 8i#ail! 20 8arilYn! studiul după te4t implică $i o seriede de!rinderi de disci!lină a muncii intelectuale regim ordonat de studiu! e4erciţiu +ilnic!do+area e"ortului de lectură în timp etc0? de!rinderi de igienă a muncii alternarea e"ortului decitit cu perioade de rela4are (pau+e)? alternarea lecturilor cu conţinuturi di"erite? alternarealecturii cu activităţi de altă natură! de pre"erinţă "i+ice (activităţi practice! muncă e"ectivă!gimnastică! plim*ări! 3oacă etc0)? de!rinderi ergonomice de asigurare a unor condiţii optime delectură (organi+area locului de muncă) asigurarea unei lumino+ităţi corespun+ătoare din punctde vedere cantitativ $i calitativ (cca '&& la supra"aţa mesei de lucru? concentrarea "lu4uluiluminos direct pe te4t $i caietul de note! din partea stLngă? evitarea luminaţiilor arti"iciale decalitate îndoielnică? înclinarea pupitrului? respectarea unei po+iţii corecte la masa de lucru $ievitarea o*osirii inutile a mi$cărilor oculari mai ales a cititului culcat)? asigurarea lini$tiinecesare în a$a "el încît să se asigure o *ună concentrare a atenţiei? aerisirea camerei? menţinereaunei temperaturi constante de lucru de 'EoC? evitarea "umatului în camera unde se cite$te etc0

(odelul com!ortamental de !romovare a lecturii în clasle !rimare: pre+enţa în imediatavecinătate a unui coleg care cite$te? re"erinţa9le "regvenţe ale învăţătoarei la cărţi? oportunitateade a discuta te4tele citite! de a le valori"iica mesa3ul? priceperea de a aplica în activitateacotidiană instructivă cuno$tinţele căpătate prin lectură0

)ircumstanţe care stimulează interesul !entru lectură# popularitatea cărţilor $i pu*licaţiilor periodice interesante pentru elevii din clasele primare? acesi*ilitatea cărţilor pentru care semani"estă interes? relevanţa te4telor propuse pentru lectură? valori"icarea colegilor $i adulţilor ae4perienţei de cititor?con$tienti+area di"erenţei propriului succes $colar de cantitatea $i calitatealecturii "ăcute? autoaprecierea 3ustă a propriei e4perienţe de cititor0

Cerinţe luate în procesul selectării te4telor propuse pentru lectura individuală $i în grup:- )ores!underea cu obiectivul cognitiv şi formativ al activităţii 0 Cum $i educaţia cuprinde

di"erite aspecte ale pregătirii pentru viaţa socială! te4tele pe care le-am citi copiilor $i împreunăcu ei au vi+at di"erite aspecte ale vieţii $i au re"lectat diverse soluţii ale pro*lemelor a*ordate0

'&<

7/17/2019 DIPref


- =aloarea artistică incontestabilă a o!erei selectate0 24istă în literatura universalăsu"iciente cărţi adresate în particular copiilor de di"erite vîrste $i aceasta nu a lipsit din demersuleducaţional0 C#ear dacă evenimentele sa-au re"erit la alte timpuri $i locuri decît cele cunoscuteelevilor o convor*ire preala*ilă (o evocare educată) a depă$it di"icultatea receptării mesa3elor0 "ost o cale de de+volta copiii! "ără a-i o*liga să înveţe ! ci doar "ăcîndu-i curio$i0 Deoareceo*iectivul lecturii lor nu este învăţarea istoriei literaturii! nici studiul literaturii ca $tiinţă!

accentul anali+ei în acest ca+ se deplasea+ă de la cognitiv spre a"ectiv! spre interpretări $iaccepţii personale0- =alenţele eticomorale ale mesa1ului0 1e4tul citit $i discutat a permis atingerea unor

o*iective atitudinale! promovînd precepte $i valori acceptate în comunitatea etnică! în societateadată0 În conte4tul circumstanţelor de viaţă ale copiilor de la $coala primară! posi*ilitatea de adiscuta cu un adult despre cele citite $i de ale racorda la viaţa cotidiană $i la propria e4perienţănu poate "i supraapreciată0 Sarcina noastră a "ost să ne anga3ăm într-o discuţie cu elevii! $i nu atîtde a o"eri soluţii $i a răspunde la între*ări! cît de a g#ida un sc#im* constructiv de opinii0

- 0ccesibilitatea de vîrstă a te*telor. Persona3ele te4telor selectate au "ost nu neapăratcopiii de aceea$i vLrstă cu elevii pentru care am selectat te4tul! dar pro*lemele $i lim*a3ul luierau accesi*ile0 Copiii erau pregătiţi pentru înţelegerea con"lictului $i a soluţionării lui! pentru

interpretarea comportamentului unor persona3e0- =olumul rezonabil al te*tului. Pentru lectura cu voce tare! în grup! au "ost alese te4te de

proporţii mici! pove$ti! povestiri! nuvele nu prea mari-citirea lor a durat atît cît poate să rămînăatent un copil de vîrsta $colară mică0

- =alenţele formative ale lecturii şi ale discuţiei !e baza te*tului artistic şi a celui !ublicistic. 6u doar te4tul artistic! ci $i cel pu*licistic scoate în relie" diverse pro*leme care se pretea+ă discuţiei! deaceea s-au utili+at articole de +iar s-au eseuri! reporta3e! o scrisoare laredacţie s-ai materiale unor mese rotunde0

ectura $i interpretarea unor asemenea te4te î$i găsesc tangenţe cu viaţa cotidiană acopiilor $i provoacă discuţii aprinse0 De e4emplu! te4tul nei Nlandiana Strada 'isicilor a*ordea+ă o pro*lemă stringentă pentru elevii de vLrstă $colară mică pisicile $i cînii vaga*on+i02ste important ca în acest te4t pu*licistic propus pentru lectură $i discuţie! să se găseascătangenţele cu pro*lemele relevante pentru elevi0 st"el! te4tul va servi ca im*old pentru discuţia:Cum trebuie să se com!orte omul cu animalele maidanezeJ

scilaţia între protecţia acestor animale (cîini $i pisici vaga*onde! care trăiesc în prea3ma$colii! *locurilor! a spitalelor! etc0) $i i+olarea9înc#iderea9lic#idarea lor! la scara ora$elor contemporane mari! va permite lansarea di"eritelor opinii $i e4primarea di"eritelor atitudini! carese vor înc#eia cu "ormularea unor soluţii argumentate0 or "i $i unele încercări de a propuneorganismelor locale sugestii la temă0

Dar mai importantă decît soluţiile o"erite va "i con$tienti+area pro*lemei în sine! raportareaei la sine! la viaţa personală0

Dat "iind impactul di"eritelor te4te asupra "ormării personalităţii elevului $i demersuleducaţional se va centra nu doar pe te4te literare0 Ci $i pe te4te pu*liciste $i $tiinţi"ice0Strategia a*ordării oricărui te4t literar se va constitui pe o activitate de evocare! prin care

se vor scoate în relie" anticipativ pro*lemele luate în discuţie0Strategia a*ordării unui te4t nonliterar se va centra pe identi"icarea $i valori"icarea

in"ormaţiilor relevante pentru înţelegerea acelui te4t0 Considerăm că in"ormaţiile adiacenteinterpretării te4tului pot "i deduse! lansate de elevi sau o"erite de învăţătoare0.n"ormaţiile ţin de:-autorul te4tului: cine este! ce cultură repre+intă! de ce etnie este! în ce epocă $i unde a trăit?-conte4tul cultural al producerii te4tului: în ce lim*ă a "ost scris! despre ce locuri sau evenimentese aminte$te etc0

Pregătind elevii pentru a citi un te4t pu*licistic cum este Strada !isicilor ! învăţătoarea va

preci+a cine este autoarea0 Despre ce ora$ este vor*a! iar lectura te4tului va completa in"ormaţiile pe care le deţin de3a elevii0 ra$ul pe care se poate întLmpla să nu-l "i vi+itat elevii va căpăta înoc#ii lor dimensiuni reale $i a prins viaţă0

'&=

7/17/2019 DIPref


1e#nicile de lectură captivantă! care implică total pe elevi sînt cele construite pe surpri+ă $i stilistic vor*ind pe e"ectul a$teptării în$elate: lectura g#idată şi presupunerea prin termeni+

2senţa acestor te#nici re+idă în sta*ilirea unor pau+e în momentele cele mai tensionate ale pîn+ei narative $i măiestria de a provoca discuţii! de a g#ida $i canali+a spre o diversitate de idei0Ca să nu mai vor*im despre impactul acestor discuţii asupra a*ilităţilor de comunicare $i asupraci+elării modelelor comportamentale! e su"icient să remarcăm motivaţia pentru o lectură atentă $i

pentru detectarea argumentelor în te4t0Pentru succesul discuţiei! va "i important să o"erim tuturor elevilor oca+ia sa-$i spunăopiniile $i să se asculte unii pe alţii0 Pentru organi+area mai riguroasă a discuţiei! ast"el încăt $iascultarea reciprocă! $i implicarea în proces să "ie mai sigură! se va recurge la te#nica masarotundă2cercul 0

1e#nica masa rotundă (în varianta scrisă) cercul ( în varianta orală) se va constituit pe principii similare *rainstorming-ului 9 *rainXriting-ului! dar! în plus! îi va o*liga pe toţi participanţii să-$i e4pună opinia! să contri*uie la soluţionarea pro*lemei etc0

În cadrul cercului sau al mesei rotunde! toţi participanţii! pe rînd! în consecutivitatea în carevor "i a$e+aţi! vor vor*it într-un su*iect $i vor scrie în continuarea celor notate de3a de colegi0

6imeni nu va putea esc#iva atunci cînd îi va vine rîndul0

În "uncţie de sarcina pe care tre*uie s-o re+olve! se vor crea ec#ipe mici de cîte -< persoane unde vor "i încadraţi toţi elevii în acela$i cerc0

De la un anumit elev! care a scris primul! "oaia va circulat din mîină în mînă! în acela$isens ( *unăoară! orar)! $i "iecare-$i va pre+enta opinia în discuţie0 După ce se va înc#eia un cerc!se va anali+a $i se va generali+a in"ormaţia acumulată în acest "el0

De asemenea se va comenta cum s-au modi"icat opiniile pe parcurs! ce i-a motivat pe copiisă scrie sau să spună acest lucru! dacă au vrut de la început să scrie anume a$a0

1e4tul se va preta discuţiei în mai multe pro*leme:- Desenul animat este un re"ugiu pentru omul o*osit0- 1ocmai "aptul că cei sla*i $i simpatici s"îr$esc invaria*il prin a învinge este încura3ator0- De ce recitim o carte sau revedem un "ilmx- De ce adultul simte nevoia de *asmx4. M$!d$ did+%i%$ 0n %+"$ ("$d!min- +%'iun$+ d$ %!muni%+"$ in$"n-

etoda reflecţiei #- valori"ică integral resursele psi#ologice $i pedagogice ale lim*a3ului intern! care tre*uie

activate permanent la nivelul unor e4erciţii de meditaţie sistematică! posi*ile $i necesare în ca+ulatingerii unor standarde per"ormante la nivelul activităţii didactice! în plan "rontal! particular!individual?

- re"lecţia constituie! în acela$i timp! o resursă te#nologică care poate "i activată la niveluloricărei metode didactice în vederea stimulării inteligenţei generale $i speciale a elevilor0

Pe "undalul metodelor euristice metoda reflecţiei personale are un speci"ic prin care caută

să asocie+e logica învăţării prin descoperire0 2i îi este speci"ică activitatea *a+ată peraţionamentul inductiv sau deductiv sau trans-deductiv care impun o trans"ormare a in"ormaţiilor ac#i+iţionale în vederea o*ţinerii unor noi in"ormaţii0

ceasta "iind aplicată începînd cu vărsta de '' ani cînd elevii devin apţi să des"ă$oare oactivitate de ela*orare prin re"lecţie odată cu de+voltarea gîndirii conceptuale $i re"le4ive ainteligenţei re"le4ive! precedată $i pregătită de de+voltare a inteligenţei practice0

etoda reflecţiei personale în actul de predare-învăţare se *a+ea+ă pe prevederile teoreticeîn deose*i pe ta2onomia integrării a lui .loom adaptată de Sanders care implică în cadrulactivităţilor instructive interogarea multiprocesuală aplicată în scopul de+voltării gîndirii critice0Cu alte cuvinte! între*ările puse vor servi la aprecierea critică a unei sarcini0 Deaceea ne-am

propus să detaliem în continuare conţinutul interogătii multiprocesuale0

ntrebările literare cer in"ormaţii e4acte0 De o*icei! ele nu necesită decît memorarearăspunsurilor care pot "i găsite! de regulă! în te4t! ast"el de la elev se cere un e"ort minim0

'&E

7/17/2019 DIPref


Se crede! adesea! că elevii care învaţă cel mai *ine sunt cei care le plac îndeose*iîntre*ările literare0 ,nii cercetători au constatat încă că! deoarece răspunsurile la aceste între*ărisunt "ie corecte! "ie incorecte! elevii "oarte *uni le consideră cele mai pretenţioase $i maiameniţătoare0

ntrebările de traducere le solicită elevilor să modi"ice in"ormaţiile sau să le restructure+eîn di"erite imagini0 ast"el de între*are le va cere! de e4emplu! să î$i imagine+e pe care o văd

sau sunetele pe care le aud în timpul lecturii $i apoi! prin utili+area lim*a3ului! să le comunicecelorlalţi imaginea pe care au vă+ut-o0 acest proces creativ presupune o implicare activă0 ntrebările inter!retative le cer elevilor să descopere cone4iunile dintre idei! "apte! de"iniţii

sau valori0 2levul tre*uie să se gîndească în ce "el anumite idei $i să construiască diverseconte4te pentru acestea0 între*are de interpretare este! de e4emplu: De ce credeţi că eroina aa$teptat pînă s-a întors acasă tatăl eix/ sau Care credeţi că este motivul ce a provocatdes"ă$urarea evenimentului tragicx/ ast"el de între*ări stimulea+ă meditaţii interesante0 Sandersconsideră că între*ările de interpretare sunt esenţiale în gîndirea la nivel superior! alţii (aug#n $i2stes! 'IE7) cred că înţelegerea este! în "ond! interpretare0Tapud! 5EU

ntrebările a!licative le o"eră elevilor oca+ia de a re+olva sau de a de+volta mai departediverse pro*leme de logică ori raţionamente întîlnite în lectură sau în e4perienţele lor de

învăţare0 ntrebările analitice sunt cele care a*ordea+ă pro*leme de genul: 2ste oare acest

eveniment e4plicat în mod adecvatx/ sau 24istă alte reacţii sau împre3urări care e4plicălucrurile mai *ine sau mai raţionalx/ 2levul poate "i între*at despre motivele acţiunilor unui

persona3 sau despre planul de cercetare al unui e4perimentator sau poate să pună su* semnulîntre*ării validitatea raţionamentului pe care se *a+ea+ă înc#eierea povestirii0

ntrebările sintetice încura3ea+ă re+olvarea pro*lemelor în mod creativ! pe *a+a unei gîndirioriginale0 Dacă între*ările aplicative îl determină pe elevi să re+olve pro*leme *a+ate pein"ormaţii pe care ei le deţin de3a! atunci cele sintetice le permit să "acă u+ de toate cuno$tinţele$i e4perienţele lor pentru a re+olva în mod creativ0 Între*ările sintetice le cer elevilor să cree+escenarii alternative0 .ată cîteva e4emple de ast"el de între*ări: Ce credeţi că ar "i putut "aceaceste două persona3e pentru a evita suspiciunilex/ sau Cum am putea privi împre3urările dateîn a$a "el încît să evităm pro*lemele pe care le avem acumx/0

ntrebările evaluative le cer elevilor să e4prime 3udecăţi de genul *un9rău! corect9gre$it! în"uncţie de standardele de"inite de ei însu$i0 ceste între*ări presupun că elevul înţelege "apteledescrise $i le integrea+ă într-un sistem personal de convingeri! pe *a+a căruia poate "ace 3udecăţi02ste o integrare $i o înţelegere comple4ă! care personali+ea+ă procesul de învăţare $i îi dăelevului posi*ilitatea de a-$i însu$i cu adevărat noile idei $i concepte0 Între*ările evaluative îidetermină pe elevi să aprecie+e calitatea in"ormaţiilor acumulate sau! în unele ca+uri! propriilelor comportamente în lumina in"ormaţiilor noi0 (De e4emplu! nerespectarea igienei personale în lumina a ceea ce tocmai au învƒ„at despre "ormarea cariilor dentale! spre e4emplu)0 i se

poate cere să aprecie+e comportamentul unui persona3 dintr-o povestire! sƒ demonstre+e dacƒ a procedat *ine sau rƒu ori dacƒ a "ost sincer sau nu cu alte persona3e0 etoda reflecţiei personale în practica educaţională se reali+ea+ă prin prisma (odelului

celor !atru ti!uri de înţelegere care se actualizează !e măsură ce ni se !rezintă un conţinut nou$i anume:

- Înţelegerea glo*ală care ne "urni+ea+ă concepţii generale despre un domeniu tematic saude conţinut0

- Înţelegerea interpretativă! similară cu nivelul de interpretare al lui Nloom! are loc atuncicînd elevul este capa*il să discute implicările! să descopere relaţiile $i să îm*ine ideile sauin"ormaţii din cele mai di"erite domenii! care uneori nu au nimic comun0

- Înţelegerea personală! care corelea+ă însu$irea cuno$tinţelor noi cu e4perienţele personale

$i cu cele de3a asimilate de elev0

'&I

7/17/2019 DIPref


- Înţelegerea critică! care îi permite elevului să se deta$e+e de conţinut! să-l anali+e+e! să-iaprecie+e valoarea relativă! corectitudinea! utilitatea $i însemnătatea! în lumina cuno$tinţelor!convingerilor $i concepţiilor dale noi0

Pe "onul acestui model între*ările vor "i "ormulate în a$a "el ca să g#ide+e elevii spre cele tipuri de înţelegere! care *ineînţeles di"eră ca nivelul de di"icultate $i comple4itate de la generalla critic! "iecare tip solicitîndu-i elevului să acţione+e în con"ormitate cu cuno$tinţele proaspăt

acumulate! să le plase+e cu gri3ă într-un conte4t semanti+at02ste important ca elevii să considere învăţarea drept un "lu4 continuu de idei! in"ormaţii $ie4perienţe0 Învăţarea nu poate "i un act i+olat! ea "iind încadrată într-o e4perienţă de viaţă $ididactică a elevului0 Deci tre*uie să punem ast"el de între*ări! care vor "acilita legătura dintreceea ce învaţă $i ceea ce elevii cunosc! înţeleg! cred $i simt de3a0 ceastă înseamnă că tre*uie săne gîndim nu doar la o lecţie speci"ică despre conţinut! ci $i la mulţimea de semni"icaţii pe carecei ce învaţă le-au construit din e4perienţa lor instituită0

tunci cînd pre+entăm un conţinut! tre*uie să le a3utăm elevilor să privească în interiorul povestirii! pentru a o*serva legături $i concepte! să cree+e cone4iuni în a"ara povestirii!încon3urîndu-i să compare $i să opună această e4perienţă de învăţare sau acest te4t cu altele pecare le-au citit0 Îi vom ruga să găsească motivele în povestire $i să le raporte+e la altele similare

din cele citite sau din viaţa personală! să-i între*ăm în ce mod a "ost in"luenţată gîndirea lor actuală de e4perienţele anterioare0

2ste important să o*servăm cîteva principii de predare în acest proces0 'rimul !rinci!iu -că unul dintre tipurile de gîndire încura3ată este anticiparea0 Pe parcursul povestirii vi s-a cerut săvă gîndiţi la ceea ce se poate întîmpla în continuare0 Pe parcursul povestirii vi s-a cerut să văgîndiţi la ceea ce se poate întîmpla în continuare0 Fenomenul anticipării este un "actor important!care a"ectea+ă gîndirea critică $i înţelegerea0 nticiparea spore$te interesul $i îl o*ligă pe cititor să e4amine+e ceea ce de3a $tie $i ceea ce nu $tie! ridicînd ast"el nivelul de asimilare acuno$tinţelor0 Procesul de anticipare îl a3ută pe cititor să-$i sta*ilească un scop pentru lectură $igîndire0 Procesul de anticipare îl a3ută pe cititor să-$i sta*ilească un scop pentru lectură $igîndire0 Sta*ilirea scopului a "ost direct legată de înţelegere0 După unii autori! sta*ilirea scopului$i a"larea răspunsului la între*ările puse repre+intă însă$i di"iniţia înţelegerii (Steele } Steele!'II')0 st"el! anticiparea! "ormularea de ipote+e sînt "actorii esenţiali pentru înţelegere0 2steimportant să o*servăm că nu contea+ă dacă anticipările sînt corecte! ci "aptul ca cititorul să seimplice în activitate! începînd ast"el procesul de căutare a răspunsurilor! de validare sauinvalidare a ipote+elor "ormulate0

0l doilea !rinci!iu! pentru îndrumarea e4perienţelor de învăţare spre operaţiile de gîndirede nivel superior în maniera descrisă aici! presupune ela*orarea unui plan coerent! care sădirecţione+e gîndirea elevilor0 2ste important! mai ales pentru pro"esorii începători! să ela*ore+eun plan pentru lectura unui te4t! ast"el încît să le permită elevilor să se implice în diverse procesede gîndire0 Planul însă tre*uie "olosit doar ca g#id! căci pro"esorii tre*uie! de asemenea! să

urme+e cursul impus discuţiei de către clasă! modi"icînd! la nevoie! între*ările! în "uncţie derăspunsurile elevilor0 Cînd citim o povestire cu elevii! urmăm în linii mari planul de lecţie! dar lăsăm ideile elevilor să ne călău+ească în discuţiile despre ceea ce pre+intă interes deose*it

pentru ei0 În general! discuţia îl va "ace pe pro"esor să pună mai multe între*ări decît $i-a plani"icat0 6u tre*uie să uităm însă de cele de tipul: RCe credeţi că se va întîmpla încontinuarex/! RCe părere aveţi despre>x/! RCare este opinia voastră despre persona3ulaceasta9acţiunea aceastax/0 6u uitaţi să puneţi între*ări care implică mai multe răspunsuri

posi*ile! $i nu doar un singur răspuns corect08ai este un moment important re"eritor la interogare0 Deoarece pro"esorul este iniţiatorul

procesului de interogare! elevii tind să-i răspundă pro"esorului0 ce$tia îl "i4ea+ă cu privirea pe pro"esor! îl ascultă atent! dar î$i permit să "ie mai puţin interesaţi cînd î$i ascultă colegii de clasă0

Dacă dorim să întreţinem un adevărat dialog în clasă! tre*uie să sc#im*ăm acest model deinteracţiune0 Pro"esorii se compară direct! dar susţin acest model0 Sc#im*area comportamentuluiva implica sc#im*area demersului didactic0

''&

7/17/2019 DIPref


În primul rînd! pro"esorul tre*uie să încete+e să mai "ie un comentator0 Cînd elevii spunceva! pro"esorii de o*icei consideră că tre*uie neapărat să răspundă0 st"el apare un model deconversaţie! care sună în "elul următor:

a început vor*e$te pro"esorul! apoi elevul ! apoi pro"esorul! apoi elevul N! pro"esorul!elevul C! pro"esorul! elevul D! pro"esorul etc0

tît timp cît pro"esorul va "i implicat în acest model de replică! elevii nu vor conversa unul

cu altul0 Fiecare dintre ei va avea o discuţie în mod individual cu pro"esorul0 2ste mai *ine ca pro"esorul să modere+e $i să g#ide+e discuţia dintre elevi0 st"el vor*e$te elevul ! apoi elevulN! apoi elevul C $i a$a mai departe0 Sigur că pro"esorul poate să intervină! însă doar ca o parte aunui discurs $i nu ca "igură centrală0

l doilea tip de comportament! care îl menţine pe pro"esor într-un model de interacţiunecentrali+ată! este tendinţa de evaluare imediată0 cestea se mani"estă prin următoarele: de "iecaredată! cînd vor*e$te elevul! pro"esorul îi aprecia+ă comentariile0 Deseori o*servăm că pro"esorulrăspunde: R2ste corect/! R6u este corect/! R2 posi*il oarex/ etc0 ;enunţînd la acest model!

pro"esorii pot "ace următoarele comentarii: RCine mai dore$te să spună cevax/ sau RCeilalţi cecred despre aceastax/0 Scopul este de a înlătura conte4tul de evaluare în care nu se ţine cont deli*era e4primare a elevilor0

Cînd plani"icăm o ast"el de lecţie! este important să sta*ilim unde anume vom întrerupelectura pentru a pune între*ări0 C#iar dacă pau+ele par "ire$ti! e nevoie de e4erciţiu pentru aidenti"ica aceste locuri0 6u e atît de u$or cum pare a "i? punctele de oprire tre*uie repetate cugri3ă! pentru a le permite elevilor să medite+e asupra te4tului $i să anticipe+e ce se va întîmpla încontinuare0

pro*lemă importantă de care tre*uie să ţinem seama cînd îi interogăm pe elevi este cea aRtim!ului de aşte!tare/0 ceasta se re"eră la perioada de timp în care pro"esorul a$teaptă! înaintede a pune o altă între*are! sau de a răspunde retoric0 u "ost e"ectuate numeroase studii la aceastătemă (Steele } 8eredit#! 'II')0Tapud! %EU care demonstrea+ă că e4istă o relaţie directă întredurata pau+ei pe care o "ace pro"esorul $i nivelul de gîndire al elevilor0 De o*icei! pro"esoriia$teaptă în medie doar o secundă sau mai puţin0 Cercetările arată că! atunci cînd durata a$teptăriicre$te pînă la trei secunde! spore$te $i nivelul de gîndire! precum $i numărul elevilor care vor răspunde0 2ste esenţial deci ca pro"esorii să-$i modi"ice comportamentul de interogare! re+ervînddestul timp pentru răspunsuri0 Nunul simţ ne spune că! dacă se pun între*ări care stimulea+ăgîndirea! elevii au nevoie de timp pentru a se gîndi0

În "ine! cînd pro"esorii încep o interogare multiprocesuală! este important ca toţi elevii să"ie încon3uraţi a participa0 Pentru a reali+a acest lucru! pro"esorii tre*uie să-i îndemne sărăspundă $i pe cei mai timi+i! nominali+îndu-i! $i uneori să-i treacă cu vederea pe elevii care vor să răspundă la "iecare între*are0 8ulţi elevi nu răspund de *unăvoie! pentru că între*ările sînt deo*icei evaluative (între*ări de testare! cu răspunsuri corecte sau gre$ite) $i nu sînt parte adiscursului0 Cînd pro"esorii renunţă la între*ările evaluative $i recurg la cele care stimulea+ă

gîndirea $i învăţarea critică! elevii sînt mult mai dispu$i să se implice în discuţie0 Pe măsură ce seo*i$nuiesc cu discuţiile verita*ile! cînd toate ideile sînt respectate $i considerate importante $i încare nu e4istă un singur răspuns corect! ei vor "i tot dornici să-$i e4prime gîndurile $i să asculteideile altora0 Cînd elevii a3ung la acest nivel de interacţiune în clasă! gîndirea discuţiei tre*uie săse des"ă$oare în a$a "el încît să "ie cuprin$i toţi mem*rii grupului! ast"el devenind mai puţincomplicată pentru pro"esor $i mai "irească pentru elevi0

Cele "olosite aici sunt identi"icate după tipul lor în cadrul lecţiei $i îl îndeamnă pe elevi săcercete+e! să interprete+e in"ormaţii! să sinteti+e+e idei! să anali+e+e date! să reconstruiască sausă traducă imagini! să evalue+e sau să aplice ipote+ele lor la povestire! pe măsură ce o citesc0ceste între*ări sunt derivate din adaptarea "ăcută de Sanders ('I<I) ta4onomiei integrării a luiNloom! dar e4istă multe posi*ilităţi de a conceptuali+a tipurile de între*ări0 .mportant este că

acestea constituie un mi3loc de declan$are a di"eritelor "eluri de gîndire la diverse niveluri decomple4itate0

'''

7/17/2019 DIPref


24emplu de aplicare a 9ehnicii reflecţia personală- interogarea multiprocesuală0 Sco!ul aplicării acestei te#nici este de a de+volta spiritul de o*servaţie! "ormarea a*ilităţii de a disci"ra osarcină $i a o descriere0 Deasemenea! aceasta are scopul de a-l o*i$nui pe elev să pună el di"eriteîntre*ări ($i să $i le pună sie)0

Ainem să menţionăm "aptul că la aplicarea te#nicii! aceasta se completea+ă pe măsură ceelevii au asimilat $i ei diverse te#nici de "ormulare a între*ărilor0

1e4tul $tiinţi"ic: 5urnicile la lecţia de dirigenţie cu su*iectul =ietăţile naturii tim!uluinatal/.F,;6.C.2

6u este surprin+ător "aptul că "urnicile par să se găsească peste tot0 2le sunt un grup deinsecte "oarte re+istente! cu o structură socială $i colonială comple4ă0 Capacitatea lor de a găsi#rana poate "i adesea o*servată cînd un $ir lung de "urnici intră în casă la o #rană pre"erată0 legendă a *ă$tina$ilor din merica poveste$te că! demult! Pămîntul era acoperit de apă0 Creatorula "ăcut apoi "urnici! care s-au înmulţit în număr mare $i au "ormat uscatul0 egenda susţine căaceasta este motivul pentru care întotdeauna găsim "urnici! oriunde am săpa în pămînt0

24istă peste <&&& de specii de "urnici! cunoscute în toată lumea0 De$i cele mai multe speciitrăiesc în +ona tropicală! e4istă multe $i în regiuni temperate! iar în viaţa lor +ilnică este

organi+ată printr-o structură socială comple4ă0 Cui*urile "urnicilor sunt de o*icei su*terane $i potre+ista mulţi ani0 Fiecare cui* poate să conţină mai multe milioane de indivi+i $i are o reginăînaripată! masculi $i mii de lucrătoare care nu se înmulţesc $i nu +*oară acestea se văd cel maiadesea mi$unînd în căutarea #ranei0 ,nele lucrătoare cu "ălcile "oarte mari! cunoscute ca "urnici

soldaţi! sunt speciali+ate în apărarea cui*ului0 2le atacă cu săl*ăticie prădătorii din apropiereFurnicile construiesc multe tipuri de cui*uri! unele colonii sta*ilindu-se su* pava3e! în timp

ce "urnica de lemn "ormea+ă movile imense de ace de pin $i din rămurele! cu o înălţime de peste'7& cm $i diametru de 5&& cm0 Fiecare cui* are o mulţime de galerii! prin care "urnicile circulăli*er! $i camere în care sunt crescuţi larvele $i puii0 ceste larve sunt #rănite de către lucrătoare0

În +ona tropicală! armata de "urnici legionari trăie$te la supra"aţa solului! deplasîndu-seîn grupuri mari0 ceste coloane de "urnici "eroce stră*at pădurea! omorînd $i mîncînd oriceanimal le iese în cale0

Furnicile ţesătoare! care cui*ăresc în copaci! î$i "ac cui*uri din "run+e! legînd "run+elelaolaltă cu "ire de mătase0 Firul de mătase este produs de către larve! pe care "urnica matură leţine între "ălci ca pe ni$te ace de cusut vii! în timp ce "run+ele sunt legate laolaltă pentru a "ormacui*ul0

Furnicile înro*itoare $i-au de+voltat o te#nică proprie de cre$tere a puilor0 2le nu au "urnicilucrătoare! dar 3e"uiesc cui*urile altor specii0 ucrătoarele capturate sunt duse în cui*! undeîngri3esc puii noilor stăpîni0

În timp ce al*inele sunt utile omului datorită mierii pe care o produc! "urnicile $i viespile!de$i uneori supărătoare! sunt importante pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare0

ntrebări a!licate# Literale . Despre ce categorii de "urnici relatea+ă te4tulx Cîte specii de "urnici suntcunoscutex cestea au solicitat in"ormaţii e4acte la care răspunsurile elevului le au găsit în te4t02i doar au repetat cea ce a"irmat de3a $i au răspuns corect0 Pentru remarcă "aptul că ne-amconvins de "aptul că aceste între*ări reclamă un e"ort minim din partea elevului! dar riscurile de ada un răspuns gre$it sunt mari?

&e traducere, care au reclamat o modi"icare a in"ormaţiei! o restructurare a ei în imaginidi"erite0 1e4tul ver*al lecturat s-a completat prin între*ări de "elul: Ce aţi vă+utx Ce aţi avutx Ceaţi simţitx ceste între*ări au creat o nouă e4perienţă sen+orială! care mai apoi a "ost tradusă înlim*a3 ver*al0 S-au pus următoarele între*ări: cum arată regina "urnicilorx Ce înseamnă cuvîntul

pava3x

8ntre!retative. cestea au cerut descoperirea cone4iunilor dintre idei! "apte! di"iniţii! valori prin care elevii $i-au dat seama cum se *agă diverse concepte pentru a avea un sens0 ceste

''%

7/17/2019 DIPref


enunţuri interogative! s-au structurat pe relevarea unor legături $i pe îndemnul de a le argumenta:de ce unele categorii de "urnici sunt supranumite soldaţi! ţesătoare! înro*itoarex

0!licative# Ce se întîmplă cu un "urnicar la moartea regineix Cum tre*uie să procede+e unom care se întîlne$te cu "urnicile - legionarix Între*ările de acest "el au o"erit posi*ilitatea de are+olva pro*lema autentică $i de a de+volta raţionamentele0 6e-am convins de "aptul cărăspunsurile la acest "el de între*ări cer o racordare a modalităţii de a gîndi logic la situaţia dată?

0nalitice. cestea au "ost "ormulate pentru a cerceta în pro"un+ime te4tul! e4aminîndu-ldin ung#iuri di"erite0 Prin "ormularea acestor între*ări (de e40 e4istă $i alte opinii privind ca+uldesc#isx) am tins să creăm oportunitatea de a vedea lucrurile în diverse perspective! de a anali+aconţinutul! de a-$i e4pune logic argumentele $i contrar argumentele: - Ce a dus la "ormarea înnatură a altor specii de "urnicix- De ce într-un "urnicar vietăţile au "uncţii di"eritex?

6valuative. cestea au reclamat spre aprecierea elevilor $i ei au dat cali"icativele *un9rău!corect! gre$it în "uncţiile de standardele di"inite c#iar de către dîn$ii $i cu re"erire la su*iectulstudiat0 6e-am convins că a*ordarea unor din aceste tipuri de între*ări i-au dat posi*ilitateae4aminatului de a-$i personali+a procesul de învăţare! se a-$i însu$i cu adevărat noile idei: -Pentru cine este "olositoare munca "urnicilorx - De ce "urnica este un sim*ol al #ărnicieix

5. M$!d$ d$ $(,!"+"$ di"$%- + "$+,i-'ii

=bservatia directa• metoda de e*!lorare a unor o*iecte 9 "enomene "ie su* indrumarea pro"esorului

(o*servare diri3ata)! "ie in mod autonom (o*servatie independenta)0• sco!ul observatiei depistarea unor noi aspecte ale realitatii si intregirea (completarea)

unor in"ormatii0• este o metoda participativa deoarece se *a+ea+a pe receptivitatea elevilor si implicarea

lor in cunoastere0• o*servatia poate "i de scurta 9 lunga durata? ea conduce la "ormarea unor calitati

comportamentale (consecventa! ra*darea! perseverenta! imaginatia! perspicacitatea)

• o*servatia se va "inali+a! din punct de ve vedere didactic! in desene 9 gra"ice 9 ta*ele9re"erate

=bservaţia& urmărirea $i înregistrarea sistematică a datelor despre o*iecte $i "enomene! înscopul cunoa$terii lor0

etoda observaţiei sistematice şi independente&- valori"ică modelul cercetării $tiinţi"ice clasice prin intermediul unor raţionamente

inductive $i deductive care asigură investigarea directă a unor o*iecte! "apte! evenimente! relaţii!corelaţii?

- "uncţia pedagogică a acestei metode este de "ormare $i de+voltare a spiritului de cercetareo*iectivă a realităţii! pe *a+a unor criterii de riguro+itate $tiinţi"ică asumate la niveluri

psi#opedagogice $i sociale adecvate "iecărei trepte (pre)$colare?

Structura metodei parcurge următoarele etape: sesi+area elementelor esenţiale ale"enomenului studiat? de"inirea trăsăturilor generale la nivelul unor categorii o*serva*ile?e4primarea sintetică! la nivel conceptual! a "uncţiei sociale a "enomenului studiat?

- des"ă$urarea etapelor implică intervenţia orientativă a pro"esorului! pe *a+a căreia elevul poate o*ţine in"ormaţiile necesare pentru "ormarea $i aplicarea noţiunilor incluse in programele$colare! printr-un e"ort propriu de cunoa$tere nemi3locită a realităţii?

- per"ecţionarea metodei vi+ea+ă asigurarea saltului de la o*servaţia diri3ată de pro"esor! lao*servarea sistematică! reali+ată independent de elev prin valori"icarea procedeelor dedi"erenţiere a instruirii! aplica*ile in di"erite situaţii didactice! in condiţiile unui invăţămantdi"erenţiat! pe grupe sau individual0

5orme# diri3ată! independentă! spontană! de scurtă9 lungă durată etc0 72perimentul& provocarea intenţionată a unui "enomen în scopul studierii acestuia01ipuri: demonstrativ! aplicativ! de la*orator! natural! individual9ec#ipă etc0

etoda e2perimentului&

''5

7/17/2019 DIPref


- corespunde cerinţelor speci"ice activităţii didactice reali+a*ilă in la*orator! ca*inet! atelier $colar?

- urmăre$te "ormarea-de+voltarea spiritului de investigaţie e4perimentală! care presupuneaplicarea cuno$tinţelor $tiinţi"ice in di"erite conte4te productive?

- o*iectivele vi+ea+ă capacitatea de a "ormula $i a veri"ica ipote+e $tiinţi"ice? a ela*orade"iniţii operaţionale? a organi+a aplicarea cuno$tinţelor $tiinţi"ice in conte4t didactic "rontal!

individual! de grup?- structura de proiectare implică parcurgerea următoarelor etape: motivarea psi#opedagogică a elevului pentru situaţii de e4perimentare? argumentarea importanţeidemersului e4perimental care urmea+ă să "ie reali+at in cadrul activităţii didactice? pre+entareaipote+ei sau ipote+elor care solicită declan$area e4perimentului?

- reactuali+area cuno$tinţelor $i a capacităţilor necesare pentru des"ă$urareae4perimentului! cu preci+area condiţiilor didactice $i te#nologice? des"ă$urarea e4perimentuluisu* indrumarea pro"esorului? o*servarea $i consemnarea "enomenelor semni"icative care apar pe

parcursul reali+ării e4perimentului? veri"icare $i de+*aterea re+ultatelor? de"initivareaconclu+iilor in sens $tiinţi"ic $i

pedagogic0

&esfăşurare#Ca $i o*servarea! e4perimentul ca metodă didactică derivă din metoda de cercetare cu

acela$i nume? servind însă reali+ării unor o*iective pedagogice024perimentul constă în provocarea intenţionată a unui "enomen în scopul studierii lui0Cele mai întLlnite "orme ale e4perimentului sunt:'0 6*!erimentul cu caracter demonstrativQ - reali+at de pro"esor! în "aţa clasei! în

următoarea succesiune de etape: asigurarea unei pregătiri teoretice: sunt actuali+ate sau pre+entate cuno$tinţele teoretice care vor "i utili+ate pe parcursul des"ă$urării activităţiie4perimentale sau la prelucrarea datelor $i sta*ilirea conclu+iilor? cunoa$terea aparaturii de cătreelevi: sunt descrise trusele! aparatele! instalaţiile e4perimentale? e4ecutarea lucrăriie4perimentale de către pro"esor! cu e4plicarea demersurilor e"ectuate $i asigurarea unei atitudiniactive din partea elevilor? ela*orarea conclu+iilor! prin antrenarea elevilor0

%0 6*!erimentul cu caracter de cercetare se aseamănă cel mai mult cu e4periemtnul cametodă de cercetare $i parcurge apro4imativ etapele unei investigaţii e4perimentale autentice:delimitarea unei pro*leme? emiterea de ipote+e? organi+area unor situaţii e4perimentale?des"ă$urarea propriu-+isă a e4perimentului! cu "olosirea aparaturii de la*orator? prelucrarea $iinterpretarea datelor? con"irmarea sau in"irmarea ipote+ei0

50 6*!erimentul cu caracter a!licativ urmăre$te con"irmarea e4perimentală a unor cuno$tinţe $tiinţi"ice anterior do*Lndite0 Se parcurg următoarele etape: pre+entarea sauactuali+area cuno$tinţelor teoretice? pre+entarea sarcinilor de lucru? organi+area activităţiielevilor: gruparea lor! reparti+area truselor? e4ecutarea activităţii e4perimentale de către elevi su*

îndrumarea cadrului didactic? consemnarea re+ultatelor? comentarea re+ultatelor $i sta*ilireaconclu+iilor0,tili+area metodei e4perimentului este condiţionată de e4istenţa unui spaţiu $colar adecvat

(la*orator $colar) $i a unor mi3loace de învăţămLnt corespun+ătoare (aparatură de la*orator! truse!monta3e etc0)

În ca+ul e4perimentului cu caracter de cercetare $i al celui aplicativ activitatea elevilor se poate organi+a "ie pe grupe! "ie individual0

Ca $i o*servarea sistematică! e4perimentul dispune de importante valenţe "ormative!stimulLnd activitatea de investigaţie personală $i independenţa $i "avori+Lnd de+voltareaintereselor cognitive0

Studiul de caz& presupune con"runtarea elevului cu o situaţie din viaţa reală (ca+/) cu

scopul de a o*serva! înţelege! interpreta sau c#iar soluţiona0 ,n ca+ re"lectă o situaţie tipică!repre+entativă $i semni"icativă pentru anumite stări de lucruri0

J

''

7/17/2019 DIPref


)erinţe solicitate# autenticitate? implică o situaţie-pro*lemă! care cere un diagnostic sau odeci+ie? complet $i relevant în raport cu o*iectivele "i4ate? stimulativ pentru elevi0

Studiul de caz - este o metoda de e4plorare directă dar $i o metodă acţională?- constă în etalarea unor situatii tipice! repre+entative pentru o clasa de "enomene! ale caror

trăsături sunt cercetate în pro"un+ime! din mai multe puncte de vedere?

- studiul de ca+ urmareste:a) identi"icarea cau+elor care au determinat declan$area "enomenului respectiv *) evolutia "enomenului comparativ cu "apte 9evenimente similare- "olose$te atît pentru cunoa$terea inductivă (pornind de la premise particulare se trece la

conclu+ii generale)! cît $i deductivă (particulari+înd $i concreti+înd unele aspecte de ordingeneral)

6ta!ele !rezentarii studiului de caz&a) descoperirea ca+ului si intelegerea pro"unda a acestuia

*) e4aminarea ca+ului din mai multe perspective: teoretica! documentara! practicac) selectarea metodelor de anali+ad) prelucrarea ca+ului respectiv: sistemati+area in"ormaţiilor? anali+a situaţiilor pre+entate?

sta*ilirea variantelor de re+olvaree) sta*ilirea conclu+iilor (alegerea variantei optime)Studiul de ca+ este o metoda care apropie principiul de învăţare de modelul vieţii! al

practicii! avînd mare valoare euristica $i aplicativă0 6levii vor "i o*i$nuiţi: sa adune in"ormatii? sa le selecte+e? sa le valori"ice? sa anticipe+e

evolutia evenimentelor? sa ela*ore+e deci+ii e"iciente! in mod argumentat? sa e4amine+e criticsituatia (ca+ul)

'rofesorul : pre+inta ca+ul? organi+ea+a si conduce procesul de anali+a a acestui ca+?diri3ea+a de+*aterile? sugerea+a variante de solutionare (dar "ara a impune)? se "oloseste interviul!anc#eta! cercetare documente etc0

Studiul de ca+! prin natura lui! o*liga pe elevi sa caute si sa gaseasca mai multe variante desolutionare a pro*lemei in "ata careia se a"la0 .n aceasta iposta+a! studiul de ca+ nu urmarestedo*andirea de noi cunostinte! ci mai degra*a aplicarea practica a unor cunostinte insusite de3a! inconditii si su* "orme noi! impuse de situatia-pro*lema ce urmea+a a "i solutionata prin gandire siimaginatie0

ceasta metoda poate "i "olosita cu precadere in adancirea sistemati+arii si consolidariicunostintelor! al veri"icarii capacitatii si priceperii de punere in practica a cunostintelor teoretice!a "ormarii unor calitati necesare in activitatea de conducere! a "ormarii priceperii de a adoptadeci+ii optime! in modelarea unor atitudini si opinii colective0

Beprezentarea grafica a metodei studiului de caz 24emplu de ca+

''7

7/17/2019 DIPref


etoda studiului de caz aduce în atenţie ca+uri de viaţă/! ca+uri pro*leme reale! concrete

$i semni"icative0Punerea în practica a acestei metode impune! înainte de toate! pro"esorului sa găsească unca+ adecvat pro"ilului $colii $i disciplinei pe care o predă! să e4perimente+e în preala*il pegrupuri restrînse $i apoi să o integre+e în sistemul lui de activitate0 Ca+ul ales porne$te de lanecesitatea împletirii teoriei cu practica $i tre*uie ales cu discernămînt $i o*iectivitate! pe *a+aunui studiu temeinic la "aţa locului0 Prin intermediul ca+ului! elevii urmea+ă să-$i "orme+e oconcepţie înaintată! opusă concepţiilor învec#ite! să-$i de+volte dorinţa de re"lecţie! deinvestigare! de a lua #otărîri! prin preocuparea de a soluţiona respectiva pro*lemă0

În alegerea cazului ! învăţătorul tre*uie:• să sta*ilească cu e4actitate rolul studiului de ca+ în procesul de învăţămînt! acesta

urmînd a se concreti+a într-o sarcină precisă de învăţare în programa de învatare?• să asigure cadrul teoretic! conceptual! corespun+ător anali+ei care se va întreprinde?• să aleagă un ca+ cu un grad de di"icultate adecvat nivelului de pregătire teoretică si

practică a elevilor! posi*ilităţilor de e"ort intelectual sau "i+ic al acestora0plicarea acestei metode tre*uie reali+ată în a$a "el încît ea să devină o metodă euristică!

adică să permită căutarea $i descoperirea unor răspunsuri argumentate $tiinti"ic! să pună înevidenţă creativitatea în re+olvarea pro*lemei0

În pre+entarea studiului de caz învăţătorul tre*uie sa ai*a în vedere titlul acesteia! caretre*uie să "ie cît mai atractiv! mai inventiv! să tre+ească curio+itatea $i interesul! tre*uie sădescrie detaliat pro*lema! să preci+e+e concret sarcinile de învăţare0

2"ectuarea unei anali+e de ca+ presupune cunoa$terea preala*ilă de către elevi a modului

cum urmea+a să se des"ă$oare! a etapelor ce vor tre*ui parcurse0Învăţătorul are misiunea de a pre+enta ca+ul! de a organi+a $i conduce procesul de anali+ade a stăpîni orice situaţie ce poate apare pe parcursul discuţiilor0 Prin activitatea lui! va tre*ui saîncura3e+e participarea activăpă a grupului de elevi în ela*orarea di"eritelor ipote+e! opinii sausoluţii! să menţină un curs normal $i la o*iect al activităţii0

În re+olvarea studiului de caz apar mai multe soluţii care tre*uie con"runtate în vedereasta*ilirii unei ierar#ii a acestora0 cest lucru poate "i "acilitat prin întocmirea unor ta*ele în caresa se treacă structurat di"eritele conclu+ii0V+"i+n$ A/+n+$ D$&+/+n+$ C!n)$%in'$V+"i+n+ IV+"i+n+ II

V+"i+n+ IIIplicarea metodei studiului de caz se poate reali+a! în principal! su* "orma a trei variante0

''<

Practica Cadru didactic 2levi

Gasireasolutiei

rgumentareasolutionarii 9

re+olvariica+ului sieventuala

reali+are in practica

7/17/2019 DIPref


=arianta ># (etoda situaţiei $)ase StudO (ethod% care presupune o pre+entarecompletă a ca+ului pro*lemă! cu toate in"ormaţiile necesare soluţionării0

0vanta1e# discutarea ca+ului începe imediat &ezavanta1e# corespunde mai puţin realiăţii practice care o*ligă educatorul să-$i procure

in"ormaţiile necesare0 Se "olose$te la începutul aplicării acestei metode cînd e4perienţa esteredusă $i e4istă puţin timp la dispo+iţie0

=arianta ?# Studiul analitic al cazului $8ncidence (ethod% presupune pre+entarea completăa situatiei e4istente! dar in"ormaţiile necesare soluţionării sunt redate numai parţial sau deloc0ceastă variantă este mai aproape de realitate! o*ligă la căutarea $i procurarea personală ain"ormaţiilor necesare oricarei soluţionări! elevii vor "i nevoiţi să muncească individual $iindependent! "ormularea e4actă a între*ărilor a3utîndu-l să "acă corelaţii0

=arianta @# Studiul fără !rezentarea com!letă a informaţiilor necesare rezolvării cazului+elevilor li se propun doar sarcini concrete de re+olvat! urmînd să se descurce prin e"orturi proprii0

Su* raport organi+atoric metoda studiului de caz se poate reali+a individual! pe grupe deelevi! "rontal! cu a3utorul procedeului P#illips <<0

;rganizarea individuală presupune ca "iecare elev să capete sarcina de a studia ca+ul $iapoi să pre+inte #otărîrea pe carea adoptat-o0 2ducatorul va supraveg#ea studiul "iecaruia $i în

"inal va selecţiona cîţiva care să-$i propună soluţiile0 0vanta1# solicitarea intensă a unei activităţi intelectuale0 &ezavanta1# elevul selectionat î$i va argumenta #otărîrea! ceilalţi "iind nevoiţi să caute

singuri motivele din cau+a cărora nu sa a3uns la soluţia optimă0 n organizarea !e gru!e! din colectivul unei clase se va alege su*grupa care su*

conducerea unui lider preia discuţia ca+ului în vederea soluţionării0 Ceilalţi elevi vor urmarica+ul pentru a "ace o*servaţii critice la "inal0

0vanta1# participarea tuturor elevilor la soluţionarea ca+ului0 &ezavanta1# activitatea intensă doar a cîtorva elevi0 2ste recomanda*il să se utili+e+e cînd

e4istă puţin timp la dispo+iţie0 n cazul activităţii frontale ca+ul va "i dat spre cercetare întregului colectiv iar discuţia se

va purta cu toti0 0vanta1# toţi elevii participă în mod egal la soluţionarea ca+ului0 &ezavanta1# nu se "ace simţită participarea individuală a elevilor0.ndi"erent de modul de organi+are este necesar ca la s"aîr$it să se treacă la anali+a $i

evaluarea activităţii des"ă$urate! grupurile să-$i pre+inte re+ultatele! să "acă sc#im* reciproc dein"ormaţii! să tragă conclu+ii0 Pentru economie de timp anali+a se poate e"ectua separat! lanivelul "iecărei ec#ipe! urmînd ca la $edinţa comună conducatorii să pre+inte doar sinte+aopiniilor din grup0

.ndi"erent de modul de organi+are a acestei metode! învăţătorul tre*uie sa încura3e+ee4primarea li*era! *a+ata pe argumente a elevilor0

De+*aterea în 3urul ca+ului ampli"ică $i intensi"ică relaţiile dintre participanţi! spore$te puterea de argumentaţie! accentuea+ă lupta pentru apărarea propriilor idei! cultivă spiritul deresponsa*ilitate! accelerea+ă "ormarea personalităţii prin descoperirea unor lipsuri $i încercareade a le corecta0

om pre+enta unele secvenţe educaţionale de aplicare astudiului deca+ la lecţiile dedirgenţie în clasele primare0 Studiul ca+urilor a cerut elelvilor să anali+e+e di"erite situaţiipro*lemă/ $i să a3ungă la propriile conclu+ii re"eritoare la modalităţile de re+olvare $iconsecinţele acestora $i a îm*răcat di"erite "orme dar! concret a implicat anali+a! di"eritelor incidente din comunitate! con"licte sau dileme! "ictive sau cunoscute din viaţa reală! prinintermediul presei! cărţii sau altor surse0

Strategiile ela*orată de aplicare a acestei metode va avea o serie de elemente: descrierea

"aptelor! pre+entarea pro*lemei generale de con"lict! re"erire la argumentele di"eritelor po+iţiicare pot "i luate! deci+ie sau re+ultatul desprins în urma discuţiei ca+ului pre+entat! e4plicarearaţionamentului care a stat la *a+a deci+iei0 Deasemenea strategia va vi+a ca+uri reale $i

''=

7/17/2019 DIPref


ipotetice! scurte $i lungi! *a+ate pe evenimente reale pre+entate în presă sau derivînd din viaţa de+i cu +i0

Datele re"eritoare la ca+ vor stat la *a+a discuţiei cu elevii! deaceea anali+a ca+ului vaîncepe cu o atentă trecere în revistă a datelor disponi*ile0

2levii vor puncta $i discuta aspectele $i pro*lemele ridicate de ca+ul pre+entat0 De e4empluelevii vor "i între*aţi: Ce s-a întîmplat în ca+ul pre+entatx Care sînt persoanele implicatex Care

din datele pre+entate sînt importante9nu sînt importantex ipse$te vreo in"ormaţie importantăx Cedoresc părţilex De ce nu poate avea "iecare ceea ce î$i dore$tex dată ce se vor sta*ili care sînt pro*lemele ridicate de ca+! elevii vor discuta $i anali+a

argumentele pro $i contra pentru "iecare punct de vedere0 nali+înd argumentele! elevii vor puneîntre*ări precum: Care sînt argumentele pro9contra pentru "iecare punct de vederex Care sîntargumentele cu care ei sînt de acord9nu sînt de acordx De cex Care ar putea "i consecinţele"iecărei soluţii pentru părţile implicate pentru societatex 24istă variante alternativex Care sîntacesteax

În timpul anali+ei argumentelor0 2levii se vor convinge că toate opiniile $i punctele devedere sînt *inevenite $i că ideile lor sînt audiate $i anali+ate corect! indi"erent dacă generea+ăcontroverse sau sînt prea dure0 Cu alte cuvinte elevii vor "i încura3aţi să asculte! să anali+e+e $i să

evalue+e toate punctele de vedere0 2levii vor găsi soluţii speci"ice ca+ului pre+entat apoi le vor evalua: Sînt de acord cu cele relatate0 Ce va însemna ea pentru părţile implicatex Dar pentrusocietatex

Propunem în continuare o situaţie concretă la cele relatate0Su9i$%u,# Să poţi manifesta nobleţe

Scopul& a tre+i dorinţa elevilor de a "ace "apte no*ile la adresa celor din 3ur0;biective de referinţă0 2levul va "i capa*il:- să descrie în cuvinte proprii esenţa valorilor9nonvalorilor normelor de comportare în

societate?- să aprecie+e mani"estări de comportament etic0;biective o!eraţionale:- să transpună valoarea de no*leţe în viţa cotidiană prin comportamente $i acţiuni

personale! proprii?- să generali+a+e noţiunile etice: *unătate! cinste! dărnicie! sensi*ilitate prin comparaţii de

e4mple de acţiuni concrete din viaţa cotidiană?- să a pătrundă în sensul situaţiilor propuse de ca+! $i să-$i e4prime propriile sugestii la

ca+ printr-o argumentare logică0a reali+area acestor o*iective au contri*uit următoarele situaţii propuse:'0 ,n *ăieţel călătorea în auto*u+ împreună cu mama sa0 1oate locurile erau ocupate!

deaceea ei erau nevoiţi să stea în picioare0 Cineva dintre pasageri i-a cedat locul său *ăieţelului0/Cum tre*uie să procede+e *ăiatul: să ocupe acest loc sau să procede+e alt"elx Dar cumx

%0 Învăţătoarea a rugat o "etiţă care era deserviciu să ude "lorile0 În timpul lucrului ea aatins un g#iveci cu "lori0 G#iveciul a că+ut pe podea $i s-a spart0/ Ce tre*uie să "acă "etiţa : sărecunoască învăţătoarei ce a "ăcut sau să procede+e alt"elx

50 Ce veţi "ace dacă mama vă va ruga s-o a3utaţi! iar voi în timpul acela vă 3ucaţi într-un 3ocinteresantx

0 Nunica i-a dat 8ariei un măr la $coală pe care l-a pus în dulapul său0 Cînd 8aria se pregătea de plim*are! dulapul "iind desc#is acest măr a "ost vă+ut de o "etiţă din clasă/0

- Cum credeţi! ce tre*uie să "acă 8ariaxDupă re+olvarea acestor situaţii de către copii! învăţătoarea le-a acordat următoarele

între*ări:- Cum putem noi numi toate aceste "aptex (sînt ni$te "apte *une! corecte)0

- Dar cum putem numi noi ast"el de copii care săvîr$esc "apte *une! corectex- Cum putem numi comportamentul lorx

''E

7/17/2019 DIPref


- Copiii cu un ast"el de comportament pot "i numiţi copii no*ili! cu un comportament no*il!adică care dau dovadă de genero+itate! cinste! sunt sensi*ili "aţă de rugămintea cuiva x

poi învăţătoarea a conclu+ionat: 2u cred că $i în continuare veţi proceda tot timpulcorect! veţi da dovadă de no*leţe în diverse situaţii/0

Su9i$%u,# Să fii modest+ Scopul& a tre+i dorinţa copiilor de a "i atent! sensi*ili în relaţiile cu semenii0

;biective de referinţă0 2levul va "i capa*il:- să identi"ice soluţii pentru diverse situţii?- să decidă independent în situaţii de 3oc! învăţare! autodeservire?- să aplice unele te#nici de autoreglare emoţională $i volitivă;biective o!eraţionale:- să descrie prin cuvinte proprii 5- condiţii de e4ercitare a modestiei?- să aleagă de sine stătător $i în mod creator acţiuni $i "orme *inevenite de adresare

ver*ală?- să alcătuiască '-% propo+iţii cu e4presiile: modestie! îngîm"at0Pentru reali+area acestor o*iective am utili+at următoarele ca+uri:'0 Înc#ipuiţi-vă că sînteţi invitat la o +i de na$tere la un prieten (ă) $i iată că a sosit

momentul de a se servi tortul0 ,n copil care era $i el invitat nici n-a a$teptat invitaţia la tort $i $i-a luat singur! "ără să "ie invitat! o *ucăţică de tort0/

- Ce puteţi spune despre comportamentul acestui *ăiatx procedat el corectx(În asemenea situaţii! cînd ne a"lăm la +ile de na$tere este cuvenit să servim din masă

numai la invitaţia ga+delor0 Despre acest *ăiat putem spune că nu este modest! adică nu s-a purtat"rumos? un copil modest ar "i a$teptat timpul invitaţiei de a servi)0

- Dar voi aţi o*servat asemenea situaţiix Daţi e4emplu0%0 Pe terenul de 3oacă se a"lau doi *ăeţi ictor $i Daniel0 ictor avea multe 3ucării $i i-a

propus $i lui Daniel să se 3oace cu ele0 ui Daniel i-au plăcut mult aceste 3ucării $i le-a luat petoate să se 3oace! ictor rămînînd "ără nici o 3ucărie/0

- Daniel a procedat corectx Cum tre*uia el să procede+ex (Nineînţeles că Daniel n-a procedat corect! ictor a dorit să împartă cu el 3ucăriile $i să se 3oace împreună! dar Daniel $i le-aluat pe toate0 Daniel n-a procedat modest luîndu-$i sie 3ucăriile! adică n-a procedat "rumos! el s-agîndit numai la sine0 Daniel tre*uia să împartă cu ictor 3ucăriile pentru a se 3uca împreună)0

2u cred că voi nu veţi proceda niciodată ast"el $i toate purtările voastre vor "i tot timpulmodeste0 amenii sînt stimaţi tot timpul! avînd ni$te purtări "rumoase $i *ine c#i*+uite0

În anumite situaţii cînd ca+ul anali+at a "ost real! acesta a "ost re+olvat dar nu s-a spuselevilor dinainte soluţia adoptată! ei au "ost lăsaţi să tragă propriile lor conclu+ii0 "ost importantatunci cînd soluţia pre+entată de ei nu corespundea cu cea reală! au "ost asiguraţi că ei nu augre$it ci că doar s-a adoptat o altă soluţie0

Pe parcursul conducerii studiului de ca+ învăţătoarea a utili+at mai multe variante ale

metodei:- S-a pre+entat elevilor tot ca+ul: datele lui! pro*lemele ridicate! argumentele $iraţionamentul adoptării unei soluţii0 Prin această metodă s-a urmărit înţelegera de către elev amodalităţilor de anali+ă a datelor ca+ului pentru a evalua deci+ia luată $i raţionamentul care a statla *a+a ei0

- S-a pre+entat elevilor tot ca+ul (date! puncte de vedere! argumente) $i mai multe deci+iicare ar "i putut "i luate0 6u s-a comunicat care a "ost deci+ia reală adoptată0 i s-a cerut să aleagăo deci+ie cu care sînt de acord $i să e4plice de cex/ 8ai tîr+iu li s-a de+văluit! pentrucomparaţie! deci+ia reală0

- 2levilor li s-au pre+entat numai "aptele0 2i au anali+at singuri care sînt pro*lemeleridicate de ca+! care sînt punctele lor de vedere $i cum argumentea+ă "iecare punct de vedere apoi

să a3ungă la o conclu+ie0 a s"îr$it au comparat re+ultatul cu soluţia reală06. M$!d$ d$ $(,!"+"$ indi"$%- + "$+,i-'ii

''I

7/17/2019 DIPref


!emonstraţia& pre+entarea o*iectelor $i "enomenelor reale sau su*stitute ale acestora! pe *a+a unui suport material (natural! "igurativ sau sim*olic)0

5orme# demonstraţia cu a3utorul o*iectelor naturale 9 cu su*stitute (*i - tridimensionale!sim*olice) 9 cu a3utorul mi3loacelor te#nice audio-video 9 demonstraţia logică0

!emonstrarea didactică& este o metoda de e4plorare indirectă a realităţii?

prin această metodă didactică! pro"esorul dovede$te realitatea unui o*iect! "enomen! proces sau a unor a"irmaţii apelînd la un material concret 9 intuitiv 9 prin acţiuni practice

a demonstra $din !unct de vedere didactic% înseamnă:a) a arata elevilor o*iectele 9 "enomenele reale sau su*stitute ale acestora! pentru a e4plora

realitatea *) a provoca o percepţie activă a elevuluic) a o"eri elevilor e4emple 9 argumente prin care să se dovedească e4istenţa unor o*iecte 9

"enomene 9 3usteţea unor a"irmaţiid) a materiali+a prin e4perienţe principiile e4puse teoreticDeci! a demonstra înseamnă a dovedi! a convinge! a pre+enta0

!emonstrarea• este utili+ată ca metodă indirectă de e4plorare a realităţii pentru a o"eri o întemeierecertă a unui o*iect! "enomen! proces sau unor a"irmaţii?

• constă în evidenţierea temeiurilor în virtutea cărora se a"irmă ceva0 De cele mai multeori se porneste de la o ăndoială metodică cu privire la cuno$tinţele vremii0

• întotdeauna! demonstraţia evidenţia+ă ceea ce este necesar pentru a întemeia te+a 9 presupo+iţia în discuţie! pornind de la ni$te premise date?

• atunci cînd se e"ectuea+ă o demonstraţie! tre*uie respectate anumite condiţii# se va porni de la premise adevărate! "iecare pas e4ecutîndu-se con"orm regulilor de

in"erenţa validă? daca am acceptat argumentele ca adevarate tre*uie să acceptăm $i conclu+ia (te+a de

demonstrat) ca "iind adevărată? între ceea ce este dat $i ceea ce se derivă (premisa 9 ipote+a conclu+ie) tre*uie să e4iste

o relaţie de condiţionare necesară? demonstraţia tre*uie să "ie convingătoare! pentru că ideea demonstrată să poată "i

acceptată? a"irmaţia să ai*a prioritate a*solută în raport cu negaţia deoarece sarcina demonstrării

revine celui care a"irma! nu celui care neagă• demonstraţia se "ace *a+îndu-ne "ie pe un material concret! "ie pe unul intuitiv! "ie

recurgînd la acţiuni nemi3locit practice• sco!ul demonstratiei didactice este de a-l convinge pe elev de o anumită realitate• didactic, demonstratia# o"eră o imagine de ansam*lu asupra unei acţiuni! operaţii! o*iect! "enomen! proces arată per"ormanţa ce tre*uie atinsă asigură înţelegerea structurii logice a unei idei! noţiuni! o*iect! "enomen … înţelegerea

mecanismului de e4ecuţie a unei acţiuni 9 operaţii de+voltă capacităţi logistice (o*servarea! anali+a! sinte+a! generali+area! compararea!

investigaţia! conclu+ionarea) "ormea+ă capacitatea de a sesi+a semni"icativul sau importantul• se com*ină per"ect cu o*servaţia! e4punerea $i conversaţia euristică• marile ti!uri de demonstrare#

demonstrarea *a+ata pe e4perimentul de la*orator demonstrarea acţiunilor demonstrarea cu a3utorul repre+entarilor gra"ice (#ărti! desene etc0)

'%&

7/17/2019 DIPref


demonstrarea mi3loacelor audio-vi+uale (proiecţii) demonstrarea prin e4emple demonstrarea cu a3utorul modelelor similare sau analoage (asemănătoare) demonstrarea c#imică (e4perienţe) demonstrarea prin argumente! pentru a dovedi 3ustetea a"irmaţiilor 9 e4istenţa unor "apte• demonstrarea asigură pre+entarea sistematică $i organi+ată a o*iectelor! "enomenelor!

proceselor! acţiunilor! scopul "iind receptarea $i învăţarea lor corectă• im!ortanţa metodei# asigură cunoa$terea! în condiţii optime! a realităţii apelînd "ie la

materialul concret! "ie la e4emple! "ie la argumente logice• rolul $sarcinile% !rofesorului în demonstrare# să conducă o*servaţia elevilor sa dinami+e+e elevii (să- i solicite să acţione+e) să pregatească materialul cu a3utorul căruia să reali+e+e demonstrarea sa stimule+e atenţia elevilor sa respecte principiile didactice0alori"icarea acestor mi3loace! in complementaritatea $i integralitatea lor! con"eră "iecărei

variante a demonstraţiei atuuri metodologice superioare! $tiut "iind că te#nicile de instruireauditive asigură insu$irea a %& † din materialul propus invăţării! te#nicile de instruire vi+uale 5& † din materialul de invăţat! iar te#nicile de instruire audio-vi+uale <7 † din acesta0

&esfăşurare#ceastă metodă constă în pre+entarea! de către cadrul didactic! a unor o*iecte sau

"enomene reale sau a unor su*stitute ale acestora! sau a unor acţiuni! operaţii ce urmea+ă a "iînvăţate $i diri3area! prin intermediul cuvLntului! a perceperii acestora de către elevi0 În "elulacesta! se do*Lndesc noi cuno$tinţe! se con"irmă adevăruri anterior însu$ite sau se "ormea+ămodelul intern al unei noi acţiuni0

Prin demonstraţie se asigură un suport concret sen+orial în activitatea de cunoa$tere!

intuirea realităţii de către elevi "iind diri3ată prin cuvLntul cadrului didactic0 8etoda deînvăţămLnt are deci un caracter intuitiv! ceea ce o delimitea+ă de demonstraţia logică! *a+ată peraţionamente0

În "uncţie de materialul demonstrativ utili+at! metoda poate îm*răca di"erite forme#demonstraţia cu a3utorul o*iectelor naturale! întLlnită în special la $tiinţele naturii? demonstraţiacu a3utorul o*iectelor te#nice (dispo+itive! aparate! utila3e) "olosite la disciplinele te#nice învederea înţelegerii structurii! principiilor "uncţionale sau utili+are a o*iectelor te#nice?demonstraţia cu a3utorul materialelor gra"ice (plan$e! #ărţi! diagrame etc0)? demonstraţia cua3utorul mi3loacelor audio vi+uale ("ilme! diapo+itive etc0)? demonstraţia cu a3utorul desenuluididactic! e4ecutat de cadrul didactic la ta*lă? demonstrarea acţiunilor de e4ecutat! în situaţiile încare se urmăre$te învăţarea unor deprinderi (desen te#nic! educaţie "i+ică etc0)0

.ndi"erent de "orma aleasă! în utili+area demonstraţiei se cer respectate următoarele cerinţede *a+ă: alegerea unui material demonstrativ semni"icativ! repre+entativ $i accesi*il? asigurareareceptării acestuia în *une condiţii de către întreaga clasă prin a$e+area corespun+ătoare aelevilor în clasă $i prin corecta po+iţionare a cadrului didactic? .ntuirea sistematică a materialuluidemonstrativ! prin alternarea pre+entării sintetice (întregul) cu cea analitică (pe părţi)? activareaelevilor pe parcursul demonstraţiei prin stimularea curio+ităţii! distri*uirea de sarcini de urmărit$i e4ecutat etc0

:. M$!d$ d$ +%'iun$ "$+,- +)u("+ "$+,i-'ii @9+&+$ ($ +%iun$+ ("+%i%+ ($n"u?!"m+"$+ d$("ind$"i,!" 0n %+"$ ("$d!min- +%'iun$+ did+%i%- !($"+'i!n+,- "$+,-

A. M$!d$ +%i/$ +%'iun$ "$+,- metodă *a+ată pe acţiune practică0 2ste $i o metodă deconsolidare a cunoa$terii 9 deprinderilor0

72erciţiul& e4ecutarea repetată! con$tientă $i sistematică a unor acţiuni! operaţii sau procedee în scopul "ormării deprinderilor practice $i intelectuale sau a îm*unătăţirii unei per"ormanţe0

'%'

7/17/2019 DIPref


9i!uri# introductive! curente! de consolidare! de veri"icare! individuale! de grup! diri3ate9semi-diri3ate 9 creative0

etoda e2erciţiului&- repre+intă o modalitate de automati+are a acţiunii didactice! reali+a*ilă prin consolidarea

$i per"ecţionarea operaţiilor de *a+ă implicate in reali+area unei sarcini didactice la niveluri de per"ormanţă prescrise $i repeta*ile! e"iciente in condiţii de organi+are pedagogică relativ

identice?- asigură insu$irea cuno$tinţelor $i capacităţilor programate pedagogic la nivelul "iecăreitrepte $i discipline de invăţămant prin "ormarea unor deprinderi care pot "i integrate permanent lanivelul di"eritelor activităţi de predare-invăţareevaluare0

Proiectare $i reali+area e4erciţiului presupune următoarele etape:- "amiliari+area elevului cu acţiunea care urmea+ă să "ie automati+ată?- antrenarea operaţiilor necesare pentru des"ă$urarea acţiunii respective?- integrarea operaţiilor antrenate in structura acţiunii! consolidată de3a la nivelul unui

stereotip dinamic?- sistemati+area acţiunii in "uncţie de scopul general $i speci"ic al activităţii respective?- integrarea acţiunii automati+ate in activitatea respectivă?

- per"ecţionarea acţiunii automati+ate in conte4te di"erite care asigură evoluţia sa intermeni de sta*ilitate $i "le4i*ilitate0

- e4erciţiile pot "i clasi"icate in "uncţie de gradul lor de comple4itate (e4erciţii simple!semicomple4e! comple4e) sau de diri3are a acţiunii automati+ate (diri3ate! semidiri3ate!autodiri3ate)0

72ercitiul didactic este mai mult un procedeu care consta în e"ectuarea unor operaţii $i acţiuni mintale sau

motorii în scopul consolidării unor cuno$tinţe $i al de+voltarii unor a*ilităţi0 metoda are caracter algoritmic deoarece presupune parcurgerea con$tientă a anumitor

secvenţe riguroase ce se repetă întocmai (adică o suita de acţiuni care se reiau aproape identic)!determinînd apariţia unor comportamente acţionale automati+ate ale $colarilor0

Sco!urile e*ercitiului: apro"undarea unor noţiuni! reguli! teorii! principii de3a asimilate de+voltarea operaţiilor mintale $i constituirea lor în structuri operaţionale prevenirea uitării sau evitarea con"u+iilor "ormarea $i consolidarea unor deprinderi! a*ilităţi de+voltarea unor trasaturi morale! de voinţă $i caracter

6*em!le de e*ercitii# gramaticale … literare! matematice! artistice! sportive! etc09i!uri de e*ercitii# e4erciţii introductive (pentru "amiliari+are cu receptarea $i aplicarea cuno$tinţelor) e4erciţii curente (pentru a "orma deprinderi) e4erciţii de consolidare (pentru restructurarea $i "i4area materiei) e4erciţii de veri"icare (pentru evaluare) e4erciţii individuale sau de ec#ipă e4erciţii diri3ate! semidiri3ate! li*ere e4erciţii reproductive 9 creative (pentru a solicita gîndirea! imaginaţia! creativitatea)

6*ercitiul didactic stimulea+ă activitatea! solicitîndu- i elevului e"ort intelectual $i 9 sau"i+ic0

odelarea& utili+area modelelor prin care se repre+intă simpli"icat! dar esenţial!caracteristici ale o*iectelor $i "enomenelor! di"icil de perceput $i cercetat în mod direct0

odelarea didactică

metodă de cercetare sau învăţare a o*iectelor! "enomenelor (legi! principii! norme)! careconsta în "olosirea unui model construit pe *a+a proprietăţilor esenţiale ale originalului0 8odelul(care "acilitea+a învăţarea) este un mod de materiali+are a generalului! a ansam*lului de la care

'%%

7/17/2019 DIPref


se pleacă în descoperirea elementelor particulare? reproduce simpli"icat trăsăturile $icaracteristicile o*iectelor $i "enomenelor di"icil de perceput $i cercetat în mod direct0

metoda se *a+ea+ă pe construirea prin analogie a unor raţionamente care sugerea+ă posi*ilitatea e4istenţei unor relaţii structurale sau "uncţionale între două o*iecte 9 două "enomene9 două procese asemănaăoare

asigură accesi*ilitatea la ceea ce nu este accesi*il! în mod direct! deoarece cu a3utorul

modelului se studia+ă 9 e4plorea+ă indirect proprietăţile 9 trans"ormările unui o*iect 9 "enomen 9 proces original! cu care are anumite asemănări sau analogii esentiale

9i!uri de modele# a) o*iectuale (corpuri geometrice! mac#ete! mula3e)? *) "igurative(sc#eme! gra"ice! "ilme de animaţie)+ c) sim*olice ("ormule logice! matematice! c#imice)

6*em!le de modele# mac#eta unei masini+ mac#eta demonta*ilă a unui motor + materialulintuitiv! etc

.nstruirea cu a3utorul modelului asigură elevilor trecerea de la realitatea concretă laele*orarea unui model ideal (gra"ic! logicomatematic! ci*ernetic) la realitatea careia i se cunoscnoi însu$iri0

8etoda modelării asigură de+voltarea gîndirii creative? solicită elevilor să-$i e4erse+edeprinderile (motorii! sen+oriale! intelectuale) $i să aplice cuno$tinţele noi? se utili+ea+ă în

predarea aproape a tuturor disciplinelor0 etoda modelării&- repre+intă acţiunea didactică de valori"icare a unor modele de cercetare indirectă a

realităţii! avansate de pro"esor! care orientea+ă activitatea elevului in direcţia sesi+ării unor in"ormaţii! trăsături! relaţii despre o*iecte! "enomene $i procese! din natură $i societate! analogicedin punct de vedere "uncţional $i structural?

- modelul pedagogic tinde să reproducă elementele esenţiale ale "enomenelor $i proceselor originale studiate! indeplinind ast"el o du*lă "uncţie: de in"ormare iniţială! care declan$ea+ămecanismele logice $i epistemologice speci"ice raţionamentului de tip analogic? de validare"inală a cuno$tinţelor do*andite! la nivelul unor sisteme de re"erinţă di"erite care anga3ea+ă

resursele speci"ice evaluării "ormative! continue?- modelele pot "i de mai mute tipuri: modele materiale (au "ormă o*iectuală! su*stanţială!"i+ică! te#nică: mac#ete! mula3e)! modele "igurative (au "ormă gra"ică! repre+entată prin"otogra"ii! desene! sc#eme! sc#iţe! diagrame! organigrame! care au capacitatea de a reproduce"orma e4terioară! structura internă $i relaţiile "uncţionale speci"ice o*iectului original)! sim*olice(au "ormă esenţiali+ată! ideală! e4primată prin "ormule! ecuaţii! sc#eme) $i propo+iţionale (au"ormă a*stractă $i au capacitatea de a de"ini! anali+a! aplica! evalua relaţiile "uncţionale dema4imă generalitate e4istente la nivelul structurii interne a o*iectului original)0

&esfăşurare#ceastă metodă constă în utili+area modelelor ca sursă pentru do*Lndirea noilor

cuno$tinţe0

(odelul didactic este un sistem arti"icial! construit prin analogie cu cel real (originar)! dincare reţine numai trăsăturile esenţiale! semni"icative0 8odelul constituie deci o simpli"icare! osc#emati+are a realului0 .nvestigLnd modelul! operLnd cu acesta! elevii do*Lndesc in"ormaţiidespre sistemul originar0

În "uncţie de nivelul de a*stracti+are! pot "i delimitate mai multe forme de modelare! cărorale corespund di"erite tipuri de modele T%! p0E&U: modelarea !rin similitudine! care se *a+ea+ă peutili+area de modele materiale (mac#ete! mula3e)! care reproduc cu "idelitate sistemul real! dar laalte dimensiuni (de o*icei mai mici)? modelarea !rin analogie! care utili+ea+ă modelele ideale(a*stracte)! cum ar "i modelele gra"ice (modelul gra"ic al atomului) sau modelele matematice("ormule! ecuaţii! sc#eme matematice)? modelarea simulatorie! care valori"ică modelelesimulatoare (simulacre) ale unor "enomene! procese! acţiuni pre+entate! de e4emplu! prin

intermediul unor "ilme didactice08odelarea poate "i a*ordată $i ca o "ormă a demonstraţiei (demonstraţia cu a3utorul

modelelor)0

'%5

7/17/2019 DIPref


B. M$!d$ )imu,+i/$ d$ +%'iun$ )imu,++@ did+%i%$ 0n %+"$ ("$d!min- +%'iun$+did+%i%- !($"+'i!n+,-8("+%i%- )imu,+-

Simularea& repre+intă o metodă acţională! *a+ată pe simularea unor "uncţii! relaţii!activităţi! "enomene! sisteme etc0

Sco!ul# "ormarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii cede"ine$te o structură 9 relaţie 9 situaţie socială

În aplicarea acestei metode! se porne$te de la ideea că $colarul este un viitor pro"esionistcare tre*uie să posede pe lîngă cuno$tinţele de specialitate $i un comportament adecvat statutuluisău pro"esional! să ai*ă anumite a*ilităţi! atitudini! convingeri! disponi*ilităţi de interacţiuneumană! asumare de responsa*ilităţi etc0

Simularea este "oarte interesantă deoarece: "ormea+ă repede $i corect anumite convingeri! atitudini! comportamente pune în evidenţă modul corect 9 incorect de comportare într-o situaţie dată asigură un autocontrol e"icient al conduitelor $i ac#i+iţiilor (partenerii te sancţionea+ă

rapid dacă gre$e$ti) dinami+ea+ă pe $colar (cognitiv! a"ectiv! acţional) punîndu- l în situaţia de interactiune0

6ta!ele !regatirii si folosirii 1ocului de rol#>. identificarea situaţiei interumane ce urmea+a a "i simulată (să "ie relevantă)?. modelarea situaţiei şi !roiectarea scenariului din realitate sunt luate numai aspectele

esenţiale care devin modele $i sunt trans"erate asupra elevilor (devin roluri de 3ucat/)@. alegerea !artenerilor şi instruirea lor# se distri*uie rolurile? sunt "amiliari+ati cu rolulA. învăţarea individuală a rolului prin studierea "i$ei dată de pro"esor ('7 %& minute pentru a seacomoda)B. inter!retarea rolurilor simularea propriu- +isă!C. dezbaterea finală se "ace cu toţi elevii? a interpretării rolului? se pot relua acele secvente încare nu s-au o*ţinut comportamentele a$teptate

ocuri de rol+ 9ipuri de 'ocuri de rol (principale)

I. !%u"i d$ "!, %u %+"+%$" *$n$"+,+ 'ocul de reprezentare a structurilor folosit pentru înţelegerea organigramei unuisistem socio-economic! sociocultural etc (e4emplu: organi+area unei intreprinderi poate "ireprodusa în sala de curs! impărţind roluri elevilor! dîndu- le sarcini etc0)0 2ste "olosit ladisciplinele de management! economie politica! istorie0

4+ 'ocul de decizie elevii primesc roluri menite a simula structura unui organism dedeci+ie! (e4emplu: un consiliu de administratie! un senat universitar! un consiliu pro"esoral)! apoisunt pusi sa se con"runte cu o situatie deci+ionala importanta! cunoscand in preala*il o*iectiveleurmarite de organul de deci+ie0

poi! elevii "ormulea+a variante de solutionare si aleg0 2ste "olosit in stiinta conducerii!stiinte economice! 3uridice! istorice etc0

5+ 'ocul de competitie se urmareste simularea o*tinerii unor per"ormante de invingere aunui adversar0 Se "ac % grupuri care se vor in"runta avand strategii proprii de atac si aparare siimpunere a solutiei considerate e"icienta0

6+ 'ocul de arbitra' "olosit in predarea disciplinelor "inanciar-conta*ile … 3uridice0 3utala intelegerea acestor activitati si de+voltarea capacitatilor de solutionare a pro*lemelor con"lictuale ce pot apare intre doua unitati economice0

II. !%u"i )($%i?i%$+ 'ocul de negociere simulea+a operatii de van+are cumparare! tran+actii comerciale!

"inanciar-*ancare0 2levii incearca sa convinga partenerii de a"aceri sa accepte conditiile lor04+ 'ocul de-a g#idul si vizitatorii la lim*i straine … turismConcluzie& din pre+entarea metodei! se desprinde si ideea ca rolurile/ sunt! de "apt! sarcini

de invatare deoarece scolarul interpret isi va e4ersa capacitatile necesare indeplinirii uneiasemenea responsa*ilitati0

P+"i%u,+"i-'i,$ !%u,ui d$ )imu,+"$8d$ "!, J m$!d- +%i/@(+"i%i(+i/-

'%

7/17/2019 DIPref


uat în sens meta"oric! 3ocul poate avea semni"icaţia unei activităţi de pro"undă serio+itate!atît prin scopul urmărit! cît $i prin des"ă$urarea lui! a$a se pre+intă! de e4emplu! 1ocurile de

simulare concepute $i recomandate ca metode de e4ploarare $i de "ormaţie! de percepere arelaţiilor dinamice într-un sistem (la origine! practicate în domeniul militar $i economic) (.0Cerg#it! %&&<)0

În esenţă! aici este vor*a după 0 6eculau et0 al0 ('IIE) despre simularea unei situaţii

(adeseori con"lictuale! de luare de deci+ie) care! în raport cu tema dată! circumscriind cadrulcognitiv de acţiune! determină participanţii (doi sau mai mulţi deţinători ai puterii de deci+ie! 3ucătorii) să interprete+e anumite roluri! "uncţii sau ansam*luri de comportamente! uneori "oarte *ine preci+ate! alteori mai con"u+e! $i în aceste condiţii să a3ungă la reali+area o*iectivelor presta*ilite0 Oucătorii urmăresc! a$adar! atingerea o*iectivelor într-un anumit conte4t! reglat pe *a+a unei in"ormaţii do*îndite de3a sau în curs de însu$ire $i a unor reguli (norme) ale 3ocului! *ine preci+ate0 T5'U

Situaţia $i regulile determină relaţiile de "orţă care e4istă între părţile pre+ente0 În cursuldes"ă$urării unui asemenea e4erciţiu simulativ! participanţii îndeplinesc de "apt anumite operaţii!"uncţii $i atri*uţii-roluri (care aparţin în realitate unor persona3e! lucruri etc0)? iau atitudine0 Î$iasumă răspunderi! propun alternative! iau deci+ii pe *a+a unei strategii proprii "iecărui 3ucător

(plan de 3oc! de acţiune) etc0 interpretarea de roluri îi o*ligă să intre într-o reţea de relaţiiinterpersonale! de reciprocitate! în sensul că 3ocul (reacţia) "iecăruia depinde de comportamentulcelorlalţi0 De "iecare dată! interpretarea solicită titularului de roluri/ anumite comportamentee"ective! speci"ice! în "uncţie de cuno$tinţe de re"erinţă! de înţelegerea o*ligaţiilor $i a drepturilor care intervin între cei care iau parte! în "ond! la trăirea în comun a acestei situaţii e4perimentale0.nterpretarea rolurilor apare ca o continuă adaptare reciprocă a comportamentelor! "iecare

partener căutînd să a3ungă la un mod optim de acţiune în "iecare dintre momentele 3ocului0 $a s-a a3uns la tehnica inter!retării de roluri $"ole !laOing%. T57!5<U

,neori 3ocul se poate des"ă$ura în condiţii de competiţii! în sensul cooperării cu alţii $i nunumai de con"lict! a$a cum este înţeleasă de cele mai multe ori competiţia0 În "elul acesta!termenul de 1oc se apropie de semni"icaţia engle+escului game! în înţelesul de a lua parte la o

partidă (acţiune) care se leagă de o mi+ă! care se sancţionea+ă prin reu$ită! prin cî$tiguri $i pierderi! deci! care este mai mult decît un 3oc propriu-+is0 cî$tiga are aici semni"icaţia de a te *ucura de recunoa$terea superiorităţii! de consideraţie! de cinstire! de preţuire! ceea ce serăs"rînge asupra întregului grup căruia-i aparţin cî$tigătorii0 uat ca e4erciţiu de gîndire!

3udecată! de previ+iune! pe plan educativ! asemenea 3ocuri au luat denumirea! în lim*a engle+ă!de 8nstructional games ori Games for learning (.0 l*ulescu! 'II)0

Încura3ată de e4tensia teoriei matematice a 3ocurilor! a calcului pro*a*ilităţilor! de teoriadeci+iilor $i de teoria rolurilor! metoda 3ocurilor de simulare cunoa$te astă+i o e4tinderecrescîndă0TE!''!'IU În "orme variate $i adecvate! ea poate "i aplicată pretutindeni unde o situaţiede învăţare se pretea+ă transpunerii ei într-un model de 3oc0 2ste adapta*ilă atît activităţilor

speci"ice vîrstei $colare! cît $i celor ale instrucţiei universitare! dovedindu-se e"icientă atît în predarea $tiinţelor socio-umaniste cît $i a $tiinţelor naturii! în ca+ul temelor care nu pot "i predatecu e"icienţă pe alte căi0

Pînă în pre+ent au "ost imaginate! e4perimentate $i aplicate cu succes o multitudine devariante de ast"el de 3ocuri! de grade di"erite de comple4itate! între care: 1ocuri de roluri

funcţionale, 1ocuri de roluri structurale, 1ocuri de decizie, 1ocuri de !reviziune, 1ocuri decom!etiţie, 1ocuri strategice, 1ocuri cu inversări de roluri, tehnica 1ocului de între!rindere şi

gestiune econimică, tehnica rezolvării dosarului cu !robleme de conducere, organizare şi relaţiiumane, tehnica scenariilor (dialoguri scenice)! tehnica incidentului critic, 1ocul !e calculator etc0 T'7!55!&U0 Dar din varietatea dată în literatura de specialitate se evidenţia+ă funcţiile şi avanta'ele pedagogice ale 'ocurilor de simulare Condiţii de organizare a 'ocurilor de simulare

pe care ţinem în continuare să le detaliem0,uncţiile şi avanta'ele pedagogice ale 'ocurilor de simulare+ Oocurile de simulareconstituie o te#nică atractivă de e*!lorare a realităţii, de e*!licare a unor noţiuni şi teorii

'%7

7/17/2019 DIPref


abstracte. Strategia 1ocului este în esenţă o strategie euristică. 2a se apropie de caracteristicilecomportamentului emergent care conduce la descoperirea unor cuno$tinţe noi! a unor relaţiilogice! a unor soluţii optime etc0! pe căi educative! dintr-un sistem de cuno$tinţe de3a e4istent0T7U

.nterpretarea de roluri (Mu*els S0! |eavXr ;0 ('IE<)) a3ută elevii să înţeleagă mai pro"undunele con"licte istorice! personalitatea $i comportamentul oamenilor din perioade depărtate! inter-relaţiile sociale! structurile $i dinamismul unor acţiuni! procese! "enomene etc0 ei au posi*ilitatea

să aplice la situaţii noi date $i concepte însu$ite anterior! să se e4erse+e în re+olvarea unor pro*leme care necesită e4perimentarea unor strategii alternative! adoptarea de deci+ii optime!evaluarea de situaţii $i re+ultate? să e4erse+e $i să consolide+e structuri de vor*ire orală etc0ceastă cale "avori+ea+ă o*ţinerea cu rapiditate a unei cone4iuni inverse cu privire laconsecinţele acţiunilor! la validarea soluţiilor preconi+ate! ceea ce spore$te $i mai mult valoareinstrumentală a acestei metode0

$a cum remarcă O0 Nruner! 3ocul constituie o admira*ilă modalitate de activi+are? elevulse găse$te aici în situaţia de actor! de protagonist $i nu de spectator! ceea ce corespunde "oarte

*ine dinamismului gîndirii! imaginaţiei $i vieţii lui a"ective! unei tre*uinţe interioare de acţiune $ia"irmare? el simte nevoia să sta*ilească o relaţie între gîndirea a*stractă $i gestul concret! tocmaiceea ce î$i propune să "acilite+e interpretarea de roluri0 Oocul de simulare solicită titularului de

roluri/ reacţii motivate care pun la încercare iscusinţa $i priceperea! "ante+ia $i cute+anţa! dar $i prudenţa de care acesta este cpa*il să dea dovadă0 Sînt declan$ate! totodată! tensiuni legate deincertitudine $i riscurile deci+iilor lutate! de di"icultatea per"ormanţelor de atins0 Oucătorii sînta3utaţi să-$i etale+e propriile lor valori0 În acela$i timp! metoda simulării devine $i un e4cepţionale4erciţiu de modelare a gîndirii $i a imginaţiei! ascute spiritul de o*servaţie! de prevedere $i de

perseverenţă în acţiune0 Oocurile instructive stimulea+ă "acultăţile creatoare! motiv pentru care !edagogia ludens se încadrea+ă $i se su*ordonea+ă întru totul pedagogiei creativităţii0T7U

8etoda 3ocurilor valori"ică avanta3ele dinamicii de grup0 .nterdependenţele $i spiritul decooperare! participarea e"ectivă $i totală la 3oc! anga3ea+ă atît elevii timi+i cît $i pe cei mai sla*i!stimulea+ă curentul de in"luenţe reciproce! ceea ce duce la cre$terea gradului de coe+iune încolectivul clasei! precum $i la întărirea unor calităţi morale (ră*dare $i tenacitate! respect pentrualţii! stăpînirea de sine! cinstea autocontrolul etc0) $i la do*îndirea unor comportamente legate deîndeplinirea unor viitoare "uncţii sau responsa*ilităţi socio-pro"esionale0 În sens mai larg!iniţiativa $i spiritul de răspundere (.0 Na*ansi! 'I=I)0

Condiţii de organizare a 'ocurilor de simulare+ Principala condiţie a 3ocului/ este aceeade a "ace ca participanţii să-$i dea seama că ei se a"lă într-o situaţie de învăţare, că primea+ăaspectul cognitiv $i! ca atare! este necesar să se des"ă$oare cu toată serio+itatea? alt"el! prea puţino*i$nuiţi cu o asemenea modalitate de lucru! ei sînt înclinaţi să vadă în acesta un moment dedivertisment! de amu+ament! ceea ce pre3udicia+ă atingerea sarcinilor presta*ilite (;0 8ucc#ielli!'I<%)0

a început! după ce se "ace pre+entarea situaţiei! a o*iectivelor $i a regulilor! se trece la

distri*uţia rolurilor $i gruparea elevilor (după nevoile 3ocului! a"inităţile elevilor etc0) $i lasta*ilirea conducătorului "iecărei ec#ipe? se #otără$te cine ce roluri va avea de interpretat? sede"inesc răspunderile (sarcinile)? se indică materialele de care vor avea nevoie! se preci+ea+ă

perioadele de 3oc (dacă acesta necesită mai multe repri+e! cursul uneia sau a mai multor săptămîni) etc0 După ca+ "iecare grupă prime$te în scris descrierea situaţiei traduse în roluri!modul cum va evolua acţiunea! inclusiv unele indicaţii $i e4plicaţii pentru "iecare grupă0 În prima"a+ă de des"ă$urare a acţiunii! în "uncţie de o*iectivele $i pro*lemele care se pun! grupurile î$i

pregătesc strategiile $i tacticile lor! pe *a+a discuţiilor! prin po+iţiile succesive pe care le ia!"iecare grup îi constrînge/ pe ceilalţi să-$i modi"ice po+iţiile! să-$i anali+e+e din nou $iîntotdeauna într-o manieră mai apro"undată propriile in"ormaţii! argumente etc0 Pe măsură ce

3ocul se derulea+ă! grupurile $i persona3ele se identi"ică cu rolurile care le revin (acceptă sau

resping punctele de vedere e4primate! adoptă "uncţii! po+iţii! atitudini! î$i aduc propria lor contri*uţie prin e4perienţa $i idelie lor)0 În unele ca+uri! re+ultatele parţiale pot "i consemnate în"i$e! studiate $i discutate în grupurile respective! urmînd să se determine ce propuneri viitoare

'%<

7/17/2019 DIPref


sînt posi*ile $i de dorit etc0 Pe măsură ce se iau unele deci+ii! acestea sînt evaluate în grup! serevăd comportamentele! se iau noi deci+ii $0a0m0d0 în "inal! se anali+ea+ă $i se evaluea+ă critic înmodul care a decurs întreaga activitate $i re+ultatele o*ţinute0T=U

Pro"esorului i se cere să dea dovadă de multă a*ilitate în diri3area activităţii0 După .0Cerg#it! 80 .onescu! ;0 Oo#nson et0 al0 el 3oacă aici numai un rol de coordonator: alege su*iectulcare devine prete4tul 3ocului! delimitea+ă aria de pro*leme în cadrul cărora se va des"ă$ura 3ocul!

pro*lemele speci"ice de re+olvat! "i4ea+ă o*iectivele didactice $i educative0 În timpul derulării 3ocului! el va veg#ea ca acţiunea dramatică să nu se îndepărte+e de tema dată? va da indicaţii!atunci cînd simte nevoia? va stimula $i a3uta la re+olvarea pro*lemelor! atrăgînd atenţia însprepunctele de concentrare/ ale acţiuni! îndrumînd din cînd în cînd conduita su*iecţilor etc0! pe

parcurs va ascunde/ datele ultime ale temei puse în discuţie! dar va "urni+a 3ucătorilor! totu$i!anumite in"ormaţii cu a3utorul cărora acestea vor putea "i descoperite/ în cele din urmă! încursul des"ă$urării 3ocului0 2l este necesar! de asemenea! să se dea posi*ilitatea "iecărui

participant să *ene"icie+e cît mai mult cu putinţă atît de informaţia care se ia dre!t bază dereferinţă a soluţiilor, de cunoa$terea cît mai completă a situaţiei date! cît $i de e*!erienţa

!ro!riului rol !e care-l 1oacă. Din aceste motive! este recomanda*il să se procede+e uneori lasc#im*area sau inversaţia (rotaţia) rolurilor0

24emplu de aplicare a metodei de simulare în activităţile educative $colare02levii (numărul acestora pre+intă un grad înalt de varia*ilitate! dar unele studii indică

segmentul de la $apte la +ece ca "iind optim) tre*uie pregătiţi în trei aspecte ale 3ocului de rol:instructa'ul sau stabilirea situaţiei; 'ocul de rol propriu-zis; discuţiile de concluzionare+

Într-adevăr! dat "iind modul aparte de des"ă$urare a acestei metode! precum $i in"luenţelemultiple pe care le poate produce asupra participanţilor! o pregătire! un training pentruîncadrarea cu succes în metodă este necesar0 rlic# et al 0 ('II&) su*linia+ă că metoda 3ocului derol nu tre*uie aplicată înainte ca participanţii să se cunoască unii pe alţii (în ca+ contrar!implicarea va "i rigidă $i stereotipă! neatingîndu-se o*iectivul principal al 3ocului de rol! acela deimplicare $i motivare a grupului în vederea reali+ării unui bacground comun pentru toţimem*rii grupului)0 ,nele 3ocuri de rol sînt împărţite în două secvenţe! începîndu-se prin 3ucareascenetei ce apro4imea+ă o situaţie reală! continuîndu-se printr-un moment de evidenţiere a unor conclu+ii (dacă anumite tipuri de 3oc de rol acestea repre+intă "inalul activităţii! în aceastăvariantă! ele sînt doar parţiale)0 Conclu+iile la care a3unge întregul colectiv repre+intă premise

pentru 3ucarea rolurilor în modul trasat de perspectiva o*i$nuită! într-o scenetă "inală0 6ici acestcadru nu repre+intă ultimul pas al metodei! ea înc#eindu-se cu o discuţie generali+ată privindmodul în care aplicarea soluţiilor alese de întregul grup certi"icat (sau nu)! dacă acestea au "ostcele mai potrivite situaţii0 Printre atri*uţiile învăţătorului în utili+area metodei se numără $ievidenţierea identităţii unor valori $i comportamente ale persona3elor 3ucate! precum $i aconsecinţelor re+ultate din interacţiunea acestora0

.nspirat de teoriile psi#odramei! de+volate de către 8oreno! 3ocul de rol se des"ă$oară deci

în patru etapeTapud! %5! pp0'%5-'%7U: descrierea situaţiei; repartizarea rolurilor urmată dedistribuirea a c$te o fişă pentru fiecare participant (care cuprinde descrierea rolului ce vatrebui urmat a situaţiei etc+); role-plaing-ul propriu-zis; analiza activităţii reliefareaconcluziilor+

tehnică interesantă a 3ocului de rol este ilustrată de parado4ul intitulat )ele treitabere/. În principiu! este vor*a despre lipsa unei opo+iţii tradiţionale de tip "rontal între douăta*ere! aceasta din urmă "iind înlocuită de con"runtarea de tip triung#iular între trei ec#ipe

participante0 Peretti! egrand $i Noni"ace (%&&') vor*esc despre o du*lă constrîngere/ ludică: participanţii sînt grupaţi în trei ec#ipe! "iecare dintre ele putînd captura doar o anumită altăec#ipă0 .lustrarea plastică a acestui 3oc de rol este e4erciţiul ta*erelor animalelor: ec#ipa vulpilor!ec#ipa găinilor $i ec#ipa viperelor0

;egula 3ocului este că ec#ipa viperelor poate captura vulpile! ec#ipa vulpilor poate capturagăinile! iar ec#ipa găinilor poate captura ec#ipa viperelor0 Du*la constrîngere ludică despre carevor*eam mai devreme re+idă în "aptul că! în momentul în care "iecare ec#ipă capturea+ă ceea ce

'%=

7/17/2019 DIPref


îi este dat să capture+e! ea î$i prote3ea+ă de "apt inamicul0 De e4emplu! în momentul în care unmem*ru al vulpilor îl capturea+ă pe unul al găinilor! el diminuea+ă "orţa ec#ipei găinilor care!încercînd să capturee vipere! prote3ea+ă ast"el! indirect! ec#ipa vulpilor0 ,n 3oc de rol similar esteuria$i! vră3itoare $i pitici/ (Clegg! Nirc#! %&&5)? uria$ii înving vră3itoarele lovindu-le în cap?vră3itoarele înving piticii aruncînd asupra lor *lesteme? piticii înving uria$ii lovindu-i din spate

peste genunc#i0 ,n re+ultat al acestei te#nici este acela că se o*ţin in"ormaţii despre modul de

plani"icare $i de comunicare în cadrul ec#ipelor0Su9i$%u,# D7u am dreptul la+++1 !%u,# DBegele1

Scopl& cest 3oc le dă posi*ilitate copiilor să nimerească un oarecare timp în centrulatenţiei! "ără să umilească sau să în3oseasc pe cineva0 2 util acest 3oc mai ales pentru copiii timi+i$i cei agresivi0 2i primesc dreptul să-$i e4pună toate doleanţele "ără a-$i pierde din demnitate0

În rolul regelui ei pot să dea dovadă de o anumită *unătate $i să decsopere noi trăsături!calităţi ale sale! deoarece în 3oc sunt clar date #otarele! limtele! toţi participanţii se simt însiguranţă deplină0 nali+a 3ocului care urmea+ă permite să anticipăm eventualele 3ert"e/ înclasă0

In)"u%'i$# )ine din voi visează să devină regeJ )e !rivilegii are acel ce devine regeJ &ar

ce ne!lăceri aduce acest lucruJHtiţi cu ce se deosebeşte regele bun de cel răuJ

6u vreau să vă !ro!un un 1oc în care voi !uteţi fi rege. Nu !entru totdeauna desigr, dar doar !entru vreo > minute. 9oţi ceilalţi vor deveni slugi şi vor trebui să înde!linească toate

!oruncile regelui. &esigur regele nu are dre!t să dea astfel de ordine care ar ofensa !e cineva,dar el, în acelaşi tim!, !oate să-şi !ermită multe. 6l !oate de e*em!lu, să ordoneze să fie dus înbraţe, să i se dea mîncare, etc. )ine doreşte să fie regeJ

ăsaţi ca! cu timpul oricare copil să poată căpăta rolul de rege0 De la *un început căaceastă posi*ilitate o va avea "iecare0 Se dă posi*ilitate la %-5 copii să "ie rege! apoi adună copiiiîn cerc $i "ace anali+a e4perienţei căpătată în 3oc0 cest lucru va a3uta următorii regi/ să-$icîntărească dorinţele cu posi*ilităţile interioare a celorlalţi copii $i să intre în istorie ca un rege

*un0An+,i&+# Cum te-ai simţit cînd erai regex Ce ţi-a plăcut mai mult în acest rolx Ai-a "ost

u$or să dai ordine altorax Ce ai simţit cînd erai slugăx Ai-a "ost u$or să îndepline$ti dorinţele!ordinele regeluix Cînd ena! 8i#ăiţă a "ost rege el a "ost rege *un sau răux Cît de multe poatedori un rege *unx

Su9i$%u,# O"i%$ %"$+u"- +"$ d"$(u, ,+ $i)$n'-.D$)?-<u"+"$# 'oc de simulare- Bitualul DEa sfatul creaturilor1 S%!(u, "iu+,u,ui# a da posi*ilitate prticipanţilor să mani"este sentimente de compătimire

"aţă de durerea altor "iinţe vii! toleranţă la durerea altor creaturi? compasiune la greutăţile tuturor oamenilor! la toate "ormele de viaţă de pe pămînt cît $i la cele nevii! dar considerate "orme

organi+ate0;itualul a s"atul creaturilor/ a presupus pre+enţa unei pregătiri ecologice $i adisponi*ilităţii de comunicare desc#isă0 cest 3oc s-a organi+at cu toată clasa e4perimentală în <etape:

. etapă0 Căutarea imaginii0 În prima etapă elevilor li s-a propus să-$i găsească un loccon"orta*il în clasă $i să se concentre+e asupra între*ării: Ce "ormă de viaţă sau ce creatură ar vrea să vor*ească prin prisma mea despre pro*lemele mele personalex/0 Deasemenea s-a propuso între*are adăugătoare: mintiţi-vă o situaţie legată $i de alte creaturi! care *ine vi s-aîntipărit/0

După ce a "ost găsită imaginea creaturilor! elevilor li s-a propus să $i-o înc#ipuie $i să oident"ice cu sine (în rol de imagine pot "i nu numai animale! dar $i munţi! valuri! dealuri c#iar $i

Pămîntul? 5 7 minute)0..-a etapă0 Pregătirea $i con"ecţionarea mă$tilor0 2levilor li s-a propus să pregătească $i săcon"ecţione+e mă$ti ale creaturilor alese (materiale pregătite din timp)0

'%E

7/17/2019 DIPref


...-a etapă0 Declaraţia creaturilor0 2levilor li s-a propus să se grupe+e a cîte 5 persoane cumă$tile con"ecţionate! să se cunoască $i cu celelalte creaturi! povestind din numele "iinţei saledespre sen+aţiile în noul rol0 "ost necesar să nu se spună opinia omenească "aţă de condiţiilevieţii ci numai cea caracteristică creaturilor care trăiesc în condiţiile naturale de viaţă (5 7minute)0

.-a etapă0 Sa"tul vietăţilor/0 1oţi participanţii! cu mă$tile puse! s-au a$e+at în cerc $i

conducătorul (tot în rol) a propus tuturor creaturilor să se e4pună asupra "aptului de stare ae4istenţei pe planeta Pămînt0 a această etapă nu s-a acceptat rolul de om $i pentru u$urareae4punerii s-a propus un o*iect de stimulare (glo*ul în miniatură)! unde "iecare "iinţă primindo*iectul relata despre pro*lemele sale0 Coordonatorul! prin comportamentul său! stimula opiniilerolurilor interpretate0

-a etapă0 dresare oamenilor0 Coordonatorul a propus participanţilor ca unul din cei pre+enţi să-$i asume rolul oamenilor $i să se e4pună din numele lor $i să se in"iltre+e în situaţiaomului0

Deci! la etapa dată! creaturile! din punctul său de vedere! au e4pus pro*lemele $i su"erinţaoamenilor $i în a$a mod au 3ucat un rol du*lu0 "ost important că participanţii nu $i-au e4pus

personal punctul de vedere! dar au e4pus punctul de vedere pe po+iţia omului din a"ara rolului

interpretat0 Creaturile care $i-au asumat rolul de oameni s-au a$e+at în centrul cercului cu "aţaspre s"atul vietăţilor0 Din acest moment a început un dialog adresarea vietăţilor către oameni $irăspunsuirile oamenilor pentru vietăţi0 a semnalul conducătorului grupul de oameni s-a întors lalocurile sale! iar ceilalţi prticipanţi $i-au asumat $i ei rolul de oameni0 În a$a mod toţi elevii s-aua"lat în centrul cercului0

.-a etapă0 Înc#iderea S"atului creaturilor/0 Coordonatorul a propus creaturilor să see4pună despre calităţile! însu$irile care le a3ută să supravieţuiască $i propune oamenilor săsalve+e planeta0 De e4emplu: ;ă*darea $i mo*ilitatea apei! vederea ageră a vulturului000/0

a "inele 3ocului conducătorul a mulţumit tuturor participanţilor $i le-a propus să-$i scoatămă$tile $i să iasă din rolul propus0 De asemenea la etapa de "inisare participanţii s-au cooperat $iau discutat despre acţiunile concrete pe care ei le pot implementa în apărarea $i protecţia naturii$i vieţii pe Pămînt0

Proiectul& cercetare orientată spre un scop *ine preci+at! care este reali+ată prin îm*inareacuno$tinţelor teoretice cu activitatea practică! "inali+ate cu un produs0

ocul didactic& îm*ină elementele instructive $i "ormative cu elemente distractive $i pot "iutili+ate în predarea di"eritelor discipline de învăţămînt0

9i!uri# 3ocuri sen+oriale9logico-matematice9de orientare9de creaţie9de rol9de îndemanare(motrice! practice etc0)0

etoda 'ocului didactic&- repre+intă o acţiune care valori"ică la nivelul instrucţiei "inalităţile adaptative de tip

recreativ proprii activităţii umane?

- dinami+ea+ă acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt su*ordonatescopului activităţii de predare-invăţare-evaluare intr-o perspectivă pronunţat "ormativă?- modalităţile de reali+are anga3ea+ă următoarele criterii de clasi"icare a 3ocurilor didactice:Qdupă o*iectivele prioritare: 3ocuri sen+oriale! 3ocuri de o*servare! de de+voltare a

lim*a3ului! de stimulare a cunoa$terii interactive?Qdupă conţinutul instruirii: 3ocuri matematice! mu+icale! te#nologice! sportive!

literare9lingvistice?Qdupă "orma de e4primare: 3ocuri sim*olice! de orientare! de sensi*ili+are! conceptuale!

3ocuri-g#icitori! 3ocuri de cuvinte incruci$ate?Qdupă resursele "olosite: 3ocuri materiale! orale! pe *a+ă de intre*ări! pe *a+ă de "i$e

individuale! 3ocuri pe calculator?

Qdupă regulile instituite: 3ocuri cu reguli transmise prin tradiţie! 3ocuri cu reguli inventate! 3ocuri spontane! 3ocuri protocolare?

'%I

7/17/2019 DIPref


Qdupă competenţele psi#ologice stimulate: 3ocuri de mi$care! de o*servaţie! de atenţie! dememorie! de gandire! de imaginaţie! de lim*a3! de creaţie0

)ondiţii de desfăşurare a 1oculiui didactic (.osi"escu! @0! %&&'):B 3ocul să permită copiilor oca+ia unor descoperiri! e4perimente su* supraveg#erea

adultului?B materialele puse la dispo+iţia lor să solicite copilul $i să-l antrene+e în noi e4perienţe! să-i

"acilite+e "ormarea deprinderilor! să-i e4tindă cunoa$terea?B interesul copilului! preocupările lui imediate să "ie satis"ăcute prin situaţiile de 3oc create?B să se încura3e+e interacţiunea! să se stimule+e de+voltarea socio-emoţională?B să se cree+e un spaţiu adecvat a*ordării 3ocului ca activitate comple4ă $i completă?B 3ocul copilului repre+intă "eed-*ac-ul in"luenţei educative a adultului asupra sa02lementele constitutive ale 3ocului didactic:- )onţinutul 1ocului didactic cuno$tinţele! priceperile $i deprinderile cere tre*uie

"ormate la activitatea (disciplina) respectivă0- Sarcina didactică repre+intă sarcina care se dă copiilor spre re+olvare: a cunoa$te! a

denumi! a clasi"ica! a construi! $0a0- $i care se re"eră la -conţinutul care tre*uie învăţat0- 0cţiunea 1ocului şi elementele de 1oc, repre+intă modalitatea în care se des"ă$oară

reali+area sarcinii didactice0 activitate didactică capătă caracter ludic numai în măsura încare cuprinde elemente de 3oc! ca: mişcarea, com!etiţia $întrecerea%, cuvPntul, ghicirea,aşte!tarea, sur!riza $0a0

,n e"ect deose*it în cadrul 3ocurilor didactice cu elevii mici îl are imitarea unor mişcări speci"ice animalelor ca: +*orul "luturilor! săritura iepura$ului! sau a unor mi3loacede locomoţie ca: auto*u+ul! trenul! $0a0

- )om!etiţia sau întrecerea constituie un alt element de 3oc! cu utili+are "recventă! în careaccentul cade pe ritm $i calitate0

- )uvPntul ca element de 3oc! are o contri*uţie valoroasă la crearea unei atmos"ere plăcute! antrenante0 2l poate "i "olosit su* "orma semnalelor de oprire a unei acţiuni(Stopy)! su* "orma onomatopeelor prin imitarea di"eritelor animale sau +gomotul

produs de unele mi3loace de locomoţie! punerea în scenă a unor acţiuni! interpretarea unor roluri! a unor dialoguri între mem*rii ec#ipei de3oc $a0

- Ghicirea este "olosită cu precădere în 3ocurile "ără material! contri*uind la antrenareacopiilor la activitate0

- 0şte!tarea şi sur!riza dau un colorit emoţional 3ocului didactic! mai ales atunci cLndsunt în legătură cu pre+entarea sau mLnuirea materialului! cu mi$carea copiilor în di"eritesensuri sau cu "olosirea unor semnale ver*ale! vi+uale! auditive! etc0 $teptarea $i surpri+a se"olosesc în ma3oritatea 3ocurilor asociate cu mi$carea sau cu un alt element de 3oc0

- "egulile 1ocului "ac legătura între sarcina didactică $i acţiunea 3ocului0 Fiind aservitesarcinii didactice! ele reglementea+ă acţiunea 3ocului0

Fiecare 3oc didactic tre*uie să conţină cel puţin două reguli: prima regulă transpune sarcinadidactică într-o acţiune concretă! atractivă! adică trans"ormă e4erciţiul în 3oc! iar cea de-a doua preci+ea+ă organi+area 3ocului $i momentele de terminare a acţiunii 3ocului0

În a"ară de regulile care reglementea+ă acţiunea 3ocului! e4istă $i reguli care privesccomportarea copiilor! ordinea în care ei tre*uie să intre în 3oc0 În unele 3ocuri! intrareacopiilor în 3oc este condiţionată de momentul cLnd primesc un anumit material (de e4emplu un

3eton cu un anumit număr de porum*ei)0 6umirea copiilor sau intrarea în 3oc într-o ordinerigidă produce scăderea intensităţii 3ocului0

Oocurile didactice pot cuprinde! de asemenea! unele reguli care preci+ea+ă cine poate "i conducătorul 3ocului sau cine poate deveni conducătorul 3ocului! pe *a+ă deconcurs0 Oocurile didactice pot cuprinde $i unele restricţii! care merg pLnă la eliminarea

din 3oc a copiilor care gre$esc! pe rLnd rămLnLnd pLnă la urmă un cî$tigător0Structura unitară a 3ocului didactic depinde de "elul în care regulile asigură ec#ili*ruldintre sarcina didactică $i elementele 3ocului0 De asemenea! reu$ita 3ocului este condiţionată!

'5&

7/17/2019 DIPref


în mare măsură! de des"ă$urarea lui metodică! de "elul în care acesta este condus deeducatoare0

.mportant este ca clementele de 3oc să servească reali+ării sarcinii didactice! să cree+econdiţii optime pentru aceasta0

Structura 1ocului didactic este alcătiută din: conţinut! sarcina (sarcinile didactice)!acţiunea! regulile (restricţiile 3ocului) cu elemente speci"ice de 3oc0

Des"ă$urarea 3ocului cuprinde! ca $i lecţia! mai multe momente:- 8ntroducerea în 1oc se poate reali+a printr-o scurtă convor*ire pentru "amiliari+areacopiilor cu unele aspecte ale 3ocului $i cu regulile care tre*uie respectate! prin intuireamaterialului ca $i printr-o e4punere care să stLrnească interesul copiilor sau c#iar printr-og#icitoare0 .ntroducerea în 3oc nu este totdeauna un moment o*ligatoriu! uneori activitatea

putLnd începe direct cu anunţarea titlului 3ocului0- 0nunţarea 1ocului urmăre$te cunoa$terea de către copii a "elului activităţii $i a

titlului 3ocului0 .n cadrul anunţării 3ocului se poate da $i o e4plicare a titlului acestuia0,neori anunţarea titlului 3ocului se poate "ace într-o "ormă interogativă0

- 6*!licarea 1ocului cuprinde pre+entarea de către educatoare a principalelor etape ale acţiunii 3ocului! preci+area regulilor 3ocului! indicaţii asupra modului de "olosire a

materialului didactic! comunicarea sarciivilor conducătorului 3ocului $i a cerinţelor pentrucL$tigătorul individual sau pentru ec#ipa cî$tigătoare0

24plicarea tre*uie să "ie insoţită de demonstrare0 Fie că se e4plică $i! în timpul e4plicaţiei!se demonstrea+ă! "ie că se dă e4plicaţia! integrală $i apoi se demonstrea+ă0

- 5i*area regulilor se reali+ea+ă "ie printr-o scurtă convor*ire în care se preci+ea+ă ce vatre*ui să "acă copiii în momentele importante ale acţiunii! sau e4ecutarea 3ocului de pro*ă su*conducerea $i îndrumarea directă a educatoarei0 CLnd este vor*a de un 3oc cu o acţiune maicomple4ă! regulile 3ocului pot "i atenţionate "ie imediat după e4plicaţie! "ie după semnalul deîncepere a 3ocului0

- 6*ecutarea 1ocului. Oocul începe la semnalul educatoarei care! la început!intervine mai des amintindu-le copiilor regulile! dLnd indicaţii asupra "olosirii materialului $0a0Pe măsură ce 3ocul se repetă! ea acordă copiilor mai multă independenţă lăsLndu-i săacţione+e li*er0

- ncheierea 1ocului. În înc#eierea 3ocului se declară cL$tigătorul cL$tigătorii sauec#ipa cL$tigătoare) $i se "ac aprecieri asupra modului cum s-a des"ă$urat 3ocul! dLnd cuvinte delaudă asupra copiilor care au respectat regulile $i nominali+Lndu-i $i atenţionLndu-i pe cei careau "ăcut gre$eli $i s-au descurcat mai greu0

înc#eiere plăcută! prin *ucuria succesului $i prin satis"acţia imediată pe care o dăcopilului! spore$te interesul pre$colarului pentru 3ocurile didactice0

E$m(,$ d$ !%u"i did+%i%$.Su9i$%u,# i'loace de transport+ !%u, did+%i% „H+i )- %-,-!"im”

O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$# La finalul activităţii co!ilul va fi ca!abil#': să caracteri+e+e mi3loacele de transport! preci+înd mediul în care circulă! meseria

persoanei care conduce! com*usti*ilul utili+at?%: să reali+e+e asocieri mulţime - număr - ci"ră?5: să ordone+e crescător trei numere!"olosind semnele de comparaţie?: să despartă în sila*e cuvîntul dat?7: să identi"ice sunetul iniţial al cuvintelor date! asociindu-l cu litera corespun+ătoare?<: să găsească cuvinte ce încep cu un sunet dat?=: să desene+e un mi3loc de transport0

Notă# ;biectivul ;> - vizează educaţia relativă la mediu+ obiectivele ;? ;@ vizează

educaţia intelectuală şi formarea stilului !ersonal de muncă intelectuală+ !rofilului cetăţenesc şia necesităţii de integrare în societate+ obiectivul ;D vizează educaţia !lastică $!rin şi !entrucultură şi artă%.

'5'

7/17/2019 DIPref


M+$"i+,$ did+%i%$#- trei panouri repre+entînd mediile de viaţă (pămînt! aer! apă)?- 3etoane cu ima#ini ale mi3loacelor de transport (avion! rac#etă! tren! ma$ină! trolei*us!

auto*us! *arcă cu motor! cora*ie)?- "i$e cu ci"re! "i$e cu litere! "i$e cu semnele ‡ ! ˆ0R$*u,i,$ !%u,ui#

- "iecare copil utili+ea+ă materialul distri*utiv propus de educatoare?- toţi copiii participă la numărarea 3etoanelor! la anali+a "onetică a cuvintelor0D$)?-<u"+"$+ !%u,ui#'0 Se a"i$ea+ă panourile repre+entînd cele trei medii de viaţă (pămînt! aer! apă)?Învăţătoarea imită mersul unui mi3loc de transport! de e4emplu! avion0 Copiii g#icesc

mi3locul $i îl denumesc0Se invită un copil pentru a identi"ica 3etonul respectiv $i a-l plasa pe panoul corespun+ător0

2ducatoarea adresea+ă copiilor între*ări pentru a preci+a meseria celui ce îl conduce $i ce "el decom*usti*il utili+ea+ă0

Se continuă analog cu trenul $i cu ma$ina0Se invită cîte un copil pentru a alege un 3eton! a descrie mersul mi3locului de transport

vi+at0 Colegii tre*uie să identi"ice o*iectul după descriere $i să-l nominali+e+e0 Se continuă pînăla a"i$area tuturor 3etoanelor pe plan$e con"orm mediului de circulaţie0

%0 Se numără 3etoanele plasate pe "iecare panou! se a"i$ea+ă cartele cu ci"relecorespun+ătoare0

50 6umerele determinate se compară $i se ordonea+ă crescător! "ormînd inegalităţi cua3utorul cartelelor cu ci"re $i semne0

0 Denumirile g#icite se anali+ea+ă "onetic: despărţirea în sila*e! sta*ilirea sunetului iniţial!asocierea cu litera corespun+ătoare0 Se "ormea+ă cuvinte care încep cu acela$i sunet0

70 Fiecare copil desenea+ă mi3locul de transport cu care ar lutea să plece ţntr-o călătoriealeasă de el (la *unici! la mare! în cosmos etc0)0

Su9i$%u, # 8atura plaiului natal+ !%u, „Mi%ii $%!,!*i”O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$#

La finalul activităţii co!ilul va fi ca!abil#': să distingă acţiunile *ene"ice în natură de cele dăunătoare?%: să "ormule+e propo+iţii de+voltate despre acţiuni ale omului în natură?5: să găsească antonimele unor cuvinte cu semni"icaţie ecologică?: să "ormule+e predici de tsructura &acă... atunci... în *a+a unor activităţi în natură?7: să interprete+e corect melodia $i te4tul unui cîntec învăţat0

Notă# ;biectivul ;> - vizează educaţia relativă la mediu+ obiectivul ;B vizează educaţia !rin şi !entru cultură şi artă, obiectivele ;? ;A sînt transdisci!linare !entru educaţia relativăla mediu şi educaţia intelectuală 2 formarea stilului !ersonal de muncă intelectuală

M+$"i+,$ did+%i%$#- două panouri: unul al* Prote3aţi naturay/ $i altul negru 6u distrugeţi naturay/?- imagini ale unor situaţii de acţiune *ene"ică $i dăunătoare asupra naturii0R$*u,i,$ !%u,ui#- copiii îndeplinesc sarcinile la cerinţa educatoarei?- toţi copiii participă la interpretarea cîntecului0D$)?-<u"+"$+ !%u,ui#'0 Se a"i$ea+ă panourile demonstrative0 Copiii! unul cîte unul! plasea+ă imagimile pe

panoul potrivit0%0 Se cere descrierea "iecărei imagini! "ormulînd propo+iţii de+voltate050 Copiii! pe rînd! regrupea+ă imaginile! "ormînd perec#i de imagini cu sens opus (de

e4emplu! imaginea unui copil care plantea+ă un copac - imaginea unui copil care rupe un puiet?imaginea unui copil care strînge gunoiul din pădure imaginea unui "oc stins în pădure etc0)0

'5%

7/17/2019 DIPref


Învăţătoarea roste$te cuvinte cu semni"icaţie ecologică $i le solicită copiilor să găseascăantonimele (de e4emplu: curat murdar! poluat nepoluat! prote3ăm distrugem etc0)0

0 Se "ormea+ă propo+iţii cu aceste antonime de structura Dacă 000! atunci00070 Se interpretea+ă un cîntec care re"lectă dragostea pentru natură! de e4emplu ;ăsună

codrul iară$i/! mu+0 . C#irescu? ine! vine primăvară/0Su9i$%u,# Comportamentul civilizat+ !%u, „Cumin'$ii <i !9"+&ni%ii”

O9i$%i/$ !($"+'i!n+,$# La finalul activităţii co!ilul va fi ca!abil#': să sorte+e "igurile geometrice! "iind preci+ată una sau două dintre însu$irile: "ormă!

mărime! culoare?%: să reali+e+e negaţia unei a"irmaţii simple $i a unei con3uncţii?5: să reali+e+e asociaţii multiple număr $i număr mulţime?: să compare cantitativ două mulţimi prin punerea în corespondenţă unu la unu/?7: să cree+e o aplicaţie cu tematica sugerată de învăţătoare0

Notă# ;biectivele ;> ;A vizează educaţia intelectuală şi formarea stilului !ersonal demuncă intelectuală+ obiectivul ;B vizează educaţia !lastică 2 !rin şi !entru cultură.

M+$"i+,$ did+%i%$#

- "iguri geometrice decupate din carton! avînd mărimi $i culori di"eriteR$*u,i,$ !%u,ui#- clasa se împarte în două ec#ipe Cuminţeii/! care vor tre*ui să îndeplinească corect

sarcinile învăţătoarei $i *ra+nicii/ care vor tre*ui să îndeplinească incorect sarcinile?- se aleg două perec#i de ar*itri care vor aprecia re+ultatele activităţii "iecărei ec#ipe?- "iecare copil utili+ea+ă materialul didactic distri*utiv propus de învăţătoare?- sarcinile se e"ectuea+ă în lini$te?- toţi copiii participă la evaluarea activităţii $i numărarea re+ultatelor0D$)?-<u"+"$+ !%u,ui#'0 Învăţătoarea roste$te denumirea unei "iguri geometrice! de e4emplu! !ătrat. Copiii

tre*uie să identi"ice o "igură respectivă0%0 Cuminţeii/ vor ridica un pătrat de orice culoare sau mărime0 *ra+nicii/ tre*uie să

ridice orice altă "igură (un triung#i! un cerc sau un dreptung#i)050 Cu a3utorul ar*itrilor se evaluea+ă re+ultatele0 a ta*lă! pentru "iecare ec#ipă! se

desnea+ă atîtea *eţi$oare cîte gre$eli s-au comis0 Neţi$oarele pentru ec#ipa a doua se desenea+ăsu* cele pentru ec#ipa întîi0

Se reali+ea+ă activităţi analogice! pornind de la preci+area: - culorii unei "iguri geometrice!de e4emplu! triunghi verde. (Cuminţeii/ tre*uie să identi"ice o "igură corespun+ătoare $i s-oridice! iar *ra+nicii/ vor ridica orice "igură care nu corespunde descrierii date: un triung#i dealtă culoare sau o altă "igură geomatrică)?- culorii $i mărimii "igurii geometrice! de e4emplu!cerc roşu şi mic (Cuminţeii/ tre*uie să identi"ice o "igură corespun+ătoare $i s-o ridice! iar

*ra+nicii/ vor ridica orice "igură care nu corespunde descrieii date: un cerc de altă culoare sauun cerc ro$u mare! sau o altă "igură geometrică)0În cadrul a*ordării ultimei sarcini! ec#ipele î$isc#im*ă rolurile00 r*itrii numără *eţi$oarele acumulate de "iecare ec#ipă $i determină ec#ipa cî$tigătoare

cea căreia îi revin mai puţine *eţi$oare070 Copiii crea+ă o aplicaţie din "iguri pe o "oaie de #îrtie! a$a încît să o*ţină o imagine

cunoscută (un omuleţ! o casă etc0)0 etoda dramatizării&- stimulea+ă invăţarea prin acţiuni care valori"ică te#nicile artei teatrale! adapta*ile la

particularităţile de varstă ale elevilor $i la "orma de e4primare a unor conţinuturi prevă+ute in programele $colare?

- poate anga3a procedee didactice inspirate din te#nologia de+*aterii! demonstraţiei!modelării! pro*lemati+ării0 st"el! activitatea de predare-invăţare-evaluare poate "i organi+ată su*"orma unor procese literare! procese 3uridice! e4puneri cu oponent! te#nici de psi#odramă! acţiuni

'55

7/17/2019 DIPref


de simulare a etapelor de creaţie in di"erite domenii ale cunoa$terii $tiinţi"ice! artistice!economice etc0 (S0 Cristea)0

4.5 M$!d!,!*i+ 0n/-'-"ii ("in %!,+9!"+"$1ermenul de învăţare prin cooperare este adesea "olosit ca sinonim al învăţării prin

cola*orare0 ceasta din urmă! este o strategie care implică elevii să susţină învăţarea în grup sauec#ipă! de+voltă responsa*ilitatea individuală în conte4tul interdependenţei relaţionale în cadrul

căreia mem*rii descoperă in"ormaţii $i se învaţă reciproc0 S"era de cuprindere este mult mailargă! ast"el încît învăţarea prin cola*orare integrea+ă învăţarea prin cooperareÎnvăţarea prin cola*orare are loc atunci cLnd elevii lucrea+ă împreună! uneori în perec#i!

alteori în grupuri mici! pentru a re+olva una $i aceea$i pro*lemă! pentru a e4plora o temă nouăsau a crea idei noi! com*inaţii noi sau c#iar inovaţii autentice0

Învăţarea prin cola*orare se poate aplica cu succes mai ales la temele de recapitulare!sistemati+are! consolidare! "i4are! "ormare de a*ilităţi intelectuale $i practice! pe parcursul uneiore întregi ori secvenţial0

Învăţarea prin cooperare este o învăţare prin cola*orare speci"ică: elevii lucrea+ă îngrupuri mici? activitatea este structurată? elevii sînt evaluaţi după munca individuală? lucrulreali+at de întregul grup este! de asemenea! apreciat? elevii comunică direct între ei "aţă în "aţă?

elevii învaţă să lucre+e ca o ec#ipă0În grupuri mici! elevii se pot a"irma $i î$i pot de+volta a*ilităţile! învaţă să comunice

e"icient! să re+olve con"licte0 tunci cînd grupurile de cooperare sînt g#idate de o*iective clare!elevii se implică în multe tipuri de activitate! ceea ce contri*uie la o însu$ire mai *ună asu*iectelor e4plorate0

Condiţiile unei $nvăţări prin colaborare e"iciente ţin de următorii trei "actori:') Compo+iţia grupului0%) Sarcina $i scopul grupului05) 6ormele de grup0>%)om!oziţia gru!ului este un "actor de"init prin mai multe varia*ile:a) vîrsta $i nivelul de pregătire al participanţilor (cognitiv! social! a"ectiv)?

*) mărimea grupului?c) di"erenţele dintre mem*rii grupului?Pentru e"icienţa muncii în grup este necesar un anumit nivel de de+voltare cognitivă $i

social-a"ectivă pentru ca su*iecţii să cola*ore+e0 Pentru a asigura procesul individual se dore$te promovarea eterogenităţii din punct de vedere al vîrstei! gradului de de+voltare cognitivă!inteligenţei emoţionale $i interrelaţionale $i al per"ormanţelor $colare0

8ărimea grupului tre*uie să crească direct proporţional cu comple4itatea sarcinii0tunci cînd se "olosesc strategiile didactice de interacţiune pentru prima dată! pro"esorul

tre*uie să-i lase pe elevi să-$i aleagă partenerii de lucru0 dată ce con"ortul interrelaţional a "oststa*ilit! pentru a asigura ma4imum de *ene"icii! pro"esorul se va asigura de eterogenitatea

grupului (din punct de vedere al nivelului de pregătire intelectuală $i a"ectiv-emoţională! alcapacităţilor sociale $i de comunicare! al se4ului etc0)%) )om!le*itatea sarcinii tre*uie să crească proporţional cu mărimea grupului0 Grupul

poate re+olva cu succes orice sarcină pe care ar putea-o depă$i elevul dacă ar lucra individual! *ac#iar mai mult decît atît0 În grup se pot re+olva pro*leme! discuta asupra unei teme9su*iect "ărăa3utorul direct al pro"esorului! se pot genera noi idei sau construcţii de idei pe idei! plecînd de laceea ce s-a învăţat0 Ceea ce aduc strategiile didactice interactive! "aţă de lucrul individual este

potenţialul grupului de a împărţLi sarcinile între mem*rii săi $i plăcerea de a împărtă$i *ucuriareu$itei0

.nstrucţiunile clare! ţintele urmărite $i organi+area timpului sînt elemente importante pentru e"icienţa activităţii într-o strategie didactică cola*orativă0 2ste la "el de important ca

"iecare mem*ru să ai*e un rol9"uncţie de îndeplinit în cadrul grupului! o responsa*ilitate:secretar care notea+ă datele! monitor! o*servator! "acilitator! reporter! vor*itor etc0 ;olurile

'5

7/17/2019 DIPref


tre*uie însă sc#im*ate periodic ast"el încît! "iecare mem*ru să ai*ă $ansa de a e4ersa9practica noiroluri! noi responsa*illităţi0

5) Pro"esorul tre*uie să de+volte o anumită cultură de gru! ce include anumite e4pectaţii!un anumit nivel de gălăgie! respectarea regulilor! dar într-o atmos"eră de încredere $i de spri3inreciproc! în care este stimulată participarea egală a tuturor mem*rilor0 2ste important ca elevii săse antrene+e unii pe alţii în e"ectuarea muncii cola*orative $i să dorească să lucre+e împreună0

7lemente de bază ale $nvăţării prin colaborare:'0 interdependenţa pozitivă0 2levii reali+ea+ă că au nevoie unii de alţii pentru a duce la *un s"Lr$it sarcina grupului ( R ori ne scu"undăm! ori înotăm împreună R)0 Pro"esorii pot structuraaceastă interdependenţă po+itivă sta*ilind scopuri comune (învaţă $i ve+i să înveţe $i cei dingrup)! recompense comune ( dacă toţi mem*rii grupului reali+ea+ă un anumit lucru! "iecare va

primi o *oni"icaţie)! resurse comune (o coală de #Lrtie pentru întreg grupul sau "iecare mem*rudeţine o parte din in"ormaţii)! roluri distri*uite ( cel care re+umă! cel care îi încura3ea+ă peceilalţi! cel care "ormulea+ă răspunsul)0

% + interacţiunea directă0 2levii se a3ută unii pe alţii să înveţe încura3Lndu-se $iîmpărtă$indu-$i ideile02i e4plică ceea ce $tiu celorlalţi! discută! se învaţă unii pe alţii0 Pro"esorularan3e+ă grupurile în a$a "el încLt elevii să stea unii lLngă alţii $i să discute "iecare aspect al temei

pe care o au de re+olvat050 răspunderea individuală+ Se evaluea+ă "recvent per"ormanţa "iecărui elev $i re+ultatul i

se comunică atLt lui cLt $i grupului0 Pro"esorul poate scoate în evidenţă răspunderea individualădLnd un test tot la al doilea elev sau alegLnd la întLmplare un mem*ru al grupului care să dea unrăspuns0

0 deprinderi interpersonale şi de grup mic 0 Grupurile nu pot e4ista $i nici "uncţionae"icient dacă elevii nu au $i nu "olosesc anumite deprinderi sociale a*solut necesare02leviitre*uie învăţaţi aceste deprinderi la "el cum sunt învăţaţi orice altceva0 2le includ conducerea,luarea deciziilor, clădirea încrederii, comunicarea, managementul conflictelor.

A9i,i-'i n$%$)+"$ ($n"u mun%+ 0n *"u(#- 24plicaţi-le copiilor de ce este importantă cola*orarea în $coală $i în viaţă0- 24plicaţi-le "iecare a*ilitate pe care doriţi să $i-o "orme+e $i arătaţi-le cum $i cLnd s-o

"olosească0- ,rmăriţi-i $i ascultaţi-i pe elevi cLnd lucrea+ă în grupuri $i luaţi-vă notiţe despre cum

"olosesc una sau alta dintre a*ilităţi0- Discutaţi cu elevii despre deprinderile lor $i îndemnaţi-i să se gLndească cum o anumită

a*ilitate a lor a contri*uit la succesul grupului $i cum pot să $i-o de+volte0- Daţi-le elevilor mai multe oca+ii să-$i e4erse+e aceste a*ilităţi ! pLnă cLnd o vor "ace în

mod natural0 Specificul strategiilor de $nvăţare prin colaborare+24istă grupul de pseudo învăţare: elevilor li se dă sarcina de a lucra împreună! dar nu au

nici un interes să lucre+e împreună0 2levii cred că vor "i evaluaţi în "uncţie de re+ultateleindividuale0 În timp ce ! aparent! elevii discutaă între ei! în realitate se întrec între ei0 Se privescca rivali ce tre*uie învin$i! ast"el încLt *loc#ea+ă sau se amestecă în ceea ce "ace celălalt! î$iascund in"ormaţiile!încearcă să o"erecelorlalţi indicaţii gre$ite $i să nu ai*ă încredere în colegi0Prin urmare re+ultatul grupului în ansam*lu este mai mic decLt re+ultatele "iecărui mem*ru în

parte0,n alt"el de grup este cel tradiţional! adică elevii au sarcina de a lucra împreună $i acceptă

acest lucru! dar sarcinile atri*uite sunt structurate ast"el încLt! de "apt! este "oarte puţin implicatămunca în comun0,nii elevi trag c#iulul! pro"itLnd de e"orturile colegilor lor mai con$tiincio$i!care se simt e4ploataţi $i depun e"ort mai puţin decLt în mod o*i$nuit0 ;e+ultatul grupului! înansam*lu! repre+intă mai mult decLt potenţialul unora dintre mem*ri0

Se impune o *ună in"ormare $i pregătire a cadrului didactic care î$i propune "olosireamuncii în grup0;rganizarea grupului de elevi! e*!licarea cerinţelor $i implicarea "iecăruia în

'57

7/17/2019 DIPref


grup! modul cum se va "ace evaluarea! încadrarea în timp sunt cLteva dintre elementele cecompun un grup de învăţare prin cooperare0

st"el! elevilor li se dă sarcina să lucre+e împreună $i să se *ucure să o "acă0 2i vor $ti căsuccesul lor depinde de e"orturile tuturor mem*rilor grupului0

=rganizarea grupală- ;espectăm particularităţile elevilor (a*ilităţi! interese! relaţii interpersonale! temperament!

imagine de sine! etc)?- Construim di"erenţiat sarcini de învăţare care să "acilite+e succesul?- De+voltăm competenţe sociale care in"luenţea+ă atLt învăţarea $colară! cLt $i învăţarea

socială $i imaginea de sine?C#iar dacă din punct de vedere al vLrstei vor*im de clase omogene! practic omogenitatea

este imposi*ilă! deoarece "iecare elev constituie o individualitate0 Structura grupului

Speciali$tii relevă "aptul că elevii tre*uie amestecaţi în "uncţie de nivelul a*ilităţilor! dese4! etnie! nivelul socio-economic al "amiliei! etc0 Se recomandă grupuri eterogene0

Pro"esorul tre*uie să ia în consideraţie nivelul de cuno$tinţe $i deprinderi! motivaţia pentru

învăţare! competenţele sociale ale elevilor0 Pro"esorul se va gLndi $i la elevii resursă pentruceilalţi0

Cum grupăm elevii0 '0Gruparea la întLmplare?%0Distri*uirea strati"icată?50Formarea grupurilor de către cadrul didactic?02levii se grupea+ă singuri! etc0Condiţii ale eficacităţii $nvăţării prin colaborare'0Sta*ilirea clară a o*iectivelor?%0nunţarea o*iectivelor?50Preci+area instrucţiunilor $i a recomandărilor?0Plasarea elevilor în grupuri eterogene?702levii tre*uie să "ie asiguraţi că au $anse egale de reu$ită?<0nga3area elevilor în sarcini care presupun interdependenţă po+itivă?=02levii acceptă că recompensele vor reveni ec#ipei $i nu indivi+ilor?E02levii au interacţiuni R "aţă în "aţă/$i sunt dispu$i R umăr lLngă umăr/?I024ercită roluri! comportamente! atitudini speci"ice interacţiunilor sociale?'&02levii au acces la in"ormaţii $i au posi*ilitatea de a le prelucra0E/+,u+"$+ +%i/i-'ii 0n *"u(- 8em*rii grupului: >>>>>>>>>>>>>>0- 8em*rii grupului: >>>>>>>>>>>>>>0- Comportament o*servat (Da9 6u 9Comentarii)

- vor*it "iecarex8em*rii grupului au ascultatx2levii au pus între*ărix@i-au argumentat ideilexu înţeles sarcinaxu acceptat interdependenţa po+itivăxucrea+ă în "uncţie de criteriile sta*ilitexCriteriile sta*ilite asigură succesul elevilorx24istă mai multe strategii care !romovează învăţarea !rin colaborare0 2le sunt e4celente

pentru a-i o*i$nui pe elevi să lucre+e în perec#i $i în grupuri mici0 Înaite de a clasi"ica $i descriemetodele $i te#nicile interactive de grup! propunem să clari"icăm esenţa lucrului în grup $i să

e$alonăm unele modalităţi pentru a "orma rapid grupuri0;eciprocitatea este un stimulent al învăţării! cLnd acţiunea comună este necesară! cLndreciprocitatea este activată în cadrul unui grup în vederea o*ţinerii unui re+ultat! atunci par să

'5<

7/17/2019 DIPref


e4iste procese care stimulea+ă învăţarea individuală $i care conduc pe "iecare la o competenţăcerută de constituirea grupului0 În "iecare grup! rolurile pe care le 3oacă elevii pot "i orientatespre sarcina sau spre menţinerea grupului sau spre am*ele0 Pentru că elevii tre*uie să se deprindăcu am*ele categorii! uneori pro"esorul distri*uie roluri speci"ice! ca cele de mai 3os0 2levilor li seatrage atenţia asupra rolurilor i+olate pentru a-i "ace con$tienţi de necesitatea "iecărui rol0 2leviitre*uie să sc#im*e rolurile la "iecare activitate pentru că! sco!ul este să le !oată înde!lini !e

toate , simultan.=erificatorul # veri"ică dacă toată lumea înţelege ce se lucrea+ă0 8scoada # caută in"ormaţii necesare la alte grupuri sau! oca+ional! la pro"esor .)ronometrul # are gri3ă ca grupul să se concentre+e pe sarcină $i ca lucrul să se des"ă$oare

în limitele de timp sta*ilite0 0scultătorul activ # repetă sau re"ormulea+ă ce au spus alţii 8nterogatorul # e4trage idei de la toţi mem*rii grupului. "ezumatorul # trege conclu+iile în urma discuţiilor din grup în a$a "el încLt să ai*ă sens0 ncura1atorul # "elicită! a3ută! încura3ea+ă "iecare mem*ru al grupului0lte roluri de lucru în grup : 5acilitatorul+ )ontrolorul+ )ăutătorul de dovezi+ 5urnizorul+

Secretarul+ (oderatorul+ "es!onsabil cu securitatea elevilor+ "es!onsabil cu liniştea în gru!+

"ezolvitorul de conflicte+ "es!onsabil curăţenie+ "a!ortorul+ "es!onsabilul cu tim!ul+ 2tc0 ărimea grupurilor depinde de: J*iectivele lecţiei? J Conţinuturile de învăţare? JLrsta

elevilor? J24perienţa de lucru în grup? J8aterialele $i ec#ipamentele disponi*ile? J1impul alocatactivităţii respective? J 2tc0

Gruparea $i sarcinile în care mem*rii grupului depind unul de celălalt pentru reali+areare+ultatului urmărit arată că:

- elevii se implică mai mult în învăţare decLt în a*ordările "rontale sau individuale0- elevii odată implicaţi î$i mani"estă dorinţa de a împărtă$i celorlalţi ceea ce

e4perimentea+ă! iar aceasta conduce la noi cone4iuni în spri3inul înţelegerii0- elevii acced la înţelegerea pro"undă atunci cLnd au oportunităţi de a e4plica $i c#iar preda

celorlalţi colegi ceea ce au învăţat0.ată cLteva modalităţi pentru a "orma rapid grupuri:Fcărţi de 'ocDacă doriţi să "ormaţi grupuri de mem*rii! "olosirea cărţilor de 3oc este "oarte utilă0 eţi

"olosi atLtea grupuri de cărţi cLte grupuri vreţi să "ormaţi0 Dacă urmea+ă să lucraţi cu = grupe dee4emplu! amestecaţi a$ii! popii! valeţii! damele! decarii! nouarii! optarii0 2levii urmea+ă să tragă"iecare cate o carte $i să se grupe+e apoi la masa de lucru marcată în preala*il cu una din cele =cărţi0 Se vor "orma ast"el: grupul decarilor! popilor! valeţilor etc0

‰cartoane cu numereMotărLţi numărul de grupuri $i numărul de mem*ri al "iecăruia0 Scrieţi numerele

corespun+ătoare numărului de grupe pe tot atLtea cartoane cLţi mem*rii doriţi să "ie în "iecare

grup0 mestecaţi cartoanele numerotate $i cereţi elevilor să tragă cLte unul0 or a"la ast"elnumărul grupului din care "ac parte0 De e4emplu doriţi să "ormaţi < grupuri de cLte 7 mem*rii0Faceţi 5& de cartoane! cLte 7 din "iecare din numerele de la ' la <0 Plasaţi cLte un număr de la 'la < pe cele < mese de lucru unde elevii se vor regrupa în "uncţie de cartonul tras0

‰cartona$e cu di"erite sim*oluriProcuraţi 3ocuri pu++le pentru copii mici (-< piese)0 Folosiţi cLte un pu++le pentru "iecare

grup0 mestecaţi "ragmentele de imagine $i cereţi copiilor să recompună po+ele0 Se constituieast"el grupele0

‰aniversareaPuteţi grupa elevii în "uncţie de lunile în care s-au născut0 ceastă distri*uţie este inegală $i

tre*uie luată deci+ia a modului de grupare a lunilor în "uncţie de numărul copiilor (de e4emplu

un grup al celor născuţi în ianuarie $i "e*ruarie! un grup al celor născuţi în martie)0Fmateriale de lucru

'5=

7/17/2019 DIPref


Puteţi grupa elevii în "uncţie de materialele pe care le distri*uiţi0 cestea pot avea marca3ede papetărie de tipul:

- "i$e de lucru prinse cu clame de di"erite culori?- "i$e de lucru pe #Lrtii9cartoane de di"erite culori?- etic#ete cu di"erite sim*oluri etc0În acest mod! elevii se grupea+ă odată cu distri*uirea materialelor de lucru în "uncţie de

marca3ele pe care acestea le conţin02ste de remarcat "aptul că toate ideile de mai sus se aplică la gruparea aleatorie a elevilor0În "uncţie de nevoile elevilor $i de o*iectivele avute în vedere! gruparea se poate "ace $i dupăcriterii de di"erenţiere (stil de învăţare! tip de inteligenţă)0

Pentru gruparea optimă a elevilor este deose*it de util un mo*ilier modular0 ran3areameselor se va "ace în "uncţie de nevoile de interacţiune anticipate de pro"esor $i! evident despaţiul avut la dispo+iţie0

Cooperarea şi competiţia elemente specifice $nvăţării $n gruptunci cînd tre*uie să reali+e+e o activitate! mem*rii unui grup se pot încadra în una dintre

tendinţele: ! +m!)?$"- d$ %!!($"+"$ (cînd scopurile părţilor implicate coincid) $i ! +m!)?$"-d$ %!m($i'i$ (cînd scopurile acestora sînt contradictorii)0 Gn cazul cooperării ! mem*rii grupului

lucrea+ă împreună pentru a-$i atinge o*iectivele $i scopul "iecărui mem*ru este compati*il oricomplementar cu scopurile celorlalţi mem*ri0 Gn cazul competiţiei mem*rii nu-$i împartresursele! în e"orturile lor nu e4istă coordonare $i în mod con$tient sau nu încearcă să sestîn3enească reciproc pentru a-$i atinge o*iectivele propuse0 $a cum su*linia+ă 8orton Deutsc#!mem*rii grupului care au o orientare competitivă cred că pot să-$i atingă scopurile doar dacă alţimem*ri e$uea+ă în acest e"ort0

Cadrul didactic tre*uie să "avori+e+e înlăuntrul ec#ipelor un climat de ec#ili*ru $i toleranţă prin te#nici de comunicare a sentimentelor $i emoţiilor în raport cu cre$terea presiuniiactivităţilor asupra persoanelor componente ale ec#ipelor

Cooperarea repre+intă "olosirearepre+intă "olosirea gru!urilor mici gru!urilor mici în scopuri instrucţionale ast"el încLt!în scopuri instrucţionale ast"el încLt!lucrLnd împreună! elevii î$i ma4imi+ea+ă atLt propria învăţare! cLt $i a celorlalţi colegi0 2leviilucrLnd împreună! elevii î$i ma4imi+ea+ă atLt propria învăţare! cLt $i a celorlalţi colegi0 2leviidepind ast"el într-un mod po+itiv unii de alţii! iar această interdependenţă po+itivă îi conduce ladepind ast"el într-un mod po+itiv unii de alţii! iar această interdependenţă po+itivă îi conduce ladevotament "aţă de grup! devotament de tipul R înotăm sau ne înecăm cu toţii/0devotament "aţă de grup! devotament de tipul R înotăm sau ne înecăm cu toţii/0

n/-'+"$+ ("in %!!($"+"$ $)$ ! )"+$*i$ d$ in)"ui"$ )"u%u"+- <i )i)$m+i&+- 0n%+d"u, %-"$i+ *"u(u"i mi%i ,u%"$+&- 0m("$un- ($n"u + +in*$ un '$, %!mun0 Su*iecţii careactivea+ă în ec#ipă sînt capa*ili să aplice $i să sinteti+e+e cuno$tinţele în moduri variate $icomple4e! învăţînd în acela$i timp mai temeinic decît în ca+ul lucrului individual0

Pentru a crea un mediu adecvat pentru învăţarea !rin coo!erare! este necesarărespectarea a trei condiţii# elevii tre*uie să se simtă siguri! dar provocaţi? grupurile tre*uie să "iemici pentru ca "iecare să ai*ă posi*ilitate să contri*uie? sarcina grupului tre*uie să "ie de"inităclar0

Învăţarea prin cooperare T%'U presupune următoarele:-- participarea activă a elevilor?-- pro"esorii pot deveni $i elevii pro"esori?-- "iecare este respectat?-- proiectele $i între*ările sînt interesante $i provocatoare pentru elevi?-- este solicitată diversitatea de opinii $i toate contri*uţiile sînt considerate valoroase?-- elevii î$i de+viltă a*ilităţile de soluţionare a con"lictelor?-- cuno$tinţele $i e4perienţa anterioară sînt valori"icate?-- o*iectivele sînt *ine de"inite $i g#idea+ă activitatea grupurilor?-- diverse instrumente de cercetare! materiale! in"ormaţii sînt la dispo+iţia elevilor?-- elevii investesc în propria lor învăţare 0

Cercetările în domeniu au demonstrat că! în $coala tradiţională! cultivarea competiţieieste preponderentă în acţiunile dominant cola*orative0 În practica educaţională se întîlne$te desituaţia cînd! la o între*are a pro"esorului! elevii se gră*esc să răspundă ridicînd mîna (cei care

'5E

7/17/2019 DIPref


$tiu răspunsul)0 Pro"esorul îl nume$te doar pe unul dintre ace$tia $i îi o"eră doar lui o notă *ună!de$i este evident că $i alţi elevi posedau un răspuns corect? mai mult! atunci cînd elevul numitrăspunde! ceilalţi î$i doresc ca acesta să gre$ească pentru a avea ei oca+ia să "ie între*aţi! să o"ererăspunsul corect $i să primească recompensa (notă! laudă etc0)0 ast"el de vi+iune asupra

procesului de învăţămînt o"eră într-adevăr cadrul propice pentru "ormarea unei atitudiniconcurenţiale? iată de ce considerăm că "olosirea unei activităţi de ec#ipă care să permită! pe de o

parte! implicarea tuturor elevilor $i! pe de alta! o"erirea unui "eed*ac po+itiv celor ce-$iîndeplinesc activităţile propuse repre+intă o perspectivă optimi+atoare asupra procesului de"ormare-instruire0

st"el! în cazul tuturor metodelor de interacţiune educaţională, cadrul didactic trebuie să integreze într-un sistem coerent şi ada!tat ambele fenomene# atît coo!erarea în gru!, cît şicom!etiţia. 24istenţa mai multor lideri în grup poate împinge activitatea într-o direcţie

preponderent competiţională 0 n mod obişnuit, com!etiţia este o formă motivaţională a afirmării de sine, incluzînd

activităţi de avansare !ro!rie, în tim! ce coo!erarea !resu!une un destin comun. Avanta'ele cooperării

'0 Scopul grupului! ma4imi+area învăţării tuturor mem*rilor! îi motivea+ă pe elevi săo*ţină mai mult decLt ac#i+iţii strict personale! ci re+ultate *une pentru ec#ipă0

%0 8em*rii grupului se consideră! "iecare în parte $i ca grup! responsa*ili pentru a "acemuncă de calitate0

50 2i î$i o"eră reciproc spri3in intelectual $i personal! *a+at pe devotament $i gri3ă "aţă decelălalt0

0 2i învaţă deprinderi sociale $i le "olosesc pentru a-$i coordona e"orturile pentruîndeplinirea scopurilor 0

70 1oţi mem*rii acceptă responsa*ilitatea de a conduce grupul0 Ca re+ultat! grupulrepre+intă mai mult decLt suma părţilor0

<0 1oţi elevii au per"ormanţe $colare mai *une decLt dacă ar lucra individual0În cadrul competiţiei! participanţii implicaţi sînt preocupaţi de o*ţinerea re+ultatului dorit

(produs $i calitate) $i nu de procesul de reali+are a sarcinii ca în ca+ul cooperării0 Din acestconsiderent! activităţile competitive duc! uneori! la apariţia "oarte rapidă a rolurilor ierar#ice îninteriorul grupurilor! a unor comportamente de ostilitate! adesea "oarte violente! de aceea ele pot"i orientate prin educaţie spre cooperare! pentru a nu se trans"orma în con"lict0

Prin urmare! între cooperare $i competiţie tre*uie să e4iste un ec#ili*ru optim0 cesta poate "i asigurat de pro"esor! care va crea oportunităţi de învăţare a4ate pe activităţile în grup ce"avori+ea+ă cooperarea $i întreţin competiţia constructivă coordonate de"initorii în de+voltareaunei personalităţi sociali+ate0

nali+înd comparativ cooperarea $i competiţia! prea C0 0( %&&<) evidenţia+ă o serie de

trăsături caracteristice detaliate în ta*0 de 3os0n/-'+"$+ ("in %!m($i'i$ n/-'+"$+ ("in %!,+9!"+"$

2ste o formă relativ redusă de interacţiune psi#osocială! constînd în rivalitatea sau9$i *a+îndu-se pe concurenţa inter!ersonală sauintergrupală! "iecare avînd !ro!riul sco!.

2ste o formă su!erioară de interacţiune psi#osocială! *a+ată !e s!ri1in reci!roc! petoleranţă! efort susţinut din partea tuturor cătreacelşi sco!0

(otivaţia provine din dorinţa de a"irmare proprie0

(otivaţia este re+ultatul acţiunii con3ugate atuturor mem*rilor ce urmăresc un destincomun0

ccentul de pune pe !rodus! pe ceea ce se

o*ţine în urma învăţării

tenţia este îndreptată asu!ra !rocesului de

elaborare îm!reună, !rin colaborare, ademersurilor de reali+are a sarcinii0 2steîmpărtă$ită părerea că toţi pot o"eri alternative

'5I

7/17/2019 DIPref


valoroase de soluţionare a pro*lemei! dacă lesînt o"erite premisele necesare $i sînt a3utaţi0

6valuarea î$i e4ercită "uncţia de contol prinrapotarea la norma de grup0 cest "apt creea+ăierar#i+ări! determină apariţia decomportamente ostile $i de atitudini invidioase0

6valuarea urmăre$te acordarea a3utoruluiimediat! avînd o "uncţie mult mai corectivă!ameliorativă! decît de sancţionare! ducînd lareducerea stresului0 2a se reali+ea+ă prin

raportarea la progresul individului! $i are învedere atît participarea "iecărui mem*ru la procesul ela*orării în comun cît $i re+ultateleec#ipei0

Strategiile didactice bazate !e coo!erare sînt "olosite de pro"esor pentru a detronaierar#i+area tradiţională a elevilor în clasă! "ocali+înd interesul pe a3utor reciproc! pe discutareaîmpreună a situaţiilor $i pe contri*uţia "iecăruia în activitate0 Ca strategii instrucţionale acestemodalităţi de lucru cu elevii au la *a+ă organi+area activităţii pe grupuri mici (-7 indivi+i)!des"ă$urate ast"el încît! su*iecţii să poată lucra împreună $i "iecare să-$i îm*unătăţească

per"ormanţele personale! contri*uind în acela$i timp! la cre$terea per"ormanţelor celorlalţi

mem*ri ai microgrupului0Învăţarea prin cooperare este *a+ată pe următoarele principii:'0 8nterde!endenţa !ozitivă! con"orm căreia succesul grupului depinde de e"ortul depus în

reali+area sarcinii de către toţi mem*rii0 2levii sînt diri3aţi către un scop comun! stimulaţi de oapreciere colectivă! re+ultatul "iind suma e"orturilor tuturor0

%0 "es!onsabilitatea individuală! care se re"eră la "aptul că "iecare mem*ru al grupului î$iasumă responsa*ilitatea sarcinii de re+olvat0

50 5ormarea şi dezvolatatea ca!acităţilor sociale! stimularea inteligenţei interpersonalecare se re"eră la a*ilitatea de a comunica cu ceilalţi! de a primi spri3in atunci cînd ai nevoie! de ao"eri a3utor! la priceperea de a re+olva situaţiile con"lictuale0 2levii sînt învăţaţi! a3utaţi!monitori+aţi în "olosirea capacităţilor sociale cola*orative care sporesc e"icienţa muncii în grup0

0 8nteracţiunea faţă în faţă ce presupune un contact direct cu partenerul de lucru!aran3area scaunelor în clasă ast"el încît să se poată crea grupuri mici de interacţiune în care eleviisă se încura3e+e $i să se a3ute reciproc0

70 m!ărţirea sarcinilor în gru! $i reflectarea asupra modului cum se vor re+olvasarcinile de către "iecare mem*ru în parte $i de către colectiv0

Hrupurile de $nvăţare prin cooperare- 6u repre+intă scopuri în sine! ci mi3loace pentru atingerea o*iectivelor?- Fiecare elev învaţă mai *ine în grup! decLt ar învăţa de unul singur0

Scopurile grupului clasă&

>. Structurarea individualistă- Grad redus de interacţiune între elevi? .ndependenţascopurilor? Sla*ă e4ploatare a resurselor grupului? Succesul sau e$ecul unui elev nu a"ectea+ă peceilalţi? 6u creea+ă motivaţie pentru învăţare? 6u a3ută la "ormarea a*ilităţilor de comunicare?Cultivă independenţa elevilor $i responsa*ilitatea pentru ceea ce "ac

?. Structurarea com!etiţională- Generea+ă con"licte $i comportamente agresive?.nteracţiune sla*ă între colegi? ipsă de comunicare? mpli"ică an4ietatea elevilor! teama dee$ec? 2goism? Stimulea+ă e"ortul $i productivitatea individului? Promovea+ă norme $i aspiraţiimai înalte? 8ic$orea+ă distanţa dintre capacitate $i reali+ări?

@. Structurarea coo!eratistă- Generea+ă sentimente de acceptare $i simpatie? Stimulea+ăinteracţiunea dintre elevi? Încura3ea+ă comportamentele de "acilitare a succesului celorlalţi?Cre$terea stimei de sine? Încrederea în "orţele proprii0

Stadii ale $nvăţării prin cooperare+ =rientarea@ Constă în tot ceea ce "ace cadrul didactic pentru ca elevii: Jsă se cunoască?

'&

7/17/2019 DIPref


Jsă se "amiliari+e+e unii cu alţii? Jsă ai*ă încredere unii în alţii?Jsă discute principalele a$teptări0

24erciţii pentru orientare: 0ctivităţi de orientare în !rimele zile de şcoală unde# 6leviivorbesc des!re ei, des!re materiile !referate, des!re ce aştea!tă şi s!eră să realizeze în noul an

şcolar etc+8ulţi pro"esori "olosesc aceste activităţi de orientare pentru a pre+enta normele $i

o*iceiurile care tre*uie să guverne+e activitatea în clasă?4+ Stabilirea normelor - ;epre+intă o pro*lemă a responsa*ilităţii grupului! a capacităţii dereacţie la ceilalţi! a cooperării! a luării deci+iilor prin consens! a re+olvării de pro*leme etc

5+ Bezolvarea conflictelor - Con"lictele "ac parte din viaţa noastră! sunt "ire$ti0 par con"licte dintre elevi $i pro"esori! între copii $i părinţi! iar elevii petrec mult timp urmărindmodul în care ceilalţi î$i e4ercită puterea asupra lor0

În procesul de de+voltare a cooperării! con"lictul este inevita*il0Din moment ce se concep reguli noi! apare o stare de discon"ort! atLt la nivelul elevilor cLt

$i al cadrului didactic06+ Productivitatea- pare o identitate a grupului $i se lucrea+ă în cooperarea0 cum

coe+iunea grupurilor mici! ca $i a clasei! este puternică0

par uneori con"licte! dar elevii sunt con$tienţi de proces $i pot depă$i con"lictele!continuLndu-$i activitatea0

+ !estrămarea- (utarea elevilor de la o grupă la alta poate produce discon"ort pentruanumiţi elevi! deoarece tre*uie să se acomode+e cu alţi coec#ipieri0

Pro"esorul îi a3ută pe elevi să con$tienti+e+e că parteneriatul cu alţi colegi poate o"eri $ansenoi de împărtă$ire a unor e4perienţe e"iciente de învăţare0

În învăţarea !rin coo!erare se respectă principiile egalitarist! antiierar#ic $i antiautoritar! precum $i al toleranţei "aţă de opiniile celorlalţi $i al evitării etic#etării0 Pro"esorul se integrea+ăîn activitatea cola*orativă a elevilor! putînd "i unul dintre mem*ri! o"erindu-$i a3utorul! orianimînd $i stimulînd activitatea0 genţii educaţionali se privesc reciproc ca oameni! nu ca roluri02valuarea este un e4erciţiu democratic al puterii într-o muncă în comun a dascălilor cu eleviiTi*idem! p0 '5I-'5U0

Învăţarea prin cooperare presupune o dinamică $i un activism susţinut continuu dee"orturile participanţilor0 6ta!ele strategiei de muncă în echi!ă presupun considerarea "actorilor "avori+anţi $i de"avori+anţi ai re+olvării de pro*leme în colectiv0

O ("im- $+(- are în vedere costituirea grupului de lucru0 8em*rii acestuia tre*uie săîndeplinească anumite calităţi pentru a "acilita soluţionarea pro*lemei pusă în discuţie: să "ietoleranţi "aţă de părerile colegilor! să deţină optime a*ilităţi de comunicare a ceea ce doresc sătransmită! să nu "ie egoi$ti! să acorde a3utor $i să primească a3utor atunci cînd au nevoie0

A d!u+ $+(- se concreti+ea+ă atunci cînd participanţii se con"runtă cu situaţia de

re+olvat $i sînt stimulaţi să lucre+e împreună pentru a o re+olva0 În această etapă are loc"amiliari+area cu elementele pro*lemei! anali+a acestora $i sta*ilirea priorotăţilor $i aresponsa*ilităţilor0

A "$i+ $+(- este destinată re"lecţiilor! incu*aţiei $i tatonărilor0 2ste "a+a documentării $ia cercetării care se poate întinde pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp0

A (+"+ $+(- este re+ervată de+*aterilor colective! cînd sînt con"runtate ideile! sîntanali+ate erorile $i punctele "orte0

A %in%$+ $+(- se re"eră la structurarea demersurilor către "inalul de+*aterii cu o*ţinereaconclu+iilor $i cu soluţionarea pro*lemei0 re loc integrarea noilor ac#i+iţii în sistemul celor e4istente prin restructurarea celor e4istente în lumina celor noi do*îndite0

Condiţiile des"ă$urării e"iciente a etapelor cooperării au în vedere relaţiile de *ună

înţelegere între mem*rii ec#ipei de lucru! acceptarea din partea tuturor participanţilor! a planuluide lucru în vederea atingerii ţelului comun! adoptarea unui mod comun de comunicare are+ultatelor $i de evaluarea a soluţiilor0

''

7/17/2019 DIPref


;e"erindu-ne la e"ectele "avor*ile ale învăţării prin cooperare! strategiile didacticeinteractive o"eră elevilor oca+ia de a-$i concreti+a nevoia de a lucra împreună! într-un climatcolegial de întra3utorare $i de spri3in reciproc0 Grupul dă posi*ilitatea testării ideilor! revi+uiriiopiniilor $i de+voltării inteligenţei interpersonale0 ucrul în ec#ipă acoperă nea3unsurile învăţăriiindividuali+ate! acordînd o importanţă considera*ilă a dimensiunii sociale! prin des"ă$urarea

proceselor interpersonale0

Cooperarea asigură o relaţie desc#isă între parteneri! de+voltă atitudini $i comportamente *a+ate pe încredere! "avori+înd "ormarea atitudinii po+itive "aţă de învăţare $i "aţă de $coală08unca în ec#ipă are e"ecte semni"icative asupra personalităţii elevilor! pre+enţa partenerilor deinteracţiune constituind un stimulent intelectual $i un declan$ator al sc#im*ului de opinii $iin"ormaţii0 Soluţiile emise pot su"eri în cadrul grupului îm*unătăţiri $i a3ustări! anali+a criticăde+voltînd capacităţile autoevaluative ale participanţilor0 Productivitatea sporită pe unitatea detimp! apreciată prin numărul de di"icultăţi re+olvate! $i după gradul lor de comple4itaterecomandă "olosirea strategiilor de învăţare prin cooperare în clasă0 a acest "apt se adaugă $icalitatea mai *ună a răspunsurilor! instalarea unui climat motivant de lucru! caracteri+at printr-otensiune crescută pentru "inali+area sarcinii comune0

$adar! com!etiţia şi colaborarea sînt !ractici care se întîlnesc în şcoala contem!orană,

ambele fiind necesare. )om!etiţia devine distructivă !entru armonia climatului educaţional atunci cînd este e*acerbată şi devine un sco! în sine. )adrele didactice trebuie să echilibrezecele două forme de organizare a activităţii instructiv-educative, creînd o!ortunităţi de învăţarea*ate !e activităţile de gru! ce favorizează coo!erarea şi întreţin com!etiţia constructivă

4.6 S"+$*ii in$"+%i/$. C!n)"u%'i+ <i d$&/!,+"$+ *"u(u"i,!" $du%+'i!n+,$;aportul dintre strategia didactică $i metoda didactică evidenţia+ă di"erenţele e4istente la

nivelul timpului pedagogic anga3at în proiectarea $i reali+area activităţilor de instruire9educaţie0st"el! Rmetoda didactică repre+intă o acţiune care vi+ea+ă e"icienti+area învăţării în termeniiunor re+ultate imediate! evidente la nivelul unei anumite activităţi de predare-învăţare-evaluare0Strategia didactică repre+intă un model de acţiune cu valoare normativă! anga3ată pe termenscurt! mediu $i lung! care integre+ă în structura sa de "uncţionare pedagogică: metodele!considerate Rcosu*stanţiale strategiilor în calitatea lor de elemente operaţionale sau tactice/ (DanPotolea! 'IEI! p0')? stilurile educaţionale! de tip autoritar! permisiv sau democratic! care

plasea+ă deci+ia pro"esorului într-un cLmp psi#osocial "avora*il sau ne"avora*il situaţiilor deînvăţare concrete? resursele de optimi+are a activităţii/? (Sorin Cristea! %&&%! pp057&-57')Strategia este o Rsuccesiune de etape mari prin care a3utăm elevii să do*Lndească o cuno$tinţăsau să stăpLnească o capacitate0/ (Dictionnaire 2ncYclopediŠue de Pedagogie 8oderne! 'I=5!

pp0'IE-'II)Strategia didactică este modalitatea e"icientă prin care pro"esorul îi a3ută pe elevi să

acceadă la cunoa$tere $i să-$i de+volte capacităţile intelectuale! priceperile! deprinderile!aptitudinile! sentimentele $i emoţiile! constituindu-se dintr-un ansam*lu comple4 $i circular de

metode! te#nici! mi3loace de învăţămLnt $i "orme de organi+are a activităţii! complementare! pe *a+a cărora pro"esorul ela*orea+ă un plan de lucru cu elevii! în vederea reali+ării cu e"icienţă aînvăţării0

Considerăm strategiile didactice interactive de gru! ca "iind modalităţile de organi+are aactivităţii prin care se "avori+ea+ă schimburile interrelaţionale între participanţii la activitate prin

procese interumane de coo!erare şi com!etiţie constructivă (educat(i) educat(i)! educat(i) pro"esor! educat(i) grup)! stimulLnd activismul su*iectului în interaţiunea sa! nu numai cuceilalţi! ci $i cu materialul de studiu (educat(i) conţinut)! prin procese de acţiune $i detrans"ormare a in"ormaţiei0

Directa implicare în sarcină este o condiţie a activismului $i a asigurării unei învăţăritemeinice0 În susţinera acestei idei! ppel*aun P0 preci+ea+ă "aptul că Relevii învaţă mai *ine

atunci cLnd le pasă despre ceea ce învaţă! cLnd sunt direct motivaţi să reali+e+e un lucru! cLnde4istă un scop! cLnd e4istă o responsa*ilitate $i un anga3ament asupra a ceea ce au de "ăcut0/(%&&'! p0''=)0 .dei similare sunt regăsite $i la 20 Geissler ('I==! p0 5'5) care consideră esenţiale

'%

7/17/2019 DIPref


pentru "ormarea unui grup! următoarele trei elemente: motivaţia cere re+ultă dintr-un scopcomun! unitar comunicarea $i aceptarea reciprocă a mem*rilor0

CLnd consideraţi că învăţarea este mai productivă! atunci cLnd elevii lucrea+ă singuri sauatunci cLnd se a"lă în grupx Pentru a răspunde la această între*are! mulţi cercetători au decis săanali+e+e "actorii care "acilitea+ă sau împiedică activitatea în grup0 .ată cLţiva dintre "actorii"avori+anţi ai învăţării prin cooperare (ve+i |atson! 'I<<): Stimularea în sarcină este

îm*unătăţită datorită pre+enţei altora? ;esursele grupului (de memorie! de stocare! de atenţieetc0) sunt mai *ogate decLt în ca+urile individuale? 24istă $anse mari ca printre mem*rii grupuluisă "ie unul capa*il să descopere soluţia? Gre$elile întLmplătoare sunt compensate: în ciudaapariţiei acestora Rre+ultatul general al grupului va "i mai precis decLt cel al individului luatseparat0/ RPetele oar*e/ sunt corectate0 2ste mai u$or să recuno$ti gre$elile altora decLt pe cele

proprii0 Stimularea apariţiei de idei noi este o re+ultantă a interacţiunii cumulative! Rdeoarece"iecare mem*ru de+voltă ideile celuilalt0/ Se învaţă din e4perienţa altora0 24istă multe dove+i(ve+i Nandura $i |alters! 'I<5) că una din "ormele cele mai o*i$nuite $i mai e"iciente de a învăţaeste o*servarea activităţii altora în re+olvarea pro*lemelor0

Dintre "actorii care îngreunea+ă activitatea în grup $i care "ac ca uneori grupurile să "ie mai puţin e"iciente decLt activitatea independentă! amintim următorii (ve+i |atson!'I<<): po+iţia

de scopuri! interese $i o*i$nuinţe ale mem*rilor poate "ace ca acţiunea de cola*orare să "iee4trem de di"icilă? Di"icultăţile de comunicare tind să sporească pe măsură ce grupul cre$te! iar

pentru cei timi+i este mai greu să participe activ atunci cLnd grupul este mai mare? Di"icultăţilede coordonare cresc! de asemenea! pe măsură ce grupurile sunt mai mari! ast"el încLt este tot maigreu să se reali+e+e un e"ort comun! integrat! "ără să se c#eltuiască mult timp pentru re+olvarea $i

prevenirea di"icultăţilor de coordonare0 Distragerea $i supraestimarea care "ac di"icil de o*ţinute"ortul individual concentrat! susţinut! necesar pentru învăţarea anumitor su*iecte $i pentrure+olvarea pro*lemelor? Dependenţa e4cesivă de ceilalţi poate "i "avori+ată de activitatea în grup0Faptul că unii mem*ri din grup se *a+ea+ă pe cei mai capa*ili! duce la lenevire $i la evitarea

propriilor responsa*ilităţi0 Calitatea superioară a produselor grupului este susţinută de uniicercetători "ie în termeni "oarte optimi$ti (Rnivelul atins de grup depă$e$te pe cel al elevului celmai inteligent care utili+ea+ă e4clusiv mi3loacele sale proprii/ G0 Du*al! 'I<I)! "ie maimoderaţi (Rde$i grupul este de o*icei mai *un decLt individul mediu! el este rareori mai *undecLt cel mai *un individ/ 0 P0 Mare! 'I<%)0

ComparLnd travaliul în grup cu cel individual! |0 Doise $i G0 8ugnY! speci"ică "aptul căRdupă natura sarcinii! după resursele individuale ale mem*rilor grupului $i după modul lor deinteracţiune! travaliul unui grup poate "i in"erior! egal sau superior celui al individului con"runtati+olat cu aceea$i sarcină0/ ('IIE! p05E)0 nali+Lnd dinamica grupului ca instument de acţiune

psi#osocială! Dumitru Cristea speci"ică "aptul că se constituie Run cLmp dinamic! a căreiorgani+are! unitate $i "uncţionalitate se *a+ea+ă pe interdependenţa mem*rilor! care suportă larLndul lor toate e"ectele acestora0 cest "apt desc#ide calea utili+ării grupului ca sistem de

"ormare $i sc#im*are psi#osocială0/ (Cristea! D0! p0%=E) 24istă însă trei tipuri generale degrupuri: grupuri de învăţare in"ormale? grupuri de învăţare "ormale? studiu în ec#ipă (adaptatdupă Oo#nson! D0 |! Oo#nson! ;0 10 $i Smit#! 'II'):

Gru!urile informale de învăţare sunt create ad-#oc! temporar! prin adresarea solicităriielevilor de a "orma o ec#ipă prin simpla întoarcere către colegul de *ancă pentru discuta o

pro*lemă dată! pentru cLteva minute0 a "el de rapid pot "i create grupuri de cLte 5- elevi pentrua re+olva o pro*lemă! a găsi soluţii unei situaţii create ori a răspunde la o între*are0 Pro"esorul

poate crea oricLnd grupuri in"ormale de lucru în clasă! de orice mărime! pentru a aprecia gradulde înţelegere de către elevi a unui material sau a le o"eri $ansa de a aplica ceea ce au învăţat ori"ie doar pentru a sc#im*a "orma de organi+are a colectivului în vederea cre$terii motivaţiei $itre+irii atenţiei0

Gru!urile formale de învăţare sunt ec#ipe sta*ilite dinainte pentru a re+olva o sarcinăanume! a e"ectua un e4periment în la*orator! a redacta un raport de cercetare0 2levii lucrea+ăîmpreună mai mult timp (cLteva +ile sau săptămLni) sau pLnă termină proiectul de cercetare0

'5

7/17/2019 DIPref


Studiul în echi!ă implică derularea muncii cola*orative pe o perioadă lungă de timp (c#iar $i un semestru)0 2c#ipele î$i sta*ilesc regulile $i responsa*ilităţile! precum $i planul de lucru0ctivitatea e *a+ată pe cooperarea între mem*ri $i pe spri3in reciproc0 2valuarea "inală se "ace deo*icei o"erind tuturor mem*rilor ec#ipei acela$i cali"icativ ce re+ultă din măsurarea $i apreciereare+ultatului colectiv0 cest "apt stimulea+ă conlucrarea $i a3utorul reciproc $i nu încura3ea+ăcompetiţia în interiorul ec#ipei! ci între ec#ipe0

(etodele interactive de gru! determină $i stimulea+ă munca cola*orativă des"ă$urată decei implicaţi în activitate (elevii)! în cadrul căreia! toţi Rvin/ (participă) cu ceva $i nimeni nuRpleacă/ cu nimic0 Pro"itul este atLt al grupului (soluţionarea pro*lemei! găsirea varianteioptime)! cLt $i al "iecărui individ în parte (re+ultatele o*ţinute! e"ectele apărute în planurilecognitiv! emoţional-a"ectiv! comportamental? o învăţare nouă)0

8nteractivitatea presupune atLt com!etiţia de"inită drept R"orma motivaţională a a"irmăriide sine! inclu+Lnd activitatea de avansare proprie! în care individul rivali+ea+ă cu ceilalţi pentrudo*Lndirea unei situaţii sociale sau a superiorităţii/ cLt $i coo!erarea care este o Ractivitateorientată social! în cadrul căreia individul cola*orea+ă cu ceilalţi pentru atingerea unui ţelcomun/ (usu*el! 'IE') 2le nu se sunt antitetice? am*ele implică un anumit grad deinteracţiune! în opo+iţie cu comportamentul individual0

ecţia de predare-învăţare tre*uie să devină Ro aventură a cunoa$terii/ în care copilul este provocat să participe după puterile proprii! întLlnind pro*leme $i situaţii de învăţare menite să-ldetermine să le anali+e+e! să le e4amine+e! descoperind soluţii plau+i*ile0 ;olul pro"esoruluiconstă mai mult în cel de stimulare $i diri3are! iar motivaţia activităţii reiese din paticipareaentu+iastă a cadrului didactic0 2levul e implicat atLt în procesul de predare! de învăţare $i deevaluare! iar disciplina devine autodisciplină a muncii $i interesului! asigurată de satis"acţiacooperării0 Procesul de învăţare ar tre*ui să "ie distractiv/ a"irmă O0 lsen $i 1#0 |0 6ielsen(%&&I)! "olosind o metodologie adaptată! diversă $i incitantă0 Dacă învăţarea nu e distractivă completea+ă autorii vom "ace e"orturi imense! atLt elevii! cLt $i noi! pro"esorii0/

ÎnvăţămLntul modern preconi+ea+ă o metodologie a4ată pe acţiune! operatorie! deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gLndirii! ale inteligenţei! aleimaginaţiei $i creativităţii0 Structurile autoritare dintr-un grup sau piedicile împotrivacomunicării pot "oarte *ine limita participarea activă a anumitor mem*ri la o acţiune coordonată0

or*ind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice $i a căutării de noivariante pentru a spori e"icienţa activităţii instructiv-educative din $coală! prin directa implicareaa elevului $i mo*ili+area e"ortului său cognitiv! pro"esorul .oan Cerg#it a"irmă: RPedagogiamodernă nu caută să impună nici un "el de reţetar rigid! dimpotrivă! consideră că "i4itateametodelor! conservatorismul educatorilor! rutina e4cesivă! indi"erenţa etc0 aduc mari pre3udiciie"ortului actual de ridicare a învăţămLntului pe noi trepte? ea nu se opune în nici un "el iniţiativei$i originalităţii individuale sau colective de regLndire $i reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc per"ecţionarea $i moderni+area metodologiei învăţămLntului de toate

gradele0 În "ond creaţia! în materie de metodologie! înseamnă o necontenită căutare! reînnoire $iîm*unătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile $colare0/ ('II=! p0 )04.: C,+)i?i%+"$+ m$!d$,!" <i $ni%i,!" in$"+%i/$ d$ *"u(

a+ etode de predare-$nvăţare interactivă $n grup (8etoda predării9invăţării reciproce?8o+aicul? 8etoda turneelor între ec#ipe? 8etoda Sc#im*ă perec#ea/? 8etoda piramidei saumetoda *ulgărelui de +ăpadă )

etoda predării%invăţării reciproce&- este o strategie instrucţională de învăţare a te#nicilor de studiere a unui te4t?- după ce sunt "amiliari+aţi cu metoda! elevii interpretea+ă rolul pro"esorului! instruindu-$i

colegii0 re loc o de+voltare a dialogului elev-elev?- se poate des"ă$ura pe grupe sau cu intreaga clasă?

- este centrată pe patru strategii de invăţare "olosite de oricine "ace un studiu de te4t peteme sociale! $tiinţi"ice sau un te4t narativ0 ceste strategii sunt: re+umarea! punerea de intre*ări!

'

7/17/2019 DIPref


clasi"icarea datelor $i pre+icerea sau pronosticarea0 ;e+umarea inseamnă e4punerea a ceea ceeste mai important din ceea ce s-a citit? se "ace un re+umat0

Punerea de intre*ări se re"eră la listarea unei serii de intre*ări despre in"ormaţiile citite? celce pune intre*ările tre*uie să cunoască *ineinţeles $i răspunsul0 Clari"icarea presupune discutareatermenilor necunoscuţi! mai greu de inţeles! apelul la diverse surse lămuritoare! soluţionareaneinţelegerilor0 Pre+icerea se re"eră la e4primarea a ceea ce cred elevii că se va intampla in

continuare! *a+andu-se pe ceea ce au citit0 6ta!ele metodei predării%invăţării reciproce sunt:- e4plicarea scopului $i descrierea metodei $i a celor patru strategii?- impărţirea rolurilor elevilor?- organi+area pe grupe?- lucrul pe te4t?- reali+area invăţării reciproce?- aprecieri! completări! comentarii0

0vanta1ele metodei predării%invăţării reciproce sunt:- este o strategie de invăţare in grup care stimulea+ă $i motivea+ă?- a3ută elevii in invăţarea metodelor $i te#nicilor de lucru cu te4tul! te#nici de muncă

intelectuală pe care le poate "olosi apoi $i in mod independent?- de+voltă capacitatea de e4primare! atenţia! gandirea cu operaţiile ei $i capacitatea de

ascultare activă?- stimulea+ă capacitatea de concentrare asupra te4tului de citit $i priceperea de a selecţiona

esenţialul0 &esfăşurare#V+"i+n+ n". 1#Se o"eră întregii clase! acela$i te4t spre studiu0 Clasa este împărţită în patru grupuri

corespun+ătoare celor patru roluri! mem*rii unui grup cooperLnd în reali+areaaceluia$i rol0De e4emplu grupul este responsa*il cu re+umarea te4tului! grupul N "ace o listăde

între*ări pe care le vor adresa în "inal tuturor colegilor! grupul C are în vedere clari"icareatermenilor noi $i grupul D de+voltă predicţii0

În "inal "iecare grup î$i e4ercită rolul asumat0V+"i+n+ n". 2#Pentru te4tele mai mari se procedea+ă în "elul următor:‹ se împarte te4tul în părţi logice?‹ se organi+ea+ă colectivul în grupe a cLte elevi?‹ ace$tia au "iecare cLte un rol:re+umator?între*ător? clari"icator?pre+icător?‹ se distri*uie părţile te4tului "iecărui grup în parte?‹ ec#ipele lucrea+ă pe te4t! "iecare mem*ru concentrLndu-se asupra rolului primit0

1re*uie preci+at că pentru a încura3a învăţarea prin cooperare! în cadrul unui grup mai numeros!

acela$i rol poate "i împărţit între doi sau trei elevi0‹ în "inal "iecare grup a"lă de la celălalt despre ce a citit? mem*rii "iecărui grup î$ie4ercitărolurile! învăţLndu-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) despre te4tul cititde ei! stimulLnd discuţia

pe temele studiate0 6*em!le#Clasa a ..-aSu*iectul: RCrăiasa {ăpe+ii/ M0 C0 ndersen1e4tul va "i împărţit pe "ragmente $i "iecare grupă va primi cLte un "ragment de studiat pe

care îl vor citi individual0 În cadrul grupei elevii lucrea+ă pe o singură "i$ă! sau pot primi "i$eindividuale0 a s"Lr$it elevii î$i comunică unii altora conclu+iile0Grupe:

2levul Sarcini;e+umator Scrie în cLteva propo+iţii ceea ce ai citit0 Formulea+ă propo+iţii re"eritoare

numai la ceea ce ti s-a părut important0

'7

7/17/2019 DIPref


Keventual elevul !oate com!leta doar cu informaţii nişte !ro!oziţii date.Între*ătorul Pune 7 între*ări colegilor din grupa ta0 6otea+ă apoi pe "i$a ta $i

răspunsurile lor K!entru !rimele trei întrebări se !oate da răs!unsul, elevul fiid nevoit să

găsească doar întrebarea. &u!ă aceea i se !oate cere alte... întrebări !entru colegii lui de gru!ă.

Clari"icatorul Întocme$te o listă de cuvinte $i e4presii necunoscute0 Folose$te-te decuno$tinţele tale! sau ale celor din grupa ta pentru a le clari"ica0 Sensul lor vă va a3uta să înţelegeţi mai *ine te4tul0Kelevul !oate avea o listă a termenilor, iar sarcina lui să fie aceea de a găsi

sinonimele din te*t. ; altă variantă !oate fi un e*erciţiu în care el săînlocuiască cuvinte sau e*!resii subliniate cu unele din te*t. n a1utorul lui

se !oate de asemenea da şi un dicţionar de sinonime.Pre+icătorul După ce ai citit te4tul! înc#ipuie-ţi ce se poate întLmpla mai departe0

Kîn s!ri1inul elevului se !ot întocmi cPteva !ro!oziţii !e care el să lecontinue cu altele.

ozaicul&- este o strategie *a+ată pe invăţarea in ec#ipă?- "iecare elev are o sarcină de studiu in care tre*uie să devină e4pert0 2l are in acela$i timp

$i responsa*ilitatea transmiterii in"ormaţiilor asimilate! celorlalţi colegi?- presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup $i predarea ac#i+iţiilor do*andite

de către "iecare mem*ru al grupului unui alt grup (im*ină invăţarea individuală cu cea in ec#ipă)08o+aicul este o metodă care de+voltă increderea in "orţele proprii ale participanţilor? de+voltăa*ilităţi de comunicare (de ascultare $i de vor*ire)? de re"lectare! de gandire creativă? dere+olvare de pro*leme $i de cooperare0

6ta!e#- !regătirea materialului de studiu: pro"esorul sta*ile$te tema de studiu $i o imparte in

sau 7 su*teme la care se pot sta*ili elementele principale pe care tre*uie să pună accentul elevul0cestea pot "i "ormulate "ie su* "ormă de intre*ări! "ie a"irmativ! "ie un te4t eliptic care va putea"i completat numai atunci cand elevul studia+ă materialul propus0 Se reali+ea+ă o "i$ă-e4pert incare pro"esorul trece cele -7 su*teme propuse $i care va "i o"erită "iecărui grup?

- organizarea colectivului in ec#ipe de invăţare de -7 elevi care vor primi "iecare unnumăr corespun+ător "iecărei su*teme0 Fiecare elev tre*uie să devină e4pert in pro*lema dată $iin acest sens studia+ă materialul primit! independent?

- constituirea grupurilor de e4perţi se "ace in "uncţie de su*tema studiată0 st"el toţie4perţii la su*tema nr0 '! i$i părăsesc grupul iniţial $i se reunesc in grupul e4perţilor la su*tema'0 a "el se procedea+ă $i pentru celelalte su*teme0 2levii pre+intă un raport individual asupra aceea ce au studiat independent0 u loc discuţii pe *a+a datelor $i a materialelor avute la

dispo+iţie! se adaugă elemente noi $i se sta*ile$te modalitatea in care noile cuno$tinţe vor "itransmise $i celorlalţi mem*rii din ec#ipa iniţială?- reintoarcerea in ec#ipa iniţială de invăţare! unde e4perţii transmit cuno$tinţele asimilate!

reţinand la randul lor cuno$tinţele pe care le transmit colegii lor! e4perţi in alte su*teme08odalitatea de transmitere tre*uie să "ie scurtă! concisă! atractivă! putand "i insoţită de suporturiaudio-vi+uale sau diverse materiale?

- evaluarea. Grupele pre+intă re+ultatele intregii clase0 .n acest moment elevii sunt gata sădemonstre+e ce au invăţat0 Pro"esorul poate pune intre*ări! poate cere un raport sau un eseu ori

poate da spre re+olvare "iecărui elev o "i$ă de evaluare0 &esfăşurare2eta!e: Clasa se imparte in ec#ipe de cate patru elevi0 Fiecare mem*ru al

ec#ipei prime$te un cartona$ cu un număr de la unu la patru! după care prime$te o "i$ă ce

cuprinde o parte dintr-un material mai amplu (materialul are tot atatea părţi cate grupe s-au"ormat)0 Se e4plică su*iectul pus in discuţie0 Fiecare elev va "i! pe rand! invăţător $i elev! pentru

'<

7/17/2019 DIPref


ca "iecare va preda "ragmentul colegilor de grup $i va invăţa de la ace$tia părţile pe care "iecarele-a studiat0

În a doua etapă! toţii elevii cu numărul unu se vor grupa separat0 a "el vor proceda$inumerele %! 5 $i 0 Din acest moment ei devin e4perţi0 Citesc "ragmentul primit! se consultăintre ei $i #otărăsc cum vor pre+enta in"ormaţiile colegilor de la grupele iniţiale0 2i pot "olosi $imaterialul didactic disponi*il0

În etapa a treia! după ce e4perţii $i- au terminat activitatea $i "iecare se intoarce la grupainiţială $i le predă celorlalţi "ragmentul pregătit! incercand să "ie cat mai clari $i maiconvingători0 Dacă e4istă nelămuriri! se pun intre*ări $i poate interveni $i invăţătorul0 Fiecare

parte a materialului este pre+entată intr- o ordine logică! pentru a se reconstitui intregul0 a "inal!invăţătorul! reaminte$te tema studiată! urmand ca elevii să pre+inte din nou! in ordinea iniţială!"iecare parte a materialului a$a cum $i- au insu$it- o in grupul de e4perţi0

Ca un ultim pas! invăţătorul adresea+ă intre*ări pentru a veri"ica gradul de inţelegere alin"ormaţiilor studiate (adică o*ţinerea "eed*acului)0 ceastă metodă pre+intă ca avanta3 "aptulcă "iecare elev are propria contri*uţie in reali+area sarcinii de lucru0 2levii sunt pu$i in situaţiade a asculta activ comunicările colegilor! cooperea+ă la reali+area sarciniilor! dar mai ales săgăsească modalitatea cea mai potrivită pentru a- i invăţa $i pe colegii lor ceea ce ei au studiat0

2levii sunt ast"el invăţaţi să o"ere $i să primească spri3in in munca lor0 6*em!le#Clasa a .-aSu*iectul: De$euri recicla*ile1ipul lecţiei: de dirgenţieF.@z S,P;1 se a"i$ea+ă în clasă la orele pregătitoare

1ema Su*-teme 2levi e4perţi

De$eurirecicla*ile

De$euri mena3ere

'0 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww %0 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww 50 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww 0

De$euri -#îrtie


De$euri plastice


De$euri -sticlă

'0 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww %0 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww

50 wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww 02levii vor avea de studiat acasă materiale re"eritoare la aceste teme0 1ema lor va "i să caute

$i ei alte materiale legate de su*iectul în care vor tre*ui să devină e4perţi0 În primele %& deminute ale orei ei se vor întruni în grupuri de e4perţi pe su*-teme! a$a cum sunt pe lista a"i$ată0Fiecare va completa o "i$ă! consultLndu-se cu ceilalţi0 Fi$a va cuprinde cerinţe speci"icematerialelor studiate0 După completarea "i$ei! elevii se vor regrupa: toţi cei cu numărul ' vor "orma o grupă! toţi cei cu numărul % vor "orma a doua grupă etc0 În cadrul acestei grupe ei î$i vor

pre+enta materialele $i conclu+iile la care au a3uns0 etoda turneelor $ntre ec#ipe&- presupune invăţarea prin cooperare $i apoi aplicarea individuală a celor invăţate intr-un

3oc competitiv?- se "ormea+ă echi!e-clasă eterogene! care invaţă sau recapitulea+ă ceea ce s-a invăţat0

poi! indivi+ii se mută in ec#ipe de turneu omogene pentru a se intrece intr-un 3oc *a+at pe cele

'=

7/17/2019 DIPref


invăţate0 .n mod o*i$nuit! 3ocul constă in a răspunde la intre*ări0 Pentru "iecare răspuns corect!"iecare individ ca$tigă un punct0 După turneu! "iecare elev se intoarce in ec#ipa-casă cu unanumit scor0 2c#ipa insumea+ă aceste scoruri $i i$i calculea+ă puncta3ul! iar apoi se sta*ilescec#ipele ca$tigătoare?

- pe lîngă "aptul că le o"eră elevilor oca+ia de a-$i e4ersa deprinderile de invăţare incola*orare! metoda dă posi*ilitatea "ormării $i e4ersării unor deprinderi sociale! printre care

sportivitatea? inainte de a incepe turneele! se discută cu elevii ce inseamnă spiritul sportiv $i li secere să dea e4emple concrete0 etoda 9urnirului intre ec#ipe (1G1- 1eams9 Games9 1oumaments) repre+intă una dintre

metodele activ-participative care poate "i aplicată cu succes mai ales la recapitulareacuno$tinţelor0 ceastă metodă implică a*solut toţi elevii clasei prin natura regulilor 3ocului0 Deasemenea de+voltă spiritul de competiţie $i este o metodă de evaluare e4trem de apreciată decătre elevi0

dată ce elevii au participat la un Rturnir/ $i au invăţat regulile 3ocului! următorul se vades"ă$ura de la sine! aproape "ără intervenţia pro"esorului0

&esfăşurare# Clasa se imparte in trei patru ec#ipe! ec#ipe care nu se modi"ică pe parcursul anului $colar0 a "iecare Rmasă de 3oc/ se va a"la cate un repre+entant al "iecărei

ec#ipe! de acela$i nivel (un criteriu ar putea "i media elevului la materia respectivă)0 Pentru"iecare masă de 3oc sunt necesare: "i$e cu intre*ări! "i$e cu răspunsuri! cartona$e numerotate!numărul lor "iind acela$i cu numărul intre*ărilor de pe "i$ă0 ceastă metodă este potrivită uneilecţii de recapitulare0 Cu 1G1 recapitularea devine mult mai captivantă! elevii vor pune intre*ări

pro"esorului in legătură cu itemii din "i$ă care nu au "ost pe deplin clari"icaţi0 Prin aceastămetodă elevii i$i e4ersea+ă capacităţile de comunicare0

etoda DSc#imbă perec#ea1&- Se lucrea+ă in perec#i0 Se imparte clasa in două grupe egale ca număr de participanţi0 Se

"ormea+ă două cercuri concentrice! elevii "iind "aţă in "aţă! pe perec#i0 Pro"esorul pune ointre*are sau dă o sarcină de lucru in perec#i0 Fiecare perec#e discută $i apoi comunică ideile0Cercul din e4terior se rote$te in sensul acelor de ceasornic! reali+andu-se ast"el sc#im*area

partenerilor in perec#e?- elevii au posi*ilitatea de a lucra cu "iecare mem*ru al clasei0 Fiecare se implică in

activitate $i i$i aduce contri*uţia la de+voltarea sarcinii0 a "inal! clasa se regrupea+ă $i seanali+ea+ă ideile emise! pro"esorul putand alcătui impreună cu elevii o sc#emă a conclu+iilor o*ţinute?

- este o metodă interactivă de grup care stimulea+ă participarea tuturor elevilor laactivitate? elevii au posi*ilitatea de a lucra cu "iecare dintre mem*rii colectivului?

- stimulea+ă cooperarea in ec#ipă! a3utorul reciproc! inţelegerea $i toleranţa "aţă de opiniaceluilalt?

- este u$or de aplicat la orice varstă $i adapta*ilă oricărui domeniu $i o*iect de invăţămant?

de+voltă inteligenţa logico-matematică! inteligenţa interpersonală ce creea+ă oportunităţi inmunca colectivă0

'E

7/17/2019 DIPref


etoda piramidei )+u metoda bulgărelui de zăpadă&- are la *a+ă impletirea activităţii individuale cu cea des"ă$urată in mod cooperativ! in

cadrul grupurilor?- constă in incorporarea activităţii "iecărui mem*ru al colectivului intrun demers colectiv

mai amplu! menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei pro*leme date? 6ta!e#- faza introductivă# pro"esorul e4pune datele pro*lemei in cau+ă?- faza muncii individuale# elevii lucrea+ă pe cont propriu la soluţionarea pro*lemei timp de

cinci minute0 .n această etapă se notea+ă intre*ările legate de su*iectul tratat?- faza lucrului in !erechi# elevii "ormea+ă grupe de doi elevi pentru a discuta re+ultatele

individuale la care a a3uns "iecare0 Se solicită răspunsuri la intre*ările individuale din parteacolegilor $i! in acela$i timp! se notea+ă dacă apar altele noi?

'I

7/17/2019 DIPref


- faza reunirii in gru!uri mai mari0 De o*icei se alcătuiesc două grupe apro4imativ egaleca număr de participanţi! "ormate din grupele mai mici e4istente anterior $i se discută despresoluţiile la care s-a a3uns0 1otodată se răspunde la intre*ările rămase nesoluţionate?

- faza ra!ortării soluţiilor in colectiv0 .ntreaga clasă! reunită! anali+ea+ă $i conclu+ionea+ăasupra ideilor emise0 cestea pot "i trecute pe ta*lă pentru a putea "i vi+uali+ate de către toţi

participanţii $i pentru a putea "i comparate0 Se lămuresc $i răspunsurile la intre*ările nere+olvate

pană in această "a+ă! cu a3utorul pro"esorului?- faza decizională0 Se alege soluţia "inală $i se sta*ilesc conclu+iile asupra demersurilor reali+ate $i asupra participării elevilor la activitate0

b+ etode de fi2are şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Diagrama cau+elor $ia e"ectului? 1e#nica "lorii de lotus)

!iagrama cauzelor şi a efectului&- o"eră posi*ilitatea punerii in evidenţă a i+voarelor unei pro*leme! unui eveniment sau

unui re+ultat?- diagramele sunt "olosite de grup ca un proces creativ de generare $i organi+are a cau+elor

principale $i secundare ale unui e"ect0 6ta!e#

- Se im!arte clasa in ec#ipe de lucru?- Se stabileşte pro*lema de discutat care este re+ultatul unei intamplări sau unui eveniment

deose*it e"ectul0 Fiecare grup are de anali+at cate un e"ect0- 0re loc de+*aterea in "iecare grup pentru a descoperi cau+ele care au condus la e"ectul

discutat0 .nregistrarea cau+elor se "ace pe #artie sau pe ta*lă0- )onstruirea diagramei cauzelor şi a efectului: pe a4a principală se trece e"ectul! pe

ramurile a4ei se trec cau+ele principale ale e"ectului (corespund intre*ărilor: Candx! ,ndex!Cinex! De cex! Cex! Cumx)? cau+ele secundare sau minore ce decurg din cele ma3ore se trec pecate o ramură mică ce se deduce din cea a cau+ei ma3ore?

- 6ta!a e*aminării listei de cau+e generate de "iecare grup?- Stabilirea conclu+iilor $i a importanţei cau+elor ma3ore?

!iagrama cauzelor şi a efectului este un instrument "olositor atunci cand scopul activităţiieste să se a3ungă la rădăcina elementelor care au determinat apariţia unui "apt0

9e#nica florii de lotus&- presupune deducerea de cone4iuni intre idei! concepte! pornind de la o temă centrală?

pro*lema sau tema centrală determină cele E idei secundare care se construiesc in 3urul celei principale! asemeni petalelor "lorii de lotus?

- cele E idei secundare sunt trecute in 3urul temei centrale! urmand ca apoi ele să devină larandul lor teme principale! pentru alte E "lori de lotus0 Pentru "iecare din aceste noi teme se vor construi cate alte E idei secundare0 st"el! pornind de la o temă centrală! sunt generate noi temede studiu pentru care tre*uie de+voltate cone4iuni $i noi concepte?

- presupune deducerea de cone4iuni intre idei! concepte! pornind de la o temă centrală0Pro*lema sau tema centrală determină cele opt idei centrale care se construiesc in 3urul ei!asemeni petalelor "lorii de nu"ăr0 Cele opt idei secundare sunt trecute in 3urul temei centrale!urmand ca apoi ele să devină teme principale! pentru alte opt "lori de nu"ăr0 Pentru "iecare dintreaceste noi teme centrale se vor construi cate alte opt idei secundare0 st"el! pornind de la o temăcentrală! sunt generate noi teme de studiu pentru care tre*uie de+voltate cone4iuni $i conceptenoi0

9e#nica florii de lotus stimulea+ă $i de+voltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice! aleinteligenţei interpersonale! ale inteligenţei intrapersonale! ale inteligenţei sociale0

0vanta1e# este o metodă ce se poate "olosi cu succes in grup! se poate aplica ca un e4erciţiude stimulare a creativităţii! dar $i pentru evaluare0

c+ etode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii (Nrainstorming-ul?24plo+ia stelară: 8etoda Pălăriilor gînditoare? P#illips <9<? 1e#nica <9597? 1e#nica acvariului?

'7&

7/17/2019 DIPref


Controversa creativă? Patru colţuri? 8etoda Frisco? Sinectica? Cu*ul? 1urul galeriei? iniavalorică )0

.rainstorming-ul - metodă de de+voltare a creativităţii prin care se generea+ă cat mai multe idei! "ără teama

de a gre$i! deoarece totul este acceptat0 ,rmăre$te de+voltarea imaginaţiei! spontaneităţii!toleranţei la elevi?

- este o metodă interactivă de de+voltare de idei ce re+ultă din discuţiile purtate intre maimulţi participanţi! in cadrul căreia "iecare vine cu o mulţime de sugestii0 ;e+ultatul acestor discuţii se soldea+ă cu alegerea celei mai *une soluţii de re+olvare a situaţiei de+*ătute?

- metoda asaltului de idei are drept scop emiterea unui număr cat mai mare de soluţii! deidei! privind modul de re+olvare a unei pro*leme! in speranţa că! prin com*inarea lor se va o*ţinesoluţia optimă?

- calea de o*ţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii in cadrul grupului! intr-o atmos"eră lipsită de critică! nein#i*atoare! re+ultat al amanării momentului evaluării0 lt"elspus! participanţii sunt eli*eraţi de orice constrangere! comunică "ără teama că vor spune cevagre$it sau nepotrivit! care va "i apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi?

- interesul metodei este acela de a da "rau li*er imaginaţiei! a ideilor neo*i$nuite $i

originale! a părerilor neconvenţionale! provocand o reacţie in lanţ! constructivă! de creare aideilor !e idei0 .n acest sens! o idee sau sugestie! aparent "ără legătură cu pro*lema in discuţie!

poate o"eri premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţi?- se des"ă$oară in cadrul unei reuniuni "ormate dintr-un grup de ma4im 5& de persoane! de

pre"erinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii! su* coordonarea unui moderator careindepline$te rolul atat de animator cat $i de mediator?

- durata optimă este de %&-7 minute?- speci"ic acestei metode este $i "aptul că ea cuprinde două momente: unul de producere a

ideilor $i apoi momentul evaluării acestora! "a+a aprecierilor critice0 72plozia stelară&- este o metodă nouă de de+voltare a creativităţii! similară *rainstorming-ului0 .ncepe din

centrul conceptului $i se im!răştie in a"ară! cu intre*ări! asemeni e4plo+iei stelare?- se scrie ideea sau pro*lema pe o "oaie de #artie $i se in$iră cat mai multe intre*ări care au

legătură cu ea0 ,n *un punct de plecare il constituie cele de tipul: )eJ, )ineJ, ndeJ, &e ceJ,)andJ. ista de intre*ări iniţiale poate genera altele! nea$teptate! care cer $i o mai mareconcentrare0?

- scopul metodei este de a o*ţine mai multe intre*ări $i ast"el cat mai multe cone4iuni intreconcepte?

- este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale $i de grup0 rgani+ată in grup!metoda "acilitea+ă participarea intregului colectiv! stimulea+ă crearea de intre*ări la intre*ări! a$acum *rainstorming-ul de+voltă construcţia de idei pe idei0

6ta!e#- propunerea unei pro*leme?- colectivul se poate organi+a in grupuri pre"erenţiale?- grupurile lucrea+ă pentru a ela*ora o listă cu cat mai multe intre*ări $i cat mai diverse?- comunicarea re+ultatelor muncii de grup?- evidenţierea celor mai interesante intre*ări $i aprecierea muncii in ec#ipă?- "acultativ se poate proceda $i la ela*orarea de răspunsuri la unele dintre intre*ări0

&esfăşurare# .n centrul stelei se va trece pro*lema ce urmea+ă a "i de+*ătută0 Se trece pe o"oaie de #artie sarcina propusă $i se in$iră in 3urul ei cat mai multe intre*ări care au legătură cuea0 ceste intre*ări pot genera altele la randul lor! care cer o mai mare concentrare0 Se lucrea+ăin grupuri0 8em*rii grupurilor alcătuiesc o listă cu cat mai multe intre*ări $i cat mai diverse0 Se

aprecia+ă munca in ec#ipă $i ela*orarea celor mai interesante idei0 6*em!le#CS a ...-a

'7'

7/17/2019 DIPref


Su*iectul: Proprietăţi ale materialelor

Cumx

CLndx De cexSarea se di+olvă

în apă0

,ndex Cinex

etoda Pălăriilor g$nditoare. 2ste o te#nică interactivă! de stimulare a creativităţii participanţilor care se *a+ea+ă pe interpretarea de roluri in "uncţie de pălăria aleasă0 2levii suntimpărţiţi in $ase grupe pentru $ase pălării0 .mpărţirea elevilor depinde de materialul studiat0Pentru succesul acestei metode este important ca materialul didactic să "ie *ogat in conţinut! iar

pălăriile să "ie colorate! ca să ii atragă pe elevi0 'ălăria albastră- este liderul! conduce activitatea0 2ste pălăria responsa*ilă cu controlul

discuţiilor! e4trage conclu+ii- %,+"i?i%-8 +,$*$ )!,u'i+ %!"$%-0 'ălăria albă- deţine in"ormaţii despre tema pusă in discuţie! "ace cone4iuni! o"eră

in"ormaţia e4act cum a primit- o0 2ste neutră! participanţii sunt invăţaţi să gandească o*iectiv-d$'in$ in?!"m+'ii $+%$0

'ălăria roşie- i$i e4primă emoţiile! sentimentele! supărarea! "aţă de persona3ele intalnite!nu se 3usti"ică- "+n)mi$ $m!'ii0

'ălăria neagră- este criticul! pre+intă posi*ilele riscuri! gre$eli la soluţiile propuse!e4primă doar 3udecăţi negative- $)$ ($)imi)u,0

'ălăria verde- o"eră soluţii alternative! idei noi- *$n$"$+&- n!i id$i. Gandirea laterală iieste speci"ică0

'ălăria galbenă- este creatorul! sim*olul gandirii po+itive $i constructive! e4plorea+ăoptimist posi*ilităţile! crea+ă "inalul- $?!"u, +du%$ 9$n$?i%ii. Participanţii tre*uie să cunoască"oarte *ine semni"icaţia "iecărei culori $i să- $i pre+inte perspectiva in "uncţie de culoarea pălării

pe care o poartă0 6u pălăria in sine contea+ă ci ceea ce repre+intă ea0vanta3ul acestei metode este acela că de+voltă competenţele inteligenţei lingvistice!

inteligenţei logice $i inteligenţei interpersonalecest nou tip de metodă de predare învaţare este un 3oc în sine0 Copiii se impart în $ase

grupe pentru $ase pălării0 2i pot 3uca $i cLte $ase într-o singură grupă0 Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat0 Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialuldidactic să "ie *ogat! iar cele $ase pălării să "ie "rumos colorate! să-i atragă pe elevi0

Un $$m(,u d$ 0n"$9-"i 8 %!m(!"+m$n$ (!)i9i,$ 0n +%$) !% $)$#

Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă

Pălărianeagră

Pălăriaalbastră

Pălăria verde

'7%

7/17/2019 DIPref


Cein"ormaţiiavemxCein"ormaţiilipsescx

Cein"ormaţii amvrea să avemxCum putemo*ţinein"ormaţiilex

PunLndu-mi pălăria ro$ie!uite cum privesceu lucrurile>Sentimentul

meu e că> 6u-mi place"elul cum s-a procedat0

Pe ce se *a+e+ă acesteideixCare suntavanta3elexPe ce drum

o luămxDacăîncepema$a> sigurvom a3ungela re+ultatul

*uny

Care sunterorilexCe neîmpiedicăxa ce riscurine e4punemx 6e permiteregulamentulx

Putem săre+umămxCare eurmătorul

pasxCare sunt

ideile principalexSă nu

pierdemtimpul $i să neconcentrămasupra>! nu credeţix

@ansasuccesuluieste dacă>Cum poate"i alt"elatacată

pro*lemaxPutem "aceasta $i în altmodxGăsim $i oaltăe4plicaţiex

P#illips <%<&- este o metodă similară *rainstorming-ului $i te#nicii <9597! care se individuali+ea+ă insă prin limitarea discuţiei celor < participanţi la < minute?

- are drept scop intensi"icare producţiei creative! ca $i in ca+ul te#nicii <95970- se aplică numai in ca+ul in care o pro*lemă tre*uie anali+ată din mai multe puncte de

vedere! cand o pro*lemă are mai multe solouţii posi*ile0 .n cadrul acestei metode se "ormea+ăgrupuri de cate $ase persoane care de+*at timp de $ase minute o pro*lemă studiată0

- metoda o"eră posi*iltatea participării la de+*ateri! la găsirea de soluţii! la alegerea celeimai potrivite strategii de lucru0

0vanta1ele metodei P#ilips <9 <sunt similare *rainstormingului $i te#nicii <9 59 7! in ceea ce prive$te "acilitarea comunicării! o*ţinerea intr-un timp scurt a numeroase idei! prin intensi"icarea

demersului creativ $i prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor09e#nica <%5% este asemănătoare *rainstorming-ului:- ideile noi se scriu pe "oi de #artie care circulă intre participanţi?- te#nica se nume$te <%5% pentru că e4istă < mem*rii in grupul de lucru! care notea+ă pe o

"oaie de #artie cate 5 soluţii "iecare! la o pro*lemă dată! timp de 7 minute0 6ta!e#- impărţirea clasei in grupe a cate < mem*rii "iecare?- "ormularea pro*lemei $i e4plicarea modalităţii de lucru?- des"ă$urarea activităţii in grup?- anali+a soluţiilor $i reţinerea celor mai *une0

&esfăşurare# 24istă $ase mem*rii in grupul de lucru! care notea+ă pe o "oaie de #artie catetrei soluţii "iecare! la o pro*lemă dată! timp de cinci minute (insumand '&E răspunsuri! in 5&minute! in "iecare grup)0 ceastă metodă im*ină activităţile individuale cu cele colective0 Pentru

pro*lema dată! "iecare dintre cei $ase participanţi! au de notat pe o "oaie trei soluţii in ta*elul cutrei coloane! intr-un timp ma4im de cinci minute0 Foile migrea+ă apoi de la stanga la dreapta

pană a3ung la posesorul iniţial0 Cel care a primit "oaia colegului din stanga! cite$te soluţiile de3anotate $i incearcă să le modi"ice in sens creativ! prin "ormulări noi! adaptandu-le $iim*unătăţindu-le continuu0 ,ltima "a+ă presupune centrali+area datelor o*ţinute! se discută $i seaprecia+ă re+ultatele

9e#nica <%5% are ca avanta3e "aptul că o"eră elevilor mai puţin comunicativi posi*ilitateade a se e4prima? stimulea+ă construcţia de idei pe idei? incura3ea+ă solidaritatea in grup $i

competiţia intre grupuri? are caracter "ormativ-educativ! de+voltand spiritul de ec#ipă cat $i procesele psi#ice superioare09e#nica acvariului&

'75

7/17/2019 DIPref


- permite "urni+area unui conte4t in care participanţii pot să e4erse+e o*servaţia carecontri*uie la de+voltarea spiritului critic $i a inţelegerii di"erenţelor de opinie?

- presupune e4tinderea rolului o*servatorului in grupurile de interacţiune didactică0 6ta!e#- impărţirea participanţilor in două grupuri care vor "i a$e+ate ca două cercuri concentrice?- preci+area sarcinii sau temei discuţiei?

- grupul interior este activat! discutand desc#is sau lucrand?- grupul din e4terior ascultă $i o*servă ceea ce se discută in cercul interior $i interacţiunilecare au loc intre mem*rii săi?

- grupul e4terior pre+intă grupului interior o*servaţiile in legătură cu ceea ce s-a petrecut intimpul e4erciţiului?

- anali+a comportamentului participanţilor care au "ost o*servaţi?- re+umarea $i o"erirea "eed-*ac-ului participanţilor0

&esfăşurare# scaunele din incăpere se a$a+ă su* "orma a două cercuri concentrice inainteca elevii să intre in clasă0 2i i$i pot alege locul unde să se a$e+e0 Cei din cercul interior primescE-'& minute pentru a discuta o temă propusă0 .n discuţie se clari"ică nelămuririle legate de temă$i se consolidea+ă0 rice idee tre*uie spri3inită pe argumente0 Ceilalţi pot "i de acord sau nu cu

cel care vor*e$te! susţinandu-$i po+iţia prin argumente0 Cei din cercul e4terior! ascultă9 o*servăce se discută in cercul interior0 *servaţiile se "ac in scris pe *a+a unei "i$e (se o*servă relaţiadintre cei care discută! con"lictele apărute! emoţiile! strategiile de discuţie)0

2levii pot sc#im*a rolurile in cerc! dar este indicat ca tema de discuţie să se sc#im*e0 ;olul pro"esorului poate "i unul "oarte variat: o*servator! participant! consultant! suporter! ar*itru! g#id!"acilitator etc0 vanta3ele acestei metode pot "i: asigură un mediu controlat de discuţie! permitesc#im*area Rprogramată/ a perspectivei asupra rolului unui mem*ru al grupului0

Controversa creativă&- este o metodă in care pro"esorul pregăte$te pentru discuţie una sau mai multe a"irmaţii

care pot da na$tere cel puţin la două puncte de vedere di"erite $i le supune discuţiei grupului0 Patru colţuri&- este recomandată atunci cand e4istă mai mult de două po+iţii in legătură cu pro*lema

discutată?- se lansea+ă pro*lema! iar in "uncţie de răspunsurile ! N! C sau D! elevii sunt trecuţi in

cele patru colţuri ale clasei! corespun+ătoare "iecărui răspuns0 2levii discută intre ei in interiorul propriului colţ9grup0 .n "inal se incearcă convertirea altor grupuri care să renunţe la po+iţiainiţială $i să accepte po+iţia propusă! prin discuţii argumentate?

6ta!e#- pre+entarea temei $i a unor in"ormaţii generale?- "ormarea unei păreri personale?- munca individuală a elevului pentru a-$i e4prima po+iţia proprie?

- elevii adoptă "i+ic o po+iţie clară (distri*uţia in colţuri)?- elevii ascultă părerile colegilor $i cantăresc sensurile care se construiesc in legătură cu pro*lema discutată0 cum este importantă monitori+area conversaţiei! ast"el incat să se audămulte voci $i din toate grupurile?

- elevii au posi*ilitatea de a-$i sc#im*a punctul de vedere $i de a o "ace in pu*lic0 ce$tiatre*uie să-$i articule+e ideile cu claritate! pentru a le putea comunica celorlalţi $i pentru a "iinţelese0

- re+umarea po+iţiei $i argumentelor grupului $i apoi redactarea unor lucrări scriseindividuale (eseu de 7 minute)0

etoda ,risco&- are la *a+ă interpretarea din partea participanţilor a unui rol speci"ic! care să acopere o

anumită dimensiune a personalităţii! a*ordand o pro*lemă din mai multe perspective0 st"el!mem*rii grupului vor tre*ui să 3oace! "iecare! pe rand! rolul conservatorului! e4u*erantului! pesimistului $i optimistului?

'7

7/17/2019 DIPref


- scopul metodei este de a identi"ica pro*lemele comple4e $i di"icile $i de a le re+olva pecăi simple $i e"iciente?

- are la *a+ă *rainstorming-ul regi+at $i solicită din partea elevilor capacităţi empatice!spirit critic! punand accentul pe stimularea gandirii! a imaginaţiei $i a creativităţii0

6ta!e#- 2tapa punerii pro*lemei spre anali+ă?

- 2tapa organi+ării colectivului $i sta*ilirea rolurilor?- 2tapa de+*aterii colective! cand "iecare interpretea+ă rolul ales $i-$i susţine punctul devedere in acord cu acesta? are loc o de+*atere colectivă in care:- %!n)$"/+!"u, aprecia+ămeritele situaţiilor vec#i! "ără a e4clude posi*ilitatea unor im*unătăţiri? - $u9$"+nu, emite ideiaparent imposi*il de aplicat in practică? - ($)imi)u, va relua aspectele ne"aste aleim*unătăţirilor aduse? - !(imi)u, va găsi posi*ilităţi de reali+are a soluţiilor propuse dee4u*erant0

- 2tapa sistemati+ării ideilor emise $i a conclu+iilor asupra soluţiilor găsite0 0vanta1e# posi*ilitatea inversării rolurilor intre participanţi! de+voltă competenţele

inteligenţei lingvistice $i logice0 Sinectica snecticos sn ? + +du%$ im("$un- ecticos ? $,$m$n$ di/$")$ numi- <i

metoda analogiilor )+u metoda asociaţiilor de idei #- are in vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru "ormularea de idei $i ipote+e!

"olosind raţionamentul prin analogie?- scopul sinecticii este de a eli*era participanţii de orice constrangeri $i de a le ingădui să-$i

e4prime li*er opiniile in legătură cu o pro*lemă pe care tre*uie s-o a*orde+e dintr-o perspectivănouă?

- incită la de+voltarea de idei inedite $i originale $i la asociaţii de idei! mi+and peremarca*ila capacitate a minţii umane de a "ace legături intre elemente aparent irelevante0

6ta!e#- 2nunţarea pro*lemei de către pro"esor9elev?- Familiari+area elevilor cu elementele cunoscute ale pro*lemei?- Deta$area temporară a elevilor de elementele cunoscute ale pro*lemei?- Căutarea deli*erată a irelevanţei aparente! "apt care poate genera cone4iuni

surprin+ătoare! neo*i$nuite?- Potrivirea "orţată a materialului irelevant descoperit cu pro*lema discutată?- .nventarierea căilor posi*ile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante $i elementele

date ale pro*lemei! prin producerea de idei noi0Cubul&- este o te#nică utili+ată in munca de grup $i se "olose$te in ca+ul in care se dore$te

e4plorarea unui su*iect! a unei situaţii din mai multe perspective?- se o"eră ast"el elevilor posi*ilitatea de a-$i de+volta competenţele necesare unor a*ordări

comple4e $i integratoare? 6ta!e#- ;eali+area unui cu* pe ale cărui "eţe se notea+ă: descrie, com!ară, analizează, asociază,

a!lică, argumentează.- nunţarea temei pusă in discuţie?- .mpărţirea elevilor in $ase grupe! "iecare urmand să e4amine+e topica aleasă din

perspectiva unei feţe a cu*ului! ast"el:- Descrie: culorile! "ormele! mărimile etc0- Compară: Ce este asemănător $i ce este di"eritx- socia+ă: a ce te indeamnă să te gande$tix- nali+ea+ă: Spune din ce este "ăcut! din ce se compune etcx

- plică: Ce poţi "ace cu elx Cum poate "i "olositx- rgumentea+ă pro sau contra0 .a atitudine $i listea+ă o serie de motive care vin inspri3inul a"irmaţiei tale0

'77

7/17/2019 DIPref


9urul galeriei&- se des"ă$oară in grupuri mici de trei sau patru elevi0 ce$tia lucrea+ă iniţial la o pro*lemă

care se poate materiali+a intr-un produs "inal! pe cat posi*il pretandu-se la a*ordări variate?- produsele sunt e4puse $i apoi e4aminate $i discutate de toţi elevii clasei care "ac turul

galeriei?- se iau notiţe! iar apoi grupurile i$i ree4aminea+ă propriile produse prin comparaţie cu

celelalte $i citesc comentariile "ăcute pe produsul lor0 Einia valorică&- este un e4erciţiu de e4primare a opiniilor $i de investigare independentă?

6ta!e#- Pro"esorul pune o intre*are la care răspunsurile pot "i gradate (da! nu! $i da $i nu)?- 2levii se gandesc la răspuns singuri $i pot să-l note+e pe o #artie?- 2levii se alinia+ă apoi! alegandu-$i o po+iţie care re"lectă punctul lor de vedere0 .n

interiorul propriului grup i$i pregătesc cu colegii argumente punctuale care le susţin propria po+iţie?

- Fiecare grup pregăte$te o listă de argumente in spri3inul punctului lor de vedere?- Fiecare grup i$i e4primă punctul de vedere printr-un purtător de

cuvant0-- ceastă strategie este menită să-i a3ute pe elevi să-$i pregătească $i să-$i pre+inte

argumentele! precum $i să-$i asculte cu atenţie colegii0d+ etode pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare (Sinelg? @tiu 9

reau să $tiu 9 m învăţat? Ournalul cu du*lă intrare? 2seul de cinci minute? Ciorc#inele? 1ermenic#eie 9 1ermeni daţi în avans )

Sinelg sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gandirii&- este o modalitate de codi"icare a te4tului care permite celui care invaţă să citească $i să

inţeleagă in mod activ $i pragmatic un anumit conţinut?- ca metodă este tipică pentru etapa de reali+are a sensului (invăţare! compre#ensiune):

cuno$tinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi speci"ice de evocare se "olosesc ca *a+ă de plecare pentru lectura 9 ascultarea te4tului0

Înainte de a incepe lectura te4tului! elevilor li se cere să note+e tot ce $tie in legătură cutema respectivă0 Pro"esorul intervine pentru a direcţiona gandirea elevilor asupra unor aspecte lacare ei nu s-au gandit0

În timpul lecturii! elevii marc#ea+ă in te4t: cuno$tinţele con"irmate de te4t (Œ)? celein"irmate 9 contra+ise (-)? cuno$tinţele noi! neintalnite pană acum (…)? cuno$tinţele incerte!con"u+e! care merită să "ie cercetate (x)0

După lectură! in"ormaţiile se trec intr-un ta*el $i se discută in perec#i sau grupuri! apoi secomunică pro"esorului care le centrali+ea+ă intr-un ta*el similar pe ta*lă? cuno$tinţele incerte potrămane ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare?

(ceea ce $tiu de3a) - (este di"erit de ceeace $tiu) … (in"ormaţia estenouă) x (idei con"u+e)

- este o metodă de menţinere a implicării active a gandirii elevilor in invăţarea unui te4t!de monitori+are a gradului de inţelegere a unui conţinut! idei? de invăţare e"icientă0

Jtiu % Kreau să ştiu % Am invăţat&- este o metodă reali+ată cu grupuri mici sau cu intreaga clasă?

6ta!e#- se trece in revistă ceea ce $tiu de3a elevii despre o anumită temă $i apoi se "ormulea+ă

intre*ări la care se a$teaptă găsirea răspunsului in lecţie?- pentru a "olosi această metodă se cere la inceput elevilor să "orme+e perec#i $i să "acă o

listă cu tot ce $tiu despre tema ce urmea+ă a "i discutată?- se construie$te pe ta*lă un ta*el cu ru*ricile: ştiu $ce credem că ştimJ%, vreau să ştiu $ce

vrem să ştimJ%, am invăţat $ce am invăţatJ%+

'7<

7/17/2019 DIPref


- se cere elevilor să spună ce au scris pe liste $i se notea+ă lucrurile cu care toată lumea estede acord! dacă este posi*il! pe categorii?

- elevii "ormulea+ă intre*ări despre lucrurile de care nu sunt siguri0 ceste intre*ări potapărea in urma de+acordului privind unele detalii sau pot "i produse de curio+itatea elevilor0 2lese notea+ă pe coloana din mi3loc?

- se cere apoi elevilor să citească te4tul! după care se va reveni asupra intre*ărilor pe care

le-au trecut in coloana =reau să ştiu pentru a se trece răspunsul lor in coloana 0m invăţat ?- în continuare sunt intre*aţi elevii ce alte in"ormaţii au găsit in te4t! in legătură cu care nuau pus intre*ări la inceput $i sunt trecute $i acestea in ultima coloană?

- dacă e4istă intre*ări "ără răspuns! sunt discutate cu elevii sursele de unde ar putea găsiin"ormaţii0 .n "inal! se revine la ta*elul scris pe ta*lă $i se decid ce au invăţat din lecţie0 ,neleintre*ări s-ar putea să rămană "ără răspuns $i s-ar putea să apară intre*ări noi0 .n acest ca+! ele

pot "i "olosite ca punct de plecare pentru investigaţii ulterioare0 urnalul cu dublă intrare&- este o metodă prin care cititorii sta*ilesc o legătură stransă intre te4t $i propria lor

curio+itate $i e4perienţă0 cest 3urnal este deose*it de util in situaţii in care au de citit te4te mailungi! in a"ara clasei?

- pentru a "ace un asemenea 3urnal! elevii impart o pagină in două! trăgand o linie verticală!cu creionul0 .n partea stangă li se va cere să note+e un pasa3 sau o imagine din te4t care i-aimpresionat in mod deose*it pentru că le-a amintit de o e4perienţă personală! pentru că iasurprins! pentru că nu sunt de acord cu autorul! sau pentru că o consideră relevantă pentru stilulsau te#nica autorului0 .n partea dreaptă li se va cere să comente+e acel pasa3: De ce l-au notatx ace i-a "ăcut să se gandeascăx Ce intre*are au in legătură cu acel "ragmentx De ce i-a intrigatx Pemăsură ce citesc! elevii se opresc din lectură $i notea+ă in 3urnal0 ,nii pro"esori cer un număr minim de "ragmente comentate! in "uncţie de dimensiunile te4tului?

- după ce elevii au reali+at lectura te4tului! 3urnalul poate "i util in "a+a de reflecţie! dacă pro"esorul revine la te4t! cerandu-le elevilor să spună ce comentarii au "ăcut in legătură cu pasa3ediverse ($i pro"esorul ar tre*ui să "i "ăcut comentarii! pentru a atrage atenţia asupra unor părţi dinte4t pe care ţine neapărat să le discute cu elevii)0

7seul de cinci minute&- se "olose$te la s"ar$itul orei! pentru a-i a3uta pe elevi să-$i adune ideile legate de tema

lecţiei $i pentru a-i da pro"esorului o idee mai clară despre ceea ce s-a intamplat! in planintelectual! in acea oră?

- se cer elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au invăţat din lecţia respectivă $i să"ormule+e o intre*are pe care o mai reţin in legătură cu aceasta?

- pro"esorul strange eseurile de indată ce elevii le-au terminat de scris $i le "olose$te pentrua-$i plani"ica la aceea$i clasă lecţia următoare0

Ciorc#inele&

- este o metodă de *rainstorming neliniară care stimulea+ă găsirea cone4iunilor dintre idei? poate "i utili+at atat in evocare prin inventarierea cuno$tinţelor elevilor! cat $i in etapa dere"lecţie?

2tape:- se scrie un cuvant 9 temă in mi3locul ta*lei sau a "oii de #artie?- se notea+ă in 3urul acestuia toate ideile! sintagmele sau cuno$tinţele care vin in minte in

legătură cu tema respectivă! trăgandu-se linii intre acestea $i cuvantul iniţial?- pe măsură ce se scriu cuvintele! ideile noi! se trag linii intre cele care par a "i conectate?- activitatea se opre$te cand se epui+ea+ă toate ideile sau cand s-a atins limita de timp

acordată0 6ta!ele pot "i precedate de *rainstorming in grupuri mici sau in perec#i0 .n acest "el! se

im*ogăţesc $i se sinteti+ea+ă cuno$tinţele0

'7=

7/17/2019 DIPref


;e+ultatele grupurilor se comunică pro"esorului care le notea+ă la ta*lă intr-un ciorc#ine"ără a le comenta sau 3udeca0 .n etapa "inală a lecţiei! ciorc#inele poate "i reorgani+at utili+andu-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de pro"esor0

9ermeni c#eie % 9ermeni daţi in avans#- pro"esorul poate alege patru sau cinci termeni c#eie dintr-un te4t! pe care să-i scrie pe

ta*lă? elevii! in perec#i! au cinci minute la dispo+iţie pentru a decide! prin *rainstorming! ce

relaţie poate e4ista intre ace$ti termeni! cum vor "i pu$i in relaţie cronologic! sau pentru ae4plica un proces $tiinţi"ic in te4tul pe care urmea+ă să-l citească?- cand perec#ile au a3uns la o conclu+ie privind relaţia dintre termeni! pro"esorul le cere să

citească te4tul cu atenţie! pentru a vedea dacă termenii apar aici in relaţia pe care au anticipat-oei0 modalitate de a lega termenii este prin scrierea unei scurte povestiri in care să apară toţitermenii?

- pentru ca anticipaţiile elevilor să nu prevadă in intregime te4tul lecţiei se impune catermenii să "ie su"icient de vagi! sau unul dintre ei să conducă imaginaţia pe o pistă gre$ită0

e+ etode de cercetare $n grup (Proiectul? 8etoda activităţii cu "i$ele) Proiectul repre+intă o metodă mai comple4ă de evaluare care plasea+ă elevul intr-o situaţie

autentică de cercetare $i acţiune! "acilitea+ă ac#i+iţionarea unor metode de muncă speci"ice!

te#nici de ela*orare $i de e4ecuţie a unor lucrări $tiinţi"ice! practice! stimulea+ă creativitatea!cultivă gîndirea proiectivă! încrederea în "orţele proprii0 Proiectul poate "i reali+at ca sarcinăindividuală! dar reali+area de proiecte colective! pe grupe de elevi! alcătuite după a"inităţi(ca+urile cele mai "recvente! cand elevii au li*ertatea să-$i aleagă colegii cu care lucrea+ă) saudupă grupe valorice (la latitudinea pro"esorului să alcătuiască grupe de elevi care au reali+at

puncta3e similare la evaluarea sumativă)0 2ste e4trem de importantă alcătuirea grupelor pentrureali+area proiectelor? indi"erent de criteriul aplicat! este e4trem de important ca mem*riigrupelor să se simtă *ine impreună! să reali+e+e că re+ultatul pe care il o*ţine grupul este deasemenea e4trem de important pentru "iecare din mem*rii lui0

Proiectele sunt considerate o a*ordare centrată pe elev $i o modalitate de evaluare a produsului! dar mai ales a procesului0 Ce ar tre*ui să "aceţi pentru a centra invăţarea $i evaluarea pe elevx

- 24plicaţi-le elevilor ce competenţe de+voltă! apoi implicaţi-i in plani"icarea temei proiectului0

- Daţi-le responsa*ilitatea pentru plani"icarea modului in care va "i dus la indeplinire proiectul $i pentru aplicarea planului0 .ndrumaţi-i $i spri3iniţi-i să i$i monitori+e+e propriainvăţare! să identi"ice gre$elile ! să le remedie+e $i să meargă mai departe0

- .mplicaţi-i in deci+ia privind modul in care vor "i pre+entate re+ultatele $i vor "i evaluateactivităţile0

Proiectul&- este o activitate mai amplă decat investigaţia care incepe in clasă prin de"inirea $i

inţelegerea sarcinii (eventual prin inceperea re+olvării acesteia)! se continuă acasă pe parcursul acatorva +ile sau săptămani (timp in care elevul are permanente consultări cu pro"esorul) $i seinc#eie tot in clasă! prin pre+entarea in "aţa colegilor a unui raport asupra re+ultatelor o*ţinute $i!dacă este ca+ul! a produsului "inal?

- proiectul poate "i individual sau de grup?- titlul sau tema vor "i alese de către pro"esor in "uncţie de anumite criterii:- elevii tre*uie să ai*ă un anumit interes pentru su*iectul respectiv?- tre*uie să cunoască dinainte unde i$i pot găsi resurse materiale?- să "ie neră*dători in a crea un produs de care să "ie mandri?- să nu aleagă su*iectul din cărţi vec#i sau să urme+e rutina din clasă?- capacităţile $i competenţele care se evaluea+ă in timpul reali+ării unui proiect sunt:

metodele de lucru? utili+area corespun+ătoare a *i*liogra"iei? utili+area corespun+ătoare amaterialelor $i ec#ipamentului? corectitudinea 9 acurateţea te#nică? generali+area pro*lemei?organi+area ideilor $i materialelor intr-un raport? calitatea pre+entării0

'7E

7/17/2019 DIPref


&esfăşurare#ceastă metodă se *a+ea+ă pe anticiparea mentală $i e"ectuarea unor acţiuni comple4e!

legate de o temă impusă sau aleasă de elevi0 ctivitatea elevilor se des"ă$oară în modindependent! individual sau în grup! într-un timp mai îndelungat (o săptămLnă! o lună etc0)!

presupune un e"ort de in"ormare! investigare! proiectare sau ela*orare $i se soldea+ă în "inal cu pre+entarea unui produs "init (dispo+itiv! model! re"erat etc0)! care va "i evaluat (de aceea!

proiectul se întLlne$te $i ca metodă complementară de evaluare)0Printre avanta1ele acestei metode! menţionăm: posi*ilitatea unei a*ordări interdisciplinarea temei? consolidarea $i valori"icarea te#nicilor de activitate intelectuală (de adunare! prelucrare$i pre+entare a in"ormaţiilor)? stimularea iniţiativei $i independenţei elevilor în activităţi?de+voltarea structurilor cognitive $i a capacităţilor creatoare ale acestora0

72emplu& Proiect D=C"BI JI "CLBII1 Problema& 72istenţa barierelor de genS%!(u,# Formarea la elevi a capacităţii de a "ace investigaţii simple re"eritoare la 3ocurile 9

3ucăriile ce pot "i practicate 9 utili+ate de "ete $i *ăieţi! ast"el incat să "ie eliminate *arierele degen

O9i$%i/$ "$?$"i!+"$ ,+ ("!du)#

- )- %!n)"ui+)%- 3ocuri $i 3ucării ! "olosind diverse te#nici de lucru speci"ice im*inăriimaterialelor re"olosi*ile! 3ocurilor L6G;, !uzzle ?

- )- "$d+%$&$ te4te scurte pe *a+a unui suport vi+ual ! a unui o*iect o*servat! pentru pre+entarea unor 3ocuri sau 3ucării ! pentru ela*orarea instrucţiunilor de utili+are $i pentrurecomandarea acestora $i colegilor?

- )- %"$$&$ 3ocuri $i reguli adecvate acestora pe *a+a deci+iei luate in grup?- )- )$,$%$&$ in"ormaţii utile re"eritoare la 3ocurile $i 3ucăriile speci"ice atat "etelor cat $i

*ăieţilor! "olosind ca sursă de in"ormare internetul?- )- ("$,u%"$&$ in"ormaţiile culese despre 3ocurile $i 3ucăriile speci"ice atat "etelor cat $i

*ăieţilor prin cooperare in cadrul grupurilor de elevi?- )- +)+m9,$&$ re+ultatele cercetării in pre+entări P|2;P.61!co"orm rolurilor sta*ilite

in cadrul grupurilor de elevi?- )- )u)'in- re+ultatele cercetării ! prin pre+entarea produselor P|2;P61?- )- +("$%i$&$ calitatea produselor o*ţinute! pe *a+a unor criterii sta*ilite de invăţător in

cola*orare cu eleviiP"$*-i"$+ ("!i$%u,ui#Împreună! cadrul didactic $i elevii sta*ilesc:- ce i$i propun prin derularea proiectului?- care este tema proectului?- unde se vor des"ă$ura activităţile9acţiunile proiectului?- care sunt resursele de care au nevoie ?

- cum vor "i organi+ate grupele ?- care este gra"icul activităţilor din proiect?- care sunt produsele "inale?- cum va "i reali+ată evaluarea! care sunt criteriile de evaluare0R!,u"i,$ $,$/i,!"#'0 C"$+!"u, d$ !%u"i <i u%-"ii creea+ă o *a+ă de date cu privire la 3ocurile $i

3ucăriile pentru copii( *ăieţi $i9 sau "ete): imagini $i instrucţiuni9reguli de utili+are%0 A*$nu, d$ (u9,i%i+$ J "ace reclame pentru 3ucăriile pre+entate in *a+a de date acreatorului/50 An+,i)u, J "ace studiu cu privire la solicitarea pe piaţă a 3ucăriilor sau 3ocurilor din

porto"oliul creatorului

0 C!n)i,i$"u, J recomandă 3ocurile $i 3ucăriile care se adresea+ă atat "etelor0cat $i *ăieţilor

'7I

7/17/2019 DIPref


D$)?-<u"+"$+ ("!i$%u,ui in/-'+"$ J $/+,u+"$ ?!"m+i/- # cadrul didacticmonitori+ea+ă activitatea "iecărui grup! implicarea "iecărui elev! modul in care "iecare i$iindepline$te atri*uţiile? o"eră spri3in dacă este ca+ul! ast"el incat toate grupurile să poată "inali+a

proiectul? constată cum "uncţionea+ă grupul! cum cola*orea+ă $i cooperea+ă elevii! intervenind pentru reglarea dis"uncţionalităţilor identi"icate in planul comunicării $i relaţionării? evaluarea procesului ! cu accent pe ce s-a petrecut cu elevul9grupul pe parcursul proiectului! vi+ea+ă:

- re+olvarea unor pro*leme re"eritoare la di"erenţele de gen:- deprinderi de invăţare prin cooperare?- asumarea responsa*ilităţilor?- a*ilităţi de ascultare activă!?- interesul pentru 3ocurile in grupuri?- cre$terea a$teptărilor pentru reu$ită?- utili+area lim*a3ul intr-o măsură mai mare măsură!- concentrarea pe elemente de detaliuIn)"um$n$ d$ $/+,u+"$ # lista de control veri"icare! "i$a de autoevaluare! 3urnalul "i$a

de autoevaluare a activităţii grupului! Fi$a de evaluare a contri*uţiei individuale in cadrulgrupului

B A%i/i-'iA%i/i+$+ 1 - Pentru fete şi pentru băieţi Ja) Se vor constitui grupuri mi4te "ormate din două "ete $i doi *ăieţi 0 Fiecare va primi odiagramă 2660

2levii le vor grupa in categorii (pentru "ete! pentru *ăieţi sau pentru amandoi o*iecte de 3oc93oacă pentru copii! cum ar "i: minge de "ot*al! seturi de vase pentru *ucătărie! scule! creioanecolorate! păpu$i! ursuleţi! ma$ini ! cărţi de pove$ti! 3ocuri lego! 3ocuri pu++le! computer! *icicletă!role! minge $i rac#etă de tenis0

*) Se va purta o discuţie cu copiii despre 3ocuri $i 3ucării cu care este *ine să ne 3ucăm(elevii vor inţelege avanta3ele 3ucăriilor sau 3ocurilor care nu incită la violenţă )

c ) a "inalul activităţii vor completa (individual) o "i$ă de autoevaluare

'<&

Fete Năieţi

7/17/2019 DIPref


A%i/i+$+ 2 @ Atelierul creatorilor de 'ucării 2levii vor lucra in grupuri mi4te vor con"ecţiona cate o 3ucărie sau un 3oc pentru toţi

"ete $i *ăieţi ( e4emple: pu++le! mascota grupului! instrumente mu+icale! cărţi de 3oc etc0 )!"olosind : #artie! carton! materiale re"olosi*ile cutii! capace de sticle! recipiente etc 0 Pentru"iecare o*iect o*ţinut vor scrie: denumirea! varsta căreia se adresea+ă! instrucţiuni de utili+are!cui se adresea+ă 3ucăria creată0

A%i/i+$+ 3 @ ocuri cu reguli create de noi .n grupuri mi4te elevii vor crea un 3oc cu mingea $i vor scrie! denumirea 3ocului! regulile

3ocului! importanţa 3ocului pentru copii! cui se adresea+ă 3ocul creatA%i/i+$+ 4 J 8e asumăm responsabilităţileSe vor constitui grupe mi4te $i vor "i alese rolurile de către "iecare mem*ru al grupului0 or

"i date elevilor in"ormaţii despre derularea proiectului! modalitatea de evaluare! data cand se va"ace pre+entarea proiectului

A%i/i+$+ 5 Căutăm şi selectăm informaţii Fiecare mem*ru al grupului i$i va indeplini atri*uţiile con"orm rolului ales - căutare de

in"ormaţii! selectareA%i/i+$+ 6 Eucrăm in P=M7BP=I89 Fiecare elev i$i va reali+a pre+entarea in P|2;P.61 a in"ormaţiilor culese! con"orm

rolului alesA%i/i+$+ : ? AsamblămCei elevi din "iecare grup vor asam*la produsele o*ţinute de "iecare mem*ru al grupului

A%i/i+$+ ; ? .ucuria succesului 2levilor li se vor reaminti criteriile de evaluare a pre+entării PoXepoint preci+ate incă dinetapa de organi+are 0

Fiecare grup va "ace pre+entarea produselor o*ţinute in timpul derulării proiectului! in a$a"el incat "iecare mem*ru al grupului să "ie implicat0:

B 0lbumul cu 1ocuri şi 1ucării $ imagini şi instrucţiuni, reguli%B "eclame !entru 1ocuri şi 1ucăriiB 0naliză# care sunt cele mai căutate 1ocuri şi 1ucării !e !iaţăB "ecomandări !entru fete şi !entru băieţi listă cu 1ocuri şi 1ucării atat !entru fete cat şi

!entru băieţi.,n mem*ru al grupului respectiv va pre+enta cum s-au simţit in grup! cum au cola*orat0

Celelalte grupuri vor da "eed*ac !preci+and pentru "iecare pre+entare:B ce le-a plăcut $i de ce?B ce le recomandă 0

'<'

8i-a "ost u$or

să>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>0

8i-a "ost greu

să>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>0

.nainte de activitatea credeam că numai "etele tre*uie să se 3oace

cu>>>>

.nainte de activitatea credeam că numai *ăieţii tre*uie să se 3oace

cu>>>00

cum cred că $i "etele $i *ăieţii se pot 3uca cu>>>>>>>>

7/17/2019 DIPref


E/+,u+"$+ d$ ("!du)B precierea pre+entării prin raportare la criteriile unei pre+entări de calitateB precierea produselor o*ţinute in proiect! prin raportare la criteriile sta*ilite

etoda activităţii cu fişele este o metodă de învăţare care presupune utili+area "i$elor ela*orate în preala*il de către pro"esor! conţinLnd sarcini de lucru pe care elevii le re+olvăindividual0 Fi$ele pot avea roluri diverse: de suport în do*Lndirea de noi cuno$tinţe! "avori+Lnd

autoinstruirea? de control! de reali+are a cone4iunii inverse? de tratare di"erenţiată a elevilor!conţinLnd sarcini di"erite pentru di"eritele categorii de elevi din clasă01e#nicile de+voltate! pe parcursul anilor! care se racordea+ă per"ect la metodele didactice

tradiţionale (e*!unerea, conversaţia, observaţia, lucrul cu cartea, e*erciţiul ! demonstraţia,e*!erimentul, euristica%, precum $i la cele moderne ( !roblematizarea, modelarea,algoritmizarea, simularea, studiul de caz%0Tcosov0trainingU

T$ni%i "$%!m+nd+$ ($n"u +(,i%+"$ 0n %+d"u, E@RS@R %!)!/+n "+inin* lectură! D discuţie! S scriere

E/!%+"$ R$+,i&+"$ + )$n)u,ui R$?,$%'i$Nrainstorming (D…S) Comerţul cu o pro*lemă (…D) 2seu de '& minute (S)

cumulare (D…S) .nterogarea multiprocesuală () GPP (S…D)Gra""iti (S) .nterogarea incruci$ată (…D) rgument in patru pa$i (S)Clustering 9 păien3eni$ (S) .nterviul in trei trepte(…D) Ournalul re"le4iv (S)Scrierea li*eră (S) .ntra-act (…D) inia valorii (D)Cvintet 9 cinŠuain (S) ectura g#idată() Gra"icul 1 (D…S)socieri li*ere (S) .n căutarea autorului (…S…D) 1urul galeriei (D)socieri "orţate (S) Cercetarea impărtă$ită(…S) Gra"icul 1 (D…S)anţuri asociative (S) P9;P (…D…S) ,nul stă! ceilalţi circulă (D)Diagrama enn (S…D) Cu*ul (S) Pre+entare de grup (D)1a*elul trăsăturilor semantice (S) ;evi+uirea termenilor-c#eie (…D) Cvintet 9 cinŠuain (S)2seul de 7 minute (S) F;.SC (D…S) Floarea de nu"ăr (S)Nliţ (S) ectura intensivă (…D) < De cex (S);eacţia cititorului (S) genda cu notiţe paralele(S) Pi4uri în pa#ar (D)genda cu notiţe paralele (acasă)(…S)

.0 asă-mi mie ultimul cuvînty (S) ..0 asă-mi mie ultimul cuvînt ()

rgumente pe cartele (S) Controversa academică (D) 2seu argumentativ (S)Găse$te cuvîntul-ţintă (D) < pălării (D…S) Proiect de grup (D)G#ice$te o*iectul (D) 8aratonul de scriere (S) ;evi+uirea circulară ()GPP: Gînde$te discută în perec#i pre+intă (S…D)

8o+aic 9 {ig+ag 9 OigsaX 9 Pu++le 9Carusel (…D)

;00.0 (D)

inia valorii (D) 8îna oar*ă (…D) Generali+area categorială (S)Pagina de 3urnal (S) ectura împotrivă ( … D) 8asa rotundă (S)Predicţiunile în perec#i (S…D) Presupunerea prin termeni

( … D…S)Pîn+a discuţiei (D)

inia valorii (D) Controversa constructivă (D) Gra"icul 8 … eseu (S)Secvenţe contradictorii (D) S.62G () 1a*elul S.62G (S…D)S.62G () Predarea complementară () Clustering (S…D)@1., (S) ;2, Sz @1., (D) 8 Î6zA1 ()NrainXriting (D…S) Consultaţii în grup (PP) (D) 2seu argumentativ (S)Citate () Discuţie g#idată (D) Sc#eletul de pe$te(S)Gra"icul conceptual (D…S) 2u cercete+ (S) Cercul (D)24plo+ia stelară (S) < De cex (S) De+*atere (D)

60N0y 8a3oritatea te#nicilor sînt inter$an3a*ile! depinde de proiectul demersului didactic0

'<%

7/17/2019 DIPref


Bi9,i!*"+?i$'0 l*ulescu! ! l*ulescu! 80 Strategii ale de+voltării cognitive0 - Nucure$ti: 20D0P0!

'II0-7<p0%0 Cartaleanu! 10? G#icov! 0 Predarea interactivă centrată pe elev0 G#id metodologic pentru

"ormarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar0-C#i$inău: @tiinţa! %&&=0- 7Ep0

50 Cerg#it! .0 8etode de învăţămînt0 Nucure$ti: 2ditura Didactică $i Pedagogică ! %&&0-%='p0

0 Cerg#it! .0 Sisteme de instruire alternative $i complementare0 Structuri! stiluri $i strategii0 Nucure$ti: ramis! %&&%0- 5'I p0

70 Fluera$! 0 1eoria $i practica învăţării prin cooperare0 Clu3 6apoca: Casa Cărţii de@tiinţă! %&&I0- %&&p0

<0 Guţu! 0(coord0) Psi#opedagogia centrată pe copil0 - C#i$inău: C2P ,S8! %&&E0- '=7p0=0 Guţu! 0 Sc#im* de paradigmă în teoria $i practica educaţională0 - C#i$inău: C2P ,S8!

%&&I0- 55&p0E0 .ucu! ;0N0 .nstruirea $colară0 Perspective teoretice $i aplicative0 .a$i: Polirom! %&&'0-

'E%p0

I0 Ooiţa! 20 2ducaţia cognitivă0 .a$i: Polirom! %&&%0- %5p0'&0 Ooiţa! 20 2"icienţa instruirii0 Nucure$ti: 2ditura Didactică $i Pedagogică! 'IIE0- %IEp0''0 PLni$oară! .00 Comunicarea e"icientă0 .a$i: Polirom! %&&0- 5EEp0

I ?!"m- d$ $/+,u+"$ R$?$"+ ” P+u&$,$ din+mi%$” ($n"u )ud$n'ii %u ?"$%/$n'+ ,+ &i<i %$+ "$du)-

II ?!"m- d$ $/+,u+"$ $,+9!"+"$+ ("!i$%u,ui did+%i% %u +(,i%+"$+ )"+$*ii,!"did+%i%$ %$n"+$ ($ $,$/ ($n"u )ud$n'ii %u ?"$%/$n'+ ,+ &i

S$min+"ii ($n"u )ud$n'ii %u ?"$%/$n'+ "$du)-

S$min+"u, 1S($%i?i%u, ("$d-"ii <i 0n/-'-"ii 0n %,+)$,$ ("im+"$

8. (odele de determinare a eficacităţii şi a eficienţei !redării şi a com!ortamentului didactic al

învăţătorului

Sarcina ': Pe *a+a te4tului '0% descrieţi modelele de determinare a e"icacităţii i e"icien eiș ț

predării i a comportamentului didactic al învă ătorului! completînd ta*elul de mai 3osș ț

8otivaţia necesităţii

îm*unătăţirii pregătiriiînvăţătorului

Formărea $i

per"ecţionarea continuă

Caracterul polivalent al

calităţilor $i "uncţiilorînvăţătorului

Priorităţile acţiunii

educaţionale

88. S!ecificul învăţării la şcolarul mic

Sarcina: '0 Pe *a+a suportului de te4t '05 compara i speci"icul tipurilor de învă are: ca genț ț

de activitate! de tip colar- la vîrsta colară mică0ș ș

'<5

7/17/2019 DIPref


Sarcina: %0 2lucida i etapele precedente de învă are la vîrsta colară mică prin plasarea lor ț ț ș

în diagrama de mai 3os0

888 Sensul a!licativ al strategiilor centrate !e elevSistematizările strategiilor centrate !e elev

Sarcină generală: P$n"u + /- d$$"min+ i(u, d$ in$,i*$n'- du(- $!"i+ ,ui G+"dn$"(u$'i ?+%$ $)u, d+.

E$"%i'iu, G+"dn$" d$ id$ni?i%+"$ + i(u,ui d$ in$,i*$n'-8arcaţi propo+iţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră! încercuind ci"ra indicată în

parante+ă0• ud cuvintele în minte înainte de a le citi! rosti sau scrie T'U• amenii vin la mine să ceară s"aturi! atLt la locul de muncă cît $i acasă T<U• Petrec timp în mod regulat meditînd! re"lectînd $i gîndindu-mă la pro*lemele importante

ale vieţii T=U• Îmi place să "iu încon3urat de plante TEU• Cînd am o pro*lemă! caut a3utorul altcuiva mai degra*ă decît să încerc s-o re+olv singur

T<U• Pre"er cărţile9periodicele cu ilustraţii multe T5U• m o voce plăcută T7U• Pre"er sporturile de ec#ipă celor care se practică individual T<U• 1re*uie să e4erse+ pentru a-mi "orma o deprindere? nu a3unge să citesc sau să urmăresc o

demonstraţie TU• ud întotdeauna o notă "alsă T7U• 8ă simt mai *ine cînd lucrurile sunt măsurate! clasi"icate! anali+ate! cuanti"icate T%U• desea mă 3oc cu animalele TEU• Cred că am o coordonare motrică *ună TU• desea *at ritmul sau "redone+ cînd lucre+ sau învăţ ceva nou T7U• Cărţile sunt "oarte importante pentru mine T'U• m participat la sesiuni $i seminarii de consiliere $i de+voltare personală ca să a"lu mai

multe despre mine însumi T=U• Cînd înc#id oc#ii! văd adesea imagini clare T5U• m cel puţin trei prieteni apropiaţi T<U• ;eţin mai mult de la radio sau ascultînd o casetă audio decît de la 1 sau din "ilme T'U• Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau "ac ceilalţi T%U• Ain un 3urnal în care consemne+ evenimentele din viaţa mea interioară T=U

• Îmi plac 3ocurile ca Scra**le! anagramele etc T'U• @tiu multe melodii T7U• Sunt patron sau cel puţin m-am gîndit serios să încep o a"acere proprie T=U• Pre"er să-mi petrec serile cu prietenii decît să stau acasă singur T<U• Pot să-mi imagine+ u$or cum ar arăta ceva vă+ut de sus T5U• Dacă aud o melodie o dată sau de două ori! pot s-o reproduc cu acurateţe T7U• Fac e4perimente cu plante $i animale TEU• Fac sport 9 activităţi "i+ice în mod regulat TU• Îmi place să mă distre+! pe mine $i pe alţii! cu rime sau 3ocuri de cuvinte T'U• 8ă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider) T<U• Sunt sensi*il la culori T5U• 8i-e greu să stau nemi$cat mai mult timp TU

'<

7/17/2019 DIPref


• Pot să socotesc în minte cu u$urinţă T%U• Cînd lucre+ îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor TEU• Consider că am voinţă puternică $i că sunt independent T=U• 8atematica $i $tiinţele au "ost materiile mele pre"erate în $coală T%U• Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu cînd se cîntă un cîntec T7U•

Folosesc "recvent un aparat de "otogra"iat sau o cameră video pentru a înregistra ceea cevăd în 3ur T5U• Ceilalţi îmi cer cîteodată să e4plic sensul cuvintelor pe care le "olosesc cLnd scriu sau

cînd vor*esc T'U• Îmi place să port #aine din materiale naturale TEU• Sînt realist în privinţa punctelor mele tari $i sla*e (datorită "eed*ac-ului primit din

diverse surse) T=U• Cele mai *une idei îmi vin cînd mă plim*! "ac 3ogging sau des"ă$or o activitate "i+ică TU• Îmi place să mă 3oc cu 3ocuri de pu++le! la*irint $i alte 3ocuri vi+uale T5U• Pre"er să 3oc 8onopolY sau *ridge decît să 3oc 3ocuri video! să "ac pasienţe sau să 3oc alte

3ocuri de unul singur T<U• scult "recvent mu+ică la radio! caseto"on! etc T7U• ise+ mult noaptea T5U• Ca elev! am învăţat mai u$or la engle+ă! $tiinţe sociale $i istorie decît la matematică $i

$tiinţe T'U• Pre"er să petrec un Xee-end singur la o ca*ană în pădure decît într-o staţiune modernă

cu multă lume în 3ur T=U• Îmi place să cos! să ţes! să cioplesc! să "ac tîmplărie sau alte activităţi manuale TU• Cîteodată mă surprind mergînd pe stradă "redonînd T7U• 8ă oriente+ u$or în locuri necunoscute T5U

• Cînd conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decît la peisa3 T'U• 8ă simt *ine în pădure TEU• Îmi place să 3oc 3ocuri care necesită gîndire logică T%U• Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivi+i sau grupuri) ceea ce $tiu eu să "ac T<U• Simt nevoia să ating o*iectele pentru a a"la mai multe despre ele TU• Îmi place să desene+ sau să mî+gălesc T5U• Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea! *iserică sau comunitate! care

presupun pre+enţa unui număr mare de oameni T<U• Îmi place să "ac mici e4perimente (e40 Ce-ar "i dacă a$ du*la cantitatea de apă pe care o

torn la rădăcina tranda"irului în "iecare săptămLnăx/) T%U• Pot să răspund la atacuri cu argumente T=U• Cînt la un instrument mu+ical T7U• a $coală! geometria mi s-a părut mai u$oară decît alge*ra T5U• 8intea mea caută structuri! regularităţi! secvenţe logice în 3ur T%U• ;ecent am scris ceva ce m-a "ăcut să mă simt mîndru sau a "ost apreciat de ceilalţi T'U• |eeend-ul ideal este o ie$ire în natură TEU• 8ă simt *ine în mi3locul mulţimii T<U• Cred că aproape orice are o e4plicaţie raţională T%U• m un #o**Y pe care nu-l de+vălui altora T=U•

Pre"er să-mi petrec timpul li*er în natură TU• 8ă interesea+ă progresele din $tiinţă T%U• Sînt "oarte *un *ucătar TEU

'<7

7/17/2019 DIPref


• Folosesc "recvent gesturi sau alte "orme de lim*a3 corporal cînd vor*esc cu alţii TU• iaţa mea ar "i mai săracă dacă n-ar "i mu+ica T7U• ,neori gîndesc în concepte clare! a*stracte! pe care nu le "ormule+ în cuvinte sau în

imagini T%U• Conversaţia mea "ace apel "recvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am au+it T'U• m cîteva scopuri importante în viaţă! la care mă gîndesc în mod regulat T=U• În camera mea tre*uie să "ie o "loare TEU• Îmi place 8ontagne russe/ (roller coaster) $i alte e4perienţe "i+ice asemănătoare TU

nsumaţi de cîte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dre!tul numărului cores!unzător.Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele &-voastră !redominante.'wwwww? %wwwww? 5wwwww? wwwww? 7wwwww? <wwwww? =wwwww? Ewwwww?

8otă& Pentru acest e4erciţiu inteligenţele au "ost numerotate în "elul următor:'0 er*ală 9 lingvistică%0 8atematică 9 logică50 i+uală 9 Spaţială0 Corporală 9 ineste+ică

70 ;itmică 9 8u+icală<0 .nterpersonală=0 .ntrapersonalăE0 6aturistăSarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 50' studiaţi $i anali+aţi tipurile de corelaţii a

sistemati+ării strategiilor centrate pe elev:

- Corelaţii între tipurile de inteligenţă $i stilurile de învăţare?

- Corelaţii între stilurile de învăţare $i strategiile de învăţare0

Sarcina %: Clari"icaţi ce ar tre*ui să înţeleagă învăţătorul în urma a*ordării date! reali+înd o

re"lecţie personală ca viitor cadru didactic0

S$min+"u, 2S"+$*ii ui,$ 0n ("!*"+m+"$+ <i "$+,i&+"$+ +%i/i-'i,!" %$n"+$ ($ $,$/

8. 0naliza strategiilor de !redare centrate !e elev

Sarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 507 studiaţi $i anali+aţi conţinutul pra4iologic al

strategiilor utile în programarea $i reali+area activităţilor centrate pe elev0

n/-'+"$

m$di+-

n/-'+"$

+%i/-

Simu,+"$

d$ %+&u"i

n/-'+"$

%!,+9!"+i/-

n/-'+"$

$($"$n'i+,-Ni/$,u, n$%$)+"

+,

%un!+<$"ii

$,$/u,ui

Foarte

ridicat

;idicat 8ediu Scă+ut Foarte

scă+ut

P"in%i(+,$,$

+9i,i-'i

?!"m+$

8etacoginitive Cognitive

Sociale

Sociale

Cognitive

Sociale

Cognitive

utocunoa$tere

utocunoa$tere

Sociale

CognitiveL!%+'i+

%!n"!,u,ui

+%i/i-'ii

24tern

(pro"esor)

24tern

(pro"esor)

24tern

(pro"esor)

2gal

distri*uit

.ntern (elev)

'<<

7/17/2019 DIPref


7!%u)u,

+%i/i-'ii

Formare

de competenţe

Formare

de competenţe

Formare

de competenţe

24perienţa

educativa

24perienţa

personală

C+"+%$"u,

+%i/i-'ii


Sarcina %: ;econstruiţi în scris "iecare din aceste strategii propuse! prin generali+ări

succinte0

Sarcina 5: ;eali+aţi o re"lecţie personală prin care să clari"icaţi: ce repre+intă aceste

strategii pentru învăţător? ce permit aceste strategii învăţătorului $i elevului? care este punctul

central al strategiilor date0

Sarcina 0 Studiaţi te4tul $tiinţi"ic de mai 3os0

Strategia didactică repre+intă o linie de orientare pe termen lung privind organi+area

educaţiei! un ansam*lu comple4 de metode! te#nici! mi3loace de învăţămînt! "orme de organi+are

a activităţii! pe *a+a cărora pro"esorul ela*orea+ă un proiect de lucru cu elevii! în vederea

reali+ării e"iciente a învăţării0 2a semni"ică un anumit mod de a concepe organi+area învăţării! un

anumit "el de a pune elevul în contact cu materialul studiat! de a monitori+a parcursul de învăţare

al acestuia! în condiţii de ma4imă e"icienţă0 Se relevă trei tipuri de strategii didactice:

Ti(u, d$ )"+$*ii P"in%i(+,u, "$&u,+ 7!"m$,$ i(i%$ d$

%!n"!, +,"$&u,+$,!" 0n/-ț-"ii

E$m(,u d$ )+"%ini

)($%i?i%$ i(u,ui d$)"+$*i$

S"+$*ii ++$ ($%un!șinț$

Posedă cunoștințe Posedă cunoștințe ;ăspunde la: padură și căile deim*unătățire acalității apei

S"+$*ii ++$ ($+9i,i-ți

Posedă a*ilități 2seu! pre+entare!demonstraree4perimentală etc0

Demonstrea+ă in mode4perimental cumcorelea+ă apa dură cu

pra"ul de spălat0

S"+$*ii ++$ ($%!m($$nț$

Disponi*ilitatea de autili+a cunoștințele!a*ilitățile! atitudinile!in situații autenticenoi0

Pro*leme autenticenecunoscute;eali+area unui

proiect de cercetareși susținerea lui0Pre+entareareali+ărilor din

porto"oliu

Propune șidemonstrea+ă în

practică cîtevamodalități de spălarea ru"elor într-olocalitate cu apă dură

'<=

7/17/2019 DIPref


Sarcina 70 Pe *a+a: te4tului din sarcina ? te4tului „Sugestiilor privind organi+area

procesului educaţional în c#eia educaţiei centrate pe elev/ din unitatea '07? "igurii '-sarcina '?

te4tului din unitatea %05 Structura strategiilor didactice/! te4tului din unitatea 505 Diversitatea

strategiilor didactice0 1ipuri de strategii/! te4telor din unitatea 0' Speci"icul selectării

metodelor didactice/ $i /1ipuri de strategii/! te4tului din unitatea 0% Sistemul metodelor deinstruire/organi+aţi structuri de strategii didactice centrate pe elev con"orm tipologiei propuse!

completînd ta*elul de mai 3os0

S"u%u"+ )"+$*i$i

did+%i%$

Ti(u"i d$ )"+$*ii did+%i%$ %$n"+$ ($ $,$/SD ++$ ($

%un!<in'$

SD ++$ ($

+9i,i-'i

SD ++$ ($

%!m($$n'$7!"m$ d$

!"*+ni&+"$

M$!d$P"!%$d$$8$ni%iMi,!+%$ did+%i%$

S$min+"u, 37und+m$n$ <i (!)i9i,i-'i d$ +(,i%+"$ $?i%i$n- +%i/i&+!+"$ %"$+i/- + m$!d$,!"

did+%i%$

8 )om!lementaritatea avanta1elor şi limitelor metodelor e*!ozitive şi metodelor interactive.

Sarcina '0 Studiaţi te4tul $tiinţi"ic 05 $i anali+aţi ta*0 propus mai 3os0

1. M$!d$ d$%!muni%+"$8$(!&ii/$

2. M$!d$ d$$(,!"+"$


+. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-#

6*!unerea26*!licaţia+ 'ovestirea+&escrierea



+. M$!d$ d$ acţiunereală +)u("+"$+,i-'ii @9+&+$ ($+%iun$+ ("+%i%-($n"u ?!"m+"$+d$("ind$"i,!" 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-

!($"+'i!n+,- "$+,-@m$!d$ +%i/$#d$("ind$"i,!" 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-!($"+'i!n+,- "$+,-@m$!d$ +%i/$#


+. M$!d$ d$("$d+"$@0n/-'+"$in$"+%i/- 0n *"u(#


(etoda turneelor între echi!e? (etoda

Schimbă !erechea/? (etoda !iramidei saumetoda bulgărelui de

ză!adă

9. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-@m$!d$ %!n/$")+i/$@

di+,!*+$# )onversatiadidactică+ &ezbaterea+

0saltul de idei

9. M$!d$ d$$(,!"+"$ indi"$%-+ "$+,i-'ii#

&emonstraţia

9. M$!d$ )imu,+i/$d$ acţiune simulată@did+%i%$ 0n %+"$

("$d!min- +%'iun$+did+%i%-!($"+'i!n+,-8("+%i%-

9. M$!d$ d$ ?i+"$<i )i)$m+i&+"$ +%un!<in'$,!" <i d$

/$"i?i%+"$# &iagramacauzelor şi aefectului+ 9ehnica

'<E

7/17/2019 DIPref


$<rainstorming ul%+ 'roblematizarea$metoda rezolvarii de

!robleme%

)imu,+-# Simularea+ 4ocuri de rol ? 'roiectul+ 4oculdidactic+ (etodadramatizării

florii de lotus

%. M$!d$ did+%i%$ 0n

%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ d$%!muni%+"$ )%"i)-#

(etoda lecturii#

%. M$!d$ d$

"$&!,/+"$ d$("!9,$m$ ("in)imu,+"$+%"$+i/i-'ii#

<rainstorming-ul+ 6*!lozia stelară# (etoda 'ălăriilor gînditoare+ 'hilli!sC2C+ 9ehnica C2@2B+9ehnica acvariului+)ontroversa creativă+

'atru colţuri+ (etoda 5risco+Sinectica+ )ubul+9urul galeriei+ Liniavalorică




sistem interactiv denotare !entrueficientizarea lecturii

şi gîndirii+ Htiu 2=reau să ştiu 2 0mînvăţat+ 4urnalul cudublă intrare+ 6seulde cinci minute+)iorchinele+ 9ermenicheie 2 9ermeni daţiîn avans

$. M$!d$ d$%$"%$+"$ 0n *"u(# 'roiectul+ (etodaactivităţii cu fişele

Sarcina %0 ;eali+aţi o re"lecţie personală asupra e"icienţa metodei didactice prin calităţile

sale trans"ormatoare ca modalitatea "olosită de pro"esor pentru a-i determina pe elevi să găsească

ei în$i$i calea proprie de urmat în vederea construirii propriei cunoa$teri0

Sarcina 50 Pe *a+a suportului de te4t 05 descrieţi conţinutul teoretic al unei metode

didactice aplica*ile la vîrsta $colară mică! completînd ta*elul propus mai 3os0

'<I

7/17/2019 DIPref


8etodeClasi"icare Caracteristici 24emple speci"ice cl0 .-.

etode de comunicare orală

etode de comunicare scrisă etode de comunicare oral-

vizuală etode de comunicare

interioară etode de e2plorare directă a

realităţii etode de e2plorare

indirectă a realităţii etode de acţiune efectivă

reală sau autentică etode de acţiune simulată

sau fictivă

Sarcina 0Simulaţi o secvenţă de lecţie de dirigenţie de aplicare a unei strategii didatice

centrate pe elev indicînd:

- etapa lecţiei?

- tipul de strategie cu "orma de organi+are! metoda! procedeul $i te#nicile selectate0

S$min+"ii ($n"u )ud$n'ii %u ?"$%/$n'+ ,+ &i

S$min+"u, 1S($%i?i%u, ("$d-"ii <i 0n/-'-"ii 0n %,+)$,$ ("im+"$

8. (odele de determinare a eficacităţii şi a eficienţei !redării şi a com!ortamentului didactic al

învăţătorului

Sarcina ': Pe *a+a te4tului '0% descrieţi modelele de determinare a e"icacităţii i e"icien eiș ț

predării i a comportamentului didactic al învă ătorului! completînd ta*elul de mai 3osș ț

8otivaţia necesităţii

îm*unătăţirii pregătirii

învăţătorului

Formărea $i

per"ecţionarea continuă

Caracterul polivalent al

calităţilor $i "uncţiilor

învăţătorului

Priorităţile acţiunii

educaţionale

88. S!ecificul învăţării la şcolarul mic

'=&

7/17/2019 DIPref


Sarcina: '0 Pe *a+a suportului de te4t '05 compara i speci"icul tipurilor de învă are: ca genț ț

de activitate! de tip colar- la vîrsta colară mică0ș ș

Sarcina: %0 2lucida i etapele precedente de învă are la vîrsta colară mică prin plasarea lor ț ț ș

în diagrama de mai 3os0

'='

7/17/2019 DIPref


Sarcina: 50 Pe *a+a suportului de te4t '0! descrieţi relaţia principii didactice-metodologia

instruirii0 Ca argument de descriere a relaţiei date "olosiţi una din piesele curriculare speci"ice

treptei de învăţămînt primare $i structura de clasi"icare a principiilor didactice propusă mai 3os0

B I. Principii cu caracter general #

B - principiul integrării organice a teoriei cu practica?

B - principiul luării în consideraţie a particularităţilor de vîrstă $i individuale0B II. Principii care se impun cu dominanţă asupra conţinutului $nvăţăm$ntului #

B - principiul accesi*ilităţii cuno$tinţelor! priceperilor $i deprinderilor?

B - principiul sistemati+ării $i continuităţii în învăţare0

B III. Principii care acţionează asupra metodologiei didactice şi a formelor de

organizare a activităţilor #

B - principiul corelaţiei dintre sen+orial $i raţional! dintre concret $i a*stract în predare-

învăţare (principiul intuiţiei)?B - principiul însu$irii con$tiente $i active?

B - principiul însu$irii temeinice a cuno$tinţelor $i a a*ilităţilor (C0 Cuco$)

S$min+"u, 2S$n)u, +(,i%+i/ +, )"+$*ii,!" %$n"+$ ($ $,$/ 8. Sistematizările strategiilor centrate !e elev

Sarcină generală: P$n"u + /- d$$"min+ i(u, d$ in$,i*$n'- du(- $!"i+ ,ui G+"dn$"(u$'i ?+%$ $)u, d+.

E$"%i'iu, G+"dn$" d$ id$ni?i%+"$ + i(u,ui d$ in$,i*$n'-

8arcaţi propo+iţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră! încercuind ci"ra indicată în parante+ă0

• ud cuvintele în minte înainte de a le citi! rosti sau scrie T'U• amenii vin la mine să ceară s"aturi! atLt la locul de muncă cît $i acasă T<U• Petrec timp în mod regulat meditînd! re"lectînd $i gîndindu-mă la pro*lemele importante

ale vieţii T=U• Îmi place să "iu încon3urat de plante TEU• Cînd am o pro*lemă! caut a3utorul altcuiva mai degra*ă decît să încerc s-o re+olv singur

T<U• Pre"er cărţile9periodicele cu ilustraţii multe T5U• m o voce plăcută T7U• Pre"er sporturile de ec#ipă celor care se practică individual T<U

'=%

7/17/2019 DIPref


• 1re*uie să e4erse+ pentru a-mi "orma o deprindere? nu a3unge să citesc sau să urmăresc odemonstraţie TU

• ud întotdeauna o notă "alsă T7U• 8ă simt mai *ine cînd lucrurile sunt măsurate! clasi"icate! anali+ate! cuanti"icate T%U• desea mă 3oc cu animalele TEU• Cred că am o coordonare motrică *ună TU• desea *at ritmul sau "redone+ cînd lucre+ sau învăţ ceva nou T7U• Cărţile sunt "oarte importante pentru mine T'U• m participat la sesiuni $i seminarii de consiliere $i de+voltare personală ca să a"lu mai

multe despre mine însumi T=U• Cînd înc#id oc#ii! văd adesea imagini clare T5U• m cel puţin trei prieteni apropiaţi T<U• ;eţin mai mult de la radio sau ascultînd o casetă audio decît de la 1 sau din "ilme T'U• Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau "ac ceilalţi T%U• Ain un 3urnal în care consemne+ evenimentele din viaţa mea interioară T=U

• Îmi plac 3ocurile ca Scra**le! anagramele etc T'U• @tiu multe melodii T7U• Sunt patron sau cel puţin m-am gîndit serios să încep o a"acere proprie T=U• Pre"er să-mi petrec serile cu prietenii decît să stau acasă singur T<U• Pot să-mi imagine+ u$or cum ar arăta ceva vă+ut de sus T5U• Dacă aud o melodie o dată sau de două ori! pot s-o reproduc cu acurateţe T7U• Fac e4perimente cu plante $i animale TEU• Fac sport 9 activităţi "i+ice în mod regulat TU• Îmi place să mă distre+! pe mine $i pe alţii! cu rime sau 3ocuri de cuvinte T'U• 8ă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider) T<U• Sunt sensi*il la culori T5U• 8i-e greu să stau nemi$cat mai mult timp TU• Pot să socotesc în minte cu u$urinţă T%U• Cînd lucre+ îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor TEU• Consider că am voinţă puternică $i că sunt independent T=U• 8atematica $i $tiinţele au "ost materiile mele pre"erate în $coală T%U• Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu cînd se cîntă un cîntec T7U• Folosesc "recvent un aparat de "otogra"iat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce

văd în 3ur T5U•

Ceilalţi îmi cer cîteodată să e4plic sensul cuvintelor pe care le "olosesc cLnd scriu saucînd vor*esc T'U• Îmi place să port #aine din materiale naturale TEU• Sînt realist în privinţa punctelor mele tari $i sla*e (datorită "eed*ac-ului primit din

diverse surse) T=U• Cele mai *une idei îmi vin cînd mă plim*! "ac 3ogging sau des"ă$or o activitate "i+ică TU• Îmi place să mă 3oc cu 3ocuri de pu++le! la*irint $i alte 3ocuri vi+uale T5U• Pre"er să 3oc 8onopolY sau *ridge decît să 3oc 3ocuri video! să "ac pasienţe sau să 3oc alte

3ocuri de unul singur T<U• scult "recvent mu+ică la radio! caseto"on! etc T7U

• ise+ mult noaptea T5U• Ca elev! am învăţat mai u$or la engle+ă! $tiinţe sociale $i istorie decît la matematică $i

$tiinţe T'U

'=5

7/17/2019 DIPref


• Pre"er să petrec un Xee-end singur la o ca*ană în pădure decît într-o staţiune modernăcu multă lume în 3ur T=U

• Îmi place să cos! să ţes! să cioplesc! să "ac tîmplărie sau alte activităţi manuale TU• Cîteodată mă surprind mergînd pe stradă "redonînd T7U• 8ă oriente+ u$or în locuri necunoscute T5U• Cînd conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decît la peisa3 T'U• 8ă simt *ine în pădure TEU• Îmi place să 3oc 3ocuri care necesită gîndire logică T%U• Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivi+i sau grupuri) ceea ce $tiu eu să "ac T<U• Simt nevoia să ating o*iectele pentru a a"la mai multe despre ele TU• Îmi place să desene+ sau să mî+gălesc T5U• Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea! *iserică sau comunitate! care

presupun pre+enţa unui număr mare de oameni T<U• Îmi place să "ac mici e4perimente (e40 Ce-ar "i dacă a$ du*la cantitatea de apă pe care o

torn la rădăcina tranda"irului în "iecare săptămLnăx/) T%U•

Pot să răspund la atacuri cu argumente T=U• Cînt la un instrument mu+ical T7U• a $coală! geometria mi s-a părut mai u$oară decît alge*ra T5U• 8intea mea caută structuri! regularităţi! secvenţe logice în 3ur T%U• ;ecent am scris ceva ce m-a "ăcut să mă simt mîndru sau a "ost apreciat de ceilalţi T'U• |eeend-ul ideal este o ie$ire în natură TEU• 8ă simt *ine în mi3locul mulţimii T<U• Cred că aproape orice are o e4plicaţie raţională T%U• m un #o**Y pe care nu-l de+vălui altora T=U• Pre"er să-mi petrec timpul li*er în natură TU• 8ă interesea+ă progresele din $tiinţă T%U• Sînt "oarte *un *ucătar TEU• Folosesc "recvent gesturi sau alte "orme de lim*a3 corporal cînd vor*esc cu alţii TU• iaţa mea ar "i mai săracă dacă n-ar "i mu+ica T7U• ,neori gîndesc în concepte clare! a*stracte! pe care nu le "ormule+ în cuvinte sau în

imagini T%U• Conversaţia mea "ace apel "recvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am au+it T'U• m cîteva scopuri importante în viaţă! la care mă gîndesc în mod regulat T=U• În camera mea tre*uie să "ie o "loare TEU•

Îmi place 8ontagne russe/ (roller coaster) $i alte e4perienţe "i+ice asemănătoare TU nsumaţi de cîte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dre!tul numărului cores!unzător.Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele &-voastră !redominante.'wwwww? %wwwww? 5wwwww? wwwww? 7wwwww? <wwwww? =wwwww? Ewwwww?

8otă& Pentru acest e4erciţiu inteligenţele au "ost numerotate în "elul următor:'0 er*ală 9 lingvistică%0 8atematică 9 logică50 i+uală 9 Spaţială0 Corporală 9 ineste+ică70 ;itmică 9 8u+icală<0 .nterpersonală

=0 .ntrapersonalăE0 6aturistă

'=

7/17/2019 DIPref


Sarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 50' studiaţi $i anali+aţi tipurile de corelaţii a

sistemati+ării strategiilor centrate pe elev:

- Corelaţii între tipurile de inteligenţă $i stilurile de învăţare?

- Corelaţii între stilurile de învăţare $i strategiile de învăţare0

Sarcina %: Clari"icaţi ce ar tre*ui să înţeleagă învăţătorul în urma a*ordării date! reali+înd ore"lecţie personală ca viitor cadru didactic0

88. 9i!uri de strategii centrate !e elev. )onstruirea modernă a strategiei centrate !e elev la nivel

metodologic

Sarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 505 studiaţi $i anali+aţi principalele tendinţe $i orientări în

construirea strategiei didactice centrate pe elev la nivel metodologic0

B + $mbogăţirea şi diversificarea metodologiei didactice?

B 4+ creşterea ponderii şi calităţii metodelor cu un grad sporit de activizare a elevilor ametodelor activ-participative?

B 5+ amplificarea caracterului formativ al metodelor -Q a învăţa să înveţiQ, Qa învăţa să

fiiQ, Qa învăţa să deviiQ, Qa învăţa să fii şi să deviiQ .

B 6+ e2tinderea utilizării unor combinaţii şi ansambluri metodologice evitîndu-se

dominanţa metodologică $i promovîndu-se alternarea $i complementaritatea

metodologică0

B + instrumentalizarea optimă şi eficientă a metodologiei

B <+ folosirea pe scară mai largă a metodelor care solicită componentele relaţionale ale

activităţii didactice $i "ormea+ă disponi*ilităţile de comunicare $i cooperare

B >+ folosirea $n concepţii şi paradigme noi a metodelor activ participative în Rcîmpul/

învăţării prin cooperare?

B N+ reevaluarea şi revitalizarea metodelor :tradiţionale:.

B O+ :pragmatizarea: metodologiei didactice

Sarcina %: Ousti"icaţi tendinţele $i orientările în construirea strategiei didactice centrate pe

elev la nivel metodologic prin prisma unei discipline $colare la treapta primară de învăţămînt

(e4emplu! în *a+a manualului de 8atematică cl0 a ..-a)0

S$min+"u, 3S"+$*ii ui,$ 0n ("!*"+m+"$+ <i "$+,i&+"$+ +%i/i-'i,!" %$n"+$ ($ $,$/

8. 0naliza strategiilor de !redare centrate !e elev

Sarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 507 studiaţi $i anali+aţi conţinutul pra4iologic al

strategiilor utile în programarea $i reali+area activităţilor centrate pe elev0

n/-'+"$m$di+-

n/-'+"$+%i/-

Simu,+"$d$ %+&u"i

n/-'+"$%!,+9!"+i/-

n/-'+"$$($"$n'i+,-

'=7

7/17/2019 DIPref


Ni/$,u, n$%$)+"

+,

%un!+<$"ii

$,$/u,ui

Foarte

ridicat

;idicat 8ediu Scă+ut Foarte

scă+ut

P"in%i(+,$,$

+9i,i-'i

?!"m+$

8etacoginitive Cognitive

Sociale

Sociale

Cognitive

Sociale

Cognitive

utocunoa$tere

utocunoa$tere

Sociale

CognitiveL!%+'i+

%!n"!,u,ui

+%i/i-'ii

24tern

(pro"esor)

24tern

(pro"esor)

24tern

(pro"esor)

2gal

distri*uit

.ntern (elev)

7!%u)u,

+%i/i-'ii

Formare

de competenţe

Formare

de competenţe

Formare

de competenţe

24perienţa

educativa

24perienţa

personală

C+"+%$"u,+%i/i-'ii


Sarcina %: ;econstruiţi în scris "iecare din aceste strategii propuse! prin generali+ări

succinte0

Sarcina 5: ;eali+aţi o re"lecţie personală prin care să clari"icaţi: ce repre+intă aceste

strategii pentru învăţător? ce permit aceste strategii învăţătorului $i elevului? care este punctul

central al strategiilor date0

88. 8m!licarea elevului în activităţi educaţionale centrate !e elev

Sarcina ': Pe *a+a suportului de te4t 50< studiaţi $i anali+aţi )%+,+ $($"i$n'i+,i+ii + ,ui

Gi99!n) <i H!(in) 1=;>.

Sarcina %: ;ăspundeţi în scris la următoarele între*ări:

B '0 Ce putem o*serva pe această scalăx

B %0 De ce nu putem o"eri reţete ale tipului de activităţi pentru "iecare situaţie punctualăx

B 50 Ce sarcină are de reali+at învăţătorul în situaţia datăx

B 0 Ce între*ări sunt utile pentru învăţătorxB 70 Dacă o*servăm mai atent scala ce putem o*servax

S$min+"u, 4R$("$&$n+"$+ )"+$*i$i did+%i%$ %$n"+$ ($ $,$/ 0n /i&!"u, m$!d!,!*i$i <i $n!,!*i$i

in)"ui"ii 8. )ondiţiile active de însuşire o!eraţională a cunoştinţelor

Sarcina '0 Studiaţi te4tul 0' $i anali+aţi "ig0'

'=<

7/17/2019 DIPref


Sarcina %0 În *a+a anali+ei date reali+aţi o re"lecţie personală parcurgînd următorul itinerar:- Clari"icaţi modul de do*îndire a noţiunilor elementare de către elevi prin prisma

metodelor activ-participative

- Cum este privită învăţarea din perspectiva activ-participativă

- În ce mod sunt mo*ili+ate "orţele elevilor pentru e"ectuarea sarcinilor instructive prin

prisma metodelor activ-participative0

Sarcina 50 Pe *a+a suportului de te4t 0' Su*iectul Strategia didactică în vizorul

metodologiei instruirii descrieţi pe ori+ontala ta*elului propus mai 3os construirea unei strategii

didactice e"iciente de instruire centrată pe elev0

O"*+ni&+"$+

$,$/i,!"#

O"*+ni&+"$+

%!n'inuu,ui

/$i%u,+ 0n

im(u,

("!%$)u,ui#

P"$&$n+"$+

%!n'inuu,ui#

In$"/$n'ii,$

%+d"u,ui

did+%i%#

E$"%i'ii

+(,i%+i/$

)+u d$

%!n)!,id+"$#

E/+,u+"$+#

B .ndividual?B Grupal?

B Frontal?

BFragmentat?B .ntegrat în

unităţi?

B Glo*al

B 24po+itiv?BPro*lemati-

+ant

B Descoperire

BPermanenteB 2pisodice?

B lternante

B .mediat?B Seriat?

B mLnat

BSumativă?BFormativă?

Blternantă

Sarcina 0 Studiaţi te4tul $tiinţi"ic de mai 3os0

Strategia didactică repre+intă o linie de orientare pe termen lung privind organi+area

educaţiei! un ansam*lu comple4 de metode! te#nici! mi3loace de învăţămînt! "orme de organi+are

a activităţii! pe *a+a cărora pro"esorul ela*orea+ă un proiect de lucru cu elevii! în vederea

reali+ării e"iciente a învăţării0 2a semni"ică un anumit mod de a concepe organi+area învăţării! un

'==

1ipuri de metode utili+ate înactivităţile educaţionale

Centrate pe acţiunea pro"esorului

Centrate pe acţiunea pro"esorului $i aelevului

Centrate pe acţiuneaelevilor

24emple- discurs?- prelegere?- povestire?- descriere?- demonstraţie?- instructa3?

24emple- dialog didacticargumentativ?- conversatia euristică?- discuţia colectiă?

24emple- pro*lemati+area?- învaţarea prindescoperire?- munca în grup?- algoritmi+area?- e4ercitiul?- studiul de ca+?- *rainstorming?- eseul?

7/17/2019 DIPref


anumit "el de a pune elevul în contact cu materialul studiat! de a monitori+a parcursul de învăţare

al acestuia! în condiţii de ma4imă e"icienţă0 Se relevă trei tipuri de strategii didactice:

Ti(u, d$ )"+$*ii P"in%i(+,u, "$&u,+ 7!"m$,$ i(i%$ d$%!n"!, +,"$&u,+$,!"

0n/-ț-"ii

E$m(,u d$ )+"%ini)($%i?i%$ i(u,ui d$)"+$*i$

S"+$*ii ++$ ($%un!șinț$

Posedă cunoștințe Posedă cunoștințe ;ăspunde la: padură și căile deim*unătățire acalității apei

S"+$*ii ++$ ($+9i,i-ți

Posedă a*ilități 2seu! pre+entare!demonstraree4perimentală etc0

Demonstrea+ă in mode4perimental cumcorelea+ă apa dură cu

pra"ul de spălat0

S"+$*ii ++$ ($%!m($$nț$

Disponi*ilitatea de autili+a cunoștințele!a*ilitățile! atitudinile!in situații autenticenoi0

Pro*leme autenticenecunoscute;eali+area unui

proiect de cercetareși susținerea lui0Pre+entareareali+ărilor din

porto"oliu

Propune șidemonstrea+ă în

practică cîtevamodalități de spălarea ru"elor într-olocalitate cu apă dură

Sarcina 70 Pe *a+a: te4tului din sarcina ? te4tului „Sugestiilor privind organi+area

procesului educaţional în c#eia educaţiei centrate pe elev/ din unitatea '07? "igurii '-sarcina '?

te4tului din unitatea %05 Structura strategiilor didactice/! te4tului din unitatea 505 Diversitatea

strategiilor didactice0 1ipuri de strategii/! te4telor din unitatea 0' Speci"icul selectării

metodelor didactice/ $i /1ipuri de strategii/! te4tului din unitatea 0% Sistemul metodelor de

instruire/organi+aţi structuri de strategii didactice centrate pe elev con"orm tipologiei propuse!

completînd ta*elul de mai 3os0

S"u%u"+ )"+$*i$i

did+%i%$

Ti(u"i d$ )"+$*ii did+%i%$ %$n"+$ ($ $,$/SD ++$ ($

%un!<in'$

SD ++$ ($

+9i,i-'i

SD ++$ ($

%!m($$n'$7!"m$ d$

!"*+ni&+"$M$!d$P"!%$d$$8$ni%iMi,!+%$ did+%i%$

S$min+"u, 57und+m$n$ <i (!)i9i,i-'i d$ +(,i%+"$ $?i%i$n- +%i/i&+!+"$ %"$+i/- + m$!d$,!"

did+%i%$

'=E

7/17/2019 DIPref


8 )om!lementaritatea avanta1elor şi limitelor metodelor e*!ozitive şi metodelor interactive.

Sarcina '0 Studiaţi te4tul $tiinţi"ic 05 $i anali+aţi ta*0 propus mai 3os0

1. M$!d$ d$%!muni%+"$8$(!&ii/$

2. M$!d$ d$$(,!"+"$


+. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-# 6*!unerea26*!licaţia+ 'ovestirea+&escrierea



+. M$!d$ d$ acţiunereală +)u("+"$+,i-'ii @9+&+$ ($+%iun$+ ("+%i%-($n"u ?!"m+"$+d$("ind$"i,!" 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-!($"+'i!n+,- "$+,-@m$!d$ +%i/$#d$("ind$"i,!" 0n

%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ did+%i%-!($"+'i!n+,- "$+,-@m$!d$ +%i/$#


+. M$!d$ d$("$d+"$@0n/-'+"$in$"+%i/- 0n *"u(#


(etoda turneelor între echi!e? (etodaSchimbă !erechea/?

(etoda !iramidei saumetoda bulgărelui de

ză!adă

9. M$!d$ d$%!muni%+"$ !"+,-@m$!d$ %!n/$")+i/$@di+,!*+$# )onversatiadidactică+ &ezbaterea+

0saltul de idei$<rainstorming ul%+

'roblematizarea$metoda rezolvarii de

!robleme%

9. M$!d$ d$$(,!"+"$ indi"$%-+ "$+,i-'ii#

&emonstraţia

9. M$!d$ )imu,+i/$d$ acţiune simulată@did+%i%$ 0n %+"$("$d!min- +%'iun$+did+%i%-!($"+'i!n+,-8("+%i%-)imu,+-# Simularea+

4ocuri de rol ? 'roiectul+ 4oculdidactic+ (etodadramatizării

9. M$!d$ d$ ?i+"$<i )i)$m+i&+"$ +%un!<in'$,!" <i d$/$"i?i%+"$# &iagramacauzelor şi aefectului+ 9ehnica

florii de lotus

%. M$!d$ did+%i%$ 0n%+"$ ("$d!min-+%'iun$+ d$

%!muni%+"$ )%"i)-# (etoda lecturii#

%. M$!d$ d$"$&!,/+"$ d$("!9,$m$ ("in

)imu,+"$+%"$+i/i-'ii# <rainstorming-ul+ 6*!lozia stelară# (etoda 'ălăriilor gînditoare+ 'hilli!sC2C+ 9ehnica C2@2B+9ehnica acvariului+)ontroversa creativă+

'atru colţuri+ (etoda 5risco+

Sinectica+ )ubul+9urul galeriei+ Liniavalorică

'=I

7/17/2019 DIPref





sistem interactiv de

notare !entrueficientizarea lecturii şi gîndirii+ Htiu 2=reau să ştiu 2 0mînvăţat+ 4urnalul cudublă intrare+ 6seulde cinci minute+)iorchinele+ 9ermenicheie 2 9ermeni daţiîn avans$. M$!d$ d$

%$"%$+"$ 0n *"u(# 'roiectul+ (etodaactivităţii cu fişele

Sarcina %0 ;eali+aţi o re"lecţie personală asupra e"icienţa metodei didactice prin calităţile

sale trans"ormatoare ca modalitatea "olosită de pro"esor pentru a-i determina pe elevi să găsească

ei în$i$i calea proprie de urmat în vederea construirii propriei cunoa$teri0

88 "acordarea tehnicilor LS&G) la metodele didactice tradiţionale şi cele moderne

Sarcina '0 Studiaţi $i anali+aţi te4tul $tiinţi"ic propus0Ui,i&+"$+ $ni%i,!" LSDGC ($n"u !(imi&+"$+ %!muni%-"ii did+%i%$

'aradigma constructivistă a !roiectării didactice plasea+ă elevii în centrul învăţării!

mo*ili+înd cuno$tinţele lor anterioare! conducînd spre ela*orarea unui conte4t de învăţare

propriu? se postulea+ă că elevul î$i construie$te propria interpretare a in"ormaţiilor $i a situaţiilor

cu care se con"runtă! iar învăţarea se des"ă$oară prin cooperare! elevii reali+înd proiecte

autentice motivante! stimulative0 Perspectiva constructivistă consideră gîndirea critică ca nucleu

al procesului de predare-învăţare0 ;olul pro"esorului este de organizator, facilitator, antrenor, ghid, coordonator, moderator, consilier.

1e#nicile de+voltate! pe parcursul anilor! în cadrul strategiei SDGC se racordea+ă per"ect

la metodele didactice tradiţionale (e*!unerea, conversaţia, observaţia, lucrul cu cartea,

e*erciţiul ! demonstraţia, e*!erimentul, euristica%, precum $i la cele moderne ( !roblematizarea,

modelarea, algoritmizarea, simularea, studiul de caz%0

Sarcina %0 pe *a+a te4tului propus în sarcina ' $i a te4tului din suportul de curs la unitatea

0= Clasi"icarea metodelor $i te#nicilor interactive de grup/ anali+aţi ta*0 propus mai 3os0

8arcaţi cu … te#nicile pe care le cunoa$teţi $i le consideraţi aplica*ile în cl0 .-.0

'E&

7/17/2019 DIPref


M$!d+ did+%i%- d$("$d+"$@0n/-'+"$

R+%!"d+"$+ $ni%i,!" LSDGC ,+ m$!d$,$did+%i%$

S$mnu,%!n/$n'i!n+,

72punereacomunicarea cuno$tinţelor

prin intermediul lim*a3uluioral9scris! îm*inat! după ca+ $i

posi*ilităţi! cu mi3loace audio-vi+uale! demonstrative!e4perimentale etc0

'0 Colţuri%0 Comerţul cu o pro*lemă50 Discuţia g#idată0 cumularea9gra""iti

70 8o+aic9OigsaX9Carusel9{ig+ag9Pu+le<0 Pagina de 3urnal=0 NliţE0 asă-mi mie ultimul cuvînt

Conversaţiave#icularea cuno$tinţelor prinintermediul dialogului!discuţiilor! de+*aterilor

I0 Pîn+a discuţiei'&0 Între*ări multicolore''0 .nterogarea multiprocesuală'%0 .nterviul în trei trepte'50 cvariul'0 ectura g#idată

'70 În "otoliul autorului'<0 .nterviul în perec#i'=0 .nterviul Focus-grup'E0 C#estionarul lui Cicero'I0 Grila lui •uintilian%&0 Panelul%'0 ;00.0%%0 Între*ări călătoare

=bservaţiaacţiune de cercetare directă arealităţii prin diri3area învăţării

în secvenţe didactice proiectate la nivelulinteracţiunii dintre cunoa$tereaintuitivă $i cunoa$terea logică0

%50 Diagrama enn%0 2u cercete+%70 Procedeul cercetării reciproce%<0 Ournalul re"le4iv%=0 Citate%E0 Generali+area categorială%I0 .ntra-act5&0 ;eacţia cititorului5'0 ;evi+uirea circulară

Eucrul cu carteaînvăţarea printr-o te#nicăintelectuală independentă! carere+idă în do*îndirea

cuno$tinţelor prin lectură

5%0 genda cu notiţe paralele93urnalul du*lu

550 genda în trei păţi93urnalul triplu50 G#idul pentru învăţare

570 ectura intensivă5<0 @tiu-vreu să $tiu-am învăţat5=0 S.62G5E0 ;evi+uirea termenilor c#eie5I0 Predarea complementară&0 ectură în perec#i0 ;e+umate în perec#i'0 ectura împotrivă

72erciţiulmodalitate de e"ectuarerepetată a acţiunilor deinvăţare teoretică $i practică!in vederea "i4ării celordo*indite

%0 socieri li*ere

50 anţuri asociative0 Cvintet9CinŠuain

70 socieri "orţate<0 nali+a trăsăturilor semantice=0 Gînde$te-discută în perec#i-pre+intă

'E'

7/17/2019 DIPref


M$!d+ did+%i%- d$("$d+"$@0n/-'+"$

R+%!"d+"$+ $ni%i,!" LSDGC ,+ m$!d$,$did+%i%$

S$mnu,%!n/$n'i!n+,

E0 2seul de 79'& minuteI0 Scrierea li*eră9"reeXriting7&0 Secvenţe contadictorii

!emonstraţia

cunoa$terea adevărului prin pre+entarea! arătarea!o*servarea o*iectelor!"enomenelor! proceselorstudiate

7'0 Consultaţii în grup

7%0 1urul galeriei750 Clustering70 rgument în patru pa$i770 P;2S7<0 Gra"icul 17=0 inia valorii7E0 8aratonul de scriere7I0 Floarea de lotus9nu"ăr <&0 24plo+ia stelară

7uristica

(a descoperirii): metodologiede invăţare cucerită! in care celinstruit devine su*iect aleducaţiei! do*indindadevărurile prin e"orturi

proprii0

<'0 rgumente pe cartele

<%0 Controversa academică<50 Controversa constructivă<0 Cercetarea împărtă$ită<70 Pi4uri în pa#ar <<0 Găsiţi cuvîntul ţintă<=0 De+*ateri<E0 ,nul circulă! ceilalţi stau<I0 ,nul stă! ceilalţi circulă=&0 În căutarea autorului='0 Circuite integrate=%0 Gra"icul 8=50 Presupunerea prin termeni=0 8îna oar*ă=70 < RDe ce/

Problematizareacrearea in mintea celui instruita unei stări con"lictualeintelectuale po+itive!determinate de necesitateacunoa$terii unui o*iect!"enomen! proces sau a

re+olvării unei pro*leme

=<0 Nrainstorming

==0 Nrainsetc#ing=E0 NrainXriing=I0 Diagrama cau+elor $i a e"ectelor E&0 F;.SCE'0 Cu*ulE%0 MartacognitivăE50 8anuscrisul pierdutE0 nali+a S|1

Sarcina 50 Caracteri+aţi în scris o te#nică LSDGC racordată la cele E metode propuse cu

pre+entarea uni e4emplu concret de aplicare în cl0 primare la una din disciplinele $colare sau la

lecţia de dirigenţie0

S$min+"u, 6@:5D$)%"i$"$+ <i +(,i%+"$+ m$!d$,!" d$ in)"ui"$

8 (etode de comunicareSarcina '0 Pe *a+a suportului de te4t 05 selectaţi $i descrieţi metodele de comunicare orală

aplica*ile la vîrsta $colară mică! completînd ta*elul propus mai 3os0

'E%

7/17/2019 DIPref


8etode de comunicareClasi"icare Caracteristici 24emple speci"ice cl0 .-.

etode de comunicare orală

etode de comunicare scrisă

etode de comunicare oral-

vizuală

etode de comunicare

interioară

Sarcina %0 Simulaţi una din metodele de comuncare orală la orele de dirigenţie în cl0 .-.

racordînd-o la: strategia preconi+ată! etapa9secvenţa lecţiei! o*ectivul operaţional preconi+at! la

te#nicile LSDGC la mi3loacele didactice aplica*ile în conte4ttul dat0

88. (etode de e*!loarare

Sarcina '0 Pe *a+a suportului de te4t 05 selectaţi $i descrieţi metodele de e*!loarare

aplica*ile la vîrsta $colară mică! completînd ta*elul propus mai 3os0

8etode de e*!loarare Clasi"icare Caracteristici 24emple speci"ice cl0 .-.

etode de e2plorare directă arealităţii

etode de e2plorare

indirectă a realităţii

Sarcina %0 Simulaţi una din metodele de e*!loarare la orele de dirigenţie în cl0 .-.

racordînd-o la: strategia preconi+ată! etapa9secvenţa lecţiei! o*ectivul operaţional preconi+at! la

te#nicile LSDGC la mi3loacele didactice aplica*ile în conte4ttul dat0 888. (etode de acţiune

Sarcina '0 Pe *a+a suportului de te4t 05 selectaţi $i descrieţi metodele de acţiune aplica*ile

la vîrsta $colară mică! completînd ta*elul propus mai 3os0

8etode de acţiuneClasi"icare Caracteristici 24emple speci"ice cl0 .-.

etode de acţiune efectivă

reală sau autentică

etode de acţiune simulată

'E5

7/17/2019 DIPref


sau fictivă

Sarcina %0 Simulaţi una din metodele de acţiune la orele de dirigenţie în cl0 .-. racordînd-

o la: strategia preconi+ată! etapa9secvenţa lecţiei! o*ectivul operaţional preconi+at! la te#nicile

LSDGC la mi3loacele didactice aplica*ile în conte4ttul dat0

dipref

Documents