Tot pentru formarea deprinderilor de scriere corectă am folosit variante ale dictării, mai ales în consolidarea normelor ortografice:

- dictarea cu explicaţii prealabile;

- dictare de control;

- autodictare;

- dictarea liberă;

- dictarea selectivă;

- dictare reluată;

- dictare fulger.

Pentru a putea folosi aceste forme ale dictării, am ţinut seama de: - caracterul materialului ortografic; - scopul urmărit; - particularităţile de vîrstă ale elevilor.

Dictarea cu explicaţie prealabilă

Este cea mai des întîlnită în primele două etape ale predării. Această dictare am realizat-o la toate clasele şi aşa cum îi este şi denumirea, am explicat sau lămurit formele ortografice, utilitatea semnelor de punctuaţie cuprinse în texte, în scopul evitării eventualelor greşeli.

Exemplu: După predarea lecţiei Cuvintele care cuprind grupul de litere ea, la clasa a III-a, pentru a urmări dacă elevii au înţeles corect scrierea acestui diftong, am dat elevilor următoarea dictare:

Adesea, avînd uşa deschisă, deschideam şi fereastra. Din cauza

curentului a început să mă doară urechea. După o mica cearta, mama a chemat doctorul. Acesta mi-a dat, ca leac, ceai şi pastile. Iau cîte una pe zi: lunea, marţea şi miercurea. Joi fac pauză. Vinerea şi sîmbătă iau a cincea şi a şasea pastilă.

Am explicat, în prealabil, diferenţa şi asemănarea diftongilor ea şi ia, scrierea cuvintelor: mi-a şi iau cîte, folosirea literelor iniţiale mari, a virgulelor, doua puncte şi punctul.

Dictarea de control

Am folosit-o urmărind să verific nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor de ortografie şi punctuaţie, să dezvălui greşelile şi cauzele greşelilor din scrisul elevilor şi astfel să intervenim la timp (atît eu, cît şi elevul) pentru remedierea situaţiei. Deci, am folosit aceasta dictare după predarea unor lecţii de ortografie, după un grup de lecţii sau la sfîrşitul unui capitol.

Exemplu: După predarea la clasa a III-a a lecţiei Cînd scriem sau şi s-au am dat următoarea dictare:

Plecaţi sau rămîneţi aici?; S-au gîndit ca e mai bine să plece.; Ştiţi sau nu ştiţi?; Sau întrebăm pe altcineva?; S-au dus în sat sa întrebe pe altcineva.

Autodictarea

Consta în transcrierea din memorie a unui text în proză sau în versuri, în prealabil, dintr-o lecţie anterioară, textul a fost analizat atît din punct de vedere al formei, cît şi din punct de vedere al problemelor de ortografie şi punctuaţie. Am cerut elevilor să scrie textul din memorie. Am folosit astfel de dictări cu elevii, cu scopul de a le dezvolta deprinderea de a scrie corect în mod independent.

Dictarea liberă

Este dictarea în care elevii au libertatea de a înlocui cuvintele pe care nu le-au putut reţine, am folosit aceasta metodă cu scopul de a-i ajuta să-şi formeze deprinderea de a se exprima şi în scris.

Dictarea selectivă

Prin dictarea selectivă am urmărit scrierea numai a anumitor cuvinte stabilite – cuvinte a căror ortografie se urmăreşte a fi verificată şi consolidată. Acest tip de dictare l-am folosit în fixarea cunoştinţelor sau repetarea curentă.

Exemplu: În clasa a IV-a s-a urmărit dacă elevii ştiu să folosească liniuţa de unire sau cratima şi, în acest sens, le-am spus că din următoarea dictare trebuie să sublinieze numai acele cuvinte care sînt scrise cu liniuţă de unire.

Domnule, grai el, îmi vei îngădui să-ţi pun şi eu cîteva întrebări?

- Mă rog, întrebaţi-mă, se grăbi domnul Dumitrescu.

- Războiul nu l-ai făcut, căci esti tînăr, nu-i aşa?

- Nu l-am făcut, mărturisi domnul Dumitrescu.

- Te-ai însurat? Ai copii? (Drapelul de Mihail Sadoveanu)

Dictarea reluată

Am utilizat-o atunci cînd după ce am analizat greşelile ortografice comise am dat din nou aceeaşi dictare, urmărind dacă elevii au însuşit observaţiile făcute anterior.

Dictarea „fulger”

Am folosit-o la fiecare oră, atît de gramatică, cît şi de citire – timp de 5-10 minute – pentru ca elevii să-şi consolideze cît mai bine cunoştinţele de ortografie şi de punctuaţie.