dezv.limbajului

7/30/2019 dezv.limbajului

1/6

Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar

Limbajul reprezinta una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achizitioneaza copilul

prescolar, acesta fiind totodata un element cheie in insusirea unei bune educatii in scoala si mai apoiin mediul universitar. Dezvoltarea limbajului include urmatoarele aspecte: evolutia in

plan fonetic, lexical, gramatical si semantic. Se stie deja ca prescolarii sunt niste parteneri deconversatie excelenti - nu doar ca pun o multime de intrebari, dar le si place foarte mult sa

povesteasca. Aceasta caracteristica ii ajuta foarte mult pe parinti si educatori in activitatile dedezvoltare a vocabularului si a comptentelor de comunicare la copii. La inceput, prescolarul mic areun vocabular frmat din pana la 1. 000 de cuvinte, iar la sfarsitul acestei perioade, prescolarulmare are un vocabular format din pana la 4. 000 de cuvinte.Daca pana la varsta de 3 ani copiii inteleg mult mai multe cuvinte decat pot sa reproduca, situatiaincepe sa se schimbe la varsta prescolara, cand limbajul se dezvolta in acelasi timp cu gandirea sicopilul reuseste sa reproduca aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat siaptitudinile de comunicare ale copilului depind in cea mai mare parte de mediul de dezvoltare -stimularea copilului in cadrul conversatiilor cu adultii. Dezvoltarea limbajului in perioada prescolarase caracterizeaza prin evoluarea pronuntiei si a structurilor gramaticale, trecerea de la limbajulsituativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clara si gesturile se transforma in comunicare

verbala.Limbajul la prescolarul mare 5 - 6, 7 ani

Prescolarul mare are o vorbire fluenta, o pronuntie corecta si vorbeste cu incredere, desi poate aveadificultati in exprimarea unor idei sau evenimente complicate. Copilul poate folosi "cuvinte urate" fara a le intelege semnificatia. Intelege si foloseste cu usurinta analogiile: fata - baiat, femeie - barbat, zbor - inot, bont - ascutit,scurt - lung, dulce - amar, etc. Poate scrie si citi mai multe cuvinte simple.Ce pot face parintii pentru a ajuta prescolarii sa-si dezvolte aptitudinile de comunicare verbala:

Rezervati-va putin timp in fiecare zi pentru a conversa cu copilul. Cu cat vorbeste

mai mult, cu atat vorbeste mai bine. Folositi-va de jocuri - in loc sa "bombardati" copilul cu tot felul de cuvinte sidenumiri, incercati sa il invatati aceste lucruri folosind jocul; astfel invatarea va fiamuzanta. Oferiti-i copilului experiente inetresante, care ii vor da si ocazia sa acumulezecuvinte noi. O iesire in parc, la gradina zooologica, sau o excursie va va oferoportunitatea sa discutati cu copilul despre lucruri diverse. Incurajati-l sa va punaintrebari. Puneti si dumneavoastra intrebari copilului. In acest mod il veti face sa gandeasca sisa comunice. Copiii prescolari au un vocabular limitat si din acest motiv utilizeaza propozitiisimple. Ajutati-l aratandu-i cum sa se exprime mai bine si cum sa foloseasca un limbajdescriptiv. De ex. daca el spune "Am fost in parc. " corectati-l spunand "Azi am fost in

parc, m-am intalnit cu Andrei si ne-am jucat cu mingea. " Modelati si monitorizati limbajul copilului. Prescolarii absorb foarte repede oricecuvant auzit, chiar daca nu-i inteleg sensul - din acest punct de vedere limitatiutilizareajargoanelorsi a cuvintelor nepotrivite si, cel mai important, nu cedatitentatiei de a utiliza acele cuvinte stalcite si atat de dragalase, utilizate adesea de copii.

Nu uitati ca parintii sunt un model pentru copii, in toate privintele.

Nu folositisarcasmul; copiii nu inteleg remarcile sarcastice deca tin jurul varstei de10 ani. Prin urmare, daca copilul varsa farfuria de pe masa, sau face ogafa, nuraspundeti "A.. ce bine" sau "Multumesc mult"; copilul va fi confuz


2/6

COMUNICAREA LA PRECOLAR

Acum cnd sub aceas t denumire se ascunde" o nou d isc ip l in denvmnt n colaritatea mic i n grdini, cnd se acord o importan sporitdezvoltrii capacitilor decomunicare, abordarea acesteia, pentru a-i reliefa ctevaaspecte particulare la vrsta

precolar,devine o necesi tate pentru ul terioara construcie a fundamentului pedagogic al perioadeiontogenetice de referin. Ne intereseaz comunicarea n sensul definitde Paul Popescu Neveanusub denumirea de comunicaie;comunicaia interuman

se bazeaz pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane, limbajul, n careun rol deosebit de important revine componenteicontiente, gndirii. Aceast form decomunicaie se poate realiza i prin utilizarea unor mijloaceneverbale cu funcie de semnalizare,atitudini posturale, mimico-gesticulaie, sunete neverbale etc,care nsoesc i complementeazcomunicaia verbal"

Dac analizm aceast definiie constatmc pentru fiecare dintre modalitile" decomunicaie: verbal, paraverbal, non-verbal, vrsta precolar i are nuanele ei. n

plan verbal copilul apeleaz doar la formulele orale pe care abianva s le stpneasc, sle utilizeze nuanat i corect; comunicarea non-verbal i pstreaz cu pregnan importana; ochii,faa ntreag, mnuele, postura, mersul comunic celorlali o serie deaspecte legate de evoluia

precolarului nsui i l ajut s se exprime mai bine pe sine n relaiilecu ceilali. Paraverbalul estepreluat pe calea imitaiei i exersat, n genere tot pe canalele imitaiei,n jocurile de creaie,dramatizri etc.Funciile limbajului (acest instrument de relaionare cu alii i cu sine pe caredoar omul lstpnete n mod complex) se contureaz, se exerseaz i i dezvolt

potenialitile la aceastvrst: funcia cognitiv ctig tot mai mult teren i maisigur, la intersecia sa cu funcia decomunicare; cea expresiv se conjug ntr-un modabsolut specific cu cea ludic; cea simbolic-reprezentativ se instituie i face progreserapide; funcia persuasiv apare mai mult prinimitaiedar ctig teren spre finele pre-colaritii; funcia reglatorie iautoreglatorie se manifestinteresant de urmrit i, mai ales de fructificat n planeducaional.Pent ru c preco la r i ta tea ofe r cmp la rg de evolu ie , s t imularea capac i t i lor decomunicare se constituie ca finalitate major a ei i condiie important

pentru ceea ce s-ar puteanumi nivel de maturizare" optim pentru debutul colaritii.De aceea pe parcursul capitolelor urmtoare referirile la acest aspect, la modul n care pediferite coordonate se urmrete finalitateamenionat, vor fi prezente aducnd completri punctualela acest subcapitol ce se dorete doar o punere de problem.La intrarea n coal, copiluldispune de un vocabular relativ bogat (aproximativ, 2500cuvinte) i stpnete la modul

practic regulile de folosire corect a cuvintelor n vorbire. n cursulmicii colaritii se dezvolt attlimbajul oral, ct si cel scris. n ceea ce privete limbajul oral unadin laturile lui importante este conduita de ascultare. colarul micnva treptat s asculteexplicaiile nvtorului si s mearg pe urmele ndrumrilor si ra ionamentelor sa le. Seformeaz capacitatea de citit-scris i aceastaimpulsioneaz progresele limbajului. Lecturile pe carecolarul mic le realizeaz fac screasc posibiliti le de exprimare corect ale acestuia. Sensuete fondul


3/6

principal de cuvinte al limbii materne, care ajunge s numere spre sfritul miciicolaritii aproape5000 de cuvinte, dintre care tot mai multe ptrund n limbajul activ al copilului.Copilul sefamiliarizeaz cu structura morfosemantic a cuvintelor, cu rolul pe care l joacnexprimare: rdcina, terminaia, sufixele si prefixele. Ulterior, nsuirea categoriilorgramaticale propriu zise (substantiv, verb, adjectiv, pronume) i dezvolt copilului

bogia posibilitilor deexprimare ale limbii materne.

Comunicarea este cheia principal pentru consolidarea relaiei dintre prini icopii. Iar comunicarea trebuie nceput nc de la cele mai mici vrste, astfelnct, la adolescen, copiii s fie mult mai deschii i chiar s fii primii crorale cere ajutorul sau n faa crora s-i deschid sufletul atunci cnd auprobleme.
http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-imbunatatesti-comunicarea-cu-copilul-tau/Comunicarea%20este%20cheia%20principal%C4%83%20pentru%20consolidarea%20rela%C5%A3iei%20dintre%20p%C4%83rin%C5%A3i%20%C5%9Fi%20copii.%20Iar%20comunicarea%20trebuie%20%C3%AEnceput%C4%83%20%C3%AEnc%C4%83%20de%20la%20cele%20mai%20mici%20v%C3%A2rste,%20astfel%20%C3%AEnc%C3%A2t,%20la%20adolescen%C5%A3%C4%83,%20copiii%20s%C4%83%20fie%20mult%20mai%20deschi%C5%9Fi%20%C5%9Fi%20chiar%20s%C4%83%20fi%C5%A3i%20primii%20c%C4%83rora%20le%20cere%20ajutorul%20sau%20%C3%AEn%20fa%C5%A3a%20c%C4%83rora%20s%C4%83-%C5%9Fi%20deschid%C4%83%20sufletul%20atunci%20c%C3%A2nd%20au%20probleme.http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-imbunatatesti-comunicarea-cu-copilul-tau/Comunicarea%20este%20cheia%20principal%C4%83%20pentru%20consolidarea%20rela%C5%A3iei%20dintre%20p%C4%83rin%C5%A3i%20%C5%9Fi%20copii.%20Iar%20comunicarea%20trebuie%20%C3%AEnceput%C4%83%20%C3%AEnc%C4%83%20de%20la%20cele%20mai%20mici%20v%C3%A2rste,%20astfel%20%C3%AEnc%C3%A2t,%20la%20adolescen%C5%A3%C4%83,%20copiii%20s%C4%83%20fie%20mult%20mai%20deschi%C5%9Fi%20%C5%9Fi%20chiar%20s%C4%83%20fi%C5%A3i%20primii%20c%C4%83rora%20le%20cere%20ajutorul%20sau%20%C3%AEn%20fa%C5%A3a%20c%C4%83rora%20s%C4%83-%C5%9Fi%20deschid%C4%83%20sufletul%20atunci%20c%C3%A2nd%20au%20probleme.http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-imbunatatesti-comunicarea-cu-copilul-tau/Comunicarea%20este%20cheia%20principal%C4%83%20pentru%20consolidarea%20rela%C5%A3iei%20dintre%20p%C4%83rin%C5%A3i%20%C5%9Fi%20copii.%20Iar%20comunicarea%20trebuie%20%C3%AEnceput%C4%83%20%C3%AEnc%C4%83%20de%20la%20cele%20mai%20mici%20v%C3%A2rste,%20astfel%20%C3%AEnc%C3%A2t,%20la%20adolescen%C5%A3%C4%83,%20copiii%20s%C4%83%20fie%20mult%20mai%20deschi%C5%9Fi%20%C5%9Fi%20chiar%20s%C4%83%20fi%C5%A3i%20primii%20c%C4%83rora%20le%20cere%20ajutorul%20sau%20%C3%AEn%20fa%C5%A3a%20c%C4%83rora%20s%C4%83-%C5%9Fi%20deschid%C4%83%20sufletul%20atunci%20c%C3%A2nd%20au%20probleme.http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-imbunatatesti-comunicarea-cu-copilul-tau/Comunicarea%20este%20cheia%20principal%C4%83%20pentru%20consolidarea%20rela%C5%A3iei%20dintre%20p%C4%83rin%C5%A3i%20%C5%9Fi%20copii.%20Iar%20comunicarea%20trebuie%20%C3%AEnceput%C4%83%20%C3%AEnc%C4%83%20de%20la%20cele%20mai%20mici%20v%C3%A2rste,%20astfel%20%C3%AEnc%C3%A2t,%20la%20adolescen%C5%A3%C4%83,%20copiii%20s%C4%83%20fie%20mult%20mai%20deschi%C5%9Fi%20%C5%9Fi%20chiar%20s%C4%83%20fi%C5%A3i%20primii%20c%C4%83rora%20le%20cere%20ajutorul%20sau%20%C3%AEn%20fa%C5%A3a%20c%C4%83rora%20s%C4%83-%C5%9Fi%20deschid%C4%83%20sufletul%20atunci%20c%C3%A2nd%20au%20probleme.


4/6


5/6

Comunicarea asertiva cheia intelegerii

Autor:psychologies

Comunicarea este un element fundamental al existentei umane, inca dinantichitate inteleptii ocupandu-se de arta retoricii. Communis din latina

inseamna a pune de acord, a fi in legatura cu, a fi in relatie cuComunicarea este un proces activ de transmitere si receptionare de informatii.Pentru ca aceasta comunicare sa se poata realiza sunt necesare:

ascultarea activa; intelegerea mesajului transmis; interpretarea limbajului nonverbal; sustinerea conversatiei.

Pentru o comunicare corecta este necesar sa respectam doua reguli debaza:

1. transmiterea mesajului clar si concis;2. ascultarea activa si intelegerea mesajului pe care celalalt il transmite.Iar pentru ca aceasta sa fie si eficienta este necesar sa avem uncomportament si ocomunicare asertiva.

Ce inseamna sa fii asertiv?

Pentru o descriere ampla a comportamentului asertiv am putea spune caesteechidistant fata de cei doi poli de comunicare: agresiv si pasiv.

Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor

interpersonale. Comunicarea directa, deschisa si sincera permitereceptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni, ceea ce mentine siimbunatateste relatiile cu ceilalti. Capacitatea de a comunica in mod asertivsentimentele, emotiile si gandurile fara a leza integritatea celorlati, reprezintaun mod eficient de comunicare.

Lange si Jacubowski (1976) sustineau ca asertivitatea implica aparareadrepturilor personale si exprimarea gandurilor, sentimentelor si convingerilor inmod direct, onest si adecvat, fara a viola drepturile altei persoane.Comportamentul asertiv inhiba anxietatea si reduce depresia, conducand la oimbunatatire a imaginii de sine.Ca trasaturi caracteristice, asertivitatea este evidentiata prin:

refuzul cererilor- puterea de a spune nu; solicitarea favorurilor si formularea de cereri; exprimarea sentimentelor pozitive si negative; initierea, continuarea si incheierea de noi conversatii.

Comportamentul asertiv este intarit si de o serie de elemente non-verbale:

contactul vizual; tonul vocii; mimica.

Stilul de comunicare asertiv este caracterizat printr-o serie de elemente:
http://www.psychologies.ro/autor/psychologieshttp://www.psychologies.ro/autor/psychologieshttp://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/A/ANXIETATE.html?a=7540/1244776http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/D/DEPRESIE.html?a=7543/1250216http://www.psychologies.ro/autor/psychologieshttp://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/A/ANXIETATE.html?a=7540/1244776http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/D/DEPRESIE.html?a=7543/1250216


6/6

ai convingerea ca toate persoanele iti sunt egale; acorzi importanta parerilor si intereselor celorlati; exista o concordanta intre mesajul verbal transmis mimica si gestica; mesajele utilizate sunt de genul eu cred ca, ma simt; sustinerea privirii interlocutorului.

De foarte multe ori limbajul verbal folosit este agresiv si impunator, iar un

artificiu al vocabularului ne poate imbunatati comunicarea. Expresii de genuleu cred ca/ as dori sa fac acest lucru/ te deranjeaza daca? potreprezenta fraze magice in viata de cuplu sau in relatiile cu colegii etc.

Expresiile verbale ale limbajului asertiv pot fi insotite de semnalenonverbale care ne ajuta sa transmitem mai usor mesajul. Expresiilefaciale relaxate si deschise, contactul vizual, pozitia corpului dreapta sirelaxata, o voce calma si sigura, insotite de un zambet atunci cand estenecesar, pot reprezenta succesul unei comunicari.Comunicarea si comportamentul asertiv cresc stima de sine, aduc respect

pentru ceilati si din partea celorlati.Ce poti face pentru a a avea un comportament si o comunicare asertiva?

exprima-te clar si concis; evita sa fii sarcastic; evita sa faci generalizari; evita sa folosesti etichete; cere feed-back; evita comportamentul agresiv; evita reactiile impulsive; evita monopolizarea discutiei; evita sa faci presupuneri; constientizeaza ce tip de comunicare folosesti (agresiv, asertiv, pasiv

sau agresiv-pasiv).

dezv.limbajului

Documents