Determinarea grãsimilor extractibile şi totale prin metoda SOXHLET

Generalitãţi:

Grãsimile alimentare sau lipidele au rol energetic foarte important, dar şi un rol fundamental în compoziţia membranei celulare, a nucleului celulei şi ţesutului nervos. Grãsimile alimentare trebuie sã fie prezente în alimentaţia cotidianã în jur de 2-3 grame/kg corp/zi. Ele trebuie sã reprezinte 30-35% din aportul energetic total. Acest nivel este foarte uşor de depãşit, pentru cã lipidele nu sunt întotdeauna visible. Grãsimile “ascunse” sunt conţinte de alimente care nu par a fi grase (mezeluri, brânzeturi, sosuri, crème, etc.) însã în realitate ele abundã în lipide.

Rolul lipidelor în organism: Rol plastic (sau structural)- intrã în structura tuturor celulelor. Lipidele sunt concentrate

la nivelul membranelor, conferindu-le fluiditate sau alcãtuiesc ţesutul adipos ori protejeazã unele organe interne (rinichi, ficat).

Rol de substanţe de rezervã, ţesutul adipos intervenind şi în reglarea temperaturii corpului.

Sunt punţi de plecare în sintezã în organism a unor importante substanţe biologic active ca vitaminele liposolubile, acizii graşi polinesaturaţi, fosfatide, steroli.

Sunt implicate în solubilizarea, vehicularea şi absorbţia în organism a vitaminelor liposolubile.

Sunt foarte bune furnizoare de energie (1g lipide = 9.3 kcal). Lipidele au origine vegetalã şi animalã. Importanţa nutriţionalã a lipidelor este conferitã de conţinutul lor în compuşi biologic activi (vitamine liposolubile, acizii graşi polinesaturaţi, fosfatide, steroli).

Principiul metodei:

Dozarea lipidelor se bazează pe proprietăţile lipidelor de a fi solubile în solvenţi organici: acetonă, eter etilic, eter de petrol şi se realizezã utilizând extractorul Soxhlet.

Metoda Soxhlet se bazează pe principiul unei extracţii periodice continue, cu ajutorul unui volum de solvent bine determinat. Solventul utilizat la extracţie parcurge un ciclu închis. Pe lângă lipide trecând în extract ceruri, răşini, uleiuri eterice, pigmenţi vegetali. Produsul total obţinut după îndepărtarea solvenţilor reprezintă grăsimea brută.

Funcţionarea Extractorului:

1 - Refrigerent2 - Extractor3 - Balon cu fund rotund4 - Baie de apă 5- Cartuş de hârtie de filtru6 - Tub pentru sifonare7 - Tub pentru vapori

Fig.1. Extractorul Soxhlet

Extractorul Soxhlet (Fig.1) se compune din trei părţi: refrigerent (1), extractor (2) şi balon (3). În

extractorul 2 se introduce un cartuş de hârtie de filtru presată (5) în care este introdus materialul de extras. Peste acesta se toarnă solventul care îmbibă materialul de extras, sifonând prin tubul (6) în balon când trece de nivelul sifonului. Prin încălzirea balonului, care se face cu ajutorul bãii de apã (4) acţionatã electric pentru a evita flacăra (solvenţii organici sunt inflamabili), vaporii solventului ajung în refrigerent prin tubul (7), unde se condensează şi cad în extractor peste cartuş, extrăgând mai departe grăsimea şi sifonând din nou. În acest fel au loc extracţii repetate, la rece, cu aceeaşi cantitate de solvent. Extracţia durează 4 – 6 ore, la sfârşitul cărora solventul este incolor, iar grăsimea se regăseşte în balon.

Grăsimea brută poate fi determinată în două feluri:

- prin cântărirea grăsimii brute (distilând solventul şi cântărind grăsimea rămasă în balon)- prin cântărirea restului de grăsime, adică a materialului uscat , rămas după extracţia din

cartuşAceastă metodă se aplică la analiza diferitelor seminţe oleaginoase şi a

produselor alimentare.

Materiale şi metodă

Se cântăresc la balanţa analitică 5 - 10 g din materialul de analizat, uscat la 95OC şi se introduc în cartuşul Soxhlet, acoperindu-se cu puţină vată. Cartuşul cu material se introduse în extractor.

Se cântăreşte apoi la balanţa analitică balonul uscat în care s-a introdus câteva bucăţi de porţelan poros pentru reglementarea fierberii.

Se montează extractorul în stativ, apoi se introduce solventul, turnându-l pe sus, printr-o pâlnie. Se toarnă atâta solvent până are loc o sifonare şi apoi încă 20 - 30 ml în exces, deoarece trebuie să se evite ca balonul să rămână fără solvent înainte de a se produce o nouă sifonare.

După 2 - 4 ore, timp în care a avut loc extracţia, se scoate cartuşul imediat după ce a avut loc sifonarea, iar apoi pentru a avea în balon grăsimea lipsită de solvent, se evaporă solventul în continuare. Înainte de o nouă sifonare, se scoate balonul şi se usucă mai departe în etuvă la 95OC

Balonul se cântăreşte după o răcire de o jumătate de oră în exicator.

Diferenţa între determinarea lipidelor totale şi lipidele extractibile constă în modul de pregătire a probelor:

lipide extractibile: se introduc direct câte 2-5 g material în cartuş şi se astupă cu un dop de vată

lipide totale: 10 g probă se amestecă cu 50 ml HCl 4N şi se fierb 3 - 5 minute în scopul hidrolizei totale a grăsimilor din probă. Proba apoi se filtrează şi se usucă bine înainte de a fi introdusă în cartuşul din extractor.

Calculul şi interpretarea rezultatelor

Din greutatea balonului cu grăsimea brută se scade greutatea balonului. Rezultatul se raportează la substanţa uscatã. Grãsimea totalã: Fãina de porumb 1.7% Fãina de secarã 1.2% Griş: 0.9% Fãina de grãu 1.4%