tehnologia protezelor totale

Upload: pricop-nicola

Post on 03-Jun-2018

335 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    1/12

    Universitatea Apollonia

    TEHNOLOGIA PROTEZELOR

    TOTALE

    CROSETELE DIN SARMA

    STUDENT:

    Pricop Nicola, gr. V

    Medicina Dentara

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    2/12

    Universitatea Apollonia

    Elemente de stabilizare

    Protezele partiale acrilice sunt mobilizate pe campul ptotetic

    de o serie de factori : musculature orofaciala, planseul lingual, frenurile si

    bridele, factorul gravitational ( mandibular ). Deplasarea protezelor de pe

    campul protetic in sens vertical, orizontal sau bascularea lor e oprita prin

    utilizarea elemtelor de mentinere : CROSETELE DIN SARMA

    Crosetele din sarmaCrosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la

    mentinerea si stabilizarea protezei partiale. Se obtin din sarma de wipla cu

    diametrul sectiunii intre 0,6 - 0,8 mm si un grad de elasticitate mare.

    Partile componente ale crosetelor din sarmaCrosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente :

    segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui

    segmentul intermediar difera de la un croset la altul

    segment de fixare (terminal) - portiunea terminala modelata cu ansa finala ce

    favorizeaza fixarea crosetului in saua sau placa protezei.

    Caracteristicile crosetelor de sarma modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul efectuat de medic pe model.

    segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp

    segmentele dentare si intermediar nu vin in contact cu parodontiul marginal

    segmentul intermediar conceput in forme diferite : Z, V, S, confera elasticitate

    crosetului.

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    3/12

    Universitatea Apollonia

    crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient decit

    crosetele turnate.

    segmentul terminal prezinta retentii pentru fixarea crosetului in masa acrilica

    crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea verticala a

    protezelor partiale.

    au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si

    segmentul intermediar este scurt.

    crosetele din sarma se repara relativ usor : fracturile de croset se inlocuiesc

    cu crosete noi.

    Tehnologia crosetelor de sarmaCrosetele se modeleaza din sarma prin indoire. Pentru modelarea lor

    se indica urmatoarele reguli tehnologice :

    sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. Repetarea indoirii

    modifica structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la rupere.

    modelarea sarmei se va realiza cu clesti ce au partea activa neteda

    si nu sectioneaza sarma.

    se contraindica strict introducerea sarmei in flacara, pentru ca

    devineprea elastica si putin rezistenta.

    varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda

    smaltul sau leza mucoasa din vecinatate.

    segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau

    de ansa pentru a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii.

    se foloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, ingrosime de 0,6 - 0,8 mm , in nici un caz mai groasa.

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    4/12

    Universitatea Apollonia

    Aparate ortodontice

    mobilizabile

    La aparatele mobilizabile se pot descrie trei parti componente :

    baza aparatului,

    elementele de ancorare

    elementele active.

    Baza aparatului

    Baza este construita din placa palatinala sau linguala. Baza se

    intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de la nivelul

    dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata

    meziala a molarilor de 6 ani. De-a lungul arcadei, placa se extinde de oparte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada.

    In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii

    sunt variabile in functie de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza

    aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala. In zona laterala placa se

    extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu

    1/3 incizala; placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal detraumatisme.

    La mandibula, placa este limitata lingual de jocul seului, pe care

    trebuie sa nu-l jeneze.

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    5/12

    Universitatea Apollonia

    In general, atat placa mandibulara, cat si cea maxilara au o grosimede 2-3 mm, zona orala fiind lustruita (. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4).

    ELEMENTE DE ANCORARE CROSETE ORTODONTICE

    2.1. Regulile de manipulare ale elementelor de sarma

    In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama deurmatoarele reguli:

    - sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc

    deoarece apar defectiuni in structura cristalina, care scad

    elasticitatea si rezistenta metalului;

    - sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii

    deoarece acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de

    minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice;

    - sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii

    deoarece aliajul din care este facuta isi pierde elasticitatea;

    - sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite; in caz

    contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile elastice la

    locul indoirii

    - clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta

    se va indoi cu mana (. 2.1, 2.2)

    . 2 1 Sarma se indoaie in ungh iur i rotun j i te; a - sarma; b - cleste

    universal.

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    6/12

    Universitatea Apollonia

    . 2 2 Clestele fixeaza sarma iar ind oirea se va realiza in mana; a -

    sarma; b - cleste.- concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si

    o miscare de tractiune a acesteia in axul ei, astfel incat sa se

    ruleze pe conturul clestelui (. 2.3).

    . 2 3 Concom itent cu m iscarea de indoire a sarmei (A) se

    executa si o m iscare de tractiun e in axul ei (B); a - sarma; b

    cleste

    - se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa probarea

    succesiva pe model sau in gura, decat sa se riste indoirea in sensinvers in cazul ca s-a indoit mai mult decat era necesar;

    -curburile largi vor fi realizate prin indoirea sarmelor cu mana (.

    2.4).

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    7/12

    Universitatea Apollonia

    Crosetul Stahl

    Mai este denumit si crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in

    picatura (. 2.17). Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru,elastica.

    . 2. 17 Crosetul Stahl; 1 - ansa; 2 - bu cla; 3 - retentie.

    Este alcatuit din :

    - o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in carese aplica;

    - ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada

    dentara prin nisa masticatorie, reprezentand portiunea elastica acrosetului;

    - o zona retentiva, cu care crosetul se angajeaza in plasa.

    Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl este reprezentata de

    retentivitatea anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. Ansa

    crosetului se angajeaza in acest spatiu perpendicular pe suprafetele

    dentare, fara a leza papila interdentara, iar bucla trebuie sa fie astfel

    echilibrata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara atraumatiza, insa, mucoasa jugala.

    Caracteristici:

    - Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    8/12

    Universitatea Apollonia

    - Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul

    de ocluzie.

    - Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a

    doi dinti vecini, de preferinta indentitiadefinitiva, dar poate fi

    utilizat si in cea temporara.

    - Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iarrepararea lui poate fi executata si in cabinet.

    - Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact

    prematur cu arcada antagonista, ducand la inaltarea

    deocluziesau laterognatie, motiv pentru care se cere studiu de

    model al ambelor arcade, in vederea plasarii corecte a

    crosetului.

    - Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie

    mentionata situatia in care se urmareste inaltarea provizorie aocluziei. In acest caz, este posibila prelungirea ocluzala a placii,

    asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii aparatului

    ortodontic si dupa ce obiectivul de inaltare provizorie a fost

    depasit. Acest lucru este posibil prin indepartarea din baza placii

    a portiunii de pe suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma

    initiala. Solutia are avantajul, fata de alte modalitati (gutiera), ca

    pastreaza o ancorare permanenta de calitate foarte buna a

    aparatului.

    Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zonamai retentiva, plasata mai aproape de baza spatiului triunghiular

    http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.php
  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    9/12

    Universitatea Apollonia

    Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea anseicirculare, care este inchisa treptat pana la obtinerea dimensiunii dorite.

    Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui crampon seindoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile

    dorite. Se aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta semarcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. 2.18).

    . 2.-l8 Modu l de realizare a crosetulu i Stahl

    In aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de suprafata vestibulara a dintilor si poate

    determina lezarea mucoasei jugale. Pentru a inlatura aceasta deficienta, s-a imaginat un croset Stahl cu ansa in forma de

    sfera plina metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa jugala.Acelasi efect poate fi obtinut realizand un croset Stahl cu ansa inversata. (. 2. 19A, B).

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    10/12

    Universitatea Apollonia

    .

    Placile sunt in general alcatuite

    din 3 componente

    Faamucozalaplcilorortodontice vine n contact direct, ntins i

    uniform cu mucoasacmpului maxilar, faaopusexterneste lucioas,

    ct mai netediplanatpentru a

    nucrea dificulti n micri le l imbii (plci le reduc mult spa

    iul l imbii; este mpri t ,alctuitfiind din 2 sau mai

    multe fragmente unite ntre ele prin elemente de aciune).Realizatdin

    acrilat (auto-, termo-polimerizabil) bazaplciise confecioneazpe

    modelizolat: a. direct din acrilat autopolimerizabil, b. indirectn cear.Placa de cea r roz sau acrilatul autopolimerizabil se

    adapteaz int im pe suprafaamodelului la nivelul arcadei i

    mucoasei, iar excesul se ndeprteazcu spatula rscroindcurb

    extremitateaposterioaridecupnd interdigitaiicareptrundintim n

    ambrazuri.Elementele de meninerei cele de aciunese fixeaziar

    prelucrarea finaltrebuie srealizeze o suprafaneted,fr

    denivelri

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    11/12

    Universitatea Apollonia

  • 8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE

    12/12