despre vanturi

8/17/2019 Despre Vanturi

1/5

VÂNTUL

Vântul este un fenomen fizic ce se manifestă ca o circula e dirijată de aer în atmosferațterestră.

Pentru că temperatura i presiunea aerului nu au acelea i valori pe toată suprafa aș ș țPămantului, exista deplasări ale aerului. Temperatura, nefiind o mărime constantă, determinăreparti ia neuniformă a presiunii atmosferice, datorită regiunilor de pe Glob încălzite diferit.ț erul se deplasează din regiunile cu presiune atmosferică mai ridicată spre cele cu presiunemai scazută, asfel se formeaza vânturile.

Vântul se caracterizează prin două elemente extrem de variabile în timp i spa iu! direc iaș ț țdin care bate vântul, apreciată dupa "# sectoare ale orizontului, i viteză, reprezentândșdistan a parcursă de particulele de aer în unitatea de timp exprimată în m$s.ț

Vânturile au fost împăr ite de către speciali ti în func ie de tăria acestora astfel!ț ș ț• Briza % tăria între &'(• Vânturi puternice % tăria între #')• Furtuni % tăria *• Uragane , taifune % tăria "&

Pe pământ vântul poate atinge teoretic viteza de "&+ -m$oră, viteză egală cu cea asunetului, dar practic aceasta nu poate fi atinsă nici de cea mai puternică tornadă până înprezent s'a măsurat la tornadă o viteza maximă de ( '# -m$orâ/.

0xistă trei categorii de vanturi !

A. Vânturi permanente % bat tot timpul anului. 1atorită mi cării de rota ie acestea suntș țabătute de la direc ia lor normală. stfel sunt deplasate spre dreapta în emisfera nordică iț șspre stânga în emisfera sudică.

Vânturile permanente sunt!Alizeele % sunt vânturi predominante, care suflă dinspre 20 i 30 către 0cuator. cesteș

vânturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se ridică la 0cuator i de deplasareașaerului provenit dinspre 2 i 3 care ia locul acestor mase de aer. Vânturile sunt deviate spre Vșdin cauza rota iei Pamantului de la V la 0. 4onele imprevizibile de calmuri, cunoscute subțdenumirea de acalmii tropicale, se află la convergen a acestora5ț

Vânturile de vest % se formează între maximele tropicale i minimele subtropicale, decișbat între 6 i #ș latitudine nordica si sudica. 7iind deviate de la direc ia normală, bat dinsprețvest, de unde i denumirea lor. ceste vânturi aduc precipita ii bogate pe coastele vestice aleș țcontinentelor5

Vânturile polare (de est % bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare,aducând aerul rece al polilor.

B. Vânturile periodice % sunt vânturi care î i sc8imbă direc ia. 9 perioadă bat dintr'o direc ie,ș ț țiar perioada calaltă din direc ia opusă.țVânturile periodice sunt!

!usonul % este un vânt cu caracter periodic, ce ia na tere datorită marilor contrasteștermice între apele 9ceanului :ndian i partea centrală a siei în cele două anotimpuri extremeșale anului. ;n timpul verii partea centrală i sudică a siei se încalze te excesiv, temperaturaș șaerului ajungând la i la ( grade


2/5

aducând precipita ii bogate. =usonul de iarnă bate din octombrie până în aprilie, fiind foartețsecetos5

Briza % este asemănătoare musonului, dar î i sc8imbă directia de la zi la noapte i bateș șpe suprafe e restrânse. 0xistă brize marine, formate din cauza încălzirii diferite a plajei i aț șapei, i brize de munte i vale, formate datorită încalzirii diferite a văilor i a culmilor ș ș ș învecinate.

". Vânturile neregulate % bat numai intr'o anumită regiune. 0xistă multe astfel de vânturi.

"#"L$N## T%$"AL#


3/5

9c8iul ciclonului este u or de recunoscut pe imaginile satelitare.ș ;n oc8iul ciclonului tropical vântul este calm. 9c8iul devine vizibil

când o parte a aerului ascendent se îndreaptă spre interior, înloc de exterior. cesta va converge spre centrul ciclonului,generând o mi care descendentă. 1escenden a determinăș ț încalzire si deci disiparea norilor.

7>ET>2:


4/5

alizeelor, ele fiind împiedicate din a căpăta înăl ime de o inversiune a alizeelor, cauzată dețcuren ii descenden i de deasupra lor afla i în interiorulț ț ț crestei subtropicale.


5/5

de vară. Puternicile vânturi musonice străbat toată partea centrală i nordică a 9ceanuluiș:ndian, aducând ploi deosebit de bogate în :ndia, anglades8, irmania, ările din peninsulaț:ndoc8inei i în partea de vest a :ndoneziei.ș

Ploile musonice favoritează ob inerea a câte două i trei recolte anual în această parte aț șlumii unde trăiesc aproximativ ".) . . de oameni, adică &$( din popula ia globului. 1ar ț

în acela i timp de musonul de vară este legată formarea pradalnicilor cicloni tropicali, ceșprovoacă mari calamită i naturale în aceste regiuni. ;n semestrul rece al anului situa iaț țatmosferică suferă sc8imbări radicale fa ă de sezonul cald. 1e astă dată în partea centrală iț șnordică a siei ia na tere un întins maxim barometric, ca urmare a persisten ei aerului rece,ș țdens i uscat, în timp ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. 3preșaceste depresiuni se vor îndrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dând na tereșmusonului de iarnă.

Pe cât de umed i de bogat în precipitatii este musonul de vară pe atât de sărac înșumezeală este cel de iarnă. Vreme de ase luni octombrie'aprilie/ seceta domne te în păr ileș ș țsudice i sud'estice ale siei. :ntensitatea acestui muson este la fel de mare ca i a celui deș șvară, sc8imbând i el direc ia alizeelor i desfiin ând calmul ecuatorial. :nfluen a sa se resimteș ț ș ț țpână în =adagascar, pe ărmurile =ozambicului i în nordul ustraliei. ;n aceste regiuniț șmusonul de iarnă nu mai este un vânt uscat, deoarece traversând întinsul oceanului se încarcăcu umezeală i aduce ploi bogate.ș

despre vanturi

Documents