intelepciunea angelica despre divina iubire si despre...

7
EMANUEL SwTnENBoRG .a INTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE DIVINAIUBIRE [r DESPRE DIVINA INTELEPCIUNE FIRTIL d,NI{DNEI ne conduce prin labirintul clutlrii spirituale cdtre Lumin5. El evocb continuitatea taditiilor spirituale autentice. El este legitura a toate cdte sunt cu Centrul.

Upload: lytram

Post on 04-Feb-2018

325 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

EMANUEL SwTnENBoRG

.a

INTELEPCIUNEAANGELICA

DESPRE

DIVINAIUBIRE[r DESPRE

DIVINA INTELEPCIUNE

FIRTIL d,NI{DNEIne conduce prin labirintul clutlrii spirituale cdtre Lumin5.

El evocb continuitatea taditiilor spirituale autentice.El este legitura a toate cdte sunt cu Centrul.

Page 2: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

Trqducer e : O ctau ian Cr efCorecturd text : Augustin Cre[Tehnoredactar e : Mir ce a N eg ruCopertd: MirceaNegra

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSWEDENBORG, EMANUELinlelepciunea angelici despre Divina lubire gi despre Divina lnlelepciune

/ Emanuel Swedenborg ; tr.ad.: Cre! Octavian. - Bucureqti : Firul Ariadnei, zot4

ISBN 978-606-8594-or-9

I. Cre{, Octavian (trad.)

,'

@ FirulAriadnei, zor4

Toate drepturile asupra acestei edilii aparfin

Editurii FIRUL ARIADNEI

Comenzi

tel; o7zz264 594email: [email protected]

Tiparul executat la s.c. GANESHA PUBLISHING HOUSE LTD. S,R.L. - Bucureqti

tel: bzr 4zg so 58, tel/fax: o2L 424 98 13, e-mail: [email protected], web: ganesa'ro

CUPRINS:

PARTEA TNTAIIubirea este Via[a omului. ......i,............ ............ 11

Dumnezeu singur, aqadar Domnul, este Iubirea inslqi, pentru ci Eleste viata ins5qi; iar ingerii qi oamenii sunt recipientele vielii. ...........12

Divinul nu este in spa{iu....

Dumnezeu este Omul tnsuqi.

in Dumnezeu-Omul, Fiinla gi Existen{a sunt, in mod distinct, una....18in Dumnezeu-Omul, Infiniturile sunt in mod distinct unul. ...............19

Exist[ un singur Dumnezeu-Om din Care provin toate lucrurile. .......2rDivina Esen![ insdgi este Iubirea qi in]elepciunea. ......... ....................24Divina Iubire apar[ine Divinei inlelepciuni,iar Divina inlelepciune apa{ine Divinei Iubiri. ...............26Divina Iubire gi Divina inlelepciune sunt o Substanld qi o FormI. .... z8Divina Iubire qi Divina inlelepciune sunt Substanfa in sineqi Forma in sine, a$adar ele sunt Sinele gi Unitatea primordial[.........g1Divina Iubire Ei Divina inlelepciune nu pot deedt sd fieqi si existe in alte lucruri, create de ele......... .................... 92Toate cAte sunt in Univers au fost create de Divina Iubire qi de Divinainlelepciune a lui Dumnezeu-OmuI......... ......54Toate lucrurile din Universul creat sunt niqte recipiente ale

DMnei Iubiri qi ale Divinei inlelepciuni ale lui Dumnezeu-Omu1...... 35Toate lucrurile care au fost create reprezintd omulintr-un fel de imagine............. .....38Rosturile sau foloasele tuturor lucrurilor care au fost create se inalld treptatde la nivelurile cele mai de jos pfln[ la nivelul omului, iar de la nivelulomului pdn[ la Dumnezeu Creatorul, e quo (din Care provine totul)......4oDivinul umple toate spaliile Universului fhrl spa{iu......... ..................42DMnul bste in orice timp fhri timp. .............. 45ni';-"I ^-+^ A^^l^-; -+A+ i- ^^l^ f^^*^ *^-i ^A+ ^: a- ^^I^ f^^+^

-:^:

Page 3: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

PARTEAADOUADivina Iubire qi Divina inlelepciune aparin Lumea spirituald ca Soare. .5tDin Soare, care exist[ prin Divina Iubire qi Divina inlelepciune,

izvorisc o Cllduri qi o Lumind .......................Sg

Acest Soare nu este Dumnezeu, dar el este creat de Divina Iubire gi de

Divina inlelepciune a lui Dumnezeu-Omul: la fel stau lucrurile qi inprivinta Cdldurii gi a Luminii izvorAte din acest Soare.........................S5

Cildura Spiritual[ qi Lumina Spiritual[, izvorAnd din Domnul ca Soare,

fac una,aqa cum Divina Sa Iubire qi Divina Sa in{elepciune fac una..,...SZ

Soarele Lumii spirituale pare a fi, la o inillime potrivit[, la o anumit5

distan![ de ingeri, dupd cum qi Soarele Lumii naturale pare a fi la oanumit[ distanld de oameni.. ...........;.............59

Distanla dintre Soare qi ingeri in Lumea spirituald este o aparen{d care

depinde de gradul de receptare a Divinei Iubiri qi a Divinei inlelepciuni

de cdtre aceqtia. .........6r

ingerii sunt in Domnul, iar Domnul este in ei; gi intrucdt ingerii sunt

nigte recipiente, Domnul Singur este CeruI.............;........................... 6+

in Lumea spiritualfl Rhsiritul este acolo unde apare Domnul ca Soare, qi

de acesta depind celelalte Tirimuri... ............62

Tlrdmurile din Lumea spiritualfl provin nu de la Domnul, ca Soare, ci

de la ingeri, in funclie de gradul lor de deschidere. ................... .........6gC ..^.rIngerii igi intorc continuu tata cltre Domnul ca Soare, qi au astfel sudul

la dreapta, nordul la stAnga gi vestul in spatele 1or.............. .................7r

Toate aspectele interioare, atat ale mentalului cAt Ei ale corpuluiingerilor au fost intoarse c[tre Domnul ca Soare........:........... ............74

Fiecare Spirit, oricare ar fi el, se intoarce mereu spre Iubirea sa

predominantd. ,............. ,..,........... f6Divina Iubire qi Divina inlelepciune, care izvor[sc din Domnul ca Soare

gi care genereazd cXldura qi lumina din Cer, sunt o emanalie Divin[, gi

anume Duhul SfAnt..........

Domnul a creat Universul $i toate lucrurile din Univers prin intermediul

Soarelui, care este prima emanatie a Divinei Iubiri gi a Divinei

1n1e1epciuni................. ..................8r

Soarele Lumii naturale este pur Foc, qi prin urmare este mort; intrucAt

Natura igi trage obArqia din acest Soare, ea este moartd..................... B+

Fir[ cei doi Sori, unul viu qi cel[lalt mort, nu existl creali.e............... 86

Chiar.siinlucrurile cele maiumile exist[prezentrostul Crealiei, care este acela

ca toate lucrurile s[ se intoarcl la Creator, unindu-se beatific cu El. ........... BB

PARTEAATREIAin Lumea spiritual[ exist[ Atmosfere, Ape Ei PdmAnturi, la fel ca

in Lumea natural[;dar ele sunt spirituale, in timp ce cele din Lumea

naturald sunt naturale. .............. :........................................91Existd anumite Trepte ale iubirii qi inlelepciunii, qi prin urmare existl

anumite Trepte ale cdldurii qi ale luminii, apoi anumite Trepte ale

atmosferelor................. ................ 93

Existi dou[ feluri de Trepte, Trepte de inillime gi Trepte de l[1ime. ... 96

Treptele de inillime sunt omogene qi derivd una din alta, in serie,intocmai

precum scopul, cauzagi efectul. ...................1oo

Prima Treapt[ este totul in toate pdrtile componente ale Treptelor

urmltoare. ................................. 1O2

Toate perfecliunile cresc qi se inal1[ o datd cu Treptele qi potrivit

Treptelor. .................1o3

in Ordinea succesiv[, prima Treapt[ joac[ rolul suprem, iar cea de-a treia

joaci rolul cel mai neinsemnat; dar in Ordinea simultan[, prima Treaptfl

joaci rolul cel mai neinsemnat qi cea de-a treia joac[ rolul suprem. ...ro7

I-Iltima Treapt[ este complexul, con{inltorul qi baza treptelor

anterioare.. ................... .............. 1o9

Treptele de inlllime sunt,la nivelul lor Ultim, in toatd plenitudinea qi

puterea 1or................................. ..................... 113

Treptele ambelor genuri se afld atat in lucrurile cele mai mari, cAt qi inlucrurile cele mai mici care au fost create......... ............... 116

Page 4: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

Cele trei Trepte de inillime sunt infinite gi necreate in Dornnul, qi aceste

trei Trepte sunt finite qi create in fiinla umand. .............. 119

Aceste trei Trepte de inillime sunt prezente in fiecare om inc[ de la

naqtere; ele pot flsuccesiv deschise gi, in mdsura in care sunt deschise,

omul este in Domnul, iar Domnul este in'om............,........................L22

Lumina spirituald se revars[ prin mijlocirea celor trei Trepte in fiintra

uman[, dar nu qi Clldura Spiritual[, decit in mlsura in care omul

respinge rlul ca pdcat qi se intoarce spre Domnul. .............. ..............t26

Omul devine natural qi senzual dac[ Treapta superioar5., care este cea

spiritual[,nuestedeschisddelocinfiin{alui....Treapta natural5 a Mentalului omenesc, considerat[ in sine, este

continu[; dar din punct de vedere al coresponden{ei cu cele dou[ Trepte

superioare, atunci cAnd este inillatd, ea se aratd a fi discretd. ..........136

Mentalul natural, fiind infhqurfltqrul qi conlin[torul treptelor superioare

ale Mentalului omenesc, este reactiv: dacd treptele superioare nu

sunt deschise, el aclioneazl impotriva lor, dar dac[ sunt deschise, el

aclioneaz[ la unison cu ele. ........139

Originea rdului provine din abuzul de acele facult[1i care-i sunt proprii

omului, qi care sunt numite Ralionalitate gi Libertate:............ ..........r42

Rdul qi minciuna din orice aspecte opuse sunt contrare binelui gi

adevlrului, pentru cd r[ul Ei minciuna sunt diabolice qi infernale, iar

binele gi adev[ru] sunt Divine qi Celeste... ....48Toate aspectele care tin de cele trei trepte ale Mentalului natural au fost

inchise in fapte, care se realizeazi prin intermediul acfiunilor trupului. .. r54

PARTEAAPA'TRADomnul intregii vegnicii, Care este Iehova, a creat din El lnsuqi, Ei nu

din neant, Universul qi toate lucrurile din univers ...........r57

Domnul intregii veqnicii, sau lehova, n-ar fi putut crea Universul qi

toate lucrurile din Univers, dacd El n-ar fi fost Om............................159

Domnul intregii veqnicii, sau lehova, a produs din El lnsugi Soarele

Lumii spirituale gi apoi, pornind de la acest Soare, El a creat Universul

qi toate lucrurile din Univers....;............. .......rQ2

in Domnul exist[ trei lucruri care sunt Domnul: aspectul Divin al lubirii,aspectul Divin al inlelepciunii gi aspectul Divin al Foloaselor, acestea

trei prezentAndu-se, in aparentd, ln afara Soarelui Lumii spirituale:

aspectul Divin al Iubirii prin Cildurd, aspectul Divin al lnlelepciuniiprin Lumin[ qi aspectul Divin al Foloaselor prin Atmosferl, care este

con{indtorul. ................ ...............165

Atmosferele, care sunt in num[r de trei atflt in Lumea aceasta cdt qi incealaltl Lume, deci in Lumea Spirituald qi in Lumea Natural[, se terminlin anumite substante qi materii, aqa cum sunt ele in pdmAnt. .............168

in substanlele qi in materiile din care provin plmflnturile nu existinimic propriu Divinului in sine, dar cu toate acestea ele pro-vin din

Divinul lnsrrqi.

Toate rosturile sau foloasele, care sunt'sbopurile creafiei, se gisesc informe; iar ele iqi capdtlformele din substanle gi din materii, a$a cum se

glsesc acestea in p[mdnturi................ ..........L7t

Toatelucruriledinuniversulcreat, considerateinfuncfiedefoloase, reprezinti

in mod simbolic omul; iar aceasta atesti ci Dumnezeu este om. .............;178

Toate lucrurile care au fost create de cXtre Domnul sunt nigte foloase;

ele sunt niqte'foloase din punct de vedere al ordinii, al treptelor gi al

raporturilor referitoare la fiin1a uman[, gi prin fiinla uman[ la Domnul

a quo (din care provin)................. ....................................r82

Foloasele rele nu au fost create de Domnul, ci au luat nagtere o dati cu

infernul. .;.......................................................186

Lucrurile vizibile din Universul creat atestd faptul cd Natura nu a produs

nimic Ai nu produce nimic, ci Divinul a produs qi produce toate lucrurile

din El insugi, qi El face aceasta prin intermediul Lumii spirituale.......196

Page 5: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

PARTEAA CINCEA

Domnul a creat gi a format in fiin{a umand dou[ receptacule gi sdlaguriale Lui insuqi, numite Voin{a qi fn{elegerea - Voinla pentru Divina Sa

Iubire, iar in{elegerea pentru Divina Sa in[elepciune.......................2ogvoinla qi in[elegerea, care sunt receptaculele Iubirii qi inlelepciunii, se afl[in creiereatat in ansamblu cat $i in fiecare dintre plrfile lor, gi prin urmarein trup - atAt in ansamblu cAt qi in fiecare dintre pdrtile sale. ........... ...2o6Exist[ o coresponden]d intre Voin{X qi Inim[, gi intre tnlelegere 6iPldmAni..... .....;............. ...............213in func1ie de corespondenla dintre Inim[ qi voin]l 9i dintre plimanigi lnlelegere, putem cunoaqte toate lucrurile care pot fi cunoscute cuprivire la Voin{d qi la inlelegere, sau la Iubire qi la inlelepciune - agadar,referitoare la Sufletul oniului. ................... ...22gCare este inceputul fiintei umane pornind de la conceplia sa:..........264

PARTEA TN:IAT

Iubirea este Viafa omului.

r. Omul qtie cd iubirea existi, dar el nu qtie ce e iubirea. El qtiec[ iubirea exist[ datoriti exprimirilor obiqnuite din viala de zi ca zi1'

de exemplu, se spune: cutare m[ iubeqte; Regele iqi iubeqte supuqii, iarsupuqii iqi iubesc Regele; sotul iqi iubegte sotia; mama iqi iubeqte copiii,qi reciproc. De asemenea, se spune: cutare sau cutare iqi iubeqte patria,concet[lenii, aproapele. Tot astfel, in cazul lucrurilor, ftcdnd abstracliede persoand, se spune de pildd: Lui X ii place cutare sau cutare lucru.

Dar, deqi in limba vorbit[ cotidian[ apare atit de des cuvdntul,,iubire", adevdrul este c[ de-abia dacd putem gdsi pe cineva care sd qtiece este iubirea. CAnd omul mediteazd asupra iubirii, intrucAt nu poateatunci sd-gi formeze nici o idee despre ea cu ajutorul gAndirii, el spunefie cd iubirea nu este nimic, fie ci este doar ceva care este influenlat devdz,atrz,pip[it etc. qi de relatii, fhcAnd astfel si apar6 emo{iile. El nu qtieabsolut deloc c[ iubirea este insdqi viala sa (nu numai viala obiqnuitd aintregului sdu trup qi viata obiqnuiti a tuturor gAndurilor sale, ci chiarviafa tuturor unit[lilor distincte ale trupului qi ale gAndirii). Acesta esteaspectul pe care-l poate percepe cel inlelept, atunci cAnd se spune: Dccdelimini afecSiunea care-i este proprie iubirii, pofi oare sd gAndegticeua, qi po(i oare sdfaci ceua? Oaie gdndirea, cuudntul gi acsiunea nuse rd.cesc o datd. cu rdcirea afecgiunii (cqre-i aparfine iubirii), gi nu seaprind ele o datd cuinfierbdntarea acestei afecgiuni?

insX cel inlelept percepe aceasta nu datorit[ unei cunoaqteripur teoretice, potrivit cireia iubirea este viala omului, ci din propriaexperienld a faptului c[ aqa se petrec lucrurile.

z. Nimeni nu qtie ce este viala omului dac[ nu qtie ce este iubirea;neqtiind aceasta, cineva poate crede cd viala omului inseamn[ doar asimti qi a actiona, altcineva - cd inseamnd a gdndi. Cu toate acestea,gflndirea este primul efect al vielii, iar senza[ia qi acliunea sunt cel de-aldoilea efect al vielii.

Page 6: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

10 Emanuel Swedenborg

S-a spus cd gdndirea este primul efeet al vielii, dar exist5 o gdndireliuntricd qi una qi mai lduntricl, precum qi o gindire exterioar[ qi unaqi mai exterioarl. GAndirea intim[, care este perceplia lelurilor, este defapt primul efect al vielii. Dar vom vorbi despre asta in cele ce urmeaz5.,atunci cAnd vom prezenta treptele vielii.

3. Gra{ie cildurii soarelui care se revarsd asupra lumii puteminlelege, prin analogie, faptul c[ iubirea este viala omului. Estebinecunoscut faptul c[ aceast[ cdldurd este, dintr-un anumit punctde vedere, viala comuni a tuturor vegetalelor de pe p5mAnt, cdci, prinintermediul ei, atunci cAnd aceasta incepe sd se fac[ simtitd (aspect carese manifest[ in anotimpul primdverii), vegetalele de tot soiul ies dinpdmdnt, se impodobesc cu frunze, apoi cu flori qi in sfdrqit cu fructe,fiind astfel vii. Dar cAnd cllduia se retrage (aspect care se manifestitoamna qi iarna), ele se despoaie de aceste semrie ale viglii lor qi seofilesc.

La fel stau lucrurile qi cu iubirea omului, cdci iubirea gi cdlduracorespund una alteia, reciproc; din aceastX cauzd, iubirea este qi caldd.

Dumnezeu singur, aqadar Domnul, este Iubireainsiqi, pentru ce EI este viafa insiqi; iar ingerii qi

oamenii sunt recipientele viefii.

4. Acest subiect va fi ilustrat de un mare num5.r de explica{ii incadrul tratatelor DESPRE DIWNA PROVIDENTA qi DESPRE WATA;aici vom spune doar c[ Domnul - care este Dufnnezeul Universului =este Necreat qi Infinit, dar fiirt1a umand qi ingerul sunt creali gi finili.

Intrucdt Domnul este Necreat Si Jnfinit, El este Fiinla insiqi, fiindnumit Iehova, qi este viala inslqi sau viala in sine: nimeni nu poate ficreat imediat din Necreat, din Infinit, din Fiinla ins[qi, qi nici din vialains[qi, pentru cI Divinul este unul qi indivizibil, ci trebuie ca fiecarefhptur[ s[ fie creatl din lucruri create qi finite,'formate astfel incAtDivinul s[ poatX fi prezent in ele. '

Astfel de fhpturi sunt oamenii qi ingerii, care sunt niqte recipienteale viefii; de aceea, dac[ un om se lasl tentat s[ creadd c[ el nu este unrecipient al vielii, ci viafa insdqi, el nu mai poate fi abdtut de la gdndul cdeste Dumnezeu. Dacd omul simte ca qi cum el insuqi ar fi viafa, qi daciapoi el chiar crede c[ este viafa, atunci inseamnl c[ a cdzut pradi unei

inlelepciunea angelicd despre Divina tubire 5i despre Divinainlelepciune fi

am[giri; clci in caazainstrument ald.,caazaprincipald nu este perceput[decit ca fiind una (fuzionatI) cu ea.

Faptul cI Domnul este viala ins[gi ne este spus chiar de El inEvanghelia lui Ioan: Dupd cum Tatdl are uia[a in Sine, tot ata'a dat gi

Fiului sd aibd uiafain Sine (loan S. z6). Tot El ne invalX cd El este uiafcinsdgi (Ioan rr.z5, 14.6). A,qadar, intrucAt viala qi iubirea sunt una, duplcurn reiese in mod evident din cele ar[tate mai sus, la punctele r gi z, de

aici rezultd ci, intrucAt Domnul este ins[qi viafa, EI este qi ins[gi iubirea.

5. Dar pentru ca si putem inlelege pe deplin aceasta, trebuieneap[rat s[ qtim ci Domnul, intrucflt-El este iubirea in insdqi esenlaSa, idic[ DMna Iubire, apare in fala ingerilor din Cer ca Soare, qi cd

din acest Soare izvor[sc o Cildurd qi o Lumind. Cildura care izvordqtedin acest Soare este, in esenta sa, iubirea; iar Lumina care izvorlgtedin el este, in esenta sa, inlelepciunea. Mai trebuie sd gtim cd ingeriisunt deopotrivd atAt niqte recipiente ale acestei cdlduri spirituale qi ale

acestei lumini spirituale, cdt qi niqte iubiri qi niqte inlelepciuni - nu prinei inqiqi, ci prin gra{ia Domnului.-A""uste

Jaldure spiritual[ qi aceastd luinini spirituald iiinfluenleaz[ qi ii afecleazl. nu numai pe ingeri, ci qi pe oameni, infunc1ie strict de capacitatea acestora de a se deschide qi de a deveni niqterecipiente ale lor. Ori; oamenii devin niqte vase ale manifestdrii c[lduriiqi luminii spirituale in str0ns[ leg[turi cu iubirea lor fa![ de Domnul qi

cu iubirea lor fali de aproapele.Acest Soare singur, sau Divina lubire, nu poate, prin clldura gi

lumina sa, sX creeze pe cineva dup[ chipul qi asem[narea sa, cdci astfelel ar fi iubirea in esenla sa, care este Domnul insuqi. lnsd el [(Soarele)]poate crea fhpturi plecAnd de la anumite substanle qi materii alcituite iniqa felincAt s[ fie apte s[ primeascdlumini qi c[ldura. Analogicvorbind,nici Soarele acestei lumi nu poate realiza nemijlocit germindri inpdmint, cu ajutorul cdldurii qi al luminii; insd el le provoacd cu ajutorulmateriilor din humus, in sAnul c[rora el poate pltrunde prin intermediulcdldurii qi al luminii, impulsiondnd astfel procesele vegetative.

Faptul c[ Divina Iubire a Domnului apare ca Soare in Lumeaspiritual[, qi cI din acest Soare izvor[sc o cdldurX spiritual[ qi o luminispirituald, din

"ut. ingerii iqi culeg iubirea qi in(elepciunea, se poate

inlelege citind Tratatul DESPRE CER $//NFERN(articolele rr6-t4o).

6. Aqadar, intrucht omul nu este viala, ci un recipient al vielii, de

Page 7: Intelepciunea angelica despre divina iubire si despre ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Intelepciunea angelica despre divina... · EMANUEL SwTnENBoRG.aINTELEPCIUNEA ANGELICA DESPRE

Emanuel Swedenborg

aici rezult[ urmfltorul lucru: procesul de conceplie a omului de c[tre tatlllui nu este procesul de conceplie a vielii, ci este doar conceptia primei qia celei mai pure forme care poate pririri viata - formd la care, intocmaiprecum in cazul unei schile sau al unui inceput, se adaugi ip modsuccesiv, in uterul mamei, in forme specifice, substanfele qi materiileadecvate primirii vielii la nivelul lor propriu, conform ordinii divine.

Divinul nu este in spafiu.

7. Faptul c[ Divinul nu este in spaliu, deqi El este Omniprezent atAtin fiecare om din aceastd lume, cit qi in fiecare inger din Cer, precum qiin fiecare spirit de sub Cer, nu poate fi sesizat prin idea[ia pur naturald,ci eventual doar cu mintea spiritual[.

Motivul pentru care acest lucru nu poate fi sesizat cu ajutorulminlii naturale este acela c[ in ea existi spaliu, fiindci ea a fost formatddin elemente care existd in aceSst[ lume, iar spadiul este prezent in toateaceste elemente qi in fiecare din lucrurile care pot fi v[zute de cdtre ochi.Aici (in aceastX lume), tot ceea ce este mare gi tot ceea ce este mic tinede spafiu; tot ceea ce este lung, lat qi inalt line de spaliu; intr-un cuv6nt,orice mdsur[, figur[ qi form[ lin de spaliu. De aceea s-a spus c[, cuajutorul idealiei pur naturale nu putem sesiza faptul cd Divinul nu estein spaliu, atunci cAnd se afirm[ cd El este pretutindeni.

Cu toate acestea, omul il poate percepe cu ajutorul gdndiriinaturale,.cu condilia ca el sX admit[ faptul c[ in ea existd ceva dinlumina spirituall; de aceea, vom spune mai intdi cite ceva despre idealiaspiritual[, iar apoi despre gAndirea spirituald.

Idea[ia spirituald nu extrage nimic din spa[iu, ci iqi extrage totul dinstare; prin termenul de ,,stare" se in[elege iubirea, viala, inlelepciunea,afecliunea, bucuriile care provin din aceasta, in general tot ce este bunqi adev[rat. Ideea cu adevlrat spiritual[ referitoare la aceste lucruri nuire nimic comun cu spaliul; ea este superioard, gi ,,priveqte" ideile care

lin de spaliu, de sub ea, intocmai precum cerul priveqte p[mAntul.Dar, intrucAt ingerii qi spiritele v[d cu ochii, la fel ca oamenii din

aceastd lume, qi intrucAt obiectele nu pot fi v[zute decAt in spa]iu, inLumea spirituald (in,care trdiesc spiritele qi ingerii) apar anumite spajiiasemln[toare spaliilor de pe p[mint; insd acestea nu sunt spalii,.cisunt niqte aparenle, c[ci ele nu sunt nici fixe, nici determinate ca pep[mdnt. intl-adev[r, ele pot fi dilatate sau comprimate, pot fi schimbate

inlelepciunea angelicd despre Divina lubire qi despre Divinainlelepciune B

qi variate. Astfel, intrucAt nu pot fi determinate prin mdsurare, ele nupot fi sesizate acolo prin intermediul nici unei idei naturale, ci numai cuajutorul idealiei spirituale, care, in ceea ce privegte distanlele spaliale,nu aclioneaz[ deloc diferit de pazurile in care urmdreqte sd aprecieze,,distan{ele" binelui sau ,,distanlele" adevdrului, care sunt niqte afinitl[iqi niqte asemlnlri, in funclie de specificit[tri.

8. De aici se vede cd omul, printr-o idee pur naturald, nu poatesesiza faptul expus mai sus (c[ Divinul se afl[ pretutindeni, dar cu toateacestea El nu este in spa[iu). De asemenea, se poate vedea faptul clingerii qi spiritele sesizeaz[ foarte clar acest lucru; prin urmare, qi omulil poate sesiza, cu condilia ca, in gAndirea sa, s[ admit[ ceva referitor lalumina spirituald. Dac[ omul poate sesiza acest lucru, este pentru cd nutrupul siu gdndeqte, ci duhul slu (cu alte cuvinte, nu natura sa grosier[,ci cea spirituald).

g. Dacd mai,mulli oameni nu inteleg deloc acest lucru, este pentruc[ ei iubesc natura terestr5, qi deoarece prin ins[qi aceast[ alegere alor ei nu vor s[-qi inalle gindurile specifice intelegerii lor in luminaspirituald, mai presus de natur5. Iar cei care nu vor aceasta nu pot gAndidecAt conform spaliului, chiar gi atunci cAnd se gAndesc la Dumnezeu;dar a te gffndi la Dumnezeu conform spatiului inseamn[ a te gdndi la Blconform intinderii naturii.

Am prezentat aceste aspecte ca pe o introducere preliminar[,pentru ci fhrd a qti qi fhrd a percepe intr-un anumit mod faptul clDivinul nu este in spa{iu, nu putem inlelege nimic despre Viafa Divin[,care este Iubirea qi inlelepciunea, despre care vorbim acum aici. Astfel,in continuare nu am infelege decAt foarte pu]in (dacd totuqi am reuqisX intelegem ceva!) despre Divina Providen![, despre Omniprezenla,Omniscienla, Atotputernicia, Infinitatea qi Eternitatea lui Dumnezeu,pe care urmeazi s[ le discutlm rAnd pe rdnd.

. 10. Am spus cd in Lumea spiritualX apar spalii la fel ca ?n Lumeanatural[ (prin urmare, apar gi distan{e), dar c[ acestea sunt niqteaparente care depind de afinitdlile spirituale care lin de iubire qi deinlelepciune, sau de bine qi de adev[r. Acesta este motivul pentru careDomnul, deqi El se aflI pretutindeni in Ceruri, la ingerf apare totuqi sus,deasupra lor, ca Soare.

fntrucAt capacitatea omului de a primi iubirea qi inlelepciunea