românii despre polonezi Şi polonezii despre români

8/15/2019 Românii Despre Polonezi Şi Polonezii Despre Români

1/16

Românii despre polonezi şi polonezii despre români.Palpitanta istorie a unei percepţii cu şi fără prejudecăţi

http://www.historia.ro/exclusivwe!/"eneral/articol/romanii#polonezi#polonezii#romani#palpitanta#istorie#unei#perceptii

$e aşteptam să "ăsim un popor de ţărani% dar ne#am trezit &n palatele şi castelele unui vechi re"at şi ale uneiaristocraţii ra'nate(. )ra opinia unei doamne de la *urteare"elui României% notată de am!asadorul +ranţei la,arşovia &n vara anului -0. Re"ele şi re"ina României sea1au &n vizită &n Repu!lica Polonă. 2nna 3wasz4iewiczowao!serva: 5nu mai vor!ea nimeni de altceva% decât desprece rochie a purtat re"ina la prânzul de la palat sau la operă

6...7. Pro!a!il că aristocraţia noastră şi#a pierdut completcapul de !ucurie şi &ncântare. 8oată lumea visează să maitrăiască până când Polonia va avea din nou o curtere"ală(.Statul polonez abia dacă urma să împlinească cinci ani şi eraobligat să facă tot posibilul pentru a-şi asigura „recunoaşterea” înEuropa. În schimb, statul romn e!ista de"a de peste o "umătatede #eac. $e de altă parte, imaginea $oloniei era aceea a unui„regat foarte #echi”, care răzbătuse de-a lungul a şapte secole, pecnd elitele romneşti se chinuiau să con#ingă lumea că aurădăcini latine, chiar mitice. %spira&iile statale ale romnilor s-aurealizat însă pe la "umătatea sec. al '('-lea, cnd polonezii aua"uns unul dintre „popoarele nefericite”, iar insurec&iile lor au dusla reprimări şi emigra&ie în #aluri. Între timp, la )ucureşti se

înăl&au măre&ele clădiri ale $arlamentului şi *ni#ersită&ii, aleministerelor şi tribunalelor, iar +urtea regală era prezentă în #ia&aelitelor europene. oamnele de la +urte puteau să-i considere pepolonezi drept „un popor de &ărani” pentru că, în imagina&ia lor,„&ăranii” n-au creat istorie. omnii au intrat în istorie,

smulgndu-se din „mahalaua” orientală. upă cum scria Emil+ioran, „n-am #rut să m mereu &ăranii istoriei”.Popor needucat şi anarhie poloneză„/ &ară agrară oferă turistului pu&ine lucruri interesante. 0...1 Înfranceză te po&i descurca peste tot. $oşta şi telegraful sunt bune,făcute după moda europeană” 2 aşa caracteriza omnia ghidulturistic +ălătorul polonez din 3456. Îi dedica omniei două pagini,tot att ct şi Serbiei. $e cnd doar descrierea $arisului ocupanouăsprezece pagini. Se men&iona că strada principală din)ucureşti te duce cu gndul la $aris, dar străzile laterale sunt„înguste şi întortocheate, simple ulicioare, de cele mai multe ori


2/16

murdare”. În schimb, 7ac8a9 :a8;o9s;i scria în manualul său degeograe că


3/16

Îndelungata perioadă în care $olonia n-a e!istat a a#utrepercusiuni asupra cunoaşterii problemelor acestei &ări înomnia. *n rol important l-au "ucat tabloul rela&iilor $oloniei cuColdo#a, respecti# popularitatea lui Denr; Sien;ie9icz. ar înochii romnilor, $olonia nu se confunda cu imaginea unorsplendide monumente sau sta&iuni balneare. Bi in#ers, de altfel.Scriitoarea Fazimiera (88a;o9iczG9na îi lămurea pe polonezi cămerită să #iziteze omnia, că se trăieşte ieftin, iar „nea"unsurile”sunt aceleaşi ca şi în $olonia. ar călătoriile erau îngreunate delipsa de informa&ii. În )ucureşti 2 scria prin 34?> o&erul /scar


4/16

$e harta mentală a polonezilor, omnia &inea de ci#iliza&iilemeridionale. upă cum scria unul dintre participan&ii la o e!cursiea ziariştilor din anii N?5, omnia încălzea „inimile lor de nordici”,arătndu-le podgoriile „mustind de ciorchini grei de struguri negri-

#iolet”. ar, în acelaşi timp, ea apar&inea ăsăritului. %sociereaomniei cu ideea de sud se contopea cu cea de răsărit într-un altconcept, cel de „/rient”, cu tot pitorescul, toată spontaneitatea şi

înapoierea care îi sunt atribuite. $olonezii consideră 2 scriaOud9i;a +iechano9iec;a 2 că omnia „scnteiază ca aurulicoanelor bizantine, că în ecare colibă &ărănească î&i încntăpri#irea &esături în toate culorile curcubeului, scoar&e olteneşti

în=orate, ulcicu&e colorate şi amfore, obiecte din ceramică împodobite cu ornamentele pe care odinioară le-a născocit #reunartist anonim din epoca pietrei”. ealitatea romnească era în

această imagine mai „organică” 2 de n-ar dect stlpii detelegrafP dincoace de grani&ă, pe partea poloneză, ei erau drep&i,pe cnd dincolo erau pitoresc de strmbi. ar în afară de asta,peisa"ul era asemănătorP parcele cu pepeni galbeni, &ărani încămăşi de pnză, sta&ii 0de cale ferată1 „în stil austriac”. Cai erausesizate şi alte asemănări. „Se întmplă cam acelaşi lucru ca şi lanoi. /raşele sunt parazitate de o popula&ie de alte rase” 2 scriaHdzis8a9 Qbic;i. Era, desigur, o aluzie cu caracter antisemit.„)ucureştiul este numit Rmicul $aris, dar este o mare e!agerare”,

chiar dacă femeile sunt „mai mult dect încntătoare”. În ceea ce-i pri#eşte pe bărba&i, ei sunt preocupa&i de „a#enturi galante şi săprote ct mai mult de nai#itatea aproapelui lor”. Stereotipuri deacest gen erau înregistrate la


5/16

#eselia de pe la noiT”A, cu un aer mar&ial, poli&iştii men&ineau oordine strictă pe străzile oraşului O#o#. omnea aici o atmosferăcare, pentru romni, era sinonimă cu spiritul germanic. ar atuncice impresie ar făcut asupra lor Fato9iceT +ălătorii apreciau în

mod deosebit Silezia industrializată şi Jdnia, deşi atrăgeauaten&ia asupra „in#aziei orientale”, cu alte cu#inte asupraprezen&ei e#reilor. În general, impresiile dominante erau celelegate de muncă, frig şi melancolia pe care le-o induceaucălătorilor cmpia poloneză şi Carea )altică. Cai apărea şi estulsla#, cu satele lui înapoiate, care pentru geograful (on Simionescucontrastau e#ident cu ni#elul cultural al elitelor poloneze. $oloniaar fost, aşadar, un &inut de trecere, după cum scria unul dintreparticipan&ii la o e!cursie efectuată în 34?U, între ordinea şihărnicia occidentale şi atmosfera orientală, „plină de misticism,

fatalism şi resemnare”.%mbele popoare 2 arma Cihail Sado#eanu 2 „s-au luminat debinefacerile culturii”, prelund moştenirea /ccidentului. Oe unea„mentalitatea latină”, chiar dacă polonezilor le era atribuit şistereotipul „su=etului sla#”. Su=etul poporului polonez secaracteriza prin noble&e. upă cum arăta istoricul $aul HarifopolP„cnd #orbim despre sla#i, în sensul elegant al cu#ntului, negndim doar la ruşi şi la poloneziP ruşii sunt renumi&i pentruintensa lor #ia&ă emo&ională şi misticism, iar polonezii pentru

farmecul lor căutat. Srbii, cehoslo#acii @sicVA şi al&ii, e ca şi cndn-ar e!istaW din punct de #edere istoric sunt destul de obscuri şimai degrabă lipsi&i de strălucire aristocratică”. *nei asemeneaopinii, cu uşurin&ă i se pot opune cu#intele de recunoştin&ă fa&ă decehi #enind din partea publiciştilor romni de stnga şi cei liberali.$otri#it opiniei unuia dintre ei, datnd din 346>, deşi poloneziipro#in „din acelaşi iz#or ling#istic şi din acelaşi snge”, ei s-audez#oltat diferit. „+ehia a rămas legată de spiritul hărniciei şi aldisciplinei specice culturii germane, pe cnd $olonia s-a format

între ortodo!ia rusă, #agă şi incoerentă, şi in=uen&a enaşterii

occidentale. $raga a fost, pentru istoria Europei +entrale, un locde inspira&ie care stimula în=orirea şi propagarea a tot ceea cespiritul occidental a transmis /rientului atunci cnd


6/16

Liniştea de dinaintea furtunii: scene de viaţă cotidiană în capitala României în perioada

1914-1916, anii neutralităţii !inere din protipendada "ucureşteană

%ceastă trăsătură a


7/16

eich-ul Jerman. %utorul reporta"ului din „.+a to#arăşi de călătorie nu a#usese „dect e#rei din ghetou,perciuna&i şi mirosind urt”, iar trenul îi aducea aminte de

trenurile din omniaP „lipsa apei, gunoaiele aruncate pe "os,călătorii se dezbracă şi se descal&ă sau fumează ca la ei acasă...”% trebuit să suporte aşa ce#a pnă la grani&a eich-ului, undetotul s-a schimbat „ca prin minune. În cte#a minute #agonul ecurat, frecat, spălat. Oa toaletă apar prosoape şi hrtie igienică,personalul de ser#iciu se îngri"eşte de #agon şi de călători. (ntri

într-un alt uni#ers”.58e trec 'ori(„%cum, cnd citeşti ce a mai rămas din


8/16

festi#aluri ale tineretului în cele două capitale @34\6 şi 34\\A. +eledouă state s-au îndepărtat zicP între ele s-a #rt *niuneaSo#ieticăW nu mai a#eau frontieră comună. omnii şi polonezii numai auzeau #eşti unii despre al&ii dect ascultnd pe furiş „Europa

Oiberă”, care le zugră#ea soarta în aceleaşi culori întunecate.%bia pe la "umătatea anilor N\5 s-au întredeschis canalele decomunicare. *n grup de studen&i a putut #edea astfel un )ucureştimelancolic, în care „umblau ca nişte umbre, trndu-şi picioarele,bătrni cu pălării panama şi costume crpite. *nul dintre ei a

încercat să ne spună ce#a, #orbind fran&uzeşte” 2 îşi aminteaOesze; ziQgiel. Se mai strecurau, e ade#ărat, şi mesa"e desprecrimele stalinismului. „anuta 0)ieZ;o9s;a1 a #izitat în omnia+analul, unde peste o sută de mii de romni @intelectualiA cu copiicu tot au murit săpnd. +analul a fost abandonat, oraşele au fost

reconstruite 2 părăsite 2 doar oase sub nisip. % fost dezgropată oghetu&ă de copil” 2 relata scriitoarea %nna Fo9als;a în #ara lui34\K. :imic de genul acesta nu era #oie să spui în public în$olonia, dar tonul presei se „dezghe&ase” att de bine înctautorită&ile din omnia au renun&at să mai importe presapoloneză, care mai înainte era disponibilă în omnia. În toamnaaceluiaşi an, nici măcar nu mai era citată, ind preluate doarcomentarii din presa mosco#ită. „*n articol foarte interesant din$ra#da, publicat în Scnteia de azi, despre ceea ce se întmplă în

presa poloneză. (nteresantT Oa urma urmei nu mă interesează” 2scria literatul adu $etrescu. %şa a a"uns la )ucureşti ecoul despredezghe&ul #remelnic, cunoscut ca /ctombrie $olonez.Între timp, în .$. $olonă se publicau descrieri ale omnieitemperate, dar nu şi îndulcite, uneori apropiate de stilul celorinterbelice. $e strada comercială a )ucureştiului te po&i trgui.ochi&ele din creton ale bucureştencelor au decolteuri mai adncidect la despre„farmecul meridional” al oraşului, în care se bea #in tnăr şi unde„#ezi de "ur împre"ur numai fe&e agere, de o frumuse&e specică,

pur şi simplu latine”. *n an mai trziu, „[cie 7arsza9” publica oserie de reporta"e ale lui Lerz Szper;o9icz, care #ăzuse)ucureştiul în a"unul sărbătorii na&ionale de ?6 august. $a#oazareala dimensiuni ieşite din comun a a"uns să-i pro#oace aproapereac&ii afecti#eP aluzie la stalinism. El aprecia că romnii nu cunosclmele occidentale, iar la petreceri dansează orice, „în afară deroc;, cu#nt doar la auzul căruia to&i încruntă din sprncene”. %mai obser#at şi că to&i sunt chibi&iP sportul îi interesează mai multdect politica. +hiar şi această simplă obser#a&ie era o aluzie

politică. upă ce a citit acest reporta", ambasadorul omniei în$$, umitru $raporgescu, a solicitat o între#edere la ad"unctul


9/16

ministrului de E!terne. Oa care s-a prezentat „cam re#oltat” şi aini&iat o dXmarche din cauza „lipsei de obiecti#itate” a ziaristului.

LGzef 7inie9icz l-a asigurat că #a atrage aten&ia „cui trebuie”, dar în raportul adresat autorită&ilor de partid a scris ironic despre

„romnii aceştia sensibili”. Sensibilitatea lor era consecin&aconcep&iei propagandisticeP „&ările înfră&ite” trebuie să se prezinte în mod apologetic şi să pretindă reciprocitate. (ată cum apare. %niiurmători au adus o apropiere facilitată de năzuin&a comună sprestabilitate. $olitica $$ a de#enit rigidă, #ia&a publică era ecranată2 după cum relata ambasadorul Mran&ei 2 de „cortina monotoniei şiconformismului”. +eea ce era, e#ident, un lucru relati#. „omniiaceştia se miră neîncetat de libertatea noastră. Oa ei, rela&iile sunt

în continuare absolut staliniste. igiditate şi izolare fa&ă de restul

lumii. Oa ei, a citi presa poloneză este un semn de snobism” 2 nota în 34K? scriitorul Lan LGzef SzczepaZs;i după o întlnire, la+raco#ia, cu trupa teatrului bucureştean „^ăndărică”.În curnd însă rela&iile s-au schimbat semnicati#. in 34KU,regimul lui Jheorghe Jheorghiu-e" s-a distan&at de *SS,anun&nd ce#a în genul unei „declara&ii de independen&ă”. :icolae+eauşescu, succesorul lui, a continuat această politică, bazndu-se pe o retorică na&ionalistă. El a dat speran&a unei liberalizăripolitice şi a deschiderii spre /ccident, mai ales pe plan economic.În $olonia începuse să se #orbească despre o „Laponie a Europei

de Est” care prota de accesul la înalta tehnologie. Oa


10/16

„+e înseamnă că s-au opusT”. %u pariat pe /ccident, care îisus&ine în dorin&a de a sparge blocul 0comunist1. ar nu zice nimicdespre autorită&ile romne care sunt „foarte puternice şi dure. +ădoar ce au făcut ei cu minoritatea maghiară... :-are rost să

#orbim”.=varsoviainaintedeprimulraz!oimondialstradanalewec4i.jp"

#arşovia înainte de $rimul Ră%"oi &ondial 'tr (ale)*i în cartierul evreiesc 'e văd

+rmele "ilinve, în rusă şi polonă

Să #orbeşti în public, e#ident, nu era #oie. ar era #oie să facidestule, că doar #orbim despre o &ară contro#ersată din „bloc”.Cai sus amintitul F9iat;o9s;i sublinia dez#oltarea continuă aomniei, în ciuda schimbărilor aparent fundamentale. Suntample lucrări de reconstruire a capitalei, dar ele se fac în grabă şi

cu multă risipă, de parcă ar bate războiul la uşă. Se dez#oltămarea industrie, sus&inută de licen&e occidentale, dar la &arăpinea se dă pe cartelă. „Îmi dau seama unde #a tipărit acestte!t şi cine-l #a citi, 0...1, bănuiesc ce întrebări suscită. %şadar,dacă omnia 0...1 îşi poate permite reconstruirea industriei petemelia înaltei 0...1 tehnologii, noi de ce n-am face la felT” Ci-arăspuns că toată această dez#oltare o suportă &ăranul care umblă

în nădragi de in. %poi, referindu-se la +ălătoria în *SS a lui Jidedin perioada interbelică, publicistul a lăsat să se în&eleagă cărealitatea romnească e tot un fel de stalinism şi că pre&ulsuccesului e mare.

http://www.historia.ro/file/7varsoviainaintedeprimulrazboimondialstradanaleweckijpghttp://www.historia.ro/file/7varsoviainaintedeprimulrazboimondialstradanaleweckijpg


11/16

>n corset%mbele &ări erau strnse în corsetul politic, croit după măsurile*SS. +el romnesc era încheiat strns, dar împodobit cu obroderie „na&ională” şi lăsnd speran&a unei rela!ări. În $olonia,

de nişte ani, corsetul părea strns negli"ent, dar la momentuloportun, el putea scos. %şa s-a întmplat în primă#ara lui 34K>,cnd autorită&ile $$ au declanşat o urtă campanie îndreptată

împotri#a intelectualilor şi e#reilor. În aceeaşi perioadă, +eauşescu îşi manifesta prietenia fa&ă de +ehoslo#acia în problema„primă#erii de la $raga”, iar #ara condamna public in#adareaacestui stat de către armatele $actului de la , „sensibilii romni” au depus chiar o notă de

protest la Cinisterul %facerilor E!terne de la


12/16

$resa poloneză atrăgea aten&ia asupra posturilor de control de peşoseleP acestea fuseseră desin&ate în $$ încă din 34\K. ar cemai contau controalele romneşti după ce ai trecut de posturile decontrol din *niunea So#ieticăV „/ incredibilă uşurare” 2 nota Lan

LGzef SzczepaZs;i în #ara anului 34_?. „+hiar dacă eram tot întregrani&ele imperiului 2 era totuşi o altă lume. Sate cură&ele, #esele,cu case #ăruite în culori #ii, cu oameni zmbitori, cu copii care lefac cu mna turiştilor. +u biserici bine între&inute. Se simte cărădăcinile nu le-au fost tăiate, că acestea au rămas mereu adnc

înpte în pămnt”. +nd SzczepaZs;i a intrat cu maşina într-unşan& în localitatea $ătrău&i, un grup de bătrni, un militar, un popăşi un pădurar şi-au unit for&ele şi au scos maşina din şan&, „fără săprimească niciun ban 2 bucuroşi că au putut da o mnă de a"utor,din toată inima”. ar contactul cu intelectualii scotea la i#eală

partea întunecată a sistemului. SzczepaZs;i scria că un coleg debreaslă „era att de frustrat de #ia&a de acolo, din ghetoul acelapro#incial şi na&ionalist, înct pnă şi contactul cu polonezii i sepărea o şansă nemaipomenită. (ar pentru mine, propria noastrăe!isten&ă capătă farmecul unei libertă&i inestimabile”.Situa&ia politică e#olua din nou în direc&ii opuseP în omnia spreneostalinism, iar în $olonia spre liberalizare. Ed9ard Jiere;,succesorul lui 78ads8a9 Jomu8;a, a renun&at la obiceiul de ae!pune în locurile publice portretul primului secretar, în timp ce în

omnia în=orea un surprinzător cult al personalită&iiconducătorului. LGzef Ie"chma, membru al biroului politic polonez,a a=at în cursul unei festi#ită&i care a a#ut loc la )ucureşti în 34_Ucă „:icolae +eauşescu este cea mai mare personalitate din istoriaomniei şi #orbim de o istorie mai îndelungată dect a noastră.$rogramul artistic o situa unde#a aproape de Rab urbe condita,pe cnd noi, de multe ori, ne socotim începutul de la distrugerea


13/16

iserica .'f /rancisc0, în stil "aroc, din #arşovia, în anii 192

%ten&ia celor care #izitau $olonia, cum a fost cazul lui Oeon


14/16

Sien;ie9icz şi ale lui $rus, lmele poloneze şi muzica lui +hopin.+ălătoria în $olonia a constituit un moment de cotitură din #ia&alui. „$olonia a constituit un ade#ărat şoc cultural şi politic”, îşiamintea el. %colo era un regim cu totul diferit. „$resiunea

so#ietică se sim&ea mult mai clar, dar comportamentul oamenilorera cu totul altul, mai ales printre intelectualii cu care am intrat încontact. 0...1 Oibertatea cu care se discuta pe teme politice mi-alăsat o impresie enormă. Eram uimit de atmosfera disidentă, declimatul de opozi&ie fa&ă de comunism”. S-a întlnit şi cu e#reii din5, iar aceste #eşti ar trebuit să „mascheze” z#onurilecare circulau. $atru zile mai trziu, acelaşi ziar publica o notă cupri#ire la în&elegerile de la JdaZs; şi SzczecinP era utilizatcu#ntul „gre#ă”, rezer#at pnă atunci relatărilor pro#enind din&ările capitaliste. $e data de K septembrie se aducea la cunoştin&acititorului spitalizarea to#. Jiere;. +ititorul n-ar în&eles marelucru din toate acestea dacă n-ar ascultat ce spun şi posturile


15/16

$iaţă de leume şi fructe în cartierul evreiesc din #arşovia în 3urul anului 195

În curnd, alegerile libere pentru numirea rectorilor au fost însălichidateP în decembrie 34>3, autorită&ile $$ au instaurat legeamar&ială, pentru a elimina „Solidaritatea”. (ar în omnia a apărutneobişnuita lipsă a alimentelor. oina Lela scria cu uimire că,deodată, „totul a dispărut”. $entru +eauşescu, situa&ia din $oloniaera un semnal de alarmăP acestea erau consecin&ele unei politiciliberale şi ale datoriilor e!terne. ictatorul a luat decizia de a plătimai repede datoriile, fără a renun&a însă la programul marilorin#esti&ii. „$e acest fundal, $olonia pare o &ară a libertă&ii” 2 îşiformula a;o9s;i, de#enit între timp #icepremier al gu#ernului$$, impresiile în urma #izitei la )ucureşti, întreprinse în ianuarie

34>?. eprezentantul unui regim care se baza pe for&a armatei şia poli&iei îşi echilibra astfel starea su=etească. ar a#ea şidreptate. +nd în $olonia pulsa o ade#ărată #ia&ă editorială şiculturală ilegală, în omnia, încercările de împotri#ire erauizolate. :imeni nu ştia despre cazul muncitorului (ulius Milip, carefusese supus la chinuri în puşcărie, pe moti# că trimisese în$olonia o scrisoare de sus&inere a „Solidarită&ii”. +ontactele întrecetă&enii celor două &ări erau acum cele mai intense în domeniulcomer&ului măruntP turiştii polonezi erau renumi&i pentru pro#iziile

de mărfuri 2 articole de îmbrăcăminte, dulciuri, anticoncep&ionale2 şi datorită comer&ului reuşeau să-şi mai reducă din costurile


16/16

#acan&ei petrecute pe malul Cării :egre. (maginea micului Miatpolonez, stri#it sub un munte de baga"e şi încon"urat de amatoriide chilipiruri sau de curioşi, a de#enit simbolul soartei comune acelor două popula&ii, în prea"ma anului 34>4, cnd a#ea să se

prăbuşească sistemul.

românii despre polonezi Şi polonezii despre români

Documents