despre religie si ateism

7/25/2019 Despre Religie Si Ateism

http://slidepdf.com/reader/full/despre-religie-si-ateism 1/3

ethos 3/2008 3

Cei care studiazæ tendinflele au pre-vestit-o, institutele pentru studii

de opinie au anunflat-o, mass-media a

relatat despre asta: religia vine. Chiar începând din anii ‘80 oamenii au fostsiguri cæ fenomenul religie se va re-zolva de la sine dacæ omenirii i seasiguræ suficientæ educaflie øi bunæ-stare. Aceastæ speranflæ atee s-a dove-dit a fi o concluzie greøitæ. Tocmai so-cietæflile care se bucuræ de un progresputernic – spre exemplu Coreea deSud sau China – sunt deschise pentrucredinfla creøtinæ într-o mæsuræ in-imaginabilæ pentru europeni. În toatælumea ateismul bate în retragere. În

fafla acestei renaøteri religioase care începe chiar øi la noi, câfliva atei înve-terafli au intrat aparent în panicæ. Ceimai combatanfli dintre ei cheamæ dis-perafli la o cruciadæ ca sæ øteargæ însfârøit definitiv toate religiile de pefafla pæmântului. Purtætorii lor de cu-vânt sunt oameni deøtepfli, cu o instru-ire øtiinflificæ: biologul evoluflionistbritanic Richard Dawkins, jurnalistulamerican Christopher Hitchens sauprofesorul francez de filosofie MichelOnfray cu cartea sa «Nu avem nevoiede niciun Dumnezeu».

De unde vine ura?

Ei se numesc „noii atei“ øi vestesc cu

angajament: „Dumnezeu este un gândpervers øi dæunætor. Acesta trebuieeradicat.“ Pentru aceasta, orice mijlocpare a fi potrivit: demagogia, creduli-tatea øtiinflificæ unilateralæ, defæi-marea, jumætæflile de adevær, generali-zærile. Important este ca religia sæ fiedenunflatæ drept ceva profund prostescøi ræu. Ea nu este doar responsabilæpentru orice ræu posibil. Nu: religiaeste pur øi simplu ræul omenirii.

Tofli bægafli în aceeaøi oalæ

Astfel tofli sunt aruncafli în aceeaøioalæ: pacifiøtii lui Isus, atentatorii si-nucigaøi, teologii eliberatori, jihadiø-tii, creaflioniøtii, cunoscætorii creøti-nilor, luptætorii talibani, guru, teologiide dreapta øi de stânga, feministelecare susflin pe Dumnezeu-mama, toflicei care nu vor sæ renege metafizica.Ne întrebæm din ce surse se alimen-teazæ ura excesivæ a noilor atei îm-potriva tuturor religiilor? Sæ fie oareteama cæ în lupta cu iluminismul cre-

dinfla ar putea totuøi sæ ræmânæ victo-rioasæ? Træim într-o vreme în careaproape peste tot în lume se poate ob-

serva o radicalizare øi fundamentali-zare a religiei. Acest lucru este valabiløi pentru ateism, ca ideologie quasi-religioasæ. Noul ateism nu este altcevadecât varianta fundamentalistæ a ateis-mului clasic. Nici mæcar o singuræidee nu este nouæ. Singurul lucru noueste agresivitatea pretenfliei de a ficeva care face (cu forfla) omenirea fe-ricitæ.

Atacul asupra demnitæflii

Nu existæ nicio justificare mai radicalæa egalitæflii tuturor oamenilor decâtideea creøtino-iudaicæ a omului creatdupæ chipul øi asemænarea lui Dum-nezeu. Dacæ omul Îl înlæturæ pe Dum-nezeu, apare pericolul ca omul sæ în-læture øi omul. Sæ nu uitæm cæ Hitler øiStalin au fost atei care au crezut cu fa-natism în øtiinflæ øi au vrut sæ imple-menteze programele oamenilor deøtiinflæ diletanfli de salvare a omenirii.Uciderea a milioane de oameni a fostpregætitæ ideologic prin faptul cæ aceø-

Ce se întâmplæ atunci când nu mai crezi în nimic

Dacæ nu ar exista Dumnezeu

idea. Cærfli scrise de atei declarafli care criticæ religia, printre care øi bestseller-ul lui

Richard Dawkins „Nebunia lui Dumnezeu“ øi al lui Christopher Hitchens „Domnul nu

este un pæstor“, joacæ de luni de zile un rol important în discufliile publice. Acum a luat

cuvântul un pastor evanghelic: Alexander Garth. El este activ într-o zonæ a Germaniei în

care în fiecare regiune în parte nici mæcar 1% din populaflie nu sunt membri în vreo bi-

sericæ: Berlin – denumit øi „capitala mondialæ a ateismului“. Adunarea sa – Biserica Tânæræ Berlin – este constituitæ în principal din foøti atei din estul capitalei germane.

S03_05_ro 23.07.2008 11:12 Uhr Page 3



4 ethos 3/2008

tia nu au mai fost væzufli ca øi fæpturiiubite, dorite øi create de Dumnezeu.Este mai uøor sæ omori produse în-tâmplætoare ale unei evoluflii mecani-ciste. Noii atei precum Richard Daw-

kins sau Christopher Hitchens afirmæcu toatæ seriozitatea cæ doar o omenireatee poate sæ fie o omenire fericitæ.

Ce este trecut sub tæcere...

Astfel se uitæ sau se trece sub tæcere cæideile ateiste precum comunismul øifascismul (respectiv naflional-socialis-mul) au fost cele care au omorât mi-lioane øi milioane de oameni, i-augazat, împuøcat în masæ, i-au læsat sæ

moaræ de foame în lagære de reeducaresau i-au pus sæ munceascæ pânæ lamoarte. Astæzi, cea mai întunecatæ fla-ræ din lume este Coreea de Nord cudictatura sa atee-comunistæ. Cei caredeflin puterea acolo au læsat aproxima-tiv un milion de cetæfleni sæ moaræ defoame. Sute de mii sunt flinufli în lagærede muncæ precum animalele. Trebuiesæ ai o percepflie funda-mental schimbatæ a ade-værului dacæ treci cuvederea cæ ideile ateiste

au adus nespus maimultæ suferinflæ øi mi-zerie în aceastæ lumedecât toate religiile la unloc. Dacæ omul nu îøiprimeøte demnitatea dela Dumnezeu, ci îøi arogæ dreptul sæ îøidefineascæ demnitatea prin rasæ, ori-gine, atitudine sau utilitate, atunciporflile sunt larg deschise pentru re-fuzul dreptului la viaflæ a unor grupuri întregi de oameni sau chiar popoare.Dacæ detaøæm existenfla omului de unDumnezeu Creator, existæ consecinfle

îngrozitoare. Omul poate sæ fie ma-nipulat dupæ plac pentru cæ a pierdutorice etalon al binelui øi ræului.

Când ateii avertizeazæ cuprivire la ateism

Nu doar oamenii bisericii avertizeazæcu privire la urmærile ateismului pen-tru viafla în comun a oamenilor. Chiarøi pentru un socialist precum GregorGysi o societate færæ Dumnezeu este oimagine îngrozitoare. Într-o discufliecu Johannes B. Kerner, el a spus: „Osocietate færæ Dumnezeu: asta înseam-næ o societate færæ niciun fel de ori-entare, o societate a pragmatismuluipur în care astæzi gândeøti una øi mâi-

ne alta øi în care nu ar mai exista ni-ciun fel de etalon moral care sæ fie într-o oarecare mæsuræ obligatoriu.“Ateului Gysi îi este groazæ de lipsa deDumnezeu øi urmærile ei. O societatefæræ Dumnezeu pæræseøte terenul pecare pot sæ înfloreascæ valorile. Deunde sæ vinæ valorile færæ de care o so-cietate se distruge, pentru cæ nu mai

poate sæ dezvolte idealuri comunepentru viafla în comun a oamenilor?Din economie? De la stat? Dinfilosofie? Destoinicia pentru viitor aculturii noastre occidentale depindedecisiv de mæsura în care îøi aminteøteøi se întoarce la rædæcinile credinfleicreøtine cu sursele sale de putere, spi-

ritualitatea sa, umanismul sæu, valo-rile øi virtufliile sale. Nimeni altuldecât Jürgen Habermas – pentru mulflicel mai important filosof al prezentu-lui øi în acelaøi timp o icoanæ a filo-

sofiei ateiste – scrie, „cæ o modernitatezdrobitæ poate sæ fie ajutatæ øi scoasæde pe drumul înfundat pe care se aflædoar de orientarea religioasæ spre unpunct transcendent de referinflæ“. Ex-primat mai simplu: modernitatea s-arætæcit în iluzii. De pe acest drum în-fundat se poate ieøi doar dacæ ne în-dreptæm cætre credinflæ.

Creøtinii sunt mai buni

Ca pastor (al bisericii de stat) øi înte-

meietor al unei adunæri misionare carelucreazæ printre oamenii marcafli deateism în estul Berlinului, sunt mereuøi mereu øocat de ce face practicateismul oamenilor. Cunosc mulflitineri care nu væd niciun sens în viaflæøi care se pierd în resemnare sau de-presie ori se aruncæ în viaflæ cu o poftæinsafliabilæ de viaflæ gonind într-un

mod egoist øi hedonistde la un punct culminantla altul, obsedafli de ul-tima distracflie, neavând

nicio consideraflie înceea ce priveøte obfline-rea succesului, færæ niciomæsuræ în plæcere, de-zorientafli în probleme.Ateismul dæ naøtere la o

suferinflæ nespus de mare în viafla afoarte mulfli oameni: un gol dezolant în inimæ, o incapacitate îngrozitoarede a se descurca în probleme øi cusuferinfla øi o dezorientare profundæ înfafla pericolelor vieflii precum depen-denfla øi violenfla.

Multe cercetæri dovedesc cæ per-

Socialistul øi ateul Gregor Gysi: „O societate færæ

Dumnezeu: asta înseamnæ o societate færæ niciun

fel de orientare, o societate a pragmatismului pur în care astæzi gândeøti una øi mâine alta øi în care

nu ar mai exista niciun fel de etalon moral care sæ

fie într-o oarecare mæsuræ obligatoriu.“

Dacæ detaøæm existenfla omului de un Dumnezeu Creator, existæ consecinfle îngrozi-

toare. Omul poate sæ fie manipulat dupæ plac pentru cæ a pierdut orice etalon al

binelui øi ræului.

S03_05_ro 23.07.2008 11:12 Uhr Page 4



ethos 3/2008 5

soanele credincioase træiesc mai con-øtient, se angajazæ mai puternic pentrubinele societæflii, sunt mai sænætoøi øiau relaflii sexuale mai bune. Cu sigu-ranflæ nu sunt oameni mai buni, darsunt mai buni la aceasta pentru cæviafla lor este alimentatæ din surse læ-untrice ale sensului vieflii øi siguranflei în credinflæ.

Filosoful ateu Michel Onfray aræspuns astfel într-un interviu la între-barea cu privire la originea vieflii øipunctul cætre care se îndreaptæ aceas-ta: „De la explozia primordialæ, tre-când prin evoluflie øi pânæ astæzi, aacflionat un fel de mecanicæ a cauzali-tæflii materialiste. Øi încotro ne îndrep-

tæm? În direcflia disparifliei noastre.‘Critica rafliunii pure’, a cincea sim-fonie a lui Beethoven – nimic nu varæmâne.“

O cælætorie færæ sosire

Bertrand Russell, matematician øi lau-reat al premiului Nobel pentru lite-raturæ, a spus: „Atâta vreme cât nu seacceptæ cæ existæ un Dumnezeu, între-barea cu privire la sensul vieflii ræmânefæræ sens.“ Ateismul înseamnæ cæ

omul nu are un mare flel final. Viafla saeste o cælætorie færæ vreun punct desosire. Semænæm cu copiii care nu øtiudrumul cætre casæ. Ne concentræmtoate speranflele øi aøteptærile doarasupra vieflii acesteia. Atunci nu tre-buie sæ o exploatæm la maxim? Nu încercæm atunci sæ acceptæm tot ce nise oferæ øi nu ne subordonæm morali-tatea flelului savurærii vieflii? Nu ne însofleøte atunci mereu o poftæ insaflia-bilæ de viaflæ cu urmæri îngrozitoare?Nesocotim dimensiunile profunde ale

vieflii omeneøti øi îngustæm perspec-tiva existenflei sale fizice dacæ pierdemdin vedere întregul existenflei umane øio percepem doar ca pæmânteascæ. Nepierdem în viafla pæmânteascæ sufo-cantæ de aici. Tocmai cæ menirea exis-

tenflei noastre nu ajunge în aceastæviaflæ la menirea ei definitivæ, finalæ.Aceasta este o cunoøtinflæ fundamen-talæ a dezvoltærii rafliunii umane.

Diferenflæ în azilul debætrâni

Ateismul este Nirvana sufletului,deoarece nu cunoaøte niciun flel. Filo-soful Martin Heidegger (1889– 1976)a scris la sfârøitul vieflii sale: „DoarDumnezeu ne mai poate salva. DacæDumnezeu, ca temelie supranaturalæøi flel al tuturor realitæflilor, este mort,atunci nu mai ræmâne nimic de care sæ

se poatæ fline omul øi dupæ care sæ sepoatæ orienta. Nihilismul, cel mai în-spæimântætor musafir, bate la uøæ.“Eu, ca pastor, merg des la azile debætrâni. Acolo am væzut diferenfla în-tre cei care nu cred în Dumnezeu øi ceicare Îl cunosc øi Îl iubesc. Am væzutdisperarea în ochii bætrânilor, dez-nædejdea øi amæræciunea despre o via-flæ care acum este goalæ øi færæ sens. Øiam privit în ochii strælucitori ai celorcare îøi cunosc flelul în viaflæ deoarececred în Dumnezeu. Adesea mæ mo-lipsesc cu speranfla lor. Adesea am fost

mângâiat de cuvintele lor, pentru cædin ele venea încurajare øi o încredereminunatæ în realitatea existenflei luiDumnezeu.

Ræul ar triumfa

Dacæ nu existæ Dumnezeu, înseamnæcæ la sfârøit va triumfa ræul. Nu ar maiexista socoteala finalæ pe care trebuiesæ o dea omul pentru roadele viefliisale în fafla unui Dumnezeu. Exploata-

torii øi domnitorii, cei care au adusmoartea øi pierzarea în istorie, Hitleriiøi Stalinii acestei lumi ar avea dreptatepânæ la urmæ. Înseamnæ cæ nu ar existaun Judecætor veønic care sæ îi con-frunte cu roadele vieflii lor øi sæ îi lase

sæ culeagæ pierzarea, pe care au semæ-nat-o. Pânæ la urmæ ar avea dreptatecei care au træit pentru cæ alflii au mu-rit; cei care s-au îmbogæflit pentru cæalflii au suferit lipsuri; cei care s-au îm-buibat în lux pentru cæ alflii au suferit în mizerie; care øi-au umplut burflilegrase pentru cæ alflii au suferit defoame. Nedreptatea acestei lumi arstriga în zadar cætre cer cæci niciunDumnezeu nu ar auzi øi nu ar judeca.Ræul ar fi victorios la sfârøit. Oamenica Sophie Scholl sau Dietrich Bonho-effer, care au murit pentru bine, ar ficei mai mari proøti. Øi Isus Hristos?Ar fi cel mai mare învins øi nebun alistoriei.

Niciun Dumnezeu care sæmæ flinæ

Dacæ nu existæ Dumnezeu, atunci o-mul ar fi pe cont propriu într-un Uni-vers rece øi færæ sens. Ar fi læsat pradæneajutorat abisurilor din sine øi ræutæfliiacestei lumi. Nu ar exista niciun Dum-nezeu care sæ asculte strigætele ini-milor oamenilor. Nimeni nu ne-ar spu-ne: „Træieøti pentru cæ Eu te vreau! Tueøti aici pentru cæ Eu te iubesc!“ Nu

am fi nimic altceva decât produseleunei întâmplæri paranoide, aruncafli într-o viaflæ rece, færæ sens, condam-nafli sæ ne învârtim în jurul nostru, în jurul micii noastre lumi a Egoului.Viafla ar fi un circuit de satisfacere anevoilor lipsit de orice importanflæ .

Færæ Dumnezeu nu existæ niciunræspuns la întrebærile: ‘De unde vin?’,‘Pentru ce exist?’, øi ‘Încotro mæ în-drept?’ Inima îngheaflæ øi sufletul înse-teazæ. Nu mai este dragostea cea carene-a chemat pe noi, oamenii la viaflæ,

care ne însofleøte øi care ne dæ un flel.Viafla ar fi ca un dans pe chepengulcætre nimic. Omul nu ar avea nimic lacare sæ spere în afaræ de ceea ce areclar în fafla ochilor. Ateismul estetrapa cætre nimic.

Ateismul este trapa cætre nimic.

S03_05_ro 23.07.2008 11:12 Uhr Page 5

despre religie si ateism

Documents