depresia ca patimă Şi ca boala

7/23/2019 Depresia CA Patimă Şi CA Boala

http://slidepdf.com/reader/full/depresia-ca-patima-si-ca-boala 1/14

Depresia ca patimă şi ca boalaPrin multe necazuri se cuvine noua sa intram în Împărăţia luiDumnezeu (Fapte 14,22)Scopul fundamental al acestei broşuri este acela de a arăta că o parte

însemnată a stărilordepresive sunt urmare a unui mod păcătos de viaţă, urmare a acţiuniidistructive apăcatului asupra suetului omenesc. Cuvintele acestea sunt valabile înprimul rând pentrudepresiile nevrotice, care, după cum se va arăta mai jos, sunt înrudite cupatimilepăcătoase ale trândăviei şi întristării.Există şi un tip de depresie ce se devoltă !de la natură! şi nu este le"atdirect de cauedu#ovniceşti. Este o stare de boală care cere interventie medicalăcali$cată.%epresie informaţii "enerale%epresia &de la cuvântul latinesc depressio ' !constricţie, apăsare!( estedispoiţiasuetească abătută, însoţită de moleşeală, astenie, de o aprecieredescurajat'pesimistă aevenimentelor.)ceastă suferinţă e cunoscută lumii din timpuri imemoriale, de când s'apetrecut căderea

în păcat a celui dintâi om.

%epresia este cel mai răspândit simptom al bolilor sueteşti. *ână la +'procente dinpopulaţia planetei suferă de tulburări depresive. -n particular, în anul /0s'a calculat că

în lume sunt peste 11 milioane de bolnavi de depresie. )ctualmentenumărul acesta acrescut simţitor. %e pildă, din totalul bolilor psi#ice ale vârstei a treia între21 şi 31 deprocente sunt repreentate de către depresie.Circa +4 de procente dintre oamenii care suferă de depresie au luat măcaro dată în calcul

ideea sinuciderii, iar 1'4 procente dintre aceştia au şi comis'o. Ca atare,este "reu desupraapreciat întrea"a importanţă şi complexitate a temei abordate.%epresia !a întinerit!. 5ictime ale ei devin nu numai oamenii de vârsta atreia şi6balaciană!, ci şi tineretul, c#iar copiii. -ntre psi#iatri se vorbeşte din ce înce mai desdespre depresia infantilă, despre particularităţile provenientei şi aletabloului său clinic.%ia"nosticul de !depresie! este pus atât de des încât a devenit cevaobişnuit.7'am ocupat vreme destul de îndelun"ată cu recuperarea persoanelorcare au suferit de



pe urma acţiunii psi#odistructive a sectelor totalitare şi activităţilorocultiste. -ntre celemai frecvente complicaţii psi#ice ale acesteia sunt depresia, fobiile de totfelul,anxietatea.

8ulburările depresive sunt un !însoţitor! al celor împătimiţi de băutură, dedro"uri.Certurile, divorţurile, conictele, bolile ş.a.m.d. constituie ilnica !sarcină!depresivă cucare, ca medic'psi#oterapeut, am a mă întâlni practic ele mai multe ori pei. 7ulţioameni au mereu la ei tablete sedative pentru cauri ele stress, prăbuşirenervoasă.%escurajarea, lipsa bucuriei de a trăi, posomorârea, melancolia sunt, dinpăcate, atât deproprii contemporanilor noştri. -n iua de astăi mulţi consideră cădepresia este o boalăa civiliaţiei cu cerinţele ei mai presus de puterile omului şi cusuprasarcinile ei emoţionale. 9ără îndoială că în mare parte acest punct de vedere este îndreptăţit.Există c#iar ospecie de tulburare depresivă numit depresie de epuiare.-n literatura de specialitate se vorbeşte tot mai des despre depresiaexistenţială saunoo"enă, adică acea specie de tulburare depresivă care este le"ată depierderea sau

absenţa sensului vieţii.Să vorbim puţin despre particularităţile clinice ale depresiei. %epresia esteun sindrom&ansamblu de manifestări morbide( care se întâlneşte în multe maladiipsi#ice şi în unelemaladii somatice &trupeşti(. în ultimul ca depresia apare deseori careacţie psi#olo"ică apersonalităţii în faţa ameninţării la adresa sănătăţii sau vieţii. %e exemplu,s'a stabilit că,c#iar la 3': luni după declanşarea infarctului, la /1; dintre pacienţi sepune în evidenţă

depresia. Cauele persistentei acesteia sunt, după cum a demonstratpractica, le"ate depierderea sensului vieţii, de cra#ul speranţelor.Se face distincţie între episodul depresiv, reacţia depresivă, stareadepresivă şi boaladepresivă prelun"ită.*si#iatrii au descris cândva aşa'numita !triadă depresivă!<' dispoiţia tristă=' "ândirea încetinită=' in#ibiţia motorie.*rintre alte manifestări ale deprimării se numără tulburările de somn,scăderea capacităţii



de concentrare şi de atenţie, scăderea apetitului, pierderea reacţiiloremoţionale de mai

înainte, scăderea interesului faţă de evenimentele vieţii de i cu i,ne#otărâreac#inuitoare, sentimentul de #andicap, ideile sau acţiunile suicidale &de

sinucidere(.%acă ar $ să sistematiăm tulburările depresive, o atare sistematiarepoate arăta astfel<%epresii nevrotice< apar !pe teren nervos!, ca reultat al şocurilornervoase, conictelor&externe şi interne, sueteşti( la omul potenţial sănătos din punct devedere psi#ic.7ajoritatea cercetătorilor subliniaă rolul particularitătilor de personalitate

în formareadepresiei nevrotice.%epresii somato"ene, tulburări psi#ice ca reultat al bolilor somatice.%epresii endo"ene, devoltarea lor este condiţionată de factoriconstituţionali. %epresiilede acest tip se întâlnesc în clinica sc#iofreniei, psi#oei maniaco'depresive, în psi#oelede involuţie &senilitate(.Schizofrenia este o boală care se manifestă prin modicări caracteristiceale personalităţii. în tabloul clinic al schizofreniei se pot distinge: 1) tulburăride gândire:incoerenţă, de!ieri logice, delir ".a.: #) tulburări emotionale: $) percepţii

false%halucinaţii s.a.), precum "i o serie de alte tulburări. Schizofrenia constituiemai degrabănu o singură boală, ci o grupă de psihoze reunite sub o singură denumire,care pot !ariaca intensitate "i durată a manifestărilor patologice precum "i ca e!oluţie.&olna!ii deschizofrenie au ne!oie de obser!aţie "i tratament psihiatrie.'sihoza maniaco(depresi!ă este o boală psihică ale cărei semne clinicefundamentalesunt fazele maniacale, depresi!e sau mite, care pot alterna în di!erse

succesiuni.*neori, în clinica psihozei maniaco(depresi!e predomină o anumită fază.'articularitatea caracteristică a acestei boli este prezenţa inter!alelorluminoase%când cel afectat este practic sănătos). +n perioadele de acutizare esteneapărată ne!oiede tratament, iar pentru perioada dintre crize se indică măsuri prolactice.Ele nu sunt le"alte de factori situaţionali şi de împrejurări ale vieţii, ci sedevoltă !de lanatură!. -n depresia endo"enă se observă în mod particular<deor"aniarea "rosieră apersonalităţii cu desprindere de lumea reală= risc ereditar= caracter ciclic<acutiări



seoniere &primăvara, toamna bolnavul se simte mai rău(, deteriorare maimarcată a stăriipsi#ice la orele dimineţii= tendinţă spre evoluţie trenantă.%epresii mascate< se manifestă prin diferite suferinţe $ice &dureri deinimă sau de

stomac, de cap ş.a.m.d.(. -n acest ca nu depresia însoţeşte suferinţa$ică, ci suferinţa$ică este manifestare a depresiei.%acă e să vorbim despre tratamentul depresiei, devine evident faptul cădepresianevrotică este o problemă a personalităţii şi acest tip de depresie setrateaă prin mijloacepredominant du#ovniceşti şi psi#olo"ice. *entru ortodox, este vorba delupta cu patimile,de mer"erea spre >ristos pe calea răbdării, smereniei, nerăutăţii,dra"ostei.*e lân"ă acestea sunt, bineînţeles, importante odi#na cu măsură,activitatea $ică,comunicarea c#ibuită şi folositoare pentru suet.%epresia endo"enă nu poate $, de re"ulă, vindecată fără prescriereamedicamentelornecesare de către medicul'psi#iatru . -ntr'o serie de cauri se cereinternare şi terapieintensivă în condiţii de spital. -n ce priveşte acest tip de depresie,tentativele de limitare lapoveţe şi îndemnuri sunt practic lipsite de reultat. ) aprecia o depresie de

acest fel ca peo patimă păcătoasă este o abordare incorectă a problemei.%epresiile mascate şi cele somato"ene necesită, de asemenea, tratamentmedicamentos.Depresia nevrotică? parte însemnată a stărilor depresive sunt urmare a modului păcătos deviaţă, urmare aacţiunii distructive a păcatului asupra suetului omenesc. )ceste cuvintesunt valabile înprimul rând pentru depresiile nevrotice, care, precum vom arăta mai jos,sunt înrudi te cu

patimile păcătoase ale întristării şi trândăvirii.-n !@aele concepţiei sociale a @isericii ?rtodoxe Ause!, adoptate laSinodul )r#ieresc

Bubiliar &7oscova, 0'3 au"ust :111(, se spune printre altele< !@isericapriveşte bolilepsi#lce ca pe una dintre manifestările vătămărli "enerale de către păcat anaturii umane<%istin"ând în structura personalităţii nivelurile du#ovnicesc, suetesc şitrupesc deor"aniare, S$nţii *ărinţi făceau distincţie între bolile devoltate !de lanatură! şi celeprovocate de lucrarea demonică sau de patimile care l'au înrobit pe om!,



%epresia nevrotică este la baa sa du#ovnicească o stare psi#opatolo"icăce s'a devoltat

în urma patimilor trândăvirii şi întristării, !care l'au înrobit pe om! ' iarorice patimă este!aţâţată! şi mai mult de către draci, care aă în sânul lor adăpost.

Stiinta cunoaste multe lucruri despre apariţia tulburărilor depresive, însă înmediul savantnu se acceptă să se vorbească despre păcat, deşi caua multor forme dedepresie estetocmai el, fapt despre care dau mărturie S$nţii *ărinţi şi întrea"aexperienţă ascetică a?rtodoxiei.Cu mult înainte de observaţiile ştiinţi$ce psi#iatrice privitoare laprovenienţa depresieinevrotice, S$nţii *ărinţi au descris foarte exact această boală suetească,numind'o!patimi păcătoase ale trândăvirli şi întristării! ' aşa încât în acest cadia"nostieuluimedical îi corespunde un !dia"nostic! du#ovnicesc.%epresia este un semnal sui "eneris al suetului, prin care acesta îşi aratăstareanenorocită ' însă nu plâns pentru păcate, ci c#in al suetului nepocăit,căruia demonii îişoptesc< !8otul mer"e prost, n'ai de ce să mai tra"i nădejde ... !evroa depresivă începe cel mai adesea din pricina problemelor de viaţă.%ispoiţia

omului se înrăutăteşte, nimic nu'i mai aduce bucurie, totul îl enerveaă=cade înposomorâre, în întristare, tot ce îl înconjoară apare într'o lumină

întunecată. 9oarteadesea stări de acest fel apar pentru că !nu mi'a ieşit în viaţă cum amvrut< nu mi s'au

înfăptuit dorinţele, a avut loc un anumit conict, cineva m'a ji"nit! ş.a.m.d.u orice întristare e însă păcătoasă.-n ilele de amărăciune, în clipele de întristare omul devine !mort! faţă demulte mişcăripăcătoase ale suetului său. Dubirea de cinstiri, de bani, de plăcerile

simţurilor trec peplanul al doilea în astfel de perioade ale vieţii. a bucurie, omul uită desine= la neca îşi

întoarce "ândurile, vrând'nevrând, spre sine însuşi, îşi conştientieaăpăcătoşenia tot maiprofund.%acă aceasta nu se întâmplă, dacă întristarea este !de dra"ul întristării!,iar pocăinţei i sesubstituie !autocanibalismul! nevrotic, care în afară de distru"ere nu oferăsuetuluinimic, este evident că a avut loc o falsi$care. ? astfel de întristaremincinoasă estepatimă păcătoasă.



@ineînţeles că minciuna, clevetirile josnice şi ji"nlrile nu aduc bucuriesuetului, dardacă omul este cu desăvârşire drobit de ele şi rămâne vreme îndelun"ată

într'o dispoiţietristă sau, mai mult, într'o stare de denădejde, de pierdere deplină a

stăpânirii de sine, anădejdii în mila lui %umneeu şi a credinţei în s$nţenia *urtării de "rijădumneeieştipentru om, aceasta nu mai este nicidecum o stare creştinească asuetului, ci este dejapăcat. -n atare ca, şi cel viclean atât aşteaptă< ca omul să calce strâmb şisă se arunce înprăpastia trăirilor sueteşti apăsătoare şi a denădejdii.-ntristarea este întotdeauna părere de rău &pentru ceea ce s'a pierdut,pentru ceea ce nu s'a

împlinit s.a.m.d.(, iar trândăvirea este precedată mai mereu de lenevie,nelucrarc, iubireexa"erată a confortului, iubire de sine.Sfântul Derar# D"natie &@riancianinov( de$neşte patimile păcătoase aletrândăvirii şi

întristării în următorul mod<-8ADS8)AE) F amărăciunea, mâ#nirea, curmarea nădejdii în %umneeu,

îndoirea defă"ăduinţele dumneeieşti, nemulţumirea faţă de %umneeu pentru celece se întâmplă,puţinătatea de suet, nerăbdarea, nemustrarea de sine, supărarea ţinută

împotrivaaproapelui, cârtirea, lepădarea de crucea propriului destin, încercarea de ate coborî de peea.

8AG%H5DAE) F lenevia la orice faptă bună şi mai ales la ru"ăciune,părăsirea pravileibisericeşti şi a celei dec#ilie, nepăsarea, lipsa de evlavie, odi#nirea peste măsură prin somn, prinăcere şi prinrăsfătul de tot felul, umblatul din loc în loc, "răirea în deşert, "lumeledeşarte, purtarea

profanatoare, uitarea propriilor păcate, uitarea poruncilor lui >ristos,robirea de către"ânduri, lipsa fricii de %umneeu, împietrirea, nesimţirea, denădăjduirea.%upă cum a$rmă S$nţii *ărinţi, întristarea vine atunci când o patimă nu s'a văutsatisfăcută< de pildă, când omul nu a primit suma de bani pe care o voia,cândsimţămintele i'au fost respinse de aleasa inimii lui, când nu a fost avansatla serviciu demultă vreme ş.a.rn.d.*atimile păcătoase sunt le"ate între ele şi se inuenţeaă între ele. )stfel,tru$a şi slava



deşartă sunt !susţinute! de lăcomia pântecelui şi de curvie, iar toateacest.e patimi sunt înacelaşi timp le"ate de iubirea de bani. Aeultatele acestei 6tovărăşii! sunt<mânia,

întristarea, trândăvirea ' vorbind metaforic, sindromul !corăbiilor înecate!.

8rândăvirea, întristarea îl pândesc pe cel ce n'a dobândit credinţă tare în%umneeu.)ceste patimi stăpânesc adeseori în suetul celor care, lepădând Cerescul,s'au lipit cutărie de pământesc. )ltfel spus, la temelia sa adâncă depresia nevroticăeste urmare anecredinţei în mântuitoarea *urtare de "rijă a lui %umneeu. -n atare ca,necaurile şisuferinţele sunt pentru om ceva respin"ător, absolut inutil. a dreptvorbind, aceasta esteurmarea lo"ică a $loso$ei #edonismului, a vieţii !după propriul plac!, sprecare năuiescfoarte mulţi oameni.*reas$nţitul 5arnava &@eliaev( remarcă pe această temă< !Există în ştiinţadespremântuire o lucrare care îl duce pe om la %umneeu pe cea mai scurtă cale.Este vorba de

întristarea pentru păcate, de întristarea după %umneeu... experienţa şisuarea #arului îninimă dau încredinţarea că ru"ăciunea cu lacrimi $erbinţi de pocăinţă însin"urătate este

sin"urul mijloc de mân"âiere. Ce'i drept, la început se varsă lacrimi amare,coroive, darmai apoi se simt uşurare, bucurie, luminare. Cu cât înainteaă omul maimult pe calearnântuirii, cu atât i se sălăşluieste veselia mai mult în suet= plân"i, cur"lacrimile şiroaie,iar în inimă e tot mai senin şi mai cald. 7inunat lucru epătrunsă lucrare a#aruluiI ..Există însă şi alt plâns, şi altă întristare. -mpătimita modei plân"e $indcănu are nouapălărie de primăvară şi că i s'au demodat "#etele, că !cutare! a început să

o curtee pe!cutare!, iar !cutare! e mai frumoasă ori mai fericită decât ea= tânărul se

întristeaă pentrupuţinătatea banilor de buunar pe care îi poate c#eltui pentru plăceri= soţiaplân"e dinor"oliu rănit pentru că soţul o înşală, iar soţul, la rândul său, pentru că areinsuccese laserviciu= medicul, in"inerul, avocatul ' toţi sunt nemulţumiţi pentru că nucâşti"ă destul,oricât ar avea li se pare puţin= comerciantul cade în denădejde pentru opa"ubă suferită,şi aşa mai departe, şi aşa mai departe. 8oţi plân" şi se întristeaă c#iarcând trăiesc în lux



şi în bo"ăţie, dar lucruri stricăcioase sunt acestea pentru care ei se dau deceasul morţii.u au ceva sau pierd ceva, şi se întristeaă. Jneori de pe urma acestei

întristări se o$lesc,se îmbolnăvesc şi c#iar mor. )ceastă întristare este drăcească. 5răjmaşul

neamuluiomenesc este cel care o insuă. Se c#inuie, "eme omenirea, încearcă să'şifacă viaţalipsită de întristare, dar fără %umneeu nimic nu poate!.-n lucrarea sa fundamentală !@aele artei s$nţeniei!, episcopul 5arnavaface o $năanaliă du#ovnicesc'psi#olo"ică a temei abordate. Dată câteva extrase dinaceastă lucrare.! ... %intre toate cele opt căpetenii ale răutăţii, du#ul trândăvirii e cel mai"reu, iceSfântul Doan Scărarul. -ntr'adevăr, împotriva $ecărei patimi slujeşte dreptdoctorlevirtutea potrivnică ei &de pildă, împotriva lăcomiei pântecelui ' înfrânarea,

împotrivaiubirii de avuţii ' nea"onisirea, împotriva tru$ei ' smerenia ş.a.m.d.(, dar

împotrivatrândăvirii nu există o astfel de virtute specială. Dată de ce la S$nţii *ărinţiea e numităuneori !moarte atotpierătoare!, întrucât cere puteri multe pentru a setămădui şi atra"edupă sine toate păcatele şi mii de rele, mer"ând la mire ni până la

lepădarea însăşi ideii demântuire personală, iar la mona#i până la debrăcarea mantiei şi întoarcerea în lume. -nsc#imb, nici una dintre patimi nu îi aduce neooitorului atâtea cununi catrânddoirea.

8ocmai în lupta cu această patimă se cunoaşte cum slujeşte omul lui%umneeu ' fărăfăţărnicie sau cu lenevie şi nepăsare, şi plata este pe măsură.Când, unde şi cum năvăleşte asupra omului du#ul trândăviriiK%espre o anumita vreme a năvălirii se poate vorbi numai în caulmona#ilor'si#astri.

*e timpul vec#ilor *ărinţi ai pustiei, vrăjmaşul îi ispitea de obicei în jurulamieii, cândsoarele se aa la enit şi din pricina căldurii pe care începea să o respirepustia, era $rescca mintea şi trupul să slăbească. 7ai ales după o noapte fără somn,petrecută laru"ăciune. Dar până la întărirea cu #rană mai era mult, pentru că o "ustaunumai spreseară, după apusul soarelui. )tunci, dracul aducea asupra lor trândăvirea,teama căostenelile lor sunt adarnice, teama că se vor îmbolnăvi şi nu va $ cine să'iajute la



bătrâneţe, sila faţă de sălaşul lor, de multă vreme înmiresmat curu"ăciunea, care,pasămite, n'ar mai aduce nici un folos. 8ocmai de acest demon îl

îndeamnă %omnul penevoitor să nu se teamă, "răindu'i prin prorocul< u te vei teme de frica de

noapte, desă"eata ce boară iua şi de dracul cel de amiaai &*s. /1, 4'3(.-n ce'i priveşte pe mirenii păcătoşi, care trăiesc după voia lor şi cum îi taiecapul, caredorm bine, se îmbuibă deIntristareaCe este întristareaK!-ntristarea este piedică în calea a tot binele!, spune Sfântul il Sinaitul.!Când du#ul răual întristării pune stăpânire pe suet! ' citim descrierea lucrării acesteipatimi la CuviosulSera$m de Sarov, !atunci, umplându'l de amărăciune şi neplăcere, nu'llasă să facăru"ăciune cu osârdia cuvenită, îl împiedică să se îndeletnicească cu citireaScripturilor culuarea'aminte cuvenită, îl lipseşte de blândeţe şi de seninătate faţă defraţi şi naşte scârbafată de orice împreună'vorbire< pentru că suetul plin de intristare,făcându'se ca nebunşi ieşit din minţi, nu poate nici să primească liniştit sfat bun, nici sărăspundă cu blândeţe

la întrebările ce i se pun. El fu"e de oameni ca de nişte pricinuitori aitulburării sale, şi nupricepe că pricina suferinţei e înlăuntrul său ... !%e unde vine întristareaK -ntristarea este de obicei urmare a "ândurilormânioase ori anereuşitei de a satisface o oarecare patimă. Ca atare, cel ce îşi va biruipoftele şi patimileva i"oni pentru totdeauna din inima sa şi întristarea. )stfel, cel înfrânatnu se va întristacă a rămas fără prân, cel feciorelnic ' că nu i'a reuşit fapta murdară lacare se "ândise

într'o clipă de întuneca re a minţii, cel nemânios ' că n'a avut prilejul să serăbune, iarcel smerit cu"etă tor ' că e lipsit de cinstiri din partea oamenilor. Celnea"onisitor nu seva amărî nici dacă va rămâne fără ultima leţcaie ...Cu oamenii pătimaşi se întâmplă însă că întristarea vine asupra lor fărăvreo pricinăvăută. )tunci, ice Cuviosul Doan Cassian, !prin înrâurirea subţire avrăjmaşului suntemsupuşi unui asemenea neca că nu putem să primim cu obisnuita plăcerenici măcarcercetarea &viita( oamenilor la care ţinem şi a rudelor noastre, şi orice ne'ar spune



aceştia într'o discuţie cuviincioasă ni se pare că vine la vreme nepotrivităşi că e de prisos... !

8otuşi, aceasta dovedeşte numai că întristarea nu'şi are întotdeaunapricinile în surse

exterioare. u. -năuntrul nostru, în adâncul inimii, stau seminţele ascunseale patimilor,care, îndată ce se revarsă asupra suetului ploaia ispitelor, dau îndatămlădiţe şi roade. Caatare, trebuie spus din nou că dacă am $ nepătimaşi nu doar pe dinafară,ci am aveaadevărată linişte în suet, nici un fel de uneltiri ale dracului întristării n'arputea avea

înrâurire asupra noastră. *ământul inimii, uscat de post, de prive"#eri şide ru"ăciuni, narputea să mai primească seminţele patirniior insua te de către draci.%e aici reiese că nu trebuie să fu"im de oameni cu scopul de a evita

întristarea. Ce'idrept, nu poate să scape de tulburare omul care trăieşte în lume şi intrămereu în contactcu persoane care îi sunt cu desăvârşire străine ca du#, stăpânite nu doarde patimi, ciuneori c#iar de dracii înşişi. %ar "ândul că simpla sc#imbare a loculuiaduce uşurare este"reşit. Sc#imbând mediul, omul sc#imbă doar pricinile care'i stârnescpatimile. u asta îi

trebuie, ci răbdare şi încă ceva, de care se va vorbi mai jos. %acă omul vaavea răbdare şi, îndeobşte, curăţia inimii, va $ în stare să spună împreună cu prorocul%avid< cu cei ceurau pacea eram făcător de pace &*s. /, 3(. )tunci se va împăca lesnenu doar cuoamenii, ci şi cu $arele sălbatice, şi acelea îl vor cinsti, după cuvântulScripturii< $arelecele sălbatice vor avea pace cu tine &Dov 4, :0(.Ucigaşii întristării S'a is deja că întristarea se #răneşte pe socoteala existenţei patimilor în

om. -ndepărteaădin tine împătimirea de lucruri, de poftă, de lăcomia pântecelui, şi nici o

întristare nu vamai vreodată în tine. *ot $ arătate însă şi mijloace poitive, care taie dinrădăcină aceastăpatimă, în special ru"ăciunea, milostenia şi nea"onisirea.?mul suferă, se c#inuie din pricina întristării, suetul lui tânjeşte. Li iată căse duce ladoctor. )cesta îi prescrie preparate care îl calmeaă şi îi îmbunătăţescdispoiţiasuetească, uşurându'i în mod arti$cial suferinţele dar tratamentul, dupăcum remarcă pe



bună dreptate medicul ortodox 5. M. eviarovici, în multe cauri nuvindecă delocsuetul bolnav şi prin el omul este doar îndepărtat de suferinţe, care aumai întotdeaunaun sens terapeutic din punct de vedere du#ovnicesc. Subliniem că aici

este vorba despredepresia nevrotică. -n depresia endo"enă tactica este alta.9orma nevrotică a tulburărilor depresive este le"ată în modul ce mai directde stareamorală a omului. %esi"ur, eu, ca medic, uşure suferinţele pacienţilor prinmedicamente,discuţii şi prin simpla compasiune omenească ' dar satisfacţia la consultvine numaiatunci când convorbirea se poartă despre suet, despre credinţă, desprepocăinţă. Cuacordul pacientului şi la dorinţa lui, încercăm să dăm simptomelor bolii oapreciere de pepoiţii du#ovniceşti.Sin"ura cale corectă spre vindecarea de nervoitate, de trândăvire, de

întristare şi spredobândire a păcii sueteşti trece prin adevărata credinţă ortodoxă, prinpocăinţă şi prin

îndreptarea vieţii după poruncile lui %umneeu. *entru om, principalul estesă înţelea"ăsursele păcătoase ale stării sale psi#ice, să conştientiee profundneputinţa sa, să urască

păcatele demonice ale tru$ei, slavei deşarte, rnâniei, trândăvirii, minciunii,curviei şi sădorească să se sc#imbe, să se întoarcă spre %omnul cu nefăţarnicăpocăinţă.)devărata cauă a tulburărilor depresive constă de re"ulă în păcatelesăvârşite de cătreom. S$nţii *ărinţi considerau că la baa tuturor suferinţelor sueteşti stătru$a. Ca atare,pentru a scăpa de depresia nevrotică, omul trebuie să se străduie pentrudobândireasmereniei. ivelul ridicat de pretenţii care nu se înfăptuiesc în viaţă,

conictul întredorinţă şi realitate lasă totdeauna în suet simţământul frustrării,

întristării, arnărăciunii,supărării.)bsolut indispensabil pentru $ecare creştin este mersul la slujbe, mai ales

în ilele deduminică şi de pranic, precum şi participarea la 8ainele @isericii .. -nru"ăciunea pe carepreotul o citeşte înainte de spovedanie există cuvintele acestea< %e vremece ai venit ladoctor, să nu te întorci nevindecat. %e S$ntele 8aine trebuie să neapropiem cu frân"erede inimă, cu credinţă adâncă şi cu nădejde în mila lui %umneeu.



8rebuie neapărat ca omul să citească Sfânta Scriptură, mai alesEvan"#elia, şi să

împlinească poruncile lui >ristos, ce sunt cuprinse acolo. Jn ajutor denepretuit îl oferăliteratura patristică. ? mare bucurie aduc creştinului faptele bune, "rija

pentru aproapele.Să păstrăm în inimile noastre minunatele şi marile cuvinte ale Sfântului)postol *avel<*ururea bucuraţi'va. eîncetat ru"aţi'va. -ntru toate mulţumiţi, caciaceasta este voia lui%umneeu întru >ristos Disus pentru voi &l 8es. 4, 3(.a sfârşitul capitolului despre depresia nevrotică este potrivit să vorbimdespre "reulpăcat al sinuciderii, pentru că tocmai trândăvirea şi denădejdea suntpremer"ătoriiacestui păcat cumplit.Care sunt cauele sinuciderilorK*unctul de vedere al medicilor este următorul< majoritatea covârşitoare asinuci"aşilorsunt sănătoşi din punct de vedere psi#ic. Sinuciderea este o criă apersonalităţii. 9actoriisociali nu au aici nici o însemnătate #otărâtoare< este vorba de o problemăspirituală.)r#iepiscopul Doan La#ovsNoi scrie<!Sărmani pătimitori, sinuci"aşilorI... 5oi n'aţi primit răscumpărarea prinscurtele

suferinţe curăţitoa re de pe pământ, suferinţe dulci pentru cel care le îmbrăţişeaă ' o,mult mai dulci decât plăcerile nălucite de dorul cărora aţi murit. %a, stătea

în putereavoastră ceea ce v'a şoptit puterea răului, care atunci n'avea nici ostăpânire asupra'vă, dartot în puterea voastră stătea şi să nu faceţi asta. -n puterea voastră stăteasă ştiţi că%umneeu există, că El nu'i doar expresia cea mai înaltă a %reptăţii maipresus de

înţele"erea noastră, ci c#iar mult mai mult decât toate aceste $rave

concepţii omeneşti. -nputerea voastră stătea să înţele"eţi că %umneeu nu poate să dea Cruceşi să nu deaputeri, că în pu terea voastră stătea să vă întoarceţi spre %umneeu, să vământuiti princ#emarea &nemincinoasâ( a umelui Său.,,!-nainte de sinucidere, sinuci"aşii nu ştiu deloc că în preajma lor stă du#ulrău, nespus descârbavnic, care'i sileşte să îşi ucidă trupul, să sfarme preţiosul !vas delut!, care păeştesuetul până la soroacele #otărnicite de %umneeu. Li sfătuieşte acestdu#, şi îndeamnă,



şi stăruie, şi sileşte, şi înspăimânteaă cu toate spaimele, doardoar vaapăsa omul petră"aci sau va sări pe fereastră, fu"ind de viaţă, de c#inul său celnesuferit. .. ?mul nicinu "ândeşte că !c#inul nesuferit! nu este de la viaţă, ci de la cel de unde

vin şi toate"ândurile care !dau temei! uciderii de sine. ?mul crede că el le cu"etă petoate, şi ajun"ela concluia sinuci"aşă ' dar nu cu"etă el deloc, ci prin "ândurile luivorbeşte cel pe care%omnul l'a numit uci"aş de oameni dintru început ...?mul nu face altceva decât să'şi dea în mod inconştient acordul lapropunerea diavolului,să ia asupra sa, fără să vadă asta, păcatul diavolului, să se unească cupăcatul şi cudiavolul. .. Jn sin"ur cuvânt de ru"ăciune cu pocăinţă, un sin"ur semn almântuitoareiCruci, făcut măcar în "ând, şi o sin"ură privire cu credinţă către ea ' şipăienjenişul răuluieste rupt, omul este mântuit prin puterea lui %umneeu de pieirea sa ...%oar o scânteiemică de credinţă vie şi de credincioşienu "ândeşte că !c#inul nesuferit! nu este de la viaţă, ci de la cel de undevin şi toate"ândurile care !dau temei! uciderii de sine. ?mul crede că el le cu"etă petoate, şi ajun"e

la concluia sinuci"aşă ' dar nu cu"etă el deloc, ci prin "ândurile luivorbeşte cel pe care%omnul l'a numit uci"aş de oameni dintru început ...?mul nu face altceva decât să'şi dea în mod inconştient acordul lapropunerea diavolului,să ia asupra sa, fără să vadă asta, păcatul diavolului, să se unească cupăcatul şi cudiavolul. .. Jn sin"ur cuvânt de ru"ăciune cu pocăinţă, un sin"ur semn almântuitoareiCruci, făcut măcar în "ând, şi o sin"ură privire cu credinţă către ea ' şipăienjenişul răului

este rupt, omul este mântuit prin puterea lui %umneeu de pieirea sa ...%oar o scânteiemică de credinţă vie şi de credincioşie faţă de %umneeu ' şi omul eibăvitI %ar nu toţioamenii care s'au ibăvit de uciderea de sine sau de un alt păcat pricep că

în preajma lorstătea &sau poate că stă încă ori se apropie de el câteodată( scârbosul du#rău, $inţă pecare o descoperă doar sensibilitatea du#ovnicească şi luarea'amintedu#ovniceascăascuţităI ici pe departe nu'şi dau seama toţi oamenii &$e ei şi creştini( delucrările şi



manifestările du#urilor rele, despre care cu atâta putere şi limpeimeuimitoare vorbeştecuvântul lui %umneeu. /1; dintre sinuci"aşi fac ultimul lor pas sub

înrâurireanemijlocită a du#urilor uci"aşe de oameni dintru început &Dn. , 22(. Li

propriu'is, mai$ecare sinucidere este ucidere a omului de către demon ' cu mâinileomului însuşi.

depresia ca patimă Şi ca boala

Documents