Nr. 4 s Decembrie 2009

�

ÎN 2009, AquAtim A iNvestit peste 15 milioANe De euro peNtru reAbilitAreA reţelelor

De Apă şi De cANAl

Decembrie 2009volumul 1/ ANul i / Nr. 4tirAj : 400 De exemplAre

Suntem la sfârşitul unui

an. Dacă ne gândim la criza financiară care a afectat întreaga ţară şi care şi-a făcut simţită prezenţa şi printre noi, nu a fost un an uşor. În mai toate instituţiile de stat sau private au avut loc restructurări de personal şi au fost

diminuate sau îngheţate salariile. La Aquatim, datorită politicii de resurse umane, care a considerat interesele salariaţilor o prioritate, am reuşit împreună – salariaţi, conducere şi sindicate – să încheiem cu bine anul.

Spun împreună în cunoştinţă de cauză, ca persoană direct implicată, an de an, în procesul de negociere a contractului colectiv de muncă. Am fost impresionată să constat cum, în circumstanţe speciale, a funcţionat mobilizarea colectivă, eforturile concertate. Spun împreună cu mulţumirea de a constata că am ştiut să ne gestionăm resursele umane, financiare şi materiale.

Ne aşteaptă un an greu, din punct de vedere al schimbărilor legislative. Dar, dacă vom avea tăria, capacitatea şi înţelepciunea de a ne mobiliza în faţa schimbărilor impuse, vom fi la fel de puternici şi în 2010.

Mi-am dorit întotdeauna să pot transmite salariaţilor Aquatim un mesaj de încurajare, de mai bine, de speranţă în viitor, şi acum profit de această ocazie. Poate nu întotdeauna măsurile luate pe partea de resurse umane s-au bucurat de popularitate, dar rezultatul pe termen lung a fost unul bun, de menţinere a locurilor de muncă, prin diferite forme de reorganizare. Ceea ce acum, în contextul situaţiei de criză, se poate observa mai bine ca oricând.

Pentru că nu peste mult timp urmează sărbătoarea Crăciunului şi, apoi, a Anului Nou, urez colegilor şi clienţilor noştri, din partea Serviciului resurse umane şi a conducerii Aquatim, sănătate, speranţă, înţelegere şi bunăstare. La Mulţi Ani tuturor!

Elena SîrbuServiciul resurse umane

Lucrările de modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare abordate în acest an au fost de mare anvergură, atât ca volum, cât şi ca valori. Serviciul proiectare-dezvoltare regională din cadrul societăţii a considerat oportun să pregătească studii de fezabilitate pe zone mai ample, cartiere sau zone extinse, şi nu să lucreze pe reţele stradale mici.

Acest aspect implică atât avantaje, cât şi dezavantaje. Ca avantaje sunt evidente rezolvarea într-un termen mai rapid a obiectivelor de investiţii şi mai multă operativitate la desfăşurarea procedurilor de atribuire a lucrărilor prin achiziţii publice. Dezavantajele ar consta într-un număr mai mare de sesizări ale locatarilor deranjaţi de disconfortul prilejuit de lucrările care se efectuează. Însă disconfortul este pe termen scurt, iar beneficiile sunt de durată.

2,5 milioane de Euro numai pentru magistralele de apă

În 2009 s-a intervenit în trei zone ale magistralei de alimentare cu apă a oraşului, din cauza uzurii fizice şi morale a acesteia.

Unul din obiective a fost o porţiune de 1,6 km de conductă din fontă ductilă, de pe strada Eneas, între străzile Hebe şi Cosminului. Lucrările au început în martie 2008 şi s-au finalizat în iulie 2009.

Un al doilea obiectiv a fost înlocuirea unui tronson de 0,9 km cu conductă din fontă ductilă, pe străzile Mătăsarilor, Palmierilor, Alpiniştilor, Orăştie, Aleea Pădurea Verde, Lorena. Această lucrare era necesară pentru scoaterea din domeniul privat a conductei magistrale. Termenul de începere a fost noiembrie 2008 şi cel de finalizare noiembrie 2009.

O lucrare finalizată recent, pe magistrala din nord, a fost înlocuirea unui tronson mare de conductă, de pe Calea Aradului, între strada Demetriade şi Calea Torontalului, de la Piaţa Consiliului Europei până la intersecţia cu strada Miresei. Lucrările au început în luna martie 2009 şi s-au finalizat în decembrie 2009.

Aquatim a investit pentru cele trei lucrări pe conductele magistrale 2,5 milioane de Euro.

reabilitări de anvergură în cartierele Steaua, ronaţ şi zona Dr. Ioan Mureşan

Cartierul Steaua a fost reabilitat în două etape, prima cu finalizare în noiembrie 2008, cuprinzând 1,2 km de conducte, pe străzile Victor Vlad, Herman Sporer şi Florilor, şi a doua, în lungime de 2,6 km, pe străzile Eternităţii, Izlaz, Victor Vlad, Florilor, Duiliu Marcu şi Tiberiu Brediceanu. Lucrarea este în curs de finalizare, termenul de punere în funcţiune fiind 21 decembrie.

Reabilitarea conductelor şi branşamentelor din zona Ronaţ a cuprins 2,1 km de conducte pe străzile Theodor Aman, C.A. Rosetti, Radu de la Afumaţi, Grigore Ureche, Homorod, Anvers, Alexandru Donici, şi Calea Bogdăneştilor, între Cassian Munteanu şi Războieni. Lucrările au început în noiembrie 2008 şi s-au finalizat în octombrie 2009.

De menţionat sunt şi lucrările de pe strada Moise Doboşan (2,1 km), începute în mai 2008 şi finalizate

în ianuarie 2009, şi din zona Dr. Ioan Mureşan, de pe străzile Dr. Ioan Mureşan, Cosminului, Martir Ioan Stanciu, Intrarea Vântului, Salcâmilor, Mareşal Alexandru Averescu, în lungime de 3,1 km. Lucrarea a început în martie 2009 şi va fi finalizată în decembrie 2009.

Pentru reabilitarea reţelelor de apă, programul de investiţii al Aquatim din surse proprii, realizat în anul 2009, se ridică la valoarea de 26 milioane de lei.

2009 – anul de finalizare a lucrărilor la reţeaua de canalizare incluse în ISPA

Din acest an, aproximativ 6200 de persoane beneficiază de servicii de canalizare îmbunătăţite sau noi, prin încheierea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare în cinci zone ale Timişoarei. Valoarea lucrărilor s-a ridicat la 9,5 milioane de Euro. S-a reabilitat reţeaua de canalizare de pe străzile: Babadag, Dobrogea, Măcin, Bd. General Ion Dragalina, Cloşca, Iancu Văcărescu, Daliei, Bd. Eroilor de la Tisa, Bd. 16 Decembrie 1989, Bd. Iuliu Maniu. Reţeaua de canalizare a fost extinsă pe străzile: Ovidiu Balea, Grigore Alexandrescu, Ioan Slavici, Vistula, Bărăgan, Plugarilor, Tulcea, Dragoş Vodă, Horea, Paroşeni, Cloşca şi Ardealul.

Măsura ISPA (Instrument de Politici Structurale de pre-Aderare) nr. 2000/RO/16/P/PE/004, prin care Uniunea Europeană contribuie la proiectul „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăţirea canalizării pentru populaţia oraşului Timişoara, situat în judeţul Timiş din România”, a demarat în anul 2002. Iniţial, măsura a avut un buget de 48 de milioane de Euro, din care 71% fonduri nerambursabile. Cofinanţarea a fost asigurată de către Aquatim printr-un împrumut al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi din fonduri proprii.

Pe lângă componenta de extindere şi reabilitare a sistemului de canalizare, măsura mai vizează reabilitarea tehnologiei de tratare la staţia de epurare, asistenţa tehnică pentru implementarea şi supervizarea proiectului şi asistenţă tehnică pentru consolidarea instituţională şi regionalizarea serviciilor.

Teofil Jurcă, Serviciul investiţiiGeorgiana PEtrAşcu,

Serviciul implementare programe internaţionale

lA sfârşit De AN

editorial

Nr. 4 s Decembrie 2009

�

La sfârşitul lunii noiembrie am participat la workshopul „Reducerea pierderilor de apă din

cadrul serviciilor de apă şi canalizare din ţările Europei de Sud-Est”, desfăşurat la Sofia. Am făcut parte din delegaţia României, susţinând, din partea Aquatim, lucrarea „Studiu de caz privind implementarea strategiei pentru reducerea pierderilor de apă în Timişoara, România“, care îi are ca autori pe Katalin Bodor, Ilie Vlaicu şi Alin Anchidin. Cei trei specialişti abordează problema managementului pierderilor de apă din perspectiva creării unor sectoare monitorizate.

La evenimentul de la Sofia au fost prezente delegaţii din Bulgaria, Malta, Albania, Macedonia, Cehia, Germania, Ungaria, Serbia, Belgia, Turcia şi Anglia. Fiecare ţară şi-a prezentat particularităţile ei, de la legislaţie, politică, până la studii de caz amănunţite privind gestionarea pierderilor de apă.

Delegaţiile au avut un reprezentant din asociaţia naţională a apei, care a făcut o expunere a portofoliului de proiecte implementate sau în derulare din ţara respectivă. Au mai fost şi prezentări de soluţii tehnice pentru canalizare, detecţia pierderilor de apă, dar şi o

mică prezentare a firmelor din domeniu care activează pe piaţa bulgară şi internaţională.

Experienţa internaţională în domeniu este interesantă, fiecare ţară reuşind să aducă ceva inedit la problematica managementului pierderilor de apă.

Compania de apă din Atena, spre exemplu, a reuşit să reducă pierderile de apă potabilă prin conştientizarea consumatorilor. Astfel, au fost montate două milioane de contoare noi, de precizie mai mare, executate în regie proprie.

În Muntenegru, cu resurse limitate, dar cu un management foarte bun şi cu fonduri externe, s-a reuşit refacerea unei mari părţi din infrastructura de apă potabilă distrusă în urma războiului şi recâştigarea încrederii consumatorilor. Cea mai interesantă experienţă a fost cea a Maltei, care a prezentat o strategie de reducere a pierderilor de apă bazată pe sectorizarea întregii reţele, înlocuirea conductelor cu probleme şi o activitate intensă de detecţie în teren pe timp de noapte. Se încurajează competiţia între echipe şi între managerii care răspund de această activitate, prin rotirea lor periodică. În Albania se desfăşoară o campanie de sensibilizare şi informare legată de gestionarea resurselor

soluţii peNtru reDucereA pierDerilor De Apă ÎN europA De suD-est

de apă în şcoli, încă din clasele primare. Experienţa germană, după cum ne-am aşteptat, este mult mai avansată şi este considerată un exemplu pentru ceilalţi. Toate ideile şi soluţiile importante pe care le-am aflat la acest workshop au fost deja analizate, la întoarcere, de către specialiştii Aquatim, o parte dintre ele urmând a fi adaptate şi aplicate la reţelele din Timişoara şi Timiş.

Alin AnchIDIn, Compartimentul detecţie pierderiMihai GrozăvEScu, Biroul comunicare şi relaţii publice

oana hortopan: Cum vi se pare că este privit ecologismul în România? Credeţi că românii se preocupă suficient de acest subiect şi au o cultură ecologică solidă?

Eric baude: Nu putem generaliza situaţia ecologiei din România. Pe de o parte, există mai multe asociaţii care, de cele mai multe

ori, nu dispun de resursele necesare, însă au voinţa necesară, instituţii (nu foarte numeroase) şi întreprinderi conştiente de această problemă şi de necesitatea unei reacţii cât mai prompte, care fac demersuri în domeniul protecţiei mediului. Pe de altă parte, mai sunt încă oameni care nu înţeleg că este nevoie de o modificare cât mai rapidă de comportament şi de mentalitate pentru a schimba ceva în bine. Educaţia este una dintre metodele de acţiune. Aceasta va fi cu atât mai eficientă cu cât va fi întărită şi de voinţa fiecăruia de a acţiona.

o.h.: Cu ce probleme se confruntă Franţa în domeniul conservării şi protejării resurselor?

E.b.: Franţa se confruntă cu probleme grave. De exemplu, calitatea resurselor de apă ar trebui să fie îmbunătăţită. Folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice în agricultura industrială a dus la sterilizarea solurilor, la poluarea pânzelor freatice, a râurilor, a malurilor mării şi i-a otrăvit pe agricultori. Franţa nu reuşeşte să respecte directivele europene din acest domeniu. Din fericire, există asociaţii care urmăresc şi fac presiuni pentru ca lucrurile să se amelioreze. Cred că dorinţa de acţiune a cetăţenilor va depăşi o anumită inerţie, îi va determina să treacă la fapte şi să nu aştepte ca doar alţii să facă ceva în acest sens.

Trebuie să ne punem în permanenţă următoarea întrebare: în ce stare vom transmite patrimoniul natural generaţiilor viitoare? Întrebarea este valabilă atât pentru Franţa, cât şi pentru celelalte ţări ale lumii. Ştiţi că rata de creştere a cazurilor de cancer în rândul copiilor, într-un an, este înspăimântătoare! În momentul în care cunoaştem asta e imposibil să nu reacţionăm.

peNtru climă Nu Negociem, AcţioNăm!interviu cu domnul eric baude, director al centrului cultural francez din timişoara

o.h.: Ce faceţi dumneavoastră pentru a proteja mediul înconjurător?

E.b.: Vă voi răspunde povestindu-vă o legendă amerindiană. Într-o zi, în pădurea amazoniană izbucneşte un mare incediu. Toate animalele, de la cel mai mic la cel mai mare, fug din calea focului ca să se salveze, mai puţin o pasăre colibri, cea mai mică pasăre din lume, care zboară în direcţia opusă. Aceasta poartă în cioc o picătură de apă luată dintr-o baltă, pe care o aruncă deasupra focului. Celelalte animale râd de ea, iar unul îi spune: „Dragul meu colibri, tu chiar crezi că picăturile tale de apă vor putea stinge incendiul? Este ridicol. După cum vezi asta nu ajută cu nimic.” Iar pasărea îi răspunde: „Prietene, ştiu asta, dar eu îmi fac datoria.” Ei bine, şi eu îmi fac în fiecare zi datoria prin gesturile mele mărunte şi îi rog şi pe copiii mei să îmi urmeze exemplul.

o.h.: Cum vedeţi legătura dintre artă, mesajul vizual şi mesajul social?

E.b.: Artistul şi creaţia sa fac parte, în mod intrinsec, din societatea umană. El se află în mijlocul societăţii şi al problematicilor acesteia de natură economică, socială, ecologică. Prin intermediul lucrărilor sale, el ne face să reflectăm, să progresăm. Consider că arta ne poate ajuta să înţelegem mai bine mediul înconjurător şi ne determină să ne punem întrebări esenţiale de şi despre viaţă, să depăşim problemele cotidiene care ne acaparează întreaga atenţie, fără să ne permită să ne gândim la problemele cu adevărat grave ale umanităţii!

A consemnat Oana hortoPAn

Cu ocazia summit-ului ONU de la Copenhaga, care a avut loc în perioada 7-18 decembrie şi care a tratat problema încălzirii climatice la nivel mondial, Aquatim şi Centrul Cultural Francez (CCF) au inaugurat în 8 decembrie, în faţa CCF, opera reciclabilă de artă – sub forma unui iceberg – a artistului Filip Petcu. Scopul summit-ului, la care au participat aproape 200 de şefi de stat şi de guvern, a fost de a pune bazele unui nou acord internaţional de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Evenimentul din data de 8 decembrie s-a dorit, de fapt, a fi o campanie de sensibilizare a opiniei publice desfăşurată sub sloganul „Nu negociem cu clima, acţionăm”. Tema evenimentului nu a fost aleasă întâmplător, icebergul fiind unul dintre simbolurile încălzirii climatice, deoarece 2,1% din resursele de apă ale planetei se găsesc în gheţari şi în calotele polare. La inaugurarea icebergului au participat două clase de elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 16, care s-au semnat şi au lăsat mesaje ecologice pe pânza ce acoperă micul „munte de gheaţă” manufacturat din materiale reciclabile.

Icebergul a poposit în faţa Centrului Cultural Francez până în data de 18 decembrie, timp în care clienţii, colaboratorii, partenerii instituţiei, dar şi toţi cei care au trecut pe stradă şi au admirat opera au putut să-şi scrie numele pe aceasta, exprimându-şi astfel susţinerea pentru lupta împotriva încălzirii globale. La sfârşitul evenimentului am stat de vorbă cu domnul Eric Baude, directorul CCF, iniţiatorul acestui proiect.

Una dintre preocupările constante ale Aquatim este respectarea mediului înconjurător şi, în mod special, protejarea resurselor de apă. Acest lucru se poate observa prin faptul că ori de câte ori avem ocazia – în special de Ziua Mondială a Apei şi de Ziua Mondială a Mediului – încercăm să-i conştientizăm pe consumatori cât de importantă este utilizarea apei cu chibzuinţă şi respectarea câtorva reguli esenţiale de protejare a mediului înconjurător.

De asemenea, în spiritul dezvoltării durabile şi al conservării resurselor, Aquatim foloseşte, de mai bine de 40 de ani, apă din două surse: cea de suprafaţă şi cea subterană. În 1914, a fost dată în folosinţă prima uzină de apă din Timişoara (în prezent, Staţia de tratare a apei Urseni), care capta şi trata apă subterană, iar în 1959, a fost pusă în funcţiune staţia de tratare a apei de suprafaţă, care captează apă din râul Bega. În prezent, 67% din apa potabilă a timişorenilor provine din râul Bega, iar 33% din ape subterane.

interviu

Mesajele copiilor pe icebergul reciclabil

Problematica pierderilor de apă, dezbătută la Sofia

Nr. 4 s Decembrie 2009

�

câND trecutul priNDe viAţă. iDei peNtru reAbilitAreA clăDirilor vechii uziNe De Apă

Oraşul Timişoara dispune de un sistem de ali-mentare cu apă de la începutul secolului trecut.

Coordonatorul acestui proiect a fost inginerul Stan Vidrighin. El l-a avut alături în acest proiect pe arhitectul Laszlo Szekely, care a proiectat clădirile industriale de la fosta Uzină nr. 1, astăzi aflate în incinta staţiei de tratare Urseni. În afara clădirilor destinate alimentării cu apă, a proiectat turnurile de apă din cartierele Fabric şi Iosefin, precum şi clădirile vechii staţii de epurare.

Laszlo Szekely (1877-1934) a absolvit, în anul 1900, Facultatea de Arhitectură a Universităţii Politehnice din Budapesta şi a fost numit arhitectul-şef al Timişoarei, în 1903. Timp de aproape două decenii a proiectat pentru Timişoara o mare parte a clădirilor importante din Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei – Palatul Dauerbach, Palatul Szechenyi, Palatul Weiss, Palatul Neuhausz, Camera de Comerţ şi Industrie, Liceul Piarist. Tot el a proiectat şi hidrocentrala din proximitatea staţiei de tratare Bega, Abatorul şi Fabrica de ciorapi. Stilul care caracterizează clădirile menţionate este seccessionul geometric, influenţat de seccessionul din Austria şi Ungaria începutului de secol.

Cele cinci clădiri vechi din incinta staţiei de tratare Urseni funcţionau una în legătură cu cealaltă, integrând apa într-un circuit de filtrare, tratare şi pompare înspre oraş. În funcţie de denumire este evidentă şi funcţiunea fiecăreia dintre ele. Este vorba despre clădirea forajului, cele două clădiri ale filtrelor, postul de transformare şi staţia de pompare.

reparaţii pe termen scurt, mediu şi lung

Aceste clădiri sunt într-o stare de degradare recuperabilă, care, pe viitor, poate conduce la costuri ridicate pentru reparaţii. Nerealizarea lucrărilor obişnuite de întreţinere de-a lungul anilor şi-a spus cuvântul. Ca urmare a unor degradări iniţial minore, cum ar fi înfundarea jgheaburilor, alunecarea ţiglelor, s-a ajuns la apariţia unor zone de infiltrare a apei la nivelul învelitorilor ori la baza clădirilor, care, în timp, poate duce la probleme mai grave, cum ar fi infiltrarea apei în zidărie. Astfel, din cauza neglijenţei există riscul ca degradările de suprafaţă să se transforme în degradări structurale.

Reparaţiile de urgenţă sau pe termen scurt se referă la reparaţii ale „crustei”, adică ale pereţilor, tâmplăriei, planşeului peste sol/subsol – şi la protejarea clădirii de alte deteriorări care pot apărea prin expunerea la intemperii.

Reparaţiile pe termen mediu presupun îngrijirea zilnică, fapt realizabil doar prin atribuirea unei funcţiuni clădirii. În momentul în care clădirea e deschisă publicului, indiferent de funcţiune, automat se creează un mediu potrivit omului.

Reabilitarea pe termen lung presupune însă un efort financiar mai mare şi mai de durată. Soluţia ar fi în punerea în valoare a întregii incinte şi a fiecărei clădiri în parte.

vechi cu unele noi, în stilul celor vechi.În acest sens, ar merita să prezentăm nişte exemple

pozitive din afara ţării noastre, cum ar fi refuncţionalizarea turnului de apă din Szeged, reabilitarea uzinei de apă din Papplewick, care a obţinut premiul pentru cel mai bun proiect de restaurare al anului, în Marea Britanie. Proiectul Crossness Pumping Station este, de asemenea, un bun exemplu în acest sens.

Cu puţin efort şi o chibzuită eşalonare financiară, treptat, se poate reuşi salvarea şi punerea în valoare a acestor obiecte de patrimoniu, atât arhitectural, cât şi de tehnică inginerească. Credem că, în timp, ele vor prinde viaţă, fiind în continuare folosite de către oameni care să transmită mai departe cunoştinţele încorporate în ele.

Amenajarea peisagistică în care acestea sunt cuprinse este de o mare valoare stilistică, cu multitudinea de specii vegetale pe care le cuprinde. Ea poate „provoca” activităţi în aer liber pentru orăşenii care se refugiază de dogoarea asfaltului la un pahar de apă limpede, sub crengile platanilor umbroşi.

Brînduşa hAvAşIOtilia vEronEScu

uN strop De istorie

Despre activitatea Biroului Relaţii-Clienţi putem spune la modul simplist şi general: „răspundem tuturor reclamaţiilor, înştiinţărilor şi sesizărilor primite din partea clienţilor noştri.“ Dincolo, însă, de această formulare, în spaţiul biroului se desfăşoară zilnic o interacţiune directă, nemijlocită, cu publicul, o „confruntare” (uneori, ghi-limelele nu sunt necesare) în care suntem puşi faţă în faţă cu eficienţa şi calitatea serviciilor prestate de toate compartimentele, secţiile şi sectoarele firmei noastre. Prin urmare, ceea ce un sondaj de opinie oferă la nivel global, cu rezultate cuantificabile, discuţiile cu clienţii – o muncă laborioasă şi necuantificabilă – reprezintă puncte de reper individuale şi importante în relaţia operator-utilizator.

Suntem, aşadar, veriga ce închide întregul lanţ al activităţilor şi serviciilor Aquatim. Şi deoarece această relaţie nu ne aduce numai o problematică diversă – ale cărei coordonate ar putea fi încadrate între „vă

Refuncţionalizarea s-ar putea realiza prin introducerea unor activităţi care să anime clădirile, pentru a aduce cât mai mulţi oameni în clădirile respective şi pentru a crea un pol de interes şi un reper cu personalitate la nivelul oraşului.

clădirile vor prinde viaţă doar folosite de oameni

Cea mai bună variantă de revitalizare rămâne reabilitarea pe termen lung, cu sistematizarea întregii incinte, adică reabilitarea în detaliu a clădirilor şi a instalaţiilor aferente.

Aceasta ar fi posibilă prin demararea unor programe de instruire şi de cercetare, desfăşurate în interiorul clădirilor. Alte funcţiuni, ce ar putea duce la animarea clădirilor în discuţie, ar putea fi cele de muzeu al apei şi expoziţie, pentru elevi de gimnaziu şi de liceu, dar şi pentru studenţii facultăţilor de profil. Astfel, ar apărea funcţiuni complementare precum săli de seminar, de conferinţe, de proiecţii, cazare şi spaţii expoziţionale, expoziţiile putând avea şi un caracter interactiv.

Parcul ar putea avea cu totul alt aspect dacă ar fi deschis publicului şi dacă ar fi scena unor concursuri sau expoziţii, de exemplu, expunerea unor instalaţii mobile cu rol demonstrativ.

În cadrul unui muzeu al apei ar putea fi propuse spre reabilitare anumite elemente tehnologice, pentru o funcţionare demonstrativă. Acest proces ar consta în cură-ţirea şi, eventual, chiar şi înlocuirea elementelor instalaţiilor

mulţumesc pentru promptitudine“ şi „ştiu că nu mă puteţi ajuta, dar vă mulţumesc că m-aţi ascultat“ –, ci şi poveşti de viaţă, am să mă opresc asupra uneia care m-a impresionat.

Să treci politicos prin două războaie şi-o viaţă

În urmă cu nişte ani, un domn în vârstă, distins şi foarte elegant, a deschis uşa biroului, şi-a scos pălăria şi ne-a salutat ceremonios. Solicita date privind facturile imobilului în care locuia, în vederea întocmirii listelor de cheltuieli. A doua lună, fix în data de 13, domnul de pe strada Regimentul 13 Călăraşi a venit din nou. La plecare, cu gesturi sfioase, a luat din geantă două banane şi mi le-a oferit, parcă scuzându-se: „Am trecut pe la piaţă şi m-am gândit că vă plac şi dumneavoastră.“ L-am refuzat politicos, rugându-l, totodată, să le ducă nepoţilor. „Nepoata mea este la studii în Anglia“, mi-a spus, şi discuţia a mai continuat câteva momente. Lună de lună, domnul îmbrăcat impecabil, fie vară, fie iarnă, de o politeţe desăvârşită, ne aducea în birou nostalgia unei lumi pe cale de dispariţie.

Încet, încet, am aflat că a fost ofiţer de carieră, că a participat la cele două războaie, că fiica dumnealui este medic… Apoi, într-o zi geroasă de ianuarie, ne-a spus că a rămas singur: îi murise soţia. Ne-am întristat, pentru că devenise, de-a lungul timpului, o cunoştinţă apropiată. Îl aşteptam, în ziua de 13 a fiecărei luni, pentru plăcerea unei conversaţii pe care ştia să o conducă spre final, fără să abuzeze de poziţia sa oarecum privilegiată, comparativ cu a altor clienţi care intrau în birou pentru prima oară.

De la o vreme, domnul care ne obişnuise cu prezenţa lui s-a retras. Dar am rămas cu amintirea lecţiei de politeţe continuă, exersată în orice împrejurare, şi cu toţi cei care ne deschid uşa, indiferent de tonalitatea cu care ni se adresează. Faptul că suntem toate femei constituie un avantaj. Mai mult decât atât, sunt oameni care în ambianţa cordială şi binevoitoare, au convingerea că problemele lor şi-au găsit deja rezolvarea, din clipa rostirii. Încrederea pe care ne-o acordă clienţii noştri, ne obligă la un plus de responsabilitate.

Doina GhIţEScuBiroul Relaţii Clienţi

solicituDiNeA Nu se măsoAră DoAr ÎN zâmbete

tema lunii: relaţia cu clienţii

Clădire ce adăposteşte un grup de foraje, aflată în prezent în stare de conservare

Politeţea e cea mai frumoasă armă, atât în conversaţiile obişnuite, cotidiene, cât şi în cele mai aprinse polemici.

Brînduşa Havaşi şi Otilia Veronescu sunt arhitecte, angajate la firme de consultanţă şi cadre didactice la Facultatea de Arhitectură din Timişoara, având experienţă în proiecte de reabilitare a clădirilor istorice.

Nr. 4 s Decembrie 2009

�

Există o serie de informaţii utile, mai puţin cunoscute sau pe care poate nu le avem întotdeauna la îndemână, legate de serviciile de telefonie pe care le folosim cu toţii. Prezentăm alăturat o selecţie de numere scurte şi de servicii utile puse la dispoziţie de principalii actori de pe piaţa serviciilor de profil din ţară.

InFocLIcK SA a pus la dispoziţia abonaţilor numărul scurt 118 800. Prin acesta se pot obţine următoarele informaţii: număr geografic de conectare telefonică de pe teritoriul României şi informaţii privind prefixul pentru zonele geografice de pe teritoriul României. Clientul este taxat în conformitate cu tariful aplicat serviciului de către furnizorul de telefonie în a cărui reţea este abonat la momentul apelării. Informaţii suplimentare puteţi afla accesând şi pagina de net: www.118800.ro

numere scurte romtelecom, uPc, rDS

Romtelecom pune la dispoziţia clienţilor următoarele numere scurte:

ORIZONTAL1) Indicator de orientare. 2) Prevenită. 3) Mecanic auto ... fără voie! – Bătută în pânză – Cartier modern la Roma. 4) Blocată la ieşire – Iaşi în circulaţie. 5) Realizează o trans-misie directă la o distribuţie – Merită osteneala pe teren. 6) Oraş în Coreea – Locuri de staţionare. 7) Material de probă din careu – Cu foi de parcurs. 8) Mersul înapoi. 9) San Ma-rino, în codificaţia auto. 10) Indicativ de circulaţie – Cutie de viteze. 11) Suportul material al circulaţiei – Cadru de conducere

VERTICAL1) Circulă în cer, în umbra marilor vedete – Petre Drago-mir. 2) Anularea unei întâlniri ... nedorite – Reflector auto 3) Sistem tehnic – Afirmare în opoziţie. 4) Număr pus la punct – Nit fără tijă – Agenţie aeriană. 5) Remorcă trasă pe dreapta – Inventatorul autovehiculului fără diferenţial. 6) Tijă de autoconducere – Sandu Marin 7) Râu în Maramureş – Tatăl lui Fergus Mor, primul rege al regatului celtic Dal-riada din Scoţia şi Irlanda de nord – Început de rulare 8) Ochi de lanţ – Plin de marfă. 9) Formă de confirmare într-o sferă de cunoaştere – Prima notă. 10) Curs mediu – Cale de circulaţie. 11) Caracteristic circulaţiei auto

Petre LăcătuşuDepartamentul Inginer-Şef

circulAţi, vă rog! iNformAţii utile Despre telefoNiA fixăutil

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

1921 – Asistenţă deranja-mente, 1930 – Vânzări şi relaţii cu clienţii (apel gratuit), 971 – Comenzi convorbiri internaţionale, 991 – Comenzi convorbiri interurbane, 1951 – Informaţii diverse (coduri poştale, mersul trenurilor, cursul valutar, sucursale bancare, muzee, mersul autobuzelor, autocarelor şi trenurilor etc.)

118932 este noul număr pentru serviciul Romtelecom „Informaţii Numere Clienţi”, costul apelului fiind diferit pentru fiecare reţea de telefonie. Serviciul dispune şi de o pagină web dedicată, www.118932.ro, unde sunt prezentate toate informaţiile privind acest serviciu – tarife, disponibilitate, condiţii de utilizare etc.

La UPC, Departamentul de relaţii clienţi poate fi contactat la numărul unic de telefon, valabil în toată ţara: 031 1000 872, număr apelat gratuit din reţeaua

UPC. Din reţeaua UPC se poate apela şi numărul scurt 872, zilnic, de luni până duminică, în intervalul orar 07:00-23.

Numerele de telefon RCS&RDS la care poate fi apelat departamentul relaţii clienţi sunt 0356 400 401 – pentru internet, telefon şi cablu TV şi 031 400 4001 pentru DiGi TV, 0356 400 440 – secretariat.

Servicii gratuite, activate la cerere

Toţi operatorii de telefonie menţionaţi anterior oferă servicii gratuite, cum ar fi: identificarea persoanei care sună, cu afişarea numărului de telefon al acesteia, ascunderea identităţii celui care sună, la apelare, opţional, reapelarea automată, atunci cînd numărul de telefon apelat nu este disponibil, redirecţionarea apelurilor către un alt număr, când abonatul doreşte să fie contactat la alt număr, restricţionarea apelurilor către anumite destinaţii, prin parolare. De asemenea, mai este disponibil şi serviciul apel în aşteptare, prin care, cel angajat într-o convorbire poate fi avertizat, cu un scurt semnal sonor, de primirea unui nou apel în acelaşi timp. Pentru activarea acestor servicii trebuie contactat departamentul de relaţii clienţi al fiecărui furnizor de telefonie fixă.

Mădălina boGDAnServiciul IT-Comunicaţii

moş crăciuN A fost lA AquAtim

Atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă şi-a făcut deja simtiţă prezenţa la Aquatim, spre bucuria şi

deliciul copiilor salariaţilor care l-au întâmpinat pe Moş Crăciun în 15 decembrie, la mall.

Moşul bun şi darnic a plecat mai devreme în vizită la copiii cuminţi şi harnici pentru a vedea cum s-au pregătit de sărbători şi pentru a le asculta dorinţele. Astfel, Moş Crăciun a trecut şi pe la copiii din Aquatim, dar nu oricum, ci le-a pregătit cadouri pe gustul lor pentru a-i ajuta să depăşească emoţiile întâlnirii. Nici copilaşii nu s-au lăsat mai prejos şi i-au arătat Moşului câte poezii şi cântece au învăţat anul acesta la grădiniţă ori la şcoală.

Surprizele s-au ţinut lanţ pentru principalii spectatori prezenţi la Serbarea Crăciunului, care au vizionat o scenetă de teatru cu Crăiasa Zăpezii şi Fulg de nea, au învăţat să facă zăpadă artificială, au dansat, au cântat, au primit balonaşe de diferite forme şi au urmărit o paradă a modei pusă în scenă special pentru ei.

La sfărşitul spectacolului şi-a făcut apariţia si Moş Crăciun, istovit de pe drum şi încărcat cu cadouri. Piticii l-au primit cu entuziasm şi au ţinut să-i spună câte o poezioară, să se pozeze cu el sau să-i şoptească ce şi-ar dori ei să găsească sub brad în dimineaţa de 25 decembrie.

ce i-au spus copiii lui Moş crăciun:„Eu cred că Moş Crăciun, de fapt, nu e Moş Crăciun. E un bărbat îmbrăcat în costum de Moş Crăciun.”

„Ca să primesc un cadou trebuie să spun o poezie?”„Când o să vină Moşul eu o să-i cânt o colindă.”„La mine Moş Crăciun vine în fiecare an pentru că sunt cuminte.”„Ce bătrân e Moşul! Mă bucur că a venit.”„Eu vreau să-i spun la Moş Crăciun o poezie în germană pe care am învăţat-o la grădiniţă.”„Mama s-a certat cu tata. E ca şi cum ţi-ar pica zăpadă în cap.”

Oana hortoPAnBiroul comunicare şi relaţii publice