.DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

CUPRINS:

Introducere / 5PARTEA I: Concepţia antică asupra Pământului şi a locuitorilor săi,cu referire la Scythia şi Hiperboria. Istoricii şi geografii latini desprepopoarele din zona Mării Baltice şi Mării Nordului. Breviar istoric algeto-dacilor şi a Provinciei romane Dacia creată în 106/107 d. Hr. / 23

Cap. l- Concepţia antică a geografilor şi istoricilor greci, asupra Pământuluişi locuitorii săi, cu referire la Scythia şi Hiperboria şi locuitorii lor / 29

"a"- "Harta lumii" sau "Oicumenicos"(adică, "Pământul locuit") la grecii antici / 32

"b"- Istoricii din Grecia Antică, despre popoarele din Scythia / 39"c"- Grecii antici despre pelasgi / 40"d"- Grecii antici despre traci, geţi şi daci / 42

Cap. 2 - Geto-Dacii şi popoarele din Scythia şi Nordul Europei(Hyperboria), prezentate în "Istoria naturală" a istoricului romanPlinius Secundus (sau, cel Bătrân), scrisă în sec. I d.Hr. / 45

Cap. 3 - Prezentarea popoarelor din zona Mării Balticeşi Marea Nordului în "Germania" istoricului roman Cornelius Tacitus(sec. I şi II d. Hr.) / 55

"a"- Istorici latini despre popoarele din Scandinavia / 58"b"- Popoarele din Nordul Europei descrise în

"Germania" lui Cornelius Tacitus / 60

Cap. 4 - Geograful Ptolemeus Claudius din Alexandria,despre popoarele din zona Mării Baltice şi Mării Nordului;Teza cu privire la legendarul popor "Geats" al regelui Beowulf,din poemul anglo-saxon cu acelaşi nume, identificaţi cu geţii de lângăMarea Baltică, dispăruţi în istorie în sec. al V-lea / 71

"a"- Triburile geto-dacice din vremea lui Ptolemeu existenteîntre Carpaţii Beskizi şi vecinătatea Mării Baltice / 76

709

GEORGE PANTECAN

"b"- O interesantă teză istorică care identifică pe geţii de lângăMarea Baltică, dispăruţi în istorie în sec. al V-lea, cu legendarulpopor "Geats" al regelui Beowulf, din poemul cu acelaşi nume / 79

Cap. 5 - Breviar istoric al poporului geto-dac şi al provinciei romane Daciacreată de împăratul Trajanus în 106/107 d. Hr. / 83

"a"- Breviar istoric al poporului geto-dac / 85"b"- Breviar istoric al provinciei Dacia creată de împăratul Traian / 86"c"- Scriitori antici despre părăsirea Dacie lui Traian / 94"d"- Teze şi antiteze privind problema continuităţii elementului

roman pe teritoriul fostei Daciei a lui Traian / 96

PARTEA II-A- Breviar istoric al vizigoţilor, din anul 275 d.Hr. până lacrearea primului regat vizigoto-spaniol al Asturiei în anul 722 / 101

Cap. l- Breviar istoric al vizigoţilor, începând cu anul 275 d. Hr.Creştinarea lor în doctrina eretică ariană de episcopul got Ulfila sau Wulfila.Persecutarea şi martiriul creştinilor vizigoţi din partea preoţilor vechii religiiscandinave şi cu sprijinul regelui Athanarich. Trecerea la sud de Dunăreîn Imperiul roman al creştinilor vizigoţi, împreună cu apostolul lor / 105

"a"- Breviar istoric al Imperiului roman de la Aurelianusla Theodosius I cel Mare (perioada între 275 şi 395) / 108

"b"- Istoria vizigoţilor pe teritoriul actual de Sud-Est al României,din secolul al III-lea, până la invazia hunilor în anul 376 7114

"c"- Biblia ariană a lui Ulfila şi istoria ei / 121

Cap. 2 - Năvălirea hunilor la Dunăre în 376 şi fuga în panicăa vizigoţilor în Imperiul roman. Luptele cu romanii conduşide împăratul Valens şi uciderea acestuia. Acceptarea de romania prezenţei vizigote la Sud de Dunăre şi apoi a ostrogoţilor.Crearea în anul 395 a celor două Imperii romane: de Apus şi de Răsărit / 127

"a"- Invaziile barbare asupra Imperiului roman / 131

Cap. 3 - Intensificarea atacurilor barbare asupra Imperiului romande Apus, începând cu anul 401 şi căderea acestui Imperiu în 476.Regatul arian vizigot din sudul Franţei şi Spania creat între anii 416/419 /137

"a"- Intensificarea invaziilor asupra Imperiului roman de Apus / 139"b"- Invazia în Gallia a coaliţiei barbare condusă de vandalul

Gunderich (între anii 407-409). Respingerea lor în dioceza Hispania în 409,

710

. DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

de Constantinus III Flavius (406-411), "împăratul uzurpatordin Imperiul Britannia şi Galliarum" / 141

"c"- Invazia vizigoţilor lui Alaric I în Peninsula Italică.Jefuirea Romei şi retragerea lor spre sudul Franţei (anii 408-410).Regele vizigot Athaulf, urmaşul lui Alaric / 144

"d"- Wallia, urmaşul lui Athaulf, devenea aliat şi foederatial lui Honorius. Trecerea din nou a vizigoţilor în sudul Franţeiîn anul 418, cu acordul lui Honorius / 155

"e"-Acordul din 421 dintre Augustus Flavius Constantius IIIşi regele Theodoric I prein care se recunoştea Regatul Vizigotcu capitala la Tolosa / 157

"f- Invazia hunilor în Imperiul Roman de Apus şi moartealui Theodoric I la Campi Catalaunici în anul 451, în lupta contra lui Attila /162

"g"- Regatul vizigot sub regii Thorismond şi Theodoric II (451-466).Jefuirea Romei în anul 455 de vandali. Imperiul Roman de Apussub conducerea generalului Ricimer, ginerele regelui vizigot Wallia / 165

"h"- Evenimentele legate de căderea Imperiului roman de Apus.Regatul lui Odoacru din Italia / 170

Cap. 4 - Breviar istoric al Goţilor arieni (Ostrogoţii şi Vizigoţii),de la căderea Imperiului roman de Apus, până la moartea în 589a ultimului rege vizigot arian Leovigild / 177

"a"- Istoria ostrogoţilor din anul 454 până la creareaîn anul 493 a Regatului Ostrogot al lui Theodoric I cel Mare, din Italia / 179

"b"- Organizarea şi conducerea Regatului ostrogot din Italiaal lui Theodoric I cel Mare / 182

"c"- Euric I regele vizigot din Franţa şi Spania (466-484) / 185"d"- Istoria Regatului suebilor din Spania până la

regele vizigot Leovigild / 187"e"- Regatul vizigot al lui Alaric II şi conflictele cu francii

regelui Clovis 1 / 1 9 0"f- Urmaşii lui Clovis I şi relaţiile lor cu vecinii

în timpul lui Theodoric I / 193"g"- Urmaşii lui Theodoric I cel Mare.

Expansiunea Imperiului bizantin al luiJustinian 1/196"h"- Regatul vizigot între anii 526-554.

Ocuparea de către bizantini în anul 552, a sudului Spaniei / 206"i"- Regatul vizigot între anii 555-586.

Cucerirea Regatului suebilor în 583/210

711

GEORGE PANTECAN

Cap. 5 - Breviar istoric al Regatului vizigot de la convertirea în 589,la Religia Bisericii de la Roma, până la distrugerea Regatului vizigot,ocupat de islamici începând cu anul 711. Crearea primului Regatvizigoto-spaniol al Asturiei (722-910) / 219

"a"-Trecerea oficială la Religia Bisericii de la Romaa Regatului vizigot din Spania şi sudul Franţei, sub regele Reccared I(586-501)7221

"b"- Urmaşii lui Reccared şi problemele coexistenţeia două religii oficiale (ariană şi romano-catolică) în Regatul vizigot / 225

"c"- Ultimii regi vizigoţi. Ocuparea Regatului vizigotde islamici, începând cu anul 711 /

"d"- Ultima rezistenţă vizigotă de la Grota din Covandongadin Asturia şi crearea în anul 722 a primului Regat vizigoto-spaniolal Asturiei / 245

PARTEA III-A - "Dacia ubi et Gothia"- Istoricii şi cartografii din sec.al V-lea d. Hr. până în sec. al VUI-lea, inclusiv cei care au stat labaza atribuirii greşite în evul mediu din Europa Septentrională, anumelor latine de "Dacia", "Dacorum" şi "Getarum"/ 253

Cap. l - "Dacia ubi et Gothia"- Orosius Paul, ucenicul Sfinţilor Părinţiai Bisericii Creştine din prima jumătate a sec. al V-lea: Sfântul Augustinşi Sfântul Eusebii Hieronymus (la catolici este numit Sfântul Jerome),autorul "Bibliei Vulgata". Concepţia lui Orosius asupra lumii,reflectată în opera sa "Historiarum Adversum Paganos" şi în harta sa / 257

"a"- Sfinţii Augustin şi Eusebii Hieronymus (sau Sfântul Jerome- lacatolici). Viaţa şi operele lor / 259

"b"- Biografia istoricului şi teologului Orosius Paul,discipolul Sfinţiilor Augustin şi Hieronymus (Jerome) / 263

"c"- Concepţia lui Orosius asupra lumii reflectată în"Historie Adversum Paganos" / 265

"d"- Comentarii la Orosius Mappaemundi (Harta lumii a lui Orosius) / 268

Cap. 2 - Viaţa Sfântului Severus din Regatul Rugierilor (azi, Austria),care a fost prietenul şi sfetnicul regelui Odoacru. Harta lui Severus:"Severus Mappaemundi" / 277

Cap. 3 - Istoricii Cassiodorus Variae şi Jordanes.Concepţia istoricului Procopius din Caesarea asupra Nordului Europei / 289

712

. DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

"a"- Cassiodorus Variae / 291"b"- Jordanes / 293"c"- Concepţia lui Procopius asupra Nordului Europei / 296

Cap. 4 - Viaţa şi opera episcopului Isidore de Sevilla.Concepţia lui Isidore asupra Nordului Europei din opera"Ethimologiarum" şi din harta sa "Orbis Terrae" sau"Isidori Hispaliensis Mappaemundi" / 303

"a"- Biografia lui Isidore de Sevilla / 305"b"- Operele lui Isidore de Sevilla / 306"c"- Comentarii asupra Hărţii Lumii a episcopului Isidore de Sevilla

"Isidori Hispaliensis Mappaemundi" / 309

•Cap. 5 - "Cosmographia" Anonimului din Ravenna (Ravenna Anonymus)din sec. al VH-lea şi concepţia sa asupra Nordului Europei,din Harta "Ravenna Anonymus Mappemundi".Istoria longobarzilor a lui Paul Diaconul din sec. al VH-leaşi concepţia sa asupra Nordului Europei / 317

"a"- "Cosmographia" scrisă în sec. al VH-lea de Anonymusdin Ravenna şi Harta sa "Ravenna Anonymus Mappemundi" 7319

"b"- Biografia lui Paul Diaconul, autorul "Istoriei Longobarzilor"scrisă la finele sec. al VUI-lea / 322

"c"- "Istoria Longobarzilor" a lui Paul Diaconul şi concepţia saasupra Nordului Europei / 324

PARTEA IV-A: Răspândirea treptată a creştinismului în Nordul Europei,de la finele sec. al VUI-lea, până la crearea Arhiepiscopiei daneze din Lundîn 1103, urmată mai târziu de cea norvegiană din Nidaros în 1163şi cea suedeză din Uppsala în 1164. Epoca Vikingilor (sec. IX şi X) / 327

Cap. l - Popoarele din Nordul Europei din secolele VIII şi IX.Cucerirea Saxoniei de Carol cel Mare şi începuturile creştinării Europeide Nord. Distrugerea Imperiului Avar şi crearea Imperiului Occidentalisal lui Charlemagne / 333

"a"- Grupurile de popoare europene existente la mijlocul sec. al VIII-lea între Rhin, Marea Nordului, Sudul Peninsulei lutland şi Sud-Vestul MăriiBaltice 7335

"b"- Breviar istoric al ţărilor scandinave până la finelesec. al VUI-lea / 339

713

GEORGE PANTECAN

"c"- Breviar istoric al ridicării puterii lui Carol cel Mare.Cucerirea Saxoniei şi începuturile creştinării ei.Distrugerea Imperiului Avar / 343

"d"- Crearea Imperiului Occidentalis al luiCarol cel Mare (800-814) / 351

Cap. 2 - Crearea Arhiepiscopiei de Bremen- Hamburg şi primii eimisionari trimişi pentru creştinarea popoarelor din Nordul Europei / 357

"a"- împăratul Ludovic I cel Pios (814-840) şi urmaşii săi la tron,de la Lothar I la Arnulf de Kărten (perioada anilor 840 - 896) / 359

"b"- Rolul împăratului Ludovic I cel Pios şi al fiilor săi,în creştinarea popoarelor din Nordul Europei (perioada 814-877) / 361

"c"- Conflictul de putere dintre Arhiepiscopiile de Hamburgşi de Koln / 364

Cap. 3 - Răspândirea treptată a creştinismului în cele trei regatedin Scandinavia şi teritoriile care le aparţineau.Bula papei Agapet al II-lea din 24 septembrie 954, prin carenumea Danemarca cu numele de Daciae / 369

"a"- Răspândirea creştinismului în Danemarca / 371"b"- Răspândirea creştinismului în Norvegia / 375"c"- Bula papei Agapet al II-lea din 27 septembrie 954 / 379"d"- Răspândirea creştinismului în Suedia / 383

Cap. 4 - Epoca Vikingă. Expediţiile vikinge asupra Insulelor Britaniceşi Irlandei. "Normannalagen" şi "Dannelagen". "Harta anglo-saxonădin sec. al IX-lea" / 389

"a"- Normannalagen" (Legea norvegiană asupra Irlandei,precum şi o parte din Northumbria şi sud- vestul Scoţiei) dintre 839şi finele sec. al X-lea / 392

"b"- Regatele anglo-saxone din sec. al IX-lea, până la Bătăliade la Hastings din 1066. "Dannelagen" ("Legea daneză din regateleanglo-saxone") / 394

"c"- Harta anglo-saxonă din sec. al IX-lea / 401

Cap. 5 - Crearea Arhiepiscopiilor Romano-Catolice din Scandinavia / 405

"a"- Stabilirea definitivă a creştinismului în Regatul Suediei(perioada 1066-1088) / 407

714

.DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

"b"- Crearea Arhiepiscopiei daneze de la Lund şi conflictulcu Arhiepiscopia de Bremen-Hamburg privind drepturile ecleziasticemetropolitane asupra bisericilor din Scandinavia / 409

"c"- Regatele Norvegiei şi Suediei în timpul conflictuluidintre arhiepiscopiile din Bremen-Hamburg şi cea din Lund, asupradrepturilor metropolitane ecleziastice asupra regatelor din Scandinaviaşi teritoriile care le aparţineau / 422

PARTEA V-A: Numele latine de Dacia, Dacorum, Getarum şi Gothorum,utilizate în Europa Septentrională, începând cu a doua jumătatea sec. al XH-lea, până la crearea Uniunii de la Kalmar din 1389,a celor trei regate scandinave sub conducerea regilor danezi / 427

Cap. l - Expansiunea germană în zona Mării Baltice şi Mării Norduluişi conflictele de ordin comercial cu vecinii lor. Finlanda şi Ţările Balticepână la începutul sec. al XHI-lea / 431

"a"- Expansiunea comercială germană în zona Mării Balticeşi Mării Nordului, începând cu sec. al XH-lea şi conflictele comercialecu vecinii lor / 433

"b"- Finlanda până la începutul sec. al XlII-lea / 437"c"- Ţările Baltice până la începutul sec. al XlII-lea / 444

Cap. 2 - Numele de Dacia şi Dacorum, utilizate de latiniştiievului mediu, pentru a se referi la Danemarca şi danezi, precum şi numelelatine de Getarum şi Gothorum pentru a se referi la suedezi / 449

"a"- Istoricul normand Dudon de Saint - Quentinşi "Istoria primilor duci din Normandia" / 453

"b"- Istoricul Guillaume de Jumieges şi istoria sadespre Ducii din Normandia / 455

"c"- Simion din Durham (mort după 1129)-Simion Monahus Dunelmensis: "Historia de Regibus Anglorum& Dacorum & creberrimis bellis, rapins & incendiis eorum"("Istoria regilor englezi şi ai Dacilor - adică ai danezilor-bogată în războaie, jafuri şi multe incendii") / 459

"d"- Geoffrey de Monmouth : "Historia regum Britanniae" / 460"e"- Henty de Huntingdon: (mort ca. 1155): "Historia Anglorum" / 461"f- "Ailerdi Abbatis Rievalliensis (Reval) Historia" / 462"g"- "Brevis historia regum Dacie" şi "Genealogia regum Dacie",

scrise de nobilul Sven Aggesen sau Aggeson de la curtea regelui danez

715

GEORGE PANTECAN

Knut al Vl-lea Valdemarson / 463"h"- Saxo Grammaticus şi Istoria sa "Gesta Danorum" / 467

Cap. 3 - Crearea în anul 1170 a Ramurii Germane Dacia a OrdinuluiCavalerilor Sfântului loan din Ierusalim (Cavalerii de Malta),pentru întreaga Scandinavic. Crearea începând cu anul 1228 a Provincieireligioase Dacia a Ordinelor dominican şi mai târziu a Ordinului franciscan,care a fost extinsă treptat în Europa Septentrională şi influenţa militarăa Ordinului Cavalerilor Teutoni / 471

"a"- Aprobarea din anul 1170 a regelui danez Valdemar I cel Mare,pentru crearea Ramurii Germane a Ordinului Cavalerilor Sfântului loan dinDacia, a cărui jurisdicţie se întindea asupra tuturor ţărilor scandinave / 473

"b"- Organizarea şi răspândirea în Scandinavia şi restul Europei înanul 1221, a Ordinului monahal Cistercisian / 478

"c"- Bule papale din sec. al XHI-lea, adresate regatelor scandinave,până la crearea Provinciei religioase Dacia, prin care Danemarca a fost numi-tă Regatul Dacia / 479

"d"- Crearea Ordinului Cavalerilor Teutoni şi răspândirea lui între1211 şi 1230 în lumea germană / 485

"e"- Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Predicatori din Tolosa(Ordinul Dominican) şi crearea în anul 1228 a Provinciei Dacia a OrdinuluiDominican / 493

"f- Crearea şi organizarea Ordinului Fraţilor Predicatori Minori,cunoscut mai ales sub numele de Ordinul Franciscan / 504

"g"- Problema creierii Tribunalelor Inchiziţiei conduse de clericiidominicani şi franciscani / 507

Cap. 4 - Provincia dominicană a Regatului Ungaria Mare creată în anul 1221şi Episcopia Dominicană a Cumanilor, situată la est şi sud-estde Carpaţii Orientali, creată în anul 1228 şi distrusă de tătari în 1241 7513

"a"- Crearea în anul 1221 a Provinciei Dominicane a Ungariei / 515"b"- începerea invaziei tătarilor după anul 1221 în estul Mării Negre

şi creştinarea cumanilor de dominicani. Prezentarea tezei "Disertaţia" din1913 a teologului Pfeiffer Nicolaus 7519

"c"- Invazia tătarilor între 1241- 1242 în Europa şi distrugereaEpiscopiei Dominicane a Cumanilor la Est de Curbura Carpaţilor. Creareaprimelor state româneşti 7 528Cap. 5 - Numele latin de Dacia utilizat în enciclopedii, anale şi cronici,pentru a se referi la Danemarca, începând cu sec. al XlII-lea, până în

716

. DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

sec. al XV-lea. Petruş de Dacia, "primul scriitor al Suediei"din sec. al XlII-lea / 539

"a"- Bartholomaeus Anglicus / 541"b"- Silvestre Giraldus Cambrense: "Topographia Hiberniae, sive

miribilibus Hiberniae" ("Topografia Irlandei sau despre minunata Irlanda"),scrisă ca. anul 1200 / 543

"c"- Diverse anale, cronici şi lucrări scrise în latina timpului,până la începutul sec. al XV-lea, în care a fost utilizat numele de Daciapentru a se referi la Danemarca sau la Provincia Dacia / 544

"d"- Petruş de Dacia- Primul scriitor al Suediei / 551"e"- Opera lui Petruş de Dacia / 554"f- Scurta istorie a regelui Suediei, Magnus Ladulâs (1275-1290)

şi a fiilor săi. Conflictele armate suedezo-ruse dintre anii 1283- 1305 / 556"g"- Expansiunea Regatului Suedia în Finlanda şi conflictele militare

cu Cnezatul rus de Novgorod / 559"h"- Istoria regatelor daneze şi norvegiene între 1241 şi jumătatea

sec. al XlV-lea, reflectate în cronici şi anale / 563.

PARTEA VI-A- Provincia Dacia a Uniunii de la Kalmar. Corespondenţaregelui danez Christian I (din sec. al XV-lea), în care se intitula "RexDacie". Reforma religioasă lutherană introdusă între 1527 şi 1538 încele trei regate scandinave şi în teritoiile care le aparţineau. Istoricidanezi şi suedezi din secolele XVI şi XVII, care au atribuit origineabiblică a regilor danezi şi suedezi, pornind de la Jafet, fiul lui Noe / 573

Cap. l - Crearea Uniunii de la Kalmar a regatelor scandinave, condusă deDanemarca. Conflictele germano-scandinave pentru controlul comerţuluiest-vest prin teritoriile Ţărilor Baltice / 577

"a"- Crearea Uniunii de la Kalmar dintre cele trei regate scandinave,sub conducerea daneză / 579

"b"- Expansiunea Ligii Hansa în Marea Baltică / 584"c"- Conflictele de autoritate dintre papa Grigore al IX-lea

şi împăratul Frederich al II-lea de Hohenstaufen, privind controlulasupra teritoriilor din sud- estul Mării Baltice / 586

"d"- Extinderea treptată a Provinciei Dominicane şi FranciscaneDacia din Scandinavia, Finlanda şi din Pommerania de est, până la graniţa denord-vest a Cnezatului rus din Novgorod / 589

"e"- Invazia tătarilor în Livonia şi Cnezatul Novgorod / 592Cap. 2 - Numele latin de Dacia utilizat în sec. al XV-lea de istorici şi croni-

717

GEORGE PANTECAN

cari, precum şi în corespondenţa oficială a timpului / 595"a"- Scurta istorie a Uniunii de la Kalmar, de la regele Eric I de

Pommerania la regele Hans I (mort în 1513) / 597"b"- Istoricul Thomas Gheysmeri şi Compediul său: "Historiae

Danicae ab initio ad Waldemarum IV- Conscriptum anno 1431" / 601

Cap. 3 - Cronica lui Ericus Olai; breviar istoric al Ţărilor Baltice din 1316până în sec. al XV-lea; scrisori de la Cancelaria regelui danez Christian I,în care era utilizat numele de Dacia / 607

"a"- Cronica lui Ericus Olai din Uppsala (mort în 1486) / 609"b"- Breviar istoric al Ţărilor Baltice din 1316 până în sec. al XV-lea,

în legătură cu Extrase din registrele Episcopiei din Reval din 1454, dinConventus Ordinului Livonian din 1458 şi al Ordinului Dominican din ca.1500/611

"c"- Extrase din corespondenţa regelui danez Christian IdeOldenburg/618

Cap. 4 - Evenimentele premergătoare introducerii Reformei lui Lutherîn Scandinavia. Introducerea treptată a Reformei lutherane în cele trei regatedin Scandinavia şi teritoriile care le aparţineau. Urmările suferitede reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice din teritoriile de mai sus,prin măsurile de represiune luate pentru înlăturarea lor / 625

"a"- Breviar al evenimentelor introducerii Reformei lutherane în celetrei regate din Scandinavia şi teritoriile care le aparţineau / 627

"b"- Istoricul suedez Olaus Petri (1493- 1552). Viaţa şi opera sa / 632

Cap. 5- Istorici danezi şi suedezi din sec. al XVI-lea, care au atribuit origineabiblică a regilor danezi şi suedezi, pornind de la Jafet (lafet) fiul lui Noe / 635

"a"- "Numele Goţilor, de asemenea este după Magog, ca şi aldanezilor, din care aceştia descind ca origină" ("Nam ab eodemMagog Gothi, qui est dani, originaliter descenderunt"). Citat din 1527după danezul Petri Olai / 637

"b"- Johannes Magnus Gothico şi fratele său, Olaus Magnus Gothico.Viaţa şi operele lor / 647

Concluzii- "între mituri şi raţiune" Analize critice privind miturilemedievale ale naţionalismului scandinav (dezvoltate îndeosebi în sec.al XVI şi XVII) şi care au fost preluate după 1913, sub forme total originale,de către naţionaliştii români / 659

718

. DACIA ŞI GETO-DACII, ÎNTRE MITURI ŞI RAŢIUNE

"a"- "Provincia Dacia Nova Roma" / 663"b"- Festivalul muzical "Petru de Dacia", prezentat între 2-5 august

2006 de Orchestra de Cameră "Gotland Chamber Music Festival" / 664"c"- "Vechea şi noua Dacie germană" ("Das Alt und Neu- Teutsche

Dacie") a istoricului Johannes Troster, apărută la Niirnberg în 1666 / 664"d"- Noi teze ale unor români, care sunt destul de controversate,

asupra originii dacilor şi a strămoşilor poporului român / 666"e"- Cuvânt către cititorii români / 676

Prof. dr. VICTOR CRĂCIUNPostfaţă / 679Bibliografie /683Cuprins / 709

719