cvj, nr. 95, vineri 30 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 95

Vineri, 30 martie 2012

AdrianJurca a vrutsã dizolve

ilegalSindicatul

LiberE.M.LivezeniJ udecãtoria

Petroºani a luat act, la începutul acestei sãptãmâni, de renunþarealui Adrian Jurca de adizolva Sindicatul care l-aconsacrat ca… omul cucele mai multe dosarepenale ºi civile.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Teroare înCampusul

Universitãþiidin Petroºani

C ampusulUniversitãþii

Petroºani este o zonãsuperbã, idealã pentruplimbãri ºi relaxare în aerliber. Pãcat, însã!

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

ENEL nu elibereazãcopii dupã facturile la

energie pentru

pensionariiminieri, peanul 2011

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Termocentrala Mintia„arde” comisioane în

instalaþiile energetice?!

T ermocentrala Mintiacautã huilã scumpã

peste hotare ºi asta întimp ce oficialii CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani cer, în van, deluni în ºir, un preþ corectla huila energeticã.

PAGINILE 8-9

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Coronado 22:15 Kinta 0:15 Coronado (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Silit sã ucidã 22:20 În puii mei! Xtra Show 23:45 Plunkett ºi Macleane:Blestemul rubinului 1:45 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Bobby, legenda dinEdinburgh 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:15 Cine este Cletis Tout? 1:15 Bobby, legenda dinEdinburgh (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect ) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 ªcoala de rock (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Prizonierii timpului 23:15 Centrul pãmântului

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 In memoriam: ªtefanRadof12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:00 O datã-n viaþã - Primaparte22:00 O datã-n viaþã - Parteaa doua23:10 Evadare din morþi

M uzeulCivilizaþiei

Dacice ºi RomaneDeva organizeazã,în întâmpinareaproiectului naþionalªcoala altfel, douãexpoziþii în cadrulcãrora se vordesfãºura ºi activ-itãþi educative.

Astfel, în cadrul ZilelorIcoanei, manifestare carese va derula în perioada2-4 aprilie va fi vernisatãexpoziþia ARHETIP III îndata de 2 aprilie, orele11,00, la clãdirea MagnaCuria ºi va putea fi vizitatã pânã în 31 aprilie.Parteneri în acest proiectsunt Episcopia Devei ºiHunedoarei, GrupulSfântul Ioan Damaschindin Cluj-Napoca, MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane Deva, Teatrul deArtã Deva, ColegiulNaþional Decebal ºiLiceul de Muzicã ºi Arte

Plastice SigismundToduþa din Deva. Potrivitorganizatorilor, ZileleIcoanei vor cuprinde oserie de evenimente cul-turale: În incinta clãdiriiMagna Curia va fivernisatã expoziþia deicoane ºi studii de desenARHETIP III, în cadrulcãreia va funcþiona unatelier de artã bizantinãcuprinzând picturã deicoane, desen, muzicã,arhitecturã, imnografie ºiactivitãþi practice cu elevii(2 – 3.04.), foaierulTeatrului de Artã va gãz-dui expoziþia colectivã deartã fotograficãMÃNÃSTIREA (2.04.), laColegiul NaþionalDecebal va fi vernisatã oexpoziþie foto-documen-tarã dedicatã PãrinteluiPaisie Olaru de la Sihla(3.04.) ºi organizatã con-ferinþa Tradiþie muzicalãbizantinã în România,susþinutã de bizantologulElena Chircev din Cluj-Napoca, la Liceul deMuzicã ºi Arte Plastice

Sigismund Toduþa va fiîncheiat atelierul de artãbizantinã, unde va avealoc ºi o întâlnire a elevilorcu invitaþii (preoþi, muzi-cieni ºi muzicologi, pic-tori, arhitecþi º.a.), pre-cum ºi o lecþie interactivãinterdisciplinarã (4.04.).Închiderea proiectului seva face printr-un concertde muzicã bizantinãsusþinut de GrupulSfântul Ioan Damaschindin Cluj-Napoca.

Expoziþia Lumeapãsãrilor va fi vernisatãîn data de 3 aprilie, orele

12,00 la clãdirea MagnaCuria ºi va putea fi viz-itatã pânã la sfârºitul luniimai. Se ºtie cã pãsãrile,mai mult decât oricarealtã grupã de vieþuitoare,au constituit obiectul unuideosebit interes dinpartea omului, atât pen-tru aspectul lor plãcut,cântecul melodios, cât ºipentru obiceiurile lor deo mare originalitate. ÎnRomânia trãiesc 383specii de pãsãri din careaproximativ 100 suntsedentare, 150 migra-toare, 40 oaspeþi de

iarnã ºi 65 specii depasaj. Mai apar acciden-tal circa 20 de specii saucele rãtãcite, în puþineexemplare. Ecosistemelenaturale ale Românieipãstreazã o biodiversitateridicatã a pãsãrilor. Oserie de regiunigeografice ca DeltaDunãrii, sud-estulDobrogei, zonele colinare

ºi montane aleCarpaþilor, malurilerâurilor frapeazã prindensitatea ridicatã lamulte specii, care suntrare în alte zone ale þãrii.

Organizarea acesteiexpoziþii a avut în vederefaptul cã data de 1 aprilieeste declaratã ZiuaInternaþionalã apãsãrilor. În cadrulexpoziþiei vor fi organi-zate ºi acþiuni educativecu elevii, precum ºi ieºiriîn naturã.

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Devaeste partener în proiectulSãptãmâna familiei, sãp-tãmâna fãrã TV, în ziuade 3 aprilie intrarea fiindgratuitã la muzeu.

Expoziþiile pot fi vizitate de marþi pânãduminicã, între orele10,00 – 18,00.

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

ªcoala altfel, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 2012 Actualitate 3

D eºi oficialiiGuvernului

precizeazã cã acþiu-nile sindicaliºtilorcare au drept scopstoparea înfiinþãriiComplexuluiEnergetic Hunedoara(CEH) vor duce laînchiderea tuturorminelor din ValeaJiului ºi a celor douã termocentraledin judeþ, aceºtia nu se lasã.

Astfel, pentru cã legearomânã permite,Federaþia Naþionalã aMuncii (FNM) – deºi nueste reprezentativã lanivelul CompanieiNaþionale a Huilei –plãnuieºte o nouã vende-tã împotriva CEH.

C EH atacat, cã”oricum se

închid minele””În momentul de faþã

pregãtim patru acþiuni în

instanþã care atacãhotãrârea de guvern cuprivire la înfiinþare CEH.Ni s-a reproºat cã amgreºi. Ce greºealã facemnoi când suntem împotri-va privatizãrii mineritului?Ce greºealã facem noicând ne susþinem reven-dicãrile, în timp ce minis-trul Bode – care este celmai slab ministru alEconomiei pe care l-amvãzut vreodatã – spune cãpreferã sã închidã toateminele din Valea Jiuluidecât sã le dea pe mânaindienilor, care vor sãexploateze huila noastrã.

Ei spun cã dacã nu se înfi-inþeazã CEH, vor fiînchise toate minele. Pãi,dacã se înfiinþeazã, oricumvor fi închise trei mine ºioamenii îºi vor pierdelocurile de muncã”, adeclarat ConstantinCreþan, liderul FNM.

De atacuri nu au scãpatnici sindicaliºtii Muntelui,sindicatul consideratreprezentativ în Valea Jiului.”Din cauza unor sindicaliºtica cei de la Muntele, mine-rii au ajuns bãtaia de joc aguvernanþilor. Tot ce estemiºcare sindicalã în ValeaJiului este compromisã,

liderii de sindicat de laMuntele poartã întreagarãspundere pentru cum aajuns mineritul Vãii Jiului.Liderii mei însã nu au averi,trãiesc de pe o zi pe alta,dar au grijã sã apere interesele oamenilor”, maispune Creþan.

D acã ºi cuparcã… a la

Miron CozmaDe atacuri nu a scãpat

Creþan, fiindcã acestea auvenit din partea lui MironCozma, care oricum îiconsiderã pe toþi liderii desindicat din Valea Jiuluioportuniºti ºi corupþi.

”În primul rând, pecine reprezintã FNM-ul luiCreþan? Pe-un vãr de-allui, pe el ºi pe nevastã-sa,pe altcineva nu vãd sãreprezinte. Iar acest sindi-cat Muntele s-a înfiinþatdoar ca sã fie salvatorgoliul celor care sevedeau ºefi pe la LigaSindicatelor MiniereValea Jiului ºi nu aureuºit”, declarã, pentruCronica Vãii Jiului, MironCozma.

Totuºi, fostul lider alminerilor este de acordcu fostul lui locotenent înproblema înfiinþãrii CEH.”Din punctul meu devedere, CEH e opãcãlealã. Un astfel decomplex trebuia înfiinþatîn 1992, când LSMVJ acerut asta GuvernuluiStolojan. Aceastãmãsurã, luatã acum, deînfiinþare a CEH, estedoar aºa, de dragul de alua mãsuri. De fapt, sevrea închiderea mineritu-lui, dar dacã cineva vaîndrãzni sã facã asta, va fiacuzat de subminareaeconomiei naþionale,când eu cu partidul meuvom ajunge laguvernare”, mai spuneMiron Cozma.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Disputã aprigã pe neînfiinþatul CEH

L iga Sindicatelor MiniereValea Jiului a reuºit sã

câºtige procesul cu CompaniaHuilei, iar acum are de primitbani. E o primã bãtãliecâºtigatã în instanþã, darrãzboiul continuã.

La data de 27 martie 2012, magis-traþii Tribunalului Hunedoara au admisacþiunea formulatã de LSM “VJ” ºi auobligat CNH SA la plata sumei de294.892 de lei cu titlu de fond destinatnegocierii ºi urmãririi executãriiContractului Colectiv de Muncã aferent.

Banii corespund perioadei de acumaproximativ 2 ani ºi instanþa le-a datcâºtig de cauzã celor de la Liga înfiinþatã

de Miron Cozma. „Este vorba despre 294.000 de lei,

pe care trebuia sã-i primim din con-tribuþia de 3,99 la mie din salariileminerilor înscriºi la Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului. Cu aceºti bani nevom plãti salariile restante, vom faceplãþi cãtre terþi. Dumnezeu mai face ºidreptate ºi am câºtigat un prim pas”, aspus Zoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ.

Liga minerilor mai are de recuperatpeste 7 miliarde de lei vechi, bani pen-tru care continuã sã se judece cu cei dinCNH în instanþã.Acest dosar vizeazã oaltã perioadã de timp ºi acelaºi fond ºise aflã deja pe rolul TribunaluluiHunedoara, având termen la data de14.06.2012.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

R ecent, ministrul Economiei,Lucian Bode, a înaintat

Federaþiei Naþionale a Muncii oserie de rãspunsuri la reven-dicãrile acestora, precizând cãCNH nu poate intra cu totul încomponenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara ºi cã nicidatoriile istorice nu pot fi ºterse,cu toate cã în Gorj s-a putut…

Astfel, printre revendicãrile sindi-caliºtilor din FNM se numãrã ºi intro-ducerea în cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara aCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani prin fuzi-une cu cei doi producãtoride energie (CE Paroºeniºi CE Mintia Deva), dar ºianularea datoriilor istoriceale CNH sau cel puþin alepenalitãþilor aferentedatoriilor propriu-zise.

”Introducerea în nouastructurã organizatoricã aCompaniei Naþionale aHuilei SA Peroºani prinfuziune cu cei doi pro-ducãtori de energie, CEParoºeni ºi CE MintiaDeva, presupunea prelu-area datoriilor istorice aleCNH Petroºani, de cãtrenoua societate, cu reper-cusiuni evidente asupraactivitãþii ulterioare a

acesteia. Din acest motiv s-a alessoluþia de înfiinþare a ComplexuluiEnergetic Hunedoara prin fuziunea ter-mocentralelor ºi preluarea minelor via-bile. Aceastã soluþie a fost acceptatã deFondul Monetar Internaþional, BancaMondialã ºi Uniunea Europeanã”, aprecizat ministrul Lucian Bodea.

Cât despre anularea datoriilor CNH,acelaºi Bode explicã faptul cã statulromân nu prea e de capul lui.

”Anularea datoriilor istorice sau alepenalitãþilor aferente este o problemãmai veche, mult dezbãtutã, dar care nuare rezolvare, deoarece începând cuanul 2007, România este stat membrual Uniunii Europene ºi trebuie sãrespecte legislaþia europeanã”, maispune ministrul Economiei.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Rãspunsuride ministru...

Lacataº a câºtigat o bãtãlie,continuã “lupta”

Z eci de tineri dinPetroºani sunt

invitaþi sã-ºi spunãpãrerile despre oraºulîn care locuiesc.Acþiunea are loc laPetroºani în cadrulForumului Pro Urbis,aflat la cea de a treiaediþie.

Primarul Tiberiu IacobRidzi a spus cã dialogul va fiunul “provocator ºi foartenecesar” la care a invitatreprezentanþii elevilor de latoate liceele din Petroºani pen-tru un dialog între generaþii.

“Mâine (n.r vineri) mã reîn-tâlnesc cu membrii forumuluiPro Urbis. Vom fi cu toþiiprezenþi la un dialog provoca-tor ºi foarte necesar. Am invitatla aceastã întâlnire reprezen-tanþii elevilor de la toate liceeledin Petroºani pentru un dialogîntre generaþii. Sunt convins cãschimbul de idei, de opinii carevor fi generate cu ocazia aces-tui eveniment ne va fi de folosnouã tuturor. Fãrã participarea

activã a tinerilor, fãrã creativitatea lor, fãrã potenþialullor valorificat cum se cuvine,nu putem construi o comuni-tate înfloritoare”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Pro Urbis s-a nãscut din dorinþa de a implica toatãcomunitatea în gândirea uneistrategii viabile la care oameniicare trãiesc în acest oraº sã-ºipoatã aduce contribuþia. Aºa s-a nãscut Ziua Familiei,sau Ziua Verde, activitãþi carevor avea loc în cel mai scurttimp, iar vineri va fi ziua dedicatã tinerilor.


C âteva zeci de pompieri de la

Detaºamentele dinHunedoara ºi Petroºani,susþinutã de reprezen-tanþi ai Ocolului SilvicHaþeg s-au luptat ºi joicu incendiul de pãdurece a izbucnit, miercuri,în masivul ªureanu.

Potrivit ºefului ISU ViorelDemean peste 100 de pom-pieri, reprezentanþi ai OcoluluiSilvic Haþeg, jandarmi ºi mem-bri ai Serviciului voluntar pen-tru situaþii de Urgenþa Haþeg auacþionat, miercuri, mai bine de6 ore pentru lichidarea incendi-ului care s-a propagat la apro-ximativ 50 hectare de pãdurede pin ºi fag în zonaSântãmãria Orlea.

“Echipele de intervenþie auexecutat fâºii de izolare aincendiului care au constat înîndepãrtarea de pe sol a frun-

zelor ºi crengilor uscate ºi auintervenit cu lopeþi din cauciucºi alte mijloace specifice pentrulimitarea arderii.

Incendiul s-a dezvoltat într-ozona inaccesibilã autospe-cialelor cu apã ºi spuma,

munca echipelor de intervenþiefiind îngreunatã de terenul accidentat, greu accesibil, ºi devântul puternic care a favorizatpropagarea rapidã a arderii”,declarã Demean.

Pe timpul nopþii, aria incen-

diatã a fost supravegheatã dereprezentanþii Ocolului SilvicHaþeg., iar pompierii cred cãcel mai probabil, incendiul afost generat de utilizarea foculuideschis în aer liber în scopuligienizãrii terenurilor agricole

sau pãºunilor.Numai într-o singurã zi, mai

exact miercuri, pompierii hune-doreni au fost implicaþi în 30de acþiuni de stingere a incendi-ilor de vegetaþie uscatã, ce auafectat 265 de hectare de terendintre care 80 sunt litierã depãdure iar 50 de fond forestier.

În total, în ultimele 28 dezile, pompierii hunedoreni auintervenit pentru lichidarea a788 arderi de vegetaþie uscatã,care s-au propagat pe aproxi-mativ 5.021 hectare, dintrecare 1376 hectare sunt litierãde pãdure, iar 50 de hectarecoronament de pãdure de pinºi fag.

În ciuda amenzilor aplicate,în ultima vreme, de pompieriihunedoreni fermierii continuãsã utilizeze focul în aer liber, înscopul igienizãrii terenurilor.Pânã acum, angajaþii I.S.U. auaplicat 18 sancþiuni contra-venþionale, în valoare de18.000 lei.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 201244 Actualitate

S ute de oameni cuvenituri modeste au

stat la coadã încã dedimineaþã sã primeascãtichetele oferite deadministraþia de laPetroºani. Coada s-aîntins pe zeci de metri ºiunii dintre cei care austat la coadã au avutnevoie chiar de îngrijirimedicale.

Aºezaþi devreme la rând,oamenii, majoritatea bãtrâni,au stat rãbdãtori sã ajungã sãprimeascã bonurile valoriceoferite de administraþie.Totuºi, au existat ºi mici inci-dente. Un bãrbat care a ajunsla primãrie a leºinat ºi a fostnevoie de intervenþia echipaju-lui de la salvare care l-a trans-portat de urgenþã la spital. „Is-a fãcut rãu ºi se pare cã areo cãdere de calciu. Îi ducempentru investigaþii mai amã-nunþite la spital”, a declaratunul dintre membrii echipajuluide la salvare.

Cei mai mulþi oameni careau venituri modeste, spun cãs-au bucurat enorm de gestulcelor de la Petroºani ºi audeclarat cã aºa le va fi mai

uºor de Paºti. „Eu am o pen-sie micã ºi mã bucur mult ºi deaceºti bani. Am venit aici ºi lemulþumesc celor de la primãriecã s-au gândit la noi”, spuneao femeie care stãtea la rând înaceastã dimineaþã. „Aºa o sãam ºi eu ceva pe masã de sãr-bãtori. E bine cã ºi-a adusaminte cineva de noi”, a spuso altã femeie.

Aproximativ 5.000 deoameni care au venituri maimici de 700 de lei au primittichete valorice de câte 50 delei, cu care vor putea sã-ºicumpere, exclusiv, alimente.


Sute de oameni din Petroºaniºi-au luat tichetele

Pro Urbis aduce tinerii în prim plan la Petroºani

Ample operaþiuni de stingere a incendiuluide pãdure, în masivul ªureanu

R eferitor ladiferitele specu-

laþii care au apãrut în presã cu privire latrecerea lideruluiPRM, Costel Avram, la alte formaþiuni saualianþe politice i-amsolicitat acestuia unscurt interviu peaceastã temã. Am dorit sã avem precizãri suplimentareºi am intenþionat sãclarificãm, pe deplin,situaþia.

-Prin urmare, suntdoar zvonuri sauexistã un sâmburede adevãr? Treceþisau nu treceþi în altãbarcã politicã? E unexerciþiu foarte lamodã în aceste zile...

-Nu, în mod hotãrât,nu. Vã dau douã argu-mente de ultimã orã:dacã aº trece la un altpartid sau la o altã alianþãpoliticã ar avea sens sãinaugurez, în aceste,zilele douã noi sedii ale

partidului? Azi ( n.red. - e vorba deziua de ieri) voiinaugura un sediunou pentru ValeaHaþegului ºi înzilele urmãtoare -unul pentru toatãValea Jiului. ªtimdin istoria noastrãcã atunci cândvrei sã trãdezi,pârjoleºti totul înurma ta. La mine,lucrurile ar staexact pe dos ceeace, desigur, nu arfi în firea românu-lui. Mai ales alunuia delaRomânia Mare...

-Pe ce sebazeazã,totuºi, acestezvonuri? Chiariese fum fãrã foc?Acest lucru este ºimai evident mai alesîn aceastã primãvarãcând pãdurile noas-tre ard în neºtire....

-Lumea mã vede încompania tuturor liderilorjudeþeni ºi pune acestlucru pe seama unor

posibile negocieri. Nu vãascund cã am o relaþiebunã cu toþi dar dintr-oaltã perspectivã. Eu, dupãalegeri, subliniez, doardupã alegeri, va trebui sãnegociez cu unii dintre eiîn consiliile locale ºi înconsiliul judeþean. Dacãîmi voi dubla numãrul de

consilieri vor trebui ei sãse alieze cu mine pentrua forma majoritãþi.

-Dar nu punei lasocotealã faptul cãv-ar fi mult mai uºorsã fiþi, sã zicem,numãrul 2 într-unpartid mare decâtnumãrul 1 într-un

partid(mai) mic?

-Cred cãtoatã lumeal-a citit pe

Creangã fie din plãcere,fie din obligaþie.

Humuleºtiul e la oaruncãturã de bãþ deVerºeniul copilãriei mele.De la el am învãþat cãdecât sã fii codaº la oraº,mai bine în satul tãu frun-taº. Iar eu deºi suntvicepreºedinte la Consiliuljudeþean, mã simt caprimul politician dinValea Jiului care a ajunsacolo datoritã oamenilorcare m-au votat aici, lamine acasã. Eu mã simt

în Petroºani ca acasã încãde pe vremea când jucamrugby la ªtiinþa.

ªi atunci eram mândrucã ne puteam bate cumarile forþe sportive dinmarile oraºe fãrã sã mãgândesc vreodatã ca aºputea pãrãsi Valea pentrualte avantaje materiale.Petroºaniul mi-a oferittotul ºi vreau sã-i întorcaceastã generozitate pecare mi-a arãtat-o de-alungul timpului.

-Aºadar, sã înþelegcã rãmâneþi fidelRomâniei Mari?

-Am aflat, recent, cãitalienii au o vorbã: azi -nouã, mâine - vouã.

Ea exemplificã exact ºisituaþia din politicã: dacãdumneavoastrã., cei dinValea Jiului, ne votaþi azi,mâine veþi beneficia depe urma alegerii dv.

ªi pentru cã aþi vorbitla început de incendii vãspun din experienþã cãapa, oricât ar fi de depuþinã sau de micã ar fitot stinge focul.

S-ar putea ca pânã sãdirijezi marile fluvii sã-þistingã focul de acasãtotul sã ajungã doar prafºi pulbere. Cred cã aþiînþeles aluzia...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 2012 Politicã 5

P reºedintele PP-DD, Haralambie

Vochiþoiu, a participat,joi, la Bucureºti lamitingul din PiaþaConstituþiei organizatîmpotriva deciziei CNAde a închide postul deteleviziune OTV, a luiDan Diaconescu.

Alãturi de HaralambieVochiþoiu au fost prezenþipeste 100 de hunedoreni,care au dorit sã fie alãturi depostul de televiziune OTV. “CNA este o instituþie de genulfostului cabinet doi care nuface altceva decât sã cen-zureze tot ce e împotrivaactualei Puterii. Noi am decissã ne alãturãm românilor dinPiaþa Constituþiei pentru asalva libertatea de exprimare,libertatea presei”, declarãHaralambie Vochiþoiu.

CNA a aplicat, marþi, OTVcea mai durã sancþiune posi-bilã -înjumãtãþirea licenþeiaudiovizuale-, pentru cã tele-viziunea difuzeazã continuupublicitate politicã la PartidulPoporului Dan Diaconescu, înafara perioadei de campanie

electoralã. Decizia desancþionare a OTV cuînjumãtãþirea perioadeilicenþei televiziunii a fost aplicatã în baza articolului 95 din Legea audiovizualului.

Licenþa audiovizualã aOTV ar fi expirat pe 1 aprilie2013, fapt pentru careînjumãtãþirea perioadeilicenþei sale face ca televiziu-nea lui Dan Diaconescu sãmai poatã emite pânã pe 28septembrie 2012, dupã cum

au spus membrii CNA, careiniþial anunþaserã cã postulmai poate emite pânã pe 1octombrie. Ocram TeleviziuneSRL, care opereazã postulOTV, a înaintat o cerereCNA prin care a solicitata sãse reanalizeze decizia demarþi a Consiliului, prin carese reduce la jumãtate perioa-da de licenþã pentru aceastãteleviziune din cauza publicitãþii politice.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

În privinþa zvonurilor cã ar pãrãsi PRM în favoarea altor partide sau alianþeCostel Avram din Verºeni îl citeazã pe Ion Creangã din Humuleºti

„Decât sã fii codaº la oraº, mai bine în satul tãu fruntaº”

Preºedintele PP-DD Hunedoara,Haralambie Vochiþoiu,

la mitingul împotriva CNA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 2012 Anchetã 76 Anchetã

COLÞUL LUI DENIS

Liderul de sindicat, Adrian Jurca,a încercat sã dizolve Sindicatul Liberal E.M.Livezeni, dar luni, 26 martie2012, în dosarul 680/278/ 2012,acesta a renunþat pentru cã instanþade judecatã i-a cerut sã depunã ladosar actele privind constituirea ºifuncþionarea sindicatului, orice actmodificat, plus tabelul cu membrii desindicat aºa cum era acesta înaintesã se înscrie în sindicatul Muntele.Adrian Jurca nu a putut depuneaceste documente pentru cã el numai este lider de sindicat conformstatutului de prin 2010, pentru cã în2009 trebuia sã aibã loc alegeri.Sigur, poate fi numit interimar dacãalegerile se amânã, dar numai pentru6 luni. Apoi, membri de sindicat nus-au înscris în Sindicatul Muntele, ciau fost trecuþi in corpore de Jurca.Toate acestea nu ar fi fost acceptatede instanþa de judecatã sau, în cel mai rãu caz, ar fi avut belele ºimai mari.

În cauza dizolvãrii SindicatuluiLiber mai erau trei persoane care seîmpotriveau desfiinþãrii, respectiv fos-tul vicelider Marian Filip, PetriºorSãlcianu ºi Gabriela Daniela ªipeþan– în calitate de intervenienþi.

De ce se opneau cei trei? Pentrucã Adrian Jurca ºi Sindicatul Liber ausã le dea bani cu carul. Unora, pen-tru banii împrumutaþi din bãnci ºiCAR-uri ºi daþi, tot cu împrumutSindicatului Liber Livezeni începândde pe vremea când Adrian Jurca înfi-inþase firme pentru a înmulþi cotizaþi-ile membrilor de sindicat. Doar cãacesta a trãit bine, chiar cu complici-tatea unor directori ºi contabili, iarzeci ºi zeci de membri de sindicatcare au încheiat cu Jurca ºi sindicatulsãu contracte de împrumut, unii aurecurs chiar la notari pentru a seasigura cã datoriile lor din bãnci vorfi achitate de sindicat. Dar degeaba.

D irectori implicaþi ºiafaceri cu CNH

La fel au pãþit ºi societãþile comer-ciale care au furnizat marfã firmelorlui Adrian Jurca, prin organizaþiasindicalã. Adicã au rãmas cu buzaumflatã ºi ca urmare s-au adresat larândul lor instanþelor de judecatã,

unde a fost târât ºi directorul MineiLivezeni, Valter Sinerth – dosarnr.6546/278/2011.

Cert este cã s-au fãcut afaceri cuplasa de sârmã, cu materiale de lucrupentru mineri, cu lãmpi pneumaticeetc. Toate acestea erau cumpãratede CNH, intermediare fiind firmelelui Jurca. Afacerile, înºelãciunile, fal-surile în acte ºi cecuri sunt atât denumeroase ºi clare încât este evidentcã Adrian Jurca a fost protejat deoamenii legii, respectiv Poliþie,Parchet, SRI, Doi ºi un sfert etc.,directori de minã, contabili din sis-temul minier.

Pe urmele lui Jurca sunt totuºifirmele pãgubite ºi membrii de sindicat înºelaþi ºi chiar DirecþiaFinanþelor Publice ºi ITM, care nu s-au lãsat, ca urmare zeci de dosaresunt pe rolul Judecãtoriilor, majoritatea reclamanþilor au câºtigatîn prima instanþã.

Oamenii pãcãliþi, colegi ºi familiiale acestora, spun cã Adrian Jurcatrebuie sã le înapoieze, însumat, zecide miliarde lei. Se pare cã ”afacereaJurca” este asemãnãtoare cu”afacerea Habitat XXI”, ambelefolosindu-se de buna credinþã asalariaþilor/membrilor de sindicatpe care i-a pus sã împrumute sutede milioane/persoanã angajându-se cã sindicatul/firma le va plãticreditul din bãnci ºi CAR-uri.

V iceliderul MarianFilip, înºelat ºi el,

rupe tãcerea

Printre cei pãgubiþi sunt ºi ceicare i-au stat alãturi lui Jurca,respectiv viceliderul SindicatuluiLiber al E.M. Livezeni ºi IonTemneanu, liderul de la MinaPetrila, pe lângã mulþi alþii.

”Da, am fost parte în proces ºim-am împotrivit desfiinþãriiSindicatului Liber Livezeni. Odatã pentru cã acesta a fost înfi-

inþat de regretatul Ionel Ciontu,apoi nu s-a respectat statutul însensul cã Adrian Jurca nu mai estede mult lider de sindicat ºi cãhotãrârea de dizolvare a unui sindi-cat o ia Congresul la propunereaConsiliului de Coordonare. Or,toate acestea nu mai existã demult, Jurca este singur acolo. Nuare nici angajaþi nici contabil,

nimic. Practic el încaseazã ilegalcotizaþiile.

Apoi sindicatul are foarte mulþibani sã înapoieze oamenilor, baniluaþi cu împrumut de pe vremeacând sindicatul a înfiinþat acelefirme. Eu am ieºit la pensie ºi mise reþine jumãtate din pensie, 10milioane lei vechi, pentru cã amgirat.

În plus i-am mai împrumutat luiJurca 7.000 de europentru club ºi maga-zine ºi nu i-am maivãzut. Pânã ºi mamamea a scos bani de laCAR-ul lui Gh. Bobarde la Petrila, 400 demilioane lei vechi, cu10 giranþi ºi acum ºiea plãteºte. Multe s-au fãcut la CARPetrila.

Sunt zeci deoameni în situaþiaasta. El a avut banimulþi, dar în loc sãplãteascã oamenilor,a trãit bine. Clar esteajutat. Chiar el mi-aspus cã dacã nu era”roºcatul” (procuror –n.n.), fãcea puºcãriepentru acele cecuri

false, zeci de miliarde pe plasa desârmã ºi alte piese” – a rãspunsîntrebãrilor noastre Marian Filip, fostul vicepreºedinte al SindicatuluiLiber E.M.Livezeni.

C otizaþii virate pe firmapersonalã a lui Jurca

Am insistat cu întrebãrile privindmodalitatea de virare/ridicare a cotizaþiilor membrilor de sindicat,pentru cã foºti angajaþi ai organiza-þiei au declarat cã banii erau viranþiîntr-un SRL care aparþinea lui AdrianJurca ºi de acolo îi ridica personal.Marian Filip a fost deschis:

”Iniþial a avut un card la BRD încare se virau cotizaþii. Acest cardpentru cotizaþii a fost posibilprintr-o hotãrâre a Consiliului deCoordonare a Sindicatului, doar cãaceastã hotãrâre este falsã, pentrucã nu s-a constitut Consiliul de anide zile. Apoi prin acea firmã a sa,STAGINET SRL.

Am întrebat contabila ºi juristulde la minã ºi aceºtia mi-au spus cãeste legal. Acum, cotizaþiile sunt

virate la Sindicatul Muntele ºi deacolo îi ia Jurca, nu ºtiu cum. Euam plecat cu scandal de acolo ºiconsilierii…” – a declarat MarianFilip.

C onturi în fals ºi angajaþi fictiv

plãtiþi de CNH

Pentru cã nici salariaþilor de lasindicat ºi de la firmele înfiinþate cafiind ale organizaþiei sindicale nu le-aplãtit asigurãrile sociale, nici chiarsalarii, au existat multe reclamaþii,dar destule au fost stopate chiar deJurca prin tot felul de amaninþãri,care au avut efect având în vedere cãatâtea dosare cu faptele sale auprimit neînceperea urmãririi penale,deºi mizeria era cât casa.

Într-o asemenea plângere – vompãstra discreþia iden-titãþii la cerereaautorului–se scrienegru pe albfapte însusþinereacãrora staudovezileanexate.

”(..)Cotizaþiile s-au încasatlunã de lunã,neexistânddocumenteconcrete caresã facã dova-da utilizãriibanilor, cu atâtmai mult, coti-zaþiile au fostridicate pe o firmã a domnuluiJurca Adrian ªtefan – SCSTAGINET SRL Lupeni;

(…)În perioada în care salariileangajaþilor s-au decontat de cãtreCNH SA Petroºani au existat angajaþi fictivi pentru care stateleangajaþilor se semnau în fals ºipentru care nu a existat contractindividual de muncã(…)

(…)S-au deschis conturi în fals labãnci printre care menþionez Banca

BRD unde domnul

Jurca ªtefan Adrian a întocmit ohotãrâre a Consiliului deCoordonare semnatã în fals pentrudeschiderea contului ºi de unde s-au ridicat cotizaþiile conformunor tabele de ajutoare socialefalse din care reiese cã membriicotizanþi au încasat ajutoaresociale;

La momentul respectiv, eu încãavând calitatea de angajat nu mi-am încasat salariile nete pe treiluni, dãrile cãtre stat nu sunt achi-tate de aproape un an ºi jumãtate,inclusiv reþinerile din salariul deîncadrare pentru partea ce revineangajatului(…)”

Plecând de la acest dosar dedizolvare a Sindicatului Liber al E.M.Livezeni, în documentarea noastrãam dat de situaþii incredibile, de

oameni nenorociþide Adrian Jurca, de cârdãºii cuautoritãþile ºi zeci de declaraþii ºi documente, care pot fi verificatedacã sunt reale sau nu.

În cazul Jurca sunt cauze ajunse laexecutori judecãtoreºti, la firme derecuperare, Poliþia lucreazã,Parchetul la fel, instanþele au delucru, doar noi am vãzut pe roluljudecãtoriilor 22 de dosare…

Este de neînþeles cum cazul Jurcaa putut fi lãsat sã capete o asemeneaamploare având în vedere cã multeorgane abilitate au fost sesizate.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Adrian Jurca a vrut sã dizolve ilegalSindicatul Liber E.M.Livezeni

J udecãtoria Petroºani aluat act, la începutul

acestei sãptãmâni, derenunþarea lui Adrian Jurcade a dizolva Sindicatul carel-a consacrat ca… omul cucele mai multe dosarepenale ºi civile. Zeci de creditori, firme ºi persoanefizice pe care le-a înºelat, cumulte zeci de miliarde lei, îisuflã în ceafã, inclusiv fostulvicelider Marian Filip. În cârdãºie cu Jurca suntalþi lideri, directori ºi con-tabili. Afacerea seamãnã cu cea de la Habitat XXI,stilu ”suveicã” este folosit pemai multe paliere, de oamploare nebãnuitã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 2012 Actualitate 98 Politic

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

P entru cã în ultimulsondaj a ieºit sub

scorul partidului, social-democraþii nu ºtiu la cesã se aºtepte de la primarul oraºuluiUricani, DãnuþBuhãescu, care a totavut oferte din parteaaltor partide în ultimaperioadã. PNL, PDL ºimai nou, o parte dinconducerea judeþeanã aPPDD se pare cã l-arcurta pe primarul bor-durilor ºi studiilor defezabilitate de miliarde.

Însã cel care îl împiedicã peBuhãescu sã-ºi ia zborul sprealte formaþiuni politice este unul

dintre naºii lui de cununie, senatorul Cosmin Nicula.

Astfel, într-o ºedinþã a PSD

care a avut loc zilele trecute laPetroºani, greii partidului îºiexprimau îngrijorarea cã

Buhãescu ar putea migra sprealte zãri, unde ar avea prietenimai mulþi, cu care a ºi fãcutafaceri numeroase pe bani publici.

”ªtim cã Buhãescu a avutoferte ºi din partea altor partide, cã e primar în funcþie ºiPSD-ul ar pierde. Dar naºul luide cununie, Cosmin Nicula, l-asunat de faþã cu noi ºi l-a pus sãse jure cã nu va pleca niciunde.Iar Buhãescu s-a jurat pânã lalacrimi, deoarece ºtie cã PSD-ulîl are la mânã cu multe, partidula fãcut multe pentru el ºi pentrufamilia lui”, au declarat sursesocial-democrate care au participat la ºedinþa amintitã.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Buhãescu, în PSD dar cu gândul la PPDD

O rganizaþiilejudeþene ale

Partidului DemocratLiberal, UniuneaNaþionalã pentruProgresul României ºiPNÞCD din Hunedoaraau semnat, joi – 29 martie,protocolul de înfiinþare aUNIUNII SOCIAL POPU-LARE (USP), alianþã constituitã în judeþ pentruperioada alegerilor locale.

Actul de colaborare elec-toralã a fost semnat de DorinGligor - preºedinte PDLHunedoara, Mircia Muntean -vicepreºedinte UNPR ºi FlorinMuþiu - preºedinte PNÞCDHunedoara.

Cele trei formaþiuni politicejudeþene vor participa împreunãla alegerile locale sub sigla USP,iar însemnele acesteia suntreprezentate de un copac cu ocoroanã de stelele amplasate pe

un fond verde. „Aceastã formulã este o

alianþã electoralã. Fiecare partidîºi pãstreazã identitatea, inclusivculorile ºi siglele consacrate, lacare vom reveni fiecare, dupãcâºtigarea alegerilor. Deci,însemnele USP sunt valabilepânã în data de 11 iunie.Copacul ºi stelele pe fond verdesunt însemnele echipei, în interiorul cãreia fiecare partidîºi pãstreazã identitatea”, adeclarat Dorin GLIGOR,preºedintele PDL Hunedoara,în cadrul conferinþei de presãorganizaeã la Deva.

Protocolul, în forma actualã,este rezultatul câtorva sãptãmâni de evaluãri ale soluþi-ilor pe care fiecare partid constituent al USP le propunepentru câºtigarea alegerilor înjudeþul Hunedoara.

„Am spus-o de mai multeori: e necesarã o coagulare aforþelor politice pentru a ofericetãþenilor cei mai buni oameniºi cele mai bune soluþii pentru

administraþiile locale. Împreunãcu colegii de la UNPR ºiPNÞCD punem astãzi bazeleunei construcþii politice serioaseºi responsabile pentru toþihunedorenii. Este foarte impor-tant de menþionat cã aceastãconstrucþie politicã, USP, are labazã cei 19 primari ai PDL. Peei se bazeazã structura Uniunii,ei sunt pilonii acestei con-strucþii. Cu o singurã excepþie –Orãºtie - cei 19 sunt candidaþiinoºtri, ai PDL, la alegerilelocale. Au mai rãmas, aºadar,50 de localitãþi unde USP aavut datoria de a gãsi cei maibuni oameni care vor candidapentru funcþia de primar.Suntem o echipã, construimîmpreunã ºi vom câºtigaalegerile locale în judeþulHunedoara.” - a mai spusDorin GLIGOR.

Clauzele de colaborare îninteriorul USP sunt clar stabilite, una dintre acesteainterzicând migrãrile de la unpartid la altul, în interiorul USP.

U mblã tot mai multvorba în târg cum

cã primarul Ile împre-unã cu toþi pedeliºtii dela Vulcan, ar fi deja cuun picior în alt partid.Cutremurul din PD-L dela nivel naþional, odatãcu plecarea lui SorinFrunzãverde la PNL, aagitat apele ºi în teritoriu.

Invitatã la Mondo TV încadrul unei emisiuni,viceprimarul AngelaStoica s-a ferit sã intre îndetalii vizavi de subiectplecãrii din partid, dar nicinu a infirmat acest lucru.“Avem timp sã vorbimdespre asta, pentru cã vaveni campania electoralã,iar atunci ce-o sã mai vor-bim?! În al doilea rând, euîl respect pe primarul Ile

ºi ce hotãrâre va lua el,aceeaºi hotãrâre o va luatoatã echipa care l-a spri-jinit necondiþionat de 5,10 sau 20 de ani. Asigurcetãþenii din municipiulVulcan sã aibã încredereîn mãsurile pe care le valua domnul primar cât ºieu, pentru cã sunt mãsuricare vizeazã dezvoltareamunicipiului Vulcan încontinuare ºi nu regresulsau stoparea de finanþãri”, a afirmat AngelaStoica, viceprimarulMunicipiului Vulcan.

Însã, în cursul zilei deieri, zvonurile s-au înteþitºi vorbesc chiar de oînscriere în… PSD a primarului Gheorghe Ile.Acesta s-a ferit, însã sãspunã ceva concret. “Ce

poveºti sunt astea? Dacã esã trec, o sã vã spun…”,a spus Gheorghe Ile.

Întrebat ºi dacã ia încalcul posibilitateaînscrierii într-un alt partid,reacþia edilului a fost lafel, nu a semãnat nici cuun Da nici cu un Nu. “Voipuneþi întrebãri la care eunu vreau sã comentez”, amai spus primarulVulcanului.

De altfel, AngelaStoica a mai vorbit ºi deaceasta perioadã ca fiinduna cu surprize. Zilele tre-cute, un grup de pension-ari din Vulcan au nãvãlitîn primãrie, solicitând pri-marului ºi viceprimaruluisã schimbe partidul.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Alianþã electoralã nouã pentrujudeþul Hunedoara – USP

Tsunami-ul din PD-L facevaluri ºi în Valea Jiului

T ermocentralaMintia cautã huilã

scumpã peste hotare ºiasta în timp ce oficialiiCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani cer, învan, de luni în ºir, unpreþ corect la huila energeticã.

Vorbim despre douã instituþiiaflate în subordinea MinisteruluiEconomiei ºi Comerþului, minis-ter care se dovedeºte penrtu uniimumã, iar pentru alþii ciumã.Deputatul Bogdan Þîmpãu punedegetul pe ranã ºi spune cã„huila de Valea Jiului nu este

purtãtoare de comisioane” ºi dinacest motiv pare, dintr-o datã,neatractivã pentru termocentralaconstruitã odatã cu dezvoltareamineritului carbonifer din bazinulVãii Jiului.

La finele lunii martie,Compania Naþionalã a HuileiPetroºani nu are încã un preþpentru huila energeticã dejalivratã celor doi beneficiari,respectiv Termocentralele Mintiaºi Paroºeni. Mintia cumpãrãaproximativ 60% din producþiaextrasã din subunitãþile minieredin Valea Jiului. De la începutulacestui an, CNH a livrat celordoi beneficiari 470.000 de tone,dintre care 270.000 de tone au

fost arse în cuptoareleTermocentralei Mintia. La unpreþ incorect, de doar 65 de leipe Gcal, în timp ce preþul realde producþie se ridicã la 85 delei pe Gcal. Doar în luna febru-arie s-a reuºit obþinerea acceptu-lui guvernului pentru creºtereapreþului la 75 de lei ºi asta încondiþiile în care a fost nevoiede cãrbunele energetic din zonã,pe fondul unei ierni extrem degrele. Pentru luna martie, cânddeja s-au livrat 135.000 detone, nu s-a ajuns la nicioînþelegere, iar huila a fost arsã„pe datorie”. Situaþia e neagrãpentru CNH, care continuã sãacumuleze pierderi din aceasta

cauzã, pierderi foarte mari, darconducerea TermocentraleiMintia susþine cã nu poate sãdea mai mult, pentru cã atât îipermite bugetul. „Conformbugetului pe 2012, nu am cumsã mã închid pe criterii econo-mice, doar prin realizarea depierderi”, a declarat TiberiuBorca, director general al termo-centralei. În acelaºi timp, însã,numai în ultima perioadã aceeaºitermocentralã a cumpãrat160.000 de tone de huilã dinimport. O parte, spune depu-tatul Bogdan Þîmpãu, a fostadusã din Ucraina, cu livraretaman în Constanþa. Astaînseamnã, pe lângã cei 20 de lei

în plus pe Gcal ºi osuplimentare a cos-turilor de transport.Surse bine informatespun cã, dacã încazul cãrbuneluienergetic livrat deCNH costurile detransport sunt de 2lei/ Gcal, sau 7 lei/tona de cãrbune,pentru cel adus de la

peste 700 de km depãrtare cos-turile sar la 20 de lei/ Gcal, orila 131 de lei/ tonã. Bani care ies totdin conturile Termocentralei Mintia.Aºa cã nici explicaþiile lui Borcareferitoare la faptul cã cenuºadin cãrbunele de Valea Jiului arcreºte costurile de transport cu10 lei nu stau în picioare, dacãne referim la raþiuni strict econo-mice. Iar în privinþa costurilormult mai mari între cele douãcategorii de huilã, el susþine cã,de fapt, nu vorbim despreacelaºi lucru, ci despre cantitãþimult mai mici, incomparabile.Iar lucrurile nu se opresc aici.Mintia ar putea face noi impor-turi de cãrbune din Ungaria,Polonia, Ucraina ori din...Absurdistan, la preþuri necom-petitive, în timp ce CompaniaHuilei cere în continuare doarun preþ corect ºi nu gãseºteînþelegere nici mãcar la cei carear trebui sã þinã la economianaþionalã. Iar Tiberiu Borca nuneagã acest lucru: „În funcþie decererea de energie de pe piaþã,vom lua mãsuri în consecinþã”.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Termocentrala Mintia „arde” comisioaneîn instalaþiile energetice?!

C ampusulUniversitãþii

Petroºani este o zonãsuperbã, idealã pentruplimbãri ºi relaxare înaer liber. Pãcat, însã!Tot acest ambientexcepþional este stricatde prezenþa câinilor carevagabondeazã nest-ingheriþi pe unde vor ºi,mai rãu, protejaþi deangajaþii instituþiei.

Patrupedele, de dimen-siuni de-a dreptul impresio-nante, se plimbã printrestudenþi, angajaþi ºi toþi ceicare au treabã, în specialîn zona Rectoratului. Nude puþine ori, studenþii,precum ºi alþi oameni, auafirmat cã se simt terori-zaþi de dulãii cãrora nu letrebuie mult sã devinãagresivi. De multe orihaitele de câini s-au luat labãtaie pe teritoriu, iaratunci, cine nimereºte înmijlocul lor, fie ajungesfâºiat de animale, fie faceun atac de panicã sau, mairãu. Astfel, la acestmoment, a merge pur ºisimplu prin campus, a

devenit un lucru care îþipoate pune viaþa în peri-col. “Pur ºi simplu nu maiºtiu cum sã vin dimineaþala Universitate. În fiecarezi sunt doi dulãi, iar acumtrei, pentru cã a maiapãrat încã unul, care suntde-a dreptul înfricoºãtori.Nu-mi pasã dacã îngrijitoriilor spun cã nu muºcã, mieîmi este pur ºi simpluteamã sã trec pe lângã ei.Nu este normal sã seîntâmple asta, într-o zonãaproape centralã a unuioraº european. Oare,reprezentanþii Universitãþiivor sã se creeze un prece-dent pentru a luamãsuri?”, ne-a declarat otânãrã.

“Mi s-a întâmplat decâteva ori sã o iau la fugãpe scãri de frica ani-malelor. Nu mã pot abþinesã nu-mi fie teamã. M-amîntors în zona Bibliotecii ºiam chemat un taxi pentrua mã duce la cursuri, încorpul D”, ne-a maideclarat o studentã.

Contactaþi, reprezen-tanþii instituþiei deînvãþãmânt au afirmat cã

sunt conºtienþi de situaþieºi spun cã o vor rezolva,dar promisiuni au maiexista ºi în trecut. Câiniiau fost luaþi de hingheri,iar dupã câteva zile aureapãrut. “Un lucru estecert, câinii nu au ce cãutaîn campus. Este punctulmeu de vedere ºi îl susþinpânã în pânzele albe. Cinevrea câine, sã ºi-l þinã înlanþ. Voi face o solicitarescrisã cãtre primãrie ºiîmpreunã cu angajaþii dinsubordinea mea, vom faceo acþiune în acest sens”ne-a declarat MariusCucãilã, ºeful PatrimoniuluiAcademic.

Dulãii de care se temstudenþii acum, sunt îngri-jiþi de unul din respons-abilii Clubului deRugby ªtiinþa Petroºani.Acesta, Emil Drumea,spune cã animalele suntblânde ºi cã nu constituieun pericol pentru nimeni,ci doar apãrã bazasportivã, de unde s-aufurat gardurile. Dar,iubitorul de animale celmai înverºunat care, însãnu se gândeºte ºi la sigu-

ranþa oamenilor, este fostulrector al Universitãþii,Nicolae Dima.

El se “îngrijeºte” de ohaitã de vreo 11 dulãi câttoate zilele. Spunem îngri-jeºte în ghilimele, pentrucã patrupedele vagabon-deazã prin campus toatãziua. Ne punem atunciîntrebarea logicã: Dacãrectorul Dima îi iubeºteatât de mult pe aceºticâini, de ce nu-i þine încasã, în curte sau legaþi?!A iubi un animal nuînseamnã doar a-i da demâncare, ci trebuie sã veghezi la integritatea lui,cât ºi mai ales la siguranþacelor din jur cu care intrãîn contact. De fiecare datãcând hingherii au fostsolicitaþi, ei au venit, i-auridicat, însã dupã o zi,douã, îngrijitorul saudiverºi angajaþi ai univer-sitãþii, au venit ºi i-au recuperat de la adãpostulde animale. Aºa cã, orices-ar face, concluzia este cãla Petroºani, campusulUniversitãþii este un locpericulos.


Teroare în CampusulUniversitãþii din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

3 0 m a r t i e 2 0 1 2

Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcãaveþi nevoie urgent de o sumã marede bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispussã vã împrumute. Pãstraþi-vã calmul!Sunteþi predispus la probleme desãnãtate care pot cãpãta formegrave. Evitaþi o ceartã cu partenerulde viaþã.

În cursul dimineþii primiþi o vesteneplãcutã, care vã stricã buna dis-poziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþiprogramul. Sunteþi nevoit sã plecaþiîntr-o cãlãtorie lungã, împreunã cupartenerul de viaþã. Dacã vãdeplasaþi cu maºina, circulaþi cuatenþie ºi fãrã grabã.

Începeþi sã resimþiþi oboseala acumu-latã. Dacã veþi continua sã munciþi înacest ritm, riscaþi sã aveþi mari prob-leme de sãnãtate. Dupã-amiazã s-arputea sã vã confruntaþi cu o prob-lemã financiarã. Nu vã faceþi griji, seva rezolva nesperat de uºor! Totuºitrebuie sã vã pãstraþi echilibrul.

Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi niciun risc. Starea de nervozitate pe careo resimþiþi vã poate afecta pe toateplanurile. Nu vã deplasaþi cu auto-turismul, pentru cã sunteþi predispusla accidente de circulaþie din vinadumneavoastrã. Evitaþi discuþiile încontradictoriu!

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sun-teþi irascibil toatã dimineaþa. Dacã nuvã stãpâniþi nervozitatea, s-ar puteasã declanºaþi un conflict la locul demuncã. Nu este indicat sã vã întâl-niþi cu prietenii, chiar dacã aceºtiainsistã. Profitaþi de timpul liber decare dispuneþi ºi odihniþi-vã!

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele pre-lungite. Datoritã oboselii acumulate,sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþio ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi laactivitãþi de rutinã ºi sã acordaþi maimult timp odihnei. Seara, un prietenvã propune o afacere. Nu luaþi nici odecizie astãzi!

În cursul dimineþii primiþi o vesteneplãcutã de la ºeful dumneavoastrã,care vã indispune pentru tot restulzilei. S-ar putea sã fie vorba despre openalizare pentru întârzierea uneilucrari importante. Nu vã manifestaþinervozitatea! Sfaturile unui coleg deserviciu vã sunt foarte utile.

Aveþi reuºite pe plan profesional, darcu preþul unor ore de muncã supli-mentare. Atenþie la un coleg de ser-viciu! Invidios pe succesul dumneav-oastrã, încearcã sã vã atragã într-oceartã. Partenerul de viaþã estenemulþumit de faptul cã trebuie sãlucraþi peste program.

Dimineaþa, un grup de prieteni vãinvitã într-o excursie. Dacã acceptaþiinvitaþia, s-ar putea ca relaþiileparteneriale sã se tensioneze ºi chiarsã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerulde viaþã este nemulþumit pentru cãsunteþi nevoit sã vã împrumutaþi, deºimai aveþi ºi alte datorii.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi pru-dent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sãfiþi implicat într-un accident de circu-laþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile deafaceri, pentru cã nu dispuneþi deputere de convingere ºi riscaþi sãîncheiaþi tranzacþii dezavantajoase.Aveþi întâlniri plãcute cu prietenii.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu ofemeie, din cauza unor probleme denaturã financiarã. Se pare cã per-soana respectivã întârzie sã-ºi achiteo datorie. În partea a doua a zileisunteþi predispus la probleme desãnãtate sau chiar la accidente.Evitaþi cãlãtoriile.

Aveþi de rezolvat multe probleme pecare le tot amânaþi de câteva zile. Încursul dimineþii sunteþi cam agitat,pentru cã nu ºtiþi de unde sãîncepeþi. Acordaþi prioritate prob-lemelor importante! În partea adoua a zilei, s-ar putea sã primiþimusafiri.

H O R O S C O P

M ai þineþi minte slo-ganul ãla comunist

„Totul pentru om ºi nevoilesale!”? Bine-bine cã – ºi peatunci – românul ºugubãþa gãsit repede bancul,transformând lozinca în„Totul pentru Omul(adicã Ceauºescu)ºi nevoile sale”. Mãrog, ideea era cãtrebuie sã avemgrijã de oameni,care au ºi ei nevoi.

Ce trãim din 90încoace seamãnã a falsã pre-ocupare. Gata cu grija, ce sun-tem noi, stat social? Aºa amajuns la concluzia cã, dacã n-aitu grijã de tine, n-are nimeni!Vã voi oferi astãzi douã exem-ple, rupte din realitate. Amscris rupte din realitate, nurupte de realitate fiindcã personajele sunt reale.

C onsumul excesivde „tranºe”, poate

determina creºtereaburþii

ªtiþi cât tam-tam s-a fãcut petema „tranºelor” de platã adisponibilizaþilor. Oameniiaveau dreptate. Pânã la urmã,mai cu vorba bunã, mai cuniºte Dumnezei aruncaþi princurtea CNH-ului s-au plãtit.

Nu ºtiu alþii cum sunt, dar euam avut curiozitatea de a studia

câþiva disponibilizaþi ºi dupã ce-au ieºit din câmpul muncii.

Înainte de a face un portret-robot, vã pot spune cã pentruunii chiar a fost un momentgreu, aproape de dramã.

Luni de zile – uneori ºi maimult – volens-nolens – la ora

3.30 – 4.00dimineaþa setrezeau ºiumblaucantauriprincasã.Chiar dacãse culcau dupãmiezul nopþii,sau beleau ochiila bazaconiile luiDan DiaconescuDirect, fãrã sã lesune ceasul ei setrezeau. Pânã sã-ºi dea seamacã nu trebuie sãmai meargã laºut, le „sãrea”somnul!

Asta ar fi doaruna din schimbãrilepetrecute în modulde viaþã, sau, cum ar

zice ãia mai deºtepþi, în biorit-mul lor. A doua – ºi cea maigravã – lasã deja urme. Cunosccâþiva oameni, care, în numai3 luni, au ajuns de la 80 de kgla 120! Dincolo de nemulþumi-rile nevestelor, au început chiarºi ei sã se uite în oglindã, dupã

baie, ºi sã-ºi zicã-n barbã:„Sunt atât de gras, cãnici eu nu m-aº culca cumine!”

Noroc cu economia depiaþã. Zilele trecute, unuldintre aceºtia (nu-i daunumele, persoanã impor-tantã, îmi e ºi drag ºi maiare ºi o palmã grea!)

mi-a povestit cumrezolvã problema.

Nu, nu mãnâncãmai puþin ºi nici nu

bea halbemaipuþine.Trãim însecolulXXI, ce

dracu!Aºa cã s-a

înscris la un club debody-building, undeface forþã ºi exerciþiide fitness. Ieftin, doar60 de lei pe lunã, areºi legitimaþie (vezi fotosus), ce vorbeºti frate,meserie! Când îl vãd

cã bea apã platã culãmâie, se duce la salã ºinu-i scade deloc burta

m-apucã râsul. Du-te, tatã,

la salã, dar mai bine te-ai ducepe la ãi bãtrâni sã dai cu sapa. Ãla tratament pentru slãbire!

A i, n-ai milã, dai 80de bani. N-ai

schimbat, îþi dã restul...

Despre lumea cerºetorilor s-au consumat oceane decernealã. Clasicii francezi ne-auzãpãcit adolescenþa curomanele lor „Mizerabilii”, sau„ Misterele Parisului”. E o altãlume, un alt univers, greu depãtruns ºi mult mai greu deînþeles, chiar mai greu de priceput decât doctrinele partidelor politice.

Nu discutãm despre legeacare interzice cerºetoria. Pelumea asta existã mulþi oameninecãjiþi ºi încã mai sunt ºioameni cu milã. Numai cã, submasca unui cerºetor urgisit desoartã se poate ascunde o fiarãde om, sau un escroc

desãvârºit. De-aia trebuieatenþie.

Mai zilele trecute, prin cen-trul Petroºaniului bântuia ocerºetoare care solicita o sumãfixã. „Daþi-mi ºi mie 80 de ani,sã iau ceva de mâncare, trãi-v-ar familia!” Sub ochii meis-a petrecut o scenã destul dehazlie. Un cetãþean a scos unleu, i l-a dat ºi i-a cerut restul.Cum ºi cerºetorii au fãcut dejaceva cursuri de marketing ºimanagement, miloaga a bãgatmâna la teºcherea ºi i-a dat rest20 de bani. Poftim culturã! Sãmai zicã cineva cã-n Românianu mai existã corectitudine!

Ce v-am spus? Uite douãîntâmplãri – aparent fãrã nici olegãturã – care dovedesc cãoamenii rãmân oameni, ºi cândse îngraºã, ºi când cerºesc. Serespectã, adicã, pentru cã, dacãnu se respectã ei, nu-i respectãnimeni. ªi dacã ei n-au grijã deei, n-are nimeni...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Grija pentru OM ºinevoile sale...

A comin s-aadresat

instanþei de judecatã pentru a recupera contravaloarealucrãrilor efectu-ate la Grãdiniþacu program pre-lungit nr. 1 dinHunedoara, efec-tuate în urmã cumai mulþi ani.

Inspectoratulªcolar JudeþeanHunedoara s-arputea alege cu con-turile blocate, dincauza unor lucrãriefectuate ºi neachi-tate cãtre AcominSA, Punct de LucruDeva. O parte dinlucrare s-a achitat,din bani alocaþi deGuvern de al bugetulde stat, însã mai esteun rest de platã deaproape 80.000 de

lei. ªi asta nu de ieri– de azi, ci de maibine de 4 ani, dupãcum recunoaºte chiarinspectorul ºcolargeneral al judeþuluiHunedoara,Alexandru Lãutaru.

„În toamnã ammai plãtit 10.000 delei, bani de laGuvern, dar a mairãmas de platã peste72.000 de lei. Nueste vorba despre reaintenþie, dar nu amavut bani sã le dãm”,a explicat Alexandru

lãutaru, inspector ºefal Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara. Elrecunoaºte cã grã-diniþa debitoare, pentru care a pornitacest litigiu îninstanþã, a fost con-struitã în anii 2007 –2008, iar sumelerestante sunt purtã-toare de penalitãþi ºimajorãri deîntârziere.Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoaraare calitatea de terþ

poprit în acþiuneadeschisã de AcominSA, Punct de LucruDeva.

În acelaºi proces afost atrasã, tot ca ºiterþ poprit, ºiPrimãria Hunedoara,dat fiind faptul cãprin intermediuladministraþiei publicelocale se deruleazãfinanþarea datã, celpuþin teoretic, deExecutiv. Lãutaru s-adeclarat suprins sãconstate cã este parteîn proces ºi spune cã,din punctul lui devedere, nu are niciocalitate procesualã.

Dosarul în cauzãse aflã pe rolulTribunaluluiHunedoara, unde afost înregistrat la datade 26 martie a.c. ºiare primul termen dejudecatã la data de25 iunie 2012.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Acomin vrea sã punã poprire pe conturile Inspectoratului ªcolar

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 martie 201212 Actualitate

D ãnuþ Buhãescu, primarul de la

Uricani, merge peîncredere. El spune cã încâteva luni s-ar putea reîncepe lucrãrile la drumul care face legãtura între Câmpul luiNeag ºi Herculane.

El a primit asigurãri de lanivel înalt cã acest lucru se va

întâmpla, chiar de la MinistrulBorbely. Pentru reconfirmare, ela mai vorbit ºi cu primarul dinHerculane, care i-a spus acelaºilucru. Totuºi, edilul din Uricanise teme, iar asta cu toatepromisiunile primite. Sunt veni-te de la niºte politicieni, susþineel. “Acum vrem sã vedem reali-tatea. Sigur, este proceduraaceea de licitaþie, care va duraclar câteva luni. Problema este

sã nu fie doar o promisiune dinaceasta electoralã. Adicã, sãspunem cã ne dã speranþe ºi sãne trezim cã nu luãm banii. Certeste cã promisiunea existã, baniisunt alocaþi din câte am înþeles,dar, vã daþi seama, ar trebuie sãmergem pe încredere. Totuºi,sunt miniºtri! ”, a declaratDãnuþ Buhãescu, primarulOraºului Uricani.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

BBuuhhããeessccuu ssee tteemmee,, dar merge pe încredere

P entru a faceceva nou,

trebuie întâi “desfãcut” cel vechi.

Aºa se scuzã reprezen-tanþii primãriei Petroºani,dupã ce oamenii ºi-auexprimat temerea cãaproape toþi copacii orna-mentali vor dispãrea dinCentrul Civic.

În ultima sãptãmânã,mai mulþi pomi din parculde la teatru au dispãrut.“Primãria MunicipiuluiPetroºani va planta cu siguranþã acolo copacinoi. Cei care au fost scoºi,n-au fost tãiaþi, aºa cuminexact au existat opinii.

Ei au fost scoºi ºi vor fiplantaþi în alte zone alemunicipiului sau chiaracolo dupã ce lucrãrile vor

fi finalizate. Pentru a seface un lucru nou, estenormal cã prima datã trebuie sã se desfacã celvechi”, a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvântla Primãria Petroºani.

Dacã lucrurile vor stasau nu aºa, vom vedea înluna august, atunci cândproiectul de reconstrucþiea centrului civic are termen de finalizare.

De asemenea, de-a lungul timpului, primãria amai primit reclamaþii cãmuncitorii ar tãia copaciiornamentali din mai multezone ale oraºului, însã defiecare datã a avut câte oscuzã, ba cã pomii eraubãtrâni, ba cã s-au ruptsinguri, ori cã alþi locatariar fi solicitat asta.


Primãria Petroºani îºi cere scuze pentru dispariþia copacilor

C onform deciziei primitãde Compania Naþionalã

a Huilei, deconturile la energia electricã se referãdoar la anul 2012.

Dacã se va hotãrî, în urmanegocierilor, decontarea energiei ºipe anul 2011, se vor cãuta soluþiipentru ca toþi pensionarii minierisã-ºi primeascã drepturile.

O datã cu campania de actu-alizare a bazei de date cu pension-arii minieri, care urmeazã sãprimescã gratuitãþi, s-au creat situ-aþii care agitã spiritele din cauzalipsei de informare ºi uneori anecorelãrii celor care se ocupã deacestã campanie, din cadrul CNH.

La dosarele cu care pensionariitrebuie sã se prezinte la unitãþileunde au lucrat li s-a spus cã trebuiesã existe ºi copiile facturilor laenergia electricã de anul trecut,2011. Un exemplu concret estemina Petrila, care a cerut acestecopii, deºi decizia venitã la CNH,de decontare a energiei, se referãdoar la anul 2012.

Pentru 2011 se poartã discuþiicu ministerele de resort ºi s-ar

putea ca aceste deconturi sã fierespinse pentru cã ajutorul de stata fost aprobat cu întârziere de unan de cãtre Comisia Europeanã.

Dar dacã oamenilor aºa li s-aspus, cã sunt necesare aceste fac-turi, ºi cum nu le-au pãstrat ca sãnu-ºi încarce casele cu maculaturã,au purces la ENEL Petroºani pen-tru a solicita copiile în cauzã. Doarcã la uºã i-a întâmpinat un afiº pecare scria cã nu se elibereazã copiiale facturilor pentru pensionariiminieri. Este de înþeles, pe de-oparte, pentru cã ENEL ar fi avut

activitatea compartimentului cupricina paralizatã, în cauzã fiindvorba de vreo 14.000 de pension-ari. Pe de altã parte, clientul poatesolicita ENEL-ului copii ale fac-turilor la nevoie ºi sã li ºiprimeascã.

Prin urmare, dacã se va stabili ºidecontul energiei electrice pe anul2011, se vor gãsi soluþii pentruobþinerea tabelelor de la ENEL, cuoamenii ºi facturile în cauzã pentruca pensionarii proveniþi din mineritsã-ºi încaseze drepturile.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

ENEL nu elibereazã copii dupã facturile laenergie pentru pensionarii minieri, pe anul 2011

cvj, nr. 95, vineri 30 martie 2012

Documents