cvj nr 656 vineri 18 iulie 2014

Trafic restricþionatîn Petroºani din

cauza concursuluiRed Bull

Romaniacs>>> PAGINAA16-A

Politicienii ºi educaþia>>> PAGINAA7-A

Hoþii dau iama în satele de munte

>>> PAGINAA3-A

Grup de cãmãtaridestructurat de

poliþiºtii>>> PAGINAA3-A

Eveniment ecumenic

la Petroºani>>> PAGINAA4-A

Inaugurare la staþia Jieþ

>>> PAGINAA5-A

Mai mulþi maidanezi

>>> PAGINILE 8-9

Pensionarii mineriaºteaptã un verdict

>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 656

Vineri, 18 Iulie 2014

R ectorul Universitãþii de Construcþii Bucureºti a primit titlul de doctor honoriscausa a Universitãþii Petroºani. Prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner are un curriculum

vitae impresionant, acesta este membru a Agenþiei Spaþiale Europene ºi nu numai.Pentru toatã munca depusã în carierã, rectorul Universitãþii de Construcþii de laBucureºti a primit acest titlu într-un cadru solemn. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Piaþã mai modernã la Petroºani>>> PAGINAA12-A

FOREN 2014

Evenimentul energetic al anului

pentru EuropaCentralã ºi de Est

>>> PAGINILE 10-11

Membrul Agenþiei SpaþialeEuropene, doctor

honoris causa, la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

DianaMITRACHE

„Nu mai ºtim ce sãfacem. Am aici unvecin care lucreazã lacasã ºi care s-a trezitcã nu mai are sculelemuncitorilor. Le aveaîntr-o construcþie

aflatã în curte ºi cândau venit muncitoriidimineaþa s-au trezitfãrã obiectul muncii”,a spus un localnic dinzona Maleia.

Nici cei care staupuþin mai sus nu auscãpat de hoþi.Aceºtia au ajuns pânã

la poalele Parânguluiºi au dat iama îngospodãriile oame-nilor. „ Am avut unviþel cã voiam sã îl ducla piaþã ºi sã îl vând ºine-am trezit fãrã el”, amãrturisit un alt local-nic, care vinde carneîn piaþã.

Cei care au case înzonele respective staucu frica în sân deteama hoþilor ºi toþi aucoborât în oraº sã-ºicumpere sisteme deînchidere performanteºi o parte dintre ceipãgubiþi au fãcut plân-geri la poliþie.

CarmenCOSMAN - PREDA

Percheziþii deamploare în Brad,unde poliþiºtiiServiciului deInvestigaþii CriminaleHunedoara ºi cei dincadrul PoliþieiMunicipiului Brad audescins în 10 locaþii,la domiciliile unor per-soane bãnuite cã

dãdeau bani cucamãtã, însã în paralelse ocupau ºi cu ºanta-jul. Percheziþiile aufost sprijinite de jan-darmii hunedoreni, iarîntreaga acþiune abeneficiat ºi de supor-tul de specialitate aDOS din cadrul IGPRºi SIPI Hunedoara.

Potrivit poliþiºtilorhunedoreni, cele 6persoane reþinute auoferit bani cu camãtã,

în perioada 2012 –2014 mai multor per-soane din municipiulBrad ºi din cele 11comune arondate.Pentru sumele de banioferite, cei 6 suspecþiau perceput în modilegal dobânzi între25% ºi 50% pe lunã,iar pentru recuperareasumelor de baniaceºtia pretindeaugaranþii persoanelorvãtãmate, respectivautoturisme, aparaturãelectronicã, acte deidentitate ºi carduribancare, pe care ulte-rior le valorificau saule utilizau pentru recu-perarea dobânzilor ºia sumelor de baniîmprumutate. Deasemenea, mai spunpoliþiºtii, cei 6 sunt

suspectaþi cã au recursºi la ameninþãri încazul a douã persoanevãtãmate. „Pânã înprezent au fost iden-tificate 55 de per-soane vãtãmate, iarpoliþiºtii continuãcercetãrile pentrudocumentareaîntregii activitãþiinfracþionale a sus-pecþilor. Poliþiºtii auluat faþã de cei 6 sus-

pecþi mãsura reþineriipentru 24 de ore,fiind cercetaþi pentrusãvârºirea sub diverseparticipaþii (coautori,

complici) a infracþiu-nilor de camãtã ºiºantaj”, au declaratreprezentanþii IPJHunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA

Primul accidentrutier a avut loc înDeva, iar poliþiºtiispun cã de vinã estechiar conducãtorulauto, în vârstã de 65de ani, care nu aacordat prioritate detrecere. Acesta a sur-prins ºi accidentatuºor o femeie învârstã de 52 ani, dinmunicipiul Deva, pre-cum ºi un minor învârstã de 2 ani, dinacelaºi municipiu. Ceidoi treceau strada, petrecerea de pietonimarcatã ºi semnaliza-tã corespunzãtor, însã

ºoferul a fost preagrãbit pentru a leacorda prioritate.Bãrbatul este cercetat

penal pentrusãvârºirea infracþiuniide vãtãmare corpo-ralã din culpã. Deasemenea, un altcopil, în vârstã de 8ani, din Vulcan, a fost

victima unui accidentde circulaþie. Puºtiul avrut sã treacã stradaprintr-un loc nemar-cat, dar a fost sur-prins de un autotur-ism condus de untânãr în vârstã de 27de ani, din municipiulVulcan. În urmaevenimentului rutier arezultat rãnireauºoarã a minorului,iar poliþiºtii auîntocmit pe numele

conducãtorului autoun dosar de cercetarepenalã sub aspectulsãvârºirii infracþiuniide vãtãmare corpo-ralã din culpã.


Bãrbatul nu a þinutcont de carosabilulumed ºi, pe DN 76,pe raza localitãþii Baiade Criº, a derapat ºis-a rãsturnat în afarapãrþii carosabile.

A scãpat ca prinminune cu rãni

uºoare, însã s-a alescu un dosarpenal. Poliþiºtiiîl cerceteazãacum atât pen-tru vãtãmarecorporalã dinculpã, cât ºipentru conduc-erea unuiautovehicul pedrumurile pub-

lice sub influenþa bãu-turilor alcoolice, înurma testãrii cuaparatul alcooltestreieºind o concen-traþie de 0,77 mg/lalcool pur în aerulexpirat.

Minori accidentaþi în timp cevroiau sã treacã strada

D oi copii, dintre care unul denumai doi ani au ajuns la

spital, dupã ce au fost victime aleunor accidente de circulaþie.Victimã a fost ºi o femeie în vârstãde 52 de ani, dar din fericire niciu-na dintre persoanele accidentatenu se aflã în stare gravã.

Grup de cãmãtari destructurat de poliþiºtii

O grupare infracþionalã specia-lizatã în infracþiuni de

cãmãtãrie ºi ºantaj a fost destruc-turatã de poliþiºtii hunedoreni înurma unor percheziþii de amploare.Toþi cei 6 suspecþi au fost reþinuþi ºiurmeazã sã rãspundã pentrufaptele lor.

Hoþii dau iama în satele de munte

N u mai ºtiu ce sã facã ºi cum sãîºi mai adãposteascã agoniseala

de teama hoþilor. Oamenii care locueiscpe Maleia, ori Jieþ au fost asaltaþi înultimele zile de hoþi, care le-au furattot ce le-a picat prin mânã. De la sculede zidãrie, obiecte agricole, ori ani-male, toate au dispãrut fãrã urmã ºioamenii se plâng acum de asta.

Beat la volan, a ieºit în decor

U n bãrbat de 51 de ani, dincomuna Bãiþa, ºi-a vãzut

moartea cu ochii, dupã ce s-a urcatbãut la volan.

Actualitate 3

DianaMITRACHE

Pentru prima datãla Petroºani ajungvineri la prânzmoaºtele SfântuluiNectarie. Credincioºiisunt aºteptaþi la slujbepe tot parcusul zilei,dar ºi a nopþii devineri spre sâmbãtã.Un sobor de preoþi vaveni aici special pen-tru acest eveniment,aflat în premierã în

Valea Jiului. „Este unul dintre

cele mai deosebiteevenimente religioase,întrucât aici va poposiracla cu sfintelemoaºte ale SfântuluiIerarh Nectarie –unmare fãcãtor de min-uni, tãmãduitor de boliºi un om care a ºtiutce înseamnã suferinþa.El a fost ridicat la put-ernicia de sfânt ºi deatunci ºi-a dorit camoaºtele sale sã se

rãspândeascã în toatãlumea ºi sã fie fãcã-toare de minuni.

ªi aici, pentru cãsunt mulþi bolnavi carear fi vrut sã ajungã laaceste moaºte, înurma demersurilor pecare le-a fãcut atâtdomnul primar lapreasfinþitul Gurrie,episcopul Devei ºiHunedoara s-a hotãrâtca la bisericuþa noas-trã, întrucât SfântulIlie va fi sãrbãtorit pe20 iulie, sã aducemracla”, a spus GabrielBulf, preot.

Pãrintele Nifon estecel care va însoþi raclacu moaºtele SfântuluiNectarie ºi slujbelereligioase se vor suc-ceda dupã un pro-gram deja stabilit.

„Slujbele vor începecu ora 16,00 ºi se vordesfãºura dupã urmã-torul program: Vaîncepe cu ParaclisulSfântului IerarhNectarie, la ora 18,30va începe sfânta tainãa Maslului, unde ºi-auanunþat prezenþapeste 30 de preoþi, unsobor care va includemulþi cuvioºi ºi preoþide mir, urmând caapoi sã intrãm în sluj-ba de priveghere cuSfânta Liturghie dupãmiezul nopþii. Bisericava fi deschisã pe totparcursul nopþii.Dimineaþã sâmbãtãeste din nou deschisãºi se vor face rugãciu-ni pentru cei adormiþi,iar la ora 14,00, sâm-bãtã, racla cu sfintelemoaºte va pleca înaltã parte”, a maiadãugat pãrintele Bulf.

Acest sfânt s-a nãs-cut la 1 octombrie1846, într-un orãºelsituat în provinciaTracia din nordulGreciei.

Creºtinii se potînchina moaºtelorSfântului Nectarie laMãnãstirea Radu Vodãdin Bucureºti, la

Biserica "SfântulNectarie“ din cartierulAlexandru cel Bun,din Iaºi ºi la paraclisulMãnãstirii "MaicaDomnului - Bucurianeaºteptatã“ dinMãnãstirea rupestrãSinca Veche, judeþulBraºov.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 20144 Actualitate

Eveniment ecumenic la Petroºani

R acla cu moaºtele SfântuluiNectarie ajunge vineri la

prânz la Petroºani. Zeci de enoriaºi,preoþi ºi înalte feþe bisericeºti vorparticipa la slujbe. Sfântul Necatrieeste considerat fãcãtorul de minuniºi vindecãtor de boli.

DianaMITRACHE

Reabilitarea staþieide tratare Jieþ cu ocapacitate a statiei de12.960 m3/zi a fostfinalizatã, iarrecepþialucrãrilor se vaface vineridimineaþã. Ceidin conducereaSC Apa Servspun cã au reuºitperformanþa dea finaliza totulmult maidevreme decâtera preconizat ºicã acum avemîncã o staþiemodernã, dotatãdupã ultimelestandardeeuropene.

„De 35 de ani nu s-a fãcut nimic la aceastaþie, iar acum avemîn staþia de la Jieþ uti-laje ultramoderne.Chiar, colegul meucare a fost ºi a vãzut o

staþie în Anglia mi-azis cã nu au acoloechipamente de careavem noi. Avemechipamente de ultimãgeneraþie”, a spusCostel Avram, directorgeneral al SC ApaServ Valea Jiului.

Contractul con-tribuie laîmbunãtãþirea servici-ilor prestate de SCAPA SERV ValeaJiului SA, la extin-derea ariei deacoperire cu infra-structurã ºi la

îmbunãtãþireacalitãþii apei,serviciilor ºimediului ºiconformarea lacerinþele stipu-late deDirectiveleEuropene îndomeniu. Înplus, totul afost finalizatînainte de ter-menul fixatabia anul viitor.„Acum douãsãptãmâni, laTimiºoara, ceide la pro-gramele pe

mediu au analizat situ-aþia proiectelor caresunt în desfãºurare.Când au ajuns la ApaServ Valea Jiului, au

constatat cã societateaeste unul dintre ceitrei premianþi de lanivel naþional. Astaaratã cã mâine vom

face recepþia la staþiade la Jieþ, ºi au mairãmas încã trei,Dãnuþoni, Petroºani ºiValea de Peºti, caretoate se vor terminaînainte de termen”, amai precizat CostelAvram.

Valoarea contractu-lui de modernizare astaþiilor de tratare aapei este de peste 9milioane de lei ºi ter-menul final de exe-cuþie era februarie2015.

Inaugurare la staþia Jieþ

T rei decenii nu s-au fãcut delocinvestiþii în Valea Jiului pen-

tru a îmbunãtãþi calitatea apei, iaracum Apa Serv finalizeazã o nouãlucrare, chiar înainte de termen.Staþia de tratare a apei de la Jieþva fi datã în folosinþã la sfârºitulacestei sãptãmâni, iar calitatea apeiva avea de câºtigat.

Chiar dacã vorbimde un deficit bugetarmai mic, de un deficitde cont curent maimic, de o inflaþie înscãdere, de o datorie

publicã sub pragulMaastricht, observãmcã avem la îndemânãmai multe resurse definanþare insuficientfolosite. (...)

Canalul fonduriloreuropene esteaproape neutilizat încazul României.Absorbþia curentã la

nivelul iunie 2014este de 36,03%, adicãcirca o treime dintotalul de 19,2 mil-iarde de euro. (...)Circa 12 miliarde deeuro din fondurieuropene nefolositetrebuie valorificate,aceste surse pot sãconstituie acel impuls

exogen care sã scoatãeconomia dintr-uncerc vicios. Chiardacã, la nivel de cifre,România stã bine înprivinþa convergenþeinominale cãtre zonaeuro, în privinþa con-vergenþei reale, paºiifãcuþi sunt absolutinsuficienþi.

Fondurile europene sunt aproape neutilizate în România

F ondurile europene suntaproape neutilizate în

România, iar cele 12 miliarde deeuro nevalorificate ar putea impulsiona economia sã iasã dincercul vicios al sãrãciei ºi sã consolideze cercul virtuos în care separe cã a intrat, dar care sedovedeºte a fi încã fragil.

La nivel agregat,casele de amanet auîncheiat anul trecut cuafaceri de circa 700milioane de lei (170mil. euro).

BNR cuprinde înregistrele sale unnumãr de 2.700 decase de amanet, darcirca 500 dintre aces-tea au raportat anultrecut afaceri zero ºizero angajaþi. Celemai mari 20 de casede amanet au avut

anul trecut un numãrmediu de 2.400 deangajaþi.

Marja de profitmedie a caselor deamanet este de circa9%, dar în cazuri indi-viduale poate ajungepânã la 40%. Dintrecele mai mari 20 decase de amanet înfuncþie de cifra deafaceri, numai douãau înregistrat pierderianul trecut.

Casele de amanet

sunt o afacere prof-itabilã în condiþiile încare practicã dobânzi

foarte mari - de pânãla 10% pe lunã.Afacerile caselor deamanet au crescutrapid în perioada decrizã, în condiþiile încare bãncile au opritrobinetul finanþãrii,prin înãsprireacondiþiilor de cred-

itare. Spre deosebire de

bãnci ºi companii decredite de consum,casele de amanet nusolicitã adeverinþe devenit, ci doar un act

de identitate ºi ogaranþie. Afacerilecelor mai mari treicase de amanet aucrescut de cinci ori înperioada de crizã, dela circa 25 de mil-ioane de lei în 2008la 144 de milioaneanul trecut.

Casele de amanet, o piaþã de 700 de milioane de lei

C ele mai mari 20 de case deamanet, care sunt încadrate

în categoria instituþiilor financiarenebancare supervizate de BNR, auraportat afaceri de 370 milioane delei (84 mil. euro) ºi un profit agre-gat de 32 milioane de lei (7 mil. euro), potrivit datelor de laRegistrul Comerþului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014 Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 20146 Invãtãmânt

Monika BACIU

“E cel mai mare titlu pecare l-am putut obþine înRomânia, eu pânã acummã lãudam cu poziþa aceas-ta de membru corespon-dent al Academiei deªtiinþe din Germania, darasta a întrecut totul.Membru corespondent poþisã fi la mai multe academii,doctor honoris causa cumeste Universitatea dinPetroºani, o universitate deprestigiu, ºi pe care o apre-cize în mod deosebit. Nuºtiu când þi se mai opferã oastfel de onoare. Sincer sãfiu eu nu am simþit astaniciodatã (sã fie recunos-cute meritele-n.r.) ºi amprimit un telefon de aici dela fostul rectorul, domnulDima ºi am rãmas tãcutvreo câteva secunde pentrucã m-a blocat. M-a suprinsatât de tare încât nu amputut sã mai comentezabsolut nimic, nu am putut

sã îi dau rãspunsul pe loc”,a declarat prof. univ. dr.ing. Iohan Neuner.

Decanul Facultãþii de

Mine din cadrulUniversitãþii Petroºani, pro-fesorul Vereº Ioel a fost celcare l-a propus pe rectorulUniversitãþii de Construcþiide la Bucureºti sã fie numitdoctor honoris causa. VereºIoel ne spune care au fostconsiderentele care au stat

la baza acestei propuneri. “Este o lungã experienþã

în spate. Colaborarea carea avut loc ani de zile între

Universitatea noastrã, facul-tatea de Mine ºiUniversitatea din Bucureºti,în special Facultatea deGeodezie a fãcut sã gândimacest lucru, sã acordãm cutoatã încrederea acest titludomnului profesor ºi sunt

multe elemente care neconduc cãtre aceastãdecernare a titlului doctorhonoris causa. Este o per-soanã cunoscutã pe planinternaþional, e o mândriesã ne fie aproape ceea ceeste un deosebit de valorospersonaj ºtiinþific în AgenþiaSpaþialã Europeanã, mem-bru corespondent alAcademiei din bavaria,reprezentant al României la

UNESCO pe probleme deînvãþãmânt. Nu ar fi sufi-cient timpul sã descriemîntreaga activitate a dom-niei sale. Faptul cã esteaproape de ºcoala noastrãde încântã, ne dã speranþe,ne ajutã sã pããºim cu maimare încredere înproiectele pe care le avemîn faþã ºi aºa cum ne-a datajutorul pânã acum înmulte situaþii sperãm ca ºiîn viitor sã fie aproape denoi ºi sã ne dea ajutorulnecesar”, a declarat conf.univ. dr. ing. Vereº Ioel.

Pentru mediul academicdin Petroºani aceste titluride doctor honoris causasunt de o importanþã mare.

“Pentru mediul academicdin Petroºani acest titluînseamnã foartre mult,

acest titlu se acordã unorpersonalitãþi de marcã dindomeniul ºtiinþei,învâþãmântului, cercetãrii,care pe de altã parte pelângã aceste merite au ºimeritul cã au colaborat ºicolaboreazã foarte mult cuUniversitatea din Petroºani.Acordarea acestor titluri seface de mult la hotãrâreasenatului ºi la propunereafacultãþilor pentru personal-itãþile de marcã, nu numaidin þarã, dar ºi din strãinã-tate. ªi în toamnã o sã maiavem decernarea unui titlupentru o personalitateremarcabilã ºi cu un CVcare trezeºte invidie pentruoricine care este din dome-niul ingineriei electrice”, aprecizat prof. Dr. Ing. AronPoantã, rectorulUniversitãþii Petroºani.

Acordarea acestui titluvine dupã ºase de pauzã înacest sens, iar anul acestaîncã o persoanã va maiprimi aceastã distincþie.

“Hotãrârea privind acor-darea titlului, s-a luat cucâteva luni înainte în Senat,în baza analizei activitãþiicelui propus ºi am hotãrâtde comun acord, ca odatãcu aceastã ºedinþã de senatdin acest sã cuplãm ºi acor-darea acestui titlu”, a maispus sursa citatã.

Doctor honoris causa(doctor datoritã meritelor)este un titlu onorific, acor-dat unor persoane emi-nente de cãtre o universi-tate, o instituþie de înaltestudii sau de o organizaþiecare le grupeazã pe celedouã. Acest titlu se acordãîn special persoanelor cares-au distins în anumitedomenii profesionale,sociale sau politice.


Trei elevi din Petroºani,care anul acesta au susþinutexamenul de Bacalaureat,vor avea parte de ovacanþã aºa cum au sperat.Au trecut cu brio de „exa-menul maturitãþii”, pot sãintre la ce facultate doresc,dar vor primi ºi un premiuîn bani din partea munici-palitãþii.

Este vorba despre AnaMaria Cãlina – absolventãa Colegiului Economic

„Hermes” Petroºani, carea obþinut la Bacalaureat adoua medie la niveluljudeþului Hunedoara,respectiv 9.90, RamonMarko Neacºu – de laColegiul Naþional „MihaiEminescu”, cu media 9.80,ºi Ioana Paula Stroe –Colegiul Naþional „MihaiEminescu”, care are mediala Bacalaureat 9.71.Fiecare va primi câte 1000de lei, ca o recunoaºtere arezultatelor deosebiteobþinute la învãþãturã.„Susþinerea copiilor ºitinerilor capabili de perfor-manþe ºcolare înaltereprezintã una dintreresponsabilitãþile instituþieinoastre. Din categoriaelevilor º tinerilor caredemonstreazã performanþeºcolare înalte fac parte ºiabsolvenþii de liceu care auobþinut medii foarte mari laBacalaureat.

Anul acesta, la acestexamen al maturitãþii avemelevi din municipiulPetroºani care au obþinutmedii foarte bune, unuldintre ei fiind al doilea pejudeþul Hunedoara.Consider cã este esenþialpentru dezvoltarea comu-nitãþii ºi pentru viitorulsocietãþii noastre sãrecunoaºtem efortul depusde-a lungul anilor de liceuºi sã recompensãm muncaelevilor valoroºi dinmunicipiul nostru”, a expli-cat primarul Tiberiu Iacob– Ridzi.

Cele 3.000 de lei acor-date drept premiu sunt dinbugetul local, d la Capitolul„Culturã, recreere, religie”.

Premii pentru cele mai marimedii de la Bacalaureat

A u învãþat, iaracum culeg

roadele muncii lor.Trei elevi dinPetroºani, care auobþinut medii foartebune la Bacalaureat,vor fi premiaþi dePrimãria Petroºani.

Membrul Agenþiei Spaþiale Europene, doctor honoris causa, la Petroºani

R ectorul Universitãþii de Construcþii Bucureºti a primit titlulde doctor honoris causa a Universitãþii Petroºani. Prof. univ.

dr. ing. Iohan Neuner are un curriculum vitae impresinant, acestaeste membru a Agenþiei Spaþiale Europene ºi nu numai. Pentrutoatã munca depusã în carierã, rectorul Universitãþii de Construcþiide la Bucureºti a primit acest titlu într-un cadru solemn.

Monika BACIU

“Indicele defrecvenþã este acelaºica în timpul ºcolii,imediat ce s-a luatvacanþa au început sãvinã pentru lecturile

obligatorii, apoi la cal-culatoare sunt progra-maþi, câte o orã pe zi,pentru cã nu facemfaþã cererii. Acum suntatraºi de calculator.Cea mai cerutã carte afost Singur pe lume ºi

cãrþile pentru ado-lescenþi, le plac ºicãrþile horror, tot felul,beletristicã în gener-al”, a declarat DeliaGrosu, reprezentantulBibliotecii MunicipalePetroºani.

Pe lângã lecturileobligatorii, tinerii maisunt atraºi ºi de cãrþilede psihologie. Aceºtiavor sã afle ce repre-zintã fiecare gest.

“În afarã de faptulcã vin pentru jocurilepe calculator, vin ºipentru cãrþile care nusunt obligatorii pe

care le recomandãmnoi. Cer cãrþi despregesturi, limbajul trupu-

lui, cãrþi de psihologie,îi intereseazã foartemult pe adolescenþiide 16-18 ani”, a maispus sursa citatã.

Perioada vacanþei labibliotecã este la fel deaglomeratã precum întimpul anului.

Monika BACIU

"A fost aprobatãalocarea de fonduripentru ca 26 de local-itãþi din judeþulHunedoara sã benefi-cieze, în acest an, demicrobuze pentrutransportul copiilorspre ºcolile generale.Este vorba demicrobuze de 16+1locuri, care vor firepartizate în douãetape.

Repartizarea lor nuþine cont de culoareapoliticã a primarilor,ne intereseazã doar caelevii sã ajungã la

ºcoalã", a spus depu-tatul social-democrat.

Primele microbuzeºcolare vor fi dis-tribuite în data de 23iulie,

urmând ca restul de13 de microbuze sãfie repartizate într-o a

doua etapã ce se vaderula între lunileoctombrie-decembrie.80 de microbuzeºcolare sunt disponi-bile la nivelul judeþuluiHunedoara.


"Am votat rezoluþiacu privire la ocupareaforþei de muncã înrândul tinerilor pentrucã aceºtia, mai alescei sub 25 de ani,sunt cei mai loviþi deefectele crizei, tot eifiind, însã, ºi ceimai încrezãtori înidealul euro-pean", a arãtatparlamentaruleuropean alUDMR în expli-caþia sa de vot.

Rezoluþia cuprivire la ocu-parea forþei demuncã în rândultinerilor s-a aflat,miercuri, în dez-baterea ParlamentuluiEuropean, fiind adop-tatã în sesiunea devoturi de joi.

Winkler a amintitfaptul cã, în luna mai,la Strasbourg, peste5.000 de tineri ºi-au

adunat propunerileîntr-un document intit-ulat "Idei pentru oEuropã mai bunã" ºiau tras un semnal dealarmã asupra faptuluicã sunt "o generaþieblocatã" nu doar din

cauza crizei, ci ºi dincauza uriaºului decalajîntre oferta educaþion-alã ºi cererea de pepiaþa muncii.

"Sunt bucuros cãam reuºit sã încurajezºi sã sprijin 50 detineri maghiari dinTransilvania sã par-

ticipe la EYE 2014 ºila redactarea acestuidocument. (...)

Convins de faptulcã doar lucrând pen-tru tineri, lucrezi cuadevãrat pentruviitorul comunitãþiitale, colaborez cuorganizaþia tinerilormaghiari dinTransilvania - MIÉRTºi cu YEPP - organi-zaþia de tineret a EPP,ºi le sprijin iniþia-tivele", a mai spusdeputatul european înexplicaþia de vot.

Sãptãmâna trecutã,la Izvorul Mureºului, încadrul EU Tabor, IuliuWinkler a dialogat cu

tinerii maghiaridin Transilvaniape margineaproblemelor cucare se confrun-tã la intrarea pepiaþa muncii, darºi despre dis-crepanþelemajore întreoferta educaþion-alã ºi cererea despecializãri de pe

piaþa muncii. În acestcontext, s-a discutat ºidespre documentul"Idei pentru o Europãmai bunã", la care ºi-au adus contribuþia ºitinerii maghiari partic-ipanþi la EYE 2014.

Politicienii ºi educaþia

P reºedintele PSD Hunedoara,Laurenþiu Nistor a declarat

cã în judeþul Hunedoara vorajunge 26 de microbuze ºcolare.Mijloacele de transport pentruelevi vor ajunge în comune.

Sistemele educaþionale din statelemembre trebuie sã se racordeze la

realitatea de pe piaþa muncii

C ea mai importantã prioritate,în urmãtorii cinci ani, este

gãsirea celor mai eficiente cãi pen-tru a ajuta milioanele de tineriaflaþi în ºomaj sã-ºi gãseascã un locde muncã, dar ºi sprijinirea sis-temelor educaþionale din statelemembre sã se racordeze la reali-tatea de pe piaþa muncii, susþinedeputatul european Iuliu Winkler(UDMR, PPE).

Limbajul trupului, cãrþi citite de tineri

T inerii vor sã afle despre limba-jul trupului sau simbolistica

gesturilor. Deºi este vacanþã, laBiblioteca municipalã de la Petroºanieste aglomerat. Tinerii vin sã împru-mute cãrþi pentru lecturile obligatoriipe care le primesc de la ºcoalã, darsã se ºi joace pe calculator.

A u primitpromisiuni de

la miniºtrii ºi acumsperã sã nu rãmânãde izbeliºte.Pensionarii minericred cã vor primigratuitãþi ºi dupãdecembrie 2014, darcei de la minã, decare aparþin foºtiimineri, cred cã totuldepinde acum debani, bugete ºiaprobãri pe la ministere.

Pensionarii mineri auavut mai multe întâlniricu miniºtrii din actualulGuvern ºi li s-a promiscã ar putea sãprimeascã gratuitãþimâcar pânã în 2018,când se închide soci-etatea de care aparþin.Este vorba despreSocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine dinValea Jiului, dar con-ducerea societãþii spunecã nu are veºti despreaºa ceva. „Deocamdatãnu avem nimic concretla nivelul societãþii. Nuavem nicio corespon-denþã sau adresã vebitãdinspre ministerele deresort, Ministerul

Muncii, respectiv cel deFinanþe, sau alEconomiei, cu privire lagratuitãþile foºtilormineri. În schimb, sun-tem în discuþii perma-nent cu pensionarii dinValea Jiului, cu privirela acest aspect”, a spusAurel Anghel director

general SNÎMVJ.Totuºi, directorul

Aurel Anghel le lasã oundã de speranþãfoºtilor mineri, dararatã spre Bucureºti.„Este strict problemaministerelor. Ei potspune ce resurse finan-ciare au. Dacã se gãs-

esc bani, cu siguranþãse pot prelungi acestedrepturi”, a mai adãugat Anghel.

Grevele minereºti dinanii comunismului le-augarantat pensionarilormineri din Valea Jiuluiplata unei cote-partedin consumul de energie electricã, raþii

de cãrbuni sau platatermoficãrii. Acum,însã, acestea le mai potprimi, conform actelor

aflate în vigoare, pânãla finele lunii decembrie2014.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

B ibliotecaruldin Petroºani

a efectuat primeleantrenamente înCanalul Mânecii, pecare vrea sã-l traverseze înot, laînceputul luniiaugust, ºi sã devinãprimul român carereuºeºte aceastãperformanþã.

Avram Iancu seantreneazã de zor înapa rece a CanaluluiMânecii, în zonaFolkestone, pe parteaenglezã a canalului ºi laprima intrare în mare aînotat circa 6 ore înapele foarte reci aleMãrii Nordului.Sportivul din Petroºaniare însã ºi un avantaj,salinitatea foarte mare aapei care-l ajutã la omai bunã flotabilitate.”Mã simt excelent.Adaptarea la noilecondiþii decurge satis-fãcãtor. Zecile de înotã-tori din întreaga lumecare se antreneazã înacelaºi loc, mãanima”, a spusAvram Iancu.Bibliotecarulaflat de o sãp-tãmânã înMarea Britaniea avut parte ºide o întâm-plare amuzantã.A vãzut în apa

rece mai mulþi înotãtoricare, din depãrate,pãreau cã poartã cos-

tume

de protecþie. S-a miratîn condiþiile în care voravea de stat în apã celpuþin 15 ore, bineînþe-les fãrã nici un fel deprotecþie. ”Am fost

mirat de doi înotãtoricare ”purtau” neo-prene. Când ne-am apropiat înotunii de alþii amconstatat cã eraude culoare. Negrii

sau albi, roºii sau gal-beni, trudim cu toþii”, apovestit sportivul.

E ste în grafic

Avram Iancu esteînsoþit de antrenorulsãu, profesorul IoanCordea, ºi locuiesc cu

chirie într-un aparta-ment pentru careplãtesc circa 500 delire. Are drãmuiþi foartebine banii necesari pen-tru aceastã traversare,deoarece a fost nevoitsã plãteascã ºi ultimatranºã pentru ambar-caþiunea care-l va însoþipe tot parcursul traver-sãrii canalului. ”Am

avut onoarea sã-lcunosc pe pilotul meu,Andy King, ºi sã urc labordul navei, LouiseJane, care mã va escor-ta. Într-o jumãtate deorã de discuþii am aflatmulte ºi concluzia a fostcã suntem pe drumulcel bun, suntem în graf-ic”, a precizat Iancu.Channel SwimmingAsociation, singuraorganizaþie abilitatã sãorganizeze, sã aprobe ºisã ateste traversãrileCanalului Mânecii l-aprogramat pe AvramIancu în una dinprimele opt zile ale luniiaugust. Traversarea seva face doar în slip ºi cuo cascã pe cap, nefiindpermisã folosirea costu-mului de neopren. Înultimii 200 de ani,Canalul Mânecii a fosttraversat înot de 900 deoameni, dar printre einu se aflã niciun român,iar ca o comparaþie,Everestul a fost escala-dat de peste 5000 detemerari. Bibliotecaruldin Petroºani esteîncrezãtor cã va reuºitsã ajungã înotând înFranþa ºi astfel sã punãºi numele þãrii noastrepe panoplia statelorcare au reuºit aceastãperformanþã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Mai mulþimaidaneziM aidanezii se vor înmulþi

pe strãzile din ValeaJiului. Instanþa a decis suspendareanormelor privind legea deeutanasierea maida-nezilor lasolicitareafundaþieiVier Pfoten.

Unul dintremotive l-a constituitfaptul cã legea câinilorfãrã stãpân prevedeconcesionarea servici-ilor de gestionare amaidanezilor doarONG-urilor ºi fun-daþilor. ONG-urile nuau servicii de cap-turare a maidanezilor,nu sunt de acord cueutanasirea ºi nu aucapacitatea necesarãsã presteze aceste ser-vicii. Potrivit responsa-bililor de la AsociaþiaJudeþeanã pentruOctrotirea Animalelorfãrã Stãpân, numãrulmaidanezilor va creºteîn Valea Jiului.

“Vor fi mai mulþi maidanezi acumcã nu se mai pot eutanasia”, audeclarat cei de la Asociaþie.

Ba mai mult, adãposturile dinPetroºani sunt ocupate la capacitatemaximã de maidanezi. La începutulanului 2014 s-a estimat un numãrde aproximativ 1200 de câini dintre

care 300 capete steritizaþi înAdãpostul Petrosani în

anul 2013.Capacitatea totalã

de cazare înAdãpostulPetrosani pentrucâini fãrãstãpâneste de140 de locuri.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Avram Iancu se antreneazã de zorîn apa rece a Canalului Mânecii

N edeia Troiþeidin Parâng

va fi susþinutãfinanciar, anul acesta, ºi deConsiliul JudeþeanHunedoara, dar ºi

de municipalitateadin Petroºani.

Anul trecut, tradiþianedeii, organizatã an dean în data de 15 august,era sã se piardã, tocmai

din cauza lipsei definanþare. In extremis,un grup de liberali auurcat în munte, îi ciudaploii torenþiale ºi, în locde tradiþionala petreceremomârlãneascã laTroiþa din parâng a fostoficiatã o slujbã reli-gioasã ºi au fost depusecoroane de flori. Înacest an, însã, ConsiliulJudeþean Hunedoara a

decis sã aloce suma de2.500 de lei pentruorganizarea tradiþionalãa petrecerii populare,iar PrimãriaMunicipiului Petroºanivine în completare cuîncã 1.500 de lei.

Anul acesta este ceade a opta ediþie aNedeii Troiþei iar orga-nizatori sunt Asociaþia„Mândra” a cabanierilor

din Masivul Parâng ºiConsiliul LocalPetroºani.

Troiþa din Parâng afost ridicatã tocmaipentru a cinsti memoriaiubitorilor de munte,într-un loc în caremomârlanii petreceaude Sfânta Maria, în lunaaugust.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sprijin financiar pentru Nedeia Troiþei

Pensionarii mineri aºteaptã un verdict

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Î n perioada 21-26 iunie 2014 la

Bucureºti în PalatulParlamentului s-audesfãºurat lucrãrileForumului Regionalal energiei FOREN2014, care, ajuns laa 12-a ediþie, adevenit un eveni-ment de tradiþiepentru comunitateaenergeticienilor dinCentrul ºi Sud-Estul Europei.

Forumul desfãºuratsub egida ConsiliuluiMondial al Energiei(World Energy Council-WEC) ºi organizat subpatronajul ParlamentuluiRomâniei a beneficiatde participarea unorînalþi reprezentanþiguvernamentali ai þãrilordin regiune.

FOREN 2014 a fostdesemnat de WEC adoua platformã energe-ticã a lumii, alãturi decea din Houston (SUA),care, a reunit statele dinCentrul ºi Sud-EstulEuropei în jurul celuimai important proiectmacro-regional la nivelulUniunii Europene:Strategia Dunãrii.FOREN 2014 s-a reunitîntr-o perioadã de crizãºi de mari provocãri.Tensiunile dintreUcraina ºi Rusia aumutat axul central aldezbaterilor asupraproblemelor de securitate energeticã în regiune.

Participarea unorcompanii energeticeimportante, printre careExxonMobile, Socar,KazMunaiGaz, GeneralElectric, Gaz de France,E.ON, Enel, CEZ aoferit participanþilorºansa unor dezbateritransparente care aucondus la identificareaunor soluþii reale princare UniuneaEuropeanã sã-ºi reducãdependenþa de materii

prime energetice dinRusia.

Evenimentul, ainclus, pe lângãsesiunea de comunicãri,conferinþe, workshop-uri,o expoziþie internaþio-nalã cu 50 de standuriºi un program social-cultural bogat.

Un moment special l-a reprezentatdeschiderea oficialã carea avut loc duminicã, 22iunie 2014, la AteneulRomân, un edificiu-sim-bol al culturii româneºtivechi de 120 de ani.

FOREN 2014 areunit în premierãstatele din zona centralºi sud-est europeanã înjurul celui mai importantproiect macro- regionalla nivelul UniuniiEuropene: "StrategiaDunãrii", proiect în caretoate statele dunãrene -Austria, Bulgaria,Croaþia, Germania,Ungaria, RepublicaMoldova, Slovacia,România, Ucraina ºiSerbia – s-au regãsit îniniþiative comune îndomeniul energetic deanvergurã europeanã.

România a supusatenþiei participanþilor,printre alte iniþiative, ºi

un proiect nou pentruculoarul de transport deenergie pe axa N-S aUE, respectiv un noucoridor de transport al energiei electrice subfluvial pe Dunãre, dela Marea Neagrã laPãdurea Neagrã.

Participanþii laFOREN 2014 au realizat o analizã în profunzime a proble-melor energetice dinzona central ºi sud-esteuropeanã.

Se cuvine sãmenþionãm aprecieriledomnilor RãzvanNicolescu- ministru dele-gat pentru energie ºiIulian Iancu- preºedin-tele ComitetuluiNaþional Român alConsiliului Mondial alEnergiei (CNR-CME).

Domnul ministruRãzvan Nicolescu aspus cã "Energia esteun domeniu în careRomânia poate sã joacecu adevãrat un rol înEuropa ºi în lume.Avem nevoie de ostrategie pe termenlung, care sãdepãºeascã orice cicluelectoral. Sunt trei-patruprioritãþi generale printre care: revizuirea

strategiei energetice ºigenerarea unui orizontde predictibilitate pe termen lung, pânã în2030 - 2035; atragereade investiþii strãine.Sectorul energetic aremare nevoie de investiþiiºi mi-aº dori ca acesteasã provinã din capitalromânesc, sã avemoameni de afaceriromâni care sãinvesteascã. Nu cred cãîn momentul de faþãcapitalul autohtonpoate sã satisfacã necesarul de investiþii,mi-aº dori sã avem maimulþi Rockefeller."

Preºedintele CNR-CME Iulian Iancu aspus:"Industria energet-icã se aflã într-o etapãde redefinire a politicilorenergetice. Se impuneo a treia revoluþie industrialã definitã ca ocombinaþie între energi-ile regenerabile ºi socie-tatea interconectatã".

"Reindustrializareaeste o necesitategeostrategicã, un scopsocial ºi este consideratãca fiind singurul proiectunificator din punct de vedere democratic ºi politic.

Reindustrializarea

energeticã este struc-turatã în jurul a ºasepiloni: creºterea procen-tului de energie regene-rabilã de la 20% la27% pânã în anul2020; creºterea eficienþei energetice;descentralizarea pro-ducþiei de energie; con-versia clãdirilor industri-ale în centrale micro-electrice, care ar puteasã se transforme într-osursã de mii de locuri demuncã; implementareatehnologiilor de stocarea energiei electrice ºiutilizarea reþelelor elec-trice inteligente, inclusivpentru transport."

"Dezvoltarea durabilãa României depinde deasigurarea unui echilibruoptim între pondereaserviciilor ºi a activitãþilor industriale laformarea PIB."

"Noul context euro-pean obligã România laidentificarea direcþiilorde acþiune strategicã învalorificarea avantajuluide þarã privind

potenþialul energetic,agricol, de materiiprime, resurse mineraleenergetice ºi neenerget-ice, necesarul de inves-tiþii în infrastructurã etc."

Sesiunea de comu-nicãri a fost structuratãpe 5 secþiuni, cea de a5-a având tematicaCãrbune ºi tehnologiicurate pentru cãrbune.

La aceastã secþiune,organizatã de CEOltenia, din Valea Jiuluiau fost prezentate 4lucrãri:

- Soluþie tehnicã pen-tru depozitarea, proce-sarea ºi livrarea cãr-bunelui la consumatoriiindustriali în funcþie decerinþele calitative aleacestora.

- Dezvoltarea durabilãa companiilor minierecarbonifere în condiþiileactuale ale economieide piaþã.

- Tehnologie ecologi-co - economicã de valorificare a gazuluimetan din zãcamântulcarbonifer Valea Jiului

FOREN 2014

Evenimentul energetic al anului pentru Europa Centralã ºi de Est

Prin nerespectarea procedurii de nomi-nalizare, legitimitateaviitorului comisar riscãsã fie afectatã

PreºedinteleComisiei pentru AfaceriEuropene a CamereiDeputaþilor, BogdanRadu Þîmpãu, sublini-azã faptul cã, dinpãcate, nici mãcaraceastã chestiune atâtde importantã pentruRomânia nu este lãsatãîn afara jocurilorpolitice mãrunte dintreTraian Bãsescu ºiVictor Ponta.

Liberalul considerãcã este inacceptabil caun profesionist de talialui Dacian Cioloº sãajungã o victimã dinlunga serie de episoadeale coabitãrii Bãsescu-Ponta. Blatul evidentdintre cei doi ºi felul încare folosesc tememajore pentru a sepoziþiona ca protagoniºti ai unor iresponsabile scenetepolitice nu fac decât sãpunã din nou Româniasub lupã ºi sã scoatã înevidenþa incapacitateade a face politicã lanivel european. PartidulNaþional Liberal atrageatenþia cã mandatulviitorului comisar euro-pean nu poate fi supusniciunei suspiciuni înceea ce priveºterespectarea proceduriidesemnãrii sale. TraianBãsescu ºi Victor Pontafac din nou de râsRomânia în faþapartenerilor europeni ºicompromit ºansele luiDacian Cioloº de aocupa funcþia de comisar.

Legea nr. 373/2013prevede clar cãParlamentul României

trebuie informat decãtre Guvern în legã-turã cu nominalizareacomisarului, pentru

convocarea de audieriîn comisiile de speciali-tate. Nici TraianBãsescu, nici VictorPonta nu au respectatprocedura, generândun risc de delegitimarea mandatului viitoruluicomisar european. Înîncercarea de a demon-stra cã încã deþinesupremaþia politicã,Traian Bãsescu aanunþat cã îl propune,în numele României,pe Dacian Cioloº dreptcomisar european, deºinici un text de lege nuîi dã aceastã preroga-

tivã.De cealaltã parte,

Victor Ponta nu a trimis Legislativuluinicio informare cuprivire la nominalizareapentru funcþia carerevine României.

Liberalul RaduÞîmpãu subliniazã cãeste îngrijorãtor modulîn care rolulParlamentuluiRomâniei este redus la

o incertã viitoareaudiere formalã ºiinutilã, având în vederecã ar putea avea locdupã ce propunerileStatelor Membre vor fiîn aceste zile agreate înConsiliu.

La învestituraGuvernului, VictorPonta s-a angajat sãevite simularea con-sultãrilor ºi sã respecterolul ºi atribuþiileParlamentului. Astãzi,rãmânem cu regretul cãpremierul nu ºi-arespectat nici aceastãpromisiune.

S cenariienergetice

bazate pe huiladin Valea Jiului

Aceastã ultimãlucrare având caautori pe NicolaeIliaº, Sorin-MihaiRadu, Iosif Andraº,Iosif Gruneanþu,Florin Mârza, EduardMija, Inga Roºioru, afost premiata

(premiul 2).Principalele

concluzii/propunerirezultate in urmaprezentãrii lucrãrilorºi a discuþiilor dinsecþiunea Cãrbune ºitehnologii curatepentru cãrbune siprezentate in ºedinþade inchidere a foru-mului de cãtre profe-sorul Nicolae Iliaº,sunt urmatoarele:

In mineritul car-bonifer subteran dinRomânia se obþinindicatori tehnico-economici modeºti,datoritã, în primulrând, dotãrii tehniceînvechite ºi lipseiinvestiþiilor.

Dacã în tehnolo-giile actuale deextragere ºi valorifi-care a cãrbunelui nuse vor produceschimbãri radicale,costul materiei ºi alenergiei elelctrice v-atrebui sã creascã put-ernic si in acelasitimp este posibil sacreasca pericolulunor crize locale ºichiar regionale.

Drumul transfor-mãrilor radicale aletehnologiilor deextragere, procesare,ºi utilizare eficientã acãrbunelui este unulsingur: înlocuireavechilor metode ºimijloaace tehnologi-ce de producþie cualtele mai noi, chiarbazate pe alte prin-cipii. Aici se cuvinesã se menþioneze caîn viitorul apropiat

vor trebui sã seextragã din subsolnumai componenteleutile, altfel vorbindextragerea trebuie sãse “contopeascã” cuprelucrarea în subsol. V-a trebui sãse ajungã de laextragerea la nivel demasã fragmentatã(extragerea cu “buca-ta”) la extragerea lanivel de “ion, molecula, atom”.Posibilitãþi reale debrichetare a lignitu-lui. Proiect integratpentru captarea dioxidului de carbonde la TermocentralaParoºeni ºi utilizareaacestuia pentrucresterea gradului deextragere a metanu-lui din stratele decãrbune (în special“virgine”) din ValeaJiului.

Propunerea unuimodel de deter-minare a capacitãþiiconcurenþiale a uneicompanii minierecarbonifere încondiþiile economieide piaþã.

Soluþii de reducerea noxelor la termo-centralele pe cãrbuneºi pe baza unui man-agement performant.

Restrangerea drasticã sau chiar licidarea activitãþiiminiere în bazineleValea Jiului ºiOltenia afecteazã unnumãr de persoanede 8-10 ori maimare decât efectiveledisponibilizate de la

obiectivele respective.

Zãcãmintele decãrbune sã fieconsiderate strate-gice, în fond estevorba de o marebogaþie naþionalã, cuun rol deosebit însecuritatea energet-icã, mai ales in situ-aþii de crizã. Pentruasigurarea securitãþiienergetice a þarii estenevoie de o prog-nozã ºtiinþificã caresã defineascã sarcinieconomice ºitermene deîndeplinire a lor, culuarea în considerarea posibilitãþiizãcãmintelor, capa-citãþii de producþie,preþurilor pe piatamondialã, cerinþelorinterne ºi externe.Este nevoie ºi de oprognozã a scenari-ilor defavorabile.

Prof. Nicolae IliaºMembru în

Comitetul de organizare alFOREN 2014


Dacian Cioloº, victimã a blatului Bãsescu - PontaP artidul Naþional Liberal considerã

cã mandatul de comisar european aldomnului Dacian Cioloº a fost unul per-formant ºi apreciat ca atare la niveluloficialilor europeni. Tocmai de aceea,susþinem cã domnia sa este cea maipotrivitã alegere pentru a reprezenta încontinuare România.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie201412 Actualitate

CarmenCOSMAN - PREDA

ªeful AdminitraþieiPieþelor Petroºani,Ioan Pristavu, spunecã în primul rând aufost eliminate meseledin tablã, iar modern-izãrile vor continua.„Au fost eliminatemesele din tablã, carecreau disconfort vizualºi igienico – sanitar.

S-a creat un spaþiumodern prinacoperirea cu policar-bonat ºi montareaunor mese din plastic.Se va trece la etapaurmãtoare de modern-izare ºi estetizare peplatoul exterior, prinînlocuirea copertineide la comercianþii depe partea dreaptã cuun acoperiº de policar-bonat”, a declarat

Ioan Pristavu.Toate lucrãrile de

modernizare sunt real-izate din fonduri pro-prii ale ServiciuluiPublic AdminsitrareaPieþelor, dat fiind fap-tul cã acesta este peautofinanþare.

În PiaþaAgroalimentarãPetroºani vin zilnic 60– 70 de comercianþi,din care aproximativ40% sunt producã-torii, iar restul societãþicomerciale. Fiecareplãteºte o taxã pentrumesele ocupate, stabil-itã prin hotãrâre deConsiliu Local.

Jandarmii vorasigura ordinea pub-licã la manifestaþiile cupublic numeros

În aceastã perioadã,jandarmii hunedorenivor asigura ordinea lamanifestãrile sportiveºi cultural-artistice ºireligioase, dintre celemai importante mani-festãri publice fiind:

Zilele municipiuluiHunedoara;

Opera Nights Deva;Concurs de motoci-

clete de enduro„RedbullRomaniacs”2014 pe perioada 15-19 iulie 2014;

Demonstrativul ºiexpoziþia deprezentare ºi lansare a

produselor Stihl-Viking, în perioada18-19 iulie 2014;

SãrbãtoareaAlbinelor din locali-tatea Beriu;

Aducerea moaºtelorSf. Ierarh Nectarie –Biserica ortodoxã Sf.Ilie din Petroºani;

Nedee Sf. Ilie dinlocalitãþile: comunaOrãºtioara de Sus,comuna Lunca Cernii,comuna Ghelari,oraºul Uricani, satulCucuiº.

Jandarmii reco-mandã tuturor partici-panþilor la acesteadunãri publice sãrespecte reco-mandãrile fãcute de

organizatori sau deforþele de ordine, iarîn cazul în care sunteþimartor al unei faptede încãlcare a legii,apelaþi la sprijinul jan-darmilor sau sunaþi lanumãrul unic pentrusituaþii de urgenþã 112.

Jandarmii vormenþine ordinea pub-licã în staþiuni ºi petrasee turistice

Jandarmii montanivor fi prezenþi în staþi-unile din judeþulHunedoara, petraseele turistice dinmunþii Retezat,Vâlcan, ªureanu ºiParâng, precum ºi înstaþiunea balneo-clima-

tericã Geoagiu Bãi,unde sunt aºteptaþi sãsoseascã numeroºituriºti.

Jandarmii montanisfãtuiesc turiºtii, carealeg sã petreacã acestsfârºit de sãptãmânãla munte, sã nu seaventureze pe traseeleturistice fãrã echipa-

ment adecvat ºi sã seinformeze temeinicasupra traseului pecare doresc sã îl par-curgã. De asemenea,trebuie sã adopte uncomportament decent,sã nu sãvârºeascãfapte de naturã sã tul-bure ordinea publicã ºisã nu recurgã la dete-

riorarea amenajãrilorturistice, marcajelorsau indicatoarelor.

În caz de nevoiesau în situaþia în caresunteþi martori ai uneiacþiuni de încãlcare alegii, nu ezitaþi sãapelaþi la ajutorul jan-darmilor ºi salvamon-tiºtilor, la numãrul unicpentru situaþii deurgenþã 112.

Piaþã mai modernã la Petroºani

P iaþa Agroalimentarã dinPetroºani va avea o faþã nouã.

Lucrãrile de modernizare audemarat deja, însã mai este pânãcând vor fi gata.

Jandarmii în misiune la acest sfârºit de sãptãmânã

P este 130 de jandarmi vor asigura un climat deliniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 17 - 20

iulie 2014, atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfãºura în spaþiulpublic, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane dinjudeþul Hunedoara.

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Complexul hotelierAmfiteatru, Belvedereºi Panoramic din staþi-unea Olimp,cumpãrat la începtulanului 2008 cu 30 demilioane de euro decãtre omul de afaceriJosef Goschy, estescos la vânzare pentrusuma de 30 de mil-ioane de euro, în

condiþiile în care în2012 proprietarulsolicita 60 de mil-ioane de euro.

Unitãþile hotelieresunt listate pe spati-icomerciale.ro, sitespecializat pe seg-mentul comerciallansat de portalul imo-biliare.ro.

ªi Hotel Onix din

staþiunea Cap Aurora,deþinut tot de Goschy,cu 237 camere estede vânzare, propri-etarul solicitând 5,2milioane de euro.

La un preþ de 3,2milioane de euro estescos la vânzare unhotel de patru stele,cu 110 camere, ºi 4vile în Venus, în timpce pentru HotelCorina, tot din Venus,cu peste 100 decamere, preþul solici-tat este de aproape1,7 milioane de euro.

Peste 1 milion deeuro vor sã obþinãproprietarii din vân-zare unor hoteluri din

Constanþa, zona I.C.Brãtianu - 1,49 mil-ioane de euro (24 decamere), Eforie Nord(30 de camere, 1,2milioane euro; 73camere - 1,1 milioaneeuro ºi 35 camere -1,15 milioane euro).

În total, un numãrde 45 de unitãþi hote-liere, inclusiv pensiunisau campinguri, ceamai ieftinã ofertã fiindo pensiune în con-strucþie în Costineºti,cu 15 camere, pentrucare preþul este de70.000 de euro.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie2014 Turism 13

Grecia continentalãatrage turiºtii români,cea mai cãutatã astfelde destinaþie fiindPeninsula Halkidiki. Înacest caz, pachetulmediu al sejurului seridicã la 375 euro,potrivit datelor HappyTour. În ceea cepriveºte Grecia insu-larã, preferinþeleromânilor sunt diferite.Majoritatea opteazãpentru un sejur deºapte nopþi/opt zile,cu demipensiune, iarbugetul este mai maredecât cel alocat unei

vacanþe pe continent. ”Avem chartere

cãtre Creta, Corfu,Kos, Rhodos,Santorini ºi Mykonos,toate cu un grad marede ocupare, chiar de100% în anumiteperioade ºi pe anumitedestinaþii. Grecia estecea de-a doua cea maicãutatã destinaþie devacanþã în rândulromânilor ºi cea maicerutã pe charterelenoastre”, spune ElenaAnghel, director exec-utiv Prestige Tours,turoperatorul grupului

Happy Tour.Cea mai vândutã

insulã greceascã esteCreta. Pachetul mediual unui sejur de optzile, cu demipensiune,costã 399 euro. Ocerere aproape simi-larã au ºi Rhodos ºiCorfu, valoarea seju-rurilor medii în acestedouã destinaþiiajungând la 415 euro,respectiv 450 de euro.

”Am introdus anul

trecut Mykonos.Cererea este pesteaºteptãri pentru o des-tinaþie operatã pentrua doua oarã, mai alescã pachetul mediucostã 500 de euro,peste media unui sejurîn insulele greceºti”,mai spune ElenaAnghel.

În ceea ce priveºteSantorini , valoareamedie a sejurului estede 425 de euro.

Conform aceloraºidate, cea maiscumpã vacanþãvândutã într-o insulãgreceascã a fost învaloare de 5.899 deeuro ºi a constatîntr-un sejur deºapte zile pentrudouã persoane, înCreta.

Pachetul a incluscazarea la un hotelde cinci stele, cumicul dejun inclus.De altfel, veniturile

din turism înregistratede Grecia, în primultrimestru din 2014, aucrescut cu 17,3%,pânã la 471,4 mil-ioane de euro, com-parativ cu perioadasimilarã din 2013,conform datelor BãnciiCentrale, potrivit site-

ului ekathimerini.com.Numãrul vizitatorilorde peste hotare aurcat cu 15,4%, la 1,3milioane, în primeletrei luni ale acestui an.Sosirile de turiºti laaeroportul din Corfuau crescut cu 13,2%,în timp ce la aeropor-tul din Rodos s-aînregistrat un avans de10,9% în perioadaianuarie-martie 2014.În 2013, veniturile dinturism au urcat cu15%, la nivelul recordde 12 miliarde deeuro. Numãrulturiºtilor strãini aºtep-taþi sã viziteze Greciaîn acest an ar urma sãdepãºeascã 20 de mil-ioane, un nou indiciucã economia începe sãse redreseze.

Zeci de hoteluri scoase la vânzare pe litoral

Z eci de hoteluri ºi alte spaþii decazare de pe litoral sunt scoase

la vânzare de cãtre proprietari lapreþuri pornind de la 30 de milioanede euro, cum este cazul complexuluihotelier Amfiteatru, Belvedere,Panoramic din Olimp, ºi carecoboarã pânã la 70.000 de euro.

Happy Tour: ”Grecia, în topul destinaþiilor pentru turiºtii români”

D estinaþia Grecia, zona continentalã, cât ºi insulele,

înregistreazã anul acesta o creºterede aproximativ 10% a numãrului derezervãri efectuate de cãtre români.Ca ºi anul trecut, valoarea medie a unui sejur de o sãptãmânã ajungela 450 euro.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi bunã pentru afacerisau întâlniri cu prietenii. Înschimb, relaþiile cu partenerul deviaþã merg bine. Spre searã,este posibil sã aveþi musafiri dinaltã localitate. Nu neglijaþi odih-na!

Se pare cã începeþi ziua cu odiscuþie aprinsã cu un bãrbat.Sunteþi nervos ºi este posibil sãaveþi reacþii necontrolate faþã decolegi ºi de persoana iubitã.Sfaturile unui prieten vã ajutã sãevitaþi o încurcãturã juridicã.

ªeful îºi descarcã nervii tocmaipe dumneavoastrã. Ar fi bine sãvã petreceþi dupã-amiaza în fami-lie ºi sã nu ieºiþi nicãieri. Împre-unã cu partenerul de viaþã, puteþirezolva o problemã financiarãcare nu vã dã liniºte de multãvreme.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus ºi chiar pesimist, din cauzalipsei banilor. Nu dezarmaþi. Seva gãsi un prieten care sã vãîntindã o mânã de ajutor. Ar fibine sã nu vã ocupaþi de afaceri,pentru cã nu aveþi prea multeºanse de reuºitã.

Aveþi de fãcut mai multe drumuriscurte în interes de serviciu. S-arputea sã vã loviþi de dificultãþi,probabil birocratice. Nu este o zibunã pentru a începe activitãþisau afaceri noi. Mai mult, existãriscul sã pierdeþi bani.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit ºineliniºtit din cauza unor prob-leme de familie. Doar partenerulde viaþã mai reuºeºte sã vã îmbãr-bãteze. Fiþi atent la bani. Astãziexistã riscul sã pierdeþi sumemici.

Nu este exclus sã vã enervaþiserios pentru cã nu vã iese oafacere. Ar fi mai bine sã o tre-ceþi la capitolul pierderi, decât sãvã consumaþi. Fiþi mai atent laserviciu, pentru cã riscaþi sãintraþi în gura ºefilor.

Dimineaþa nu sunteþi prea socia-bil ºi vã cam ocoleºte inspiraþia.Evitaþi o ceartã cu persoanaiubitã ºi amânaþi cãlãtoriile plani-ficate pentru azi! Nu alergaþidupã câºtiguri necuvenite.

La serviciu, nu este momentul sãvã revendicaþi drepturile. Estepuþin probabil sã aveþi succes.Neînþelegerile din familie contru-ibuie la starea de nervozitate.Amânaþi chestiunile importante.

Dimineaþa apar probleme nepre-vãzute care vã determinã sã vãschimbaþi programul. Un pri-eten vã propune o afacere carev-ar ajuta sã vã redresaþi finan-ciar. Nu luaþi decizii pripite.

S-ar putea sã nu reuºiþi sã termi-naþi la timp ce aveþi de fãcut laserviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi evi-taþi discuþiile în contradictoriu cucolegii! Relaþiile sentimentaletrec printr-o perioadã favorabilã.

Sunteþi foarte bine dispus ºi opti-mist, în ciuda unei atmosfere nutocmai vesele. Nu vã detaºaþiprea mult de problemele celor dinjur, ca sã nu fiþi consideratinepãsãtor. Atenþie la orice actpe care îl semnaþi! Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR116:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O mare cumpãnã13:00 ªtirile Pro TV14:00 Eu de ce m-am cãsã-torit?16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Lumina rece a dimineþii22:30 Fortãreaþa 2

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Dragoste de soldat17:00 Walker, poliþist texan18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Cãsãtorie din prima23:00 Haos

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ºtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:15 Fotbal11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Fotbal12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Retrospectivã Juventus14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Retrospectivã RealMadrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 RetrospectivãPSG/Monaco16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Digi Sport Show16:45 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport18:00 Turul Ciclist al Sibiului19:30 ªtirile Digi sport20:00 Fotbal: Benfica –Estoril22:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã

Tot atunci va fistabilitã ºi echipa decampanie pentrualegerile prezi-denþiale, precum ºicalendarul electoralºi preelectoral careeste "extrem destrâns", a declaratBlaga, dupã ultimarundã de negocieriPDL-PNL. "Cel maitârziu candidatul tre-buie înscris la BiroulElectoral Central în15 septembrie, daralianþa electoralã în8 septembrie. Pânãatunci trebuie

strânse semnã-turile necesare,obligatorii prinlege, pentrususþinerea can-didatului", aspus VasileBlaga. Blaga amai precizat cãimnul nouluipartid va fi cel alPDL, "Verde-nrourat"."Statutul aurmãrit cu foartãmultã atenþie par-cursul clar al celordouã partide depânã în 26 iulie, derespectare a statuluide drept, a valorilorcolegilor din PPE:demnitate, libertate,dreptate, solidari-tate, toate criteriilecare le-am avut ºipânã acum care þinde integritatea mem-brilor noºtri (...) N-osã avem niciun doc-

ument secret. AtâtStatutul, cât ºi pro-tocolul de fuziune,programul politic,dupã ce vom aveadesemnat candidatulla Preºedinþie, pro-gramul acestuia, înseptembrie progra-mul partidului pen-tru români, toatevor fi publice", aspus preºedintelePDL.

La rândul sãu,preºedintele PNL,Klaus Iohannis, adeclarat cã au reuºitsã facã un lucru pe

care mulþi ºi-l dorescde 24 de ani, mulþiau vorbit despre el,dar acum sunt foarteaproape definalizare, ºi anume

unificareadreptei."Acest partidnu este creatdoar pentru acâºtiga prezi-denþialele,acest partideste creatpentru aschimbaRomânia,pentru a

schimba România înbine. Noi ne dorimevident sã câºtigãmprezidenþialele cucandidatul unic pecare-l vom desemnala începutul luniiaugust, dar ne dorimsã câºtigãm ºialegerile parla-mentare din 2016,sã conducemRomânia într-undrum mult mai bun,mult mai clar, în aºafel încât sã avemceea ce probabil cutoþii ne dorim: o

viaþã mai bunã ca ºioamenii sã simtã cãacest partid vine cuo strategie, vine cuo gândire clarã pen-tru deceniul careurmeazã", a spusIohannis.

Nicolae Ceauºescuocupã primul loc în top,24,7% dintre români con-siderându-l cel mai potrivitpreºedinte pe care l-a avutRomânia. Pe locul al doileaîn acest clasament sesitueazã Ion Iliescu, cu19,1% din opþiunile pub-licului, Traian Bãsescu —pe locul al treilea, cu14,2%, iar EmilConstantinescu — pepatru, cu 9,7%. Pe de altãparte, 23,9% dintrerespondenþi considerã cãniciunul dintre cei patru nus-a ridicat la înãlþimeafuncþiei. Proporþia celorcare nu au rãspuns laaceastã întrebare a fost de8,4%. Darie Cristea, coor-donator proiecte INSCOP,

susþine cã datele confirmãtendinþa de lungã duratã deîndepãrtare a românilor depersonajele politice alemomentului ºi ale istorieirecente. "În realitate, vor-bim despre o falsã poziti-vare a unui Nicolae

Ceauºescu care este asociatcu o perioadã perceputã camai ordonatã din punct devedere al vieþii cotidiene,dar ale cãrei lipsuri s-au

mai uitat. Pozitivarea rela-tivã a lui Ceauºescu vine ºiîn scopul evidenþierii imag-inii totuºi defavorabile pecare publicul o are camdespre toþi preºedinþii post-decembriºti ai României.Sã nu uitãm cã spre finalul

mandatelor toþi aceºtia auîncheiat cu un nivel redusde încredere publicã",adaugã Darie Cristea.Sondajul a fost realizat deINSCOP Research lacomanda cotidianuluiAdevãrul în perioada 1-6iulie. Volumul eºantionuluia fost de 1.055 per-soane ºi este reprezen-tativ pentru populaþiaRomâniei de 18 ani ºipeste 18 ani. Eroareamaximã admisã adatelor este de ¹ 3%, laun grad de încredere de95%, eºantionul fiind detip multistratificat, prob-abilistic. Metoda folositãa fost cea a sondajuluide opinie pe baza unuichestionar aplicat deoperatorii de interviu ladomiciliul respon-denþilor. Chestionareleau fost aplicate în 38 dejudeþe ºi MunicipiulBucureºti, într-un total

de 75 de localitãþi (oraºemari, medii ºi mici,comune, sate). Eºantionul afost validat pe baza dateloroficiale aleRecensãmântului populaþieidin 2011.

AGERPRES


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan însuprafaþã de 800mp în zona parcBrãdet. Contact0727.150.264 Preþnegociabil.

Blaga: Numele viitorului partid va fi PNL, iar candidatul comunal PNL-PDL la prezidenþiale va fi anunþat în 4-5 august

P reºedintele PDL, Vasile Blaga, a anunþat, joi,cã numele viitorului partid, rezultat din

fuziunea PNL-PDL, va fi PNL, iar sediul noii formaþiuni va fi în Aleea Modrogan numãrul 1.Candidatul comun al PNL-PDL la prezidenþiale vafi anunþat în 4-5 august.

Ceauºescu, considerat cel mai potrivit fost preºedinte al României

N icolae Ceauºescu este considerat celmai potrivit fost preºedinte al

României, conform rezultatelor unuibarometru INSCOP remis joi AGERPRES.

“Ediþia a XI-a a con-cursului internaþionalRed Bull Romaniacs vaavea din nou etapãintermediarã în zonaVoineasa astfel cãdupã parcurgereaacestei etape bikeriivor veni la Petroºaniunde vor înnopta astfel cã vomrestricþiona circulaþiape porþiunea de drumsituatã între intersecþiaªt. O Iosif, cu strada 1Decembrie, respectivstrada Carpaþi cu 1Decembrie, în interval-ul orar18.07 de la6:00 pînã în 19.07,ora 9:00”, a declaratDorina Niþã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani. Bikerii trebuie sã þinã cont ºide faptul cã vor înnop-ta la Petroºani, însãaceºtia trebuie sãrespecte curãþenia.

“Ei trebuie sã nu tulbure liniºtea publicã,

sã nu lase mizerie înurma lor, dar cu acestes-au ocupat organiza-torii în colaborare cucei de la PoliþiaLocalã, Poliþia Rutierã,Jandarmerie”, a maispus sursa citatã.

S orina Sandu aconcurat

alãturi de tatãl ei laRed BullRomaniacs

În 2014 este pen-tru prima datã cândîn raliu concureazã ofiicã alãturi de tatãlsãu. Sorina Sandu, ceamai rapidã fatã dinediþia 2013 a decis caîn aventura extremãdin acest an sã ia star-tul alãturi de tatãl sãu.Sorin Sandu este celcare a îndreptat-o peSorina cãtre motoci-clism, iar în ediþia difi-cilã din acest an o va

însoþi petraseul clasei BronzeTeam.

Cea mai rapidã fatãdin ediþia 2013 RedBull Romaniacs, adecis ca în aventuraextremã din acest ansã concureze alãturi detatãl sãu, cel care aghidat-o cãtre motoci-clism. Cei doi sportividin Valea Jiului concureazã la clasaBronze Team. RedBull Romaniacs areunit 350 de rideridin întreaga lume.Sorina a trecut cu binepeste ”stresul” de aconcura alãturi de tatãlsãu. ”A fost uºor însãam fost mereu stresatãca tata sã nu se acci-denteze. Ne-am ajutatpe anumite secþiuni'',a spus sportiva dupãprima zi de off-road.Caravana Red BullRomaniacs a ajunsieri, la Voineasa, acolounde este localizatprimul dintre cele douãbivuacuri din afaraSibiului. Tot ieri s-a dat

ºi startul din zona turis-ticã vâlceanã cu finish-ul la Petroºani,iar astãzi 19 iulie, sedã starul la ultimaprobã: Petroºani –Sibiu, unde este ºi finish-ul competiþiei.

Red Bull Romaniacs2014 a debutat pe 13iulie când riderii auajuns la Sibiu pentruprima zi de verificãriadministrative ºitehnice. Prologul,showul din centruloraºului care stabileºte

ordinea de start pentruprima zi din munþi,este programat pe 15iulie începând cu ora17:30. 350 de rideridin întreaga lume vorîncerca sã îºidepãºeascã limitele petraseele din CarpaþiDavid Cyprian, un ado-lescent ceh în vârstã dedoar 17 ani concureazãpentru prima datã laRed Bull Romaniacs ºiface echipã cu tatãl sãuZdenek. Team Cyprianeste înscrisã la clasaSilver Team, iar printre cei care le vor fiadversari se aflã ºiechipa Do More Teamformatã din Dani Oþil ºiRadu Cãlin.

Motocicliºti din þarãºi nu numai se vorîntrece în perioada 16iulie - sâmbãtã 19iulie. În a treia zi deoffroad, startul va fid atla Voineasa, iar punctu-al de sosire va fi laPetroºani, iar în a patrazi de concurs riderii vor pleca de laPetroºani spreVoineasa.

Monika BACIUMonika BACIU

Foto FacebookFotografii QTuristice

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 201416 Actualitate

Trafic restricþionat în Petroºani din cauzaconcursului Red Bull Romaniacs

B ikerii restricþioneazã circulaþiarutierã. În acest weekend la

Petroºani va avea loc o etapã interme-diarã a concursului Red Bull Romaniacs.Din acest motiv, circulaþia rutierã pebulevardul 1 Decembrie 1918 va firestricþionatã.

cvj nr 656 vineri 18 iulie 2014

Documents