cvj, nr. 328, vineri 15 martie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 328 Vineri, 15 Martie 2013 Incompatibilitatea preºedintelui CJ Hunedoara, judecatã doar în varã A bia la varã vom afla dacã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este sau nu incompatibil. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Habemus Papam!... pentru sãraci E tnicii romano-catolici din Valea Jiului cred cã Biserica se va întoarce spre sãraci. Noul Papã este un om simplu care toatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numele Francisc, este cel ce va apãra natura, deci creaþia Lui Dumnezeu. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Deputatul Monica Iacob Ridzi cere o serie de facilitãþi pentru ºcolari în domeniul medicinei dentare D eputatul Monica Iacob- Ridzi a depus joi la Parlament o iniþiativã legislativã prin care se stabilesc o serie de facilitãþi acordate ºcolarilor în domeniul medicinei dentare. >>> >>> PAGINA AGINA 11 Ca sã scape de pierderi Cãrbunele minerilor s-ar putea vinde la un preþ corect S ocietatea Naþionalã a Huilei are toate ºansele sã obþinã un preþ corect pen- tru huila livratã termocentra- lelor din Complexul Energetic Hunedoara. >>> >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A P SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poate combate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 PSD Petroºani: Rãni vindecate, cu potenþial de forþã

Upload: mirabela-moisiu

Post on 07-Mar-2016

234 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 328

Vineri, 15 Martie 2013

Incompatibilitateapreºedintelui

CJ Hunedoara,judecatã

doar în varã

A bia la varã vom afla dacãpreºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara, MirceaIoan Moloþ, este sau nuincompatibil.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

HabemusPapam!...

pentru sãraci

E tnicii romano-catolicidin Valea Jiului cred cã

Biserica se va întoarce spresãraci. Noul Papã este un omsimplu care toatã viaþa s-adedicat sãracilor, iar numeleFrancisc, este cel ce va apãranatura, deci creaþia LuiDumnezeu.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

DeputatulMonica Iacob

Ridzi cere o seriede facilitãþi

pentru ºcolari îndomeniul

medicinei dentare

D eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus joi la

Parlament o iniþiativã legislativã prin care se stabilesc o serie de facilitãþiacordate ºcolarilor în domeniul medicinei dentare.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Ca sã scape de pierderiCãrbunele

minerilor s-arputea vinde la un

preþ corect

S ocietatea Naþionalã aHuilei are toate ºansele

sã obþinã un preþ corect pen-tru huila livratã termocentra-lelor din Complexul EnergeticHunedoara.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

P SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate schimba faþaPetroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poate combate derapajele

în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi deacum încolo sã-ºi arate roadele. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

PSD Petroºani:

Rãni vindecate, cu potenþial de forþã

Page 2: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Grupul Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Baronii (r)14:00 Dragoste dulce-amarã 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 6 gloanþe 22:45 Pus pe jar

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Acasã, în inimamea (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Annie: O aventurãregalã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Regatul dragonilor 1:15 Vine poliþia!

10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18

9:45 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:30 Ora de business (r)

11:20 Oameni care auschimbat Lumea11:30 Lumea modei11:40 Zeul rãzboiului (r)12:20 Zeul rãzboiului (r)13:00 Pro Patria 13:30 M.A.I. aproape detine14:00 Telejurnal 15:00 Oameni ca noi 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 Latitudini 17:30 Festivalul One WorldRomânia, 201317:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

Page 3: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 2013 Actualitate 3

A bia la varã vomafla dacã preºedin-

tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, estesau nu incompatibil.

Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie a programat primul ter-men de judecatã al recursului

declarat în dosarul privindstarea de incompatibilitate sta-bilitã de ANI pentru data de 14iunie 2013. Agenþia Naþionalãde Integritate a constatat, înurma evaluãrii începute în 20martie 2012, cã Mircea IoanMoloþ a fost în stare de incompatibilitate în perioada26 septembrie 2008 - 30 ianuarie 2009, deoarece adeþinut, simultan, atât funcþiade preºedinte al ConsiliuluiJudeþean (CJ) Hunedoara, câtºi pe cea de preºedinte alAdunãrilor Generale aleAcþionarilor (AGA),respectiv reprezentant alunitãþii administrativ-terito-riale în adunãrile generaleale societãþilor comercialede interes local SCDrumuri ºi Poduri SADeva, se arãta într-uncomunicat de presã alinstituþiei. Mircea IoanMoloþ a fost validat în funcþiade preºedinte al CJ Hunedoaraîn data de 16 iunie 2008, iardin 26 septembrie 2008 adeþinut ºi funcþia de preºedinteal Adunãrilor Generale aleAcþionarilor, respectivreprezentant al unitãþii adminis-trativ-teritoriale în adunãrilegenerale ale societãþilor comer-ciale de interes local la SCDrumuri ºi Poduri SA Deva, aprecizat ANI. Mircea IoanMoloþ a atacat decizia ANI, darCurtea de Apel Alba Iulia arespins acþiunea în contenciosadministrativ formulatã depreºedintele CJ Hunedoara. „ANI m-a declarat incompatibildeoarece am fãcut parte dinAGA Drumuri ºi Poduri desem-

nat de CJ. La AGA nu am fostremunerat, nu s-a întâmplatnimic, iar juriºtii CJ nu au spusnimic despre acest lucru, cã aºfi în stare de incompatibilitate.De asemenea, hotãrârea CJprin care am fost desemnat înAGA a trecut pe la PrefecturaHunedoara care nu a trimis-oînapoi. Oare nu sesiza nimenidacã era o încãlcare a legii? Euam fost declarat incompatibilretroactiv”, declarat MirceaMoloþ imediat dupã ce a aflat

sentinþa Curþii de Apel Dosarulse aflã acum pe rolul ICCJ,unde acesta a declarat recurs,iar primul termen de judecatã afost stabilit pentru data ed14.06.2013.. Preºedintele CJHunedoara, Mircea Ioan Moloþ(USL), a câºtigat, în 2012, altreilea mandat la conducereainstituþiei. Mircea Ioan Moloþeste profesor de matematicã ºieste membru PNL din anul1996. În anul 2000 a ocupatfuncþia de viceprimar almunicipiului Deva. În 2004 afost ales preºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara, mandat pe care l-acâºtigat ºi la alegerile locale din2008.

CarCarmen Cosmanmen Cosman

70.000 de lei amendã pentru7 muncitori „la negru”

Lucrau peautostradã fãrã

forme legaleA utostrada Deva – Orãºtie se

construieºte „la negru”. Cinci societãþi comerciale carefoloseau muncitori fãrã formelegale au fost descoperite înnumai o sãptãmânã de inspectoriiITM Hunedoara, care i-au ars peadministratorii lor la buzunar!

. Astfel în perioada 4-10 martie au

fost descoperite cinci societãþi comer-ciale ce aveau la muncã un numãr totalde ºapte persoane fãrã forme legale deangajare. Cele cinci societãþi au fostsancþionate cu amendã contravenþionalã de10.000 lei pentru fiecare persoanã gãsitã „lanegru” în cuantum total de 70.000 lei. În plusuna din firme a fost sancþionatã ºi pentru neîn-deplinirea mãsurilor dispuse în controalele ante-rioare. Douã dintre societãþi desfãºurau activi-tate pe raza autostrãzii Deva-Orãºtie ºi aveausediile declarate în judeþele Constanþa ºirespectiv Dâmboviþa. Potrivit ITMHunedoara, societatea cu sediul în locali-tatea Potlogi, judeþul Dâmboviþa a intratîntr-un nou control în data de 12 martie,când s-a verificat punctul de lucru alacesteia situat la podul 12 de pe ºantierulautostrãzii Simeria-Orãºtie, iar controlula fost efectuat în cooperare cuInspectoratul de Jandarmi al Judeþului

Hunedoara. „Aici au fost depistate un numãrde 19 persoane care lucrau taluzul autostrãzii.S-a trecut la identificarea persoanelor, iarreprezentantul societãþii a fost invitat la sediulinspectoratului cu toate actele necesare. Lasediul ITM Hunedoara, angajatorul a prezentatîn locul contractelor de muncã, „Registrul dezilieri” în care erau trecute ºaptesprezece per-soane deºi conform legislaþiei muncii în vigoare,zilierii nu se pot folosi decât pentru munci decurãþenie ºi nu pentru activitãþi de taluzare saualte munci de pe ºantier”, a declarat SorinIstrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara ºiresponsabil cu mass-media.

Având în vedere cã societatea a mai fost

controlatã ºi în anul 2012, când a fostdescoperitã cu alte 7 persoane „la negru” pentru care s-a depus la acea datã un altdenunþ, administratorului i s-a fãcut o nouãplângere penalã pentru folosirea la muncã deaceastã datã a 17 persoane fãrã forme legale de angajare.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

P este 200 de medici,asistente,

infirmiere, dar ºi câþivapacienþi au protestat, joi dimineaþã, faþã dedecizia de demitere aechipei manageriale aSpitalului Municipal„Alexandru Simionescu”din Hunedoara, în fruntecu directorul instituþiei,doctorul Bende Barna.

Decizia de schimbare dinfuncþie a fost luatã miercuriseara, dupã o ºedinþã extra-ordinarã a Consiliului deadminstraþie ºi a fost comu-nicatã joi dimieaþa în sala deamfiteatru a spitalului.

Numai cã decizia dedemitere a fost contestatã deangajaþi ºi pacienþideopotrivã, iar când doctorulBende Barna i-a îndemnatpe protestatari sã se întoarcã

la lucru, cei prezenþi l-auîntâmpinat cu aplauze ºi auscandat “Barna manager”,contestând decizia Consiliuluide administraþie. BendeBarna a fost principalul con-tracandidat al actualului pri-mar din Hunedoara, ViorelArion, la alegerile locale deanul trecut, iar protestatariicred cã motivele demiteriiacestuia sunt politice.

Din Consiliul de adminis-traþie fac parte cinci per-soane cu drept de vot, iar

trei dintre ei au votat pentrudemiterea lui Barna. Doi dintre aceºtia sunt consilieri locali, iar al treileaeste reprezentantul PrimãrieiHunedoara. Primarulmunicipiului Hunedoara,Viorel Arion, spune încã sãdecizia vine ca urmare acontrolului fãcut de Curteade Conturi: „La spitalul dinHunedoara, Curtea de con-turi a gãsit un prejudiciu deaproape trei milioane deeuro. Sunt bani publici, ai

hunedorenilor, iar noi,primãria, acum suntem puºiîn postura de a recuperaaceºti bani.

Totodatã, conform contractului de managementtrebuiau asumaþi ºi îndepli-niþi niºte indicatori de per-formanþã, lucru care nu s-aîntâmplat”. În schimb, fostulmanager al SpitaluluiMunicipal Hunedoara,Bende Barna, vrea sã con-teste decizia în instanþã ºisubliniazã cã toate aparateleachiziþionate sunt necesareºi cã este prima investiþieadevãratã în ultimii treizecide ani, având în vedere cãmedicii lucrau cu echipa-mente care datau din 1968,anul în care s-a înfiinþat spitalul. Mai mult, achiziþiiles-au fãcut direct de cãtreprimãrie ºi el nu a fost încomisia de licitaþie.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Incompatibilitatea preºedintelui CJ Hunedoara, judecatã doar în varã

Protest. Arion a schimbat conducerea spitalului dinHunedoara ºi ºi-a pus personalul în cap

Page 4: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Luiza ANDRONACHE

Cã întreg oraºul Aninoasaaratã ca frontul dinAfganistan, o spuntoþi, mai ales ºoferiicare au drum prinoraº. Situaþia tindeînsã sã treneze multtimp, iar asta pen-tru cã proiectul deintroducere acanalizãrii este abiala jumãtate. “ Aºaeste, vã dau drep-tate. Da, ce sãfacem, aºa estesituaþia la ora actu-alã. Suntem în desfãºurarecu proiectul privindcanalizarea ºi apa potabilã ºioraºul este în ºantier. Zonaeste de aºa naturã, drumuleste îngust, blocuri în stân-ga, blocuri în dreapta, aºa cãe normal sã fie aºa”, a spusNicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.

Cronica Vãii Jiului arelatat în nenumãrate rân-duri despre gropile ºi

craterele din Aninoasa ºimai ales despre cât de greuse circulã aici. Însã acum,situaþia a ajuns în cel mai

critic punct. Dincolo degropile imense din asfalt,cum toatã urbea este înºantier, practic ºi pe jos estegreu sã te deplasezi, fãrã sãmai vorbim de maºini.

Muncitorii au tãiat asfaltulde-a lungul ºi de-a latul, ausãpat ºanþuri ºi au fãcutgropi în absolut toatestrãzile, aºa cã întreg oraºularatã ca rãscolit de vreun tai-fun.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 20134 Actualitate

Monika BACIU

În mare, proiectul actu-al cuprinde aceleaºimãsuri ca cel de acumdouã sãptãmâni. Singuradiferenþa majorã, este cãde data aceasta nu a fostpublicatã ºi anexã cusocietãþile la care ar urmasã fie fãcute disponibi-lizãri, chiar dacã în notade fundamentare semenþioneazã existenþaunei astfel de liste.

“Þinând seama denecesitatea continuãriiprocesului de restruc-turare þi reorganizare, înconformitate cu strategiileîn domeniu, de necesi-tatea respectãrii regle-mentãrilor privind ajutorulde stat, de necesitatearealizãrii obiectivelor derestructurare þi reorgani-

zare a unor societãþinaþionale, companiinaþionale sau societãþicomerciale cu capitalmajoritar de stat, precumºi a societãþilor comer-ciale ºi regiilor autonomesubordonate autoritãþiloradministraþiei publicelocale, care impun luareaunor mãsuri imediate deredresare economico-financiarã care sã con-ducã la eliminareapierderilor þi la eficienti-zarea pe termen lung aactivitãþii acestora, seimpune luarea unormãsuri urgente pentruatenuarea impactuluisocial al proceselor derestructurare þi reorgani-zare, pentru protecþiasocialã a persoanelorconcediate”, se aratã îndocumetele MinisteruluI

Economiei. Reglementarea nu

poate fi amânatã dincauza documentelor sem-nate de Guvern ºi deComisia Europeanã.

„Având în vedereangajamentele asumatede România prin acor-durile de înþelegere cuFondul MonetarInternaþional ºi UniuneaEuropeanã din anul2011-2012, acte princare Guvernul Românieis-a obligat sã rezolve defi-cienþele constatate launele întreprinderi de statprin mãsuri care sã con-ducã la restructurareaeconomico-financiarã aacestora þi la eliminareapierderilor þi eficientizareape termen lung a activ-itãþii, întrucât reducereaarieratelor cãtre bugetulgeneral consolidat esteunul din obiectivele con-venite prin Scrisoarea deintenþie ºiMemorandumul tehnic deînþelegere dinAranjamentul stand-by detip preventiv dintreRomânia ºi FondulMonetar Internaþional, înconsiderarea faptului cãaceste elemente vizeazãinteresul general public þi

constituie situaþii extraor-dinare, a cãror regle-mentare nu poate fi amâ-natã”, se mai aratã îndocument.

De fapt, chiar aceastãanexa a stârnit dispute îninteriorul Guvernului.Anexa cuprindea, înurmã cu douã sãptãmâni,o listã cu 15 societãþicare vor avea un programde restructurare înperioada 2013-2018:Complexul energeticHunedoara, SocietateaNaþionalã de ÎnchidereConservare Mine ValeaJiului, CompaniaNaþionalã a Uraniului,Complexul EnergeticOltenia, SocietateaNaþionalã a Sãrii,Societatea Naþionalã aHuilei, Regia Autonomãpentru ActivitãþiNucleare,

Minvest,Cuprumin, BãiþaSA, Electrocentrale Grup,Electrocentrale Galaþi,Electrocentrale Bucureºti,Electricã ºi Transelectrica.Un motiv invocat deMinisterul Economieipentru elaborarea acestuiproiect este necesitateacontinuãrii procesului derestructurare ºi reorgani-zare.

“Proiectul afiºat pesite-ul MinisteruluiEconomiei nu a fostprezentat GuvernuluiRomâniei ºi nu estesusþinut de acesta”, searãta într-un comunicatde presã al Guvernului.

Cu o zi în urmã, VictorPonta afirmase public cãeste “ordonanþa din2006 care se prelungeºtetot timpul ºi este bine cãse prelungeºte, cã estevorba de niºte drepturi

ale salariaþilor”.Vosganian susþine cã pre-mierul a spus cã nu estede acord cu proiectul,deoarece nu l-a vãzut.

Scopul proiectului derestructurare este unulsimplu, potrivit reprezen-tanþilor MinisteruluiEConomiei.

“Scopul prezenþeiordonanþe de urgenþãconstã în reorganizareaactivitãþii societãþilor com-erciale ºi de asemenea aunui preþ competitiv alenergiei electrice ºi ter-mice, care presupunedisponibilizarea unuinumãr de salariaþi carevor beneficia de preved-erile sale”, se mai aratãîn document.

Acum proiectul estesemnat de premierulRomâniei, Victor Ponta.

P roiectul referitor la protecþiasocialã a angajaþilor care urmeazã

sã fie disponibilizaþi din companiile destat a fost republicat pe site-ulMinisterului Economiei. În urmã cudouã sãptãmâni, acest proiect deOrdonanþã de Urgenþã a provocatneînþelegeri între premierul VictorPonta ºi ministrul economiei, VarujanVosganian.

Carmen COSMAN

Directorul SNH,Nicolae Drãgoi, se vaîntâlni, din nou, vinericu noul director al CEH,Daniel Andronache,instalat joi în funcþieprintr-o decizie aConsiliului deAdministraþie, care aluat act de ordinul min-istrului delegat pentru

Energie. Auspiciilesunt, însã, favorabile,cel puþin pânã acum.„Într-adevãr, sunt sper-anþe sã obþinem un preþcorect. Zilele acestea selãmureºte ºi preþul pemegawatt-ul vândut deComplexul Energetic, ºicel pe GigaCalorie”, adeclarat Nicolae Drãgoi.La ora actualã, cãr-bunele din Valea Jiului

se vinde cu 69 de lei/GCal, un preþ prea micfaþã de costurile reale deproducþie a huilei.Administraþia minierãcere un preþ corect deani de zile, dar pânã

acum în zadar. Deaceastã datã, directorulSNH spune cã s-a solici-tat 85 de lei/ GCal, iarpreþul de vânzare de 69de lei nu este bãtut încuie ºi poate fi majorat.Iar aºa se vor rezolva ºipierderile înregistratedeja de SocietateaNaþionalã a Huilei dupãdoar câtva luni defuncþionare. „Anul tre-cut, MinisterulEconomiei ºi Ministerul

Finanþelor au aprobat,din start, pentruCompania Naþionalã aHuilei un Buget deVenituri ºi Cheltuieli cupierderi. Anul acesta,acest lucru nu mai esteposibil, pentru cã vorbimdespre o societate nou –înfiinþatã”, a explicatNicolae Drãgoi. ªi, pen-tru un buget echilibrat,fãrã pierderi, trebuie sã

existe ºi un preþcorect. Pânã laurnã toate acestelucruri sunt în inter-dependenþã ºi totulþine de negociere.Iar dacãTermocentralaMintia va reuºi sãobþinã un preþ maimare pe megawatt,va putea ºi sãplãteascã mai mult

pentru cãrbunele extrasdin Valea Jiului, aºa cumcer cei de aici. Dincauza diferenþei maridintre costurile de pro-ducþie ºi preþul de vân-zare a huilei, SNH aintrat deja pe pierderi,deºi funcþioneazã doarde al data de 1 ianuarie2013. Cifrele oficialearatã cã societatea aacumulat pierderi în val-oare de peste 8 milioanede lei noi.

Ca sã scape de pierderi

Cãrbunele minerilor s-ar putea vindela un preþ corect

S ocietatea Naþionalã a Huilei aretoate ºansele sã obþinã un preþ

corect pentru huila livratã termocentralelor din ComplexulEnergetic Hunedoara.

Aninoasa, oraºul front de rãzboi

O raºul Aninoasa este în rãzboi. Nu într-unul violent, ci vorbim de unul

împotriva civilizaþiei, în care nervii ºi dezo-larea sunt la fel de mari precum craterele ºiºanþurile de pe orice stradã din localitate.

RReess tt rruuccttuurraarreeaa ccoommppaannii ii lloorr ddee ss ttaatt ,, dd iinn nnoouu îînn ddeezzbbaatteerree ppuubbll iiccãã

Page 5: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

M ai multe imobiledintr-un cartier

select al municipiuluiPetroºani prezintã un riscridicat pentru trecãtoridin cauza coºurilor de fumºi a balcoanelor, care riscãsã se prãbuºeascã în oriceclipã.

Autoritãþile locale ar interveni însã legea nu le dãacest drept. Inspectoratul înConstrucþii este cel care constatã pericolul ºi le pune învedere proprietarilor sã reme-

dieze

problema. Cartierul Dimitrov din

municipiul Petroºani este unadintre cele mai selecte zone alemunicipiului însã ºi cu cel maimare pericol pentru locuitori.Construit în urmã cu mai binede jumãtate de secol dupãmodelul sovietic, cu blocuri pedouã niveluri care formeazã ocazematã ºi cu înãlþime foartemare, cartierul are astãzi adevãrate capcane mortale atâtpentru familiile care locuiescacolo cât ºi pentru cei care trecprin zonã. Blocurile au fostprevãzute cu coºuri înalte defum ºi balcoane, însã regulileprivind securitatea în construcþiierau altele decât astãzi.

Odatã cu trecerea timpuluicoºurile de fum s-au degradat,la fel ºi multe dintre balcoane, iar acum se potprãbuºi în orice clipã. Oparte a locatarilor acestorimobile au înþeles pericolulºi ºi-au demolat hornurile

periculoase ºi chiar bal-coanele, sau le-au consolidat.

Mulþi însã mizeazã pe faptul cãnu li se poate întâmpla chiarlor, însã dacã o persoanã arede suferit de pe urmaindolenþei lor, cum s-a maiîntâmplat în þarã, sunt directrãspunzãtori. Însã numai dacãau fost notificaþi de cãtreinspectorii în construcþii asuprapericolului ºi li s-a pus învedere sã îl înlãture.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A r fi de lucru,dar nimeni nu

se apucã. De vinãsunt cei care con-testã mereu licitaþi-ile, iar oamenii carelocuiesc în Coloniadin Petroºaniaºteaptã de zeci deani canalizarea ºiasfaltul.

Canalizarea Colonieidin Petroºani mai

aºteaptã. Aºa cumaºteaptã ºi lucrãrile deasfaltare a strãzilor dinacest cartier. Totul dinvina unor firme care aucontestat licitaþia ºitotul bate pasul pe loc.Oamenii care lcouiescîn cartierul de case suntexasperaþi ºinu maiºtiucum sã procedeze,pentru cã s-au sãturatde noroiul de pe strãziºi de latrinele din curte.Tot maimulþis-au

adresatautoritãþilorlocale, iar uniichiar audeclarat cã numai vor sãplãteascãimpozite.Primarul

spune, însã, cã are ºibanii pregãtiþi ºi la felsunt pregãtiþi ºi cei dela Apa Serv, dar, dinpãcate, nu se poatelucra.

„Din pãcate, suntemtot în proces, în urmacontestaþiilor fãcute demai bine de un an dezile. Suntem la Curteade Apel Alba ,iar pro-

cedura a fost con-testatã. Nu pot încãsã estimez cândvom demara, darsper cât mai curând.Banii sunt asiguraþi,contractul e semnatºi aºteptãmsoluþionarea îninstanþã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul dinPetroºani. În celelalte oraºe ale

Vãii Jiului, lucrãri simi-lare au început ºi vorcontinua în perioadaurmãtoare, iar singuriicare sunt traºi înapoisunt cei din Petroºani,din cauza firmelor carese contestã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 2013 Actualitate 5

Biciclist accidentatgrav dincauza

bãuturiiU n bãrbat de 50 de

ani din cartierulColonie a ajuns la Spitalulde Urgenþã Petroºani cucapul spart dupã ce acãzut de pe bicicletã.

Omul s-a îmbãtat bine ºi la ointersecþie s-a dezechilibrat iarîn cãdere s-a izbit cu capul deasfalt. Un localnic l-a vãzutîntins pe ºosea ºi a crezut cã afost lovit de o maºinã iar ºoferul a fugit de la faþa locului,însã poliþiºtii au fãcut imediat

luminã în acest caz. „În jurul orei 17:20, ªtefan

Z., de 50 de ani, din Petroºani,fiind sub influenþa bãuturiloralcoolice, în timp ce conduceao bicicletã pe strada AntonPann din municipiul Petroºani,la intersecþia cu strada Lunca,s-a dezechilibrat ºi a cãzut pecarosabil.

În urma comiterii accidentu-lui, biciclistul a suferit vãtãmarigrave ºi a fost transportat laSpitalul de Urgenþã Petroºani,însã a refuzat internarea. Fiindtestat cu aparatul alcooltest, s-a constatat cã biciclistul aveaprezenta o concentraþie de0,80 mg/l, vapori de alcool în aerul expirat”, a declaratinspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJHunedoara. Dupã ce medicii i-au oblojit rãnile, omul a fostlãsat sã plece acasã pe proprierãspundere.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Canalizarea blocatã de contestaþii, la Petroºani

Capcanã mortalã pentru trecãtori

Debranºaþidin nou dela curent

R romii care locuiescîn colonia de la

Iscroni au rãmas iarãºifãrã curent, dupã ce electricienii de la ENEL,însoþiþi de jandarmi, i-au debranºat pentru anenumãrata oarã înultimul timp. El eraulegaþi ilegal, direct de lastâlpii de iluminat public.

În cursul dimineþii de ieri,lucrãtorii de la ENEL i-audebranºat din nou pe rromii dela Iscroni de la curentul elec-tric. Operaþiunea s-a desfãºuratpe o ploaie torenþialã, aºa cãde data aceastã, niciun localnicnu a ieºit afarã pentru a serevolta, aºa cum se întâmplapânã acum. “ReprezentanþiiSocietãþii ENEL ne-au trimis laPT A 10 pentru deconectareaconsumatorilor în mod abuziv.Am întocmit note de con-

statare pentru cei care au fostgãsiþi acasã ºi au fost deconec-taþi din postul de transformare”, ne-a declarat electricianulMarius Dubleº.

Poliþiºtii efectueazã acumcercetãri în cazul celor gãsiþibranºaþi ilegal la curent.„Lucrãtorii Poliþiei OraºuluiAninoasa împreunã cureprezentanþiiENEL ºi ai IJJHunedoara, auorganizat o acþiunepe linia sustrageriide curent electricîn cartierul CentrulII, unde au fostdepistate 4 per-soane depistate

branºate ilegal, fãrã contori-zare, direct de la panoul princi-pal de comandã. S-a luatmãsura conducerii la sediulPoliþiei, iar în cauzã se vorîntocmi dosare penale pentrusustragere de energie elec-tricã”, a declarat NicolaeAirinei, ºef Poliþia Aninoasa.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Page 6: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

D eºi SC Apa Serv SA ValeaJiului a anunþat, încã de

acum douã zile, cã joi, 14 martie,cartierul Aeroport va rãmâne fãrã apã potabilã, oamenii au fostnemulþumiþi de sistarea furnizãrii acesteia.

Cei mai mulþi au acuzat faptul cã nu aufost informaþi cum trebuie despre lipsaapei la robinete. „Au dat anunþ la ziar saula TV cã nu vom avea apã. În acest cartierlocuiesc oameni foarte sãraci care nu auacces la aceste mijloace de informare.

Ne-am trezit de dimineaþã cã nu avemapã la robinete ºi nu am ºtiut despre ceeste vorba”, a spus un cetãþean domiciliatpe strada Aviatorilor. „Ar fi trebuit sã punãun anunþ la fiecare scarã de bloc ca sãºtim ºi noi despre ce este vorba. Aºa, ne-amtrezit cã nu avem apã la baie ºi nici labucãtãrie, deci am rãmas pe sec. Nu am

cuvinte sã vã spun cum miroase în casãpentru cã nu am avut apã la WC”, a precizat o femeie domiciliatã în aceeaºizonã. „Nu citesc anunþurile date prin ziareºi nici nu mã uit la televizor. Trebuia sã fiminformaþi, personal, cu o zi înainte de a netãia apa”, a declarat un bãrbat de pe strada Independenþei.

În acest timp, reprezentanþii regiei deapã au precizat cã, încã de marþi, 12 martie, au anunþat cã joi (14 martie)locuitorii cartierului Aeroport nu vor aveaavea apã potabilã, de dimineaþã pânãseara. „Acolo a fost executatã o reconfigu-rare de branºament (pe strada Aviatorilor)iar locuitorii cartierului nu au avut apãîntre orele 8:00 ºi 19.00. Ne cerem scuzepentru cã le-am creat unele impedimentedar nu este vina noastrã pentru cã uniidintreei nuau aflat

despre restricþia de apã. Nu putem mergepe la fiecare în parte pentru a-i anunþa cãnu vor avea apã într-o zi anume ºi întreanumite ore”, au precizat reprezentanþiifurnizorului de apã din Valea Jiului.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Î n Valea Jiului seînregistreazã pre-

cipitaþii neîntreruptedin noaptea de miercurispre joi , iar posibili-tatea producerii unorinundaþii nu esteexclusã. Cel mai mult aplouat în partea devest, la Câmpul luiNeag, aproape 30 de lpe metru pãtrat.

În ºase ore Jiul de Vest acrescut cu mai bine de jumã-tate de metru în zona IscroniAninoasa, iar în partea deUricani s-au înregistrat ºi 28 de litri pe metru pãtrat deprecipitaþii.

“Cel mai mult a plouat înintervalul 6 – 12, la Câmpul luiNeag, respectiv 28, 2 litri pemetru pãtrat ºi s-au înregistratcreºteri de nivelele”, a spusSorin Corici, ºef S.H.Petroºani – Apele Române

Cea mai mare creºtere dedebit s-a înregistrat pe Jiul deVest, respectiv 65 de litri pemetru pãtrat, mãsurãtoarefãcutã în zona Iscroni. Nivelulbarajului Valea de Peºti, la oraprânzului avea o creºtere de12 cm faþã de normal, iar înpartea de Est a Vãii Jiului,ploile cãzute nu au fost însem-nate cantitativ, adicã nu audepãºit 10 litri pe metrupãtrat. Probleme, însã, s-arputea înregistra pe cursurilemici de apã. “ Pe cursul Jiuluinu vor fi probleme, însã cur-surile mici ar putea ieºi dinalbie, mai ales cã pe Malea,spre exemplu, avem ºi eroziunide mal”, a mai spus SorinCorici.

Avertizarea de precipitaþiiabundente a fost emisã demeteorologi cu valabilitatepânã astãzi-vineri, însã spe-cialiºtii estimau ieri cã nu existãpericol de inundaþii sau viituriîn Valea Jiului, chiar dacã a

plouat abundent. „Probleme arfi fost dacã la munte nu ningeaºi ploua. Atunci era într-adevãrpericol pentru cã se topeazãpada ºi din vârf puteau sãvinã torenþi mari. Creºtea ime-diat nivelurile ºi în aval dar,având în vedere cã la munte aînceput sã ningã, eu zic cã situ-aþia nu este alarmantã. Ar maifi fost pericol ºi dacã ar fiplouat încontinuu cum a plouatla Câmpu lui Neag cu 28 delitri pe metru pãtrat”, a maideclarat ieri ºeful SistemuluiHidrotehnic din Petroºani.

Apa Serv, societatea furnizoare de apã, a oprit douãstaþii de tratare din cauza turbiditãþii.

“Avem oprite staþiile Braia ºiTaia, însã avem rezervoarelepline. Le vom porni, iar dacãva fi sã le oprim din nou, ovom face dupã miezul nopþii,pentru ca populaþia sã nusufere”, a declarat CristianIonicã, ºef Departamentul

Producþie – SC Apa Serv ValeaJiului SA.

ªi sistemul de canalizare afost afectat din cauza ploilor, înspecial în partea de Vest a VãiiJiului, mai ales la Vulcan. Aici,pe strada Aleea Muncii, celpuþin, nu dã zi cu ploaie de laDumnezeu fãrã ca oamenii dinzonã sã nu se plângã decanalele care se revarsã dinDallas. 27 de judeþe din þarã,printre care ºi Hunedoara, suntsub atenþionare de precipitaþiisub formã de ploaie, care înaceastã noapte, pe alocuri s-atransformat în lapoviþã ºi nin-soare. Vântul va avea intensi-ficãri cu viteze la rafalã de 55-70 de kilometri pe orã ºipeste 80-90 de kilometri peorã la munte, iar ninsoarea va fi viscolitã.

C odul galben, trans-format în portocaliu

Ploi ºi ninsori. Asta neaºteaptã în urmãtoarele ore,

iar dacã în depresiunea VãiiJiului cantitãþile de apã nu vorfi foarte însemnate, la muntedeja ninge.

Ninsoarea de la munte nupoate fi decât un semn bun,pentru cã nu se vor produceviituri ºi responsabilii cu sistemul hidrotehnic nu cred cã vor fi probleme. Totuºi,primãriile au fost atenþionate cãva ploua mai mult. „Joi s-ainstituit codul pentru precipiaþii,iar codul galben dureazã pânãvineri la ora 10,00. Dar devineri de la ora 10,00 avemcod galben hidrologic, pe cursurile de apã, dar sperãm cã

nu o sã avem probleme. Noi,de altfel, am avertizat toateprimãriile ºi urmãrim cu atenþietoate cursurile de apã din ValeaJiului ºi, în caz cã o sã aveminundaþii o sã intervenimpromt”, a declarat Sorin Corici,ºeful Sistemul Hidrotehnic dinValea Jiului.

Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis joi, în jurulorei 13.00, o atenþionare “Codgalben”, care a fost ulteriorschimbatã în “Cod portocaliu”,valabilã pentru intervalul 14martie, ora 12.00 – 15 martie,ora 10.00. Fenomene vizate:precipitaþii abundente, intensi-

ficãri de vânt, ninsori viscolite. În intervalul 14 martie, ora 12– 15 martie, ora 10, în vestul,centrul ºi nordul þãrii vor fi pre-cipitaþii sub formã de ploaie încursul zilei de joi, care înnoaptea de joi spre vineri sevor transforma în lapoviþã ºininsoare. La munte va ninge.Cantitãþile de apã vor depãºi20 – 25 l/mp ºi izolat, îndeose-bi în zona montanã, 50 l/mp.

Vântul va avea intensificãri,cu viteze la rafalã de 55- 70km/h, iar la munte va suflatare, cu peste 80 -90 km/h.Ninsoarea va fi viscolitã.În intervalul 15 martie, ora10.00 – 15 martie, ora 20.00,vântul va avea intensificãri întoate regiunile, cu viteze larafalã de 55-70 km/h, iar lamunte va continua sã sufletare, cu peste 90 km/h. ÎnBanat, Criºana, Maramureº,local în Transilvania, precum ºila munte, va mai ninge slab,dar viscolit.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

V estea cã pãsatulmomârlãnesc

este de puþin timpmarcã înregistratã, la fel ca ºi cârnaþiiafumaþi din carne de oaie i-a bucurat pe locuitorii acesteizone, pentru carepãstrarea tradiþiilorînseamnã foartemult.

Sunt reþete transmisedin moºi – strãmoºi, pãs-trate cu sfinþenie, sutã lasutã bio. Pentru a fiomologate de MinisterulAgriculturii, aceste reþeteau fost stabilite punctualde Emil Pãrãu, patronulComexim ºi de doctorulGheorghe Cristea,preºedintele ColegiuluiMedicilor Veterinari dinjudeþul Hunedoara, carene-a ºi dezvãluit secretulacestor delicioase pro-duse.

Astfel, pentru un pãsatadevãrat, ca pe vremebunicilor, reþeta conþinemusai apã de fântânã,alãturi de alte ingredientede asemenea tradiþionale.Iatã, însã, ce conþinereþeta omologatã:

porumb mãcinat mare cudiametrul de 2 – 3 mm –o spãrturã de ¼ - 1/3 dinbobul de porumb – 40 dekilograme, brânzãtradiþionalã – 15 kilo-grame, smântânã de casã– 10 kilograme, unt decasã - 3 kilograme, saregrunjoasã – 0,5 kilo-grame, apã de fântânã –pânã la 100 de litri.„Dupã ce au fostdesprinse de pe ºtiulete,boabele de porumb suntzdrobite într-un mojarmare, din piatrã, astfel

încât dimensiunea sã fiede ¼ - 1/3 din bobul deporumb. Printr-o sitã, secerne,a stfel încât sã fieîndepãrtatã spãrtura maimicã, necorespunzãtoare.Într-un vas mare dinaramã sau din fontã sepune apa la fier ºi cânddã în clocot, se adaugãspãrtura de porumb,împreunã cu sarea,smântâna ºi untul decasã. Dupã trei ore defierbere se adaugã brânzatradiþionalã sfãrâmatã,amestecându-se continuu”, a explicat dr.Gheorghe Cristea.

C ârnaþi dupã oreþetã unicã

Cârnaþii Straja, omolo-gaþi împreunã cu pãsatul,sunt ºi ei fãcuþi dupã oreþetã unicã, din zonaStraja – Lupeni, trans-misã din generaþie îngeneraþie Pentru 100 dekilograme, avem nevoie

de urmãtoarele materiiprime: carne integralã deoaie sau de caprã – 100de kilograme, sare maregrunjoasã – 2 kilograme,piper pisat 0,15 kg,usturoi – 0,15 kg, ardeiiute pisat 0,10 kg,cimbriºor sãlbatic 0,05kg, muºtar boabe – 0,03kg, supã rãcitã din oasede oaie – 6 litri, iar caînveliº – membrana natu-ralã maþ subþire de oaie.Cârnaþii nu sunt numaitradiþionali, ci ºi bio.„Carnea provine de la oicare în anotimpul caldpasc iarbã pe pantelemontane, iarbã netratatãcu îngrãºãminte sau pes-ticide. În anotimpul rece,oile sunt duse în zona deºes ºi hrãnite cu fân cositºi nu li se administreazãfuraje concentrate. Sareafolositã la aceastã reþetãeste sare gemã, netratatãchimic, iar în procesul defabricaþie nu se folosescmaºini ºi utilaje moderne,ci numai uneltetradiþionale: bardã, coveþipentru frãmântat,planºete de lucru dinlemn de frasin, mojaredin piatrã”, a mai spussursa citatã anterior. ªi, absolut obligatoriu,cârnaþii sunt afumaþi culemn de fag ºi conuri debrad, în afumãtoritradiþionale confecþionatedin cãrãmidã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Reþete pãstrate cu sfinþenie

Secretul unui pãsat momârlãnescdelicios: apa de fântânã!

O zi (întreagã) fãrã apã

Franceziiau începutrecrutarea

elevilorromâni

S trãinii ne iauelevii.

Reprezentanþi aimai multor þãridin Europa auînceput recrutãrileîn rândul elevilorromâni.

Dacã pânã acumpeste hotare plecau lastudii studenþii, acumprogramul se adreseazãºi celor din claselepregãtitoare.

”Ambasada Franþei ºiInstitutul francez dinRomânia au plãcerea de

a vã anunþa organizareacelei de-a zecea ediþii a“Concursului derecrutare pentru claselepregãtitoare pentruMarile ªcoli”. Estevorba despre un concursde matematicã ce sederuleazã în limbafrancezã, adresându-seelevilor din clasa a XII-ace doresc sã fie integraþiîn clasele pregãtitoareºtiinþifice, în vedereaurmãrii studiilor superioare în cadrulªcolilor de Inginerie ºiªcolilor NormaleSuperioare din Franþa”,se aratã în documentelepostate pe site-ulInspectoratului Judeþeanªcolar Hunedoara.

Selecþia este unafoarte riguroasã, candi-daþii fiind admiºi înurma susþinerii uneiprobe scrise; aceºtia trebuie sã dovedeascãexcelente cunoºtinþe de

matematicã, dar ºi unbun nivel de limbafrancezã pentru a puteape de o parte înþelegecerinþele problemelor pecare le vor primi sprerezolvare, iar pe de altãparte pentru a puteajustifica soluþiile date.Elevii nu trebuie sã aibãnu nivel avansat delimba francezã, dar trebuie sã deþinãcunoºtinþe de limbã caresã le permitãînþelegerea ºi expri-marea scrisã, chiar dacãaceasta se face cu anu-mite greºeli. Concursulse va desfãºura simultanîn mai multe oraºe dinþarã – Bucureºti,Craiova, Cluj, Iaºi, Sibiuºi Timiºoara - în data de25 martie 2013, iarînscrierile se pot facepânã în data de 21 martie la ora 18:00.

Monika BACIUMonika BACIU

Valea Jiului, sub zodia ploilor

Page 7: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

D eºi SC Apa Serv SA ValeaJiului a anunþat, încã de

acum douã zile, cã joi, 14 martie,cartierul Aeroport va rãmâne fãrã apã potabilã, oamenii au fostnemulþumiþi de sistarea furnizãrii acesteia.

Cei mai mulþi au acuzat faptul cã nu aufost informaþi cum trebuie despre lipsaapei la robinete. „Au dat anunþ la ziar saula TV cã nu vom avea apã. În acest cartierlocuiesc oameni foarte sãraci care nu auacces la aceste mijloace de informare.

Ne-am trezit de dimineaþã cã nu avemapã la robinete ºi nu am ºtiut despre ceeste vorba”, a spus un cetãþean domiciliatpe strada Aviatorilor. „Ar fi trebuit sã punãun anunþ la fiecare scarã de bloc ca sãºtim ºi noi despre ce este vorba. Aºa, ne-amtrezit cã nu avem apã la baie ºi nici labucãtãrie, deci am rãmas pe sec. Nu am

cuvinte sã vã spun cum miroase în casãpentru cã nu am avut apã la WC”, a precizat o femeie domiciliatã în aceeaºizonã. „Nu citesc anunþurile date prin ziareºi nici nu mã uit la televizor. Trebuia sã fiminformaþi, personal, cu o zi înainte de a netãia apa”, a declarat un bãrbat de pe strada Independenþei.

În acest timp, reprezentanþii regiei deapã au precizat cã, încã de marþi, 12 martie, au anunþat cã joi (14 martie)locuitorii cartierului Aeroport nu vor aveaavea apã potabilã, de dimineaþã pânãseara. „Acolo a fost executatã o reconfigu-rare de branºament (pe strada Aviatorilor)iar locuitorii cartierului nu au avut apãîntre orele 8:00 ºi 19.00. Ne cerem scuzepentru cã le-am creat unele impedimentedar nu este vina noastrã pentru cã uniidintreei nuau aflat

despre restricþia de apã. Nu putem mergepe la fiecare în parte pentru a-i anunþa cãnu vor avea apã într-o zi anume ºi întreanumite ore”, au precizat reprezentanþiifurnizorului de apã din Valea Jiului.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Î n Valea Jiului seînregistreazã pre-

cipitaþii neîntreruptedin noaptea de miercurispre joi , iar posibili-tatea producerii unorinundaþii nu esteexclusã. Cel mai mult aplouat în partea devest, la Câmpul luiNeag, aproape 30 de lpe metru pãtrat.

În ºase ore Jiul de Vest acrescut cu mai bine de jumã-tate de metru în zona IscroniAninoasa, iar în partea deUricani s-au înregistrat ºi 28 de litri pe metru pãtrat deprecipitaþii.

“Cel mai mult a plouat înintervalul 6 – 12, la Câmpul luiNeag, respectiv 28, 2 litri pemetru pãtrat ºi s-au înregistratcreºteri de nivelele”, a spusSorin Corici, ºef S.H.Petroºani – Apele Române

Cea mai mare creºtere dedebit s-a înregistrat pe Jiul deVest, respectiv 65 de litri pemetru pãtrat, mãsurãtoarefãcutã în zona Iscroni. Nivelulbarajului Valea de Peºti, la oraprânzului avea o creºtere de12 cm faþã de normal, iar înpartea de Est a Vãii Jiului,ploile cãzute nu au fost însem-nate cantitativ, adicã nu audepãºit 10 litri pe metrupãtrat. Probleme, însã, s-arputea înregistra pe cursurilemici de apã. “ Pe cursul Jiuluinu vor fi probleme, însã cur-surile mici ar putea ieºi dinalbie, mai ales cã pe Malea,spre exemplu, avem ºi eroziunide mal”, a mai spus SorinCorici.

Avertizarea de precipitaþiiabundente a fost emisã demeteorologi cu valabilitatepânã astãzi-vineri, însã spe-cialiºtii estimau ieri cã nu existãpericol de inundaþii sau viituriîn Valea Jiului, chiar dacã a

plouat abundent. „Probleme arfi fost dacã la munte nu ningeaºi ploua. Atunci era într-adevãrpericol pentru cã se topeazãpada ºi din vârf puteau sãvinã torenþi mari. Creºtea ime-diat nivelurile ºi în aval dar,având în vedere cã la munte aînceput sã ningã, eu zic cã situ-aþia nu este alarmantã. Ar maifi fost pericol ºi dacã ar fiplouat încontinuu cum a plouatla Câmpu lui Neag cu 28 delitri pe metru pãtrat”, a maideclarat ieri ºeful SistemuluiHidrotehnic din Petroºani.

Apa Serv, societatea furnizoare de apã, a oprit douãstaþii de tratare din cauza turbiditãþii.

“Avem oprite staþiile Braia ºiTaia, însã avem rezervoarelepline. Le vom porni, iar dacãva fi sã le oprim din nou, ovom face dupã miezul nopþii,pentru ca populaþia sã nusufere”, a declarat CristianIonicã, ºef Departamentul

Producþie – SC Apa Serv ValeaJiului SA.

ªi sistemul de canalizare afost afectat din cauza ploilor, înspecial în partea de Vest a VãiiJiului, mai ales la Vulcan. Aici,pe strada Aleea Muncii, celpuþin, nu dã zi cu ploaie de laDumnezeu fãrã ca oamenii dinzonã sã nu se plângã decanalele care se revarsã dinDallas. 27 de judeþe din þarã,printre care ºi Hunedoara, suntsub atenþionare de precipitaþiisub formã de ploaie, care înaceastã noapte, pe alocuri s-atransformat în lapoviþã ºi nin-soare. Vântul va avea intensi-ficãri cu viteze la rafalã de 55-70 de kilometri pe orã ºipeste 80-90 de kilometri peorã la munte, iar ninsoarea va fi viscolitã.

C odul galben, trans-format în portocaliu

Ploi ºi ninsori. Asta neaºteaptã în urmãtoarele ore,

iar dacã în depresiunea VãiiJiului cantitãþile de apã nu vorfi foarte însemnate, la muntedeja ninge.

Ninsoarea de la munte nupoate fi decât un semn bun,pentru cã nu se vor produceviituri ºi responsabilii cu sistemul hidrotehnic nu cred cã vor fi probleme. Totuºi,primãriile au fost atenþionate cãva ploua mai mult. „Joi s-ainstituit codul pentru precipiaþii,iar codul galben dureazã pânãvineri la ora 10,00. Dar devineri de la ora 10,00 avemcod galben hidrologic, pe cursurile de apã, dar sperãm cã

nu o sã avem probleme. Noi,de altfel, am avertizat toateprimãriile ºi urmãrim cu atenþietoate cursurile de apã din ValeaJiului ºi, în caz cã o sã aveminundaþii o sã intervenimpromt”, a declarat Sorin Corici,ºeful Sistemul Hidrotehnic dinValea Jiului.

Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis joi, în jurulorei 13.00, o atenþionare “Codgalben”, care a fost ulteriorschimbatã în “Cod portocaliu”,valabilã pentru intervalul 14martie, ora 12.00 – 15 martie,ora 10.00. Fenomene vizate:precipitaþii abundente, intensi-

ficãri de vânt, ninsori viscolite. În intervalul 14 martie, ora 12– 15 martie, ora 10, în vestul,centrul ºi nordul þãrii vor fi pre-cipitaþii sub formã de ploaie încursul zilei de joi, care înnoaptea de joi spre vineri sevor transforma în lapoviþã ºininsoare. La munte va ninge.Cantitãþile de apã vor depãºi20 – 25 l/mp ºi izolat, îndeose-bi în zona montanã, 50 l/mp.

Vântul va avea intensificãri,cu viteze la rafalã de 55- 70km/h, iar la munte va suflatare, cu peste 80 -90 km/h.Ninsoarea va fi viscolitã.În intervalul 15 martie, ora10.00 – 15 martie, ora 20.00,vântul va avea intensificãri întoate regiunile, cu viteze larafalã de 55-70 km/h, iar lamunte va continua sã sufletare, cu peste 90 km/h. ÎnBanat, Criºana, Maramureº,local în Transilvania, precum ºila munte, va mai ninge slab,dar viscolit.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

V estea cã pãsatulmomârlãnesc

este de puþin timpmarcã înregistratã, la fel ca ºi cârnaþiiafumaþi din carne de oaie i-a bucurat pe locuitorii acesteizone, pentru carepãstrarea tradiþiilorînseamnã foartemult.

Sunt reþete transmisedin moºi – strãmoºi, pãs-trate cu sfinþenie, sutã lasutã bio. Pentru a fiomologate de MinisterulAgriculturii, aceste reþeteau fost stabilite punctualde Emil Pãrãu, patronulComexim ºi de doctorulGheorghe Cristea,preºedintele ColegiuluiMedicilor Veterinari dinjudeþul Hunedoara, carene-a ºi dezvãluit secretulacestor delicioase pro-duse.

Astfel, pentru un pãsatadevãrat, ca pe vremebunicilor, reþeta conþinemusai apã de fântânã,alãturi de alte ingredientede asemenea tradiþionale.Iatã, însã, ce conþinereþeta omologatã:

porumb mãcinat mare cudiametrul de 2 – 3 mm –o spãrturã de ¼ - 1/3 dinbobul de porumb – 40 dekilograme, brânzãtradiþionalã – 15 kilo-grame, smântânã de casã– 10 kilograme, unt decasã - 3 kilograme, saregrunjoasã – 0,5 kilo-grame, apã de fântânã –pânã la 100 de litri.„Dupã ce au fostdesprinse de pe ºtiulete,boabele de porumb suntzdrobite într-un mojarmare, din piatrã, astfel

încât dimensiunea sã fiede ¼ - 1/3 din bobul deporumb. Printr-o sitã, secerne,a stfel încât sã fieîndepãrtatã spãrtura maimicã, necorespunzãtoare.Într-un vas mare dinaramã sau din fontã sepune apa la fier ºi cânddã în clocot, se adaugãspãrtura de porumb,împreunã cu sarea,smântâna ºi untul decasã. Dupã trei ore defierbere se adaugã brânzatradiþionalã sfãrâmatã,amestecându-se continuu”, a explicat dr.Gheorghe Cristea.

C ârnaþi dupã oreþetã unicã

Cârnaþii Straja, omolo-gaþi împreunã cu pãsatul,sunt ºi ei fãcuþi dupã oreþetã unicã, din zonaStraja – Lupeni, trans-misã din generaþie îngeneraþie Pentru 100 dekilograme, avem nevoie

de urmãtoarele materiiprime: carne integralã deoaie sau de caprã – 100de kilograme, sare maregrunjoasã – 2 kilograme,piper pisat 0,15 kg,usturoi – 0,15 kg, ardeiiute pisat 0,10 kg,cimbriºor sãlbatic 0,05kg, muºtar boabe – 0,03kg, supã rãcitã din oasede oaie – 6 litri, iar caînveliº – membrana natu-ralã maþ subþire de oaie.Cârnaþii nu sunt numaitradiþionali, ci ºi bio.„Carnea provine de la oicare în anotimpul caldpasc iarbã pe pantelemontane, iarbã netratatãcu îngrãºãminte sau pes-ticide. În anotimpul rece,oile sunt duse în zona deºes ºi hrãnite cu fân cositºi nu li se administreazãfuraje concentrate. Sareafolositã la aceastã reþetãeste sare gemã, netratatãchimic, iar în procesul defabricaþie nu se folosescmaºini ºi utilaje moderne,ci numai uneltetradiþionale: bardã, coveþipentru frãmântat,planºete de lucru dinlemn de frasin, mojaredin piatrã”, a mai spussursa citatã anterior. ªi, absolut obligatoriu,cârnaþii sunt afumaþi culemn de fag ºi conuri debrad, în afumãtoritradiþionale confecþionatedin cãrãmidã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Reþete pãstrate cu sfinþenie

Secretul unui pãsat momârlãnescdelicios: apa de fântânã!

O zi (întreagã) fãrã apã

Franceziiau începutrecrutarea

elevilorromâni

S trãinii ne iauelevii.

Reprezentanþi aimai multor þãridin Europa auînceput recrutãrileîn rândul elevilorromâni.

Dacã pânã acumpeste hotare plecau lastudii studenþii, acumprogramul se adreseazãºi celor din claselepregãtitoare.

”Ambasada Franþei ºiInstitutul francez dinRomânia au plãcerea de

a vã anunþa organizareacelei de-a zecea ediþii a“Concursului derecrutare pentru claselepregãtitoare pentruMarile ªcoli”. Estevorba despre un concursde matematicã ce sederuleazã în limbafrancezã, adresându-seelevilor din clasa a XII-ace doresc sã fie integraþiîn clasele pregãtitoareºtiinþifice, în vedereaurmãrii studiilor superioare în cadrulªcolilor de Inginerie ºiªcolilor NormaleSuperioare din Franþa”,se aratã în documentelepostate pe site-ulInspectoratului Judeþeanªcolar Hunedoara.

Selecþia este unafoarte riguroasã, candi-daþii fiind admiºi înurma susþinerii uneiprobe scrise; aceºtia trebuie sã dovedeascãexcelente cunoºtinþe de

matematicã, dar ºi unbun nivel de limbafrancezã pentru a puteape de o parte înþelegecerinþele problemelor pecare le vor primi sprerezolvare, iar pe de altãparte pentru a puteajustifica soluþiile date.Elevii nu trebuie sã aibãnu nivel avansat delimba francezã, dar trebuie sã deþinãcunoºtinþe de limbã caresã le permitãînþelegerea ºi expri-marea scrisã, chiar dacãaceasta se face cu anu-mite greºeli. Concursulse va desfãºura simultanîn mai multe oraºe dinþarã – Bucureºti,Craiova, Cluj, Iaºi, Sibiuºi Timiºoara - în data de25 martie 2013, iarînscrierile se pot facepânã în data de 21 martie la ora 18:00.

Monika BACIUMonika BACIU

Valea Jiului, sub zodia ploilor

Page 8: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Ioan MANOLESCU

Sâmbãtã, 16 martie, este o ziimportantã pentru partidulSocial Democrat, organizaþia dela Petroºani, care-ºi doreºte sã-ºireconsolideze poziþia ºi rolul înmunicipiu, în Valea Jiului, dar ºiîn judeþ. Numãrul mare de can-didaþi pentru funcþiile devicepreºedinþi ºi membri, denotãdorinþa oamenilor partidului deridicare a stachetei, de maimultã autoritate, de dinamism,într-o formulã cât mai potrivitã.

Echipa conteazã ºi ea poatecoborî sau ridica liderul, poateîntãri un partid sau îl poateîngropa.

”Eu” sã fie înlocuit cu”noi”…

Se spune cã un lider nupoate sã-ºi punã cu adevãrat înpracticã ideile dacã nu are oechipã ai cãrei membrii sã seimplice, sã înþeleagã cã partidulnu este doar o umbrelã sub care

sã te aºezi pentru a primi. Cinealege sã se înregimenteze politictrebuie sã ºtie cã partidul din

care face parte este puternic ºiprin munca simplului membru,cu atât mai mult a celui carealege sã-l conducã ºi sã coor-doneze. Fãrã implicare ºi o dozãde entuziasm, de spirit de

echipã în sensul ca ”eu” sã fieînlocuit cu ”noi”, nici un partidnu are ºanse de consolidare

pentru a avea ceva de spus însocietate.

Ultimii doi ani, pentru PSDPetroºani a fost o perioadã delimpezire a apelor tulburate deprobleme interne, cu scan-dalurile ºi ruperile a cãror cauzãa fost pusã în spatele fostuluilider Haralambie Vochiþoiu. Unlider politic de nivel înalt spuneadespre organizaþia de laPetroºani cã este una atipicã,mereu nemulþumitã de lideri,deºi ea însãºi ºi-i alege, cã nupoate sã funcþioneze datoritãorgoliilor care nasc veºnicenemulþumiri, cã personalitãþile einu ºtiu sã se armonizeze ºi sãacþioneze ca un tot unitarpierzându-se astfel din credibili-tate ºi forþã, cã acolo existãoameni capabili care chiarmuncesc, dar cã se încearcã sãfie anihilaþi de aceiaºi negativiºti.

T ranziþia ºi spiritul desacrificiu

Cei mai mulþi cred cã par-curgerea acestei etape, de pânãla alegerile de acum, - a fostuna dintre cele mai dificile dinistoria PSD Petroºani, care aobþinut ºi rezultate chiar dacã nuatât cât ºi-ar fi dorit – i s-adatorat preºedintelui Ioan Rus,care a suportat discreditãri ºicritici dure dovedind un spirit desacrificiu remarcabil ºi asta doarpentru a stabiliza organizaþia. Seºtie cã perioadele de tranziþiecer lideri rezistenþi ºi respon-sabili, care sã potoleascãsupãrãri ºi sã liniºteascã patimi.Ca urmare, incisivitatea atât decerutã a lipsit în favoarea sudãriiunui colectiv. Nu a fost singurtotuºi…

V alorile existã!

Dupã precedentele alegeripuþini sunt cei care pot prezentaun raport de activitate, clar,coerent ºi bogat, având învedere cã fiecare membru alBiroului executiv are sarcini pre-cise pe segmente cum sunteconomia, învãþãmântul, sãnã-

tatea, probleme sociale etc.,deºi PSD are profesioniºti,oameni bine pregãtiþi. Cea maivizibilã activitate a fost segmen-tul social, de care s-a ocupatvicepreºedintele Mariana Popa,care a atras în sprijinirea celornevoiaºi Crucea Roºie, SARSRomânia-Vulcan, medici ºi pro-fesori, a desfãºurat acþiuni depromovare a copiilor dotaþi, destrângere de fonduri pentrucazuri disperate ale oamenilorîn vârstã ºi ale mamelor cumulþi copii etc., folosind metodede implicare a societãþii civile.Este cea care a activat spiritulde echipã atrenând, cu voie saufãrã voie, personalitãþi ale VãiiJiului, chiar ale parlamentarilor,pentru o cauzã þintã.Entuziasmul sãu a fost rãsplãtitde ceilalþi vicepreºedinþi ºisusþinut de preºedintele ºi prim-vicepreºedintele partidului.

Alþi oameni care au fostsimþiþi, deºi nu au ieºit în faþã, ºicare au avut ºi au o contribuþiemajorã în a atrage oamenii ºi,ce este mai greu, în a-i þine uniþiau fost secretarul executivGabriela ªepeþan ºi consilierul ºivivepreºedintele Leodorªepeþan, consideraþi oameni cuinfluenþã în organizaþie - pentru

cã le pasã de oameni, iaraceºtia le-au acordat întreagalor încredere considerându-iserioºi ºi ”de omenie” - cei caredacã nu ar cosidera PSD-ul adoua lor familie, jumãtate dinorganizaþie nu ar exista.

Omul de echilibru, atent laderapaje, este liderulSindicatului Libertatea 2008E.M.Livezeni, Sandu Daniel,discret, mereu prezent unde ºicând trebuie, a fost alãturi deIoan Rus în demersurile deredresare a organizaþiei, decucerirea poziþiei de partidsudat, care ºtie ce vrea. La fel,dar de altã facturã, este IulianCodreanu ºi George Giubalcã,Alexandru Todea, mereuprezenþi ºi atenþi, oferindu-ºiserviciile ºi rezolvând problemeresposabil ºi serios.

Surpriza plãcutã a partidului

este Valeriu Pleºa, cel care operioadã de dupã alegerileprecedente a stat retras, dar nua lipsit de la dezbaterile pediverse probleme ale partidului.Gradual, Valeriu Pleºa s-aapropiat puternic de colectiv, adevenit activ, a muncit cot la cotcu colegii în campanii elec-torale, a susþinut tinerii ºi a datidei care s-au dovedit de marefolos, a recomandat atitudinipublice care au ridicat cota PSDPetroºani.

Pe lângã aceºti oameni, PSDare profesioniºti care trebuiepuºi în valoare, cum suntOctavian Popescu – respectat,cu un statut în societatea localã,trup ºi suflet pentru colectiv;Artur Gãman – un profesionistde marcã, tatãl salvatorilorminieri, Nicolae Rãdescu – cuamplã experienþã în minerit, la

fel ca Mihai Ermoiu, Doru IoanAlb, Ioan Herman, ViorelPascu, Lascu Vladislav etc, etc.Apoi Florin Nicolae, FranciscGerschner ºi Florin Bican –foarte buni cunoscãtori ai pro-blemelor Petroºaniului ºi nunumai. Pe lângã mulþi alþii,existã doctori cu o þinutã profe-sionalã ºi umanã impecabilã,cum este dr. Cãtãlin Popa; pro-fesori remarcabili, cum esteRobert Hummel. Apoi existãtineri preþioºi precum GabrielVasilescu – cercetãtor ºi AdrianOpriº - om de afaceri ºi suntdoar douã exemple…

T inerii ºi femeile…

Organizaþia de tineret a PSDPetroºani este consideratã unadintre cele mai puternice dinValea Jiului ºi din judeþ ºi deºi

reprezintã 25% din PSDPetroºani, sunt destui în PSDcare ºi-au dorit ca ei sã fie câtmai puþini la aceste alegeri.Oricum tinerii nu au reprezenta-tivitatea cuvenitã, pentru cã laalegerile de sâmbãtã doar vreo30-32 de tineri vor fi prezenþi,în loc de 80 cât prevede statu-tul.

Organizaþia de femei a PSD afost la rând-i activã, implicând înacþiunile sale per-sonalitãþi alePetroºaniuluiatingând problemede larg interes.Femeile au fostîncurajate sãacþioneze pentru cãeste mare nevoie deele în societate.

Ca urmare, PSDPetroºani poatedeveni oricând oforþã politicãmajorã, care poate

schimba faþa Petroºaniului,poate schimba calitatea sceneipolitice prin dezbateri publice,prin acþiuni la care sã participeºi locuitorii municipiului, poatecombate derapajele în adminis-traþia publicã ºi poate lua atuti-dine pentru cã are cu ce ºi cucine. Totul este ca dupã acestealegeri, timpul maturizãrii salesã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vin-decat, ºi de acum încolo sã-ºiarate roadele.

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 Martie 2013 Politic 98 Politic

PSD Petroºani: Rãni vindecate, cu potenþial de forþãP SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate

schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poatecombate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pen-tru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele.

Candidaþi pentru funcþia de preºedinte PSD Petroºani:Ioan Rus, actualul preºedinte ºi Costel Postolache, actual prim-vicepreºedinte.

Pentru vicepreºedinþi: Artur Gãman, Valeriu Pleºea, IulianCodreanu, Florin Bican, Angela Popa, Ioan Herman, NicolaeFlorin, Doru ªepeþan, Valentin Daj, George Giubalcã, OctavianPopescu, Viorel Pascu, Alexandru Todea, Iulian Geamãnu, IonelMuntean, Mariana Popa, Robert Hummel, Sandu Daniel.

Pentru membri: Gheorghe Iloiu, Nicolae Rãdescu, IlieConstantin, Lucian Selniceanu, Maria Negru Ceuþã, AngelicaCãmãrãºescu, Cristian Sârbu, Ioan Turbuþan, Ramona Goia,Lascu Vladislav, Adrian Opriº, Giuliano Bârlad, Marian Cârnaru,Alexandru Dincã, Doru Ioan Alb, Emil Grecu, Nicolae Popescu,Mircea Cãlin, Mihai Ermoiu.

Pentru funcþia de secretar executiv: Gabriela ªepeþan,Florin Teslici.

Pentru funcþia de trezorier: Aurelia Leviþchi, FlorentinaKallos.

Diana MITRACHE

Avem un nou Papã laRoma, iar comunitatearomano-catolicã este în sãr-bãtoare, aºa cum, de altfel,întreaga planetã a fostmiºcatã de acest eveniment.Credincioºii din Valea Jiuluiîºi pun mari speranþe înnoul ales al Bisericii, pecare îl vãd un om ce se vaîndrepta spre sãraci ºi îl

numesc chiar ciudat. „Actualul papã Francisc I

este un tip foarte interesantºi ciudat într-un fel.Interesant a fost în 1968când a intrat în rânduliezuiþilor, aceia care, înafara acelor voturi, au încãaparte un vot pentru SfântulScaun”, a precizat IanosSzasz, capelan papal, parohal Bisericii Romano-catolicãSfânta Varvara Petroºani.

PapaFrancisc I trãito viaþã simplã,dedicatãsãracilor ºiacesta e acummesajul pe careîl percep ceidin lume, caresperã cãBiserica îºi

întoarce privirea spre ceinevoiaºi, mai mult caoricând. „Când a fost numitepiscop, nu s-a mutat înPalatul episcopal, ci a rãmasîntr-un apartament unde a

locuit pânã acum. Putemspune cã ºi mâncarea ºi-opregãtea el, deci a trãit oviaþã foarte simplã, fãrãpalate. Deci e un semn pen-tru lumea creºtinã, viaþa cea trãit-o pânã acum”, aadãugat preotul Ianos Szasz.

Noul Papã, Francis I esteprimul care poartã acestnume ºi chiar acest nume eunul care ne duce cu gândulspre oamenii sãraci ºi faþã

de naturã. „Papa de laRoma vine acum cu acestsemnal, dragostea faþã denaturã. Acum când atâteapericole sunt. Papa FranciscI ne aduce acest semnal cãnatura e creaþia luiDumnezeu ºi trebuie sãavem grijã de ea.

El îi slujea mult pe ceisãraci din Argentina, iaroamenii trãiesc în sãrãcie,iar slujirea celor nevoiaºieste menirea bisericii. E unsemn foarte important”, amai spus preotul dinPetroºani.

Comunitatea catolicã estede pãrere cã s-a împlinit ominune ºi Duhul Sfânt nu aþinut cont decât de voinþa luiDumnezeu.

Habemus Papam!... pentru sãraci

E tnicii romano-catolici din Valea Jiuluicred cã Biserica se va întoarce spre

sãraci. Noul Papã este un om simplu caretoatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numeleFrancisc, este cel ce va apãra natura, decicreaþia Lui Dumnezeu.

Page 9: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Ioan MANOLESCU

Sâmbãtã, 16 martie, este o ziimportantã pentru partidulSocial Democrat, organizaþia dela Petroºani, care-ºi doreºte sã-ºireconsolideze poziþia ºi rolul înmunicipiu, în Valea Jiului, dar ºiîn judeþ. Numãrul mare de can-didaþi pentru funcþiile devicepreºedinþi ºi membri, denotãdorinþa oamenilor partidului deridicare a stachetei, de maimultã autoritate, de dinamism,într-o formulã cât mai potrivitã.

Echipa conteazã ºi ea poatecoborî sau ridica liderul, poateîntãri un partid sau îl poateîngropa.

”Eu” sã fie înlocuit cu”noi”…

Se spune cã un lider nupoate sã-ºi punã cu adevãrat înpracticã ideile dacã nu are oechipã ai cãrei membrii sã seimplice, sã înþeleagã cã partidulnu este doar o umbrelã sub care

sã te aºezi pentru a primi. Cinealege sã se înregimenteze politictrebuie sã ºtie cã partidul din

care face parte este puternic ºiprin munca simplului membru,cu atât mai mult a celui carealege sã-l conducã ºi sã coor-doneze. Fãrã implicare ºi o dozãde entuziasm, de spirit de

echipã în sensul ca ”eu” sã fieînlocuit cu ”noi”, nici un partidnu are ºanse de consolidare

pentru a avea ceva de spus însocietate.

Ultimii doi ani, pentru PSDPetroºani a fost o perioadã delimpezire a apelor tulburate deprobleme interne, cu scan-dalurile ºi ruperile a cãror cauzãa fost pusã în spatele fostuluilider Haralambie Vochiþoiu. Unlider politic de nivel înalt spuneadespre organizaþia de laPetroºani cã este una atipicã,mereu nemulþumitã de lideri,deºi ea însãºi ºi-i alege, cã nupoate sã funcþioneze datoritãorgoliilor care nasc veºnicenemulþumiri, cã personalitãþile einu ºtiu sã se armonizeze ºi sãacþioneze ca un tot unitarpierzându-se astfel din credibili-tate ºi forþã, cã acolo existãoameni capabili care chiarmuncesc, dar cã se încearcã sãfie anihilaþi de aceiaºi negativiºti.

T ranziþia ºi spiritul desacrificiu

Cei mai mulþi cred cã par-curgerea acestei etape, de pânãla alegerile de acum, - a fostuna dintre cele mai dificile dinistoria PSD Petroºani, care aobþinut ºi rezultate chiar dacã nuatât cât ºi-ar fi dorit – i s-adatorat preºedintelui Ioan Rus,care a suportat discreditãri ºicritici dure dovedind un spirit desacrificiu remarcabil ºi asta doarpentru a stabiliza organizaþia. Seºtie cã perioadele de tranziþiecer lideri rezistenþi ºi respon-sabili, care sã potoleascãsupãrãri ºi sã liniºteascã patimi.Ca urmare, incisivitatea atât decerutã a lipsit în favoarea sudãriiunui colectiv. Nu a fost singurtotuºi…

V alorile existã!

Dupã precedentele alegeripuþini sunt cei care pot prezentaun raport de activitate, clar,coerent ºi bogat, având învedere cã fiecare membru alBiroului executiv are sarcini pre-cise pe segmente cum sunteconomia, învãþãmântul, sãnã-

tatea, probleme sociale etc.,deºi PSD are profesioniºti,oameni bine pregãtiþi. Cea maivizibilã activitate a fost segmen-tul social, de care s-a ocupatvicepreºedintele Mariana Popa,care a atras în sprijinirea celornevoiaºi Crucea Roºie, SARSRomânia-Vulcan, medici ºi pro-fesori, a desfãºurat acþiuni depromovare a copiilor dotaþi, destrângere de fonduri pentrucazuri disperate ale oamenilorîn vârstã ºi ale mamelor cumulþi copii etc., folosind metodede implicare a societãþii civile.Este cea care a activat spiritulde echipã atrenând, cu voie saufãrã voie, personalitãþi ale VãiiJiului, chiar ale parlamentarilor,pentru o cauzã þintã.Entuziasmul sãu a fost rãsplãtitde ceilalþi vicepreºedinþi ºisusþinut de preºedintele ºi prim-vicepreºedintele partidului.

Alþi oameni care au fostsimþiþi, deºi nu au ieºit în faþã, ºicare au avut ºi au o contribuþiemajorã în a atrage oamenii ºi,ce este mai greu, în a-i þine uniþiau fost secretarul executivGabriela ªepeþan ºi consilierul ºivivepreºedintele Leodorªepeþan, consideraþi oameni cuinfluenþã în organizaþie - pentru

cã le pasã de oameni, iaraceºtia le-au acordat întreagalor încredere considerându-iserioºi ºi ”de omenie” - cei caredacã nu ar cosidera PSD-ul adoua lor familie, jumãtate dinorganizaþie nu ar exista.

Omul de echilibru, atent laderapaje, este liderulSindicatului Libertatea 2008E.M.Livezeni, Sandu Daniel,discret, mereu prezent unde ºicând trebuie, a fost alãturi deIoan Rus în demersurile deredresare a organizaþiei, decucerirea poziþiei de partidsudat, care ºtie ce vrea. La fel,dar de altã facturã, este IulianCodreanu ºi George Giubalcã,Alexandru Todea, mereuprezenþi ºi atenþi, oferindu-ºiserviciile ºi rezolvând problemeresposabil ºi serios.

Surpriza plãcutã a partidului

este Valeriu Pleºa, cel care operioadã de dupã alegerileprecedente a stat retras, dar nua lipsit de la dezbaterile pediverse probleme ale partidului.Gradual, Valeriu Pleºa s-aapropiat puternic de colectiv, adevenit activ, a muncit cot la cotcu colegii în campanii elec-torale, a susþinut tinerii ºi a datidei care s-au dovedit de marefolos, a recomandat atitudinipublice care au ridicat cota PSDPetroºani.

Pe lângã aceºti oameni, PSDare profesioniºti care trebuiepuºi în valoare, cum suntOctavian Popescu – respectat,cu un statut în societatea localã,trup ºi suflet pentru colectiv;Artur Gãman – un profesionistde marcã, tatãl salvatorilorminieri, Nicolae Rãdescu – cuamplã experienþã în minerit, la

fel ca Mihai Ermoiu, Doru IoanAlb, Ioan Herman, ViorelPascu, Lascu Vladislav etc, etc.Apoi Florin Nicolae, FranciscGerschner ºi Florin Bican –foarte buni cunoscãtori ai pro-blemelor Petroºaniului ºi nunumai. Pe lângã mulþi alþii,existã doctori cu o þinutã profe-sionalã ºi umanã impecabilã,cum este dr. Cãtãlin Popa; pro-fesori remarcabili, cum esteRobert Hummel. Apoi existãtineri preþioºi precum GabrielVasilescu – cercetãtor ºi AdrianOpriº - om de afaceri ºi suntdoar douã exemple…

T inerii ºi femeile…

Organizaþia de tineret a PSDPetroºani este consideratã unadintre cele mai puternice dinValea Jiului ºi din judeþ ºi deºi

reprezintã 25% din PSDPetroºani, sunt destui în PSDcare ºi-au dorit ca ei sã fie câtmai puþini la aceste alegeri.Oricum tinerii nu au reprezenta-tivitatea cuvenitã, pentru cã laalegerile de sâmbãtã doar vreo30-32 de tineri vor fi prezenþi,în loc de 80 cât prevede statu-tul.

Organizaþia de femei a PSD afost la rând-i activã, implicând înacþiunile sale per-sonalitãþi alePetroºaniuluiatingând problemede larg interes.Femeile au fostîncurajate sãacþioneze pentru cãeste mare nevoie deele în societate.

Ca urmare, PSDPetroºani poatedeveni oricând oforþã politicãmajorã, care poate

schimba faþa Petroºaniului,poate schimba calitatea sceneipolitice prin dezbateri publice,prin acþiuni la care sã participeºi locuitorii municipiului, poatecombate derapajele în adminis-traþia publicã ºi poate lua atuti-dine pentru cã are cu ce ºi cucine. Totul este ca dupã acestealegeri, timpul maturizãrii salesã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vin-decat, ºi de acum încolo sã-ºiarate roadele.

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 Martie 2013 Politic 98 Politic

PSD Petroºani: Rãni vindecate, cu potenþial de forþãP SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate

schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poatecombate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pen-tru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele.

Candidaþi pentru funcþia de preºedinte PSD Petroºani:Ioan Rus, actualul preºedinte ºi Costel Postolache, actual prim-vicepreºedinte.

Pentru vicepreºedinþi: Artur Gãman, Valeriu Pleºea, IulianCodreanu, Florin Bican, Angela Popa, Ioan Herman, NicolaeFlorin, Doru ªepeþan, Valentin Daj, George Giubalcã, OctavianPopescu, Viorel Pascu, Alexandru Todea, Iulian Geamãnu, IonelMuntean, Mariana Popa, Robert Hummel, Sandu Daniel.

Pentru membri: Gheorghe Iloiu, Nicolae Rãdescu, IlieConstantin, Lucian Selniceanu, Maria Negru Ceuþã, AngelicaCãmãrãºescu, Cristian Sârbu, Ioan Turbuþan, Ramona Goia,Lascu Vladislav, Adrian Opriº, Giuliano Bârlad, Marian Cârnaru,Alexandru Dincã, Doru Ioan Alb, Emil Grecu, Nicolae Popescu,Mircea Cãlin, Mihai Ermoiu.

Pentru funcþia de secretar executiv: Gabriela ªepeþan,Florin Teslici.

Pentru funcþia de trezorier: Aurelia Leviþchi, FlorentinaKallos.

Diana MITRACHE

Avem un nou Papã laRoma, iar comunitatearomano-catolicã este în sãr-bãtoare, aºa cum, de altfel,întreaga planetã a fostmiºcatã de acest eveniment.Credincioºii din Valea Jiuluiîºi pun mari speranþe înnoul ales al Bisericii, pecare îl vãd un om ce se vaîndrepta spre sãraci ºi îl

numesc chiar ciudat. „Actualul papã Francisc I

este un tip foarte interesantºi ciudat într-un fel.Interesant a fost în 1968când a intrat în rânduliezuiþilor, aceia care, înafara acelor voturi, au încãaparte un vot pentru SfântulScaun”, a precizat IanosSzasz, capelan papal, parohal Bisericii Romano-catolicãSfânta Varvara Petroºani.

PapaFrancisc I trãito viaþã simplã,dedicatãsãracilor ºiacesta e acummesajul pe careîl percep ceidin lume, caresperã cãBiserica îºi

întoarce privirea spre ceinevoiaºi, mai mult caoricând. „Când a fost numitepiscop, nu s-a mutat înPalatul episcopal, ci a rãmasîntr-un apartament unde a

locuit pânã acum. Putemspune cã ºi mâncarea ºi-opregãtea el, deci a trãit oviaþã foarte simplã, fãrãpalate. Deci e un semn pen-tru lumea creºtinã, viaþa cea trãit-o pânã acum”, aadãugat preotul Ianos Szasz.

Noul Papã, Francis I esteprimul care poartã acestnume ºi chiar acest nume eunul care ne duce cu gândulspre oamenii sãraci ºi faþã

de naturã. „Papa de laRoma vine acum cu acestsemnal, dragostea faþã denaturã. Acum când atâteapericole sunt. Papa FranciscI ne aduce acest semnal cãnatura e creaþia luiDumnezeu ºi trebuie sãavem grijã de ea.

El îi slujea mult pe ceisãraci din Argentina, iaroamenii trãiesc în sãrãcie,iar slujirea celor nevoiaºieste menirea bisericii. E unsemn foarte important”, amai spus preotul dinPetroºani.

Comunitatea catolicã estede pãrere cã s-a împlinit ominune ºi Duhul Sfânt nu aþinut cont decât de voinþa luiDumnezeu.

Habemus Papam!... pentru sãraci

E tnicii romano-catolici din Valea Jiuluicred cã Biserica se va întoarce spre

sãraci. Noul Papã este un om simplu caretoatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numeleFrancisc, este cel ce va apãra natura, decicreaþia Lui Dumnezeu.

Page 10: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Alãturi de mariicampioni vor con-cura pescari dincadrul AsociaþieiPescarilor SportiviHunedoara, avândca invitaþi ºi alþi

pescari din judeþ.Aceastã con-fruntare este unbun prilej pentruvecinii noºtrimaghiari pentru a-ºi testa ºi prezenta

nadele ºi momelileconsacrate sub tit-ulatura – EA Mix(Erdei Attila Mix)

Potrivitpreºedintelui APSHunedoara, Iosif

Benko, fiind unconcurs privat,pescarii hune-doreni care dorescsã se întreacã cucampionul mondi-al o pot face doar

dacã se înscriu înprealabil la sediulasociaþiei.

Convocator C.A.RPensionarilorPetrila, invitãmembrii sãi la:Adunarea Ge-neralã care vaavea loc în data de28.03.2013, ora11:00 la sediulC.A.R.P., situat înPetrila, str. N.

Bãlcescu, nr.4.Accesul în salãse va face pe bazacarnetului demembruC.A.R.P.P ºi a del-egaþiei.Ordinea de zi:

1. Prezentareabilanþului financiarcontabil pe anul

2012 ºi aprobareaproiectului bugetu-lui de venituri ºicheltuieli pe anul2013, repartizareaexcedentului2. Raportulcomisiei de cen-zori pe anul 20123. Raportul consil-iului director pe

anul 2012 ºi pro-gramul de lucru peanul 2013 – 20144. Aprobareadeschiderii punctu-lui de lucru aC.A.R.P laPetroºani5. Discuþii libere.

ConsiliulDirector

PreºedinteC.A.R.P. Petrila

Ing. BorºaMartin

Casa de Ajutor Reciproc aPensionarilor Petrila

AnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, par-chet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 martie 201310 Diverse

DN 7 Deva - Sântuhalm–Simeria * DJ 687 Cristur– Hunedoara * DJ 687

Hunedoara – Hãºdat * DN66 Cãlan – Bãcia * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel– Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc *DN7 Burjuc-Zam * Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN

76 Cãinelul de Jos –Bejan * Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 11115555....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

S-ar putea sã aveþi parte de o zidificilã, cu numeroase problemede rezolvat la locul de muncã ºiacasã. Avþi idei originale ºi val-oroase, care vã sunt de mare aju-tor pe plan profesional. În priv-inþa relaþiilor parteneriale, daþidovadã de diplomaþie.

Dupã o perioadã de dezamãgiripe plan sentimental ºi în relaþiilesociale, puteþi spune cã ghin-ionul s-a terminat pentru dum-neavoastrã. Pe plan profesional,acum aveþi ocazia sã vã afirmaþila justa dumneavoastrã valoare.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în viaþa dumneavoas-trã, mai ales pe plan sentimen-tal. Relaþiile cu partenerii deafaceri sunt favorizate. În parteaa doua a zilei, intraþi în legãturãcu persoane importante. Evitaþispeculaþiile de orice fel.

Este o zi favorabilã negocierilorºi comunicãrii. În cursuldimineþii sunteþi nevoit sã plecaþiîntr-o cãlãtorie în interesul fami-liei. Cu toate cã întâmpinaþi difi-cultãþi, reuºiþi sã finalizaþi olucrare importantã, în care aþiinvestit mult timp ºi bani.

Puteþi investi cu încredere înafaceri, pentru cã parcurgeþi operioadã favorabilã, în carefaceþi alegeri inspirate. Puteþirezolva probleme financiarefoarte dificile. În partea a douaa zilei, vã simþiþi excelent la opetrecere cu prietenii.

În prima parte a zilei, aveþi con-tacte cu persoane importante,care contribuie la reuºita uneiafaceri. Munca depusã în ulti-ma perioadã începe sã dearoade pe plan financiar ºi duceºi la îmbunãtãþirea relaþiilor cupartenerii de afaceri.

Aveþi ocazia sã mergeþi într-oexcursie cu prietenii. Ar fi binesã nu vã eschivaþi. Nu vã maigândiþi la cheltuielile pe care lepresupune excursia! Meritaþi sãvã relaxaþi ºi aveþi nevoie de odi-hnã.

Aveþi idei bune, care meritã sã fiepuse în practicã. Pentru a realizaceea ce v-aþi propus, trebuie sãdepuneþi eforturi susþinute ºi sãacceptaþi ajutorul prietenilor.Relaþiile sentimentale sunt armo-nioase.

Aveþi ocazia sã vã dovediþi talen-tul ºi creativitate. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie. Petreceþidupã-amiaza alãturi departenerul de viaþã ºi de per-soanele mai tinere din familie.Nu faceþi promisiuni pe care nule veþi putea respecta!

Aveþi capacitatea de a vã adaptacu uºurinþã unor situaþii noi ºi sãluaþi rapid decizii inspirate. Vãputeþi ocupa de problemeserioase de afaceri sau ale fami-liei. Ar fi bine sã acordaþi maimultã atenþie partenerului deviaþã.

Reuºiþi sã rezolvaþi o problemãsentimentalã. Relaþiile cu per-soana iubitã sunt excelente ºiaveþi mari ºanse de reuºitã în totce v-aþi propus sã faceþi împre-unã. Este o zi prielnicãproiectelor de viitor ºi con-tactelor serioase.

Reuºiþi, în sfârºit, sã rezolvaþi oproblemã financiarã. Este o zifavorabilã afacerilor ºi aveþiocazia sã finalizaþi lucrãri înce-pute cu mai mult timp în urmã.De asemenea, este un momentbun pentru a vã ocupa de pro-blemele persoanale.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Campionul mondial la pescuit sportiveîºi testeazã nadele în Hunedoara

C ampionul mondial en titre la pescuitsportiv staþionar (specialitatea feeder),

Erdei Attila, împreunã cu alþi doi componenþiai Lotului Naþional al Ungariei sunt aºteptaþipe 31 martie pe balta Ben din localitateaStrei - judeþul Hunedoara, pentru un concursde pescuit cu caracter privat.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Page 11: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Monika BACIU

Cele mai multe firmede profil încearcã sãsupravieþuiascã ºi se zbatpentru a mai câºtiga cevalicitaþii chiar ºi pe sumefoarte mici de bani numaipentru a nu da faliment ºipentru a nu trimitemuncitorii acasã, în celmai bun caz în ºomajtehnic, dar de cele maimulte ori varianta aleasãde angajatori este aceeade a da oamenii afarã.

La aceste aspecte semai adãugã lipsa banilor

care ar trebui sã acoperecosturile lucrãrilor care aufost executate ºi astadatoritã faptului cã ori nuexistã, ori nu sunt deblo-cate fondurile necesarepentru acoperirea cheltu-ielilor. Multe dintre acesteplãþi se fac foarte târziucând deja firmele care aucontractat ºi au prestatanumite servicii sunt pepunctul de a pune lacãtul.

Norocul acestor firme,pentru cã ne referim lafirmele mijloci, vine decele mai multe ori dincontractele ºi licitaþiile

care suntcâºtigate înalte judeþe aleþãrii undesunt respec-tate de celemai multe oriclauzele stipu-late în con-tracte ºi undepoate ºi fondurile venitede la Uniunea Europeanãsunt accesate ºi deblocateîntr-un timp mai scurt.

”Lucrãm ºi în altejudeþe ºi oriunde sun-tem chemaþi pentru cãnu avem ce sã facem.Aici nu sunt bani, celpuþin nu pentru noi.Banii îi iau tot cei carestau la cãldurica toatãziua ºi noi tragem dingreu pentru un salarde mizerie. Mai bine

am lucra pe cont propriupentru cã ºi aºa mai rãutot nu poate sã fie”, ne

declarã un muncitor.Cu sau fãrã bani de

salar sau de materialemuncitorii fac zilnic efor-turi foarte mari pentru arealiza ºi terminã lucrãrilela timp în speranþa cãpoate dacã muncesc maimult ºi finalizeazãlucrarea înainte de ter-men atunci îºi vor primisalarile, nu vorbim deprime pentru cã aceleaau început sã devinã doaro amintire frumoasã avremurilor demult apuse

atunci când existau mulþibani.

Pe lângã toate acestea,parcã fãcându-le în ciuda,nici vremea nu þine cuaceºti oameni chiar dacãteoretic suntem deja într-o lunã de primãvarã.

Este într-adevãr foartegreu sã munceºti dedimineaþã pânã searã pevânt, frig, ploaie sau încel mai rãu caz zãpadãmare cum s-a tot întâm-plat în ultima vreme.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013 Actualitate 11

Mãsurile propuse dedeputatul Monica Iacob-Ridzi vizeazã obligativi-tatea efectuãrii de cãtremedicii de medicinã gen-eralã precum ºi mediciide medicinã dentarã aunui control medical altuturor elevilor din uni-tatea ºcolarã arondatãrespectivelor cabinetemedicale, în termen decel mult 30 de zile de laînceputul fiecãrui anºcolar.

“Activitatea de asis-tenþã medicalã ºcolarã ºi

pre-ºcolarã trebuie priv-itã, în primul rând, cauna preventivã, aceastafiind vârsta la care pot fidepistate eventualeleprobleme medicale aflateîncã într-un stadiu incipi-ent, ºi deci mult mai usorde tratat.

Din punct de vederemedical, dar ºi financiar,este mult mai simplu ºiieftin sã previ decât sãtratezi un pacient ajuns lao vârstã mai înaintatã.Acesta este motivul pen-tru care ne-am propus sã

aducem unele mãsuri decompletare ºi modificarelegislaþiei în vigoare, dindomeniul asistenþei med-icale ºcolare ºi pre-ºcolare”, a declarat depu-tatul Monica Iacob-Ridzi.

Propunerea legislativãdepusã astãzi, spre dez-

batere, la Parlament decãtre deputatul MonicaIacob-Ridzi face partedintr-un ansamblu deiniþiative legislativemenite sã vinã în sprijinulfamiliilor cu copii ºi sãgaranteze creºtereanivelului de sãnãtate al

populaþiei, în special altinerei generaþii. De alt-fel, acest lucru a constitu-it o permanentã preocu-pare a deputatului deValea Jiului.

„Consider cã Româniaare nevoie de o generaþietânãrã cu cât mai puþineprobleme de sãnãtate.De aceea eu cred cã stat-ul trebuie sã se implicepentru a preveni cauzele

îmbolnãvirilor la copii ºitineri, iar dacã acesteactivitãþi preventive sevor derula prin inter-mediul unitãþilor deînvãþãmânt, vom obþineun dublu impact, pentrucã mulþi pãrinþi vor aveaun motiv în plus pentrua-ºi trimite copiii laºcoalã”, precizeazã depu-tatul Monica Iacob-Ridzi.

Deputatul Monica Iacob Ridzi cere o serie de facilitãþipentru ºcolari în domeniul medicinei dentare

D eputatul Monica Iacob-Ridzi adepus joi la Parlament o iniþiativã

legislativã prin care se stabilesc o seriede facilitãþi acordate ºcolarilor în dome-niul medicinei dentare.

Diana MITRACHE

Comunitatea maghiarã dinjudeþul Hunedoara va aniversa,vineri, 15 martie, Revoluþia dela 1848. UDMR Hunedoara vaorganiza o serie de manifestãricare, vor debuta, în modtradiþional, la Simeria cudepuneri de coroane în curteaBisericii Romano - Catolice,începând de la ora 10.00.

La Grupul ªcolar “Téglás

Gábor” din Deva, cuîncepere de la ora12.00, va avea locun program culturalsusþinut de eleviiacestei ºcoli, dupãcare, la ora 14.00,vor fi depuse coroanela MonumentulEroilor din CimitirulReformat dinmunicipiu.

La Hunedoara

manifestãrile vor începe de laora 16.00 cu depuneri decoroane la statuia poetuluiPetõfi Sándor de la BisericaReformatã, momentul fiindurmat de un program culturalfestiv în Sala Bethlen din

Castelului Huniazilor, începândde la ora 17.30.

La Petroºani, de la ora17.00, vor fi depuse coroanede flori la monumentul închinateroilor revoluþiei din curteaBisericii romano-catolice, iar dela ora 18.00, comunitateamaghiarã este aºteptatã laBiserica Unitarianã unde va

avea loc un programcultural. „Ziua de 15martie e ziuaNaþionalã a Ungarieiºi Ziua tuturormaghiarilor. Întot-deauna UDMRPetroºani aorganizatcâte un evenimentca sã marcãm ziua.Anul acesta vomdepune coroane deflori în curteaBisericii Romano-catolice, iar la 17,30

evenimentul va fimarcat laBiserica Unitarianã dinPetroºani. Sunt invitaþiaicireprezentanþii oraºului înfrãþitdin Varpalota”, a declaratEduard Wersanski, consilier peprobleme de minoritãþi al pri-marului municipiului Petroºani.

La Lupeni, BisericaUnitarianã va fi gazda unui pro-gram cultural, care va începe laora 16.00, dupã care, laBiserica Romano - Catolicã, vaavea loc un moment comemo-rativ.

Manifestãrile dedicate aniver-sãrii Revoluþiei paºoptiste vorcontinua duminicã, 17 martie,la Petrila, de la ora 12.00,acolo unde Biserica Reformatãva gãzdui un program cultural,

La manifestãri au fost invi-tate oficialitãþi judeþene ºilocale, precum ºi reprezentanþiisocietãþii civile maghiare.

Sãrbãtoare în comunitatea maghiarã

Z iua de 15 martie este un prilej pentru comunitatea maghiarã a municipiului

Petroºani de a sãrbãtrori. Etnicii se vor întâlni la bisericã ºi vor depune coroane de flori, latroiþa din curtea bisericii romano-catolice SfântaVarvara din Petroºani.

Nici vremea ºi nici banii nu þin cu muncitorii

C u toþii ºtim cã munca în con-strucþii este foarte grea mai ales

la noi în Valea Jiului unde aceasta este îngreunatã ºi de factorul cel maiimportant, banii.

Page 12: CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 201312 Actualitate

Monika BACIU

Restanþele se ridicã laaproximativ o treime dindatoriile totale înregistratede primele 10 firme dintop, potrivit zf.ro.

CNH Petroºani a reuºitsã se menþinã pe prima

poziþie a topului datorni-cilor timp de mai mulþiani. În anul 2011 aceastaa fost surclasatã de CFR.La finalul lui 2012, fostaCompanie Naþionlã aHuilei a revenit, curestanþe de 4,7 miliardede lei, reprezentând taxe,

impozite ºi contribuþii labuget, pensii, ºomaj ºisãnãtate. În 2011, CNHPetroºani a raportatpierderi de 417 milioanede lei, înregistrând astfelun raport de peste 90 deprocente între cifra deafaceri ºi pierderi.Societatea este urmatã întop de CFR ºi GalaxyTabacco.

P ierderi cauzatede preþul huilei

Pierderile majore aleCompaniei se datoreazãpreþului la care a fost ºieste comercializatã huila

din Valea Jiului.Rezultatele unui auditrealizat de Curtea deConturi la CompaniaNaþionalã a Huilei SAPetroºani aratã cã, înperioada 2009-2011,societatea de stat a pier-dut 543,7 milioane lei

pentru cã a vândut cãr-bunele la preþuri mai micidecât costul de producþie.Ministerul Economiei,Comerþului ºi Mediului deAfaceri (MECMA) a datpublicitãþii rezultateleanchetei, precizând cã “înperioada 2009-2011, în

baza contractului delivrare încheiat în timpulmandatului directoruluigeneral Jujan Constantin,cu Termoelectrica (pentruSucursala ElectrocentraleParoºeni), au fost livrate1.854.228 tone huilãsortatã, la un preã maimic decat preþul de costal exploatãrilor miniere.

De asemenea, CNH -Petroºani a livrat, tot cãtreElectrocentrale Deva, încã2.888.344 tone huilã sor-tatã, la un preþ mai micdecât preþul de cost alexploatãrilor miniere.Contractele menþionate aucondus la nerealizarea devenituri în suma de543.724.257 lei.

CNH din nou cel mai mare datornic la stat

D in nou pe primul loc. Dupã operioadã în care Compania

Naþionalã a Huilei Petroºani nu s-a maiaflat pe prima poziþie în topul datorni-cilor, acum lucrurile s-au schimbat.Defuncta societate a huilei a ajuns dinnou pe prima poziþie în topul celor maimari datornici la bugetul de stat.

Monika BACIU

Este vorba despre firmapetrileanã ServiceImplementare Productie (SIP),deþinutã de mama lui MihaiPrisacariu.

C ontracte pe bandãrulantã

Firma familiei Prisãcariu ºi-aadjudecat în cursul timpuluimai multe licitaþii.

Astfel, prin anunþul de atribuiredin 10.01.2011, ServiceImplementare Producþie SA(SIP), condusã de mama luiPrisacariu (Lucreþia Feraru –n.r.) societatea a câºtigat uncontract de 117.374 lei fãrãTVA la CNH, contractulfãcând referire la calibrare ºireparare gazanalizatoare porta-bile din gama Oldham.Contractul a fost atribuit lasfârºitul anului 2010Tot printr-un anunþ de atribuiredin 10 ianuarie 2011, aceeaºifirmã a mai luat, de la CNH,legal, în urma unei licitaþii,200.000 lei, fãrã TVA, pentru

etalonare/calibrare ºi repararegazanalizatoare staþionare(instalaþii telegrizumetrice, staþiide degazare). Asta în urmaunui contract atribuit laînceputul lunii decembrie, înurma unei licitaþii la care s-aprezentat un singur ofertant.La finele anului trecut, înoctombrie, aceeaºi firmã aobþinut contractul pentru“Servicii de reparare, verificaremetrologicã, etalonare (insta-laþii telegrizumeterice, staþii dedegazare) în valoare de

245.000 lei, fãrãTVA. Tot în urmaunei licitaþiideschise la cares-a prezentat,desigur, un singurofertant.ªi în perioada încare MihaiPrisacariu a fostºeful CNSC,firma SIP acâºtigat maimulte licitaþii

organizate de CompaniaNaþionalã a Huilei.În iunie 2008, CompaniaNaþionalã a Huilei (CNH) aîncheiat un contract de un mil-ion de lei noi (cu TVA inclus)cu societatea comercialãService ImplementareProducþie (SIP) SA, pentruaparate noi de mãsurare anivelului de gaze, metanome-tre, precum ºi servicii dereparare ºi întreþinere a acesto-ra. SIP a fost singura firmãparticipantã la licitaþie. Numaicã, ortacii s-au plâns, la acelmoment, cã aparatele sunt maimult stricate decât funcþionale.

Monika BACIU

Conform acorduluidintre MinisterulEconomiei ºi ComisiaEuropeanã, în ValeaJiului 501 mineri vorpãrãsi în acest an sis-temul. Este vorba deortacii care îºidesfãºoarã activitateala subunitãþile minieredin cadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului.

”Conform legii,angajatorii care conce-diazã colectiv personalsunt obligaþi sã neanunþe cu 30 de zileînainte de acordareapravizului. Pânã înmomentul de faþã, înzona Vãii Jiului nuavem niciun anunþ deacest gen”, a declaratIudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

Când aceste con-cedieri colective vor fianunþate, atât angaja-torul, respectivSocietatea Naþionalãde Închideri Mine

Valea Jiului cât ºi ceide la Agenþia Localãpentru OcupareaForþei de mUncã vor

întocmi un plan careare menirea de a veniîn ajutorul acestor per-soane vizate.

”Dupã ce suntemanunþaþi de o con-cediere colectivã avemobligaþia sã contactãmangajatorul pentru aface un plan comun delucru ºi urmeazã sãoferim servicii de pre-concediere personaluluicare trebuie sã plece”,

a mai precizat sursacitatã.

M ai mulþiangajaþi

primãvara

O datã cu sosireaprimãverii, rata ºoma-jului este în scãdere.Acest lucru se datore-azã reîncadrãrii pepiaþa muncii a celor

care au lucrat în con-strucþii. De obicei,angajatorii din dome-niu îºi reangajeazãvechii colaboratori.

”Avem locuri demuncã. Nu foartemulte, avem locuri demuncã pentru con-structori, deci se rean-gajeazã în special per-soanele care au fost înperioada de iarnã înºomaj, dar încã nu au

apãrut locuri de muncãºi pentru ceilalþi care armai dori sã se anga-jeze. Avem în confecþiiºi avem ºi la o firmã depaãz care solicitãagenþi de pazã. Dacãbine þin minte este ofirmã care a câºtigatun contract. Sunt 15locuri de muncã. Îngeneral, din experinþaanilor trecuþi, primã-

vara un pic scade rataºomajului. Asta încondiþiile în care nuvom fi anunþaþi de con-cedieri colective la altesocietãþi”, a mai spusIudith Babþan.

Cea mai mare ratã aºomajului se înreg-istreazã în lunile deiarnã, atunci cândangajatorii în domeniulconstrucþiilor îºiînceteazã activitateatimp de câteva luni.

Disponibilizãrile amânate cu încã o lunã

C ei peste 500 de mineri dinValea Jiului care urmeazã sã

fie disponibilizaþi în cursul acestuian deocamdatã pot sta liniºtiþi. Astapentru cã încã nu se anunþã concedieri colective în zonã. Celpuþin nu în urmãtoarea lunã.

Societate nouã, câºtigãtori vechi

S ervice Implementare Producþie ºi-a adjude-cat un contract cu Societatea Naþionalã a

Huilei. Firma din Petrila a câºtigat un contractîn valoare de 34.800 de lei la SNH pentrurealizarea ”serviciilor de verificare ºi repararegazanalizoare staþionare (instalaþii telegrizu-metrice, staþii de degazare)”.