cvj, nr. 265, vineri 30 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 265

Vineri, 30 noiembrie 2012

La Mulþi Ani, România! La Mulþi Ani, români!

Ziua Naþionalã a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara, în întreaga ei frumuseþe ºi puritate dar ºi eroii din trecutul ºi din prezentul ei, oameni care, prin faptele lor, ne-au marcat existenþa, ca români ºi ca oameni. Cu aceastã deosebitã ocazie vã urez, dragi cetãþeni, un sincer "La Mulþi Ani" ºi fie ca în aceastã zi sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin ce ni se va dezvãlui într-un viitor minunat.

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroºani

Ziua de 1 Decembrie reprezintã pentru noi, românii, cea mai importantã zi din calendarul

fiecãrui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrãm cu mândrie ºi alese sentimente

patriotice Ziua Naþionalã.Fie ca aceastã Sãrbãtoare sã vã

aducã dumneavoastrã, locuitorilor judeþului Hunedoara,

sãnãtate, încredere ºi speranþã.

La mulþi ani tuturor!

Mircea Ioan MOLOÞPreºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara

Suntem astãzi într-o adevãratã zi de sãrbãtoare. Unirea de la 1918 este cel mai important moment istoric pentru România.

Comparabilã cu acest moment se poate spune ca amai fost 1 ianuarie 2007 aderarea þãrii noastre la

Uniunea Europeanã. Ambele evenimentemarcheazã noi începuturi pentru România ºi

reprezintã împlinirea unor proiecte naþionale pentrucare am luptat cu toþii, împreunã. Nici unul dintre aceste momente nu este monopolul nimãnui, ci ele

reprezintã victoria întregii societãþi româneºti. România traverseazã un moment dificil

ºi de aceea poate nu putem vedea într-un mod foarte optimist drumul spre

realizarea speranþelor ºi dorinþelor noastre. Însã putem privi întrun mod realist

lucrurile: ºtim cã va trebui sã ne mobilizãm ºi, încãodatã, împreunã, sã muncim pentru moºtenirealãsatã de înaintaºii noºtri, pentru bunãstrarea noastrã, dar ºi pentru viitorul urmaºilor noºtri.

Sã le lãsãm o moºtenire de care sã fie la rândul lormândri!

La mulþi ani tuturor românilor de pretutindeni!

Monica IACOB-RIDZI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?� Vrei sã te

dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?

��

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Eu ºi prinþul 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Fotbal: ConcordiaChiajna - FC Steaua 22:00 Furtul de diamante0:00 X Factor (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Madagascar 211:30 Un bacºiº de douãmilioane de dolari 13:30 Vocea României (r)17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine 0:30 Explore Midnight1:00 Un bacºiº de douãmilioane de dolari

9:30 Dorinþa de Crãciun 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Un urs pe numeWinnie 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Profetul, aurul ºiardelenii

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã5,85 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,77 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã5,00 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,76 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

��

Telefon

0374.906.687

��

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj .... rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 2012 Politic 3

Locomotiva -un nou simbol

pentruPetroºani

M ai întâi au montat unavion, ca simbol al

Cartierului denumit Aeroport,iar acum a venit rândul uneivechi locomotive sã devinãsimbol pentru Petroºani.Mastodontul a fost montat joila prânz în prezenþa a zeci de curioºi.

O locomotivã cu aburi a fostmontatã joi dupã amiazã la intrareaîn municipiul Petroºani. Asta pentru asimboliza staþia CFR din capitala VãiiJiului ºi pentru a marca centenarul pecare îl aniverseazã în aceastã lunãdepoul din localitate. Responsabilii dela Serviciului Public de Amenajare aDomeniului Public ºi Privat(SPADPP), au avut cea mai grea misiune ºi pentru a monta locomotivaa fost nevoie de o macara specialã.„Acum câteva luni s-a decis ca aici sãfie montatã aceastã locomotivã.Astãzi am reuºit sã aducem aici omacara de mare tonaj cu care ampus locomotiva pe postament. De aziînainte, locomotiva va rãmâne în

acest punct de intrare în Petroºani”, adeclarat Lucian Dragomir, ºefSPADPP. Locomotiva va deveni, aºacu vor edilii localitãþii, un simbol alPetroºaniului. Asta dupã ce, la inter-secþia cu Cartierul Aeroport, a fostmontat un avion. (Diana Mitrache)(Diana Mitrache)

La mulþi ani de Sf. Andrei

tuturor celor ce îºiserbeazã

astãzi onomastica!Multã sãnãtate,bucurii ºi clipe

senine alãturi decei dragi.

Mircea Ioan MoloþPreºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara

Carmen COSMAN

Dupã ce o lungãperioadã de timp minerit-ul a echivalat cu restruc-turãri de personal ºiînchiderea a cam tot ceare legãturã cu aceastãactivitate, încep sã aparãºi primele veºti bune.Ultima întâlnire pe caresindicaliºtii din ValeaJiului ºi reprezentanþiiCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani au avut-ocu oficialii Ministerului

Economiei ºi Comerþuluis-a încheiat cu un proto-col semnat de MEC încinci puncte, care aducesemne îmbucurãtoare. Înprimul rând vorbim, înpremierã, despre întiner-irea forþei de muncã ºiredeschiderea claselor cuspecific minier. „Domnulministru Chiþoiu (n.r. min-istrul Economiei ºiComerþului) pentru reînfi-inþarea acelor clase laliceele, cu profilexploatare miniere,

respectiv clase pentrupartea minierã ºi clasepentru partea electro-mecanicã, cum erau înanii trecuþi, deoareceinvestiþiile din complexulenergetic hunedoara,dacã se vor realiza, vorgaranta o funcþionare acomplexului pe urmãtorii30 de ani”, a declaratdirectorul CNHPetroºani, NicolaeDrãgoi. Împrospãtareaforþei de muncã esteabsolut necesarã, þinândcont de faptul cã mediade vârstã este de 43,5ani, iar un miner iese lapensie la 45 de ani, Iarde anul viitor se va dadrumul la angajãri, maispune Drãgoi:„Activitatea nu va puteacontinua fãrã angajãri.Inclusiv de la anul, din

2013, persoanele careîndeplinesc condiþiile depensionare ºi pleacã dinsistem vor fi înlocuite prinangajãri ºi la preliminari-ile de anul viitor, unitãþileminiere au venit cu anga-jãri, pe care le-am discu-tat cu directorulComplexului EnergeticHunedoara ºi le vomsupune discuþiei înviitoarele Consilii deAdministraþei”.

În plus, CNH are unplan bine stabilit carepriveºte investiþiile. Fãrãele, nu va putea fi asigu-ratã producþia cerutã determocentralele beneficia-re

„Este un programinvestiþional, la nivelde Complex, carecuprinde ºi programulinvestiþional pentrucele patru unitãþiminiere. Valoarea seridicã undeva la 65 demilioane de euro. Esteun programinvestiþional pe o

perioadã de trei ani, iarscopul este creºterea pro-ducþiei la unitãþile miniererãmase în ComplexulEnergetic Hunedoara ºiscãderea costului de pro-ducþie de la 85 – 90 delei/ GCal, undeva la 60de lei/GCal la terminareaprogramului investiþion-

al”, a mai spus Drãgoi.CNH va deveni în

scurt timp istorie, iarlocul ei va fi luat deSocietatea Naþionalã anHuilei, parte componentãa Complexului EneregeticHunedoara cu grupulminelor viabile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 201244 Actualitate

Ministerul Economiei vrea mineri calificaþi

Clasele cu profil minier se vorredeschide în Valea Jiului

C lasele cu specific minier din cadrulliceelor din Valea Jiului vor fi

reînfiinþate, iar Societatea Naþionalã aHuilei are un program bine pus la punctprivind investiþiile. Sunt primele veºtibune legate de mineritul Vãii Jiuluidupã o lungã perioadã de timp.

Concurenþã acerbã

600 de hunedoreni pentru300 de locuri de muncã

A proape 120 de angajatori au contactatreprezentanþii AJOFM Hunedoara

pentru bursa locurilor de muncã organiza-tã, joi, în Deva, Hunedoara, Petroºani,Orãºtie, Haþeg, Brad, Cãlan, Simeria,Lupeni ºi Vulcan.

Din cei 119 angajatori, au participat efectiv un

numãr de 32 agenþi economici. iar 300 de locuride muncã au fost oferite ºomerilor. Pe principiulmulþi veniþi, puþini aleºi, din cei 594 de hunedoreniparticipanþi la bursã, au fost selectate 153 persoaneîn vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã65 persoane, dintre care 5 persoane cu studii supe-rioare. Cei mai mulþi sunt din municipiuluiHunedoara, respectiv 12, urmat de Deva – cu 10angajaþi, Simeria – 9, Petroºani ºi Brad – 8.„Agenþia va monitoriza dupã un interval de 30 dezile câte dintre persoanele selectate au fostîncadrate în muncã”, a declarat directorul AJOFMHunedoara, Vasile Iorgovan.

Carmen COSMAN

Monika BACIU

În acest sens veþi consultaCalendarul pentru selecþia ºiînscrierea elevilor în învãþãmântulprofesional de 2 ani, aprobatprin O.M.E.C.T.S. nr.3.168.03.02.2012,anexa 2. Pânã ladata de28.11.2012, veþitransmite în atenþiainspectorului despecialitateÎnvãþãmânt profe-sional ºi tehnic,oferta privind cali-ficãrile profesionalepentru care vãpropuneþi sã organi-zaþi învãþãmânt pro-fesional”, se aratã

înt-un comunicat postat pe foru-mul inspectoratului.

La nivel naþional cifra deºcolarizare propusã pentruînvãþãmântul profesional cu dura-ta de 2 ani este dublã faþã de câts-a estimat iniþial ºi depãºeste

cele mai optimiste previziuni.Proiectul planului de

ºcolarizare pentru învãþãmântulprofesional cu duratã de 2 anipentru anul ºcolar 2012 – 2013a fost stabilit în conformitate cuprevederile O.M.E.C.T.S. nr.3168/03.02.2012 ºi aO.M.E.C.T.S. nr.3320/24.02.2012.

Conform art. 6 dinO.M.E.C.T.S. nr.3168/03.02.2012 inspectorateleºcolare au centralizat propunerilede plan de ºcolarizare numai pen-tru unitãþile de învãþãmânt careau încheiat contracte cadru cuoperatorii economici/instituþii

publice pe o duratã deminimum 2 ani, con-tracte ce stau la bazaconvenþiilor individualede stagiu pentrupregãtirea practicã aelevilor.

La nivel naþionalcifra de ºcolarizare pro-pusã pentru învãþãmân-tul profesional cu dura-ta de 2 ani este:19.704 locuri în 706,5clase.

Pregãtiri pentru învãþãmântul profesional

Î nscrieri pentru învãþãmântul profesional.Unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara

trebuie sã comunice Inspectoratului ªcolar Judeþeanoferta privind calificãrile pentru învãþãmântul profe-sional. ”Referitor la organizarea ºi funcþionareaînvãþãmântului profesional de 2 ani pentru anulºcolar 2013-2014, vã rugãm sã aveþi în vedere preve-derile Ordinului M.E.C.T.S. nr. 3.168 /03.02.2012.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 2012 Actualitate 5

H aralambie Vochiþoiu,candidatul PP-DD

care are vise cu Senatul ocomite din nou. Haryfoloseºte în campania electoralã dubiþa albã,marca Mercedes, ceaparþine UniversitãþiiPetroºani, cumpãratã încadrul proiectului europeane-Learning, deºi acest lucruîi este interzis.

Potrivit celor dinUniversitatea Petroºani,Haralambie Vochiþoiu ar fisolicitat conducerii Universitãþiidubiþa pretinzând cã ar aveanevoie de ea pentru activitãþi încadrul proiectului european.ªefii de la Universitate i-au datmaºina cu specificarea clarã cã

nu are voie sã o foloseascã încampanie electoralã. Hary însã,cum s-a vãzut cu cheile, aumplut-o de afiºe cu chipul sãu,i-a montat ºi niºte difuzoare ºio foloseºte toatã ziua, bunãziua, pe strãzi în scopul propa-gandei electorale. Lucru ce arputea atrage noi probleme multcontroversatului proiect cutitlul „Dezvoltarea resurselorumane din învâþãmântul superi-or pentru utilizarea sistemuluie-Learning” co-finanþat dinFondul Social European prinMinisterul Muncii, Familiei ºi

Protecþiei Sociale, DirecþiaGeneralã Autoritatea deManagement pentru ProgramulOperaþional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013. Extrem de important este fap-tul cã acest proiect are o val-oare de 3,5 milioane de euro,iar Haralambie Vochiþoiu poatesã-l compromitã.

Extrem de grav, dacã seconfirmã, este ºi faptul cã,potrivit unor surse, com-bustibilul folosit de dubiþã înplimbãrile propagandistice estedecontat din fondurileUniversitãþii Petroºani, ºi astaîn condiþiile în care cadreledidactice universitare au marirestanþe în privinþa plãþii salari-ilor.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

ILEGAL Maºina Universitãþii Petroºani folositã deVochiþoiu pentru propaganda electoralã

P oliþiºtii din cadrulServiciului

Circulaþie al PoliþieiPetrila ºi-au fãcut planulpentru intervenþii peDN7A, porþiunea dinCheile Jieþului aflatã însubordinea lor, astfel caodatã cu venirea zãpezii,sã nu se mai confrunte cuºoferi blocaþi de nãmeþi înmijlocul pustietãþii.

Drumul Naþional 7A careface legãtura cu DN 67Cunoscut ºi ca Transalpinaeste un segment preferat deturiºtii însã foarte periculospe timp de iarnã. Din acestmotiv începând cu lunanoiembrie ºi pânã în martiesegmentul este închis circu-laþiei rutiere, însã acest lucrunu-i împiedicã de turiºti sã seaventureze pe el. Rezultatuleste întotdeauna acelaºi:

rãmân blocaþi în vârfulmuntelui. „Acel drum esteînchis circulaþiei ºi la intraresunt ºi semne de avertizareîn acest sens. Am avutnumeroase situaþii ºi anul tre-cut dupã ce s-au aventurat cuautoturismele ºi au rãmasblocaþi. A fost nevoie sãmergem dupã ei cu utilajelede deszãpezire sã-i aducemînapoi în siguranþã, un caz afost anul trecut chiar în ajunsde Crãciun. ªoferii trebuie sã

conºtientizeze cã-ºi pun viaþaîn pericol. Noi ne-am fãcutplanul ºi suntem gata de aface acþiuni pe acest segmentde drum, imediat de cumninge, iar ºoferii descoperiþitrebuie sã ºtie cã riscã ºisancþiuni”, spun poliþiºtii. Pelângã riscul de a rãmâneînzãpeziþi în sãlbãticia dinCheile Jieþului, ºoferii pot fisurprinºi de avalanºe dezãpadã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

La Petroºani,“import”

de câini de laGorj

D in spusele unui martor,acum trei zile, o

maºinã cu numere de Gorj arfi descãrcat zeci de câinicomunitari în cartierulBosnea din MunicipiulPetroºani.

Acest “import” forþat de patru-pede s-ar fi petrecut în toiul zilei.

Cã în Valea Jiului se importãcâini din alte pãrþi, ºtim deja dinauzite, iar asta de mai mulþi ani.Însã, niciodatã pânã acum, nimeninu a putut sã probeze asta sau sãspunã mãcar cã a vãzut când seîntâmpla. Acum, însã, existã ºi unmartor, care spune cã la Petroºani afost descãrcatã o maºinã plinã cucomunitari. “Eu stau în cartierulBosnea, pe malul Jiului, iar acum

douã zile, o dubiþã neagrã de Gorj,o descãrcat o groazã de câini labariera care este fãcutã cãtre MinaPetrila. Nu s-a întâmplat în timpulnopþii, ci ziua, undeva la 5 dupã-masa. Erau mulþi câini, cã era odubã din aia mare”, a declaratIozsef Blickling, martor al acesteiîntâmplãri.

Autoritãþile din întreaga ValeaJiului se vãd depãºite de problemacâinilor comunitari. Numãrul patru-pedelor este mult mai mare, iar ani-malele sunt tot mai agresive,punând în pericol viaþa trecãtorilor.În zona cu pricina, în Bosnea, ºiînainte de aceste episod existauhaite de câini, care îºi fac veacul ºiîn curtea Minei Petrila.

Luiza AndrLuiza Andronacheonache

Cheile Jieþului- în atenþia poliþiºtilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Petru BOLOG - CIMPA

B asarabia

Dupã ce revoluþia rusãproclamã libertatea tuturorpopoarelor stãpânite defostul imperiu, Basarabia,îngrijoratã de soarta ei,formeazã un comitet central care convoacã un congres ostãºescmoldovenesc, la Chiºinãuîn octombrie 1917.

Acesta proclamãautonomia teritorialã ºipoliticã ºi hotãrãºte sã sefacã o mare adunare,numitã „Sfatul Þãrii”.Acesta declarã Basarabiaca fiind independentã, subnumele de RepublicãFederativã Moldoveneascã,condusã de un Consiliu deDirectori (decembrie1917). Producându-se tulburãri mari în Rusia,bolºevicii nu aprobãmãsurile luate de româniºi, în ianuarie 1918,ocupã militãreºteChiºinãul. Sfatul Þãrii cereajutorul armatei române,aceasta rãspunzând printrimiterea trupelor române

care restabilesc ordinea,dând posibilitatea locuito-rilor sã decidã pentruviitorul provinciei. Astfel,Sfatul Þãrii voteazã, la 27martie 1918, unirea cuRegatul României iar la 9aprilie 1918 doi reprezentanþi ai basarabe-nilor, Ion Inculeþ ºi DanielCiugureanu intrã caminiºtri de stat în guvernulRomâniei, prezidat deatunci de AlexandruMarghiloman.

B ucovina

La 27 octombrie 1918reprezentanþii partidelorpolitice din Bucovina seadunã la Cernãuþi ºi,declarându-se AdunareConstituantã, hotãrãscunirea cu celelalteprovincii româneºti într-unsingur stat naþional independent, instituie unConsiliu Naþional formatdin 50 de membrii caredeleagã puterile unuiComitet Executiv. ÎnNoiembrie numeroase cetede ucraineni ocupã palatulguvernatorului, Comitetulcere ajutorul armatei

române care soseºte în 8noiembrie 1918. Atunci seconstituiue un guvern alBucovinei. În ziua de 28noiembrie 1918 se adunãun Congres General (cureprezentanþi ai tuturornaþionalitãþilor) ºi sevoteazã unireanecondiþionatã a Bucovineicu þara mamã. Se asociazãºi polonezii ºi germanii.

T ransilvania

Dupã ce ÎmpãratulAustriei ,prin proclamaþiasa, a dat dreptulpopoarelor din imperiu sãaibã guverne proprii,Comitetul Executiv alPartidului Naþional dinTransilvania se adunã laOradea, în 12 octombrie1918, ºi decide ca dep-utaþii români sã aducã lacunoºtinþa CamereiUngare cã naþiunearomânã se declarã independentã.

La încheierea PrimuluiRãzboi Mondial, în contextul prãbuºirii DubleiMonarhii, Ungaria îºiproclamã independenþa,incluzând în teritoriul sãuºi Transilvania. În acestecondiþii, fruntaºii PartiduluiNaþional Român ºi româniidin Partidul SocialDemocrat înfiinþeazãConsiliul Naþional Românla Arad la data de 3

noiembrie 1918.La data de 13 noiembrie1918, la Belgrad, guvernulUngariei semneazãarmistiþiul cuAntanta, fixândo linie dedemarcaþie,care lãsa subcontrolulUngariei nordulºi centrulTransilvaniei,iar Banatul subcontrolulSerbiei.

În acestecondiþii,românii orga-nizeazã la datade 1 decembrie1918 oAdunareNaþionalã laAlba Iulia la care desem-neazã 1228 delegaþi.

Alba Iulia fusese aleasãde cãtre Consiliul NaþionalRomân Central, pentru aadãposti între zidurile ei pereprezentanþii poporuluiromânesc din Transilvania,în cea mai mare zi dinistoria acestui popor, pen-tru douã pricini. La 1noiembrie 1599, MihaiViteazul, biruitor laSelimbãr, îºi fãcuseintrarea triumfalã în AlbaIulia în fruntea unui alaimãreþ. Ea a fost Capitalastrãlucitului domn în tim-pul scurt cât el reuºise sã

sãvârºeascã cea dintâiunire a Þãrilor Române.La 1784, pe acelaºi platoual Cetãþii, marii mucenici

ai neamului, Horia ºiCloºca, sufereau supliciulfrângerii pe roatã, pentrucã avuserã curajul sã cearão viaþã mai bunã pentruneamul lor.

Amândouã aceste dateistorice erau adânc sãpateîn inimile românilor. Eraudouã etape importante îndrumul greu spre mântu-ire. Duhurile marilor înaintaºi ºi mucenici ai libertãþii ºi unirii românilorvor lumina gândurile celorstrânºi aici si-i vor facevrednici de înalta lorchemare.

Pregãtirea politicã a

Adunãrii a întâmpinat difi-cultãþi. ªedinþele prepara-toare din cele douã zile,care au precedatAdunarea, au fost foarteînsufleþite. Discutându-setextul Rezoluþiei Unirii,redactat de Vasile Goldiº,unii susþineau ca Unirea sãse facã pe bazaproclamãrii autonomiei

Ardealului. Tineretul,la care se adãugaserãºi delegaþii sosiþi dinBucovina ºiBasarabia, susþineauunirea fãrã condiþii.Socialiºtii, lucrând subinfluenþa Budapestei,cereau republica ºi-ºiexprimau temerea destãrile politice dinvechiul Regat alRomâniei. În cele dinurmã s-a stabilit oînþelegere, renunþân-du-se la toate pãrþilela punctele de vedereprea intransigente ºiadoptându-se formulaunei autonomii provi-

zorii. Iuliu Maniu a explicatcã e necesarã o epocã detranziþie, deoarece “nu sepoate ca într-o singurã zi,sau într-o singurã orã, sauîntr-un moment dat, sãpunem la o parte o starede lucruri veche ºi sãînfãptuim una nouã”.Deci, nu e vorba de apune condiþii la Unire, ci aconstata necesitatea uneiepoci de tranziþie.

Adunarea de la AlbaIulia s-a þinut într-o atmos-ferã sãrbãtoreascã. Auvenit 1228 de delegaþi ofi-ciali, reprezentând toatecele 130 de cercuri elec-

torale din cele 27 comitateromâneºti, apoi episcopii,delegaþii consilierilor, aisocietãþilor culturaleromâneºti, ai ºcolilor mediiºi institutelor pedagogice,ai reuniunilor de meseriaºi,ai organizaþiilor militare ºiai tinerimii universitare.Toate pãturile sociale,toate interesele ºi toateramurile de activitateromâneascã eraureprezentate.

Dar pe lângã delegaþiioficiali, ceea ce dãdeaAdunãrii înfãþiºarea unuimare plebiscit popular, eraafluenþa poporului. Dintoate unghiurile þãrilorromâne de peste Carpaþi,sosea poporul cu trenul,cu cãruþele, cãlãri, pe jos,îmbrãcaþi în haine de sãr-bãtoare, cu steaguri trico-lore în frunte, cu tableindicatoare a comunelorori a þinuturilor, în cântãriºi plini de bucurie. Peste osutã de mii de oameni s-auadunat în aceastã zi spre afi de faþã la actul cel maimãreþ al istoriei românilor.Spectacol simbolic ºiinstructiv: cortegiile entuzi-aste ale românilor ceumpleau drumurile spreAlba Iulia se încruciºau cucoloanele armateiMackensen care, umilite ºidescurajate, se scurgeaupe cãile înfrângerii spreGermania.

Mulþimea imensã urcãdrumul spre Cetãþuie printre ºirurile de þãraniromâni înveºmântaþi însumanele de pãturã albã ºicu cãciulile oºtenilor luiMihai Viteazul. Pe porþile

cetãþuii,despuiatede pajurilenemþeºti,fâlfâieTricolorulromân.Poporultrece pe subpoarta luiMihaiViteazul ºise adunã peCâmpul luiHorea. Depe opt tribune,cuvântãtoriiexplicãpoporuluimãreþia vre-murilor pecare le trãiesc.

În acest timp, în salaCazinei militare, delegaþiiþin adunarea. Pe podium,între steagurile tuturornaþiunilor aliate, care aucontribuit cu sacrificiile lorde sânge la desãvârºireaacestui act mãreþ, iau locfruntaºii vieþii politice ºiintelectuale a românilor ºidelegaþii Bucovinei ºiBasarabiei, care au þinut sãaducã salutul þãrilor surori,intrate mai dinainte înmarea familie a statuluiromân.

Într-o atmosferã înãlþã-toare, în mijloculaprobãrilor unanime ºi aunui entuziasm fãrã margi-ni, ªtefan Cicio Pop aratãîmprejurãrile care au adusziua de astãzi, VasileGoldiº expune trecutul plinde suferinþe ºi de glorie alnaþiunii române de pre-tutindeni ºi necesitate

Unirii, IuliuManiuexplicãîmpre-jurãrile încare seînfãptuieºteUnirea , iarsocialistulJumancaaduce ade-ziunea laUnire amuncitori-mii române,care sesimte unacu întregneamulromânesc.

R ezoluþia Uniriie cititã de

Vasile Goldiº:

“Adunarea naþionalã atuturor românilor dinTransilvania, Banat ºi ÞaraUngureascã, adunaþi prinreprezentanþii lor îndrep-tãþiþi la Alba Iulia în ziuade 1 decembrie 1918,decreteazã unirea acelorromâni ºi a tuturor teritori-ilor locuite de dânºii cuRomânia. Adunareaproclamã îndeosebi dreptulinalienabil al naþiuniiromâne la întreg Banatul,cuprins între Mureº, Tisaºi Dunãre.”

Restul rezoluþieicuprinde programul deaplicaþie: autonomia provi-zorie a teritoriilor pânã laîntrunirea Constituantei,deplinã libertate naþionalãpentru popoarele con-

locuitoare, deplina libertateconfesionalã, înfãptuireaunui regim curat demo-cratic pe toate terenurilevieþii publice, reformaagrarã radicalã, legislaþiede ocrotire a muncitorimiiindustriale. Adunareanaþionalã doreºte ca Con-gresul de pace sã asiguredreptatea ºi libertatea atâtpentru naþiunile mari cât ºipentru cele mici ºi sã eli-mine rãzboiul ca mijlocpentru reglementarearaporturilor internaþionale.Ea salutã pe fraþii lor dinBucovina, scãpaþi din jugulmonarhiei austro-ungare,pe naþiunile eliberatecehoslovacã, austro-ger-manã, iugoslavã, polonã ºiruteanã, se închinã cusmerenie înaintea acelorbravi români care ºi-auvãrsat sângele în acestrãzboi pentru libertatea ºiunitatea naþiunii române,ºi în sfârºit exprimã mulþu-mirea ºi admiraþia sa tuturor puterilor aliatecare, prin luptele purtateîmpotriva duºmanului auscãpat civilizaþia dinghearele barbariei.

La ceasurile 12 din ziuade 1 decembrie, prinvotarea unanimã arezoluþiei, UnireaTransilvaniei cu Româniaera sãvârºitã!

Documentaþie:Dicþionar istoric ºigeografic – Ghe.

Adamescu – membrucorespondent al

Academiei Române,1921; Presa vremii.

RRRReeeeppppoooorrrrtttteeeerrrr iiiinnnn iiiissssttttoooorrrr iiiieeee1111 DDDDeeeecccceeeemmmmbbbbrrrr iiiieeee 1111999911118888 ---- 1111 DDDDeeeecccceeeemmmmbbbbrrrr iiiieeee 2222000011112222

99994444 DDDDEEEE AAAANNNNIIII DDDDEEEE LLLLAAAA MMMMAAAARRRREEEEAAAA UUUUNNNNIIIIRRRREEEE AAAA RRRROOOOMMMMÂÂÂÂNNNNIIIILLLLOOOORRRR

U nirea provinciilor româneºti cuvechiul regat s-a fãcut în timpul ºi

dupã primul rãzboi mondial, în maimulte etape:

Pentru toþi românii, ziua de 1 decembrie esteuna specialã. Marea Unire din 1918 a fost ºi

rãmâne pagina cea mai sublimã a istorieiromâneºti. De aceea, în preajma acestei

sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibãparte de o zi frumoasã ºi sã se simtã mãcar înaceastã zi specialã, mai aproape de România.

LA MULÞI ANI, ROMÂNIA! Constantin LUPU

Director INCD INSEMEX Petroºani

U n toboºar de doar12 ani dã ritmul

fanfarei minerilor ºi estenelipsit de la mani-festãrile organizate cuocazia unor serbãri saucomemorãri ale ortacilor.Acum se pregãteºte pen-tru defilarea de ZiuaNaþionalã a României.

Fanfara minerilor din Vulcan -Valea Jiului are ca toboºar uncopil de miner. Cristian Gheþi a

ajuns copil de trupã imediatdupã ce a fãcut ºase ani, bunicullui fiind cel care i-a insuflat pasi-unea pentru muzicã.

Deºi este o mânã de om, aajuns un membru important altrupei care alcãtuieºte FanfaraVulcan, iar fãrã ritmul þinut debeþele lui, instrumentiºtiirecunosc cã n-ar putea cânta.„Este de bazã la toate mani-festãrile unde mergem noi. Esteo pasiune a familiei noastre, omoºtenire pe care o ducem maideparte cât timp va fi fanfara.Lucrez la minã ºi în afara pro-

gramului cât în fanfarã la fel catatãl meu”, spuna, GhetziLudovic (junior), tatãl lui CristianGhetzi.

ª efii minerilor s-auzgârcit la câteva

sute de leiCopilul participã la toate ser-

bãrile organizate de PrimãriaVulcan, dar ºi la evenimenteleminereºti din Valea Jiului la careeste chematã fanfara. În aniitrecuþi era nelipsit de la come-morarea þinutã pe 29 noiembriela EM Livezeni. Anul acesta, cuocazia manifestãrilor de come-morare dedicate ortacilor care înurmã cu exact 32 de ani îºipierdeau viaþa în subteranul EMLivezeni, ºefii minerilor s-augândit sã facã economie. Prinurmare s-au zgârcit la câtevasute de lei, sumã cu care achitautariful fanfarei minerilor careintona atât imnul ortacilor cât ºirestul melodiilor dedicate mani-festãrilor comemorative ºi audecis cã este mai ieftin sãfoloseascã o casetã în loc defanfarã, chiar dacã momentul nuva mai fi la fel de solemn.

„V eniþi sã-l vedeþi de1 Decembrie”

Primarul municipiului Vulcan,Gheorghe Ile spune cã, deºi n-amai cântat ieri la Livezeni,Cristian va fi la post de ZiuaNaþionalã. Atunci fanfara are unrol esenþial în cadrul mani-festãrilor, iar micuþul toboºareste o atracþie pentru toþi ceicare participã la manifestãrilededicate zilei de 1 Decembrie.„Veniþi sã-l vedeþi pe 1Decembrie, cum cântã împreunãcu fanfara ºi defileazã”, spuneprimarul Ile. De fapt, ZiuaNaþionalã este unul dintremomentele de galã la care dãtonul Cristian. Îmbrãcat în uni-forma tradiþionalã a fanfarei,toboºarul dã ritmul în fiecare animnului naþional, cu care începmanifestãrile oficialii locali pe 1Decembrie. „Îmi place sã bat latobe, sunt toboºar dar o sã învãþºi alte instrumente. Am cântatîn foarte multe locuri ºi este fru-mos la fanfarã. Sunt bun ºi lascoalã pentru cã vreau sã ajungmare muzician”, spune Cristian.Micuþul toboºar are ºi o medalie

în palmares împreunã cufanfara minerilor dinVulcan. A participatpeste hotare la un con-curs de muzicã de fanfarãunde a înfruntat trupe dinmai multe þãri europene.Fanfara din Vulcan acâºtigat locul trei la com-petiþia þinutã în Ungaria.

B unicul lui l-a adus în

fanfarãCristian Gheþi a ajuns

în fanfarã dupã cebunicul lui, coordonatorulfanfarei, a vãzut cã din ceîn ce mai puþini tineri vorsã continue tradiþia.Reuºise cu fiul lui ºi urmasã încerce ºi cu „a treiageneraþie”. „Tinerii nu mai suntinteresaþi de culturã, acum numai dã nimeni nimic pe culturãºi tradiþie. Sã ne bãgãm degetulîn gurã, în nas pe stradã ºi sãfacem o calitate din asta a ajunssã fie la modã. Recunosc cã fan-fara este o pasiune ºi nu poþitrãi din ea. Am lucrat la minãpentru a þine casa ºi în timpul

liber eram la fanfarã pentru a-misatisface pasiunea. L-am dus lafanfarã ºi pe fiul meu, iar acumnepotul pentru cã nu vreau sãdisparã tradiþia. Fanfara este otradiþie pentru mineri ºi astãzieste în pericol”, a spus LudovicGhetzi senior, coordonatorulFanfarei Vulcan.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mândria Fanfarei din Vulcan este un toboºar de 11112222 aaaannnniiii

LuizaANDRONACHE

Cu bucurie în suflet,energie ºi nerãbdare îngesturi nerãbdare, copiiicu dizabilitãþi dinPetroºani au demonstratîncã o datã, dacã mai eranevoie, cât de speciali ºide apreciat sunt. Ei audansat ºi au jucat în mici

scenete, în cadrul uneimanifestãri organizatã deprimãrie în parteneriat cumai multe asociaþii care seocupã de îngrijirea ºi inte-grarea lor în societate. “Eisunt o categorie foartespecialã de copii ºi meritãfoarte multã atenþie dinpartea noastrã, a celor-lalþi. Mã bucur foarte multcã în fiecare an reuºim sã

facem acest spectacol. Eisunt extraordinar de sim-patici ºi aþi vãzut cu câtã

plãcere vin ºi cât debucuroºi sunt pentru ungest foarte mic”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Unii pictaþi pe faþã, iar

alþii îmbrãcaþi în personajedin desene animate, ceimici au stârnit încântareaaudienþei. „ Sunt speciali,sunt copiii noºtri, iar noitrebuie sã facem tot ceeace este posibil ca sã-i inte-grãm, sã fie ºi ei ca toþiceilalþi ”, a declarat ºiMonica Iacob Ridzi, depu-tat independent ColegiulEst Valea Jiului.

La manifestarea deieri, de la sala de mar-murã, au participa copii ºireprezentanþi ai CaseiPollicino, ai AsociaþieiMaternale pentru Copii ºiAdulþi cu Autism dinRomânia - FilialaPetroºani, ai Asociaþiei“Noua Speranþã” AntiSIDA din Petrila, precumºi copii din clasele spe-ciale din cadrul ªcoliiGimnaziale “I.G Duca”.Dupã ce au susþinut pro-gramul artistic, cei mici auprimit dulciuri ºi cadouridin partea primãriei.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi partela sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul CentralCarol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãriidrapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºidegustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie defasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori.

Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI

R eferitor la scrisoareadeschisã adresatã min-

istrului Economiei,Comerþului ºi Mediului deAfaceri de cãtre doamna depu-tat Monica Iacob-Ridzi, cât ºila informaþiile apãrute înmass-media cu privire laimplicarea MECMA îndeclararea recursului împotri-

va sentinþei civile de acordarea diferenþei de drepturi salari-ale angajaþilor CNH, facemurmãtoarele precizãri:

Tribunalul Hunedoara a admisacþiunea în litigiu de muncã, formu-latã ºi precizatã de SindicatulMuntele, prin sentinþa civila nr.1479/L/M/2012. Sentinþa are car-acter executoriu încã de la pro-

nunþare. Ulterior comunicãrii aces-teia, CNH-SA a pus în executaresentinþa, de bunã voie, acordândcãtre angajaþi diferenþa de drepturisalariale.

Formularea recursului nu este denaturã sã suspende executareahotãrârii judecãtoreºti, ci este omãsura în concordanþã cu etapeleprocedurale obligatorii, în vedereaobþinerii unei sentinþe definitive ºiirevocabile.

Biroul de presã al MECMA

“Constat, cu amãrãciune ºi îngri-jorare, conþinutul duplicitar ºi ten-denþios al mesajelor ºi informaþiilorremise de MECMA. Deºi problemaridicatã de mine în scrisoareadeschisã adresatã ministrului Chiþoiueste fundamentatã pe elemente con-crete ºi este generatã de neliniºteasalariaþilor minieri din cadrulSindicatului Muntele, rãspunsulprimit este de naturã a menþineaceste frãmântãri ºi de a nu rezolvachestiunile în discuþie. Deºi executo-rie, hotãrârea instanþei civile princare a fost admisã acþiunea în litigiude muncã formulatã de SindicatulMuntele a fost atacatã de cãtre

MECMA. Recursul este, aºa cumunanim se cunoaºte, o cale de atac,exercitatã (în cazul nostru în materiaunui litigiu de dreptul muncii)împotriva unei sentinþe favorabileminerilor”, aratã Monica Iacob Ridzi.

Potrivit deputatului de ValeaJiului, prin declanºarea acestei cãide atac, MECMA se plaseazã înafarã intereselor legitime ale celorcare, prin justiþie, ºi-au câºtigat undrept. “ Afirmaþia MECMA conformcãreia “formularea recursului (...)este o mãsurã în concordanþã cuetapele procedurale obligatorii învederea obþinerii unei sentinþe defini-tive ºi irevocabilã” este de naturã a

dezinforma opiniapublicã. Nimic nuîmpiedicaMinisterulEconomiei sã nuconteste sentinþacivilã 1479 / L/ M/2012 ºi, astfel,prin nedeclararearecursului, aceastasã devinã definitivã

ºi irevocabilã”, subliniazã MonicaIacob Ridzi.

În opinia deputatului MonicaIacob Ridzi, prin declanºarea caii deatac, prin contestarea hotãrâriiinstanþei de fond ºi, în fapt, a drep-turilor câºtigate de SindicatulMuntele, MECMA prelungeºte stareade provizorat ºi incertitudine peacest palier, deschide calea juridicã adesfiinþãrii sentinþei atacate ºi, indi-rect, admite posibilitatea pierderiibeneficiilor pentru care, de luni dezile, ne-am luptat a le câºtiga. Maimult, dublul limbaj în comunicareacãtre opinia publicã a intenþiilorMECMA (recunoaºterea uneisentinþe dar ºi atacarea ei ulterioarã)este de naturã a crea confuzie înrândul opiniei publice, fapt pe care,ca deputat ºi om politic, îl considerinadmisibil.

Dat fiind cele expuse mai sus,Monica Iacob Ridzi îi solicitã min-istrului Daniel Chiþoiu, sã retragãrecursul prin care intenþioneazã sãanuleze drepturile minerilor câºtigateºi recunoscute printr-o sentinþãjudecãtoreascã.

“Aceasta este singura modalitateprin care MECMA poate demonstrabunãvoinþa ºi bunã intenþie fataminerii din Valea Jiului”, a conchisMonica Iacob-Ridzi, deputat deHunedoara.

Precizãri MECMA privind drepturisalariale angajaþilor CNH

MECMA îi dezinformeazã pe mineriMonica Iacob Ridzi: “Constat, cu amãrãciune ºi îngrijorare,

conþinutul duplicitar ºi tendenþios al mesajelor ºi informaþiilor remise de MECMA”

D eputatul Monica Iacob Ridzi considerã ca fiindduplicitar ºi tendenþios rãspunsul Ministerului

Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA)generat de scrisoarea deschisã pe care a adresat-o ministrului Daniel Chiþoiu.

L OCURI DEMUNCÃ

IOAN RUS: Argumente suntºi Valea Jiului clar se poate dez-volta pentru cã ideea este verifi-catã ºi aplicatã cu succes demultã vreme, de exemplu înBelfort-Strasbourg, Franþa. Estevorba de o Agenþie de dez-voltare care sã atragã forþeadministrative, profesionale,competeþe în domenii, cerc-etare, învãþãmânt superior,bãnci, agenþi economici, insti-tute de cercetare etc. Toþiaceºtia formeazã un consorþiu încadrul agenþiei. Care este scop-ul: orice cetãþean cu idei nova-toare, de inventicã, economice,din orice doemniu, vine cu ideeala acest consorþiu care o anal-izeazã, studiazã ºi dacã este via-bilã i se atribuie girul folosirii ei.În baza acestui gir, agenþia vamaterializa ideea într-o afacereprofitabilã. Aceastã agenþie seva finanþa din procentele care ise cuvin din afacerea astfel nãs-cutã, respectiv 5-6 la sutã din

cifra de afaceri, ceea ce înseam-nã ºi o cointeresare totalã, ºi întimp poate deveni o forþãtehnicã ºi una financiarã.Practic va fi locomotiva dez-voltãrii. O astfel de agenþie dinFranþa a dezvolatat 100-125 deproiecte de anvergurã pe an,materializate în întreprinderi ºilocuri de muncã. Dacã voi

primi girul alegãtorilor cadeputat, asta voi face

ºi dacã nu voi reuºimã voi gândi lademisie… TRE-BUIE sã avem unasemenea motor al

economiei ºi locurilor de muncã.

M EDICI ªI PROFE-SORI PENTRU

VALEA JIULUIIOAN RUS: În perioada

2000-2004 am venit cu o ideecare ar fi funcþionat ºi astãzi,dacã nu ar fi existat orgoliileedililor de atunci ºi dorinþa lorde a avea de toate într-un singurspital. Am convins la vremearespectivã pe ministrul sãnãtãþiide atunci, Daniela Bartoº, care aºi trimis în Valea Jiului un secre-tar de stat pentru documentare,ca în fiecare localitate sã existecâte o secþie mare, modernã pespecialitãþi, sub pãlãria unui sin-gur spital. La Uricani se ºi sta-bilise locaþia unui spital-sanatoriupe probleme de respiraþie.Acolo au fost repartizate aceleblocuri noi, care ulterior au fostpreluate de MinisterulÎnvãþãmântului. Apoi la Lupeni,un spital/secþie de copii, laVulcan - de boli infecþioase ºiplãmâni, la Petrila – de psihia-trie, iar la Petroºani secþia mare

de Urgenþã. Atunci am convins”voinþa politicã”, dar în teritoriunu s-a dorit acest lucru. Încondiþiile în care guvernareaPDL a închis spitale, dacã acestmare spital al Vãii Jiului ar fi exi-stat, nu s-ar fi putut atinge de el.Un asemenea sistem, cu condiþiide excepþie, ar putea atragemedici de marcã din þarã. Este osoluþie!

De asemenea profesorii tre-buie sã aibã salarii decente ºicondiþii de predare civilizate.Gândiþi-vã cã ei pregãtescviitorul acestei þãri, al copiilor ºinepoþilor noºtri. ªi acest viitordepinde de dascãli de pe toatepalierele învãþãmântului. Este ocategorie specialã ºi va fi tratatãca atare.

M OMÂRLANII VORAVEA MICRO-

FERME DE FAMILIEIOAN RUS: Da, ei sunt cei

care pãstreazã tradiþiile ºi identi-tatea specificã acestor locuri ºisub nici o formã nu au fostuitaþi. Pentru ei existã un set destimulente pentru a se asociacâte 2-3 familii pentru a formamicroferme familiale, apoi lãp-tãreasa noastrã va fi inclusã într-un sistem de lucrãtori familialipentru a beneficia pensie ºi asig-urãri de sãnãtate. În Valea Jiuluise va crea un centru decolectare a produselor acestora,începând de la legume ºi fructe,pânã la lapte ºi lânã.

O AMENII DEAFACERI VOR FI

AJUTAÞI DERELAXAREA FISCALÃ

IOAN RUS: În ultima vreme

oamenii de afaceri au fost sufo-caþi, omorâþi de taxe ºi impozite,de controale peste controalepentru a se stoarce ultimul leu labugetul de stat. În acest sens vaexista o relaxare fiscalã pentru ase putea revigora, pentru cã lanoi, aici, alternativa locurilor demuncã este în sectorul privat. Înprogramul de guvernare esteprevãzutã reducerea generalã aimpozitãrii ºi lãrgirea bazei deimpozitare. CAS-ul datorat deangajator va fi redus cu 5 lasutã, concomitent cu creºtereaprogresivã a cresterii salariuluiminim pe economie pânã la1200 ron. Se reduce TVA de la24 la 9 la sutã la producãtoriiagricoli, iar în decursul celorpatru ani de mandat, TVA-ulgeneral va reveni la 19 la sutã.Se vor reduce la jumãtate taxeleparafiscale ºi va creºtedeductibilitatea cheltuielilor pânãla 50 la sutã. Acestea sunt doaro parte din mãsuri.

M INERITUL VARÃMÂNE PRIN-

CIPALA ACTIVITATEÎN VALEA JIULUI !

IOAN RUS: Complexul ener-getic Hunedoara, cu minelecuprinse în organizarea sa, esteo soluþie importantã pentru con-solidarea mineritului. Celelaltemine, care vor fi subvenþionateo vreme, pot dovedi, ºi eu suntconvins cã o vor face, cã suntviabile ºi absolut necesare. Cinespune cã energia viitorului estecea datã de vânt, sau resurseregenerabile a greºit. Ele pot fi

complementare doar. O spunacum cu argumente cercetãtoriilumii. Energia o va da ºi în viitorpãmântul, cãrbunele. Eu suntoptimist! Cât priveºte minerii,aceºtia trebuie sã-ºi recâºtigestatutul de oameni rari, muncasã le fie plãtitã la justa valoare,drepturile obþinute cu sânge vorfi pãstrate, iar condiþiile demuncã trebuie sã le diminueze lamaxim riscurile meseriei. ªi aºava fi.

P ROIECTULPARÂNG MERGE

MAI DEPARTE!IOAN RUS: Turismul trebuie

dezvoltat intens ca palier eco-nomic paralel ºi nu ca alterna-tivã a mineritului. Spun cã turis-mul nu trebuie sã ia locul miner-itului, ci cele douã activitãþi tre-buie sã existe ºi sã se dezolteparalel. Repet: turismul nu tre-buie dezvoltat cu ideea cã miner-itul dispare ºi trebuie pus altcevaîn loc.

Proiectul domeniul schiabil înParâng este unul de anvergurã,care va aduce mari beneficii VãiiJiului. Dar pentru astaguvernarea USL trebuie sã aibãlegitimitatea alegerilor pentru a-ºi pune în aplicare programul deguvernare. Ar fi fost bine cafosta guvernare sã fi prevãzutbanii pânã la sfârºitul acestui anºi nu numai pentru 10 luni. Darvom recupera timpul pierdutdacã cetãþenii ne dau votul lor.

IOAN RUS, DEPUTATULDUMNEAVOASTRÃ !!

Haideþi alãturi de cei 7,4 milioane de români!Numai împreunã putem învinge!

Sfântul Andrei, ocrotitorul României, sã vã aducã numaibucurii ºi o viaþã mai bunã!

Celor ce-i poartã numele le doresc un cãlduros LA MULÞI ANI!

Ioan RUS, Preºedinte PSD Petroºani

Monika BACIUAleºii lupenenilor au

votat pentru acest proiectde hotãrâre, drept pentrucare valoarea dãrilorlocuitorilor din municipiulLupeni nu se va schimbaanul viitor. Mai mult decât

atât, o anumitã categoriede persoane au fost scutitede la plata taxelor ºi aimpozitelor.

”Este vorba de pension-arii care au o singurãlocuinþã ºi venitul este subsalariul minim pe economie

pe membru de familie. Maisunt ºi alte categorii de per-soane scutite de la platataxelor ºi a impozitelor însãacestea intrã sub incidenþalegii”, a declarat GabrielLungu, city managerulmunicipiului Lupeni.

La Lupeni taxele ºiimpozitele pentru anulviitor vor rãmâne neschim-bate, asta în condiþiile încare în urmã cu aproxima-tiv douã luni se vehiculafaptul cã la nivel naþionalvaloarea acestora va creºtecu peste 16 procente.

“În concordanþã cuprevederile Codului fiscal,se actualizeazã nivelurileimpozitelor ºi taxelorlocale, precum ºi amenzile

aplicabile începând cu anulfiscal 2010, prin elabo-rarea unui nou proiect dehotãrâre a Guvernului,începând cu anul fiscal2013, cu rata inflaþiei pen-tru perioada de 3 ani de laultima indexare, respectiv16,05% pentru anii 2010-2012”, se aratã nota defundamentare a proiectuluide Hotãrâre de laMinisterul Finanþelor.

Dupã apaariþia acestuiproiect, la nivel naþional s-au iscat mai multe contro-verse pe motiv cã valoareadãrilor cãtre stat nu poatefi majoratã decât cu celpuþin ºase luni înainte caprevederile sã intre învigoare.

Taxele ºi impozitele nu vorcreºte anul viitor la Lupeni

2013 vine cu aceleaºi taxe ºi impozite laLupeni. Consilierii locali din municipi-

ul Lupeni s-au reunit ieri (joi) în cadrul uneiºedinþe ordinare. Printre punctele aflate peordinea de zi s-a numãrat ºi menþinerea taxelor ºi a impozitelor pentru anul 2013 lanivelul celor de anul acesta.

Speciali ºi bucuroºi, copiii cu dizabilitãþi de laPetroºani au fost sãrbãtoriþi de administraþia localã

Z iua Internaþionalã a persoanelor cuDizabilitãþi a fost marcatã ieri, 29

noiembrie, ºi la Petroºani, la primãrie.Cei mici au oferit un spectacol artistic pecinste, care a încântat audienþa.

Tiberiu VINÞAN

Astfel, în urma încheieriiunui parteneriat între omul deafaceri Petronela Spânu ºiGabriel Balaº din Aninoasa, peraza acestei localitãþi se vadeschide, în cel mai scurt timp,o linie de producþie în domeni-ul industriei textile, afacere care

va genera aproximativ 30 delocuri de muncã.

” M-am bucurat cã am reuºitsã convingem aceºti investitorisã decidã înfiinþarea acestei liniide confecþii la Aninoasa.Nevoia locurilor de muncã sesimte peste tot în Valea Jiului,însã eu cred cã la Aninoasaavem o situaþie mai deosebitã,

din acest punct de vedere.Tocmai de aceea, bucuria meaeste ºi mai mare pentru cã,iatã, pot sã le aduc ºi locuito-rilor din Aninoasa o primãveste bunã: înfiinþarea a celpuþin 30 de locuri de muncãpânã cel târziu în primãvaraanului viitor. Este un începutpentru ceea ce încercãm sãfacem ºi în acest oraº, adicãmai multe locuri de muncã princare se poate asigura un venitconstant pentru locuitorii din

Aninoasa.Cred cã aceastaeste primainvestiþie pri-vatã concretãdin ultimii ani,prin care laAninoasa secreazã unnumãr semni-ficativ de noilocuri de muncãºi mã bucurã cãdoamna Spânuºi domnul Balaºau rãspunsfavorabil prop-unerii mele de

a deschide aceastã linie de con-fecþii la Aninoasa”, a declaratdeputatul Monica Iacob-Ridzi.

Veºtile bune pentru locuitoriidin Aninoasa nu se opresc însãaici. Cei doi investitori care audecis sã deschidã la Aninoasaaceastã linie de confecþii,intenþioneazã ca, în cursul anu-lui viitor, sã deschidã, tot laAninoasa ºi o fabricã de mate-riale plastice. ”Lucrez cu o fab-ricã de confecþii care mergefoarte bine ºi am studiat opor-tunitatea deschiderii unei liniiproprii de producþie, oriunde înValea Jiului. Doamna deputatMonica Iacob Ridzi m-a con-vins cã este cel mai bine sãdeschidem aceastã linie de con-fecþii la Aninoasa, pentru acrea locuri de muncã în acestoraº. Am mers pe încredereadânsei pentru cã am constatatcã, în cei patru ani de mandat,a demosntrat cã a fãcut cevapentru aceastã Vale. Dacãlucrurile vor merge bine, vomdeschide ºi o linie de materialeplastice”, a declarat PetronelaSpânu.

La rândul sãu, partenerul de

afaceri al acesteia, GabrielBalaº, care este localnic dinAninoasa, sperã cã aceastãmicã afacere sã fie un prim paspentru relansarea economiei înaceastã zonã. ”Am investit ºiam cumpãrat o clãdire pe caream renovat-o. Prin interme-dierea doamnei deputat MonicaIacob Ridzi, care mi-a reco-mandat un partener de afaceri,vom deschide aceastã fabricãde confecþii care necesitã, înprimã fazã, un numãr de 30 delocuri de muncã. Eu spun cãeste un prim pas spre viitor. Decând s-a închis mina Aninoasaaici nu s-a mai creat niciun locde muncã ºi am convingereacã acest proiect al nostru va fiun pas înainte pentru Aninoasaºi pentru tineretul din acestoraº”, a declarat Gabriel Balaº.

Demersul deputatului MonicaIacob Ridzi rãspunde nu doarunei necesitãri evidente acetãþenilor din Aninoasa, aflaþiîn cãutarea unui loc de muncã,ci constituie o primã faptã con-cretã din noul sãu programelectoral, asumat pentruperioada urmãtorului mandat.Monica Iacob-Ridzi a precizatcã una din prioritãþile sale pen-tru 2012-2016 este legatã deatragerea de investitori care sãcreeze locuri de muncã înPetroºani, Petrila, Aninoasa ºipeste tot în Valea Jiului.


3 0 n o i e m b r i e 2 0 1 2

În aceastã perioadã vei reuºi sãte foloseºti în mod eficient deenergia de care dispui.Inteligenþa îþi este limpede ºi veiºti exact ce soluþie sã propuipentru oricare din situaþiile cucare te vei confrunta în aceastãperioadã.

Nu vor lipsi ocaziile de a-þipetrece timpul liber într-un modplãcut, în compania prietenilor,ceea ce îþi va permite sã te relax-ezi. Unul dintre proiectele talemai vechi ar putea fi pus în prac-ticã, ocazie cu care vei aveaposibilitatea de a câºtiga bani.

Iniþiativele tale în domeniul socialvor fi deosebit de binevenite, înciuda faptului cã ºefii nu vormanifesta prea multã încredere.ªansele de a avea o realizaremai deosebitã sunt mari, ceea cear putea aduce dupã sine ºi oîmbunãtãþire a situaþiei materiale.

Ai tendinþa de a te implica înactivitãþi dintre cele mai diverse,dar, deºi energia fizicã nu îþilipseºte, ar fi bine sã o iei maiîncetiºor. Eficienþa ta în chestiu-nile practice nu poate fi contes-tatã, dar dacã ai mai pleca ure-chea din când în când.

Dorinþa de a te implica în activ-itãþi mai deosebite te poateaduce în situaþia de a-þi asumariscuri inutile. Încearcã sã fii maiponderat, altfel vei face greºelice te vor costa mult în viitorulapropiat. Situaþia materialã se vaîmbunãtãþi.

Mintea ta funcþioneazã excelentºi dacã doreºti sã iei decizii sausã te implici în activitãþi intelec-tuale rezultatele vor fi cel puþin lanivelul aºteptãrilor. Acasã vor fifoarte multe de fãcut, aºa cã vatrebui sã-þi faci un program rig-uros pentru aceastã zi.

În aceastã zi te vei preocupa maiales de problemele personale saude punerea în practicã a unorproiecte mai vechi. Optimismulde care dai dovadã în general teajutã sã faci faþã cât se poate debine atât chestiunilor domestice.

Ar fi de dorit sã nu dai curs pornir-ilor impulsive, deoarece relaþia tacu cei din jur, dar mai ales cu ceiapropiaþi s-ar putea deteriora. Încontinuare te preocupã relaþia cupersoana iubitã. Ai dori sã oîmbunãtãþeºti, dar pentru asta tre-buie sã faci concesii.

Eºti mai dinamic, mai energicdecât de obicei, dar ºi maiîmprãºtiat. Energia ta, necanal-izatã corespunzãtor se va disipa,fãrã sã-þi aduca vreun avantaj.Iniþiativele tale se vor bucura desucces cu condiþia sã dai dovadãde rãbdare ºi prudenþã.

Inspiraþia de care dai dovadã înaceastã perioadã te va ajuta sãrezolvi unele probleme apãruteîn ultimul timp. Vei avea unelediscuþii cu prietenii ºi ar fi binesã asculþi sfaturile lor. Uneleactivitãþi pe care le-ai consideratfinalizate se vor dovedi a nu fi.

Ar fi de dorit sã nu dai curspornirilor impulsive, deoarecerelaþia ta cu cei din jur, dar maiales cu cei apropiaþi s-ar puteadeteriora. În continuare te pre-ocupã relaþia cu persoana iubitã.Ai dori sã o îmbunãtãþeºti.

Pe acasã va fi multã zarvã dincauza unor probleme apãrute peneaºteptate. Nu te feri sã îþiexpui ideile, deoarece se pare cãvei avea succes. Se vor înregistrao serie de cheltuieli în companiaprietenilor, dar din fericire nu arede ce sã te sperie acest anunþ.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

A proximativ 30 de locuri de muncã vor fi create înAninoasa, dupã ce deputatul Monica Iacob-Ridzi

areuºit sã convingã un investitor sã-ºi direcþionezeatenþia spre aceastã localitate care se confruntã cu omare problemã legatã de piaþa muncii.

Î n prima jumãtate a cam-paniei electorale, poliþiºtii

hunedoreni au întocmit undosar penal ºi au aplicat maimulte sancþiuni contra-venþionale pentru încãlcarealegislaþiei electorale.

Potrivit lui Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara, prima jumã-tate a campaniei electorale s-a derulatfãrã evenimente deosebite. De lademararea campaniei electorale pânãîn prezent, în judeþul Hunedoara aufost consemnate 9 incidente electorale,majoritatea referindu-se la comitereaunor contravenþii. Cele mai frecventeaspecte sesizate au privit afiºajul elec-toral, respectiv nerespectarea loculuide afiºaj, distrugeri sau deteriorãri alematerialelor de campanie. În patru din-tre situaþiile înregistrate, prezumtivii

autori au fost identificaþi, fiind dispusemãsurile legale în consecinþã, în timpce pentru celelalte cazuri cercetãrilesunt în curs. „Patru dintre sesizãriprivesc distrugerea, deteriorarea, mur-dãrirea, acoperirea prin scriere sau înorice mod a listelor electorale, a plat-formelor-program afiºate sau aoricãror alte afiºe ori anunþuri de pro-pagandã electoralã tipãrite. Ultimulincident electoral a avut loc în data de26.11.2012, în jurul orei 01.10, cândo patrulã de siguran?ã publicã dincadrul Poliþiei Municipiului Deva i-adepistat pe Ionuþ P., de 25 ani, dincomuna Râu de Mori ?i Robert M.,de 21 de ani, din Deva, ambii fãrãocupaþie, în timp ce lipeau afiºe elec-torale pe cutia de gaz amplasatã peperetele exterior al unui bloc delocuinþe situat pe Aleea Criºului, dinDeva”, a mai spus Bogdan Niþu.

Carmen COSMAN

O campanie liniºtitã

9 incidente electorale în judeþul Hunedoara

PPPPrrrr iiiimmmmeeeelllleeee llllooooccccuuuurrrr iiii ddddeeee mmmmuuuunnnnccccãããã ccccrrrreeeeaaaatttteeee llllaaaa AAAAnnnniiiinnnnooooaaaassssaaaa îîîînnnn uuuullll tttt iiiimmmmiiii iiiiaaaannnniiii ,,,, ccccuuuu aaaajjjjuuuuttttoooorrrruuuullll ddddeeeeppppuuuuttttaaaattttuuuulllluuuuiiii MMMMoooonnnniiiiccccaaaa IIIIaaaaccccoooobbbb RRRRiiiiddddzzzziiii

Marius MITRACHE

Prezent, joi, la inaugu-rarea noului sediu al PNLPetrila, preºedinteleOrgaizaþiei Judeþene aPNL Hunedoara, IoanMircea Moloþ a þinut sãpuncteze exact acesteaspect pe care le-a numit“ experienþe cu tot felulde lideri, care au demon-strat însã cã pãlãria le eraprea mare”.

“ Este organizaþia unde

am venit, poate, cel maides. Eram dezamãgit dece gãseam aici, o locaþieînchisã, care mirosea amucegai. Întotdeauna oorganizaþie dacã are lid-eri, impuºi sau nu, carenu se ridicã la nivelul unuilider are de suferit. Deopt ani încoace, organi-zaþia de la Petrila a suferitdin cauza intereselor per-sonale, a clanurilor, carecred cã nu s-au gândit laorganizaþie, la activitatea

oraºului Petrila. Am fãcutdestule experienþe, amimpus tot felul de lideri,dar pãlãria a fost cammare. Pe Costel Avram îlcunosc mai bine decât peoricine, timp de 4 ani afost mâna mea dreaptã,în administraþie, laConsiliul Judeþean. M-ambucurat când VadimTudor a avut <înþelepci-unea> sã-l dea afarã dinpartid. L-am consolat cãva veni la PNL ºi a fostsurprins când i-am pro-pus”, a declarat MirceaIoan Moloþ.

Preºedintele interimaral PNL Petrila, CostelAvram are ca þintã con-strucþia unei organizaþiisolide, care la alegerileviitoare sã aibã un cuvântgreu de spus. “De aziîncepem construcþia aces-tei organizaþii de la zero.Îmi doresc ca în 2016 sã

avem un cuvânt greu despus, iar, de ce nu, dinrândurile noastre sã dãmviitorul primar. Pornim dela zero, dar vreau sã nu-ldezamãgesc pe preºedin-tele Ioan Mircea Moloþ”,a adãugat Costel Avram.

Preºedintele PNLHunedoara, Ioan Mircea

Moloþ, a þinut sã le trans-mitã tuturor celor caredoresc sã îngroaºe rân-durile liberalilor petrileni,dat fiind reconstrucþiaacestei organizaþii ºi anumãrului mare de tinericare privesc înspre acestpartid, cã “ PNL este unpartid democratic, iar cla-nurile ºi interesele per-sonale nu au câºtig decauzã în partidul nostru.Mai devreme sau maitârziu vor fi înlocuiþi”.

Cu aceastã ocazie,Organizaþia PNL Petrila alansat ºi prima publicaþieliberalã, Avântul Liberal,în paginele cãreia se varegãsi de acum înainteoglinditã acitivitateamembrilor acestei for-maþiuni politici.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 noiembrie 2012 Actualitate 11

Liberalii petrileni se regrupeazãsub conducerea lui Costel Avram

C ostel Avram a reuºit în doar douãsãptãmâni de când a preluat ºefia

organizaþiei PNL Petrila ce nu au reuºitceilalþi liberali locali în opt ani: înfi-inþarea unui sediu modern, atragereaunui nucleu de membrii tineri ºi, poatecel mai important, stârpirea clanurilorºi intereselor personale.

Din pãcate, prea puþini au fostminerii prezenþi la manifestãrilecomemorative, însã politicieniiaproape s-au cãlcat pe bombeuri,din cauza numãrului mare în careau fost prezenþi. Cã doar e anelectoral.

Sunt 32 de ani de când 53 demineri ºi salvatori nu mai sutnprintre noi. I-a secerat o cumplitãexplozie, care a lãsat zeci devãduve îndoliate, în timp ce zecide copii nu mai au cui sã spunãtatã. Un accident pe careautoritãþile de la acea vreme auîncercat sã-l muºamalizeze.Aceleaºi autoritãþi care au ascunsnumãrul real al morþilor, ca sã nudeclare doliu naþional.„Autoritãþile, cãlãii care strangulaudiabolic þara cu o panglicã roºie,îmbuibaþii Bucureºtiului, auanunþat numai 49 de morþi. Într-oþarã proclamatã în Epoca de Aur,sufocatã de foame, frig ºi fricã, nu

puteau declara doliu naþional”, adeclarat scriitorul Ioan Velica înfaþa asistenþei. Unele victime abiaîmpliniserã 21 de ani. Erau mili-tarii trimiºi de un regim crud lalucru în subteranele Vãii Jiului. Iarbilanþul continuã cu zeci de rãniþi,mineri sau militari, iar unii dintreei au scãpat cu viaþã dar au rãmastraumatizaþi pe viaþã. MinaLivezeni era deschisã de numaicâþiva ani, dar ºi-a luat rapid tribu-tul. „Din pãcate, acel tragic acci-dent din 1980 nu a fost ºi ultimuldin lupta pentru existenþa minerit-ului Vãii Jiului. Aceste evenimenteobligã pe toþi cei care pot influ-enþa destinul mineritului la mareresponsabilitate faþã de cei careîncã mai lucreazã în subteran, darºi la o înclinare în numele celorcare s-au jertfit. Anul acesta seîmplinesc 40 de ani de când a fostextrasã prima tonã de cãrbune laEM Livezeni. Rezervele de cãr-

bune ale acestei unitãþi îi mai potasigura existenþa pentru operioadã de cel puþin 40 de ani”,a precizat Constantin Bîrchi,directorul EM Livezeni.

De atunci, de la acel sângeroseveniment, s-au schimbat multe,dar memoria celor dispãruþirãmâne vie în inimile tuturor, iargrozãvia evenimentului impre-sioneazã pe oricine. Cauzeleexploziei au fost analizate,anchetate, rezultatele au fost datepublicitãþii, însã intensitatea trãir-ilor celor care au pierdut pe cine-va drag nu se poate evalua. Lapeste 70 de ani, Ana Rus vine dela sute de kilometri depãrtare, dela Focºani, dar an de an participãcu inima deschisã la comemorareacelor 53 de victime. Printre ceidispãruþi, se aflã ºi soþul ei. „Afost o zi foarte grea pentru mine.Nici nu pot sã-mi aduc aminte, cãfoarte greu a fost. Ne mutasem înapartament atunci. Luni nemutasem ºi sâmbãtã a murit. Amrãmas cu trei copii ºi nu am avutnici ºcoalã…dar m-au bãgat laLãmpãrie”, povesteºte Ana Rus.A fost singurul ajutor primit de laregimul comunist ºi a rãmas înValea Jiului, crescându-ºi singurãcopiii, pânã la pensie. Acum, ebucuroasã cã cineva cinsteºtememoria celor cãzuþi în lupta cuhuila. Iar preºedintele LSMVJ,Zoltan Lacataº, este de pãrere cãaceste lucruri nu trebuie uitateniciodatã. „În aceste momente artrebui sã ne aducem aminte defiecare datã de jertfa minerilornoºtri de la fiecare evenimentnefericit, iar unul dintre ele esteacesta pe care îl comemorãmastãzi ºi anume 32 de ani de latragicul eveniment de la MinaLivezeni. Cred cã ar trebui ca ceicare ne conduc ºi cei care dorescsã ducã mai departe acest stin-dard al mineritului din ValeaJiului sã fie atenþi în primul rândla securitatea celor care lucreazãîn subteran ºi la suprafaþã”, adeclarat Lacataº.

Carmen COSMAN

ªi-au plâns ortacii în demnitate

MINERII DE LA LIVEZENI AU COMEMORAT 32DE ANI DE LA TRAGICUL ACCIDENT DIN 1980

C ei 53 de mineri morþi la Livezeni acum 32 de ani,dupã o cumplitã explozie care a secerat vieþi nevino-

vate, au fost plânºi încã o datã de ortacii lor la troiþa ridi-catã în curtea Minei Livezeni. Pentru victimele cumplituluieveniment a sunat sfâºietor sirena, iar Imnul Minerilor afost parcã mai trist ca niciodatã.

În aceastã zi istoricã, Ziua Naþionalã a României, doresc sã adresez cele mai

cãlduroase urãri de sãnãtate, prosperitate ºi bucurie,

tuturor angajaþilor CompanieiNaþionale a Huilei,

familiilor acestora, colaboratorilor ºi locuitorilor Vãii Jiului.

LA MULÞI ANI !ing. Nicolae DRÃGOI

DIRECTOR GENERAL C.N.H. – S.A.PETROªANI


De 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României, zi cu momente de mare încãrcãturã emoþionalã

ºi patrioticã, doresc tuturor locuitorilor Vãii Jiului,sãnãtate, înþelegere ºi un viitor prosper ºi liniºtit.

Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru.

LA MULÞI ANI!Costel AVRAM

Director general APA SERV VALEA JIULUI SA

În fiecare an, prima zi a lunii decembrie aºeazã hainea de sãrbãtoare peste România.

Pe 1 Decembrie simþim poate maimult decât oricând cã suntem

români, unii ºi aceiaºi români.Ne amintim ºi îi comemorãm în acest moment pe cei care

ºi-au dat viaþa de-a lungul timpului pentru acest ideal,

pe cei care au luptat pentru naþiunea românã.

România meritã din partea fiecãruia

o urare sincerã: LA MULÞI ANI!

Gheorghe ILEprimarul

municipiului Vulcan

Cornel ResmeriþãPrimarul municipiului Lupeni

Cu prilejul sãrbãtorii de 1 Decembrie -

Ziua Naþionalã a României, doresc

din tot sufletul, tuturor locuitorilor municipiului

Lupeni, sãnãtate, înþelegere ºiiubire. Sã nu uitãm niciodatã

istoria acestei þãri, tradiþiile noastre ºi frumoasele

calitãþi ale neamului nostru - bunãtate sufleteascã ºi dragoste

din inimã.

LA MULÞI ANI!Cristian Resmeriþã

cvj, nr. 265, vineri 30 noiembrie 2012

Documents