cvj, nr. 254, joi 15 noiembrie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 254 Joi, 15 noiembrie 2012 Miron Cozma vine în Petroºani Îi expirã interdicþia! P este doar câteva zile, Miron Cozma va veni în Petroºani. Interdicþia impusã de instanþã expirã în data de 1 decembrie. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale Î n timp ce vagoanele cu cãrbune deraiazã, Compania Naþionalã a Huilei plãteºte sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Remember - EM Petrila 2008 A stãzi se împlinesc 4 ani de la tragedia care a cur- mat vieþile a 13 mineri ºi a schimbat destinul familiilor acestora. Au curs lacrimi de durere pe care nimeni nu le va putea ºterge de pe chipurile celor care au rãmas fãrã stâlpul familiei. La patru ani de la tragedie durerea acestor familii încã nu este alinatã, iar vinovaþii încã n-au plãtit. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Parcul auto al Apa Serv - monitorizat prin GPS N ici un director, ºef de serviciu ori angajat al operatorului de apã ºi canal nu va mai avea voie sã meargã la cumpãrãturi cu maºina instituþiei. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 „N u mã duc în Parlament sã mã îmbogãþesc. Eu am deja!”. Cam de câte ori aþi auzit aceastã frazã? Probabil la fiecare campanie electoralã, spusã de cei care ne cer votul, pentru a ne convinge de bunele lor intenþii. Iar la unii chiar aºa este. Au acumulat în timp suficienþi bani sau alte bunuri de valoare încât sã le asigure un trai decent. Pentru alþii, însã, averile nu s-au prins de ei, chiar dacã au muncit zeci de ani. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci Care sunt averile celor care au intrat în cursa electoralã

Upload: geza-szedlacsek

Post on 22-Mar-2016

222 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 254

Joi, 15 noiembrie 2012

Miron Cozmavine în

PetroºaniÎi expirã

interdicþia!

P este doar câteva zile,Miron Cozma va veni în

Petroºani. Interdicþia impusãde instanþã expirã în data de1 decembrie.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sute de miide lei pentruîntreþinerea liniilor ferateindustriale

Î n timp ce vagoanele cucãrbune deraiazã,

Compania Naþionalã a Huileiplãteºte sute de mii de leipentru întreþinerea liniilorferate industriale.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Remember -EM Petrila

2008

A stãzi se împlinesc 4 anide la tragedia care a cur-

mat vieþile a 13 mineri ºi aschimbat destinul familiiloracestora. Au curs lacrimi dedurere pe care nimeni nu le vaputea ºterge de pe chipurilecelor care au rãmas fãrãstâlpul familiei. La patru anide la tragedie durerea acestorfamilii încã nu este alinatã, iarvinovaþii încã n-au plãtit.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Parcul auto al Apa Serv -monitorizatprin GPS

N ici un director, ºef deserviciu ori angajat al

operatorului de apã ºi canalnu va mai avea voie sãmeargã la cumpãrãturi cumaºina instituþiei.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

„N u mã duc în Parlament sã mã îmbogãþesc. Eu am deja!”. Cam de câte ori aþi auzit aceastã frazã? Probabilla fiecare campanie electoralã, spusã de cei care ne cer votul, pentru a ne convinge de bunele lor intenþii.

Iar la unii chiar aºa este. Au acumulat în timp suficienþi bani sau alte bunuri de valoare încât sã le asigure untrai decent. Pentru alþii, însã, averile nu s-au prins de ei, chiar dacã au muncit zeci de ani. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci

Care sunt averile celor care au intrat în

cursa electoralã

Page 2: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r)0:30 Împãrãteasa de fier

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 Vânãtoarea decomori 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model byCãtãlin Botezatu

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mãmici adolescente 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Tutela 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Sfinþi ºi pãcãtoºi 0:45 Pro Motor (r)1:15 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Viaþã de familie 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Destine încruciºate 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:40 Lozul cel mare 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Joi, 15.11.2012Petrosani 9:00-15:00.

Zona afectatã: str. N.Gociu, str. Venus bl. 8-10. Motivul restricþiei -

anulare reþea veche ºicuplare la reþeaua

nouã de alimentare cuapã pe str. N. Gociu.

Mulþumim pentruînþelegere.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº �

DN 7 Ilia - Gurasada -Zam � DN 68 ASãcãmaº Dobra �

DN7 Mintia - Veþel �DN7 Veþel - Leºnic �

DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada� DN7 Gurasada -

Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos -

Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai

Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,14 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,12 Lei

Benzinã5,72 Lei

Motorinã 6,30 Lei

Benzinã5,77 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã6,18 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,79 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Page 3: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Monika BACIU

Reprezentanþii soci-etãþii ATOMIS au contes-tat adresa cu numãrul3961/17.10.2012privind comunicarearezultatului procedurii deatribuire prin „cerere deoferte”, a contractului de

achiziþie publicã delucrãri având caobiect „Lucrareconstrucþii montajamenajare staþie decompresoareLonea III Jieþ” ºi ausolicitat anulareaactului contestat ºicontinuarea proce-durii de atribuireprin reevaluareaofertelor. În urmaanalizãrii contes-taþiei, ConsiliulNAþional pentruSoluþionareaContestaþiilor”respinge ca nefon-datã, contestaþiaformulatã de S.C.ATOMIS S.R.L., cusediul în municipiulPetroºani, str.Gheorghe Doja nr.2 - 4, judeþulHunedoara, în con-tradictoriu cuautoritatea contrac-tantã COMPANIANAÞIONALÃ AHUILEI SA, cusediul în municipiulPetroºani, str.Timiºoara nr. 2,judeþul Hunedoaraºi dispune contin-uarea procedurii deatribuire”, se aratãîn decizie.

Este vorba de un con-

tract estimat la suma de500 de mii de lei, pe careSimota l-a pierdut înurma procedurilor deatribuire. În urma real-izãrii investiþiei se doreºteurmãreºte montarea uneistaþii de compresoare cese situeazã în incintasecundarã a minei LoneaIII – Jieþ în construcþiacasei existente ºi extinse.În aceastã staþie de com-presoare se vor monta 6bucãþi de compresoareelicoidale tip GA - 250Atlas – Copco ce suntredistribuite (transferate)de la staþia de compre-soare Valea Arsului

Lonea. Simota pierde contes-

taþiile pe bandã rulantãÎn urmã cu câteva luni,

Simota a mai pierdut uncontract cu Primãriaoraºului Uricani. Lamomentul respectiv eravorba de proiectul privind

„Modernizarea, reabil-itarea, dotarea cu echipa-mente de specialitate acabinetelor ambulatoriuUricani”. Societatea per-dantã a depus o contes-taþie la Consiliul Naþionalpentru SoluþionareaContestaþiilor, însã aceastaa fost respinsã.Reprezentanþii societãþiicereau celor de la CNSCreevaluarea ofertelor.Reprezentanþii Consiliuluiau respins cererea celorde la societatea controlatãde Alin Simota, iar dupãsoluþionarea tuturor con-testaþiilor, contractul a fostatribuit celor de Zona D.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Politic 3

Carmen COSMAN

Fostul lider al minerilordin Valea Jiului, MironCozma, se pregãteºte sãvinã în Petroºani, pentruprima oarã dupã 1999.Interdicþia de a intra înBucureºti ºi în Petroºaniimpusã de instanþã expirã

pe data de 1 decembrie,iar Cozma a anunþat dejacã în data de 2 decem-brie va veni la Petroºani.Se va întâlni cu fratele lui,va merge la mormântul

pãrinþilor sãi, dupã carevrea sã se întâlneascã cuprieteni pe care nu i-amai vãzut de ani de zile.ªi-a stabilti deja traseul ºila Bucureºti va ajungedoar dupã o escalã laTârgu Jiu, unde va stacâteva zile. “Trebuie sãtrec ºi pe la Târgu Jiu

dupã ce o sã plec de laPetroºani. Voi rãmâne ºiacolo vreo douã zile ºi,probabil, pe 6 decembrieo sã pot intra ca un omliber în Bucureºti. Este o

coincidenþã cã picã deSfântul Nicolae, darpoate fi un cadou pentrumine, dupã atâta timp”, adeclarat Miron Cozma.Fostul lider al mineriluo,Miron Cozma a fosteliberat din penitenciarîn decembrie 2007,dupã ce a ispãºit zeceani de închisoare pentrusubminarea puterii destat. Cozma a fost con-damnat la ºapte ani ºi11 luni închisoare pentrumineriada din 1991, ºizece ani de închisoare,

pentru mineria-da de laCosteºti, dinfebruarie1999, dar îndecembrie2005 ÎnaltaCurte deCasaþie ºiJustiþie a deciscontopireapedepselor. Deasemenea, luiMiron Cozmai-a fost impusã,pentru operioadã de

cinci ani, interdicþia de aintra în Bucureºti ºiPetroºani, ca mãsurãcomplementarã pentrumineriada din septembrie1991.

Miron Cozma vine în PetroºaniÎi expirã interdicþia!

P este doar câteva zile, MironCozma va veni în Petroºani.

Interdicþia impusã de instanþã expirãîn data de 1 decembrie.

Diana MITRACHE

Incidentul s-apetrecut înmunicipiul Lupeni,în zona denumitãBãrbãteni, iar

cadavrul, aflat într-ostare avansatã dedegradare, a fostgãsit de un alt omal strãzii. Acestasusþine cã de câtevazile nu l-a mai vãzut

pe colegul sãu ºiaºa s-a decis sã îlcaute prin canaleleîn care trãia.Într-unuldintreacesteal-a ºi

descoperit. „De joi,sãptãmâna trecutã,nu l-am mai vãzut.Atunci am stat cu elºi azi (miercuri), m-am decis sã îl caut.L-am gãsit aici dar

e mort ºi am venitaici cã zicea lumeacã vine un mirosgreu de acolo ºi ambãnuit cãs-a întâm-plat ceva”, spuneun alt om al strãzii.

Cadavrul bãrbat-ului a fost scos dincanal de cãtre unechipaj de pom-

pieri.A fostnevoie deintervenþiaacestoradin cauzamirosuluiinsuporta-

bil ºi poliþiºtii de lacriminalisticã spuncã au demarat oanchetã. „Am fostanunþaþi prin 112despre faptul cã afost gãsit un bãrbat

decedat. Dinprimele verificãrirezultã cã era unom al strãzii, careaici dormea. Decâteva zile nu a maifost vãzut ºi unamic de al sãu ne-aanunþat. Este într-ostare avansatã deputrefacþie ºi eposibil sã fi muritmai demult, dar astat pe þevile calde

la termoficare ºis-a descom-

pus”, adeclaratcomisarulºef Florin

Grivei,ofiþer crimi-

nalist.Trupul neînsu-

fleþit al omuluistrãzii a fost trans-portat la serviciulde medicinãlegalãde la Spitaluldin Lupeni pentrucalegiºtii sã se pro-nunþe cu privire lacauza morþii.Deocamdatã nu seºtie ce i-a provocatdecesul ºi nici dacã-moartea a survenit pe calenaturalã.

Boschetar mort în canal

U n bãrbat de aproximativ50 de ani a fost gãsit fãrã

viaþã într-un canal în care seadãpostea de frig. Cadavrul afost gãsit de un coleg al sãu,care a ºi alertat poliþia.

Simota, scos din cãrþile CNH

ATOMIS mai pierde un contract

C onsiliul Naþional pentruSoluþionarea Contestaþiilor a

respins contestaþia formulatã de ATOM-IS, societate controlatã de omul de afaceri Alin Simota, împotrivaCompaniei Naþionale a Huilei.

Page 4: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Monika BACIU

Prestarea serviciilor deintreþinere ºi reparaþii peliniile cu ecartament nor-mal 1435 mm din staþiileCFU Coroeºti, Petrila,Livezeni, Lupeni.Principalele servicii deîntreþinere ºi reparaþii alelinieri ferate industrialeconstau în mai multe pro-ceduri, conform docu-mentelor de achiziþie a

acestor servicii. Astfel,urmau sã se executelucrãri de tragere a liniilorla tipar, înlocuirea tra-verselor, ºinelor ºipanourilor, înlocuireamaterialului mãrunt decale, refacerea cu piatrãspartã a prismei de balastºi ciuruire. În luna mai aacestui an Compania amai atribuit un contractunei societati din judetulIlfov. Este vorba de

ROMFER CONSTRUCTSA.

Aceste contracte au cascop întreþinerea ºirepararea cãilor ferateindustriale ale CompanieiNaþionale a Huilei.

V agoane rãstur-nate la douã

luni diferenþãCel mai recent incin-

dent de acest fel s-apetrecut în urmã cu douã

zile pe linia feratã indus-trialã pe relatia E.M.Lupeni - TermocentralaMintia in zona Vulcan,când au deraiat patruvagoane din parteafinala a trenului demarfa din cauza infra-structurii degradata. Ogarniturã de 5vagoane încãrcate cuhuilã au deraiat în 4

septembrie si s-au rãstur-nat la putin timp dupã cea plecat de la minã. Celputin 120 de tone dehuilã s-au împrãstiat si

activitatea detransport afost paralizatãmai multeore.

Liniaindustrialãeste degra-datã si inci-dentul care s-a produs lascurt timp dela iesirea depe poartamine Lonea ascos la ivealãîncã o datã

acest lucru si mai alesfaptul cã sectorul care seocupã cu acest lucru nusi-a fãcut datoria.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Mircea NISTOR“Dorim sã-i ajutãm

pe semenii noºtri aflaþiîn suferinþã sã simtã ºi eibucuria adusã de Sfântasãrbãtoare aCrãciunului. Cu ajutoruldonaþiilor constând în

alimente sperãm sã-Iputem ajuta pe cât maimulþi dintre nevoiaºiiVãii Jiului”, a spus pro-topopul Petrache Creþu.Alimente precum fãinã,zahãr sau ulei pot fiduse în aceastã perioadãla toate lãcaºele de cultortodox aflate pe razaVãii Jiului.

C u ocazia Crãciunului, familiilenevoiaºe din Valea Jiului vor fi aju-

tate ºi de cãtre reprezentanþii BisericiiOrtodoxe. Mai exact, aceºtia au demarato acþiune de colectare a unor alimenteneperisabile care le vor fi acordate benefi-ciarilor în data de 24 decembrie.

Ajutor creºtinesc pentru sãrmani

Diana MITRACHE

Zeci de muncitori au lucratîncã de marþi noaptea, dupã cea fost îndepãrtatã ºi ultima gar-niturã rãsturnatã. Cãrbunii aufost strâmºi din vagoanele rãstur-nate ºi au ajuns la termocen-tralã. Muncitorii spun cã s-alucrat la foc continuu ºi cã marþinoaptea s-a reuºit degajarealocului. „Încã de marþi noapteam reuºit sã îndepãrtãmvagoanele. Mai greu a fost cuunul dintre ele, care avea osia

ruptã. Amîncãrcat cãr-bunele ºi l-am transportat ºiacum, cei care deþin infrastruc-tura, lucreazã sã redea traficul”,spun munictorii.

Reparaþiile vor fi finalizate încursul serii de miercuri, iar de joidimineaþã va fi realuat între trafi-cul feriviar pe ruta respectivã.

Luni seara o garniturã de trena deraiat în zona Paroºeni ºi 4dintre vagoanele încãrcate cucãrbune au sãrit de pe ºine.Totul din vina infrastructurii

extrem de degradatã, care acum,dupã ani de zile, a fost înlocuitãcomplet.

„O garniturã cu 35 devagoane încãrcate va fi lãsatã sãtreacã spre Preparaþia Coroieºti,apoi o sã continue lucrãrile, ast-fel încât, de la noapte circulaþiaferoviarã sã intre în normal, iarde joi va fi reluatã ºi circulaþiatrenurilor de pasageri”, adeclarat, miercuri, Dan Terteci,ºeful Cancelariei Prefectului deHunedoara.

M ai multe echipe de muncitori aulucrat la repararea liniei de

unde a deraiat trenul marfar.Reparaþiile sunt executate de cãtre ceide la Inter Regio ºi infrastructura afost înlocuitã în totalitate.

AAAA ffffoooosssstttt rrrreeeeppppaaaarrrraaaattttãããã llll iiiinnnniiiiaaaa ddddeeee llllaaaa PPPPaaaarrrrooooººººeeeennnniiii

Î n timp ce vagoanele cu cãrbune deraiazã, CompaniaNaþionalã a Huilei plãteºte sute de mii de lei pentru

întreþinerea liniilor ferate industriale. Chiar pe prima paginãa site-ului de la CNH se aflã postat un anunþ prin care soci-etatea cauta un operator care sã efectueze lucrãri deîntreþinere a liniilor ferate industriale. Este vorba de un con-tract de 255 de mii de lei, adicã 2,5 miliarde de lei vechi.

SSSSuuuutttteeee ddddeeee mmmmiiii iiii ddddeeee lllleeeeiiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu îîîînnnnttttrrrreeeeþþþþ iiiinnnneeeerrrreeeeaaaa llll iiiinnnniiii iiii lllloooorrrr ffffeeeerrrraaaatttteeee iiiinnnndddduuuussssttttrrrr iiiiaaaalllleeee

Page 5: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Monika BACIU

În acest an, tema con-cursului, Energiacrea(c)tivã, a invitat copiiiºi adolescenþii sã constru-iascã, pornind de la ideilelor, o lume ce mizeazã peun consum responsabil alenergiei electrice, prop-unând soluþii noi ºi apli-caþii originale ale energiei

electrice. Cele 66 delucrãri înscrise la nivelregional în Banat(judeþele Arad, CaraºSeverin, Hunedoara ºiTimiº) au fost evaluate înbaza unor criterii de rele-vanþã a temei ºi decoerenþã, de creativitate,de implicare, efort depus,de realizare.

La categoria ºcoalã

generalã, premiul întâi afost câºtigat de elevi aiColegiului TehnicEnergetic DragomirHurmuzescu, Deva, subcoordonarea doamneiprofesoare MonikaHompot, cu proiectul„Bicicleta Crea(c)tivã”.Locul doi a fost ocupatde proiectul „Consum ºieficienþã” al elevilor ªcoliiGimnaziale Regina Mariadin Arad, elevi îndrumaþide doamna profesoarãCorina Luminiþa Gavra.ªcoala Gimnazialã nr. 6din Timiºoara a câºtigatlocul al treilea cu proiec-tul „Ecostaþia de auto-buz”, realizat de un grupde elevi coordonaþi dedoamnele profesoareLuminiþa Popescu ºiMirela Mareº.

Premiul întâi în cadrulcompetiþiei regionale

pentru licee a fost acor-dat anul acesta elevilorcoodonaþi de doamnaprofesoarã Dochiaªerpar de la LiceulTehnologic IuliuMoldovan, Arad, pentruproiectul „Playenergy în

integrame ºi ghicitori”.Pe locul doi s-au clasatelevi ai ColegiuluiNaþional ConstantinDiaconovici Loga,Timiºoara, îndrumaþi dedoamna profesoarãAlexandra Petrescu, pen-tru proiectul„Energypolis”. Locul treia fost ocupat de elevi aiaceluiaºi colegiu, ColegiulNaþional ConstantinDiaconovici Loga,

Timiºoara, cu proiectul„Timiºoara – Scânteiacare a aprins þara”, coor-donaþi de doamna profe-soarã Laura Inãºel.

Play Energy este unproiect internaþional dez-voltat de Enel în 10 þãri

(Brazilia, Chile, CostaRica, Guatemala, Italia,Panama, România,Rusia, Slovacia ºi SUA),dedicat ºcolilor generaleºi liceelor. Scopul proiec-tului este de a creºtegradul de conºtientizareîn rândul tinerelor gener-aþii asupra lumii com-plexe a energiei. Tema deanul acesta, „EnergiaCrea(c)tivã”, a ajuns înpeste 300 de ºcoli dinRomânia, respectiv la40.000 de copii din þarã.Simultan competiþieiregionale din Banat s-audesfãºurat ºi etapeleregionale din zoneleDobrogea ºi Muntenia.Cãstigãtorii etapelorregionale se confruntã înetapa nationalã, iarcâºtigãtorii acesteia vor fianunþaþi în luna decembrie.

Monika BACIU

O grãdiniþã din municipiulHunedoara organizeazã con-curs pentru ocuparea ” pos-turilor didactice vacante, peperioada determinata in anulscolar 2012-2013, in perioada15.11.2012-20.11.2012”.Este vorba de posturile rãmasevacante în urma pensionãrilor

în timpul anului scolar sau încazul în care cadrele didacticesi-au încetat activitatea dindiverse motive. Printr-o dis-poziþie a MinisteruluI Educaþieiposturile rãmase vacante dupãînceperea noului an scolar potfi ocupate prin concurs organi-zat la nivelul fiecãrei unitãþiscolare. Decizia de a organizaconcurs va aparþine Consiliului

de Administraþie al fiecãreiunitãþi de învãþãmânt. Acest forva stabili ºi membrii comisiei deevaluare, care vor fi numiþinumai prin decizia directorului.În rest, regulile pentru evaluaresunt impuse de minister. Maiexact, candidaþii vor trece prinaceleaºi probe ca la concusulnaþional, cu o inspecþie la clasãºi examen scris de patru oredin didactica specialitãþii pentrucandidaþii calificaþi. În cazul încare concurenþii sunt necalifi-caþi, concursul va consta într-uninterviu ºi un test scris de treiore. Spre deosebire de exam-enul din varã, de aceastã datãsubiectele vor fi locale. Nu audreptul sã participe la concurs

persoanele care au fost înlãtu-rate din învãþãmânt printr-ohotãrâre judecãtoreascã defini-tivã de condamnare penalã,persoanele care nu prezintã undocument medical din care sãreiasã faptul cã nu existãincompatibilitãþi de ordin med-

ical cu funcþia didacticã, pre-cum ºi persoanele care au fosteliminate pentru fraudã sautentativã de fraudã în cadrulconcursului de ocupare a pos-turilor didactice în învãþãmântulpreuniversitar, sesiunea 2012.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 5

Se cautã cadre didactice

Catedre ocupabile la jumãtatea semestrului

Încã se mai cautã cadre didactice. Desi anulscolar a început de mai bine de douã luni,

pe formul Inspectoratului Scolar JudeþeanHunedoara mai sunt afisate posturile vacantedin învaþãmântul preuniversitar. Astfel, ultimapostare de acest gen dateazã din 12 noiembrieanul curent.

Elevii unei ºcoli din judeþul Hunedoara, locul I la un concurs organizat de ENEL

E levii hunedoreni, premiaþi de ENEL. Enel a încheiatjurizarea regionalã a concursului anual Play Energy,

dedicat liceelor ºi ºcolilor generale din zonele în care compa-nia activeazã. Play Energy este unul dinte modurile prin careEnel îºi aratã preocuparea faþã de tineri. Aceastã competiþiepromoveazã conºtientizarea energiei, încurajând copiii de toatevârstele sã descopere lumea energiei ºi a ºtiintei.

Page 6: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

O datã cu reabili-tarea termicã

putem vedea curcubeulde culori de pe faþadeleblocurilor. Cu toþii ºtimcât de mult înseamnãsã avem confortul ter-mic necesar în locuinþe.

În acest sens de maimultã vreme lumea segândeºte sã-ºi izoleze termicexteriorul locuinþelor în carestau.

Multe din imobilele careaveau asociaþii de locatari aufost izolate cu ajutorul fon-durilor de la primãrie, iar alþilocatari ºi-au unit forþele,mai multe familii, ºi au plãtit

integral aceasta anveloparedin proprile buzunare chiardacã ºtiau cã poate vor platiimai mult decât dacã ar fiavut o asociaþie de locatariunde suma ar fi fost maimicã.

Problema cea mai marecare existã la aceºtia dinurmã este aceea cã dupã ceºi-au creat acest confort ter-mic nu s-au mai gândit saumãcar sã se punã de acordvecinii ei între ei pentru aalege o culoare finalã pentruzugrãvirea blocurilor, astfelcã aproape în toate zoneleunde a fost fãcutã aceastãreabilitare termicã în regimpropriu putem vedea unadevãrat curcubeu de culori

în dreptul fiecãrui geamacest lucru ne fiind unulestetic.

Credem cã este un lucrufoarte bun ca oamenii dinpropria iniþiativa, ºi chiardacã cu sacrificii mari, îºi facsinguri aceste lucrãri dereabilitare termicã iarprimãria poate ar trebui sãîncerce sã-i sprijine mai multºi pe aceºtia, dar într-adevãrcu o singurã condiþie cadupã terminarea lucrãrilorpropriu zise de reabilitare,fiecare bloc sã aibã o sin-gurã culoare, pentru cã înconditile actuale dacã fiecarelocatar are o culoare prefe-ratã s-ar ajunge la un amal-gam de culori ºi nimeni de

bunã voie nu vrea sãrenunþe la ideea ºi culoareapreferatã. O singurã culoarear înfrumuseþa mai multzona ºi ar creºte cu multmai mult valoarea ei.

Monika BACIUMonika BACIU

D at fiind faptul cã aînceput Postul

Crãciunului care dupãmulte persoane este considerat cel mai important post din an, alimentaþia trebuie sã fiecorespunzãtoare acesteiperioade de curãþire spiritualã ºi chiar fizicã.

Mâncarea fãcutã acasã degospodinele pricepute este strictaleasã în funcþie de cerinþele carene sunt impuse de acest post,aceasta fiind compusã în princi-pal din legume ºi fructe, dar ºialimente care sã nu fie de naturãanimalã, singura carne recoman-datã fiind aceea de peºte ºi doar

în zilele cu dezlegare.Dar ce putem face

dacã suntem la muncãºi ne dorim sã þinempost? Rãspunsul îlgãsim uºor de lafirmele de cateringcare s-au gândit dintimp la persoanelecare urmeazã sã þinãaceastã curã spiritualãºi în acest sens apregãtit un sortimentforþe mare demâncãruri care sã nuconþinã carne sau alteingrediente de naturãanimalã.

Alegerea se poateface foarte

simplu,dupã o atentã studiere abroºurilor pe care fiecare astfelde firma de catering are grijã são distribuie în fiecare zi tuturorîntreprinderilor, cu doar un apeltelefonic la aceste firme ne suntprezentatã ofertele zilniceculinare pregãtite cu multã pri-cepere de bucãtãrese iscusitecare se întrec între ele pentru a

face cea mai bunã mâncare dinoraº.

Toate aceste lucruri, bineînþe-les, sunt în primul rând în avan-tajul comercianþilor dar ºi clienþiisunt forþe mulþumiþi cã primescservicii de calitate, mâncareacare vor sã o mãnânce ºi la unpreþ avantajos.

Monika BACIUMonika BACIU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

P e plan naþionalultimii ani au fost

foarte grei din punct devedere financiar. Tot maimulte firme ºi corporaþiicare în trecut aveau o cifrãmare de afaceri ºi un profit substanþial ºi-auînchis porþile din cauzadatoriilor ºi a lipseilucrãrilor.

Aceste problemenu au trecut neobser-vate ºi fãrã consecinþechiar tragice, pentruoameni de afaceri ºiangajaþi, nici pestefoarte multe restau-rante unele dintreacestea fiind chiarvechi în domeniudardin cauza lipsei bani-lor au dat faliment.

Puþine persoane îºi maipermit sã treacã pragul unuirestaurant ºi chiar dacã o faccomenzile sunt foarte slabe,acest lucru de cele mai multeori ne putând acoperii nicicheltuielile lunare ne maiputant fi vorba de salarileangajaþilor care de cele maimulte ori stau peste programîn aºteptarea clienþilor care se

parecã nu vor mai apãrea.

La polul opus se aflaaºa numitele ”birturi”care se pare cã au gãsito metodã foarte inge-nioasã, numai de eiºtiutã pentru a trece

prin aceste vremuri grele. Deºiîn astfel de localuri multã lumenu s-ar încumeta sã intre înprimul rând din cauza igieneicare de cele mai multe ori lasade dorit dar ºi din cauza per-soanelor care le frecventeazã,mulþi dintre patronii acestor”bombe” scot profiturifrumuºele pentru cã nu-iintereseazã luxul, doar banii.

Mai mult decât atât ºi plataconsumaþilor de cele maimulte ori se face pe caiet ºi seachita odatã cu venirea salariilor sau a pensilor de celemai multe ori.

Putem spune cu tristeþe cãla fiecare local cu prestigiuînchis din cauza crizei ºi a lipsei banilor iei ca ciuperciledupã ploaiei de douã ori maimulte astfel de birturi.

ªi din aceste lucruri putemvedea cum au putut decãdealucrurile ºi pe ce fel de oamenise pune baza în zilele noastre.

Monika BACIUMonika BACIU

Restaurante cochete date uitãrii ºi înlocuite de birturi ieftine

Curcubeu termic

Steaua ºi Dinamo, câteva dinculorile de pe faþadele blocurilor

Post ºi la serviciu

Firmele de catering ne ajutã sãrespectãm tradiþia postului

chiar ºi de la locul de muncã

C reºtinismul, adânc integratstructurii spirituale a

poporului român, indicãpregãtirea sufletului ºi trupului pentru marele praznical Crãciunului, prin postulCrãciunului sau Postul Naºterii Domnului.

Despre acest post, reprezentanþiiPatriarhiei Române afirmã, în PATRI-ARHIA ROMANA, http://www.basilica.ro: „Acesta are 40 de zile,începând la data de 15 noiembrie ºise încheie pe 24 decem-brie. Se lasã sec în searazilei de 14 noiembrie(Sf. Filip); iar dacãaceastã datã cade miercurea sau vinerea, selasã sec cu o zi maiînainte, iar postul începeîn miercurea sau vinerearespectivã.”

De asemenea, se afirmã cã acest post „neaminteºte de patriarhii ºidrepþii VechiuluiTestament ºi de postul de 40 dezile al lui Moise, pe Muntele Sinai,înainte de a primi LegeaDecalogului ( Cele 10 porunci),scrisã de Dumnezeu pe table depiatrã. Ca vechime, primelemenþiuni legate de practicareaPostului Crãciunului provin dinsecolele IV-V, de la FericitulAugustin ºi episcopul Leon celMare al Romei. La început,creºtinii nu posteau toþi la fel ºiacelaºi numãr de zile. De exem-plu, unii posteau numai ºapte zile,alþii ºase sãptãmâni; unii þineau unpost mai aspru, alþii unul maiuºor. Sinodul local dinConstantinopol þinut la anul 1166( sub patriarhul LucaChrysoverghi) a uniformizat dura-ta postului Naºterii Domnului înBisericile Ortodoxe, hotãrând catoþi credincioºii sã posteascã timpde 40 de zile, începând cu datade 15 noiembrie.

Postului Crãciunului este deasprime mijlocie, fiind un post albucuriei. Din punct de vedere al alimentaþiei, este un post mai uºorfaþã de cel al Paºtelui, având multedezlegãri la peºte, ulei ºi vin. Astfel,pot fi mâncate preparate din peºteîn toate zilele de sâmbãtã ºiduminicã în perioada 21 noiembrieºi 20 decembrie inclusiv, pe 21noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãriiîn bisericã a Maicii Domnului, înzilele de prãznuire a unor sfinþi cucinstire mai largã în toatã lumeaortodoxã, precum 30 noiembrie(Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf.Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6decembrie (Sf. Nicolae), 9 decem-brie (Zãmislirea Sfintei FecioareiMaria), 18 decembrie (Sf. CuviosDaniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf.Ignatie Teoforul). (…) Ultima zi apostului Crãciunului ( 24 decem-brie) este numitã ºi AjunulCrãciunului ºi este o zi în care seobiºnuieºte a se þine un post cevamai aspru decât în celelalte zile.”

Este adevãrat însã cã în modobiºnuit, la momârlani postul seþine mai puþin aspru, cu „dezlegare” asumatã la ulei în zilele de post.

Dar, desigur, abþinerea de lamâncare nu este suficientã, trebuieînsoþitã de rugãciune, de gânduri ºifapte bune, de pocãinþã pentrugreºelile fãcute.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN

Tradiþia bisericeascã despre Postul Crãciunului

Page 7: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

O datã cu reabili-tarea termicã

putem vedea curcubeulde culori de pe faþadeleblocurilor. Cu toþii ºtimcât de mult înseamnãsã avem confortul ter-mic necesar în locuinþe.

În acest sens de maimultã vreme lumea segândeºte sã-ºi izoleze termicexteriorul locuinþelor în carestau.

Multe din imobilele careaveau asociaþii de locatari aufost izolate cu ajutorul fon-durilor de la primãrie, iar alþilocatari ºi-au unit forþele,mai multe familii, ºi au plãtit

integral aceasta anveloparedin proprile buzunare chiardacã ºtiau cã poate vor platiimai mult decât dacã ar fiavut o asociaþie de locatariunde suma ar fi fost maimicã.

Problema cea mai marecare existã la aceºtia dinurmã este aceea cã dupã ceºi-au creat acest confort ter-mic nu s-au mai gândit saumãcar sã se punã de acordvecinii ei între ei pentru aalege o culoare finalã pentruzugrãvirea blocurilor, astfelcã aproape în toate zoneleunde a fost fãcutã aceastãreabilitare termicã în regimpropriu putem vedea unadevãrat curcubeu de culori

în dreptul fiecãrui geamacest lucru ne fiind unulestetic.

Credem cã este un lucrufoarte bun ca oamenii dinpropria iniþiativa, ºi chiardacã cu sacrificii mari, îºi facsinguri aceste lucrãri dereabilitare termicã iarprimãria poate ar trebui sãîncerce sã-i sprijine mai multºi pe aceºtia, dar într-adevãrcu o singurã condiþie cadupã terminarea lucrãrilorpropriu zise de reabilitare,fiecare bloc sã aibã o sin-gurã culoare, pentru cã înconditile actuale dacã fiecarelocatar are o culoare prefe-ratã s-ar ajunge la un amal-gam de culori ºi nimeni de

bunã voie nu vrea sãrenunþe la ideea ºi culoareapreferatã. O singurã culoarear înfrumuseþa mai multzona ºi ar creºte cu multmai mult valoarea ei.

Monika BACIUMonika BACIU

D at fiind faptul cã aînceput Postul

Crãciunului care dupãmulte persoane este considerat cel mai important post din an, alimentaþia trebuie sã fiecorespunzãtoare acesteiperioade de curãþire spiritualã ºi chiar fizicã.

Mâncarea fãcutã acasã degospodinele pricepute este strictaleasã în funcþie de cerinþele carene sunt impuse de acest post,aceasta fiind compusã în princi-pal din legume ºi fructe, dar ºialimente care sã nu fie de naturãanimalã, singura carne recoman-datã fiind aceea de peºte ºi doar

în zilele cu dezlegare.Dar ce putem face

dacã suntem la muncãºi ne dorim sã þinempost? Rãspunsul îlgãsim uºor de lafirmele de cateringcare s-au gândit dintimp la persoanelecare urmeazã sã þinãaceastã curã spiritualãºi în acest sens apregãtit un sortimentforþe mare demâncãruri care sã nuconþinã carne sau alteingrediente de naturãanimalã.

Alegerea se poateface foarte

simplu,dupã o atentã studiere abroºurilor pe care fiecare astfelde firma de catering are grijã são distribuie în fiecare zi tuturorîntreprinderilor, cu doar un apeltelefonic la aceste firme ne suntprezentatã ofertele zilniceculinare pregãtite cu multã pri-cepere de bucãtãrese iscusitecare se întrec între ele pentru a

face cea mai bunã mâncare dinoraº.

Toate aceste lucruri, bineînþe-les, sunt în primul rând în avan-tajul comercianþilor dar ºi clienþiisunt forþe mulþumiþi cã primescservicii de calitate, mâncareacare vor sã o mãnânce ºi la unpreþ avantajos.

Monika BACIUMonika BACIU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

P e plan naþionalultimii ani au fost

foarte grei din punct devedere financiar. Tot maimulte firme ºi corporaþiicare în trecut aveau o cifrãmare de afaceri ºi un profit substanþial ºi-auînchis porþile din cauzadatoriilor ºi a lipseilucrãrilor.

Aceste problemenu au trecut neobser-vate ºi fãrã consecinþechiar tragice, pentruoameni de afaceri ºiangajaþi, nici pestefoarte multe restau-rante unele dintreacestea fiind chiarvechi în domeniudardin cauza lipsei bani-lor au dat faliment.

Puþine persoane îºi maipermit sã treacã pragul unuirestaurant ºi chiar dacã o faccomenzile sunt foarte slabe,acest lucru de cele mai multeori ne putând acoperii nicicheltuielile lunare ne maiputant fi vorba de salarileangajaþilor care de cele maimulte ori stau peste programîn aºteptarea clienþilor care se

parecã nu vor mai apãrea.

La polul opus se aflaaºa numitele ”birturi”care se pare cã au gãsito metodã foarte inge-nioasã, numai de eiºtiutã pentru a trece

prin aceste vremuri grele. Deºiîn astfel de localuri multã lumenu s-ar încumeta sã intre înprimul rând din cauza igieneicare de cele mai multe ori lasade dorit dar ºi din cauza per-soanelor care le frecventeazã,mulþi dintre patronii acestor”bombe” scot profiturifrumuºele pentru cã nu-iintereseazã luxul, doar banii.

Mai mult decât atât ºi plataconsumaþilor de cele maimulte ori se face pe caiet ºi seachita odatã cu venirea salariilor sau a pensilor de celemai multe ori.

Putem spune cu tristeþe cãla fiecare local cu prestigiuînchis din cauza crizei ºi a lipsei banilor iei ca ciuperciledupã ploaiei de douã ori maimulte astfel de birturi.

ªi din aceste lucruri putemvedea cum au putut decãdealucrurile ºi pe ce fel de oamenise pune baza în zilele noastre.

Monika BACIUMonika BACIU

Restaurante cochete date uitãrii ºi înlocuite de birturi ieftine

Curcubeu termic

Steaua ºi Dinamo, câteva dinculorile de pe faþadele blocurilor

Post ºi la serviciu

Firmele de catering ne ajutã sãrespectãm tradiþia postului

chiar ºi de la locul de muncã

C reºtinismul, adânc integratstructurii spirituale a

poporului român, indicãpregãtirea sufletului ºi trupului pentru marele praznical Crãciunului, prin postulCrãciunului sau Postul Naºterii Domnului.

Despre acest post, reprezentanþiiPatriarhiei Române afirmã, în PATRI-ARHIA ROMANA, http://www.basilica.ro: „Acesta are 40 de zile,începând la data de 15 noiembrie ºise încheie pe 24 decem-brie. Se lasã sec în searazilei de 14 noiembrie(Sf. Filip); iar dacãaceastã datã cade miercurea sau vinerea, selasã sec cu o zi maiînainte, iar postul începeîn miercurea sau vinerearespectivã.”

De asemenea, se afirmã cã acest post „neaminteºte de patriarhii ºidrepþii VechiuluiTestament ºi de postul de 40 dezile al lui Moise, pe Muntele Sinai,înainte de a primi LegeaDecalogului ( Cele 10 porunci),scrisã de Dumnezeu pe table depiatrã. Ca vechime, primelemenþiuni legate de practicareaPostului Crãciunului provin dinsecolele IV-V, de la FericitulAugustin ºi episcopul Leon celMare al Romei. La început,creºtinii nu posteau toþi la fel ºiacelaºi numãr de zile. De exem-plu, unii posteau numai ºapte zile,alþii ºase sãptãmâni; unii þineau unpost mai aspru, alþii unul maiuºor. Sinodul local dinConstantinopol þinut la anul 1166( sub patriarhul LucaChrysoverghi) a uniformizat dura-ta postului Naºterii Domnului înBisericile Ortodoxe, hotãrând catoþi credincioºii sã posteascã timpde 40 de zile, începând cu datade 15 noiembrie.

Postului Crãciunului este deasprime mijlocie, fiind un post albucuriei. Din punct de vedere al alimentaþiei, este un post mai uºorfaþã de cel al Paºtelui, având multedezlegãri la peºte, ulei ºi vin. Astfel,pot fi mâncate preparate din peºteîn toate zilele de sâmbãtã ºiduminicã în perioada 21 noiembrieºi 20 decembrie inclusiv, pe 21noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãriiîn bisericã a Maicii Domnului, înzilele de prãznuire a unor sfinþi cucinstire mai largã în toatã lumeaortodoxã, precum 30 noiembrie(Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf.Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6decembrie (Sf. Nicolae), 9 decem-brie (Zãmislirea Sfintei FecioareiMaria), 18 decembrie (Sf. CuviosDaniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf.Ignatie Teoforul). (…) Ultima zi apostului Crãciunului ( 24 decem-brie) este numitã ºi AjunulCrãciunului ºi este o zi în care seobiºnuieºte a se þine un post cevamai aspru decât în celelalte zile.”

Este adevãrat însã cã în modobiºnuit, la momârlani postul seþine mai puþin aspru, cu „dezlegare” asumatã la ulei în zilele de post.

Dar, desigur, abþinerea de lamâncare nu este suficientã, trebuieînsoþitã de rugãciune, de gânduri ºifapte bune, de pocãinþã pentrugreºelile fãcute.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN

Tradiþia bisericeascã despre Postul Crãciunului

Page 8: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

A NL-urile de laPetroºani, doar la stadi-

ul de proiect. Dacã sãptãmâ-na trecutã în municipiulLupeni s-au dat în folosinþã45 de spaþii locative desti-nate tinerilor, la Petroºaniaceastã categorie de per-soane mai are de aºteptat.

Reprezentanþii AgenþieiNaþionale pentru Locuinþedeclarã cã la Petroºani încã nuvor fi construite blocurile ANL.

”ANL-urile de la Petroºanisunt deocamdatã la stadiul deproiect. Trebuie sã stabilimbugetul pe anul viitor ºi abiaapoi vom putea discuta deimplementarea proiectului”, adeclarat pentru Cronica VãiiJiului, directorul adjunct al ANLBucureºti, Liviu Marchiº.

La Petroºani ar fi urmat sã fieconstruite douã blocuri ANL pestrada Pãcii.

“Locaþiile pentru blocurileANL, care sunt pe strada Pãcii

au fost de mai bine de un antransmise la Bucureºti împreunãcu toatã documentaþia. La unmoment dat, am primit oînºtiinþare cã s-a fãcut licitaþia decãtre cei de la MinisterulDezvoltãrii ºi urmeazã sã seînceapã efectiv lucrarea. Nu ºtiuce s-a întâmplat ºi nu ni s-a maicomunicat absolut nimic, dar vãpot spune cã toatã documentaþiaºi toate avizele sunt trimise cãtredânºii”, spun reprezentanþiiPrimãriei Petroºani.

Mai mult decât atât realizareaunor noi imobile de tip ANLdepinde direct de cumpãrareaspaþiilor locative existente.Astfel, dacã tinerii care acumdeþin o locuinþã de tip ANL ºi ocumpãrã pot favoriza construireaaltor blocuri.

”Da este adevãrat. Pentru aputea construi alte blocuri ANLtrebuie ca locuinþele existente înprezent sã fie cumpãrate decãtre tineri. Aºa existã ºi rulajul

fondurilor”, a mai precizat sursacitatã.

Locuinþele ANL pot ficumpãrate de tineri la valoareade 411 euro pentru un metrupãtrat, sumã valabilã pentru toate

zonele þãrii. În urmã cu aproxi-mativ douã luni, la Petroºani erauînregistrate 600 de cereri pentrulocuinþe, 200 dintre acestea fiindpentru ANL-uri.

Monika Monika BACIU BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

LA CAMPANIE, ÎN PIAÞÃ Cronicã rimatã

Ce frumos ºtiu sã vorbeascã deputaþii, senatoriide îºi schimbã gând ºi faptã la clic toþi alegãtorii,

toþi au lecþia-nvãþatã de la grecul filozofce vorbea mãrii zi-noapte, ca sã nu rãmânã fonf!

La români dau adunarea candidaþii noºtri-n piaþãca, retoric, sã ne vândã-orice legumã ori verdeaþã –nu sunt proºti, nici fonfi, au neicã o idee clarã-n cap:

sã adune iute-avere schimbând morcovul pe nap.

Am privit vorbind mulþimii sãpãtoare prin grãdinãun “independent” cu roaba transformatã-n limuzinã:

« vedeþi ? opozanþii poartã diamante, zibelinã,mâncã icre, trufe, ambrã sã parã cã-s fãrã vinã,

Au gândirea încreþitã cum e varza de Bruxelles,schimbã la moment cartofii pe spanac ºi pãtrunjel,

vor putere cu þãpoiul, roºia li-i firmamentul,sub culoarea ei se-ngraºã de decenii parlamentul...

La noi ? dragostea de þarã e, prin vot, ereditarãºi iubirea de moºie n-are capãt ori hotarã,

poþi negocia ardeiul, brozba, ceapa, gogoºarul –ºtim ce-i piaþa ºi oferta, ºtim sã folosim cântarul,

Castraveþi ºi gogonele, pepenii de murãturãau design ca ãi din UE, de vã plouã pofta-n gurã,deci, sã dregeþi sosul (votul !) cu-oregano ºi tarhon

ºi în oriºice tocanã nu uitaþi de... bulion,

Iar dacã n-aveþi parale, faceþi coadã la pomanã,vã dãm dreptul de a sta ca-n cuºca vespasianã...

cine strigã ? iar urmaºii ?cum, n-au ce sã punã-n oalã?ce-nseamnã protest ºi grevã, revoluþie, rãscoalã«?

Ioan Dan Bãlan

„N u mã duc în Parlament sã mã

îmbogãþesc. Eu am deja!”.Cam de câte ori aþi auzitaceastã frazã? Probabil lafiecare campanie electoralã,spusã de cei care ne cervotul, pentru a ne convingede bunele lor intenþii. Iarla unii chiar aºa este. Auacumulat în timp suficienþibani sau alte bunuri devaloare încât sã le asigureun trai decent. Pentru alþii,însã, averile nu s-au prinsde ei, chiar dacã au muncitzeci de ani.

Candidaþi bogaþi ºi candidaþisãraci. Cam aºa se poate descriesituaþia celor care, în data de 9decembrie cer votul hunedore-nilor la Senat ºi CameraDeputaþilor, potrivit declaraþiilorde avere, postate pe site-ulAgenþiei Naþionale deIntegritate. Cei mai bine situaþisunt cei care au mai avut ºi pânãacum funcþii publice, ori au fostdeputaþi sau senatori înParlamentul României. ªi, dacãunii preferã sã îºi þinã banii înbãnci, alþii preferã bijuteriile sauobiectele de valoare, ori îºi

împrumutã prietenii sau firmeleunde lucreazã cu diverse sumede bani. Asta dincolo de faptulcã mai toþi se plâng cã au datoriiîn bãnci.

Cosmin Nicula (USL), unuldintre senatorii hunedoreni caremai vrea un mandat, nu sepoate plânge ºi este unul dintrecandidaþii care a strâns cevaavere. Are trei terenuri, douãcase, un apartament, un autotu-rism ºi vreo 20.000 de euro înconturi. ªi Florin Mârza (ARD)are 3 terenuri, douã case, douãapartamente ºi o casã devacanþã, un autoturism, dar ºibijuterii din aur ºi platinã în valoare de 750.000 de lei. Iosif Andras (UDMR) are douãcase, un apartament, treiterenuri, vreo 77.000 de lei înconturi, la care se adaugãdiverse sume în euro ºi dolari.

Unul dintre cei mai bogaþicandidaþi al Senat este liderulPDL Hunedoara, Dorin Gligor,cu douã apartamente, douãterenuri, douã autoturisme,30.000 de lei ºi alte câteva miide euro în bãnci sub formã de

depozite bancare, conturi saufonduri de investiþii.

Nici Dorin Pãran (USL) nu sepoate plânge, cu 7 imobile, treimaºini ºi tot atâtea depozitebancare, în timp ce actualulMinistru al Muncii, MarianaCâmpeanu (USL), are douãterenuri, trei apartamente, ocasã de vacanþã, conturi,depozite bancare ºi fonduri deinvestiþii de peste 120.000 deeuro. În schimb, HaralambieVochiþoiu (PPDD), spune cã nu

are decât un apartament, niciomaºinã (doar pe firmã), nu arebani în conturi, dar, în schimb,are peste 700.000 de lei acor-daþi ca împrumut, în nume per-sonal, cãtre firmele pe care lecontroleazã direct sau prin intermediari. ªi fostul prefect deHunedoara, Marius CristianVladu (PPDD) are acelaºi obiceiºi, dacã tot nu are bani în bãnci,a dat sub formã de împrumut180.000 de euro cãtre firmaunde este director ºi undelucreazã ºi copiii lui. Mulþi dintrecandidaþii la Senat din judeþulHunedoara au în general, conform propriilor declaraþii,bani cât sã nu poatã fi consideraþi sãraci, adicã unsalariu, un apartament ºi, eventual, o maºinã.

C um stau deputaþii

ªi candidaþii la CameraDeputaþilor au o situaþie finan-ciarã similarã celor de la Senat,adicã vorbim despre candidaþibogaþi ºi candidaþi sãraci. Înprima categorie intrã, fãrã doar

ºi poate Carmen Hãrãu (USL)care vine din mediul de afaceri.Adorã arta ºi, împreunã cu soþulei, deþine o colecþie de tablouride 200.000 de euro, dar ºi biju-terii în valoare de 50.000 deeuro. De asemenea, mai deþineun teren, un apartament, douãcase, 400.000 de lei în bãnci,dar ºi vreo 200.000 de lei baniacordaþi sub formã de împru-mut. ªi fostul primar al Devei,Mircia Muntean (ARD) este unul

dintre candidaþii bogaþi, cu patruterenuri, douã apartamente,douã autoturisme ºi câteva zecide mii de euro în bãnci, desprecare susþine cã provin dindiverse moºteniri. De asemenea,actualul deputat Laurenþiu Nistor(USL) are 7 terenuri, douã case,un apartament, douã autotur-isme, conturi ºi depozite bancarede peste 350.000 de lei ºi câte-va mii de euro. Un alt candidatavut este ºi Dan Radu Ruºanu(USL), cu 8 terenuri agricole ºilivezi, tablouri, sculpturi sau bijuterii în valoare de 55.000 de euro ºi aproximativ un milionde lei în bãnci. Bogdan Þâmpãu(USL) preferã tot bijuteriile înlocul conturilor bancare, ºi areastfel de obiecte de valoare de18.000 de euro. ªi Iosif Blaga(ARD) a acumulat ceva cât timpa stat în parlament. Are douãterenuri, douã maºini, o rulotã ºivreo 70.000 de lei în bãnci, întimp ce Tiberiu Borca (ARD),fostul director al TermocentraleiMintia, are 2 terenuri, unapartament, douã maºini ºi100.000 de lei în bãnci. Cândvape lista celor mai bogaþi parla-mentari hunedoreni, MonicaIacob – Ridzi (PPDD) pare sã fisãrãcit brusc dupã izbucnireascandalului de corupþie în careeste implicatã ºi ºi-a înstrãinat obunã parte a bunurilor deþinute.Acum mai are doar un teren, unapartament ºi o casã. ªi, la felca ºi la Senat, cei mai mulþi dintre candidaþi au averi modeste, dacã putem sã lenumim aºa, adicã nu sunt muritori de foame, dar nici bogaþi.

Cu siguranþã, însã, PRMHunedoara aruncã în luptã can-didaþii care deþin cele mai puþinebunuri, care au doar strictulnecesar ºi nici un ban în conturi,iar Dorel Schiopu, candidat înColegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan– Uricani, nu are absolut niciunbun pe numele lui!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci

Care sunt averile celor care au intratîn cursa electoralã

N ici un director,ºef de serviciu

ori angajat al opera-torului de apã ºicanal nu va maiavea voie sã meargãla cumpãrãturi cumaºina instituþiei.

Conducerea Apa ServValea Jiului vrea sãstopeze furturile ºipierderile iar pe lângãmãsurile luate împotrivaconsumatorilor, a trecutºi la curãþenie în propriaogradã. Prima decizie afost ca dupã terminareaprogramului de lucru,fiecare maºinã din parculauto sã fie garatã încurtea instituþiei. Nici unºef nu mai are voie sã-ºiia autoturismul de servi-ciu acasã, iar în scurttimp toate maºinile vor fidotate cu sistem de

urmãrire prin GPS. „S-aterminat cu situaþiile degenul în care toate par-cãrile supermarketurilorerau pline de maºinileApa Serv pentru ºefiimergeau cu maºina deserviciu la cumpãrãturi.Dupã ora 15 toatemaºinile sunt garate încurtea regiei, nimeni nu

mai merge acasã cumaºina de serviciu. ªi eumerg cu maºina perso-nalã la muncã, restulºefilor de ce nu pot. Înfiecare lunã sunt costuricu carburanþii pentrumaºini de 60 de mii delei, trebuie sã facem ºieconomie”, a declarat,Costel Avram, director

general SC Apa ServValea Jiului. Avrammerge mai departe ºispune cã dupã ce ºi-alãsat subordonaþii cufuncþii de conducere fãrãmaºini de serviciu, vadota fiecare autoturism cusistem de monitorizareprin GPS.

În acest fel se vacunoaºte exact traseulfiecãrei maºini, iar anga-jaþii nu mai pot minþi cãau fãcut deplasãri îninteres de serviciu iar înrealitate ºi-au rezolvat alteprobleme. Pe de altãparte, Avram recunoaºtecã nu va fi deloc popularprintre ºefii de servicii dinApa Serv mai ales cã le-atãiat ºi lefurile cu 5 pro-cente, însã spune cã trea-ba lui este sã facã regiasã meargã ºi mai puþin sãcâºtige simpatia unora.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Parcul auto al Apa Serv - monitorizat prin GPS

De la elevi,pentru elevi

Î n aceastã sãptãmânã seaflã în plinã derulare o

campanie în cadrul cãreiaelevii ºi dascãlii hunedoreniparticipã la noua ediþie a“Sãptãmânii legumelor ºifructelor donate”.

Acþiunea se desfãºoarã încadrul Strategiei Naþionale deAcþiune Comunitarã ºi constã încolectarea de legume ºi fructece urmeazã a fi donateelevilor care provin dinfamilii nevoiaºe. “La debu-tul acestei acþiuni de întra-jutorare, aceasta purtadenumirea de “Sãptãmânacartofului”. Din acest andenumirea a fost schim-batã dar þelul a rãmasacelaºi, respectiv ajutareafamiliilor aflate la nevoie”,a precizat Diana Iozsa,consilier ºcolar ªcoalaGeneralã “I. G. Duca”Petroºani.

Campanii similare aufost derulate ºi în anii ante-

riori, copiii dovedindu-se a fideosebit de receptivi la astfel deacþiuni. “Eu am rãmas surprinsãplãcut de modul în care copiii ºipãrinþii lor au înþeles sã ia partela o astfel de acþiune. Cei careau posibilitãþi materiale nu auezitat sã-i ajute pe colegii lorcare provin din familii cu pro-bleme sociale sau financiare”, a mai declarat Diana Iozsa.

“Sãptãmâna legumelor ºifructelor donate” va avea capunct final data de 16 noiem-brie, zi în care produsele donateurmeazã a fi repartizate benefi-ciarilor, respectiv familiilor cuprobleme financiare ºi sociale.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Proiecte depuse ºi nerealizate

Omagiu eroilorde la Petrila

A u trecut patru anide la tragedia ce a

îndoliat Valea Jiului.Ziua de astãzi, 15noiembrie, este o zitristã pentru minerii dinValea Jiului ºi în special pentru ortacii de la Petrila.

În aceastã zi, însã, solidari-tatea se simte în Valea Jiului.Toþi ne aducem aminte de eroiicare ºi-au pierdut viaþa în adân-

cul pãmântului. Este foarte greusã gãseºti cuvinte care sã tra-ducã oarecum exact toatã tris-teþea generatã încã mult timp,dupã ce nenorocirea s-a produs.Este însã o datorie pentru noisã nu uitãm sacrificiul suprempe care l-au fãcut acei mineri.De asemenea, este o datoriepentru noi, politicienii carereprezentãm Valea Jiului înParlament, sã susþinem mine-ritul. În ceea ce mã priveºte potspune, cu mâna pe inimã, cãm-am zbãtut ºi o voi face ºi încontinuare pentru ca minerituluidin Valea Jiului sã i se dea oºansã.

Senator, Cosmin Vasile NICULA

Page 9: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

A NL-urile de laPetroºani, doar la stadi-

ul de proiect. Dacã sãptãmâ-na trecutã în municipiulLupeni s-au dat în folosinþã45 de spaþii locative desti-nate tinerilor, la Petroºaniaceastã categorie de per-soane mai are de aºteptat.

Reprezentanþii AgenþieiNaþionale pentru Locuinþedeclarã cã la Petroºani încã nuvor fi construite blocurile ANL.

”ANL-urile de la Petroºanisunt deocamdatã la stadiul deproiect. Trebuie sã stabilimbugetul pe anul viitor ºi abiaapoi vom putea discuta deimplementarea proiectului”, adeclarat pentru Cronica VãiiJiului, directorul adjunct al ANLBucureºti, Liviu Marchiº.

La Petroºani ar fi urmat sã fieconstruite douã blocuri ANL pestrada Pãcii.

“Locaþiile pentru blocurileANL, care sunt pe strada Pãcii

au fost de mai bine de un antransmise la Bucureºti împreunãcu toatã documentaþia. La unmoment dat, am primit oînºtiinþare cã s-a fãcut licitaþia decãtre cei de la MinisterulDezvoltãrii ºi urmeazã sã seînceapã efectiv lucrarea. Nu ºtiuce s-a întâmplat ºi nu ni s-a maicomunicat absolut nimic, dar vãpot spune cã toatã documentaþiaºi toate avizele sunt trimise cãtredânºii”, spun reprezentanþiiPrimãriei Petroºani.

Mai mult decât atât realizareaunor noi imobile de tip ANLdepinde direct de cumpãrareaspaþiilor locative existente.Astfel, dacã tinerii care acumdeþin o locuinþã de tip ANL ºi ocumpãrã pot favoriza construireaaltor blocuri.

”Da este adevãrat. Pentru aputea construi alte blocuri ANLtrebuie ca locuinþele existente înprezent sã fie cumpãrate decãtre tineri. Aºa existã ºi rulajul

fondurilor”, a mai precizat sursacitatã.

Locuinþele ANL pot ficumpãrate de tineri la valoareade 411 euro pentru un metrupãtrat, sumã valabilã pentru toate

zonele þãrii. În urmã cu aproxi-mativ douã luni, la Petroºani erauînregistrate 600 de cereri pentrulocuinþe, 200 dintre acestea fiindpentru ANL-uri.

Monika Monika BACIU BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

LA CAMPANIE, ÎN PIAÞÃ Cronicã rimatã

Ce frumos ºtiu sã vorbeascã deputaþii, senatoriide îºi schimbã gând ºi faptã la clic toþi alegãtorii,

toþi au lecþia-nvãþatã de la grecul filozofce vorbea mãrii zi-noapte, ca sã nu rãmânã fonf!

La români dau adunarea candidaþii noºtri-n piaþãca, retoric, sã ne vândã-orice legumã ori verdeaþã –nu sunt proºti, nici fonfi, au neicã o idee clarã-n cap:

sã adune iute-avere schimbând morcovul pe nap.

Am privit vorbind mulþimii sãpãtoare prin grãdinãun “independent” cu roaba transformatã-n limuzinã:

« vedeþi ? opozanþii poartã diamante, zibelinã,mâncã icre, trufe, ambrã sã parã cã-s fãrã vinã,

Au gândirea încreþitã cum e varza de Bruxelles,schimbã la moment cartofii pe spanac ºi pãtrunjel,

vor putere cu þãpoiul, roºia li-i firmamentul,sub culoarea ei se-ngraºã de decenii parlamentul...

La noi ? dragostea de þarã e, prin vot, ereditarãºi iubirea de moºie n-are capãt ori hotarã,

poþi negocia ardeiul, brozba, ceapa, gogoºarul –ºtim ce-i piaþa ºi oferta, ºtim sã folosim cântarul,

Castraveþi ºi gogonele, pepenii de murãturãau design ca ãi din UE, de vã plouã pofta-n gurã,deci, sã dregeþi sosul (votul !) cu-oregano ºi tarhon

ºi în oriºice tocanã nu uitaþi de... bulion,

Iar dacã n-aveþi parale, faceþi coadã la pomanã,vã dãm dreptul de a sta ca-n cuºca vespasianã...

cine strigã ? iar urmaºii ?cum, n-au ce sã punã-n oalã?ce-nseamnã protest ºi grevã, revoluþie, rãscoalã«?

Ioan Dan Bãlan

„N u mã duc în Parlament sã mã

îmbogãþesc. Eu am deja!”.Cam de câte ori aþi auzitaceastã frazã? Probabil lafiecare campanie electoralã,spusã de cei care ne cervotul, pentru a ne convingede bunele lor intenþii. Iarla unii chiar aºa este. Auacumulat în timp suficienþibani sau alte bunuri devaloare încât sã le asigureun trai decent. Pentru alþii,însã, averile nu s-au prinsde ei, chiar dacã au muncitzeci de ani.

Candidaþi bogaþi ºi candidaþisãraci. Cam aºa se poate descriesituaþia celor care, în data de 9decembrie cer votul hunedore-nilor la Senat ºi CameraDeputaþilor, potrivit declaraþiilorde avere, postate pe site-ulAgenþiei Naþionale deIntegritate. Cei mai bine situaþisunt cei care au mai avut ºi pânãacum funcþii publice, ori au fostdeputaþi sau senatori înParlamentul României. ªi, dacãunii preferã sã îºi þinã banii înbãnci, alþii preferã bijuteriile sauobiectele de valoare, ori îºi

împrumutã prietenii sau firmeleunde lucreazã cu diverse sumede bani. Asta dincolo de faptulcã mai toþi se plâng cã au datoriiîn bãnci.

Cosmin Nicula (USL), unuldintre senatorii hunedoreni caremai vrea un mandat, nu sepoate plânge ºi este unul dintrecandidaþii care a strâns cevaavere. Are trei terenuri, douãcase, un apartament, un autotu-rism ºi vreo 20.000 de euro înconturi. ªi Florin Mârza (ARD)are 3 terenuri, douã case, douãapartamente ºi o casã devacanþã, un autoturism, dar ºibijuterii din aur ºi platinã în valoare de 750.000 de lei. Iosif Andras (UDMR) are douãcase, un apartament, treiterenuri, vreo 77.000 de lei înconturi, la care se adaugãdiverse sume în euro ºi dolari.

Unul dintre cei mai bogaþicandidaþi al Senat este liderulPDL Hunedoara, Dorin Gligor,cu douã apartamente, douãterenuri, douã autoturisme,30.000 de lei ºi alte câteva miide euro în bãnci sub formã de

depozite bancare, conturi saufonduri de investiþii.

Nici Dorin Pãran (USL) nu sepoate plânge, cu 7 imobile, treimaºini ºi tot atâtea depozitebancare, în timp ce actualulMinistru al Muncii, MarianaCâmpeanu (USL), are douãterenuri, trei apartamente, ocasã de vacanþã, conturi,depozite bancare ºi fonduri deinvestiþii de peste 120.000 deeuro. În schimb, HaralambieVochiþoiu (PPDD), spune cã nu

are decât un apartament, niciomaºinã (doar pe firmã), nu arebani în conturi, dar, în schimb,are peste 700.000 de lei acor-daþi ca împrumut, în nume per-sonal, cãtre firmele pe care lecontroleazã direct sau prin intermediari. ªi fostul prefect deHunedoara, Marius CristianVladu (PPDD) are acelaºi obiceiºi, dacã tot nu are bani în bãnci,a dat sub formã de împrumut180.000 de euro cãtre firmaunde este director ºi undelucreazã ºi copiii lui. Mulþi dintrecandidaþii la Senat din judeþulHunedoara au în general, conform propriilor declaraþii,bani cât sã nu poatã fi consideraþi sãraci, adicã unsalariu, un apartament ºi, eventual, o maºinã.

C um stau deputaþii

ªi candidaþii la CameraDeputaþilor au o situaþie finan-ciarã similarã celor de la Senat,adicã vorbim despre candidaþibogaþi ºi candidaþi sãraci. Înprima categorie intrã, fãrã doar

ºi poate Carmen Hãrãu (USL)care vine din mediul de afaceri.Adorã arta ºi, împreunã cu soþulei, deþine o colecþie de tablouride 200.000 de euro, dar ºi biju-terii în valoare de 50.000 deeuro. De asemenea, mai deþineun teren, un apartament, douãcase, 400.000 de lei în bãnci,dar ºi vreo 200.000 de lei baniacordaþi sub formã de împru-mut. ªi fostul primar al Devei,Mircia Muntean (ARD) este unul

dintre candidaþii bogaþi, cu patruterenuri, douã apartamente,douã autoturisme ºi câteva zecide mii de euro în bãnci, desprecare susþine cã provin dindiverse moºteniri. De asemenea,actualul deputat Laurenþiu Nistor(USL) are 7 terenuri, douã case,un apartament, douã autotur-isme, conturi ºi depozite bancarede peste 350.000 de lei ºi câte-va mii de euro. Un alt candidatavut este ºi Dan Radu Ruºanu(USL), cu 8 terenuri agricole ºilivezi, tablouri, sculpturi sau bijuterii în valoare de 55.000 de euro ºi aproximativ un milionde lei în bãnci. Bogdan Þâmpãu(USL) preferã tot bijuteriile înlocul conturilor bancare, ºi areastfel de obiecte de valoare de18.000 de euro. ªi Iosif Blaga(ARD) a acumulat ceva cât timpa stat în parlament. Are douãterenuri, douã maºini, o rulotã ºivreo 70.000 de lei în bãnci, întimp ce Tiberiu Borca (ARD),fostul director al TermocentraleiMintia, are 2 terenuri, unapartament, douã maºini ºi100.000 de lei în bãnci. Cândvape lista celor mai bogaþi parla-mentari hunedoreni, MonicaIacob – Ridzi (PPDD) pare sã fisãrãcit brusc dupã izbucnireascandalului de corupþie în careeste implicatã ºi ºi-a înstrãinat obunã parte a bunurilor deþinute.Acum mai are doar un teren, unapartament ºi o casã. ªi, la felca ºi la Senat, cei mai mulþi dintre candidaþi au averi modeste, dacã putem sã lenumim aºa, adicã nu sunt muritori de foame, dar nici bogaþi.

Cu siguranþã, însã, PRMHunedoara aruncã în luptã can-didaþii care deþin cele mai puþinebunuri, care au doar strictulnecesar ºi nici un ban în conturi,iar Dorel Schiopu, candidat înColegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan– Uricani, nu are absolut niciunbun pe numele lui!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci

Care sunt averile celor care au intratîn cursa electoralã

N ici un director,ºef de serviciu

ori angajat al opera-torului de apã ºicanal nu va maiavea voie sã meargãla cumpãrãturi cumaºina instituþiei.

Conducerea Apa ServValea Jiului vrea sãstopeze furturile ºipierderile iar pe lângãmãsurile luate împotrivaconsumatorilor, a trecutºi la curãþenie în propriaogradã. Prima decizie afost ca dupã terminareaprogramului de lucru,fiecare maºinã din parculauto sã fie garatã încurtea instituþiei. Nici unºef nu mai are voie sã-ºiia autoturismul de servi-ciu acasã, iar în scurttimp toate maºinile vor fidotate cu sistem de

urmãrire prin GPS. „S-aterminat cu situaþiile degenul în care toate par-cãrile supermarketurilorerau pline de maºinileApa Serv pentru ºefiimergeau cu maºina deserviciu la cumpãrãturi.Dupã ora 15 toatemaºinile sunt garate încurtea regiei, nimeni nu

mai merge acasã cumaºina de serviciu. ªi eumerg cu maºina perso-nalã la muncã, restulºefilor de ce nu pot. Înfiecare lunã sunt costuricu carburanþii pentrumaºini de 60 de mii delei, trebuie sã facem ºieconomie”, a declarat,Costel Avram, director

general SC Apa ServValea Jiului. Avrammerge mai departe ºispune cã dupã ce ºi-alãsat subordonaþii cufuncþii de conducere fãrãmaºini de serviciu, vadota fiecare autoturism cusistem de monitorizareprin GPS.

În acest fel se vacunoaºte exact traseulfiecãrei maºini, iar anga-jaþii nu mai pot minþi cãau fãcut deplasãri îninteres de serviciu iar înrealitate ºi-au rezolvat alteprobleme. Pe de altãparte, Avram recunoaºtecã nu va fi deloc popularprintre ºefii de servicii dinApa Serv mai ales cã le-atãiat ºi lefurile cu 5 pro-cente, însã spune cã trea-ba lui este sã facã regiasã meargã ºi mai puþin sãcâºtige simpatia unora.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Parcul auto al Apa Serv - monitorizat prin GPS

De la elevi,pentru elevi

Î n aceastã sãptãmânã seaflã în plinã derulare o

campanie în cadrul cãreiaelevii ºi dascãlii hunedoreniparticipã la noua ediþie a“Sãptãmânii legumelor ºifructelor donate”.

Acþiunea se desfãºoarã încadrul Strategiei Naþionale deAcþiune Comunitarã ºi constã încolectarea de legume ºi fructece urmeazã a fi donateelevilor care provin dinfamilii nevoiaºe. “La debu-tul acestei acþiuni de întra-jutorare, aceasta purtadenumirea de “Sãptãmânacartofului”. Din acest andenumirea a fost schim-batã dar þelul a rãmasacelaºi, respectiv ajutareafamiliilor aflate la nevoie”,a precizat Diana Iozsa,consilier ºcolar ªcoalaGeneralã “I. G. Duca”Petroºani.

Campanii similare aufost derulate ºi în anii ante-

riori, copiii dovedindu-se a fideosebit de receptivi la astfel deacþiuni. “Eu am rãmas surprinsãplãcut de modul în care copiii ºipãrinþii lor au înþeles sã ia partela o astfel de acþiune. Cei careau posibilitãþi materiale nu auezitat sã-i ajute pe colegii lorcare provin din familii cu pro-bleme sociale sau financiare”, a mai declarat Diana Iozsa.

“Sãptãmâna legumelor ºifructelor donate” va avea capunct final data de 16 noiem-brie, zi în care produsele donateurmeazã a fi repartizate benefi-ciarilor, respectiv familiilor cuprobleme financiare ºi sociale.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Proiecte depuse ºi nerealizate

Omagiu eroilorde la Petrila

A u trecut patru anide la tragedia ce a

îndoliat Valea Jiului.Ziua de astãzi, 15noiembrie, este o zitristã pentru minerii dinValea Jiului ºi în special pentru ortacii de la Petrila.

În aceastã zi, însã, solidari-tatea se simte în Valea Jiului.Toþi ne aducem aminte de eroiicare ºi-au pierdut viaþa în adân-

cul pãmântului. Este foarte greusã gãseºti cuvinte care sã tra-ducã oarecum exact toatã tris-teþea generatã încã mult timp,dupã ce nenorocirea s-a produs.Este însã o datorie pentru noisã nu uitãm sacrificiul suprempe care l-au fãcut acei mineri.De asemenea, este o datoriepentru noi, politicienii carereprezentãm Valea Jiului înParlament, sã susþinem mine-ritul. În ceea ce mã priveºte potspune, cu mâna pe inimã, cãm-am zbãtut ºi o voi face ºi încontinuare pentru ca minerituluidin Valea Jiului sã i se dea oºansã.

Senator, Cosmin Vasile NICULA

Page 10: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 20121100 Actualitate

H O R O S C O P 1 5 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Propunerile pe care le vei primivor fi tentante, dar nu este cazulsã te implici decât în acþiuni petermen scurt. Unele schimbãripe care le aveai în minte de maimultã vreme nu vor mai putea fievitate. Activitãþile intelectuale tevor favoriza.

Ziua se anunþã a fi deosebit defavorabilã tuturor iniþiativelor înplan sentimental. Relaþia cufiinþa iubitã evolueazã cum nu sepoate mai bine ºi acest lucru vãajutã sã vã simþiþi mai relaxat. Înschimb, dacã eºti cãsãtorit poþiavea parte de discuþii obositoare.

Cineva din familie ar putea inter-veni în relaþia ta cu partenerul desuflet, ceea ce ar putea generaunele discuþii. Dacã nu vei vorbimai mult decât este cazul, nu seva întâmpla nimic neplãcut. Esteposibil sã primeºti o veste carete va bine dispune.

Eºti cam irascibil, ceea ce tepoate determina sã iei deciziipripite. Fii cât se poate de atent,deoarece este posibil sã facigreºeli cu repercusiuni majore!Evitã discuþiile în contradictoriucu cei apropiaþi, deoarece esteposibil sã ai parte de o surprizã.

În plan financiar poþi avea orealizare. Câºtigurile nu se lasãprea mult aºteptate ºi eforturilepe care le-ai fãcut îºi vor demon-stra eficienþa. Energia fizicã nueste la nivelul obiºnuit ºi supraso-licitarea nu va face sã te simþipur ºi simplu epuizat.

Astãzi vor exista unele tensiuni înceea ce priveºte relaþia ta cu fiinþaiubitã. Nu este un moment prielnicpentru a discuta despre nemulþu-mirile pe care le ai, deoarece înorice clipã poate izbucni o ceartãobositoare. Nu este momentul dea face schimbãri de anvergurã.

Te aºteaptã o zi bunã în plansentimental. Farmecul personaleste la limita superioarã ºi ori-unde te vei duce þi se vor facecomplimente. Iniþiativele tale înacest domeniu se vor bucura desucces dar nu este cazul sã facischimbãri.

Este posibil sã aparã uneleneînþelegeri cu colaboratorii celmai bine ar fi sã faci totul deunul singur. În cazul în care þi sevor repartiza noi sarcini de servi-ciu înarmeazã-te cu rãbdare, cãcisoluþiile vor veni cu întârziere.Nu te încrede în orice zâmbet.

Vor fi multe de fãcut ºi nu preavei avea timp pentru tine; peordinea de zi vor apãrea tot felulde urgenþe. N-ar fi exclus ca oactivitate pe care o practici întimpul liber sã îþi dea ocazia sã îþiîmbunãtãþeºti situaþia materialã.

Starea ta generalã va fi înansamblu bunã, în ciuda stãrii deagitaþie ce te caracterizeazã deceva vreme. În cazul în carepânã acum te-ai confruntat cuceva probleme de sãnãtate astãziele s-ar putea rezolva. Ar fi binesã nu te implici speculaþii.

Te vei agita cu tot felul de tre-buri, care mai de care maiimportante, ºi nu îþi va mairãmâne timp pentru divertis-ment. În schimb vei avea posibil-itatea de a finaliza o situaþie cear putea aduce ceva mai multãstabilitate în viaþa ta afectivã.

Nevoia de dialog, de comunicareva fi accentuatã în aceastãperioadã, aºa cã ai putea discutacu partenerul de suflet pe mar-ginea proiectelor de viitor.Pregãteºte-te sã fii alãturi defiinþa iubitã, cãci este posibil caaceasta sã aibã nevoie.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Monika BACIU

Mai precis este vorbade un loc în care sepãstreazã o colecþie depietre mari sculptate saugravate. Lapidariumuleste amplasat în spatele

Palatului Magna Curia.Noua clãdire cuprindecinci incinte unde suntexpuse piese arheologicede tip funerar, monu-mente inscripþionate, sta-tui preistorie, perioadadacicã ºi romanã

descoperite pe teritoriuljudeþului Hunedoara.

Turiºtii vor avea prilejulde acum încolo, sãadmire piesele de dimen-siuni mari, descoperite peºantierele arheologice dinjudeþul Hunedoara, ce vorfi depozitate într-un spaþiuanume creat. Construcþiadin metal ºi sticlã, în carevor fi expuse permanentstatui, ziduri dacice saucoloane, ce depãºesc canumãr 600 de obiecte degabarit mare ºi pe carepublicul nu a putut sã levadã, pânã acum expuse,au fost scoase la ivealã,din praful istoriei, deechipele de arheologi.

Realizarea investiþiei s-a realizat cu ajutorulConsiliului JudeþeanHunedoara care a alocatsuma de 800.000 de leila începutul acestui an.

Din praful istoriei, în exponatele muzeului

I naugurare la Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane. Consiliul

Judeþean Hunedoara împreunã cuMuzeul Civilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva inaugureazã, astãzi (joi-n.r.)Lapidariumul muzeului.

V reþi sã ºtiþi care este vârstarealã a plãmânilor dum-

neavoastrã? Acum puteþi afla.Cu ocazia Zilei Naþionale fãrãTutun, la Primãria Hunedoara sepot face mãsurãtori ale monox-idului de carbon din plãmâniifumãtorilor ºi se va determinavârsta realã a plãmânilor.

Oricine se aflã, joi, în primãrie întreorele 12:00-15:30 va putea beneficiade aceste mãsurãtori. Cu ocazia ZileiNaþionale fãrã Tutun, în sediul nou al

Primãriei Hunedoara se vor aflareprezentanþi ai Direcþiei de SãnãtatePublicã a Judeþului Hunedoara ºiCentrului de Prevenire, Evaluare siConsiliere Antidrog Hunedoara alAgenþiei Naþionale Antidrog. Acþiuneaface parte din Campania naþionalã“Riscurile consumului de droguri lamamã ºi copil”, organizatã de cãtreDirecþia de Sãnãtate Publicã a JudeþuluiHunedoara ºi Centrul de Prevenire,Evaluare si Consiliere AntidrogHunedoara al Agenþiei NaþionaleAntidrog.

Carmen COSMAN

DSP Hunedoara îþi spune vârsta realãa plãmânilor

Mircea NISTOR

“Vom organiza ºi înacest an, în Petroºani, onouã ediþie a festivaluluide muzicã uºoarã desti-nat copiilor ºi tinerilor.Manifestarea se va derulaîn perioada 30 noiem-brie – 1 decembrie, pe 4categorii de vârstã, par-

ticipanþii urmând a fi rec-ompensaþi cu diplome ºi

premii.

Jurizareafestivaluluiva fi fãcutãde cãtre MihaiTrãistariu, care va fipreºedintele juriului, pre-cum ºi de cãtre reprezen-

tanþi ai Filarmonicii dinCraiova, profesori de laAcademia de Muzicã dinBucureºti sau profesoride muzicã din Petroºani.Eu sper ca manifestareadin acest an sã odepãºeascã, din punct devedere calitativ, pe ceade anul trecut”, adeclarat Eugen Muntean,directorul manifestãrii.

Festivalul de muzicãuºoarã va fi organizat decãtre Casa de Culturã aStudenþilor din Petroºani.Pânã la sfârºitul luniinoiembrie, tot în cadrul“Galelor studenþeºti”, vafi organizat ºi un Salon

Studenþesc de ArtãFotograficã. La

manifestareacare areprogramatvernisajulchiar înaceastãsãptãmânã

au fost invi-taþi sã par-

ticipereprezentanþi ai

caselor studenþeºti dinPetroºani, Cluj - Napoca,Sibiu ºi Ploieºti.

“Stelele tinereþii”, tot mai aproape

E diþia cu numãrul 6 a Festivaluluide muzicã uºoarã “Stelele

tinereþii” va fi organizatã, în acest an,la finele lunii noiembrie. La mani-festare vor participa câteva zeci de copiiºi tineri din întreaga þarã, preºedintelejuriului care va acorda diplomele ºi pre-miile, în bani sau obiecte, urmând a fiMihai Trãistariu.

Page 11: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 2012 Actualitate 11

Maximilian GÂNJU

Mina Petrila se va umple dinnou astãzi de rudele minerilorcare în urmã cu exact patruani, într-o sâmbãtã neagrã, îºipierdeau viaþa într-un cumplitaccident de muncã. Sirenele dela Exploatarea Minierã Petrilavor rãsuna iarãºi peste micuþalocalitate, pentru a aminti dedezastrul produs la circa 900de metri în adâncul pãmântului.

C um s-a întâmplat?

Douã explozii violente auspulberat, în sâmbãta neagrã

chiar la amiazã, subteranulminei Petrila. La ora 15.00,gazul acumulat în subteran aexplodat, omorând opt mineri.La 18.45, metanul a explodatiar. ªi încã patru morþi s-auadãugat la bilanþul negru alminei Petrila. Un altul avea sãplece spre cer la o lunã dis-tanþã din cauza rãnilorcumplite. Totul începea cu zoriizilei când o echipã de mineri aintrat în ºut, în mina Petrila, lao adâncime de 950 de metri.

Totul a decurs normal pânã laorele amiezii, când gazul acu-mulat parºiv, pe nesimþite, însubteran a explodat. “S-adepãºit con-centraþia de5% a metan-ului, aºa seexplicã defla-graþia”,explica pescurt DanielSurulescu,directorulCompanieiNaþionale aHuilei dinacea vreme.

Minerii

aflaþi în ºut în acea zonã, opt lanumãr, au decedat. Alþi opt,membri ai unei echipe de salva-tori aflaþi la muncã au fost ºi eisurprinºi de explozie, suferindarsuri grave. În jurul orei 18,45a urmat o a doua explozie,care a ucis alþi patru oameni.“Sã nu vã imaginaþi cã explozi-ile, replicile, sunt mai micidecât prima deflagraþie. Sã nucredeþi cã la locul explozieilucrurile aratã cât de cât nor-mal. E grav, am vãzut cu ochiimei cã e grav! E foarte grav ce

e acolo. Armãturi de oþel careþin mina stau sã seprãbuºeascã.

Au fost comprimate de zicicã ai putea sã le iei sub braþ”,povestea unul dintre salvatoriiminieri care au coborât îninfernul de la Petrila.

C âinii au urlat amoarte

Câinii minerilor s-au adunat

la galeria ucigaºã ºi au urlat oreîn ºir a moarte.

Localnicii au venit ºi ei lapoarta minei imediat ce auauzit de prima explozie, ºi,supãraþi cã nu li s-a spus nimicdespre soarta celor din abataj,au rãbufnit. Ei ºtiau cã laexploziile miniere de la Vulcan,din august 2001 ºi mai 2002,când au murit 10, respectiv 14mineri, rudele lor au fost con-duse pânã la galeria din careau fost scoºi cei decedaþi.Oamenii cred cã unul dintremotivele pentru care totul afost þinut la secret ºi au fostmobilizate forþe de ordine lafaþa locului ar fi fost acela cãºefii erau în campanie elec-toralã.

B ilanþul negru de laPetrila

Bilanþul accidentelor demuncã petrecute de-a lungulanilor în mina Petrila estecutremurãtor: nu mai puþin de

26 de ortaci ºi-aupierdut vieþile însubteran, alþi 24fiind grav rãniþi.Primul accident înmina Petrila aavut loc în 1982,când 15 mineriau decedat, iaralþi 15 au fostrãniþi. În 26 iulie1996, alþi treimineri ºi-au pier-dut viaþa înaceeaºi minã întimpul unei inter-venþii la puþul de

aeraj. La 10 decembrie 1996,doi ortaci au murit ºi alþi doi aufost grav rãniþi în urma uneisurpãri. La 30 octombrie1997, un inginer ºi-a pierdutviaþa lovit de un stâlp metalic.A urmat tragedia din 20 febru-arie 1998, când un miner amurit surprins în subteran de osurpare la unul din preabataje,apoi cea din octombrie 1999,când un angajatal aceleiaºiexploatãriminiere a murit,cãzând de la oînãlþime de peste30 de metri, însubteran.

La 18 aprilie2003, un angajata murit dupã ce acãzut într-un puþaflat în subteran.În mai 2004, laPetrila au avutloc alte douãaccidente, unul încare patru anga-jaþi ai Exploatãrii

Miniere au fost grav rãniþi înurma unei explozii care s-aprodus în subteran, iar în altaccident, doi angajaþi au fostgrav rãniþi în urma explozieiunui transformator electric. Îniunie 2004, un miner a muritdupã ce a fost prins între staþiade întoarcere a unui transporta-tor ºi un stâlp de susþinere.

În fine, în iulie 2005, doimineri au murit în subteranulde la Petrila, corpurile lor fiindgãsite sub mormane de cãr-bune.

La patru ani de la accident,vinovaþii încã n-au plãtit pentrumoartea celor 13 mineri ºisuferinþa celor 15 care au scã-pat cu viaþã fiind rãniþi extremde grav. Anchetatorii au stabilitcine se face responsabil detragedie însã judecãtorii încã n-au finalizat procesul.

Trei foºti ºefi au fost con-damnaþi la închisoare însã pro-cesul încã nu s-a finalizat iarsentinþa nu este una definitivã.

Remember - EM Petrila 2008A stãzi se împlinesc 4 ani de la tragedia care a

curmat vieþile a 13 mineri ºi a schimbat des-tinul familiilor acestora. Au curs lacrimi de durerepe care nimeni nu le va putea ºterge de pechipurile celor care au rãmas fãrã stâlpul familiei.La patru ani de la tragedie durerea acestor familiiîncã nu este alinatã, iar vinovaþii încã n-au plãtit.

Î n urmã cu 4 ani, în ziua de 15 noiembrie 2008, s-a

aºternut tristeþea peste mineritul din Valea Jiului. Am fost cu toþii atunci copleºiþide accidentul teribil de la mina Petrila.

Am trãit împreunã zile de maresolidaritate ºi de compasiune profundã faþã de toþi cei ce au avutde suferit atunci.

Explozia de la Petrila a mai culesun mãnunchi de suflete ºi a lãsat în

urmã familii îndurerate, soþii fãrã soþi, pãrinþi fãrã copii, copii fãrã tatã, prieteni dispãruþi în neant într-oclipã fatalã.

În acele clipe, precum ºi în toþiaceºti ani de când reprezint ValeaJiului în Parlamentul României ºi decând susþin constant mineritul dinaceastã zonã, am intensificat toateeforturile pentru a evita astfel de accidente ºi am continuat acþiunilemenite sã asigure munca minerilor însubteran în condiþii de siguranþã.Continui sã susþin mineritul ºi o voiface din respect pentru minerii ºi

familiile lor.Iar astãzi, într-un moment

comemorativ, mã închin memorieituturor minerilor plecaþi ºi le transmitmembrilor familiilor acestora sãpriveascã viaþa cu încredere ºi sã aibãputerea de a-ºi creºte copiii.

Aceeaºi încredere doresc sã le-oinspir din nou tuturor minerilor cãrora le transmit cã rãmân acelaºisusþinãtor al activitãþii lor ca ºi pânã acum.

MONICA IACOB-RIDZIDeputatul dumneavoastrã

ÎMPREUNÃ CU GÂNDUL LA MINERII VÃII JIULUI

Page 12: CVJ, NR. 254, JOI 15 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 noiembrie 201212 Actualitate

Monika BACIU

Administraþia localãimplementeazã un proiectce prevede realizareaunui sistem de dirijare atraficului rutier asistat decalculator, semafoareleurmând sã fie coordonateîn funcþie de numãrulmaºinilor care aºteaptã în

intersecþii.Acesti sistem

va fi realizatcu fondurieuropene acãror val-oare esteestimata lasuma de 17milioane delei. Cofinanþarea

Primãriei este de667.223 de lei. Conformdocumentelor lucrãrilepentru realizarea sistemu-lui de management altraficului rutier dinmunicipiul Deva vor fifinalizate în luna mai a

anului viitor. În cadrulproiectului vor

fi modernizate23 de inter-secþii situatepe princi-palele axe de

circulaþie:Calea

Zarandului-ºoseaua

de centurã a oraºului,bulevardele 1 Decembrie,22 Decembrie, stradaHorea ºi strada Eminescu.

Semafoarele din acesteintersecþii vor fi schimbatecu altele noi, realizate pebazã de LED-uri, iar înasfalt vor fi montaþi sen-zori cu ajutorul cãrora vorfi monitorizate valorile detrafic. Datele colectate dinintersecþii vor fi transmiseunui centru de comandã,care, pe baza unui softspecializat, va stabili câttimp va rãmâne fixat peculoarea verde unsemafor sau altul.

Trafic rutier controlat online

C irculaþia din Deva ”controlatã” cu tehnolo-gia viitorului Sistem de dirijare a traficului

rutier. Începând de anul viitor, conducãtorii autodin Deva vor circula ”ghidaþi” electronic.

O raºul Aninoasa va primio sumã de bani de la

Consilul Judeþean, mâine, larectificarea bugetarã.Primarul Nicolae Dunca,spune cã aceasta este primaveste bunã din ultimele lunipentru el.

Aproape de sfârºitul anului, într-o zi mohorâtã de toamnã ca aceas-ta, Aninoasa ar putea avea parte ºide puþin noroc, mai ales cã în ulti-ma vreme, aceastã localitate treceprin clipe grele din cauza blocajuluifinanciar.

Consiliul Judeþean Hunedoara,în cadrul unei ºedinþe, care va avealoc astãzi, 15 noiembrie, va faceo rectificare bugetarã, iar Aninoasaeste prima localitate de pe listaoraºelor care vor primi bani.

“O bunã parte din suma care ovom repartiza primãriilor, va fi ºipentru Aninoasa. Ce va face pri-marul cu banii, este strict problemalui, însã noi, categoric îi vom daniºte fonduri. Am o sumã de peste1 milion de euro care trebuieîmpãrþitã la mai multe primãrii”, adeclarat Mircea Moloþ, preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Primarul Oraºului Aninoasa,Nicolae Dunca, spune cã acestaeste primul semn de bine dinultimele luni pentru localitatea pecare o conduce. “Eu sunt foartebucuros cã voi primi o sumã debani.

În funcþie de arieratele pe carele are fiecare primãrie, am înþelescã se dã 5 % din totalul acestora.La mine ar fi undeva la 3 miliardeºi 800 de milioane lei vechi.

Dacã cei de la ConsiliulJudeþean mã ajutã cu aceastãsumã, le-aº mulþumi din suflet, iarpentru mine ar fi o zi bunã, pen-tru cã pentru prima datã, cineva segândeºte ºi la Aninoasa”, ne-a

declarat Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa

Cu banii pe care îi va primi,primãria Aninoasa va plãti datoriilecãtre furnizori, care nu sunt delocmici. De altfel, primarul NicolaeDunca a mai spus cã este foarteposibil sã participe ºi el la ºedinþade consiliu, pentru a-ºi susþinecauza dacã este nevoie.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

T ribunalulHunedoara

a respins, miercuri, recursulformulat de cele18 traficanþi ºiconsumatori desubstanþe cu efectpsihoactiv.

Cei 18 au fostarestaþi preventiv sãp-tãmâna trecutã demagistraþii de laJudecãtoria Deva.

Dealerii ºi con-sumatorii de sub-stanþe etnobotanicerãmân dupãgratii.Miercuri s-ajudecat recursul lor,dar magistraþii le-aurespins cererea deeliberare din arest „Îndata de 14.11.2012instanþa a respins

recursul declarat decãtre inculpaþi, astfelse menþine mãsuraarestãrii preventivedispusã faþã de 18inculpaþi de cãtreJudecãtoria Deva”, adeclarat IldikoGlãman, purtãtor decuvânt al TribunaluluiHunedoara.

Sãptãmâna trecutã40 de tineri au fostsãltaþi de mascaþi în

urma unei razii ce aavut loc laHunedoara. Atunciau fost confiscate ridi-cate aproximativ 3,5kilograme de etnob-otanice, eticheteautocolan¬te pentruambalat, cântare ºiapa¬raturã pentruporþionat ºi ambalat,dar ºi aproximativ800 de milioane delei vechi, baniproveniþi din vân-zarea produselorinterzise. Totodatã, înurma percheziþiilor afost ridicat ºi un pistolcu aer comprimat ºiînscrisuri utile cauzei.Substanþele veneaudin Spania ºi maiapoi erau distribuiteîn oraºele dinTransilvania.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Soarele rãsare ºi pentru Aninoasa

Dealerii de etnobotanice, rãmân în arest