cvj 640, joi, 26 iunie

16
Judecãtor sãtul sã aºtepte expertiza în dosarul lui Sucilã >>> PAGINA A 3-A Geometria a ridicat probleme la Evaluarea Naþionalã >>> PAGINA A 4-A ”Street Dance - Petrila 2014” a devenit un concurs de nivel naþional >>> PAGINA A 12-A Echipamentele pentru noul telescaun din Parâng sunt pe drum >>> PAGINA A 13-A Vine apa caldã la Petroºani >>> PAGINA A 11-A Transalpina ÎNCHISÃ din lipsã de marcaje rutiere >>> PAGINA A 10-A Incluse în patrimoniul UNESCO Pãdurile virgine de fag ar putea bloca “Drumul lui Bãsescu” >>> PAGINA A 16-A Angajãri la Mina Livezeni >>> PAGINA A 7-A Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni >>> PAGINA A 6-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 640 Joi, 26 Iunie 2014 D rumul judeþean care duce spre staþiunea Parâng este la un pas de modernizare. Proiectanþii au fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºe- dintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentru ultimele detalii. Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iar proiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

Upload: geza-szedlacsek

Post on 31-Mar-2016

247 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ 640, joi, 26 iunie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ 640, joi, 26 iunie

Judecãtor sãtul sãaºtepte expertiza

în dosarul lui Sucilã>>> PAGINAA3-A

Geometria a ridicatprobleme la

Evaluarea Naþionalã>>> PAGINAA4-A

”Street Dance -Petrila 2014” a

devenit un concursde nivel naþional

>>> PAGINAA12-A

Echipamentele pentru noul

telescaun din Parâng sunt pe drum

>>> PAGINAA13-A

Vine apa caldã la Petroºani

>>> PAGINAA11-A

TransalpinaÎNCHISÃ din lipsãde marcaje rutiere

>>> PAGINAA10-A

Incluse în patrimoniulUNESCO

Pãdurile virginede fag ar putea

bloca “Drumul luiBãsescu”>>> PAGINAA16-A

Angajãri la Mina Livezeni

>>> PAGINAA7-A

Pensionariiminieri, amãgiþicu promisiuni

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 640

Joi, 26 Iunie 2014

D rumul judeþean care duce spre staþiunea Parâng este la un pas de modernizare. Proiectanþii au fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºe-

dintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentru ultimele detalii.Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iarproiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Drumul spre Parâng,la un pas de licitaþie

Page 2: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cele mai multe plãþi suntînregistrate la indemnizaþiapentru creºterea copilului,respectiv 16,4 milioane leiºi 11,4 milioane lei la aju-torul social ºi alocaþia pen-tru susþinerea familiei, semai aratã în Nota deFundamentare a proiectuluide OUG.

Tot în acelaºi documentse mai apreciazã cã nivelulajutoarelor, alocaþiilor ºiindemnizaþiilor acordate ca

beneficii de asistenþasocialã sunt relativ reduse,iar aplicareadobânzilor/penalitãþilor/majorãrilor va duce la dublareaefectivã a sumelor datorate,în condiþiile în care acestaeste lipsit de venituri sauare venituri extrem dereduse. Astfel, recuperareacudobânzi/penalitãþi/majorãria alocaþiei de stat pentrucopii, a alocaþiei pentru

susþinerea familiei, a drep-turilor pentru persoanele cudizabilitãþi, a ajutoruluisocial ºi chiar a indemniza-þiei pentru creºterea copilu-lui poate crea noi situaþiisociale. Pentru indemnizaþiade creºtere a copilului, prin-cipala cauzã a constituiriidebitului o constituierealizarea de veniturisupuse impozitului, de reg-ulã din diverse forme decolaborare cu firme de asig-

urãri sau de distribuþie aunor produse, cu o medie avenitului impozabil de pânãîn 100 lei. În cazul ajutoru-lui social sau al alocaþieipentru susþinerea familiei,cele mai multe sume derecuperat se înregistreaza

ca urmare a plãþii subvenþi-ilor pentru agriculturã înperioada în care per-soanele/familiile sunt bene-ficiare ale drepturilormenþionate. Pentru sumade 30,75 milioane lei prim-itã necuvenit, totalul acce-soriilor (dobânzi, penalitãþisau majorãri de întârziere)pentru anul 2014 se ridicãla 5,8 milioane lei.

Persoanele care ape-leazã în mod abuzivServiciul 112, de regulã, sejoacã la telefon, fac glumeproaste, þipã, cântã, punmuzicã, aduc injurii opera-torilor 112, doresc sã con-verseze sau sã fie ascultaþide cãtre cineva ori solicitãdiverse informaþii cu carac-ter nonurgent, potrivit unuirãspuns al Serviciului deTelecomunicaþii Speciale(STS) la solicitarea MEDIAFAX.

În situaþia în care per-soanele care apeleazãabuziv Serviciul 112 suntidentificate, acestea potprimi amendã între 500 ºi1.000 lei. Astfel, înprimele luni ale acestui anau fost aplicate 4.892 desancþiuni contravenþionale.

Însã, de regulã, acest tipde apel este iniþiat de petelefoane cu serviciu pre-plãtit ºi nu sunt identifica-bile, astfel cã sancþiunile nurelevã numãrul mare de

apeluri false.În primele cinci luni ale

acestui an, în SistemulNaþional Unic pentruApeluri de Urgenþã, au fostrecepþionate, în medie,45.863 de apeluri pe zi,respectiv 1.911 apeluri peorã.

Numãrul total mediu deoperatori cu care serãspunde la apeluri în 24ore, la nivel naþional, estede aproximativ 300. Astfel,numãrul mediu de apeluritratate de cãtre un opera-tor într-o zi, la nivel naþion-

al, este de 425, iar pe orãaproximativ 18 apeluri.

Apelurile false întârzietratarea celor reale, timpulmediu de tratare a unuiapel fiind de 50 desecunde. În afara acesteiîntârzieri care creeazãoperatorilor un mare dis-confort, se mai poate prej-udicia calitatea serviciuluiprestat, mai spun reprezen-tanþii STS.

Anul trecut, au fostînregistrate aproape 17,5milioane de apeluri la 112,70,91 la sutã dintre elefiind false, a anunþat STS.Urmare a constatãrilorfãcute, pe parcursul anului,10.892 cetãþeni au fostsancþionaþi conform legiipentru apeluri false ºiabuzive cãtre numãrul 112.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 3

Maximilian GÂNJU

Preºedintele de ºedinþãde la Judecãtoria Petroºanicare are repartizat dosarulde judecatã în care AdrianSucilã este acuzat deprocurori de pornografieinfantilã suspecteazã o ter-giversare a cauzei. Acestlucru s-ar întâmpla dincauza lipsei concluziilorspecialiºtilor criminaliºticãrora li s-a solicitat oexpertizã cu privire la uneleprobe din dosar, iar con-cluziile lor întârzie sã aparã.În ciuda numeroaselorsolicitãri ale magistraþilor,rezultatul expertizei tot n-aajuns la Petroºani pentru ase putea continua judecareacauzei, fapt care l-a deter-minat pe judecãtorul de cazsã-i avertizeze pe cei carefac expertiza cã vor fi luatemãsurile prevãzute de legepentru tergiversare dacãnu/ºi vor spune punctul de

vedere. Cert este cã nici laultimul termen de judecatãrezultatul expertizei n-a fostcomunicat, iar preºedintelede ºedinþã a stabilit termende judecatã pentru 22 iuliea.c., când ar trebui caraportul de expertizã dispusîn cauzã sã ajungã laJudecãtoria Petroºani.Adrian Sucilã este judecatîn acest dosar dupã ceprocurorii au susþinut cã ”aprocurat ºi deþinut unnumãr de aproximativ 400de fiºiere de tip imagine,conþinând fotografii cuminori în ipostazepornografice”. Acest dosara fost disjuns dintr-o altãcauzã unde poliþistul a fostacuzat de procurori deinfracþiuni de act sexual cuun minor, corupþie sexualã,rãspândire de materialeobscene ºi furt. Sucilã asusþinut în permanenþã cãeste nevinovat în ambelecauze, iar dosarele sale aufost rodul unei rãzbunãri.

40.000 de români asistaþi social, deºi realizau venituri vânzând asigurãri sau cosmetice

P otrivit unui proiect de Ordonanþã de Urgenþã postat pe paginaMinisterului Muncii, prin care se propune recuperarea sumelor

cu renunþarea la dobânzi/penalitãþi/majorari de întârziere, la nivelulAgenþiei Naþionale pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã se înregistreazãun numãr de 39.641 beneficiari de drepturi de asistenþã socialã careau primit sume necuvenite ce totalizeazã suma de 30,75 milioanelei, pentru o perioadã cuprinsã între o lunã ºi 12 luni.

Aproape 5.000 de amenzi în 2014 pentruapelare abuzivã la 112. De ce apeleazã

oamenii fals serviciul de urgenþã

A proape 5.000 de amenzi, între 500 ºi1.000 de lei, au fost aplicate, de la

începutul anului, unor persoane care aufãcut apeluri false la 112, pentru a glumi, aînjura operatorii sau a se conversa.

Judecãtor sãtul sã aºtepteexpertiza în dosarul lui Sucilã

M agistratul care judecã dosarul depornografie infantilã al poliþistului

din municipiul Vulcan, Adrian Sucilã, a datun ultimatum prin care cere concluziileraportului de expertizã efectuat în cauzã despecialiºtii Institutului Naþional deCriminalisticã Bucureºti.

Page 4: CVJ 640, joi, 26 iunie

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva, în colaborare cuArchaeologicalTechniques and

Research Centre(ArchaeoTek-Canada),organizeazã astãzi„Ziua PorþilorDeschise” la situl arhe-

ologic de la RapoltuMare (jud.Hunedoara).

Evenimentul, careva avea loc cuîncepere de la ora

12.00, sedesfãºoarã în

baza unuiproto-

col

de colaborare încheiatla sfârºitul anului2012 între MCDR ºiArchaeoTek-Canada.

În acest an, peºantierul de la RapoltuMare, pe lângã specialiºti din cadrulMCDR Deva ºi de laArchaeoTek-Canada,participã ºi un numãrde 14 studenþi, marealor majoritate de launiversitãþi din StateleUnite ale Americii,însã ºi de la instituþiide învãþãmânt superior din Canada,Marea Britanie, Maltaºi Irlanda.

Ziua Porþilor Deschise la sitularheologic de la Rapoltu Mare

“A fost greu. Celpuþin ultimul subiect afost dificil pentru cã au de aplicat ºi multeformule. Sper sã iauun 6 ca sã trec examenul”, nespune unul dintrecandidaþi.

“A fost destul degreu. Am avutprobleme la subiectul 1 ºi doiunde nu am ºtiut sãfac”, spune un alt elev.

Pentru alþiisubiectele au fostdestul de uºoare. Cu puþinã atenþie ºi concentrarea,majoritatea punctelorputeau fi rezolvate.

“A fost mai uºor cala românã. Iau notaºapte din primele douãsubiecte. Sper totuºi sãiau o notã mare. Unexerciþiu de la subiectultrei la geometrie a fostmai complicat”, spuneun alt elev.

Cu gândul lavacanþã, alþi elevi nu

s-au mai putut concen-tra asupra subiectelorde la

evaluarea naþionalã. “A fost destul de

greu cel puþin la altreilea subiect care afost la geometrie. Spersã iau un 5-6”, ne-aspus o fatã.

“A fost greu, maiales la geometrie. Afost prisma ºi drep-tunghiul. A fost greupentru cã erau multedate la care trebuiauaplicate multe formule.Am fãcut la clasã, daram uitat pentru cã eravacanþa ºi nu ne-am

gândit la examen ºi laînvãþat”, a mai spusuna dintre candidate.

Cu proba la mate-maticã, absolvenþii

claselor a VIII-a auterminat exame-nele la evaluareanaþionalã.

Aceºtia vor aflaprimele rezultate îndata de 27 iunie. Totatunci se pot depuneºi eventualele contestaþii. Rezultatelefinale vor fi afiºate îndata de 1 iulie.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

„În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenitepentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sãprezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul detimp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Geometria a ridicat probleme la Evaluarea NaþionalãA u trecut ºi ultimul hop. Absolvenþii

claselor a VIII-a au susþinut, miercuri, ultima probã din cadrul evaluãrii naþionale. Proba la matematicãle-a dat bãtãi de cap multora dintreabsolvenþi care ne spun cã subiectele au fost destul de dificile.

Page 5: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 5

CarmenCOSMAN - PREDA

Studiul de fezabili-tate pentru reabilitareadrumului spre Parângeste finalizat, iarproiectul va fi gatapânã la jumãtatea luniiaugust, dã asigurãrivicepreºedintele CJHunedoara, TiberiuBalint. Iar mai apoi vafi organizatã licitaþiapentru adjudecareacontractului de exe-cuþie. “Am fost cuechipa de proiectareîn zonã pentru

ultimele detalii.Estimãm cã într-olunã, o lunã ºi jumã-tate proiectul va fifinalizat ºi vom puteascoate la licitaþielucrarea”, a declaratTiberiu Balint. Iar

acestea vine cu veºtiîmbucurãtoare pentrucei care doresc sãajungã al munte ºi cumaºina, nu doar cuvechiul telescaun.“Noutatea este cã numai începem de la

Cabana Rusu, aºacum era prevãzutiniþial, ci de la kilometrul 0, adicã dela intersecþia cu DN7,pânã sus, la cabanaparapantiºtilor”, a maispus vicepreºedinteleCJ Hunedoara.Oricum, cea mai greaproþiune este tocmaicea cuprinsã întreCabana Rusu ºicabana parapantiºtilor,udne drumul trebuiemodernizat.

Nu a fost nciiodatã

asfaltat, iar acest seg-ment este extrem degreu accesibil chiar ºivara.

Pentru acest drumjudeþean, ConsiliulJudeþean Hunedoara

are disponibilã sumade 3,6 milioane de lei,urmând ca diferenþapânã la costurile totalede execuþie sã fie zxvasiguratã din fon-duri europene.

Monika BACIU

Potrivit conduceriiinstituþiei judeþenebanii vor fi folosiþipentru cofinanþareaunui proiect de mod-ernizare a reþelelor dealimentare cu apã ºicanalizare,derulat deoperatorulregionalSC Apa

Prod SA Deva."Am semnat acest

contract cu banca, încondiþiile în careîmprumutul estegarantat doar cu cifrade afaceri a societãþiiApa Prod SA (aflatãîn subordinea CJHunedoara - n.r.).Este un lucru foarteimportant pentru cãîn acest fel primãriile

care vor beneficiade lucrãrile deru-late prin acestproiect nu maitrebuie sã-ºipunã gaj buge-tul propriu ºipot derulaalte lucrãri de

investiþii, chiar prinîmprumuturi.Dobânda este min-imã, de 2,5%, iarperioada de rambur-sare este de 15 ani",a declarat marþipreºedintele CJHunedoara, MirceaIoan Moloþ.

De proiectul demodernizare areþelelor de apã ºicanalizare vor benefi-cia ºase oraºe dinjudeþ, respectiv Deva,Hunedoara, Cãlan,Haþeg, Simeria ºiBrad. Proiectul derulatde operatorul regionalde apã SC Apa ProdSA este finanþat deUniunea Europeanã ºiare o valoare totalã de132,7 milioane euro.Lucrãrile propuse lanivel regional vizeazãextinderea ºi modern-izarea serviciilor defurnizare a apei, deacestea urmând sãbeneficieze aproape200.000 de persoanedin cele ºase oraºemenþionate.Gesturile copiilor ºi

cel al pãrinþilor suntde toatã isprava.Impresionant a fost ºimodul în care cei treiprieteni ai ales sã-ºiîmpartã comoara. Nurevenea fiecãruia unnumãr egal de mon-ede, drept pentrucare au aruncat ceeace nu se dividea latrei. Un gest carearatã inocenþa ºicorectitudinea unorsuflete aflate în for-mare.

Prin predarea teza-urului gãsit, primadata pãrinþilor ºi,apoi, autoritãþilor, au

contribuit în moddirect la pãstrarea val-orilor româneºti, val-ori din patrimoniulnational.

Vã propunem ca laa 30-a ediþie a cam-paniei sã ne întâlnimcu aceºti copii, sã-Icunoaºtem, sã-I felic-itãm ºi sã-i încurajãmspunându-le cã deoamenii cinstiþi arenevoie societatea.

Ne-am obiºnuit caîn fiecare sâmbãtã sãîntâlnim oameni carene fac cinste nouã,românilor, ne-amobiºnuit sã mulþumimoamenilor valoroºi

pentru eforturile lorprin care contribuiela ceea ce esteRomânia astãzi.

Acum este rândullui FLAVIUS IOANCINPORESC, a luiPAUL ANDREIMUNTEAN ºi a luiANDREI STELIANVITAN. Ei vin de lapoalele cetãþilor daci-ce, sâmbãtã, 28 iunie2014, ora 11, pentruca sã-i cunoaºtem ºisã le spunem cepãrere avem despreceea ce s-a întâmplat.Aveþi ocazia sã-icunoaºteþi, sã lespuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintrecei care le vor mulþu-mi oficial printr-odiplomã ºi un buchetde flori venind, la ora11.00, în faþa statuiilui Decebal din cen-trul Devei. Iniþiatoriiproiectului „Pre-mianþii fãrã pre-mii”)

6 milioane de euro împrumutate de CJH

C JH se împrumutã de peste 6 mili-oane de euro. Consiliul Judeþean

Hunedoara a semnat documentele necesare pentru un împrumut în valoare de 6,6 milioane de euro de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

D rumul judeþean care duce spre staþiunea Parângeste la un pas de modernizare. Proiectanþii au

fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentruutilmele detalii.

Trei copii din comuna Orãºtioara suntpremianþii din aceastã sãptãmânã

Î n urmã cu ceva timp am aflat cutoþii cã trei copii din comuna

Orãºtioara de sus au gãsit o comoarãdacicã. Era vorba despre mai multemonede de tip koson ascunse într-ovizuinã de vulpe. Elevii din satulOcoliºul Mic au mers acasã cu auruldescoperit, iar pãrinþii au ales sã pre-dea comoara autoritãþilor.

Page 6: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 20146 Actualitate

Monika BACIU

“Se acordã oimportanþãdeosebitã acesteizone a judeþuluiHunedoara, o zonãdezavantajatã deanumite condiþiisociale. Am avut cudoamna ministru oconvorbire în care nis+a trasat sarcinã sãacord o atenþiedeosebitã zonei VãiiJiului. Problemeleridicate de pension-ari sunt pertinente.Recunoaºtere ºcoliiprofesionale ca ºistagiu de cotizare,transferarea benefici-ilor, adicã acele facil-itãþi acordate minerilor

în cantitatea de cãr-bune ºi cantitatea deenergie electricã, de la

Ministerul Economieila Ministerul Muncii casã poatã sã intre pecupon, rediscutareacalculului pensiilorminerilor atât în cadrulGuvernului României

cât ºi cu UE, suntprobleme pertinente,sunt probleme la care

Guvernul actual are oaplecare deosebitã ºise încearcã rezolvarealor, cel puþin parþial ºicât mai repede”, adeclarat Ilie Toma,directorul Casei

Judeþene de PensiiHunedoara.

Recunoaºtereaºcolii profesionale castagiu de cotizare ºi nunumai sunt câteva din-tre problemele pe carepensionarii minieri leau.

Deºi aceste temesunt dezbãtute de câþi-

va ani de zile încã nus-a gãsit o rezolvarepentru ele.

“Problemele pen-sionarilor sunt prob-lemele noastre, suntproblemele pãrinþilornoºtri ºi vor fi ºi alenoastre când vom ieºila pensie, de aceea seîncearcã rezolvareaunor lacune legislativecare au existat în anii

din urmã”, a mai spussursa citatã.

Foºtii ortaci au fostchiar ºi la Bucureºtiunde s-au întâlnit cuvicepremierulRomâniei, GabrielOprea. În urma dis-ucþiilor aceºtia auobþinut doar promisiu-ni, aºa cum se întâm-plã de obicei.

DianaMITRACHE

Potrivit datelor depânã acum, pension-arii mineri îºi pierdgratuitãþile ºi facil-itãþile la finele acestuian. Cei de la Casa depensii spun, însã, cãacum totul depinde devotul aleºilor noºtri,pentru cã s-a ºi gãsito soluþie, dupã maimulte runde de întâl-niri cu responsabiliidin GuvernulRomâniei.

„Se pare cã seîncearcã o rezolvare,care poate fi pe caleaurmãtoare: acel bugetal facilitãþilor estetrecit la Ministerul

Economiei, pensiilesunt la MinisterulMuncii ºi, dacã seredirecþioneazã acel

buget de la MinisterulEconomiei laMinisterul Muncii,totul este ok ºirãmâne sã se votezede cãtre legislativaceastã problemã”, a

declarat Ilie Toma, ºefla Casa de PensiiHunedoara.

O delegaþie a pen-sionarilor din minerita fost recent laBucureºti ºi a obþinuto astfel de promisi-une, care ar putea fimaterializatã încurând. Pensionariiprimesc acum bani înschimbul unor decon-

turi la energia elec-tricã pe care o con-sumã ºi bonuri de cãr-bune, pentru a-ºideconta costul ter-moficãrii.

DianaMITRACHE

Responsabilii Caseide Pensii Hunedoara

spun cã sunt mii deoameni care stauacasã pe motiv deinvaliditate sau boalã,iar dosarele sunt anal-izate cu atenþie, chiarºi atunci când seprimesc sesizãri,majoritatea anonime.

Este deja bine-cunoscut faptul cãunii se dau bolnavi oriinvalizi ºi îi vedem pestradã. Astfel desesizãri curg mereu la

Casa de Pensii, darcei de aici spun cã nuse pune problema sãexiste cazuri neeluci-date. Numãrul pen-

sionarilor deaceste fel estemare, dardosarele suntmereu luate laverificat. „Pot sãvã spun cã dupãultima statisticã a

lunii mai 2014, avemun numãr de 18.000de dosare de pensii,pe toate gradele,gradul 3, 2 ºi 1”, aspus Ilie Toma, ºef laCasa de PensiiHunedoara.

Pensia de invalidi-tate se cuvine per-soanelor care ºi-aupierdut total sau celpuþin jumãtate dincapacitatea demuncã, din cauza:accidentelor demuncã ºi bolilor pro-fesionale, neoplaziilor,schizofreniei ºi SIDA,a bolilor obiºnuite ºiaccidentelor care nuau legãturã cu munca.

În plus, legeaspune cã au dreptul lapensie de invaliditateºi elevii, ucenicii ºistudenþii care ºi-aupierdut total sau cel

puþin jumãtate dincapacitatea demuncã, ca urmare aaccidentelor demuncã sau bolilorprofesionale surveniteîn timpul ºi din cauzapracticii profesionale.

Au gãsit soluþia. Mai trebuie avizul

G ratuitãþile ºi bonificaþiile mi-nerilor pensionaþi sunt la mâ-

na legislativului. Asta spune acumºeful Casei de Pensii Hunedoara, du-pã ce a participat la mai multe întâl-niri în acest scop. Pensionarii trebuiedoar sã aºtepte votul aleºilor.

Mii de pensii de boalã în Hunedoara

P ensiile de boalã au fost mereumãrul discordiei ca ºi cele de

invalididate, dar dosarele suntperiodic reevaluate.

Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni

A celeaºi probleme, aceleaºi promisiuni. Pensionariiminieri din Valea Jiului se confruntã cu mai multe

probleme care sunt binecunoscute la nivelul zonei. Dedouã ori pe lunã, aceºtia au întâlnire cu reprezentanþiiCasei Judeþene de Pensii. Cei de la instituþia judeþeanãaflã ºi transmit la ministerul Muncii, Familiei ºi Protec-þiei Sociale toate aceste subiecte dezbãtute de pensionari.

Page 7: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 7

Nu a fost în zadarvizita în subteranulminei Livezeni a pri-marului Tiberiu IacobRidzi. Pe lângã faptulcã ºi-a vizitat primul locde muncã, edilul de la

Petroºani a obþinutacum promisiunea cãalþi câteva zeci demineri vor ajunge sãfie angajaþi în subteran.„În acest an, în urmapensionãrii a 120 deoameni, este neapãratnecesarã angajarea depersonal la EMLivezeni. Luni am avuto discuþie cu domnuldirector Niculescu,directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,pe aceastã temã aangajãrilor la mina

Livezeni ºi dumnealui apromis cã este deja înatenþia sa aceastãproblemã ºi sperãm cãse vor face acesteangajãri la minã ºiacolo unde va fi nevoiela alte mine”, a spusTiberiu Iacob Ridzi,primar Petroºani.

În plus, pentru auºura munca minerilordin subteran, acolo va fi adus un nou complex mecanizat ºi

aceastã promisiune afost din nou confir-matã de responsabiliide la ComplexulEnergetic Hunedoara.În acest moment, dacãpleacã din MinaLivezeni 120 deoameni la pensie, ar finevoie 50 sau chiar80 de oameni, dardeocamdatã nu pot fiavansate cifre exacte.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

N u sunt ceimai fericiþi

oameni, iar cei careîi reprezintã s-augândit sã îi chemeîn acþiuni desocializare. Vorbimdespre pensionariidin Petroºani, caresunt chemaþi lapetrecere mãcar odatã pe sãp-tãmânã. ªi acestaeste doar începutul.

Peste 60 de pensionari au spusdeja cã vor fi prezenþila întâlnirea de lafinele acestei sãp-tãmâni. Cei din LigaPensionarilor Mineriorganizeazã o masãcu dans ºi voie bunãpentru a le descreþifrunþile ºi a-i adunalaolaltã. Mulþi suntvãduvi ºi la ei s-augândit cei care auiniþiat aceastã mani-festare, sub egidaTãieºte-þi clipa!.

”Dupã atâtea proble-me care nu gãsescrezolvãri, pensionariiau nevoie ºi de orelaxare ºi atunci ne-amgândit, în cadrul LigiiPensionarilor Minerisã organizãm în data28 iunie 2014,începând cu orele18, seara pensionar-ilor. Aº dori ca acesteveniment sã fie cu unmeniu delicios, muzicãbunã ºi sã rãsfãþ unpic pensionarii carevor sã participe”, aspus Lucica Teleleu,reprezentantã a orga-nizaþiei de femei din

cadrul LigiiPensionarilor Mineridin Valea Jiului.

Pensionarii au fostinvitaþi la un restau-rant din Petroºani,contra unei sume de10 lei în care intrãmeniul, iar muzica ºidansul sunt lãsate îngrija lor. În plus, peviitor, astfel de mani-festãri vor fi lunare ºivor fi completate cualte activitãþi noi.

„M-am gândit caaceste evenimente sãaibã loc la sfârºitulfiecãrei luni ºi chiar ºila alte obiective, cum

ar fi ca pensionarii cesunt nãscuþi în lunarespectivã, sã fie sãrbãtoriþi sã facemexcursii, sã formãm ungrup vocal, în perspectivã”, a maiadãugat Lucica Teleleu..

Singurele activitãþila care pensionarii potparticipa sunt cele dela Cluburile pensiona-rilor, însã, nu sunt suficente, iar cei ieºiþila pensie, dupã o viaþãde muncã, simt nevoiesã socializeze maimult.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Austeritate în sãnãtate

B ugetul Spitalului din Lupeni, cam la fel cu cel de anul trecut. Banii

alocaþi de Casa de Asigurãri de Sãnãtatecãtre unitatea medicalã din Lupeni suntla fel de mici ca ºi anul trecut. Potrivitconducerii, asta înseamnã cã vor fiimpuse anumite mãsuri de austeritatecare vizeazã personalul medical.

“Bugetul existã de la Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate, au fost sumele alocateCaselor Judeþene ºi acestea le distribuie lanivelul unitãþilor sanitare din judeþ luna aceasta.Faþã de cel de anul trecut va fi aproximativegal. Nu ne încurcã, nici nu ne descurcã preamult, ne-am fi dorit sã fie bugetul din 2010. Încondiþiile acestea vom merge pe austeritate.Adicã veniturile personalului medical sunt maimici. Nu vorbim de economie la medicamente,ci vorbim doar de sporuri care toate sunt laminim în loc sã fie la maxim”, a declarat DorelNeamþu, managerul Spitalului municipalLupeni.

În condiþiile actuale, mai multe cadre medicale au decis sã plece peste hotare acolounde munca le este rãsplãtitã.

“Personalul este tentat sã plece ºi pleacã din þarã în vest. În ultimul an a plecat pentrucâteva luni o colegã de-a mea în Franþa, pentrucã este bine plãtitã, iar cadrele medii ºi auxiliare lucreazã douã-trei luni sã-ºirotunjeascã veniturile”, a mai spus sursa citatã.

Sute de cadre medicale din judeþulHunedoara se pregãtesc sã emigreze. Angajaþiidin sistemul medical sunt nemulþumiþi de salariile mici pe care le încaseazã în þarã, dar ºide condiþiile de lucru.

Monika BACIUMonika BACIU

Angajãri la Mina LivezeniP rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în subteran la mina

Livezeni ºi a obþinut acum promisiunea cã acolo vor fifãcute angajãri. Este vorba despre mai mulþi mineri de careeste nevoie la fronturile de lucru, pentru cã peste 100 deoameni vor fi, în curând, pensionaþi de aici.

Relaxare pentru pensionari

Page 8: CVJ 640, joi, 26 iunie

"În 2014 vom trata108.000 de pacienþi, cu16.000 mai mulþi decâtanul trecut. De aseme-nea este prevãzutãsuma de 12.000.000lei pentru analize PetCT pentru 3.000 depacienþi, care vor firealizate de cinci furni-zori privaþi", a spus mi-nistrul Sãnãtãþii.

Potrivit ministrului,8.000 de paciente careau fost operate pentrucancer la sân vor puteabeneficia gratuit de pro-teze mamare, printr-unprogram în premierã alMinisterului Sãnãtãþii,pentru care sunt alocaþi,în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamentescumpe cuprinde 570de pacienþi, dar ter-menul de aºteptare estede una cel mult douã

luni, ºi nu de cinci ºasesau chiar un an, cum afost în anii precdedenþi,a mai spus Bãnicioiu.Costul mediu pe bolnavde cancer tratat este de11.330 lei pe an, a maispus ministrul Sãnãtãþii.

15 centre noi deradioterapie pânã lasfârºitul anului

Pe de altã parte,ministrul Sãnãtãþii aprecizat cã radioterapiaconstituie un obiectivmajor, întrucât nu sunt

centre suficiente, deaceea pânã la sfârºitulanului vom fi aproape15 centre noi, mai scrieMediafax.

"Radioterapia estesectorul cel mai vitregitdin oncologie, pentru cãavem prea puþine cen-tre. De aceea am sem-nat un acord cu BancaMondialã prin care ne-ampropus ca pânã lasfârºitul anului sã putemdeschide aproape 15centre de radioterapie.Vorbim cam de 40 demilioane de euro prinprogramul cu BancaMondialã ºi alte 20 - 30de milioane de euro din

economii, sumã carene-ar ajunge pentrurealizarea acestuiproiect", a precizatBãnicioiu.

El a mai spus cã,odatã cu uniformizarea

costurilor privat-stat,costul unei ºedinte deradioterapie din privatva scãdea la aproape1.000 de euro, faþã de5.000 sau chiar 6.000de euro în unele clinci.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 20148 Life&Style Life&Style 9

O ceaºcã decafea neagrã pezi poate prevenicariile dentareO ceaºcã de cafea neagrã pe zi

poate sã previnã apariþiacariilor dentare, întrucât sub-stanþa activã dintr-un anumit sor-timent de cafea contribuie la dis-trugerea bacteriilor care provoacãtartrul, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii brazilieni.

Cafeaua neagrã, consumatã cumoderaþie, poate sã previnã deterio-rarea danturii, afirmã cercetãtoriibrazilieni de Universitatea Federalãdin Rio de Janeiro, care audescoperit cã boabele dintr-un anumit sortiment de cafea deþin proprietãþi antibacteriene.

Savanþii brazilieni au testat un setde dinþi de lapte - extraºi de ladiverºi pacienþi minori - cu ajutorulunui extract de Coffea canephora,un sortiment folosit la fabricarea a

circa 30% din totalul producþieimondiale de cafea.

Ei au remarcat astfel cã substanþaactivã din cafeaua neagrã distrugepelicula bacterianã care determinãapariþia tartrului dentar - una dintrecauzele majore de degradare adinþilor.

Cercetãtorii bãnuiesc cã antioxi-danþii de tip polifenol care existã încafea sunt probabil responsabili pentru acest efect, însã este nevoie deo serie de studii suplimentare pentrua confirma aceastã legãturã directã.

Substanþa activã ar putea fiextrasã din boabele de cafea ºi arputea fi utilizatã pentru a produceapã de gurã ºi pastã de dinþi.

Cercetãtorii avertizeazã, deasemenea, în legãturã cu faptul cãaceastã bãuturã, atunci când esteconsumatã în exces, poate aveaefecte negative asupra danturii.

Studiul a fost coordonat de profesorul Andrea Antonio ºi a fostpublicat în revista Letters in Applied Microbiology.

Un studiu separat a relevat faptulcã un efect similar a fost generat desubstanþa activã din frunzele dehamei folosite la fabricarea berii.

Deschiderea s-a rea-lizat în jurul praguluide 4,39 lei, tranzac-þiile realizându-seîntre 4,3920 ºi4,3950 lei, iar laora 14:00 cotaþiileerau de 4,39 –4,3930 lei.

Este de semnalatfaptul cã investitorii nupar interesaþi de actualacrizã politicã, declanºatãde acuzaþiile aduse laadresa frateluluipreºedintelui Bãsescu.

Cursul dolaruluiamerican a crescut de la3,2243 la 3,2302 leiiar cel al franculuielveþian de la 3,6117 la3,6123 lei.

Monedele din regiuneaveau evoluþii diferitefaþã de euro. Cea

polonezãse întãrea la 4,143 –4,156 zloþi, iar ceamaghiarã scãdea la306,1 – 306,5 forinþi.

Perechea euro/dolarse stabiliza peste pragulde 1,36 dolari, dupã ceîn urmã circa trei sãp-tãmâni testa scãdereasub suportul de la 1,35dolari. Ieri, pe pieþeleinternaþionale tranzacþi-ile se realizau la 1,3601

– 1,3619 dolari, investi-torii dând dovadã de olipsã de apetit pentruplasamente, într-operioadã lipsitã de publi-carea unor date eco-nomice fundamentale.

Dolarul american afost slãbit de deciziaRezervei Federale ame-ricane de a menþine,pentru circa un an,nivelul dobânziloraproape de pragul de0%. Aceasta a fãcut caîmbunãtãþirea indica-torului privind moralulconsumatorilor ameri-cani, calculat deConference Board, laun nivel comparabil cucel de la începutulcrizei, din 2008, sã fietrecut cu vederea.

În piaþa la termen dela Sibiu, euro se tranza-cþiona pe septembrie la1,3602 – 1,3612 dolariiar pe decembrie la1,36 dolari, în timp ceuncia de aur cu sca-denþa astãzi cobora la1.313 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibile

pânã la orã 14:00

P rimele întîlniriîn viaþa unui

cuplu sunt celemai interesante ºiimportante pentru viitorulrelaþiei. Sunt cîte-va semne pe carebãrbaþii ar trebui sãle ia în seama încãdin aceste momente.

Dacã prietena ta se potriveºtedescrierii de mai jos, ar fi cazulsã o þii bine, pentru cã este, fãrãîndoialã, perechea potrivitã,subliniazã Lifehack.

1.Vã plac aceleaºi lucruriVã place sã mergeþi la film,

sã înotaþi ºi alte activitãþi simi-lare. Desigur, nu veþi fi în acordla toate, însã cel puþin vã aflaþipe aceeaºi pistã 90% din timp.

2. Nu interfereazã cumunca ta

Yoko Ono (a doua soþie a luiJohn Lennon) spunea într-uninterviu: "Într-un fel, amîndoi,John ºi cu mine ne-am ruinatcarierele stînd mereu împreunã".Cu toate acestea, destrãmareaThe Beatles a fost o chestiunecomplexã ºi de lungã duratã. Eimportant sã nu staþi tot timpulîmpreunã.

3. Îþi spune de ce esteîntr-o stare proastã

Nimeni nu poate fi într-ostare bunã de spirit tot timpul.Însã ea îþi va spune dacã e cevaîn neregulã, dacã s-a întîmplatceva la locul de muncã, ce oface sã se simtã rãu. Unii oameni numesc asta ocomunicare realã.4. Te iubeºte pentru cineeºti, nu pentru ceea ce faci

O mulþime de oameni celebriatrag prin renumele lor. Tim Tebow mãrturisea cã îºidorea o prietenã care sã nu fieorbitã de faima lui.

5. Nu încearcã sã te schimbeExistã tipuri de femei care

doresc sã-i modeleze pe bãrbaþiîn tipul perfect. E posibil ca înanumite lucruri sã fie nevoie deo oarecare schimbare, dar o

prietenã pecinste ajusteazã

imperfecþiunile ºi acceptã faptulcã stilul pãrului este un pic dife-rit sau cã greutatea este pestesau sub o anumitã limita.

6. Nu are probleme cuimaginea propriul corp

Nu e obsedatã de dietã saude a merge la sala de sport ºinu face încercãri de a-ºi schim-ba aspectul trupului mereu.

7. Nu este proprietara timpului tãu liber

Practic, nu se vaitã cã sunt omulþime delucruri de fãcut.Îþi permite cuuºurinþã sã aitimp pentrutine, fãrã a filipicioasã sau ase plînge deasta.

8. Îþiîmpãrtãºeºtevalorile

Aveþi aceeaºiviziune desprecum trebuietrataþi oamenii,dar ºi vederi clare asupra a ceeace educaþia reprezintã ºi cît deimportantã este onestitatea. Maipresus de toate, aveþi idei foarteclare cu privire la bani ºi modulîn care aceºtia ar trebui sã fiecheltuiþi.9. Este deschisã cu tine

Îi cunoºti copilãria ºi proble-mele pe care le are, deoareceaþi vorbit deschis despre acestelucruri. Chiar ºi grijile ºi micileobsesii îþi sunt cunoscute, fiindcã

e genul care vrea un prietencare o acceptã ºi o iubeºte nupentru toate calitãþile ei strãluci-toare, ci ºi pentru defectele ei.

10. Este un bun ascultãtorVrea sã ºtie ce a mers prost

cu un proiect la locul de muncãsau de ce te supãrat cu ºefultãu. Ea nu se teme sã cearãdetalii, însã întrebãrile vin atuncicînd te deschizi ºi oferã sfaturidoar atunci cînd ceri acest

lucru.

11. Te amuzi împreunã cu ea

Vã puteþi bucura de omulþime de lucruri împre-

unã, rîdeþi de aceleaºilucruri: glume ºi cîntece stu-

pide, lucruri haioase ºi nebune.

12. Interacþioneazã uºor cu prietenii ºi familia ta

Nu aveþi o problemã atuncicînd organizaþi o ieºire împreunã cu grupul de prieteni.Se acomodeazã uºor cu familiata. Nu manifestã gelozie carear putea deveni toxicã la unmoment dat.

Probleme în relaþie care facmai mult bine decît rãu

13. Nu-þi cere sfaturidespre haine

Ea nu-þi va cere sã o ajuþi sã-ºi aleagã hainele sau sã-i spuice culoare i se potriveºte. Nu are nevoie de acest tip desfaturi, fiind o femeie perfectîncrezãtoare.

14. ªtie cum sã te surprindãªtie cum sã-þi facã o surprizã,

care poate fi orice de la oexcursie, la o schimbare bruscãde planuri sau orice altceva caresparge rutinã.

15. Nu e cicãlitoareTe simþi în largul tãu în com-

pania ei, nu pune mare preþ pemicile inadvertenþe, le lãsa sãtreacã de la sine. Te simþi uºuratcã nu e deloc cicãlitoare...

În 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013P rogramul naþional de oncologie din

2014 are prevãzut, la capitolulmedicamente, un buget de 1,224 miliardede lei, ceea ce va însemna creºterea cu16.000 a numãrului de pacienþi care vor fitrataþi faþã de 2013, a declarat ministrulSãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, potrivitMediafax.

S-a instalat monotoniaîn piaþa valutarã

C otaþiile euro au scãzut marþi dupã-amiazã la minime ale ultimelor 12

luni, de 4,3830 – 4,3860 lei, însã cursul deieri a crescut de la 4,3918 la 4,3944 lei, peo piaþã cu volume reduse de transfer.

semne care aratãcã ai o iubitã

pe cinste15

Page 9: CVJ 640, joi, 26 iunie

"În 2014 vom trata108.000 de pacienþi, cu16.000 mai mulþi decâtanul trecut. De aseme-nea este prevãzutãsuma de 12.000.000lei pentru analize PetCT pentru 3.000 depacienþi, care vor firealizate de cinci furni-zori privaþi", a spus mi-nistrul Sãnãtãþii.

Potrivit ministrului,8.000 de paciente careau fost operate pentrucancer la sân vor puteabeneficia gratuit de pro-teze mamare, printr-unprogram în premierã alMinisterului Sãnãtãþii,pentru care sunt alocaþi,în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamentescumpe cuprinde 570de pacienþi, dar ter-menul de aºteptare estede una cel mult douã

luni, ºi nu de cinci ºasesau chiar un an, cum afost în anii precdedenþi,a mai spus Bãnicioiu.Costul mediu pe bolnavde cancer tratat este de11.330 lei pe an, a maispus ministrul Sãnãtãþii.

15 centre noi deradioterapie pânã lasfârºitul anului

Pe de altã parte,ministrul Sãnãtãþii aprecizat cã radioterapiaconstituie un obiectivmajor, întrucât nu sunt

centre suficiente, deaceea pânã la sfârºitulanului vom fi aproape15 centre noi, mai scrieMediafax.

"Radioterapia estesectorul cel mai vitregitdin oncologie, pentru cãavem prea puþine cen-tre. De aceea am sem-nat un acord cu BancaMondialã prin care ne-ampropus ca pânã lasfârºitul anului sã putemdeschide aproape 15centre de radioterapie.Vorbim cam de 40 demilioane de euro prinprogramul cu BancaMondialã ºi alte 20 - 30de milioane de euro din

economii, sumã carene-ar ajunge pentrurealizarea acestuiproiect", a precizatBãnicioiu.

El a mai spus cã,odatã cu uniformizarea

costurilor privat-stat,costul unei ºedinte deradioterapie din privatva scãdea la aproape1.000 de euro, faþã de5.000 sau chiar 6.000de euro în unele clinci.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 20148 Life&Style Life&Style 9

O ceaºcã decafea neagrã pezi poate prevenicariile dentareO ceaºcã de cafea neagrã pe zi

poate sã previnã apariþiacariilor dentare, întrucât sub-stanþa activã dintr-un anumit sor-timent de cafea contribuie la dis-trugerea bacteriilor care provoacãtartrul, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii brazilieni.

Cafeaua neagrã, consumatã cumoderaþie, poate sã previnã deterio-rarea danturii, afirmã cercetãtoriibrazilieni de Universitatea Federalãdin Rio de Janeiro, care audescoperit cã boabele dintr-un anumit sortiment de cafea deþin proprietãþi antibacteriene.

Savanþii brazilieni au testat un setde dinþi de lapte - extraºi de ladiverºi pacienþi minori - cu ajutorulunui extract de Coffea canephora,un sortiment folosit la fabricarea a

circa 30% din totalul producþieimondiale de cafea.

Ei au remarcat astfel cã substanþaactivã din cafeaua neagrã distrugepelicula bacterianã care determinãapariþia tartrului dentar - una dintrecauzele majore de degradare adinþilor.

Cercetãtorii bãnuiesc cã antioxi-danþii de tip polifenol care existã încafea sunt probabil responsabili pentru acest efect, însã este nevoie deo serie de studii suplimentare pentrua confirma aceastã legãturã directã.

Substanþa activã ar putea fiextrasã din boabele de cafea ºi arputea fi utilizatã pentru a produceapã de gurã ºi pastã de dinþi.

Cercetãtorii avertizeazã, deasemenea, în legãturã cu faptul cãaceastã bãuturã, atunci când esteconsumatã în exces, poate aveaefecte negative asupra danturii.

Studiul a fost coordonat de profesorul Andrea Antonio ºi a fostpublicat în revista Letters in Applied Microbiology.

Un studiu separat a relevat faptulcã un efect similar a fost generat desubstanþa activã din frunzele dehamei folosite la fabricarea berii.

Deschiderea s-a rea-lizat în jurul praguluide 4,39 lei, tranzac-þiile realizându-seîntre 4,3920 ºi4,3950 lei, iar laora 14:00 cotaþiileerau de 4,39 –4,3930 lei.

Este de semnalatfaptul cã investitorii nupar interesaþi de actualacrizã politicã, declanºatãde acuzaþiile aduse laadresa frateluluipreºedintelui Bãsescu.

Cursul dolaruluiamerican a crescut de la3,2243 la 3,2302 leiiar cel al franculuielveþian de la 3,6117 la3,6123 lei.

Monedele din regiuneaveau evoluþii diferitefaþã de euro. Cea

polonezãse întãrea la 4,143 –4,156 zloþi, iar ceamaghiarã scãdea la306,1 – 306,5 forinþi.

Perechea euro/dolarse stabiliza peste pragulde 1,36 dolari, dupã ceîn urmã circa trei sãp-tãmâni testa scãdereasub suportul de la 1,35dolari. Ieri, pe pieþeleinternaþionale tranzacþi-ile se realizau la 1,3601

– 1,3619 dolari, investi-torii dând dovadã de olipsã de apetit pentruplasamente, într-operioadã lipsitã de publi-carea unor date eco-nomice fundamentale.

Dolarul american afost slãbit de deciziaRezervei Federale ame-ricane de a menþine,pentru circa un an,nivelul dobânziloraproape de pragul de0%. Aceasta a fãcut caîmbunãtãþirea indica-torului privind moralulconsumatorilor ameri-cani, calculat deConference Board, laun nivel comparabil cucel de la începutulcrizei, din 2008, sã fietrecut cu vederea.

În piaþa la termen dela Sibiu, euro se tranza-cþiona pe septembrie la1,3602 – 1,3612 dolariiar pe decembrie la1,36 dolari, în timp ceuncia de aur cu sca-denþa astãzi cobora la1.313 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibile

pânã la orã 14:00

P rimele întîlniriîn viaþa unui

cuplu sunt celemai interesante ºiimportante pentru viitorulrelaþiei. Sunt cîte-va semne pe carebãrbaþii ar trebui sãle ia în seama încãdin aceste momente.

Dacã prietena ta se potriveºtedescrierii de mai jos, ar fi cazulsã o þii bine, pentru cã este, fãrãîndoialã, perechea potrivitã,subliniazã Lifehack.

1.Vã plac aceleaºi lucruriVã place sã mergeþi la film,

sã înotaþi ºi alte activitãþi simi-lare. Desigur, nu veþi fi în acordla toate, însã cel puþin vã aflaþipe aceeaºi pistã 90% din timp.

2. Nu interfereazã cumunca ta

Yoko Ono (a doua soþie a luiJohn Lennon) spunea într-uninterviu: "Într-un fel, amîndoi,John ºi cu mine ne-am ruinatcarierele stînd mereu împreunã".Cu toate acestea, destrãmareaThe Beatles a fost o chestiunecomplexã ºi de lungã duratã. Eimportant sã nu staþi tot timpulîmpreunã.

3. Îþi spune de ce esteîntr-o stare proastã

Nimeni nu poate fi într-ostare bunã de spirit tot timpul.Însã ea îþi va spune dacã e cevaîn neregulã, dacã s-a întîmplatceva la locul de muncã, ce oface sã se simtã rãu. Unii oameni numesc asta ocomunicare realã.4. Te iubeºte pentru cineeºti, nu pentru ceea ce faci

O mulþime de oameni celebriatrag prin renumele lor. Tim Tebow mãrturisea cã îºidorea o prietenã care sã nu fieorbitã de faima lui.

5. Nu încearcã sã te schimbeExistã tipuri de femei care

doresc sã-i modeleze pe bãrbaþiîn tipul perfect. E posibil ca înanumite lucruri sã fie nevoie deo oarecare schimbare, dar o

prietenã pecinste ajusteazã

imperfecþiunile ºi acceptã faptulcã stilul pãrului este un pic dife-rit sau cã greutatea este pestesau sub o anumitã limita.

6. Nu are probleme cuimaginea propriul corp

Nu e obsedatã de dietã saude a merge la sala de sport ºinu face încercãri de a-ºi schim-ba aspectul trupului mereu.

7. Nu este proprietara timpului tãu liber

Practic, nu se vaitã cã sunt omulþime delucruri de fãcut.Îþi permite cuuºurinþã sã aitimp pentrutine, fãrã a filipicioasã sau ase plînge deasta.

8. Îþiîmpãrtãºeºtevalorile

Aveþi aceeaºiviziune desprecum trebuietrataþi oamenii,dar ºi vederi clare asupra a ceeace educaþia reprezintã ºi cît deimportantã este onestitatea. Maipresus de toate, aveþi idei foarteclare cu privire la bani ºi modulîn care aceºtia ar trebui sã fiecheltuiþi.9. Este deschisã cu tine

Îi cunoºti copilãria ºi proble-mele pe care le are, deoareceaþi vorbit deschis despre acestelucruri. Chiar ºi grijile ºi micileobsesii îþi sunt cunoscute, fiindcã

e genul care vrea un prietencare o acceptã ºi o iubeºte nupentru toate calitãþile ei strãluci-toare, ci ºi pentru defectele ei.

10. Este un bun ascultãtorVrea sã ºtie ce a mers prost

cu un proiect la locul de muncãsau de ce te supãrat cu ºefultãu. Ea nu se teme sã cearãdetalii, însã întrebãrile vin atuncicînd te deschizi ºi oferã sfaturidoar atunci cînd ceri acest

lucru.

11. Te amuzi împreunã cu ea

Vã puteþi bucura de omulþime de lucruri împre-

unã, rîdeþi de aceleaºilucruri: glume ºi cîntece stu-

pide, lucruri haioase ºi nebune.

12. Interacþioneazã uºor cu prietenii ºi familia ta

Nu aveþi o problemã atuncicînd organizaþi o ieºire împreunã cu grupul de prieteni.Se acomodeazã uºor cu familiata. Nu manifestã gelozie carear putea deveni toxicã la unmoment dat.

Probleme în relaþie care facmai mult bine decît rãu

13. Nu-þi cere sfaturidespre haine

Ea nu-þi va cere sã o ajuþi sã-ºi aleagã hainele sau sã-i spuice culoare i se potriveºte. Nu are nevoie de acest tip desfaturi, fiind o femeie perfectîncrezãtoare.

14. ªtie cum sã te surprindãªtie cum sã-þi facã o surprizã,

care poate fi orice de la oexcursie, la o schimbare bruscãde planuri sau orice altceva caresparge rutinã.

15. Nu e cicãlitoareTe simþi în largul tãu în com-

pania ei, nu pune mare preþ pemicile inadvertenþe, le lãsa sãtreacã de la sine. Te simþi uºuratcã nu e deloc cicãlitoare...

În 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013P rogramul naþional de oncologie din

2014 are prevãzut, la capitolulmedicamente, un buget de 1,224 miliardede lei, ceea ce va însemna creºterea cu16.000 a numãrului de pacienþi care vor fitrataþi faþã de 2013, a declarat ministrulSãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, potrivitMediafax.

S-a instalat monotoniaîn piaþa valutarã

C otaþiile euro au scãzut marþi dupã-amiazã la minime ale ultimelor 12

luni, de 4,3830 – 4,3860 lei, însã cursul deieri a crescut de la 4,3918 la 4,3944 lei, peo piaþã cu volume reduse de transfer.

semne care aratãcã ai o iubitã

pe cinste15

Page 10: CVJ 640, joi, 26 iunie

T ransalpina, una din-tre cele mai frumoase

ºosele din lume, e închisã,pe motiv cã drumul ar fipericulos deoarece nuexistã marcaje rutiere.

Autoritãþile susþin cã DN67C, cea mai înaltã ºosea dinþara noastrã, este nesigur pen-tru ºoferi, iar oficial, drumul fig-ureazã ca ”ºantier în lucru”.”Drumul Regelui” leagãTransilvania ºi Oltenia, la peste2.000 de metri altitudine,punctul maxim fiind în PasulUrdele, la 2.145 m. Potrivitlegislaþiei, pãtrunderea pe undrum închis se sanþioneazã cuo amendã de pânã la 680 delei. Modernizarea Transalpina aînceput în urmã cu cinci ani.Lucrãrile s-au oprit anul trecut,firma executantã, RomstradeSRL, intrând în insolvenþã.

„Avem garanþii pentrulucrare de aproximativ 134 demilioane de lei, din care învigoare sunt de vreo 39 demilioane de lei ºi expirate de 95 de milioanede lei, dar pe care am pussechestru asigurator. Dinbanii obþinuþi din garanþii

vom continua lucrãrile. Noi amdeclanºat procedura, am fãcutnotificare cãtre casa de insol-venþã, dar nu pot sã spun cândne vom apuca de lucrãri.Instanþa ar trebui sã se pro-nunþe repede. Lucrarea esterealizatã acum în procent de85%. Banii obþinuþi din garanþiisunt suficienþi sã finalizãmlucrãrile”, afirma, în luna mai,directorul CNADNR, NarcisNeaga. (presaonline.com)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

“Sunt doar patru autorizaþii solicitate ºi eliberate pentru comercializarea pepenilorpe centura municipiuluiPetroºani ºi din câte ºtiuar mai fi vreo douã sautrei solicitãri pe care leaºteptãm în scris sãvedem dacã acestea vor fifondate ºi marfa va fi decalitate sã putem elibera autorizaþii ºi pentrudumnealor”, a declaratSorin Pristavu, ºefAdministraþia Pieþelor

Petroºani. Comercianþii de pepeni

au o serie de obligaþii pecare trebuie sã lerespecte, iar reprezentanþiipieþelor ne spun care suntacestea.

“În primul rând sãaducã dupã definitivareaactului comercial spaþiul lastarea iniþialã, sã pãstrezecurãþenia în locul în careîºi desfãºoarã activitatea,de asemenea sã nu producã perturbãri aleliniºtii ºi ordinii publice, sã nu deranjeze traficulauto”, a mai spus sursacitatã.

Primii comercianþi depepeni ne spun cã pro-ducþia de anul acesta s-arputea sã fie mai slabã dincauza ploilor de peste an.

Monika BACIUMonika BACIU

Tradiþia burselorpentru ºomeri,suspendatã temporar A genþia Judeþeanã

pentru OcupareaForþei de Muncã arenunþat, temporar, la a mai organizabursele lunare pentru ºomeri.

Pânã acum, lunar, la nivelulagenþiilor locale pentru ocuparea forþei demuncã aveau loc burse pentru ºomeri. Înultima zi de vineri a fiecãrei luni. ªomeriise întâlneau cu angajatorii în vedereaobþinerii unui loc de muncã. Începând cuaceastã lunã, bursele nu vor mai avea loc.

“La nivelul conducerii s-a hotarat capentru urmatoarele trei luni sa nu maiorganizam bursa locurilor de munca, daracest lucru nu ne impiedica sa revenimdaca piata muncii o mai impune sau dacaun angajator are mai multe locuri demunca vacante putem sa-i organizam oselectie pentru firma respectiva.Activitatea de mediere, deplasare nu va fiblocata din cauza burselor pe care nu levom organiza in perioada urmatoare”, adeclarat Iudith Babþan, ºef ALOFMPetroºani.

În ultimele luni, la burse seprezentau aceeaºi angajatori ºi

aceeaºi ºomeri. Cei din urmãmereu erau nemulþumiþi de gama

limitatã a locurilor de muncã, astfelimpactul burselor nu mai avea efectuliniþial.

“Organizând burse lunare au începutnu mai aibã impactul pe care ar fi trebuitsã îl aibã pentru cã din pãcate piaþamuncii a avut de suferit în ultimii ani,neavând locuri de muncã foarte variate,în general prezentându-ne la aceste bursecam cu aceleaºi locuri de muncã nu aavut impactul pecare trebuia sã îl aibã ºidin acest motiv în momentul de faþã s-ahotãrât sã renunþãm un timp la organi-zarea acestor burse”, a mai spus sursacitatã.

Cei care sunt în cãutarea unui loc demuncã se pot adresa direct la agenþiilelocale, iar acolo pot afla care sunt pos-turile vacante.

Monika BACIU Monika BACIU

Transalpina ÎNCHISÃ din lipsã de marcaje rutiere

Se pregãtesc primele standuri pentru pepeni

P rimii comercianþi de lubeniþã. Pe centura municipiului Petroºani,în locul binecunoscut, au sosit primii comercianþi de lubeniþã.

Au fost eliberate pânã acum patru autorizaþii de acest gen. Mai existãsolicitãri, însã pânã când actele nu sunt depuse responsabilii Pieþelor dinPetroºani nu elibereazã documentele pentru comercializarea fructelor.

Page 11: CVJ 640, joi, 26 iunie

DianaMITRACHE

Din aceastã toam-nã, 33 de universitãþidin România, de statºi private, vor avea celpuþin un program destudii în minus faþã deacest an. În total 120de specializãri vor fidesfiinþate, iar laPetroºani vorbimdespre douã: unul laFacultatea de Mine –respectiv Inginerieeconomicã în domeni-ul mecanic, iar altul la

Facultatea de ªtiinþe –respectiv Matematicã.Despre ele, însã,prorectorulCodruþa Duraspune cã s-aureinventat dupãcum s-au cerutpe piaþa muncii.

„Nu estevorba despredefiinþarea celordouã specializãri,pentru cã defapt,le-am înlocuit,având în vederecã în ultimii 2ani nu au fost

suficienþi candidaþi laexamenul de admitere.Astfel cã ingineriaeconomicã în domeni-ul mecanic a fostînlocuitã cu inginerieeconomicã în domeni-ul construcþiilor. S-aînaintat un dosar cãtreAgenþia Românã deAsigurare a Calitãþii înînvãþãmântul Superiorºi am ºi am ºi obþinut

autorizarea provi-zoarie, pentru aceastãspecializare.

Cea de a doua, estespecializarea dematematicã, cea care,de asemenea, a fostînlocuitã cu o spe-cializare hibridã,Matematicã –Informaticã, iar noisperãm sã aibã maimultã prizã”, a pre-cizat prof. univ.Codruþa Dura prorec-tor la Universitatea din

Petroºani.Anul acesta

vor fi mai puþinistudenþi, daracesta este untrend generalvalabil nu doarîn þara noastrã.Cei de laPetroºani spuncã fac eforturisã se adaptezemereu ºi chiarcautã parteneri-ate pentru cape viitor stu-

denþii sã îºigãseascã maiuºor un job.

„Faþã deanul trecut,numãrul stu-denþilor ascãzut de laaproximativ3.890 la circa3.500, însã,acesta este unfenomen gen-eral, care seîntregistreazã

în toatã þara ºi el estecauzat ºi defenomenul de aban-don ºcolar, care estela fel de mare atât lanoi în þarã, cât ºi înalte state din UE”, amai spus prof. univ.Codruþa Dura.

Universitatea dinPetroºani pregãteºte ºiîn acest an admiterepentru 24 de special-izãri, pe cele 3 fac-ultãþi ºi 18 special-izãri pentru masterate.

Carmen COSMAN - PREDADiana MITRACHE

Se terminã curestricþiile la apã caldã,iar abonaþii sistemuluicentralizat pot aveaapã caldã la robinet desãptãmâna viitoare.Tiberiu Iacob Ridzi,primarul dinPetroºani, spune cã afãcut toatedemer-

surile necesare ºi pro-bele sunt pe ultimasutã de metri.

„Am avut o discuþiecu conducerea SCTermoficare SA, cuadministratorul judiciaral SC Termoficare SAºi directorul de laTermocentralaParoºeni, luni, ºi amajuns la o înþelegere,prin care, din data de

3 iulie se varelua

furnizarea apei caldela Petroºani.Furnizarea a fost sis-tatã din motivetehnice, pentru cã laParoºeni au fostreparaþii, dar ºi pentrucã acel contract vechiera expirat ºi am ajunsla o înþelegere ºi dindata de 3 se va reluafurnizarea apei calde

la Petroºani”, a spusTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Agentul termic afost sistat în urmã cumai multe sãptãmâni,din cauzã cã laTermocentralaParoºeni au avut loc

revizii ºi reparaþii,operaþiuni care suntprogramate anual înaceastã perioadã.Firma de termoficareeste în insolvenþã, daredilii locali spun cãsoluþia acceptatã a fostaceea de a reînnoilunar contractul pentrufurnizarea acestui ser-viciu.

Societatea are deb-ite restante ºi al SE

Paroºeni, însã ediluldin Petroºani spune cãangajaþii firmei aflateîn subordineaConsiliului Local vorpleca pe teren pentrua încerca sã încasezedatoriile de la con-sumatori.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 11

Vine apa caldã la Petroºani

A pa caldã revine la robinetelecelor abonaþi la sistemul de

termoficare din Petroºani. ªi asta,deºi înregistreazã datorii cãtrefurnizorul de agent termic ºi este ºiîn insolvenþã, societatea de termoficare din Petroºani a reuºit,totuºi, cã încheie un nou contract cuSE Paroºeni. Au fost finalizate ºireviziile ºi reparaþiile.

Desfiinþate, dar reînfiinþate

P este 120 de specializãri au fostdesfiinþate din acest an în 33

de universitãþi din România. NiciUniversitatea din Petroºani nu ascãpat, însã, cei de aici spun cãacestea au fost regândite dupã o strategie ce a þinut cont de opþiunile studenþilor.

Page 12: CVJ 640, joi, 26 iunie

IleanaFIRÞULESCU

La Casa de Culturã”Ladislau Schmidt”Petrila au începutînscrierile pentru adoua ediþie a concur-sului de dans modern”Street Dance”, con-curs care va avea locîn data de 25 iulie2014.

Prima ediþie a con-cursului de dans mod-ern, care a avut loc laPetrila, în anul 2013,a fost una de succes.Trupe de dans dintoatã Valea Jiului auavut ocazia sãevolueze în faþa unui

juriu care, înbaza unor cri-terii stricte,plus impactulasupra pub-licului, audesemnatdrept câºtigã-toare trupaVivace Crew,din Vulcan,dansatoricare aucîºtigat multepremii laconcursuriledin þarã ºicare au pututfi vãzuþi ºi la”Româniadanseazã”.

Directorul casei de Culturã ”LadislauSchmidt”, CristianDrãghici, a precizat cãîn acest an au apãrutºi sponsori, dovadã cãacest concurs esteunul de calitate. Înplus, deºi esteînceputul perioadei deînscriere, existã dejaconcurenþi cât pentruun întreg spectacol.

”Perioada deînscriere are ca ter-men limitã 15 iulie2014. Pânã acum s-au înscris vreo opttrupe ºi ºase dansatorisolo. Dansatorii dinValea Jiului ºtiau demultã vreme cã vaavea loc a doua ediþiea concursului de dans

modern ºi au vãzut,iar alþii au aflat, cãprima ediþie a fost salaplinã, iar competiþiafoarte strânsã. Probelede dans sunt jurizateîn baza unei fiºe carecuprinde criterii speci-fice, respectiv calitateaexecuþiei, expresivitate– pe partea tehnicã,apoi pe partea artis-ticã se jurizeazãevoluþia în ansablulsãu – atitudine, melod-icitate, colaj muzical,plus reacþia publicului,

într-un cuvânt - spec-tacol. În finalã vorajunge treiechipe/dansatori solo.De precizat cã nu s-astabilit o limitã devârstã, dar de regulãdansatorii au vârstecuprinse între 15 ºipeste 20 de ani. Anultrecut premiile au fostacordate din taxa departicipare, dar anulacesta am reuºit sãgãsim ºi sponsori. Deexemplu, echipacâºtigãtoare va avea

parte ºi de o cinã laun restaurant. Suntîncrezãtor cã totul vafi bine ºi cã aceºtitineri vor puteaevolua, iar noi îi vomputea premia” – aspus Cristian Drãghici,directorul Casei deCulturã Petrila.

Valea Jiului aremulþi instructori dedans de valoare ºitineri talentaþi, dovadãstând multitudinea depremii în þarã ºi invi-taþii în strãinãtate.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 201412 Actualitate

Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

”Street Dance - Petrila 2014” a devenit un concurs de nivel naþional

T rupe de dans modern ºi dansatori solo, din ValeaJiului, participanþi ºi premiaþi la competiþii

naþionale ºi internaþionale, se vor întrece în cadrul concursului de dans modern ”Street Dance”, ediþia a II-a, Petrila 2014. La aceastã a doua ediþie,organizatorii, prin sponsori, au pregãtit surprize concurenþilor, pe lângã premiile care se vor acorda.

Page 13: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 13

IleanaFIRÞULESCU

Peºtera Bolii, un locgeo-cultural remarcabila fost redatã publiculuidatoritã iniþiativelorPetro Aqua Petroºaniºi acum face parte dincircuitul turistic naþion-al. Înca din perioadainterbelicã, în cea maimare salã a peºterii aufost organizate con-certe muzicale. Sala a

fost denumitãSala de concert ºidans ca urmare aacusticii deosebite.

Aceastã calitatea fost pusã în val-oare din nou, iarîn Peºtera Bolii auloc concerte, sejoacã mini piesede teatru, estelocul unde au locexpoziþii. Tot aicis-a turnat filmuldocumentar

”Codul zeilor”, iarreportaje cu ºi desprePeºtera Bolii suntmereu rulatede televiziunileºi în emisiunilede tip Travel.

Din dorinþade a lãrgi pale-ta eveni-mentelor cul-tural organi-zate înpeºterã, con-ducerea PetroAqua a aflatcã, deºi acusti-ca din sala pla-toului este unabunã, totuºiaceasta nuface faþã unorinterpretãri solo sau încazul reprezentaþiilor

de teatru.”Domnul profesor

Pop, cel care conduceCorala ”Sargeþia”, ne-a explicat cã este min-unat cã platoul din

Peºterã are o acusticãfoarte bunã, dar nueste ceea ce s-ar doriîn cazul anumitorinterpretãri solo, dinanumite genuri muzi-cale, pentru cã scadecalitatea interpretãrii.A verificat fiecarecolþiºor al peºterii ºi agãsit ceea ce trebuia.Ne-a spus cã acusticacea mai bunã este labaza primului pod, iaropinia sa a fost confir-matã ºi de alþi spe-cialiºti. Având învedere cã în viitor amdori sã colaborãm cuTeatrul Dramatic ”IonD. Sîrbu”, dacã doam-na director NicoletaLucreþia Bolcã va fi deacord, ºi cu alþi artiºtide renume ºi dindiverse genuri, estenevoie de încã oscenã de spectacolacolo pentru a nuavea parte de îngrãdiri

organizatorice.Lucrurile se potrivescfoarte bine, pentru cãplaja de pe margineaapei poate deveni osalã mare, în care au

loc circa 400 deoameni, iar platoul desus este ca un balconde teatru”- a declaratImre Szuhanek,preºedintele AsociaþieiEcologice Petro AquaPetroºani.

De precizat cãPetro Aqua a adunatîn jurul asociaþieioameni remarcabilicare activeazã ca vol-untari, iar cei care i-ausprijinit în iniþiativã ºiacþiuni sunt oameni deafaceri, profesori uni-versitari, istorici,ingineri, sportivi curezultate de excepþie,artiºti, ecologiºti etc. ºicare sunt membri deonoare. Colaborãrileºi parteneriatele cuinstituþii publice sau peprofilul acþiunilor suntfoarte multe pentru cãAsociaþia Petro Aquaeste o asociaþie careºi-a dovedit calitatea…

CarmenCOSMAN - PREDA

Banii vin în princi-pal dintr-un creditcontractat de munici-palitate special înacest scop, în valoarede 13 milioane de lei,ºi au ajuns deja înconturile adminis-traþiei publice.

“Mergem mai departecu poiectul de dez-voltare a staþiuniiParâng. Urmeazã sãsoseascã echipa-mentele pentru

telescaunul TS3. Înmomentul în caretoate echipamentelevor fi aici, se va intraîn teren ºi se va con-tinua lucrarea, se vamonta efectivtelescaunul”, adeclarat primarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi. Acum,

din telescaunul TS3existã doar stâlpii, iaral Petroºani urmeazãsã mai ajungãcablurile necesare,scaunele, staþia de

acþionare, ceaintermediarã,adicã absolut totce trebuie pentruca instalaþia detransport pecablu sã fiefuncþionalã.

Proiectul dedezvoltare astaþiunii Parângcontinuã deºi alocaþiilebugetare pentruproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin Masivul Parâng auvenit în ultimul an cuþârâita. PentruStaþiunea Parângproiectul este extremde generos, iar pentruimplementarea lui s-aaprobat suma totalãde aproape 70 de mil-ioane de euro. Ediliiau precizat încã de lasemnarea proiectuluicã acest program seîntinde pe o perioadãde 4 – 5 ani, înfuncþie de alocaþiile dela buget. Investiþiaprivind domeniul schi-abil din Parâng a fostcâºtigatã de asociereade firme formatã dinKranz EurocenterPiteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivit

proiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþãde 150 hectare ºi vaavea 17 pârtii. Deasemenea, pentruacces, între Petroºaniºi staþiunea montanãParâng va fi amena-jatã o telegondolã.

Peºtera Bolii va avea douã sãli de spectacol

P eºtera Bolii va deveni un adevãrat lãcaº de cul-turã odatã cu construirea unei a doua scene pe un

loc care are, conform specialiºtilor, o acusticã multsuperioarã. Noua salã de spectacole va lãrgi paletaevenimentelor culturale prin colaborãri cu soliºti demuzicã clasicã, dar mai ales cu Teatrul Dramatic ”IonD. Sîrbu” din Petroºani.

Echipamentele pentru noul telescaun din Parâng sunt pe drum

P rimãria municipiului Petroºani aºteaptã sã ajungã

echipamentele pentru telescaunulTS3 pentru a continua lucrãrile la proiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng.

Page 14: CVJ 640, joi, 26 iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi tentat sã amânaþi o vizitãprogramatã pentru azi, cu risculsã tensionaþi relaþiile cupartenerul de viaþã. Se pare cãsunteþi indispus din cauza unuieºec în afaceri. Pãstraþi-vã calmulºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã,care vã solicitã mai putin!

Sunteþi foarte preocupat deproblemele financiare ºi aveþitendinþa sã neglijaþi relaþiile sen-timental. Nu este exclus capartenerul de viaþã sã vãreproºeze acest lucru. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere.

Astãzi nu sunteþi prea comunica-tiv ºi ar fi bine sã amânaþi întâl-nirile de afaceri. Nu estemomentul sã luaþi decizii impor-tante în domeniul profesional,pentru cã riscaþi sã fie greºite.

Aveþi mari ºanse de reuºitã întoate activitãþile legate de cãmin,cu condiþia sã vã organizaþi binetimpul. Este recomandabil sãamânaþi deciziile importante înafaceri. Petreceþi seara în fami-lie. Încercaþi sã vã relaxaþi!

Capacitatea creativã atinge ocotã ridicatã ºi ar fi bine sã ofolosiþi pentru rezolvarea prob-lemelor profesionale ºi de afac-eri. Relaþiile sentimentale pot fifoarte bune, dacã vã stãpâniþitentaþia de a-i face reproºuri per-soanei iubite.

În prima parte a zilei sunteþi cucapul în nori. Pânã reuºiþi sãreveniþi cu picioarele pe pãmânt,fiþi prudent ºi nu vã implicaþi înactivitãþi importante. Aveþi grijãce spuneþi! Existã riscul sã jigniþio persoanã mai în vârstã din fam-ilie.

Se pare cã aveþi probleme peplan sentimental ºi deveniþi irasci-bil. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vãgrãbiþi sã replicaþi! Sfaturile pri-etenilor vã pot fi foarte utile,dacã vã temperaþi orgoliul ºiîncãpãþânarea.

Survin evenimente neaºteptatecare vã dau programul pestecap. Se pare cã sunteþi nevoit sãplecaþi într-o delegaþie anunþatãîn ultimul moment. Partenerulde viaþã este nemulþumit deschimbarea de program.

Din cauza dificultãþilor financiare,sunteþi tentat sã renunþaþi la ocãlãtorie în interesul familiei. Esteo decizie delicatã, pentru cãriscaþi sã vã indispuneþipartenerul de viaþã.

În prima parte a zilei sunteþiindispus din cauza unei deciziipripite luate de partenerul deafaceri în privinþa unei investiþii.Pãstraþi-vã calmul, dacã nu vreþisã complicaþi situaþia!

Aþi fãcut mari eforturi pentru agãsi noi surse de venituri, iaracum vã simþiþi epuizat. Nuforþaþi lucrurile ºi aveþi rãbdare.În curând, un prieten vã va prop-une o colaborare.

În prima parte a zilei sunteþi camvisãtor ºi aveþi tendinþa sã negli-jaþi problemele importante pecare le aveþi de rezolvat. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi, pentru cã riscaþi sã luaþidecizii greºite.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 De joi pânã joi

14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Maºini, teste ºi ver-dicte 17:30 Lozul cel mare 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 18:10 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA WorldCup 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Totul se plãteºte13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dispãrutã fãrã urmã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Acum ori niciodatã22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Click! Pofta bunã 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Fata din lift17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 În cãutarea unui erou22:30 Click!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Digi Sport Mondial11:45 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 4 15:30 Tenis ziua 4 17:30 Tenis ziua 4 19:30 Tenis ziua 4 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Digi Sport Special

8:00 Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

Page 15: CVJ 640, joi, 26 iunie

Potrivit unui comu-nicat transmis deAPIA, cererile de aju-tor pot fi depuse desolicitanþii careîndeplinesc condiþiileOMADR nr.704/09.05.2014.

Cererea de ajutorpoate fi completatã peformat de hârtie sauonline de cãtre solici-

tant, individual, prinaccesarea site-uluiwww.apia.org.ro.Dupã completareaonline, cererea setipãreºte ºi, la fel ca ºicererea completatã peformat de hârtie, sedepune la CentrulJudeþean al APIA,respectiv al municipiu-lui Bucureºti, pe raza cãruia se aflã sediul

social sau pe raza teri-

torialã unde solicitan-tul are capacitatea deproducþie cea maimare. "Eventualelegreºeli care se fac lacompletare se

corecteazã de cãtresolicitant prin tãiere

cu o linie orizontalã,iar informaþia corectãva fi înscrisã alãturi,confirmând corecþiaefectuatã prinsemnarea ºi datareaacesteia de cãtre acesta", au precizatreprezentanþii APIA.Dovada depunerii

cererii de ajutor oreprezintã bonul demânã care conþineurmãtoarele date: cen-trul judeþean, numãrulcererii din registrulspecial, data ºi oraînregistrãrii, numelelizibil ºi semnãturafuncþionarului APIAcare a primit cererea.

Sursa Gds.ro

De asemenea, 15 % dintre imo-bilele achiziþionateprin credit sunt case,30% dintre acesteafiind nou-construite.Distribuþia imprumu-turilor pe zonegeografice scoate înevidenþã zona de vesta þãrii (Transilvania,Banat, Criºana,

Maramureº), cu 41%dintre credite,urmatã de Bucureºti,cu 19% din credite,Muntenia (exclusivBucureºti), cu 24% ºiMoldova, cu 16%.Valoarea medie acreditelor este de51.000 de euro.Perioada de creditarealeasã de cei mai

mulþi dintre clienþidepãºeºte 20 de ani,40% dintre finanþãrifiind acordate pe 30de ani.

Cei mai mulþi dintre clienþi (aproxi-mativ 31%) au între25 si 30 de ani,aproape 65% suntcãsãtoriþi ºi 70% nuau copii. 43% dintreclienþii care au obþinut un creditimobiliar sau ipotecarau venit cu un aportpropriu între 15 si25%, iar peste 30%dintre solicitanþi realizeazã venituri cedepãºesc 5.000 delei net pe lunã.

Pentru a stimulavânzarea de crediteimobiliare, BRDderuleazã pânã pe19 octombrie o pro-moþie la împrumu-turile pentru achiziþiade locuinþe în lei ºieuro. Clienþii carevor contracta uncredit imobiliar întimpul campaniei vorprimi garantat unGift Card în valoarenetã de 800 de lei,dacã îºi domiciliazãvenitul într-un contBRD, sau de 400 lei,daca nã opteazãpentru aceastã variantã.

presaonline.com

„Noua Lege a insol-venþei este cu ade-vãrat mai bunã decâtceea ce era înainte,dar rãmâne aceastãmare întrebare - felulde aplicare.

Dacã modalitateade aplicare a acesteilegi rãmâne aceeaºinu facem niciun pasînainte.

Vorbim de 20% dinPIB creanþe, aproxi-mativ, pentru cã încãîn România acestfenomen este foartepuþin transparent, estefoarte greu sã procuridate. 20% din PIBreprezintã aproximativ25 de miliarde deeuro, creanþe aflate îninsolvenþã la nivel

naþional, din care bãncile au partea decredit de 5,4 miliardede euro”, a spusDãnescu.

Acesta a mai spuscã statul reprezintã celmai mic creditor, principalii doi creditorifiind stat care „areaproximativ 10 miliarde de euro cre-

anþe ale companiiloraflate în procedurã deinsolvenþã, iar 10 mil-iarde de euro s-ar aflala nivelul celorlaltecompanii, din cauzablocajelor financiare”,a explicat Dãnescu.

presaonline.com

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþa restricþii în furnizareaapei potabile pentru: JOI 26.06.2014în oraºele:

- Petrila - între orele 8.00 - 21.00.Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei:Lucrãri în staþia de staþia de tratare apa Jiet ºipe aducþiunea Jiet – Petroºani(F1,F2);

- Petroºani - între orele 8.00 - 21.00.Zona afectatã: Str. Constructorul, 1Mai,Uzinei,Cerbilor,Mãgurii,Cireºilor,Eroilor,Maleia, 1 Decembrie 1918, bl.M1-M4, 95-99,101-109, 120-124 ºi toþi utilizatorii din zonaPrimarie-Floarea de Colt, str.Avram Iancu,bl.3,5,7,8,9,10,11,12,1, str.St. O. Iosif,str.22 Decembrie. Motivul restricþiei:Lucrãri înstaþia de tratare apa jiet ºi pe aducþiunea Jiet –Petroºani(F1,F2);

- Lupeni - între orele 9.00 - 16.00.Zona afectatã:Cartier Braia,Vîscozã,CentruVechi. Motivul restricþiei: Anulat conductaveche d 250mm, str.Spiru Haret.

Restricþii apã

Doar 20% din locuinþele de la bloc luateprin credit sunt în clãdiri noi

M ajoritatea achiziþiilorfãcute între 2007 si 2014

cu ajutorul creditelor imobiliareau fost în blocuri de apartamente(70%), însã doar 20% dintre acestea sunt în clãdiri noi, potrivit statisticilor BRD.

Datoriile firmelor în insolvenþã: OCINCIME din economia României

C reanþele generate de firmele aflate în insolvenþã, lanivel naþional, reprezintã 20% din PIB, aproxima-

tiv 25 de miliarde de euro, a spus Florin Dãnescu,preºedinte executiv al Asociaþiei Române a Bãncilor.

Termen limitã pentru subvenþii la porci ºi pãsãri

A genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã(APIA) informeazã cã termenul limitã de depunere

a Cererilor de ajutor pentru Mãsura 215 - Plãþi privindbunãstarea animalelor, pachet a) - Porcine - anul I -sesiunea III ºi pachet b) – Pãsãri - anul I - sesiunea II,este data de 30 iunie 2014.

Page 16: CVJ 640, joi, 26 iunie

CarmenCOSMAN - PREDA

GreenpeaceRomânia anunþã cãþara noastrã poatepropune includereaunor pãduri virgine defag în patrimoniul

UNESCO pânã lafinalul anului 2014.De trei ani,Greenpeace deruleazão campanie înRomânia care vizeazãcele mai importantepãduri seculare de fagde pe teritoriul þãriinoastre, iar finalizareaprocedurii presupune

realizarea unei docu-mentaþii specifice,investigaþii de teren,mãsurãtori,inventarieri ºi alteactivitãþi specifice.

Printre pãdurileidentificate de activiºtiide mediu se aflã ºi

cele de fag de peValea Cernei, o zonãce ar urma sã fie tra-versatã de Drumul luiBãsescu, în cazul încare s-ar mai gãsifinanþare pentru con-tinuarea lucrãrilor. Pede o parte, iniþiativa arbloca defriºãrile hao-tice care au loc acum

pe tot acest tronson,traversat în parte doarde un vechi drumforestier. Pe de altãparte, includereapãdurilor în patrimoni-ul UNESCO ar îngre-una mult, dacã nucumva ar bloca com-plet, continuareaproiectului de moder-nizare a DN66A, careînseamnã deschidereaVãii Jiului cãtreHerculane, dar ºi oalternativã la DefileulJiului. Reprezentanþiai GreenpeaceRomânia s-au întâlnitdeja cu membrii

Comisiei permanentecomune a CamereiDeputaþilor ºiSenatului pentrurelaþia cu UNESCO învederea susþineriiproiectului „Pãdurilede fag – patrimoniunatural comun alEuropei”. Întâlnirea s-a înscris în cadrul

activitãþii de informareîn rândul senatorilor ºideputaþilor din cadrulcomisiilor parla-mentare referitor lacampania GreenpeaceRomânia de includerea pãdurilor valoroasede fag în UNESCO.„Cu toate cã pãdurilese taie într-un ritm de3 ha/ora, Româniaîncã deþine suprafeþeimportante de fãgetevirgine, ameninþate demanagementul defec-tuos ºi exploatareaindustrialã a lemnului.Din punct de vedere alvalorii genetice ºi albiodiversitãþii susþinutede cãtre acestea,pãdurile virgine de fagsunt cele mai impor-tante ºi putem amintiaici pãdurile de laIzvoarele Nerei -Coºava Micã, CheileNerei, Valea Cernei,Valea Higeg, StrâmbuBãiuþ-Groºii Þibleºuluietc. Protejarea lor,prin includerea în patrimoniul UNESCO,este în interesulcomun ºi reprezintã ocontribuþie semnifica-tivã la conservareapatrimoniului mondialdin partea României,”a declarat LaurenþiuCiocîrlan, coordonatorde campaniiGreenpeace România.

Pânã acum, þãriprecum Slovacia,Ucraina ºi Germania,au fãcut deja acest pasºi au reuºit sã includãpãduri în UNESCO.Astfel de pãduri secu-lare de fag ºi amestecde fag, mai existã ºi în

România, Bulgaria,Austria, Slovenia,Croaþia, Polonia,Albania, Macedonia,Bulgaria, Italia,Grecia, Franþa ºi nordul Spaniei. ÎnRomânia, aceasta esteprima iniþiativã deacest fel.

U n proiectcontro-

versat

AmenajareaDN66A reprezintãunul dintre cele maicontroversate proiectede infrastructurã dinRomânia, pentru careactiviºtii de mediu s-auluptat chiar ºi îninstanþã ca sã nu fieimplementat. Oricum,ºi finanþarea a fostasiguratã în hop-uri,aºa cã investiþia estedeparte de a fi fina-lizatã. ConstrucþiaDN66A a început înanul 2002, asta dupãce în 1999 drumulforestier care traversarezervaþiile naþionaleRetezat ºi ValeaCernei a fost ridicat larangul de drumnaþional. Pânã acum,au fost construiþi circa20 kilometri din

ºosea, de la ieºirea dinlocalitatea Uricanipânã în zonaCâmpuºel, în ParculNaþional Retezat.Pânã în 2010, urmausã fie finalizaþi ºi restulde 18 de kilometri aiDN66A, pânã laIzvoarele Cernei, undecalea de acces seintersecteazã cu un altdrum naþional,DN67D, legând astfelValea Jiului de BãileHerculane. Numai cãultimul tronson nu afost nici acum mo-dernizat. Iniþial, maimulte organizaþii ecologiste au contestatinvestiþia, pe motiv cãºoseaua va afecta eco-sistemul din rezervaþi-ile naturale. Ulterior,proiectul a primitavizele de mediu, însãnu a mai primitfinanþare. În plus, niciDN67D nu este într-osituaþie mai bunã, iarîntre Izvoarele Cerneiºi Herculane drumulforestier este aproapeinaccesibil.

Drumul a primitnumele Preºedinteluideoarece lucrarea ademarat pe vremea încare ºeful statului eraministru alTransporturilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 201416 Turism

Incluse în patrimoniul UNESCO

Pãdurile virgine de fag ar putea bloca “Drumul lui Bãsescu”

C onstrucþia DN 66A, cunoscutsub denumirea de “Drumul lui

Bãsescu” ar putea fi din nou blo-catã, ca urmare a unei iniþiative aactiviºtilor de mediu de laGreenpeace. Aceºtia fac demersurica pãdurile de fag virgine sã fieincluse în patrimoniul UNESCO.