cvj nr 870, joi 4 iunie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 870

Joi, 4 Iunie 2015

G uvernul a strigat cât a putut „hoþii, hoþii”, însã între timp a decis sã recupereze banii consideraþi iniþial drept

„prejudiciu” ce ar fi fost creat de foºti miniºtri ai Economiei fix de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, acel prejudiciudespre care se vorbea în urmã cu doi ani s-a transformat pestenoapte în “ajutor de stat”. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Nu se hotãrãºte: ajutor de stat sau prejudiciu?!

Executivul striga „hoþii”,iar acum tot Executivul

pune CEH la platã

C hiar dacãsumele colec-

tate la bugetelelocale nu suntîndestulãtoare,primãriile gãsesc,totuºi, fonduriimportante pentru„cele sfinte”.

La Petrila, la pro-punerea viceprimaru-lui Vasilicã Jurca, aleºiilocali au aprobat suma

de 75.000 de lei pentru trei biserici,asta feºi în repetaterânduri edilii s-au plânsde lipsa banilor nece-

sari pentru finanþareaunor proiecte. Ceamai mare sumã,respectiv 30.000 delei, merge cãtre

Biserica SfinþiiApostoli Petru ºi PavelPetrila, 25.000 de leimerg cãtre ParohiaOrtodoxã petrila –Cimpa ºi alþi 20.000de lei au fost alocaþipentru BisericaCreºtinã PenticostalãBetania Lonea. Înnota de undamentarea proiectului, vicepri-marul Vasilicã Jurcasusþine cã la sediuladministraþiei publicelocale s-au depus„numeroase cereri decãtre preoºii saureprezentanþii biseri-cilor din oraº, prin

care se cere ajutorulfinanciar pentrurepararea ºiîntreºinerea lãcaºurilorde cult” ºi acest lucru ar sta la bazainiþierii proiectului dehotãrâre, asta deºi bisericile dispun ºi defonduri proprii, dindiverse surse, darprobabil insuficiente.

Tot 75.000 de lei aalocat ºi municipali-tatea din Petroºani,dar aici banii au merscãtre o singurã biseri-cã. Este vorba, maiprecis, de un sprijinfinanciar alocat pentru

continuarea lucrãrilor de investiþiila Catedrala „Sfântul Proroc IlieTesviteanul”. PrimarulTiberiu Iacob – Ridzi a declarat cã banii s-au alocat ca urmarea cererii depuse depreotul – paroh de la Parohia „SfântulProroc Ilie Tesviteanul”din MunicipiulPetroºani, care a solicitat acordarea unuisprijin financiar pentrucontinuarea lucrãrilorla catedralã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Potrivit directoruluigeneral al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram, apa vacosta mai puþin dupãce din septembrie sau octombrie va fiaplicatã cota redusãde Guvern pentru alimente.

„TVA-ul va fi 9%pentru apã, dar doarpentru cotã parte aapei potabilã, pentrucã TVA a scãzut doarla alimente. ªi înpreþul apei mai este inclus ºi cel alcanalizãrii sau al apeimeteorice. La acestaTVA-ul se factureazãcu 24%. Va scãdeadeci preþul apei, darpoate cã îl vom simþipuþin în luna septem-

brie, ori poate chiarîn octombrie”, adeclarat CostelAvram, directorulgeneral al SC ApaServ Valea Jiului.

Preþul apei a fostmajorat în lunaaprilie, iar facturile au crescut din lunamai pentru populaþiaVãii Jiului, gradul de încasare al facturilor fiind puþinpeste 50%.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Doar apa potabilã – 9%

T VA-ul va scãdea ºi asta se va simþiºi în preþul apei, dar doar într-o

mai micã mãsurã. Operatorul de apãdin Valea Jiului susþine cã mãsura vaputea fi sesizatã abia din toamnã.

Cu gândul la cele veºnice?!

Primarii din Valea Jiului finanþeazã construcþia ºi reparaþiile unor biserici

Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

P rimãriile dinValea Jiului îºi

unesc eforturile pentru salvarea zonei.Potenþialul economicva fi exploatat, dar seurmãreºte ºi punereabazelor unor noiparteneriate, aºa încât Valea Jiului sãaibã viitor.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi, i-a invitat peceilalþi edili din ValeaJiului sã îºi uneacsã efor-turile pentru salvareazonei. Valea Jiului tre-buie sã aibã viitor ºi din-colo de minerit, iar efor-turile trebuie sã fiecomune. Ideea a fostimediat îmbrãþiºatã detoþi edilii din Valea Jiului,iar marþi s-a fãcut primulpas pentru materializareaacesteia.

„Am finalizat actulconstituit al Asociaþiei deDezvoltare Intercomuni-tarã (ADI) Poli de

Creºtere Valea Jiului ºistatutul asociaþiei. Va fitransmis tuturor primãri-ilor din Valea Jiului, iardacã dumnealor au altepropuneri sau modificãrile vom reface, astfel încâtîn urmãtoarele douã sãp-tãmâni sã putem aprobaactul constitutiv al asocia-þiei”, a declarat primarulTiberiu Iacob - Ridzi.

Asociaþia îºi propune,printre altele, sprijinireadezvoltãrii economico –soiale a Vãii Jiului, val-orificarea potenþialuluieconomic loal ºi identifi-carea unor surse definanþare locale ºiexterne, stimularea ºiatragerea capitaluluiautohton ºi strãin, pro-

movarea imaginii ºipotenþialului de dez-voltare ale zonei, prote-jarea ºi valorificareamediului natura, dez-voltarea turismului înzonã, dar ºi sprijinireaÎntrerinderilor Mici ºiMijlocii. Totul pentruviitorul zonei. TiberiuIacob – Ridzi a precizatcã, dupã ce acest stãtutºi actul constitutiv va fivotat de toate cele 7consilii locale, grupul delucru format din oamenide la fiecare primãrie vormerge mai departe custabilirea obiectiveloracestui ambiþios proiectde dezvoltare zonalã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Partea a doua a proiec-tului de modernizare a sistemului de canalizare ºialimentare cu apã potabilãvaloreazã 67 de milioanede euro, fãrã TVA, iar zeci de km de reþea vor fireabilitaþi. Conducerea SCApa Serv este la Bucureºtipentru a finaliza toate documentele ce sunt nece-

sare ca proiectul sãprimeascã girul foruriloreuropene pentrufinanþare. „Mergem laBucureºti sã stãm laaceeaºi masã cu reprezen-tanþii MinisteruluiFondurilor Europene.Vreau sã stãm la masã ºicu firma de consultanþã anoastrã, pentru a vedea

ultimele retuºuri la apli-caþia de finanþare, înaintesã plece spre Bruxelles.Eu cred 100% cã lucrurilese vor tranºa acum ºi,pânã la sfârºitul anului noi vom avea scoase la licitaþie cel puþin 4 sau 5lucrãri, lucru ce ne va facesã fim primul operator dinRomânia care începemaplicaþia, în partea a doua,2014 -2020”, a precizatCostel Avram, directorgeneral SC Apa ServValea Jiului.

În aceastã parte aproiectului vor fi reabilitaþi44 de km de reþele întoate oraºele Vãii Jiului,

3 surse de apã, la Jieþ,Polatiºte ºi Izvoru, aducþiunea magistralã dela Valea de Peºti sprePetroºani, staþiile detratare de la Zãnoaga ºiTãia ºi reþelele de dis-tribuþie din Vestul VãiiJiului. Defapt cu ele va ºiîncepe proiectul. „Dacãam început cu Petrila înEstul Vãii Jiului, în discuþi-ile pe care le-am avut cufirma de consultanþa, amcerut sã îmi pregãteascãstudiile de fezabilitate ºicaietele de sarcini pentruUricani, Lupeni ºi abiaapoi vom veni încoacespre Petroºani”, a maispus Avram.

Operatorul de apã dinPetroºani este primul înþarã care a încheiat dejaprima parte a proiectuluiºi tot pionieri ar putea fi ºiîn partea a doua a acestu-ia, dar în aceste zile laBucureºti se fac ultimeleretuºuri ale proiectului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C etãþenii din Petroºanipot sã vinã cu propu-

neri de dezvoltare a zonelorîn care locuiesc, dar ºi amunicipiului în ansamblu.

Toate aceste idei vor fi anali-zate ºi vor putea fi cuprinse înPlanul de Dezvoltare Localã amunicipiului Petroºani pentruperioada 2014 – 2020.

Petroºaniul a fost împãrþit înzone de acþiune, iar de fiecarezonã rãspunde câte un grup deconsilieri locali. În total, au fostdelimitate cinci astfel de zone,respectiv Zona 1: Dãrãneºti –Pârâul Maleia, peºtera Bolii;Zona 2: Pârâul Maleia – PârâulSlãtinioara, inclusiv partea spreMasivul Parâng;Zona 3: CartieruColonie, DâljaMare; Zona 4:Pârâul Slãtinioara –Pârâul Staicului,inclusiv Dâlja Micã;Zona 5: PârâulStaicului – inter-secþie cu Aninoasa,inclusiv Sãlãtruc.Propunerile de dez-

voltare a acestor zone pot fiînaintate de cetãþeni pânã îndata de 30 iunie ºi, dupãanalizarea punctualã a fiecãriea,vor putea fi cuprinse în Planulde Dezvoltare Localã a munici-piului Petroºani pentru perioada2014 – 2020.

„Existenþa unui Plan stategicde dezvoltare, care sã fie adap-tat nevoilor ºi resurselor comu-nitãþii noastre, este o condiþieobligatorie ºi pentru atragereafinanþãrilor externe, o importan-tã anteþie fiind acordatã cuprecãdere fondurilor UniuniiEuropene în actualul exerciþiufinanciar”, a explicat primarulmunicipiului Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Salvarea zonei, tratatã unitarADI „Poli de Creºtere Valea Jiului”,ccccuuuu uuuunnnn ppppaaaassss îîîînnnnaaaaiiiinnnntttteeee

Municipiul Petroºani, „parcelat” încinci zone distincte pentru elaborareaPlanului de Dezvoltare Localã

La Bucureºti, pe ultima sutã spre BruxellesA proape 80 de milioane de euro urmeazã sã

ajungã în Valea Jiului pentru ultima partea investiþiilor ce vor fãcute pentru reþeaua deapã ºi canalizare. Cu aceºti bani încep lucrãrilede modernizare ºi în Uricani sau la Lupeni ºi pentru documentaþia finalã reprezentanþii SC Apa Serv sunt acum la Bucureºti.

O maºinã a arsaproape în

totalitate îngtr-ungaraj din localitateaPetrila ºi doarintervenþia promptãa pompierilor afãcut cã incendiulsã nu se extindã.

Totul s-a petrecutmiercuri dimineaþa, iar pompierii au fostnevoiþi sã evacuezeîncã un vehicul ºi mai multe unelte ºimateriale arse-scrum.Pericolul unei explozii,însã, a fost iminent.

Maºina îi aparþineunui localnic, dar carea observat flãcãrileprea târziu. Omul

spune cã totul s-apetrecut cu o repezi-ciune incredibilã,deoarece în garaj aveadepozitate multe mate-riale inflamabile, iarmaºina a fost arsãaproape în totalitate.„Aveam doar asigurare

obligatorie. Acummaºina e praf ºi aveamînãuntru multe hainedepozitate, care au ars.S-a petrecut totul foarterepede”, a spus omul.

Pompierii au fostanunþaþi prin 112 ºidouã echipaje au inter-

venit pentru ca flãcãrilesã nu se extindã ºi maideparte. „La momentulcând am sosit la loculintervenþiei, am consta-tat cã incendiul semanifesta cu flacãrãdeschidã, violent, launul dintre garaje, cu posibilitatea deextindere ºi la altegaraje învecinate. Amlichidat incendiul, noideplasându-ne cu omaºinã cu apã ºispumã ºi în ajutor ne-au venit cei de laPetroºani cu o autospe-cialã. Am localizatincendiul la timp ºi nus-a extins. Din pãcate,

maºina proprietarului aars în proporþie de80%, iar în garajulînvecinat se mai afla omaºinã care a fostscoasã afarã, dar cãreiai-au ars ornamenteleplastice”, a spusNeculai Alexandrescu,ºef SVSU Petrila.

Pompierii cred cãtotul a pornit de lamaºina care a ars ca otorþã, poliþiºtii stabilindcã focul a fost iniþiat de un scurtcircuit lainstalaþia electricã aacesteia.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi 4 iunie 2015 Actualitate 3

Anca ºi Gabriel suntun cuplu din Petroºani,cu trei copii de un an ºi jumãtate, un altul depatru ani ºi jumãtate, iar cel mare de ºase aniºi jumãtate. Locuitori aiPetroºani sigur i-au maivãzut în jurul supermar-keturilor cerând politi-cos câte o pâine, sauceva bani pentru a-ºihrãni copiii. Sunt tineri.Gabriel are 28 de ani,iar Anca 27 ºi provin larândul lor din familiisãrace. Pe Anca pãrinþiiau dat-o altei familiipentru cã nu aveau denici unele, dar nici nouãfamilie nu stãtea peroze.

În momente de disperare, ajungeau sãcaute ºi prin containerepentru a-ºi hrãni copiii ºi pe ei. Gabriel amuncit la EdilTermaVulcan, dar lucrurile nuau mai mers. Apoi, afost ”angajat” de un micom de afaceri, dar când

a fost vorba despreplata muncii, omul i-a replicat cã l-a hrãnitºi cazat, deci nu maiprimeºte nimic. Aînceput sã lucreze cuziua pe la gospodãrii,sau ”holoangãr” pe lamagazine, dar asta seîntâmpla rar, iar copiiiaveau nevoie dehranã...

Locuiau într-o clãdirecasatã, un mic bloc cuun etaj, de peste drumde Gara Petroºani, fãrãapã, fãrã curent electric,dar era cuibul lor în careîºi adunaserã lucruriabsolut necesare. Hranaºi-o preparau pe o sobãmicã din fontã constru-itã de Gabriel... Erauconºtienþi cã trebuie sãfacã ceva, sã caute, sã-ºigãseascã un rost.

Ca urmare, ºi-au luatlumea în cap, ºi pe bazapromisiunilor unor nea-muri, cã le oferã o casã,au plecat prin Moldova.

Doar cã acea casã eradisputatã de mai multeneamuri, drept pentrucare au fost lãsaþi îndrum. S-au reîntors laPetroºani, dar cuibul lor din blocul pãrãrsitfusese devastat...

”Abia s-au întors devreo sãptãmânã ºi nuau mai gãsit aproapenimic. Pãcat de ei cãsunt liniºtiþi ºi cuminþi ca oameni. Se zbat ºi ei dupã puterile lor...” -a declarat singurul lorvecin din acea clãdire,salariat al unei firmebine cotate, dar careajunsese sã locuiascãacolo pentru cã fuseseevacuat din cauzadatoriilor la o bancã.

Felicia Vitan, directorul filialeiPetroºani a Crucii Roºii,i-a descoperit cãutândîntr-un container. Aapelat la ºi la Asociaþia”Grupul de prieteni”pentru a vedea cum s-ar putea îmbunãtãþicalitatea vieþii acestei

familii. Aºa s-a aflat cãAnca, mama copiilor amai fost cãsãtoritã, darsoþul acesteia a decedatºi a rãmas cu doi copii.Fiica cea mare, de 9ani, se aflã în plasa-ment. Cei doi copii aupensii de urmaº. CuGabriel a mai fãcut doicopii, dar de teama de amai da naºtere ºi altora,a cerut sã i se legetrompele uterineinvocând condiþia sasocialã. În total, venitullor lunar este de 600 lei, pentru cincipersoane. PrimãriaPetroºani a intervenit lacererea lor, dar cei doiau renunþat la ajutorulsocial invocând cã auales suma cea mai mare– alocaþia ºi o pensie deurmaº, cea a copiluluirãmas în grija lor. Înplus, familia ”nu existã”ca adresã, clãdirea undelocuiesc nu figureazã lanici o autoritate sausociatate fiind casatã.

Gabriel are doar

patru clase ºi uºoaresechele ale unei menin-gite din copilãrie, iarchipul Ancãi exprimãtristeþe chiar ºi atuncicând zâmbeºte dândimpresia unui om obositde viaþã, de problemeleacumulate din copilãrie.

Când Crucea RoºiePetroºani ºi Asociaþia”Grupul de prieteni” le-au adus ajutoare constând în lejerii,pãturi, haine, încãlþã-minte, vase (pentru cãnu aveau nici din cemânca), hranã pentru eiºi pentru copii, laptepentru cel mic etc., aumâncat pe sãturate,copiii intraserã cu totulîn cutiile primitebucurându-se de fiecareobiect, jucãrie sau ali-ment descoperit în ele.

Dar acest lucru nurezolva problemele petermen lung ale familiei.S-a cãutat ºi s-a gãsit oposibilã soluþie. Astfel,au avut loc discuþii preliminare pentru o

eventualã angajare.Gabriel sã aibã în grijãanimalele unui conacdin Gorj, iar Anca sã seocupe, pe cât este posi-bil, de treburile din jurulgospodãriei. Li se oferã,pe lângã plata muncii, ocamerã de locuit, cugrupul sanitar aferent.

Se ºtie cã mediul în care ne naºtem,creºtem, trãim ºi nedezvoltãm determinã înmare mãsurã evoluþianoastrã. Cã aceºtipãrinþi ºi copiii lor s-aunãscut în sãrãcie, iarpãrinþii nu au forþa ºiºtiinþa sã rãzbatã dinco-lo de ea constituie vreovinã?? Cei care au avut”norocul” sã se nascã înfamilii echilibrate, chiarpotente financiar ºi intelectual, au vreunmerit?? Cine le dã dreptul la dispreþ ultimilor faþã de primii,fãrã sã generalizãm??Greu de rãspuns, darexistã rãspunsuri...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Mediul în care se nasc - noroc sau blestem...A ºezaþi pe bordura din capãtul pasarelei

ce duce cãtre Gara Petroºani, o mamãîºi alãpta copilul, iar alþi doi, de vreo 5-6 aniîi stãteau alãturi, cuminþi. Intrând în vorbãcu femeia, din pudoare, a vrut sã-ºi acoperesânul încercând sã ia pruncul de la sursadãtãtoare de hranã. Ce a urmat, ar fi marcat ºi pe cel mai echilibrat emoþionalom. Copilul a început sã þipe încercând sã seagaþe de pieptul mamei, iar gura cãuta îndisperare mâncarea... Era flãmând, iarmama pare a nu mai fi avut suficient lapte,pentru cã acel copil avea un an ºi jumãtate,iar femeia era o umbrã.

Maºinã arsã în garaj la Petrila

“Vã aduc lacunoºtinþã cã începândcu data de 1.04.2015,aºa cum rezultã dinnotificarea SCTermogaz, filialaWolvesland SRLînceteazã activitatea pecare aceasta a prestat-oîn staþiunea Straja. Înconsecinþã se impuneîncheierea unui noucontract de mentenanþãcu o firmã care sã asigure menþinerea înstare de funcþionare ainstalaþiilor predate deSC Termogaz, filialaWolvesland SRL pentruo periodaã de trei luni,timp necesar organizãriilicitaþiei pentruprestarea serviciilor deexploatare a acestorinstalaþii. Menþionez cã

aceste instalaþii suntamplasate în locuri izolate aºa încât lipsaacestui contract face ca ele sã fie supusedeteriorãrii, ºi expusefurturilor.

Firma contractantã arurma sã preia persona-lul disponibilizat de laSC Termogaz filialaWolswsland SRL care a fost calificat sãdeserveascã acesteinstalaþii. Estimez valoarea acestor servicii la 15.000 de leilunar”, spune AndreiOstrowski, reprezentan-tul Serviciului Public deAdministrare aDomeniului schiabil din Straja.

Administraþia localãde la Lupeni va trebui

sã organizeze licitaþiepentru a gãsi o nouãsocietate care sãpresteze aceste activitãþide întreþinere a instalaþi-ilor din staþiunea montanã Straja.

”Având în vederenotificarea nr.2844/23.03.2015 princare SC TermogazCompany SA FilialaWolvesland SRL neaduce la cunoºtinþãintenþia de retragere dinasociere începând cudata de 01.04. 2015,dupã analizarea în faptºi în drept precizezurmãtoarele: Asocierea

în participaþiune cu SCTermogaz Company SAa fost aprobatã potrivitprevederilor HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr.123/2012 privindaprobarea încheieriiunei asocieri în partici-paþiune între ConsiliulLocal al MunicipiuluiLupeni cu SC TermogazCompany SA ca onecesitate în vedereaadministrãrii domeniuluischiabil Straja. Ulterior,potrivit prevederilorHotãrârii Consiliuluilocal al MunicipiuluiLupeni nr. 104/2013

s-a aprobat cooptareaîn asociere a firmeiACOMIN SA Deva,(constructoarea ºifinanþatoarea telegondo-lei). Întrucât în perioadaurmãtoare MunicipiulLupeni a achitat cãtreconstructori debiteledirecte rezultate dinrealizarea lucrãrilor laDomeniul Schiabilaceastã asociere poateînceta”, se aratã în notade fundamentare aproiectului de hotãrâre.

E xploatareapotenþialului

turistic pe minus,telegondola pe plus

Un raport al adminis-traþiei locale de laLupeni aratã cãexploatarea potenþialu-

lui turistic din staþiuneamontanã aduce deser-vicii ºi nu profit. Potrivitraportului, în sezonul deiarnã 2014-2015pierderile au fost de125 de mii de lei. Ceamai bunã lunã dinsezonul de schi a fostluna ianuarie a acestuian când s-au înregistratvenituri de 134 de miide lei, însã ºi cheltuielileau fost pe mãsurã: 143de mii de lei. Chiardacã încasãrile din acestsezon au fost cele mairidicate în luna ianuriepierderile au fost de9.394 de lei. Luna cucele mai puþine încasãria fost aprilie când veni-turile au fost de puþinpeste 3000 de lei ºicheltuielile de 156 demii de lei. Per total,sezonul de iarnã dinStraja a fost unul peminus pentru adminis-traþia localã de laLupeni care a realizatpierderi de 125.072 lei.

Pe de altã parte, decând telegondola dinStraja a fost pusã înfuncþiune, cei care auadministrat-o au avut decâºtigat. În cei trei anide funcþionare, telegon-dola din Straja a avutpierderi în sumã de1.257.264 lei, în timpce veniturile au fost de1.732.661 lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Aceºti mineri aulucrat sub pâmânt celpuþin 20 de ani, iaracum, în 2015, auajuns sã se disponibi-lizeze. O parte dintrecei 225 de foºti minerivor deveni ºomeri cuacte în regulã ºi într-osãptãmânã sunt aºtep-taþi la ceea ce senumeºte mediereamuncii, adicã ei potopta pentru un curs decalificare într-o altãmeserie. „Personalul

de la SNÎMVJ a primitpreavizul. Urmeazã cade sãptãmâna viitoaresã ne întâlnim ºi sã stabilim un programcomun de lucru. Ei vorparticipa la servicii depreconcediere. Înaintede a deveni ºomeri,vom avea o întâlnire cuei prin care îi vominforma ce locuri demuncã avem, ce cursuride formare profesio-nalã organizãm ºi ce aude fãcut când vor

deveni ºomeri”, a spusIudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.

Nu se vor pensionatoþi, ºi chiar dacã o vorface, au ºansa ca la 45de ani cât are fiecare,sã gãseascã un noudrum în viaþã. „Lunaviitoare vom avea chiarcursuri de calificarepentru zidari, montatoripereþii rigips, lucrãtorila drumuri, asfaltatori,

dar fiecare persoanã îºiva alege o calificare, înfuncþie de ce crede cãva putea sã facã peviitor”, a mai adãugatºefa ALOFM Petroºani.

Pânã atunci, însã,pot deveni ºomeri, vorprimi venituri de com-pletare ºi chiar vor aveaavantaje pentru pensie.„Personalul de laSocietatea de Închideride Mine va beneficia,pe lângã indemnizaþiade ºomaj ºi de un venitde completare, care

este stabilit în funcþiede media salariilor peultimele 3 luni.Perioada cât iau venitde completare, estevechime în muncã”, aexplicat Iudith Babþan.

Un numãr de 225 demineri de la expoatãrilePetrila, Uricani ºiParoºeni au intrat înpreaviz ºi vor rãmânefãrã locurile de muncã,începând cu 1 iulie.

În cadrul programuluide restructurare, aplicatde Societatea Naþionalãpentru Închideri MineValea Jiului, ei vor primiplãþi compensatorii, învaloare de aproximativ32 de mii lei, plus unvenit lunar de comple-tare pe lângã ajutorulde ºomaj care se acordãîn urmãtorii doi ani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M ai multeblocuri din

municipiul Lupeni arurma sã fie racordatela reþeaua de alimentare a gazelornaturale începând cutrimestrul trei alacestui an.

În aceste condiþiilocuitorii din zonelevizate au solicitat dejaracordarea locuinþelor lareþeaua de gaz metan,

iar acest lucru poate fi posibil începând culuna iulie.

“Am prezentat cere-rea locuitorilor blocului

105, scãrile A,B,C, Str. Vitoº Gavrilã, Nr. 2ºi locuitorilor blocului44 , Str. Vitoº Gavrilã,Nr. 2, care au solicitat

racordarea celor douãblocuri la reþeaua degaze. Domnul viceprimar a avansatposibilitatea ca întrimestrul trei al acestuian sã se rezolve aceastãdoleanþã”, spunautoritãþile locale.

În luna ianuarie laLupeni, a avut locrecepþia ºi punerea înfuncþiune a conductei degaz care aprovizioneazãacum apartamentele dinpartea de jos a munici-piului Lupeni, iar acumconstructorii lucreazã labranºarea blocurilor D4, D3, D2 ºi D1 de pe strada TudorVladimirescu. Se facultimele conexiuni laconductã care va ducegazul în blocuri.

La momentul de faþãpeste 80% dintrelocuitorii municipiuluiLupeni sunt racordaþi lareþeaua de alimentarecu gaz metan.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Complexul EnergeticHunedoara nu a accesat,încã, primul ajutor destat acordat de Guvernsub formã de împrumut,dar este în procedurã deaccesare. Un ajutor destat în limita sumei de40 de milioane de lei,acordat din venituri dinprivatizare, pe operioadã de 90 de zile.

În data de 13 mai,Guvernul a anunþat cãacest împrumut este“destinat rambursãrii decãtre SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A a ajuto-rului de stat incompatibilpentru care ComisiaEuropeanã a dispus îndata de 20 aprilie 2015recuperarea acestuia decãtre statul român.

Obligaþia de recuperare a ajutoruluide stat rezultat din tarifele practicate deHidroelectrica pentruSocietateaTermoelectrica S.A ºiSocietatea

Electrocentrale Deva S.As-a extins la ComplexulEnergetic Hunedoara încalitate de succesor îndrepturi al celor douãsocietãþi”.

De precizat cã CEHnu poate rambursa acestîmprumut din cel de-aldoilea ajutor de stat, cinumai din încasãrile proprii, ceea ce înseamnã o nouã piatrãde moarã la gâtul companiei energetice.ªi, mai mult decât atât,Guvernul a precizat câtse poate de clar cã“împrumutul în limitasumei de 40 de milioanede lei se acordã cucondiþia constituirii unorgaranþii care trebuie sãacopere cel puþin 120%din cuantumul împrumu-tului. Garanþiile se consti-tuie prin instituirea decãtre organul fiscal com-petent al ANAF a unorsechestre asiguratoriiasupra bunurilor imobilelibere de orice sarcini,proprietatea societãþii”.

A jutor de statsau prejudiciu

ºi pierderi?!Oficialii guvernamen-

tali vorbesc despre un“ajutor de stat incompa-tibil” de care ar fi benefi-ciat cele douã termocen-trale cuprinse în CEH,respective Mintia ºiParoºeni, numai cã înurmã cu doar vreo doiani Guvernul condus tot de primul ministruVictor Ponta punea altfelproblema ºi vorbeadespre prejudicii.

În 2013, rezultateleunei anchete derulate de corpul de control aprimului ministru arãtaucã Electrocentrale Devaar fi fost favorizatã defoºti ministri aiEconomiei în relaþiilecomerciale cuHidroelectrica, iar acestlucru ar fi dus la preju-dicierea acestei din urmãsocietãþi. Din aceste

relaþii comerciale,Hidroelectrica ar fi ieºitºifonatã, cu pierderi depeste 100 de milioanede lei. Potrivit documen-tului dat publicitãþii deGuvern în martie 2013,fostul ministru alEconomiei, AdrieanVideanu, ar aprobat, în iulie 2009, respectivfebruarie ºi martie 2010,mai multe note interne,la propunerea directoru-lui Hidroelectrica, modalitate prin care aintervenit direct în relaþiacontractualã dintreElectrocentrale Deva, încalitate de vânzãtor,respectiv Hidroelectrica,în calitate de cumpãrã-tor, susþinând astfelinteresele financiareale termocentralei hunedorene, dupã cumspuneau la vremearespectivã reprezentaþiiGuvernului. Practic, searãta în raportul corpului

de control, Videanu aaprobat majorarea preþu-lui de livrare a energieipeste cel reglementat deANRE pentru producã-torul de energie ºi acauzat în acest fel unprejudiciu de peste 95de milioane de lei noi.

A fost sesizat DNA

ªi Ion Ariton, care i-asuccedat lui Videanu laministerul Economiei, afost luat în colimator ºi s-aspus cã ar fi continuataceste practici, astfel cãîn ianuarie 2011 a inter-venit ºi el în relaþia con-tractualã dintre cele douãsocietãþi. În acest caz,Hidroelectrica a înregis-trat o pagubã de 13,8milioane lei, reprezen-tând pierderea înregis-tratã de societate în2011 din executareaacestui contract, se arãtaîn documentul la care

facem referire. Raportul vorbea ºi

despre posibile fapte denaturã penalã ale celorcare au intervenit înrelaþiile contractuale dintre Hidroelectrica ºiElectrocentrale Deva,astfel cã a fost sesizatDNA la momentulrespectiv. Problema este cã acum nimeni nu mai vorbeºte despre“prejudiciul” calculat ºianunþat în anul 2013,iar întreaga resposnabili-tate financiarã este aruncatã în spateleComplexului EnergeticHunedoara care oricumstrãbate o situaþieextreme de dificilã.

Cunoscãtorii situaþieispun, însã, cã, de fapt,nici mãcar nu se poatevorbi despre un ajutor destat ilegal, ci despre uncontract comercial,încheiat în condiþiile dela acea vreme. Problemaar fi fost pe la FondulProprietatea, care deþinevreo 20% din acþiunileHidroelectrica ºi care aformulat reclamaþie laComisia Europeanã.

Aºa s-a ajuns lacrearea acestei falseprobleme, care pune încele din urmã presiunefinanciarã pe CEH.


Autoritãþile locale de la Lupeni sunt în alertã

Instalaþiile din Straja, în vizorul hoþilor ºi a vremiiI nstalaþiile din Straja, supuse deteriorãrii

ºi furturilor. Asocierea dintre administra-þia localã de la Lupeni ºi Termogaz Companya încetat. Societatea a depus la sediul primã-riei din Lupeni o adresã prin care a solicitatretragerea din asociere începând cu data de 1 aprilie 2014. Acest proiect de hotãrâre a fostsupus votului consilierilor locali.

Demersuri pentru racordarea la reþeaua de gaz metan

Foºti mineri, viitori ºomeriA u fost pânã în aceastã sãptãmânã

mineri, dar acum vor fi ºomeri. Vorbim despre primii disponibilizaþi de laminele ce se închid din acest an, mineri cãrora li se pregãtesc cursuri de recalificaredupã disponibilizare. Ce pot deveni ei, la vârsta de 45 de ani, ne spun chiar angajaþiiagenþiilor locale de formare profesionalã.

Nu se hotãrãºte: ajutor de stat sau prejudiciu?!

Executivul striga „hoþii”, iar acum tot Executivul pune CEH la platãG uvernul a strigat cât a putut „hoþii,

hoþii”, însã între timp a decis sã recu-pereze banii consideraþi iniþial drept „preju-diciu” ce ar fi fost creat de foºti miniºtri aiEconomiei fix de la Complexul EnergeticHunedoara. Practic, acel prejudiciu desprecare se vorbea în urmã cu doi ani s-a trans-format peste noapte în “ajutor de stat”.

Dezarmant.Numãrul studenþilor reduscu 50% în cinci ani

5 ani, 50% mai puþini. Înultimii cinci ani, numãrul

studenþilor Universitãþii dinPetroºani s-a redus cu maibine de jumãtate.

An de an, numãrul studenþilor se reduce. Instituþiile de învãþãmântsuperior din þarã se confruntã cu lipsa studenþilor, iar una dincauzele principale este ratã scãzutã a promovabilitãþii examenului de bacalaureat.

„Am vãzut un studiu fãcut pe sistemul de învãþãmânt dinRomânia ºi în ultimii cinci aninumãrul de studenþi a scãzut cucirca 50% pe sistemul deînvãþãmânt, cam cu atât am scãzut ºi noi”, a declaratConf.univ.dr.ec. Ilie Rãscolean,preºedintele Senatului UniversitãþiiPetroºani. Instituþia de învãþãmântsuperior din Petroºani s-a confrun-tat ºi cu lipsuri deordin financiar,totul datorându-se numãruluiredus de studenþi.Aici un alt factorimportant carecontribuie la lipsa studenþiloreste factorul economic ºisocial al VãiiJiului.

“A fost operioadã dificilã

cu nenumãrate constrângeri financiare, ca întreg sistemul deînvãþãmânt superior din Româniane-am confruntat ºi noi cu unfenomen de reducere a numãruluide studenþi ºi se datoreazãfenomenului demografic, gradul depromovabilitate la bacalaureat.Pentru Universitatea din Petroºaniapare o problemã în plus, ºi anumecontextul socio-economic al zonei”,a mai subliniat sursa citatã.

România alocã educaþiei unbuget de doar 3,7% din PIB, în timp ce media în Europa de Esteste de 4,7%. Iar media Uniunii Europene urcã pânã la 5,4 procente.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 20156 Actualitate

Inserþia tinerilor pepiaþa muncii va fiurmãritã de cãtre min-isterul de resort. Dupãce pentru o perioadãîndelungatã a fostabandonat un proiectcare prevede monito-rizarea inserþiei studenþilor pe piaþamuncii, acum s-augãsit fonduri, iarproiectul va derula,Universitatea dinPetroºani fiind îngrupul þintã.

“Sãptãmâna trecutãam fost anunþaþi deMinisterul Educaþiei ºiCercetãrii ªtiinþifice cãs-a demarat un proiectPOSDRU prin care seurmãreºte monitori-zarea inserþiei absolvenþilor pe piaþamuncii. Acesta conti-nuã niºte iniþiative mai vechi, acum s-auprocurat resurse,facem parte ºi noi dingrupul þintã ºi se vaîncerca constituirea

unui sistem informaticcare sã fie calat peacest obiectiv,urmãrirea exactã anumãrului de absol-venþi ºi a celor care seangajeazã la nivelulcalificãrii universitareabsolvite”, a declaratConf.univ.dr.ecCodruþa Dura, prorector UPET.

ReprezentanþiiUniversitãþii Petroºaniîncearcã sã obþinãaceste informaþii chiarde la foºtii studenþi,însã la un moment dat comunicarea seînrerupe.

“Integrarea pe piaþamuncii o urmãrim înacest sens ºi ourmãrim în momentul

în care absolvenþii vinºi îºi ridicã diplomelepentru cã altfel noiavem posibilitatea sãînregistrãm pe site, darcomunicarea este maidificilã. Când ridicãdiplomele completeazãun formular ºi spununde sunt integraþi ºicum. Sunt domenii ºidomenii. Integrarea seface în funcþie de ofer-tã. Oferta în anumitedomenii este foarte

generoasã, în anumitedomenii este deficitarãºi depinde de sistemuleconomic”, a declaratProf.univ.dr.ing.Aron Poantã, rectorUPET. România deþineun numãr ridicat deºomeri cu diplome destudii superioare.Vorbim de o neconcor-danþã existentã pepiaþa muncii întrecerere ºi ofertã, de oslabã informare a stu-

dentului în momentulalegerii unei anumitefacultãþi, de lipsaºedinþelor de consiliereîn timpul liceului, de lipsa de viziune petermen lung, adãugãmla aceastã listã ºipregãtirea deficitarãdin unele facultãþi ºilipsa activitãþilor prac-tice asigurate prin pro-grame specializate deunitãþile de învãþãmântsuperior


Î n meseria astanu ai voie sã

greºeºti. Este vorbade neurochirurgie.Medicul Adrian Sorapracticã aceastãramurã a medicineila Spitalul deUrgenþã din Petroºanide mai bine de 10 ani.

Neurochirurgia esteo ramurã a chirurgieicare se ocupã deoperaþiile pe creier ºialte intervenþii ale sis-temului nervos, sistemulnervos de control careregleazã activitãþile dinorganism. Cum a ajunssã practice aceastãmeserie ne spune chiarmedicul. “Vã mãrturi-sesc cã dintre toate specialitãþile neu-rochirurgicale ramuraneurochirurgicalãîmbrãþiºeazã dificultãþimai mari, dat interven-þiile pe creier ºi pecoloanã au un gradmare de dificultate.Când am început facul-tatea de Medicinã nu m-am gândit cã voi fineurochirurg. La unmoment dat a fost oprovocare ºi studiind ºiparticipând la mai multestagii m-a atras acestdomeniu, fiind ºi laînceput mai puþin dez-voltat în þarã ºi am con-siderat cã meritã încer-cat”, a declarat medicul

neurochirurg Adrian Sora.

Operaþiile pe creiersunt în general extremde delicate ºi implicã oserie fascinantã detehnici, echipament ºitehnologie sofisticatã.Toate intervenþiile aufost dificile, însã una i-arãmas întipãritã înminte medicului.

“Cel mai dificil caz afost o intervenþie pecoloanã la o pacientã cutumorã de mãduvã pecare am fãcut-o în acestspital, în premierã laacea datã, pacienta amers foarte bine, s-arecuperat din punct devedere neurologic,merge pe picioareacum. A fost o intervenþie de duratã, adurat aproximativ 12ore, dar a fost reuºitã”,rememoreazã medicul.

Din ce în ce maimulþi tineri suferã deafecþiuni ale coloanei.Sedentarismul, dar ºi alimentaþia nu tocmaicorectã contribuie la

apariþia acestor afecþiuni.

“Constat în ultimaperioadã cã patologiade coloanã începe sã fiedin ce în ce la vârste totmai tinere, tineretul artrebui sã facã mai multsport ºi sã îºi schimbemodalitatea de alimen-taþie care le aduce nea-junsuri”, observã neu-rochirurgul Adrian Sora.

În România, mediciisunt prost plãtiþi. Mulþialeg calea strãinãtãþii,acolo unde munca loreste recunoscutã ºi dinpunct de vedere finan-ciar, însã pentru aceºtivindecãtori o pondereimportantã o are bucuria pacientului care se vede sãnãtos.Pentru toate acesteeforturi depuse pentrusalvarea vieþilor, mediculpetroºãnean a fost recompensat de municipalitatea de laPetroºani. Acesta a fostdesemnat cetãþean deonoare al localitãþii.


Universitãþile, fabrici de ºomeri

Viaþa depinde de profesioniºti

A bsolvent de facultate, muncitor necalificat. Piaþa muncii din România

este limitatã. În timp ce anual, sute de studenþi pãrãsesc bãncile facultãþilor, nutoþi au norocul de a lucra în domeniul pentru care s-au pregãtit în anii studenþiei.

Cel mai frumos ºi sãlbatic râu,

sufocat de gunoaieJ iul, cel puþin pe segmentul

în care ºi-a fãcut defileu, a devenit o groapã imensã degunoi a Vãii Jiului, malurilesãlbaticului râu fiind sufocatede deºeurile aruncate de firme ºi localnici.

Considerat cel mai sãlbatic râudin þarã, de cãtre iubitorii de raftingºi alte sporturi extreme nautice, Jiuleste ºi un loc de vis pentrupasionaþii de pescuit lapãstrãv ºi lipan ori alþirãpitori. Doar cã ambelecategorii rãmân cu un gustamar dupã ce ajung înDefileul Jiului. Malurilerâului de o parte ºi de altasunt strãjuite de deºeurimenajere ori de zdrenþelede la depozitele ºi maga-zinele de second hand dinValea Jiului, care în loc sãrecicleze ceea ce nu potvinde, le aruncã direct înalbie ori pe maluri. Tonede gunoaie sunt purtate deapele Jiului de la Uricani ºi pânã în Gorj, iar ceivinovaþi sunt rareori prinºiºi sancþionaþi. MinisterulMediului avea un pro-gram prin care dorea sãlimiteze poluarea pe râul

Jiu prin dezvoltarea la scarã largã aunui centru de reciclare a deºeurilortextile de la depozitele de hainesecond hand, dar totul a rãmas lastadiul de intenþie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P reconizataînchidere a

industriei extractivedin Valea Jiului arînsemna condamna-rea la moarte acomunitãþilor locale.Impactul asuprazonelor ºi aºa sãrãcitear fi devastator, iarbugetele locale ar figrav afectate.

Anul 2018 sau celmai târziu 2024 aduce,conform previziuniloreconomice, sfârºitulindustriei extractive dinValea Jiului. Pentrucomunitãþile locale, careîncã se resimt dupãmarele val de disponibi-lizãri din 1996 – 1997 ºiconcedierile colectiveulterioare, acest lucru arînsemna un dezastrusocial. Grav este cã nu aice sã pui în locul mineri-tului, nu existã o industrieconexã care sã poatãabsorbi forþa de muncãce va fi pusã pe liber dinminerit ºi nici familiileactualilor angajaþi aiComplexului EnergeticHunedoara.

„Închiderea mineritului ar înseamnã ocatastrofã, dincolo de impactul pe bugetullocal. Sunt aproximativ3000 de angajaþi, fiecarecu încã 3 – 4 persoaneîn întreþinere, aºa cã,direct sau indirect 7.000– 8.000 de oameni ar fiafectaþi. Impactul eco-nomic ar însemna reduc-erea cu 30% a veniturilorla bugetul local”, a precizat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.

La Petroºani oricumlunar se alocã sume im-portante pentru mãsurilede atenuare a sãrãciei.Astfel, pe venitul minimgarantat sunt peste 200de persoane, iar aproxi-mativ 150 de localnicibeneficiazã de cantinãsocialã.

La Petrila impactul arfi ºi mai devastator, încondiþiile în care aici vor-bim despre douã unitãþiminiere, respectiv Petrilaºi Lonea, iar zona este cuadevãrat monoindustrialã.Primarul Ilie Pãduceldeclarã cã „închiderea

celor douã unitãþi minierear reduce veniturile labuget cu 75%. Din punctde vedere al impactuluisocial, acest lucru arînsemna moarteaoraºului”. ªi în aceeaºisituaþie sunt ºi celelaltelocalitãþi din Valea Jiului,care îºi construiescbugetele în jurul unitãþilorminiere.

S oartãpecetluitã

Pe de altã parte, soarta unitãþilor minieredin Valea Jiului parepecetluitã. Ca sã salvezeCEH, Guvernul a apro-bat acordarea unui ajutorde stat – de fapt unîmprumut, la care seadaugã dobânda aferentã- în limita sumei de 167de milioane de lei pentruo perioadã de ºase luni.Dar din aceastã sumãnicun leu nu merge cãtreunitãþile miniere, ci doarcãtre partea energeticã.ªi, în plus, acordarea ajutorului înseamnã ºidivizarea companieienergetice. «Ajutorulreglementat prin acestact normativ nu seacordã în sectorul cãr-bunelui ºi pentru ademonstra cã nu va fiutilizat în sectorul minier,activitatea minierã a societãþii se va separalegal de celelalte activi-tãþi. În acest scop, dupãintrarea în vigoare aacestei ordonanþe deurgenþã ºi având învedere cã ajutorul de statindividual de salvare afost autorizat de ComisiaEuropeanã în data de 21aprilie 2015, societateava iniþia demersurile pen-tru separarea activitãþiiminiere de celelalte acti-vitãþi», se aratã într-uncomunicat al Guvernului.Iar pentru unitãþileminiere se scrie, practic,sfârºitul. Oricum, ºi

CEH este într-o situaþieingratã, pentru cãExecutivul a precizat clarcã: «Împrumutul seacordã, în baza uneianalize economico-finan-ciare realizate de cãtreEximBank - S.A. în ved-erea stabilirii capacitãþiide rambursare.Rambursarea împrumu-tului de 167 de milioanede lei se efectueazã inte-gral, în termen de 6 lunide la acordarea acestuia,împreunã cu dobândaaferentã. Pânã la datascadenþei împrumutului,Societatea ComplexuluiEnergetic HunedoaraS.A. are obligaþia sãprezinte MinisteruluiFinanþelor Publice planulde restructurare notificatComisiei Europene.

În baza acestui Plan de restructurare, lasolicitarea societãþii,Ministerul FinanþelorPublice poate prelungiperioada de acordare aîmprumutului, în aceleaºicondiþii de dobândã.Dacã în termen de 6luni de la momentulacordãrii împrumutuluide stat individual pentrusalvare, societatea nuprezintã un plan derestructurare sau dovadarestituirii ajutorului de statindividual pentru salvare,aceasta este obligatã sãprezinte un plan de lichi-dare voluntarã».

Nu este de mirare cãau apãrut deja voci, maiales din rândul sindi-catelor, care spun cã aju-torul de stat nu ar trebuiaccesat decât dacãMinisterul Economiei vaacorda preþ reglementatpentru cantitatea minimãde energie electricã pro-dusã de societate, aºaîncât sã vorbim desprevenituri certe la bugetulcompaniei energetice.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Previziuni sumbre

Închiderea mineritului condamnãla MOARTE comunitãþile locale!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 20158 Sport

Încã o dovadã cã nupolitica sau urletelesindicale fac fala VãiiJiului, este prestaþiaunor adolescenþi la fot-bal.

Ei bine, liceenii de la

„C. Brâncuºi” dinPetrila au dus cuonoare ideea cã sportulVãii Jiului n-a murit. S-a întâmplat în week-end-ul trecut laBucureºti, acolo unde

în finala Cupei Coca-Cola – la care au luatstartul 501 echipe din26 judeþe –, liceeniipetrileni s-au compor-tat admirabil, jucând înfinala competiþiei!

Aproape cã nu maiconteazã faptul cã n-auînvins dincolo de tro-feul care a intrat în

posesia liceenilor de laChiajna, conteazã ati-tudinea avutã de aceºtisportivi. Niºte bãieþi decaracter, care aurenunþat chiar ºi labanchetul de absolvire,au luptat pânã la capãt,încercând sã producãsurpriza. N-a ieºit, arãmas locul 2. Care

oricum sunã bine, vice-campioanã a Românieila „categoria licee”.

Bravo lui AurelAvram Vuþã Moldovanºi garniturii sale, care,iatã, ne-au arãtat ºi oaltã faþã a unor lucruripe care le credeamderaiate.

Mai sunt speranþe.

Henþ cu mâna

La un pas de fericire

Învingãtori la judeþ,învingãtori la zonale,prezenþi la turneul final peþarã. Acesta a fost parcursulunei echipe de adolescenþireprezentând liceul dinPetrila, care a ajuns pânã la acest nivel.

Cupa Coca-Cola ºi-atrimis în finalã cei mai bunidintre cei mai buni.

Unii s-au uitat de sus laei, dar petrilenii ºi-au vãzutde treabã. Au bãtut îngrupa de calificare pe ceidin Tg. Mureº ºi Bucureºti,iar în finalã au fost aproapede un vis.

Pe o cãldurã sufocantã,petrilenii au þinut, totuºi,piept celor de la Chiajna, 2-2 la pauzã, apoi 3-3 pânã

spre final. Atunci petrileniiau fost prinºi descoperiþi peapãrare ºi au primit treigoluri care au consfinþit victoria Chiajnei cu 6-3. O victorie care duce echipadin Chiajna într-o tabãrã depregãtire la baza echipeiReal Madrid.

F ãrã regrete,doar bucurie

„Ne-am respectat toþiadversarii, am respectatcompetiþia. Nu avem cerepeta, desigur, ar fi fosto mare bucurie sãmergem în templul luiCristiano Ronaldo.Important este cã amajuns pânã aici. Cu puþinnoroc, am fi putut cuceritrofeul” a spus AvramMoldovan, antrenorulpetrilenilor.

CUPA COCA-COLAParcul Tineretului, Bucureºti 31 mai – 1 iunie 2015

Grupa finalã 1L.T. Chiajna – L.P.S. Bacãu 9-6L.P.S. Bacãu – Lic. Teh. 1 Cluj 4-4L.T. Chiajna – Lic. Teh. 1 Cluj 4-9Grupa finalã 2C.T. Brâncuºi Petrila – CET Tg. Mureº 3-2Lic. Teh. Pantelimon Buc. - CET Tg. Mureº 5-3C.B. Brâcuºi Petrila – Lic. Teh. Pantelimon Buc.5-1FinalaLic. Tehnologic „Doamna Chiajna” Chiajna – Coleg. Tehnic „C. Brâncuºi” Petrila 6-3 (2-2)

PETRILA (ANTR. AVR. MOLDOVAN): Bg. Anechitei, Bg. ªtefãnoaica (portari), I. Androne, S.Ungureanu, S. Diacon, Bg. Keszeg, C. Pãduraru, A.Cozac, D. Miron, A. Boldizsar.

Fotbal, Liga a III-a

U.T.A. a încheiat en fanfareCu 1.000 de spectatori în tribunele de pe „Motorul”,

U.T.A. BD (cu ex-jiulistul Copil în echipã) a zdrobit ºi umilit în ultima etapã de sezon cu 6-0 pe cei de la F.C. Hunedoara (cu alþi ex-jiuliºti înformulã, H. Popa,Drãgoescu, Roiu, R.Sandu) încheind pe primul loc ºipromovând în ligasecundã.

FC Hunedoara,o echipã penibilã,clasatã pe locul 9, afost cea care a„reprezentat” judeþulnostru la nivelul Ligii a III-a.

MinerulMehedinþi ValeaCopcii a retrogradatîn campionatuljudeþean.

Paginã realizatãde Genu TUÞU

Rugby D.N.S. (liga a doua)

ªtiinþa în cârjã......sau mãcar în baston! Informaþiile vin

din ce în ce mai greu din „DealulInstitutului”, dar iatã cã, la etapa de sâm-bãta trecutã, ªtiinþa Petroºani nus-a mai prezentat la Galaþi, dinlipsã de jucãtori ºi... antrenor!?Alexandru „Dandu” Lupu estemai mult la dispoziþia F.R.Rugby, pentru rugby în 7, jucã-torii sunt accidentaþi sau obosiþi,purceaua e moartã-n coteþ...Falnica (altãdatã) echipã din„Deal” a luat-o la vale-n jos ºicine ºtie unde se va opri. Poate

într-un... Stejarul Buzãu, sâmbãta viitoare!„Nu prea sunt multe de spus. Am

amânat meciul de la Galaþi, abia maigãsim jucãtori sã ducem competiþia. Ecam nasol!” a spus, pe scurt, EmilDrumea, directorul tehnic al ªtiinþeiPetroºani.

ETAPA A 10-A, 30 MAI 2015CSM U 23 Bucureºti – Polit. Iaºi -Stejarul Buzãu – CS Nãvodari 20-48RCM Galaþi - ªtiinþa Petroºani -Bucovina Suceava – CSUAV Arad 40-32Steaua U 23 Buc. – RC Bârlad 24-22

ETAPA A 11-A, 6 IUN. 2015CSUAV Arad – RCM Galaþiªtiinþa Petroºani – Stejarul BuzãuCS Nãvodari – CSM U. 23 BucureºtiPolitehnica Iaºi – RC BârladSteaua U. 23 – Bucovina Suceava

CLASAMENT1. CSM U 23 Buc. 9 9 0 0 376-94 6p.b. 42p.2. CS Nãvodari 10 8 1 1 251-125 5p.b. 39p.3. RC Bârlad 9 6 1 2 249-137 5p.b. 31p.4. Polit. Iaºi 8 5 0 3 169-80 6p.b. 26p.5. Bucovina Suceava 9 4 0 5 183-218 5p.b. 21p.6. RCM Galaþi 8 3 0 5 133-174 3p.b. 15p.7. Steaua U 23 Buc. 5 3 0 2 106-73 2p.b. 14p.8. ªtiinþa Petroºani 8 2 0 6 122-219 3p.b. 11p.9. CSUAV Arad 10 1 0 9 112-304 2p.b. 4p.10. Stejarul Buzãu 10 1 0 9 103-380 0p.b. 4p.

ALEXANDRU LUPU întreªtiinþa Petroºani ºi rugby în

7, de pe alte meleaguri

Fotbal, Cupa Liceelor

Aproape de Ronaldo...

Antrenorul Avr. Moldovana trãit bucuria unei finale

de talie naþionalã PETRILENI ÎN FINALÃ

cvj nr 870, joi 4 iunie

Documents