cvj nr 960, joi 8octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 960

Joi, 8 Octombrie 2015

U n tânãr regizor Andrei Dãscãlescu se încãpãþâneazã sã vinã mereu laPetrila ºi o face de ani buni, doar pentru cã este fascinat de ceea ce

gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-au umplut mereu sufletul ºi acum revinedin nou cu gândul cã mina mai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a cunoscut pe mineri poate în timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cuplãcerea de a ne reda nouã viaþa lor. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

R eprezentanþiiadministraþiei

locale de la Petroºanisusþin cã au ajuns laun acord cu cei de laAninoasa în privinþazonei industriale dela Livezeni.

“Am convenit oînþelegere în proporþiede 95%. Urmazã sã fiedepus procesul verbal lainstanþã, iar zona varãmâne la noi aºa cumeste vechea graniþã”, adeclarat Daniel Viºan,director executivDADPP. Un nou termenîn dosar a fost fixat pen-tru luna aceasta când, laTribunalul Hunedoara vatrebui depus raportul decontra-expertizã.

Prefectul judeþuluiHunedoara, în calitatede reclamant cheamã labarã primãria Aninoasa,Primãria Petroºani ºioficiul de cadastru ºipublicitate imobiliarãhunedoara într-un dosar care are ca obiectreexaminare amendãjudiciarã. Prefectura

Hunedoara este ceacare a dat în judecatãcele douã primãrii, con-form modificãrilor adusela Legea Cadastrului,care spun cã, acolounde administraþiile publice nu se înþeleg pecale amiabilã, InstituþiaPrefectului introduceacþiune în instanþã pen-tru rezolvarea situaþieiconflictuale.

Procesul dintre celedouã unitãþi teritorialese aflã pe rolulTrbunalului Hunedoara,iar lupta la barã a debutat în decembrie2012.

Terenul de la Livezenide aproximativ 20 dehectare reprezintã defapt o zonã industrialã,unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã înadministrarea PrimãrieiPetroºani.

Din anul 2012,administraþia localã dela Aninoasa a deschisun proces pentru revendicarea terenului.

Monika BACIUMonika BACIU

Tot maiînglodaþiîn datoriiR omânia tara para-

doxurilor. Toatãlumea vorbeºte desprecreºterea economicã a þãrii, dar ºi decreºterile salariale care au avut ºi au locîn þara noastrã.

Cu toate acestea suntemdin ce în ce mai sãraci ºi dince în ce mai datornici faþãde bãncile la care ne-amîmprumutat. De cele mai

multe ori aceste credite careau fost fãcute au avut unrost foarte bine stabilit.

Marea majoritate aoamenilor a accesat acestecredite pentru o locuinþãchiar dacã valoarea care trebuia datã înapoi bãnciloreste aproape dublã iarperioada de timp este unaextrem de mare. Cu toateacestea þara noastrã a atinsîn august cel mai marenumãr al restanþierilor persoanelor fizice la bãnci

ºi instituþii financiare nebancare din ultimii 2 aniºi o lunã, în condiþiile încare 719.235 de româniaveau datorii mai mari de30 de zile.

Zeci de petroºãneni sunttrimiºi în judecatã lunar,aceºtia fiind executaþi silitpentru neplata datoriilor.Nici pensionarii nu facexcepþie din aceastã cate-gorie. La nivelul judeþuluimii de pensionari au popriripe venituri din cauzã cã nuºi-au achitat datoriile.

Un nivel mai mare decîtîn august 2015 a fost consemnat în iunie 2013cînd numãrul datornicilorera de peste 740.000. De la începutul acestui an,numãrul restanþierilor a cres-

cut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restanþe

erau în euro, respectiv 4,98miliarde de lei, restul fiind înlei (peste 4,38 miliarde lei),alte valute (circa 1,93 mili-arde lei) ºi dolari (aproxima-tiv 69 milioane lei). Astfel,suma totalã a datoriilordepãºeºte 11,3 miliarde lei,din care peste 7,9 miliardeerau întîrzieri mai mari de90 de zile. Creditul în lei acrescut cu 2% (2,5% în ter-meni reali), în timp ce credi-tul în valutã exprimat în leis-a diminuat cu 0,5% (expri-mat în euro, creditul în valu-tã a scãzut cu 1%). La 31august 2015, creditul negu-vernamental a înregistrat ocreºtere de 0,2% (2,1% întermeni reali) faþã de 31

august 2014, pe seamamajorãrii cu 15% a compo-nenþei în lei (17,2% în ter-meni reali) ºi a diminuãrii cu10,9% a componenþei învalutã exprimatã în lei(exprimat în euro, creditul învalutã s-a redus cu 11,3%).

Situaþia nu stã mai binenici în Valea Jiului unde rataºomajului este destul demare iar locurile de muncãsunt limitate. Cei careîncearcã din greu sã þinãpasul cu ratele, taxele ºipreþurile la medicamente ºialimente sînt pensionariicare au cît de cît noroc cu opensie destul de bunã avîndîn vedere cã cei mai mulþidintre aceºtia au lucrat laminele din zonã.


Zona industrialã Livezenirãmâne la Petroºani Planeta Petrila -

o lume vãzutã prinobiectiv de film

Inculapþii au fost de fapt victimele colaterale ale unui sistem de stat subdezvoltat ºi ignoratla nivel guvernamental.

“Statul pe final, trebuie sã rãspundã deceea ce s-a întâmplat,ori statul nu poaterãspunde decât prinMinister. Procesul campune probleme pentrucã aceste pierderi,aceste familii ºi-aupierdut oameni dragi,apropiaþi în acest accident, trebuiedespãgubite, vor aveanevoie copiii de sumede bani, se pune ºiproblema banilor, deaceea statul care esteproprietarul acestormine trebuie sã fieparte din proces ºi sãrãspundã de cei caredeocamdatã au cali-

tatea de inculpat. Eu nãdãjduiesc în acest dosar sã seajungã la o soluþie deachitare care atât dinpunct de vedere penal,cât ºi moral ºi material,oamenii acestora nu levor ajunge anii de viaþãpentru a plãti dacã vor fi obligaþi la platasumelor solicitate cutitlu de despãgubirimorale ºi materiale,dar moral oameniiaceºtia nu trebuie sãajungã sã fie con-damnaþi ºi aceasta esteconvingerea mea nu încalitatea de avocatcare apãr un inculpat,este opinia mea în calitate de om caretrãieºte în societatearomâneascã. Este oparte a vieþii noastre ºirepet cã nãdãjduiesc cãcei care vor judeca

aceastã cauzã sã vadãºi altceva decât literãmoartã, neagrã, pepaginã albã a dosaruluiºi sã vadã cât de curatãeste conºtiinþa acestoroameni, dar care auacest ghinion cã în locsã lucreze într-un birou în care sã-i vinãsalariul în liniºte, într-un birou cu aercondiþionat ºi cusoarele intrând pe fereastra birouluicoboarã în adâncul

minei punându-ºi viaþaîn pericol ºi în egalãmãsurã ºi a celorlalþicare lucreazã în acestmediu atât de dificil.Pentru mine este oproblemã de suflet ºide respect pe care eusocot cã oameniiaceºtia trebuie apãraþicu curaj, cu preþuire,cu folosirea legii exactaºa cum se cuvine ºicu nãdejdea cã vomobþine soluþia dreaptãcare nu poate fi

altceva decâtachitarea”, a spusPaula Iacob laPetroºani în anul 2013fãcând referire ladosarul Uricani.

Potrivit avocatului,statul român ca proprietar de drept alminelor din ValeaJiului este responsabilpentru accidentele deminã ce au avut loc.Acesta ar trebui sã fiesingurul vinovat caresã suporte toate sentinetele.

”Eu nu merg peideea cã trebuieneapãrat un inculpat,eu spun cã ne aflãmîntr-un domeniu încare din pãcate, înlumea întreagã, existãchiar sunt þãri care auniºte mijloace atât demoderne în mine încâtla noi nici în cele maifrumoase gândiri nu leputem imagina. În celemai bune condiþiiexistã din pãcate aceste fenomene alenaturii pe care omulnu le poate stãpâni.

Sã sperãm cã va venio zi în care vor dis-pãrea, dar pânã cândnu vor dispãrea nuputem vorbi despre ovinovaþie neapãratã.Ceea ce existã pelaturã civilã incontesta-bil statul care este proprietarul acestorlocuri de muncã careprezintã un pericol,statul va trebui sãplãteascã. Codul civilspunea foarte precis cãrãspunde ºi proprie-tarul unui mijloc detransport periculos,atunci cum sã nurãspundã statul careeste proprietarul unuiloc care din cauze naturale se pot produce accidente cudaune materiale,morale ºi chiar de vieþiomeneºti”, a mai precizat Paula Iacob la Petroºani.

Paula Iacob a avut83 de ani ºi în ultimaperioadã s-a confruntatcu probleme de sãnãtate.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770.

Vor avea carduri desãnãtate de lanaºtere pânãla 18 aniA demarat un nou

proiect privind asigurarea serviciilor medicale prin cardul de sãnãtate. Se lucreazãintens la metodologie pentru ca din primãvara lui2016 copiii, începând de lanaºtere pânã la 18 ani, sãbeneficieze de aceste carduri.

Dupã aproape ºase luni depromovare ºi alte aproape 12 luni de implementare, care

nu s-a încheiat încã, majori-tatea românilor adulþi au intratîn posesia cardurilor de sãnãtate, iar sistemul intrãîncet-încet în fucþiune, numãrul”rateurilor” sistemului electro-nic diminuându-se substaþial.

Un alt proiect de gen este înpregãtire, respectiv carduri desãnãtate pentru categoriile devârstã cuprinse între 0 ºi 18ani. Astfel, nou nãscuþilor li seva elibera un card pe viaþã.

Aceastã informaþie a dat-oministrul Sãnãtãþii, NicolaeBãnicioiu, sãptãmâna trecutãprecizând cã se ia serios în calcul extinderea cardului desãnãtate pentru copii pentru camãsura sã poatã fi implemen-tatã cel mai probabil în lunilemartie-aprilie anul viitor.

"Vreau sã extindem variantade card, varianta informaticã ºipentru categoria 0-18 ani. Negândim sã facem lucrul acestade anul viitor, probabil dau orientativ lunile martie-aprilieanul viitor, când ar putea intraîn vigoare", a afirmat Bãnicioiu.

Ministrul a spus cã, înprezent, se lucreazã la identificarea celei mai uºoaremodalitãþi de implementare aacestei mãsuri. "Identificãm înmomentul de faþã modalitateacea mai uºoarã de implementare", a spus ministrul Bãnicioiu.

Ileana Ileana FIRÞULESCFIRÞULESCUU

Paula Iacob a apãrat Valea JiuluiC elebra avocatã Paula Iacob a murit.

Aceasta a cunoscut bine zona VãiiJiului prin prisma minerilor pe care i-areprezentat în diferite procese. Mai multdecât atât aceasta a tras ºi niºte concluziireferitoare la condiþiile de trai ale ortacilor.

Angajãri laAdministrareaDomeniuluiSchiabilM unicipalitatea de la

Petroºani face angajãri.Dupã ce unii dintre angajaþii caredeserveau inslataþiile pe cablu auieºit la pensie este nevoie de per-sonal care sã deserveascã acesteinvesteºtii astfel încât sezonul deiarnã din staþiunea montanã sãnu fie compromis.

Astfel, Direcþia AdministrareaDomeniului Public ºi Privat a municip-iului Petroºani, organizeazã concurspentru ocuparea unui numãr de 5funcþii contractuale vacante, în cadrulServiciului administrarea domeniuluischiabil Parâng, astfel se cautã un ºefde instalaþie, doi mecanici troliºti, unlãcãtuº mecanic ºi un tehnician deechipamente de calcul ºi reþele.

Concursul constã în trei etape succesive, respectivselecþia dosarelor deînscriere, proba scrisã ºiinterviul pentru postul deºef instalaþie ºi probapracticã ºi interviu pentruposturile de muncitor calificat. De precizat cãeste nevoie de ocupareaposturilor amintite încondiþiile în care dinaceastã iarnã SPADPPse ocupã de adminis-

trarea domeniului schiabil, inclusivvechiul ºi noul telescaun.

În luna martie a acestui an,Consiliul Local de la Petroºani aaprobat înfiinþarea în cadrul SPADPPa Serviciului de Administrare aDomeniului Schiabil care a preluat înadministrare cele douã telescaunetelescaunul vechi ºi TS3 ºi celelaltebunuri realizate în cadrul proiectuluidomeniului schiabil. La momentulrespectiv s-a aprobat înfiinþarea acestui serviciu cu un numãr de 16 angajaþi contractuali din care unºef serviciu ºi 15 angajaþi cu spe-cializare specificã pentru exploatareainstalaþiilor pe cablu a serviciului public de transport pe cablu, trolist,agent peron ºi mai multe pentru caretrebuie calificare

Monika BACIU Monika BACIU

Deputatul vrea sã afle direct de la ministru date legatedespre viitoareledisponibilizãri.

“Având în vederecã în urmãtoareaperioadã vor avea locdisponibilizãri laSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului, vã rog sãîmi puneþi la dispoziþieurmãtoarele informaþii.Care sunt critriile care vor sta la bazaprogramului dedisponibilizare, careeste numãrul total depersoane care vor fidisponibilizate în anul2015, în ce luni vor fiefectuate disponibi-lizãrile ºi numãrul depersoane care vor fidisponibilizate înfiecare lunã în parte,care este numãrul depersoane care vor fidisponibilizate pe

fiecare unitate minierãîn parte”, vrea sã afledeputatul Resmeriþã dela ministrul EnergieiAndrei Gerea.

Directorul societãþiide închideri, AurelAnghel a declarat înurmã cu aproximativtrei sãptãmâni cã seaºteaptã un aviz de laBruxelles în ceea cepriveºte viitoareledisponibilizãri.

„Noi am pregãtitdisponibilizãrile. Ne-amfãcut chiar ºi o reorga-nizare, dar aºteptãmaceastã notificare de laBruxelles, ca sã stabi-lim numãrul exact dedisponibilizaþi”, a spusAurel Anghel, directorgeneral al SNÎMVJ.

Uniunea Europeanãa solicitat cel puþin600 de disponibilizãriîn acest an la mineleneviabile din cadrulSocietãþii Naþionale de

Închideri de MineValea Jiului iar pânã lamijlocul acestui an auplecat doar 225.

Din cei 695 demuncitori, au plecat înprima tranºã doar 225,dar cei de la societateade închideri cautã sãnu trimitã acasã maimult de 350, lucru cear însemna mai puþinedisponibilizãri, însã,totul depinde dedecizia ComisieiEuropene.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015 Actualitate 3

Doar cã pentru uniipoziþiile înalte ocupatei-au propulsat mai suspe scara ierarhicã, aºacã dacã se pune lacãtulunii rãmân pe laBucureºti ocupând altefuncþii strategice pen-tru interesul personal.

Consilierii hune-doreni ai ministruluiGerea, cu funcþii ºirude adânc înfipte înComplexul EnergeticHunedoara. Doi cintreconsilierii ministruluiEnergiei Andrei Gereasunt din Hunedoara ºiau legãturi strânse cuComplexul Energetic.Tocmai de aceasta ei

ar fi trebuit ã vinã cusoluþii de redresarepentru entitatea eco-nomicã, dar pânãacum aceºtia se parecã nu au gãsit niciosoluþie salvatoare.

C u ghearelebine înfipte

în leºul CEHIulian Offenberg ºi

Valentin Brânzea suntcei doi consilieri aiministrului EnergieiAndrei Gerea. Ambiivin din judeþulHunedoara ºi ambiicunosc îndeaproapesituaþia economico-financiarã a societãþii.

Iulian Offenberg ºi-afãcut odatã apariþia laPetroºani în calitate detrimis al ministrului.Acesta l-a consiliatînsã ºi pe senatorulVochiþoi alãturi de care a participat la odezbatere pe temaComplexului EnergeticHunedoara. Multe

cuvinte, nimic concret.Offenberg cel care îlconsiliazã pe ministrua venit în minister depe funcþia de ºef servi-ciu la CONVERSMIN,adicã fix societateacare închide ºi ecolo-gizeazã perimetreleminiere. De precizateste cã soþia luiOffenberg este anga-jatã a ComplexuluiEnergetic Hunedoarape postul de auditorintern/ºef serviciu.Consoarta lui Offenbermai este ºi consilier laAdministraþiaNaþionalã a Rezervelorde Stat ºi Probleme

Speciale. Cel de-al doilea

hunedorean care îlconsiliazã pe ministrulGerea este ValentinBrânzea care de pepostul de ºef serviciuîn cadrul CEH a ajunsconsilier în MinisterulEnergiei. Nici soþia luiBrânzea nu estestrãinã de societateaenergeticã. ªi aceastaîºi are locul de muncãtot la acelaºi angajatoradicã la ComplexulEnergetic Hunedoaraunde pânã la data de29 aprilie a fost ºefserviciu.

Niciunul dintre cei

doi consilieri ai minis-trului Energiei, plecaþila Bucureºti din struc-tura de conducere aComplexului EnergeticHunedoara par a nu figãsit nicio soluþie pentru salvarea acestuimamut de pe urmacãruia le trãieºte întrega familie, darîncã trãieºte ºi întreagaVale a Jiului ºi judeþulHunedoara.

Cei doi nu sunt singurii care au rudeangajate la ComplexulEnergetic Hunedoara.Lista este deschisã.


CEH – o mare familieA u avut ghearele înfipte în leºul Complexului Energetic

Hunedoara ºi au ajuns, poate circumstanþelor politice, sãîl consilieze pe ministrul de care depinde soarta societãþii.Complexul Energetic Hunedoara este angajatorul familiilor,aici fiind angajaþi soþi – soþii, copii – nepoþi.

Deputatul Cristian Resmeriþã vreasã ºtie care este stadiul disponibilizãrilor la SNÎMVJC ând vor avea loc disponibilizãri ºi ce numãrul de persoane

urmeazã sã plece de la Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului. Aceasta este întrebarea la care va trebui sãîi rãspundã ministrul Energiei Andrei Gerea, deputatuluiCristian Resmeriþã.

Mutat temporar înValea Jiului pentru adocumenta ultimele zileale Minei Petrila, AndreiDãscãlescu posteazã pepagina de Facebook"Planeta Petrila"fotografii din oraº ºi dela minã. Imaginile au olungã istorie ºi sunt realizate din mai 2013încoac, fiind împãrþite înmai multe albumesavuroase. Ne-a atrasatenþia albumul "Humansof Petrila", în care suntpostate imagini ºi poveºticu petrileni. I-a gãsit pedrum, i-a fotografiat ºi le-a ascultat poveºtile,fascinat de o lume pecare nu ºi-o închipuiarealã în anii studenþiei.De aletfel, el însuºirecunoaºte cã avea oaltã impresie despremineri din faþa televi-zorului. "Proiectul meude film documentar ºi

pagina de Facebook senumesc "Planeta Petrila"tocmai pentru cã orãºelule unul deosebit, cu oistorie fabuloasã, cuoameni speciali. Poateaþi auzit de pagina"Humans of New York".Pagina asta, împreunãcu un citat "Nu-i cãrbuneca huila, nici New York-ul ca Petrila" m-auinspirat sa creez albumul"Humans of Petrila", cufotografii ºi mici poveºti.Voi încerca sã postezcâte o imagine nouã, zilnic." ne-a declarat regizorul.

H umans ofPetrila:

domnul ConstantinPe planeta asta

frumoasã a gãsit un pãstor de capre ºi a aflatpovestea lui pe care aredat-o publicului iubitor

de Facebook: "Ele mi-ausalvat viaþa!" îmi spunedomnul Constantin cândvede cã m-apropii cuaparatul de fotografiat,înainte sã apuc sã-i daubunã ziua sau sã-i cervoie sã-l fotografiez. Fostminer la Mina Petrila, aieºit la pensie cu o seriede boli pulmonare pecare mi le înºirã cu denu-mirea medicalã exactã.El crede ca laptele decaprã l-a vindecat, aºa cãde mai bine de 10 aniare grijã de o micuþãturmã, pe care o plimbãprin împrejurimi, uneoriajungând chiar în incintaminei care era sã-l costeviaþa”, scrie AndreiDãscãlescu o primãpoveste.

H umans ofPetrila:

Samir StrajaO altã poveste e a

unui miner, care nu aaflat în viaþa lui decâtpoveºti minereºti de latata sau bunicul lui. L-agãsit ºi pe el la Petrila ºini-l prezintã aºa cum îlvede prin obiectivul sãu."Tatãl ºi bunicul au lucrattot în Mina Petrila, iarstrãbunicul a fost adus înVale odatã cu specialiºtiidin Apuseni, de laminele de aur, când sepuneau bazele mineritu-

lui în Valea Jiului", i-apovestit minerul.

Samir Straja a dustradiþia familiei maideparte, lucrând ca lãcã-tuº, inginer CFL (con-ducãtor al formaþiei delucru) ºi ºef de sector laMina Petrila. Pe 1 sep-tembrie a ieºit la pensie.

"Am petrecut un sfert deveac din viaþã la minã.Situaþia e tragicã. Ne-alungã pe toþi dinVale. Bãiatul meu pleacãsã studieze în Anglia.Toþi tinerii pleacã", amãrturisit omul recent.

Întrebat ce pãrere aredespre închiderea ºi

demolarea minei în carefamilia lui lucreazã de 3 (sau 4) generaþii, Samir respirã adânc, iar tãcerea lui pare unrãspuns grav, greu depus în cuvinte. Dupãcâteva secunde, maispune doar "moare oparte importantã de istorie".

Astfel de poveºti suntem invitaþi sã lesavurãm pe PlanetaPetrila ºi ele vor continuapentru cã AndreiDãscãlescu vrea sã intreadânc în burta pãmântului,ca sã scoatã de acoloviaþa care existã în loculîn care nu se gãseºteluminã, ci doar cãrbuni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CampionatulNaþional de ªah peechipe s-a desfãºurat laPetroºani, iar întrecereaa fost câºtigatã defavoriþii de laTimiºoara. Cel careconduce aceastã echipãla Petroºani ne-a mãr-turisit cã a fost studentaici ºi tot aici a desluºitdin tainele jocului cupiese alb ºi negru.

„M-am legitimat înPetroºani acum foartemulþi ani când am stat10 ani la Petroºani ºiam venit jucãtor de categoria a II-a, iardupã 6 ani erammaestru la ºah. Dinpãcate, atunci nu era oechipã a Vãii Jiului ca

azi, iar, deºi eram mulþijucãtori de ºah aici ºi aºnumi-o pe CristinaFoiºor printre ei, amdevenit jucãtor profe-sionist ºi acum gãsescPetroºaniul mai frumosdecât l-am lãsat eu”, adeclarat Mihai Ionescu,maestru internþional laºah.

Echipa Universitãþiide Vest din Timiºoara,coordonatã de MihaiIonescu a ºi câºtigatacest concurs, însã, ceide la Petroºani, ca ºicei de la Vulcan s-auatrãtat încântaþi sã con-cureze cu cei mai buni.

„În ultimii 20 de anieste cel mai importantcampionat naþional ce

are loc în Valea Jiului ºi poate chiar înHunedoara. Participãechipe din Timiºoara,Târgoviºte, Deva,Mediaº, douã dinPetroºani ºi Vulcan darºi de la Arad”, a spusGheorghe Scurhan,antrenor al clubului dinPetroºani.

Cu rezultate se laudãºi cei de la Vulcan, careau ºi cel mai mic jucã-tor de ºah de doar 8ani, dar care a activat ºimai mulþi jucãtori deºah de prin faþa blocu-lui, dar cu care a reuºitperformanþe deja notabile.

„Sunt foarte mulþu-mit de prestaþia echipeiCS Vulcan, am fãcut oremizã nesperatã cuputernicul club din

Deva, am câºtigat înfaþa echipei de la Ineuºi pentru o echipã caream legitimat acum 3dintre componenþi, euzic cã avem rezultatefoarte bune”, a mãrtu-risit ºi Dorel ªchiopu,antrenor la CS Vulcan.

Unul dintre cei maibuni arbitri de ºah dinRomânia a venit ºi el laPetroºani ºi a arbitratmeciuri grele, dar s-aarãtat ºi fascinat de fru-museþea acestor locuri.

„Sunt plãcut impre-sionat de oraº dar ºi deorganizare. Chiar ºi biblioteca este foartepotrivitã pentru aceastãcompetiþie de ºah, careîmbinã sportul ºi culturaîn aceastã bibliotecã. Lanivel cantitativ suntemîntr-un moment de

boom, de care noiºahiºtii ne bucurãm. S-apãtruns mult în ºcoli ºimulþi copii care aud acolode ºah se îndreaptã sprecluburi ºi regãsim ocreºtere exponenþialã anumãrului de practicanþi,iar marea majoritate suntcopii”, a afirmat RaduCãtãlin Chirilã, arbitrulinternaþional al competiþiei.

Toþi aceºti copii

viseazã sã fie primii ºinu doar ei sunt încura-jaþi prin astfel de între-ceri, ci chiar ºi cei maiîn vârstã, care acumsunt chemaþi sã îºi aratevaloarea. Deocamdatã,echipa care a trecut lanivelul superior este ceadin Timiºoara, iar ceidin judeþul Hunedoarase mulþumesc cu participarea.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

HAIDEÞI LA TEATRU!Sâmbãtã 10 octombrie, ora 18:00,

PREMIERA spectacolului "ANIVERSAREA",

regia artisticã Radu Nichifor, scenografia Vioara BaraVã aºteptãm!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Start pentrulimba ºi culturaChineiL a Petroºani, acum când se

împlinesc 66 de ani de relaþiidiplomatice între China ºi România,Song Shaofeng, directorul InstituluiConfucius a fost prezent la Petroºanila lansarea oficialã a cursurilor înlimba chinezã. Este cel de al doileaan consecutiv când avem ºi studenþiºi elevi care sã fie interesaþi sã intreîn tainele acestei culturi, o mareputere a lumii contemporane.

Pe profesoara de chinezã o cheamãDana ºi este numele european al celeicare va preda limba ºi cultura chinezãla Petroºani. A venit sã se întâlneascãaici cu cursanþii ºi am aflat cã este gatasã îi sprijine pe toþi cei care sunt intere-saþi sã ia parte la lecþiile ei. Va fi aici înfiecare sãptãmânã, iar cei interesaþi poturma gratuit aceste cursuri. Tot aici aajuns ºi Song Shaofeng, directorulInstitului Confucius, care a sugerat cãaºa cum vorbeºte el româneºte, la felpot ºi cursanþii sã vorbeascã în chinezã.

„Mã bucur cã din nou am venit laPetroºani ca sã mã întâlnesc cu

cursanþii noºtri. Cu voinþã, muncã ºicu eforturi comune, vor vorbi ºi eilimba chinezã, ca ºi mine, româna. Pot sã vã spun cã aproximativ 3.000de oameni învaþã limba chinezã înRomânia, pentru cã aici avem 4 insti-tute Confucius, la Sibiu, Cluj, Braºov,cel mai nou e la Bucureºti ºi o clasã deConfucius este la Ovidius ºi laPetroºani sper sã avem peste 200 decursanþi. Astãzi este o zi deosebitã pen-tru cã aniversãm 66 de ani de relaþiidiplomatice dintre douã þãri ºi noi sãrbãtorim asta la Petroºani ºi cred cãeste un lucru deosebit”, a mãrturisitSong Shaofeng, directorul InstituluiConfucius, care a dat startul lecþiilor delimba ºi cultura chinezã la Petroºani.

Elevii ºi studenþii din Valea Jiului vorfi aºteptaþi de sãptãmâna viitoare lacursuri, gratuit, iar orarul va fi stabilit înscurt timp.


M aºini ce numai pot fi

scoase din garaj,curþi, case ºi beciuriinundate deja ºimultã zarvã.

Aºa stau lucrurile pestrada Cloºca în CartierulRemetea din Petrila,acolo unde mai mulþioameni nu au reuºit sãse înþeleagã cã construc-torii care reabiliteazãstrada. Edilii locali, însã,spun cã vor reface pla-nurile, punctual, pentrufiecare nemulþumit.

În Petrila, în CartierulRemetea unde au loclucrãri de reabilitare, potfi vãzute garaje fãrã ieºirela stradã ºi maºini blocate de drumul nou-reabilitat, porþi ce numai pot fi deschise, curþi,beciuri ºi locuinþe dejainundate de infiltariiledirijate de stradasupraînãlþatã. Toateacestea i-au nemulþumitpe oamenii care acum setem cã vin ploile, vremea

rece ºi cã vor rãmâne culucrãrile la acest nivel.

„Uitaþi cum e stradaîn sus ºi aici la noi nu vordecât sã bage beton ºirestu balastru. Nu facenimeni scurgere, nimic.Aºa a spus inginerul ºinoi nu mai putem ieºidin case, nu mai deschi-dem uºile?”, spune unlocatar al strãzii Cloºca.

„Apa toatã se duce ºicurge în grãdinã ºi eiasfalteazã numai 50 cmºi de acolo merge labucãtãrie ºi în beci amapã. Noi am vorbit fru-mos, i-am tot întrebat ºinumai cum trebuie nufac”, ne explicã o altãfemeie de pe aceeaºi

stradã. „La mine în beci

niciodatã nu a fost apã ºiacum veniþi sã vedeþi cãeste apã în beci ºi numai pot sã þin cartofii,nimic. Cei care au cons-truit strada sunt de vinã,cã vine apa aici în grãdi-nã ºi de acolo la mine ºi scurgerea ne-a înfun-dat-o”, ne-a spus o altã locatarã a strãzii.

Lucãrile nu au fostfinalizate, dar pentru cãnimeni nu i-a lãmurit peoameni, aceºtia s-aurevoltat ºi cer sã fie construit drumul aºa cumtrebuie. Edilii locali nusunt strãini de ceea ce seîntâmplã pe aceste strãzi

ºi recunosc cã vor adapta proiectul la pro-blemele din teren.

De altfel, viceprimaruloraºului Petrila, VasilicãJurca chiar le-a promisoamenilor ajutor. „Sã aibã rãbdare, pentru cãlucrãrile vor fi în folosul lorºi recunosc cã mai suntprobleme de proiectare,dar am mers punctual cuconstructorul ºi le-amrezolvat. Categoric nurãmâne aºa drumul undesunt probleme. O sãmergem din nou acolo ºio sã gãsim soluþii tehnicecare sã le rezolve problemele”, a declaratVasilicã Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

În Petrila sedesfãºoarã un proiectfãrã precedent pe fon-duri europene ºi zeci destrãzi au acum rigole descurgere, au asfalt ºi sereconstruiesc la stan-darde europene. Totuºi,mai sunt ºi disfuncþionali-tãþi, care, spun edilii, vorfi luate în calcul înaintede finalizarea lucrãrilor.


Le-au pus ºoseaua-n drum

Planeta Petrila – o lume vãzutã prin obiectiv de filmU n tânãr regizor, Andrei Dãscãlescu, se încãpãþâneazã sã

vinã mereu la Petrila ºi o face de ani buni, doar pentru cãeste fascinat de ceea ce gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-auumplut mereu sufletul ºi acum revine din nou cu gândul cã minamai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a cunoscut pe mineri poateîn timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cu plãcerea de a nereda nouã viaþa lor.

Timiºoara se calificã înliga superioarã la ºah

C ea mai importantã întrecere a divizieiB la ºah din ultimii 20 de ani a avut

loc la Petroºani, iar echipa Timiºoara s-acalificat în A. A fost un regal de ºah la care au venit ºi tineri ºi mai puþini tineri,arbitri de talie naþionalã ºi jucãtori pemãsurã, mulþi fascinaþi de frumuseþeaacestor locuri.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 20156 Actualitate

C er o cale de acces.O familie din

municipiul Petroºani sejudecã cu autoritãþilelocale de ani de zilepentru o strãduþã.

Calea de acces este defapt o alee în spatele Poliþieimunicipiului Petroºani, iarfamilia cere sã îi fie trecutãîn proprietate.

“Avem un proces caredureazã de ani de zile. Au cerut ºi au obþinut strãmutarea procesului laTimiºoara. E vorba de o calede acces din spatele clãdiriiPoliþiei, iar oamenii spun cãvor sã le fie trecutã în pro-prietate pe baza legii 18”,spun reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petroºani.Zeci de dosare ºi sute determene au avut loc ladiferite instanþe de judecatãpentru calea de acces. Atâtmunicipalitatea de la

Petroºani cât ºi familia carerevendicã terenul au fostnevoite sã depunã la dosardiferite expertize ºi acte aleBiroului de Cadastru. Chiarºi Instituþia Prefectului a fostsolicitatã sã intervinã înrezolvarea acestei cauze carepare a fi fãrã ieºire. De precizat este faptul cã aleeaîn cauzã nu obstrucþioneazãaccesul familiei în gospodã-ria proprie, ba mai multdecât atât aceasta are doar20 de metri este spaþiu public. Potrivit Legii numãrul18 privind fondul funciar,aparþin domeniului publicterenurile pe care suntamplasate construcþii deinteres public, pieþe, cai decomunicaþii, reþele stradale ºiparcuri publice, porturi ºiaeroporturi, terenurile cudestinaþie forestierã, albiilerâurilor ºi fluviilor, cuvetelelacurilor de interes public,fundul apelor maritime inte-rioare ºi al mãrii teritoriale,

þãrmurile Marii Negre, inclu-siv plajele, terenurile pentrurezervaþii naturale ºi parcurinaþionale, monumentele,ansamblurile ºi siturile arheo-logice ºi istorice, monu-mentele naturii, terenurilepentru nevoile apãrãrii saupentru alte folosinþe care,potrivit legii, sunt de dome-niul public ori care, prinnatura lor, sunt de uz sauinteres public. Terenurilecare fac parte din domeniulpublic sunt inalienabile, inse-sizabile ºi imprescriptibile.Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacã,potrivit legii, sunt dezafec-tate din domeniul public.

Domeniul privat al statuluiºi, respectiv, al comunelor,oraºelor, municipiilor ºijudeþelor este alcãtuit dinterenurile dobândite de aces-tea prin modurile prevãzutede lege, precum ºi dinterenurile dezafectate,potrivit legii, din domeniulpublic. El este supus dispoziþiilor de drept comun,dacã prin lege nu se prevede altfel.

Fondul funciar ºi, în modcorespunzãtor, dreptul deproprietate ºi celelalte drep-turi reale trebuie înregistrateîn documentele de evidentafunciarã ºi de publicitateimobiliarã prevãzute de lege.


C ristina Baleia afost demisã la

finele lunii augustdin funcþia de mana-ger al SpitaluluiMunicipal Vulcan, în urma unui raport prezentat deo comisie de controlîntrunitã la cererea primaruluiGheorghe Ile.

Baleia a consideratcã s-au comis maimulte abuzuri ºi a cerut magistraþilorTribunalului Hunedoarasã anuleze decizia princare a fost înlãturatãde la conducereaunitãþii medicale.

Dosarul prin carefostul manager alSpitalului MunicipalVulcan cere anularea

actului administrativ înurma cãruia a fostdemisã, a fost înregis-trat în ultima zi a luniiseptembrie a.c., laTribunalul Hunedoaraiar magistraþii urmeazãsã stabileascã ºi primultermen de judecatã.

Cristina Baleia apreluat SpitalulMunicipal Vulcan înanul 2013, unitateafiind în pericol deînchidere din cauzadatoriilor de aproapedouã milioane de lei,iar la momentul demi-terii unitatea medicalãscãpase de creanþe.Fostul manager aanunþat imediat dupãce a fost datã afarã cãnu i s-a dat posibili-tatea sã vadã procesulverbal pe baza cãruia a

fost demisã, documentîntocmit de comisia decontrol numitã de pri-mar. Baleia a reclamatºi nereguli privindîntrunirea Consiliuluide Administraþie care asemnat decizia deînlocuire din funcþie,toate acestea fiind con-siderate abuzuri de fos-tul manager.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ilie Botgrosuitat dedatorieC onsilierul

liberal (n.r.fost PDL) promiteaîn urmã cu circapatru luni cã vaachita datoria de600 de lei cãtrefurnizorul de elec-tricitate. Botgros n-a mai plãtit ºi afost acþionat înjudecatã.

Fostul primar alAninoasei, IlieBotgros a încheiat un contract cu o societate pentru a sefolosi de mai mulþistâlpi de electricitatepe care sã-ºi afiºezebanerele electorale încampania din 2012.Botgros era preºedin-

tele PDL la aceavreme ºi a candidatdin partea UniuniiSocial Populare, însãa pierdut alegerile.

Chiar dacã USPAninoasa a dispãrut,Botgros a rãmas cu odatorie de peste 600de lei cãtre Enel, bani ce reprezintãcontractul deînchiriere opt stâlpi înperioada electoralã.Botgros a recunoscutdatoria pe care o are,el fiind rãspunzãtordat fiind faptul cã eraºeful USP, dar a maisusþinut cã n-a primitfactura ºi din acestmotiv nu s-a achitatde obligaþie.

Imediat dupã ce afost dat în judecatã, înurmã cu patru luni,fostul primar alAninoasei s-a angajatsã achite suma împre-unã cu foºtii USP-iºti,însã n-a mai fãcutacest lucru. Prinurmare, debitorul n-a mai renunþat laacþiune ºi dacã vaavea câºtig de cauzãîn faþa magistraþilorJudecãtorieiPetroºani, fostul edilºef al Aninoasei arputea fi obligat sãplãteascã o sumã multmai mare faþã dedatoria de 667 de lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

I oan Giany Simuleaa ajuns dupã gratii

în urma unei rãzbunãri,acesta incendiind unadintre maºinile familieiIle. Incendiatorul a fostcondamnat în 2012, lapatru ani ºi jumãtate deînchisoare.

Giany Simulea a încercatîncã de anul trecut sã-iconvingã pe magistraþi cãpoate fi pus în libertate, maiales cã a executat o parteînsemnatã din pedeapsã,însã fãrã succes. În acest ana mai avut câteva tentative,judecãtorii considerând cãsolicitãrile sunt fãcuteînainte de termen. Ultimacerere depusã de Simulea,la Judecãtoria MiercureaCiuc, de care aparþine penitenciarul în care esteîncarcerat, a avut succes.

Magistraþii au decis, lamijlocul lunii septembriea.c., sã-i admitã solicitareade liberare condiþionatã.Tânãrul ar fi trebuit sãajungã în faþa completului lafinele lunii trecute pentru aafla soluþia, însã termenul afost preschimbat. GianySimulea a fost condamnatpentru distrugere ºi ºantaj,dar ºi la achitarea sumei de

210.770 lei cu titlu dedespãgubiri civile cãtrePorsche România, societa-tea de la care era luat autoturismul în leasing decãtre fiul primarului dinVulcan. Potrivit rechizitoriu-lui în baza cãruia a fost con-damnat, Simulea a încercatsã obþinã de la primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile ºi fiul acestuia,Alecsandru Ile, prinameninþãri, suma de50.000 de euro. Pentru cãnu a obþinut banii, la adã-postul nopþii, a incendiatmaºina de lux a fiului edilu-lui ºef. Prins la scurt timp,Simulea ºi-a recunoscutfapta ºi nu a vrut sã explicenici mãcar în faþa judecãto-rilor motivele care l-audeterminat sã-ºi ducã lacapãt ameninþãrile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Fostul manager al SpitaluluiVulcan a mers la instanþã

Judecãtorii decid liberareacondiþionatã a lui Simulea

Zeci de procese pentru o cale de acces

“Cultele recunoscutesunt persoane juridicede utilitate publicã. Ele se organizeazã ºifuncþioneazã în bazaprevederilor constitu-þionale ºi ale prezenteilegi, în mod autonom,potrivit propriilorstatute sau coduricanonice iar cheltuielilepentru întreþinerea cul-telor, create ºi adminis-trate în conformitatecu statutele ,lor. Cultelerecunoscute, pot bene-ficia la cerere de sprijinmateriale din parteastatului, pentru cheltuielile privindfuncþionarea unitãþilorde cult, pentru reparaþiiºi construcþii noi, înraport cu numãrulcredincioºilor, conformultimului recensãmântºi cu nevoile reale.Secretariatul de Statpentru Culte are com-petenþe legale doar în

verificarea sumeloroferite ca sprijin financiar de la bugetulde stat prin bugetulinstituþiei noastre”, searatã în documentulSecretariatului de Statpentru Culte.

În acelaºi timp,aceeaºi oficiali susþin cãinformaþii financiarelegate de mãnãstireaPrislop poate oferiEpiscopia Devei ºiHunedoarei.

“În ceea ce priveºtedestinaþia sumelor de

bani care au titlu dedonaþie sau contribuþie din parteacredincioºilor vã puteþiadresa EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei,forul ierarhic superiormãnãstirii Prislop”, se mai aratã în documente

Zilnic, la mãnãstireaPrislop mii de pelerinise calcã în picioarepentru a ajunge la mormântul SfântuluiArdealului. În ultimaperioadã, mãnãstirea

Prislop a devenit loc depelerinaj pentru zeci demii de persoane carevor sã ajungã la mormântul lui ArsenieBoca. Cei care vin zilnicaici lasã aproximativ 18 milioane de euroanual la mãnãstire.

Plecând de la dateleprovenite de la edituri,librãrii ºi specialiºti învânzãri, piaþa de cartebisericeascã se cifreazãundeva la 18-20 demilioane de euro anual.Din totalul de titlurivândute, cele care au olegãturã (in)directã cuArsenie Boca reprezin-tã aproximativ 20-30%din piaþã. Practic estevorba de 6-7 milioanede euro, doar dintitlurile în care apareArsenie Boca, banicare se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro

din pelerinaje. Raportat la întreaga

piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euroreprezintã câºtigurireale, la vedere, diferenþa ajungând înbuzunarele celor carespeculeazã fenomenul.

De acest lucru auprofitat ºi comer-cianþii care au pusstãpânire pe zonã ºiºi-au scos tarabelecu iconiþe care spunei cã sunt sfinþite,mici ºi bere. Pentrua verifica activitateaacestora, cei de laConsiliul JudeþeanHunedoara le-aupus gând rãu ºi vorsã trimitã ProtecþiaConsumatorului.

La fiecare sfârºitde sãptãmânã zecide mii de pelerinidin întreaga þarãaleg sã se reculeagãla mormântul luiArsenie Boca.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

O mie dehectare înplus pentruPetroºaniU nitatea Administrativ

Teritorialã Petroºaniºi-a mãrit suprafaþa cu 1000de hectare. Administraþialocalã de la Petroºani areuºit sã reintre în posesiaunei suprafeþe de teren de1000 de hectare. Terenul seaflã la limita cujudeþul Gorj în zonaBumbeºti Jiu.

“Dupã ani de încercãri am reuºit sãprimim terenul de laBumbeºti Jiu însuprafaþã de 1000 dehectare. Astfel, ne-ammãrit suprafaþa locali-tãþii cu aceste 1000 de

hectare pe care le-am pierdut pevremea austro-ungarilor”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Suprafaþa totalã a localitãþiieste de 21.081 ha din care1.824 ha teren intravilan, distribuit astfel, teren arabil 133 ha, pãºuni 3.082 ha,fâneþe 4.989 ha, pãduri 11.721ha, terenuri cu apã 90 ha, cãi decomunicaþii ºi cãi ferate 140 ha,terenuri ocupate cu construcþii ºicurþi 685 ha.

Noul teren obþinut de municipalitatea de la Petroºanicuprinde atât pãduri cât ºisuprafeþe alpine.


S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apeipotabile pentru: Joi 08.10.2015 în:

Vulcan - între orele 10.00 - 15.00.Zona afectatã: Str. Nicolae Bãlcescu,Decebal - parþial, casele de pe str. NicolaeTitulescu, Teodora Lucaciu, MãrãºeºtiMotivul restricþiei: Remediere pierdere str.Nicolae Bãlcescu zona garã;

Mulþumim pentru înþelegere,Biroul de presã S.C Apa Serv Valea

Jiului S.A Petroºani

Doar Dumnezeu are control financiar la PrislopD oar Bunul Dumnezeu are control asupra donaþiilor care se

fac la mãnãstirea Prislop. Un parlamentar român a vrutsã afle cine controleazã sumele primite de Mãnãstirea Prislop epe urma miilor de pelerini care ajung zilnic la mormântul luiArsenie Boca. Rãspunsul celor de la Departamentul pentru Culte a fost unul evaziv.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 20158 Sport

De vreo câteva luni,„Gazeta Sporturilor”are sãptãmânal câte opaginã dedicatã celormai frumoase sta-dioane din þarã.„Arena Naþionalã” dinBucureºti, „ClujArena”, stadioanele

din Ploieºti, Giurgiu,Gruia (Cluj), Ovidiu,Chiajna, Botoºani,Dinamo, „DanPãltiniºan” Timiºoara,Craiova, Tg. Mureºsunt primele inventa-riate. Vedem printreaceste nume denumiri

care acum 10-20 deani nici mpcar nu exis-tau pe harta fotbaluluiromânesc. ªi neducem cu gândul lastadionul „Jiul” dinPetroºani, altãdatã falajudeþului ºi dat exem-plu în toatã þara. Unstadion construit în1982, ajuns acum oruinã naþionalã, cevaîntre un coteþ imens ºi

un câmp plin de mizerii ºi bãlãrii, cuinterioarele la pãmânt,ceva înfiorãtor.

Localitãþi precumChiajna, Ovidiu,Giurgiu, Voluntari sauNãvodari, au ajuns sãdepãºeascã net ceeace era cândva o mân-drie edilitarã, stadionul„Jiul” din Petroºani,acum o jalnicã

fantomã de metal ºi scaune de plasticarse de soare, pierdute în amintirileDiviziei „A”.

ª-atunci, cum sãnu te doarã cândciteºti despre un topal stadioanelorromâneºti, unde nicimãcar pe locul 100nu cred cã mai e locpentru „Jiul”?!

Henþ cu mâna Topul care ne doare...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

M arin Tudorache(47 ani) este

de-o viaþã implicat în activitatea echipeiJiul Petroºani. A fostjucãtor, conducãtor,antrenor, de toate.Indiferent demomentele prin carea trecut echipa.

Reporter: Marine, a plecat ºi CosminKanduth. Mai rezistaþi?

Marin Tudorache:Din inerþie. Da, a plecatbrusc, era bine dacãrãmânea mãcar pânã îniarnã. Am ajuns la limitasuportabilitãþii, nu ºtiucât mai rezistãm ºi noi.

Rep.: Adicã?M.T.: Pãi ne ocupãm

de echipã rând pe rând,eu, Damian Militaru,

Ticã Ititesc. Am rãmastrei, care suntem ºimanageri ºi antrenori ºiholoangãri ºi ce maivrei! Pe nimeni nu maiintereseazã nimic.

C.S.M.-ul ne acoperãstrict cheltuielile de com-petiþie ºi atât. Bãieþiiaºtia mai au ºi ei nevoiede un stimulent, o mãs-linã, ceva, acolo...

Rep.: Aþi apelat lasponsori?

M.T.: Ce sunt ãia?!Sã fim serioºi. Nimeninu mai dã doi bani peJiul, pe la colþuri toþi sedau jiuliºti, concret,nimic.

Rep.: Pãi º-atunci,ce e de fãcut?

M.T.: Cam nimic.Aºteptãm sã vedemcând capotãm cu toþii,când ne lasã nervii ca peKanduth, culmea, careera cel mai optimist din-tre noi. Doar soarta ºiSfântul Duh maisalveazã echipa Jiul,care trãieºte în prezentcele mai umilitoaremomente ale istoriei salede aproape 100 de ani.

FOTBAL, LIGA I

CU GÂNDUL LAEUROPENE...

Etapã plicticoasã, ultima a turului cu 14 echipe în Liga I, cu un lider inedit,Astra Giurgiu, cu patronul Ioan Niculaeaflat la închisoare. Astra rãmâne revelaþia ºi surpriza turului, 1-0 la DinamoBucureºti. Marea surprizã la final de turºi la Ploieºti, Petrolul – ACS Poli.Timiºoara 1-1. Steaua îºi revine pe finalde tur, 2-1 la CSMS Iaºi, în timp ce CFRCluj clacheazã acasã, 1-2 cu CSU Craiova.

Pandurii Tg. Jiu încheie turul pe poziþiede play-off, în timp ce FC Voluntari nu areuºit în acest tur nicio victorie. Returulîncepe pe data de 16 octombrie a.c.

Ediþia 1967-1968

Jiul, final de tur cu 14 echipe

Ultimul campionat cu 14echipe în Divizia „A” (Liga I) s-a disputat în România în 1967-1968. Atunci echipa JiulPetroºani se afla la al doileasezon în primul eºalon, dupãrevenirea în Divizia „A” în1966.

Ultima etapã a turului, a 13-a, în Divizia „A”, s-a disputatpe 26 noiembrie 1967, decimult mai târziu decât acum. Însã atunci nu exista sistemul cuplay-off ºi play-out.

Jiul întâlnea U.T.A., o echipãde mijlocul clasamentului, careva deschide scorul prin Pop

(min. 40). Jiul îºi revine la relua-re, reuºind sã marcheze prinLibardi (min. 51) ºi Naidin (min.74) învingând cu 2-1 ºi terminândturul pe locul 9, înaintea unorechipe ca Rapid Dinamo sauPetrolul!

Acum Jiul se aflã pe ultimul

loc al campionatului judeþean deLiga a IV-a Hunedoara...

26 NOV. 1967, JIUL – U.T.A. 2-1 (0-1)Jiul Petroºani (antr. ªtefan

Coidum): V. Zamfir – Talpai,Georgevici, Stocker, ªt. Mihai – I.Sandu, Achim – Peronescu, F.Kovacs, Libardi, Naidin.

U.T.A. (antr. Coco Dumitrescu):Gornea – Birãu, Bacos, Leveter,Meþcaº - Petescu, ªchiopu – Axente,Pop, Chivu, Fl. Dumitrescu (min. 81Jac).

Arbitru: Ilie Drãghici – BucureºtiAu marcat: Achim, Libardi (Jiul),

Pop (U.T.A.)

Valea Jiului a avut de-a lungul vremiidouã echipe în Liga I (Divizia „A”),Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. Înediþiile noastre de miercuri sau joi,vã prezentãm un remember cu un

meci al uneia dintre cele douã echipe,raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.

Petescu ºi Libardi, cãpitanii celor douã echipe, la startul meciului

Marin Tudorache: „Am ajuns la limitã!”

cvj nr 960, joi 8octombrie

Documents