cvj nr 749,joi 26 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 749

Joi, 27 Noiembrie 2014

V or avea unCrãciun fericit,

dar bani mai mulþivor primi cei care aumuncit din greu.

Angajaþii Apa Serv vor fi remuneraþi în plus lasalariu, însã, doar în funcþiede munca depusã. Copiiilor nu intrã în acest calcul ºi toþi angajaþii care aucopii vor primi pachetepentru ei.

Pentru cã în decembriese numãrã pe degetefirmele care acordã primeangajaþilor lor, cei de laApa Serv vor fi plãtiþi înplus, aºa cum scrie în contractul colectiv demuncã, dar doar dacã au ºimuncit tot anul. Nu vorprimi decât un minim debani, cei care au lipsit mult, ori cei care au ridicatprobleme. Ca ºi anul trecut, ºi acum angajaþii vorfi invitaþi ºi la o petrecere.

„Un ciolan cu fasole, unvin fiert, o þuicã ºi o petre-cere la care sã vinã MoºCrãciun la copiii angajaþilor.Da, vom face ºi anul acesta

ºi vom da ºi prime anulacesta, dar sunt pentruoamenii care au muncitpentru societate ºi care ºi-au adus contribuþia labinele societãþii. Deci, ceicare au fost toate zilele laserviciu vor avea cea maimare primã ºi apoi, înfuncþie de aportul de muncãadus în cadrul societãþii, voravea ºi primele”, a spusCostel Avram, director general SC Apa Serv.

Luna cadourilor le vaaduce cadouri ºi încã nu s-astabilit, la întâlnirea cusindicaliºtii, care va fi cuantumul maxim al acestorprime de sãrbãtori. Totul va depinde de situaþiafinanciarã a firmei, darCostel Avram spune cãsumele vor fi fãcute publiceîn scurt timp.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

În fapt, dosarul instru-mentat de procurori sebaza pe lovituri cauzatoarede moarte dupã ce Rupa,bodyguard la un local dinHunedoara, a fost implicatîntr-o bãtaie iar victima a

murit la spital. Zece animai târziu dosarul a fost închis dat fiind faptulcã a trecut termenul deprescriere, dar acum,procurorii au redeschisdosarul ºi au audiat o seriede martori care la aceavreme erau minori. În plusa ajuns la dosar ºi o nouãexpertizã medico-legalã, iarîn baza noilor probe ºideclaraþii au decis sã-lreþinã pe suspect ºi sã-lducã în faþa instanþei de laTribunalul Hunedoara pen-tru a cere arestarea pre-ventivã pentru 30 de zile.

D ouã condamnãrila CEDO

Rupa a mai avut probleme cu legea ºi apornit o serie de bãtãlii cu statul dupã ce i-au fost încãlcate mai multedrepturi dupã cum a decis Curtea Europeanã a Drepturilor Omului carea ºi acordat despãgubiri în cazul sãu, daune plãtitede stat.

Cazul lui Vili Rupa afost ºi în atenþia APADOR–CH, care a realizat oanchetã pe vremea în care era încarcerat laPenitenciarul Bârcea Mare,judeþul Hunedoara. A fosttrimis în judecatã pentru

trafic cu substanþe interzise(0,5 kg de mercur) ºi con-damnat definitiv în 1999,la un an ºi jumãtate deînchisoare. Rupa a povestitcã a fost dus în arestulPoliþiei Hunedoara, unde astat închis în condiþii inu-mane, iar ofiþerii l-au supusla "tratamente rele" ºi i-auimobilizat mâinile ºipicioarele în lanþuri, pe operioadã mai mare de 80de zile. În acest caz CEDOa decis cã statul trebuie sã-ldespãgubeascã cu suma de30 de mii de euro.

În 2011, România afost condamnatã, din nou,la Curtea Europeanã aDrepturilor Omului, iarRupa a câºtigat 5.200 de

euro cu titlul de daunemorale.

Vili Rupa s-a plâns cã,în anul 2000, în timp ceera cercetat penal pentrucomiterea infracþiunii deultraj, a fost bãtut de cãtre agenþii statului, cã plângerile sale privindtratamentul la care a fostsupus nu au fost investi-gate corespunzãtor decãtre autoritãþi. A susþinutºi cã i-a fost încãlcat ºidreptul la un procesechitabil, în special, cel de a beneficia de asistenþãjuridicã în timpul proce-durilor penale instituiteîmpotriva sa ºi care aucondus la condamnarea lao pedeapsã cu închisoareade ºase luni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

„Justiþiarul de Hunedoara”- suspectat de crimã

Eroii din stratul 13,vizitaþi de

Tiberiu Iacob Ridzi

A ºa cum a promis, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat din nou înmina Livezeni, ca sã vadã cum va fi dat în exploatare unul dintre

cele mai bune straturi de cãrbune din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

H unedoreanul care a câºtigat în douã rânduri laCEDO, procese intentate statului român, a fost

reþinut pentru o crimã pe care ar fi sãvârºit-o în anul 1998.

Prime pentru angajaþiimuncitori

O nouã încercarede atribuire a

serviciului unic determoficare dinValea Jiului.

În urmã cu aproape doiani, s-au pus bazeleAsociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã„Termoficare”, cu scopuldeclarat de a crea o structurã viabilã care sãasigure furnizarea agentului termic în sistemcentralizat în întreaga Valea Jiului.

Practic, se spunea cãnoua societate, cãreiaurma sã-i fie concesionatserviciul, va fi de fapt osucursalã a CEH. Cuobiect de activitatefurnizarea agentului termicîn Valea Jiului. Acest servi-ciu va fi scos la licitaþie înluna decembrie, pentru atreia oarã.

“Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã

Termoficare va organiza o nouã licitaþie pentru concesionarea serviciuluide termoficare la nivelul Vãii Jiului în data de 15 decembrie, atunci vomputea spune exact dacãtoate condiþiile vor fi îndeplinitepentru adjudecareaacestui serviciu”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorulde cuvânt alPrimãrieiPetroºani.

La ultima lici-taþie care a avut

loc s-au prezentat doar doiofertanþi, din totalul celortrei care ºi-au anunþatintenþia. Astfel, la momentul 30 octombrie,licitaþia a fost anulatã.

“Au fost probleme, cred

cã de data aceasta se va ajunge la toate celenecesare pentru a se puteaatribui acest serviciu”, amai spus sursa citatã.

Fiecare oraº are osocietate de sine stãtã-toare, dar, din cauzadatoriilor, mai toate auintrat în insolvenþã. Astfelse cautã soluþii pentru înfi-inþarea unui sistem unicde termoficare la nivelulVãii Jiului. La licitaþia dinluna octombrie, alãturi deCEH s-a mai prezentat ºio societate din Brad,judeþul Hunedoara, însã ar mai fi trebuit sã fieprezentã o firmã de profildin Timiºoara.

Monika BACIUMonika BACIU

P entru primadatã în istoria

sa, municipiulPetroºani îºi vasãrbãtori ocroti-toarea, pe SfântaMuceniþã Varvara.

Consilierii locali dinPetroºani au aprobatalocarea sumei de2.500 de lei pentru aorganiza mai multemanifestãri dedicateSfintei Mari MuceniþeVarvare, ocrotitoareaPetroºaniului, care esteserbatã în data de 4decembrie. „Acþiunea,organizatã în colabo-rare cu ºcolile gim-naziale din municipiu,constã într-un concursde religie, cu tematica„Sfânta Mare MuceniþãVarvara – OcrotitiareaMunicipiuluiPetrroºani. Vor participa cinci ºcoligimnaziale, cu echipajeformate din câte 4elevi/ ºcoalã, dinclasele V – VI”, adeclarat primarul

municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.Participanþii vor primi,la final, diverse premii,indiferent de locul pecare se situeazã.

Reamintim cã, înurmã cu douã luni,consilierii locali auhotãrât în ºedinþã camunicipiul Petroºani sã stea sub semnulSfintei MuceniþeVarvara, ocrotitoareaminerilor. Pentru ca

Sfânta Varvara sã fie declaratã patronspiritual al urbei,municipalitatea de alPetroºani a obþinut ºiavizele EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei,Parohiei Romano –

Catolice „Sf. Varavara”,parohiei ReformatePetroºani, precum ºipe cel al ParohieiBisericii RomâneUnite cu Roma,greco – catolice.Proiectul de hotãrârede consiliu a fostiniþiat de primarulTiberiu Iacob –Ridzi, care a sublini-at cã „Fãrã sfinþi, naþiunile se dezinte-greazã, pentru cã numai au vizionari caresã dea istoriei un sensmai înalt decât cel al supravieþuirii cunsumiste. Sfinþii sunmãsura ºi reperul vieºiide familie ºi al vieþiisociale”. Iar SfântaVarvara, care se sãrbã-toreºte an de an pedata de 4 decembrie,este consideratã ocroti-toarea truditorilor dinsubteran. În plus, îndata de 4 decembrieminerii îºi comemo-reazã mereu ortaciitrecuþi la cele veºnice

în urma unor cumpliteaccidente produse însubteran.

L egenda SfinteiVarvara

Potrivit datelor bisericii, SfântaVarvara a fost singurulcopil al pãgânuluiDioscor din oraºulHeliopolis (Egipt), careo þinea sub pazã înpalatul sãu. Privind dinînãlþimea palatuluipeste întinsul pãmân-tului, Varvara ºi-a datseama cã nu zeii, cialtcineva trebuie sã fifãcut cerul ºi pãmân-tul. ªi-a dat seama cã

este un Mare Stãpânal Lumii, dar nu ºtiacum se numeºte.Varvara a ieºit dinpalat ºi împrietenin-du-se cu niºte tinerecreºtine a aflat ade-vãrul. Dumnezeu i-ascos în cale ºi unpreot din Alexandriacare venise înHeliopolis în hainede negustor. Acesta

i-a descoperit mareatainã a creºtinãtãþii,taina mântuirii lumii; aînvãþat-o credinþa înIisus Hristos ºi abotezat-o.

Aflând cã fiica lui s-a creºtinat, Dioscor a vrut sã o ucidã peVarvara, însã aceasta ascãpat fugind.Ajungând înaintea unuimunte ºi nemaiavândunde sã se ascundã demânia tatãlui ei, s-arugat lui Dumnezeu são salveze. Domnul aauzit pe roaba Sa ºiîndatã a despãrþitperetele de piatrã almuntelui ºi a intrat în

acea despãrþiturã cares-a ºi închis.Neîncetând sã o caute,tatãl ei a gãsit-o în celedin urmã într-o peºterãºi fãrã milã a luat-o ºia dus-o înaintea con-ducãtorului Marcian.Sfânta Varvara a fostsupusã supliciilor pecare le-a rãbdat cu puterea credinþei.

Vindecându-i-serãnile, Marcian s-amirat ºi i-a zis: 'Adujertfã zeilor ºi lemulþumeºte cã te-aufãcut sãnãtoasã'.Sfânta Varvara arefuzat, mãrturisind încontinuare peMântuitorul nostruIisus Hristos. Vãzândchinurile la care era supusã, Iuliana astrigat din mulþime,ruºinând pe Marcianpentru faptele sale.Iuliana a fost ºi ea chinuitã ºi, în cele dinurmã, Varvara ºiIuliana au primitcununa muceniciei.Sfânta Mare MuceniþãVarvara a fost ucisãchiar de tatãl ei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Sub semnul Sfintei Varvara

Ocrotitoarea minerilor, serbatã la Petroºani

ADI Termoficare, a treia încercare

V ineri, 28noiembrie, la

E.M. Livezeni vorfi comemoraþi cei34 de ani scurºi dela cea mai mareexplozie de metanînregistratã înminele dinRomânia dupã celde-al doilea RãzboiMondial.

În cifre reci, bilanþulzilei de tristã amintire29 noiembrie 1980 afost urmãtorul: 53 demorþi (38 de mineri ºi15 militari în termen),27 de rãniþi (19 mineriºi 8 soldaþi), 35 devãduve ºi 75 de copiirãmaºi orfani de tatã.

„Au trecut 34 deani de când 53 deortaci de-ai noºtri(mineri, ingineri,

vagonetari, mãsurãtoride gaze, lãcãtuºi, elec-tricieni, maiºtri ºi mili-tari) ºi-au pierdut viaþaîn explozia din acelîntunecat sfârºit denoiembrie al anului1980, lãsând în urmalor vãduve ºi orfani,lacrimi ºi tristeþe.Doliul ºi durerea vorumbri mereu sufletelenoastre. Dumnezeu sãle odihneascã sufleteleºi sã-i aibã în grijaSa!”, au precizatreprezentanþii sindicatelor careactiveazã în cadrulMinei Livezeni.

De-a lungul anilor,comemorarea victi-melor cãrbunelui aadunat tot mai puþinidintre urmaºii mineri-lor ºi militarilordecedaþi în 29 noiem-brie 1980. Astfel, anultrecut, la troiþa ridicatãîn memoria celor 53de mineri morþi înexplozia din anul 1980au mai venit rudele adoar 3 dintre aceºtia.

„Eu am venit înfiecare an, dar vãd cãne împuþinãm ºi noipe an ce trece. Militariimorþi, oricum, nuaveau rude în Valea

Jiului, iar dintre noi,ceilalþi, unii s-au mutatîn alte pãrþi, dupãdisponibilizãrile din1997, iar alþii suntprea bãtrâni ca sã maivinã. Era musai sã vin,chiar dacã între timpm-am mutat în oraºulFocºani ºi nu-mi estechiar uºor sã mãdeplasez pânã înPetroºani, având ºi euo vârstã”, susþinea Ana Rusu, una dintrevãduvele prezente lacomemorare. „Astãzimã simt la fel de rãuca în ziua când a murit soþul meu. Aniiau trecut, dar durereaa rãmas aceeaºi. Îimulþumesc luiDumnezeu cã nu mi-am pierdut minþile.Dupã 29 noiembrie

1980 am rãmas sin-gurã cu trei copii mici,fãrã bani ºi fãrã servi-ciu. Noroc cã am fostangajatã în anul 1981la Mina Livezeni, lasectorul mecanic, deunde am fost pensio-natã în anul 2.000.Dupã 1980 am trãitnu greu, ci foarte,foarte greu, iar acumcu democraþia astatrãiesc ºi mai greu. Cucâþiva ani în urmã mi-amurit ºi unul dintrebãieþi, într-un accidentde maºinã. Nu ºtiu cuce a greºit familia meade a fost aºa lovitã desoartã”, declara, în2013, GenovevaBosoi, vãduva luiBosoi Gheorghe. „Dinziua de 29 noiembrie1980 îmi amintesc

foarte puþine. Atunciaveam doar 8 ani ºimai þin minte doarfaptul cã toatã lumeaplângea acasã. Aniicare s-au scurs de lamoartea tatãlui meu autrecut foarte greu atâtpentru mama, cât ºipentru mine ºi fratelemeu mai mic. Estefoarte greu sã creºtifãrã tatã. Astãzi, lacomemorare am venitînsoþitã de cei doibãieþi ai mei, care dinpãcate nu au reuºit sã-ºi cunoascã bunicul”, aspus, anul trecut,Oana Trofin, fiicainginerului RomanescuPaul, trecut în nefiinþãla doar 40 de ani.

La comemorareacelor 34 de ani scurºide la tragicul eveni-ment de muncã au fostinvitaþi sã participereprezentanþiiautoritãþilor locale,Complexului EnergeticHunedoara, SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului, LigiiSindicatelor MiniereValea Jiului,sindicaliºtii din celedouã organizaþii de laLivezeni, precum ºiconducerea exploatãriiminiere.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Huilã de calitate ºi fãrã riscuri. Asta le-a cerut Tiberiu Iacob Ridziortacilor de la minaLivezeni pe care i-avizitat pentru a douaoarã în acest an.

A lãsat sã treacãecoul campaniilor electorale ºi primarul aintrat din nou subpãmânt, pentru avedea ce au reuºit sãfacã minerii de laLivezeni, dupã ce au

recuperat o combinãdintr-o zonã afectatãde exploziile de acumcâþiva ani. „Ce amvãzut jos sunt lucruriextraordinare. Aceioameni sunt niºte eroiîn adevãratul sens alcuvântului. Ei lucreazãîn niºte condiþii extraordinar de grele ºifaptul cã au recuperatacest complex mecanizat ºi l-au pusîn funcþiune, e cu atâtmai de apreciat efortul

lor”, a declarat laieºirea din minãTiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani.

Stratul 13, dupãcum spun specialiºtii,este unul ce are huilãde calitate, dar extremde periculos.

Exploatarea lui vaîncepe în scurt timp,iar primarul le-a cerutortacilor ce vor intraacolo sã nu facã nimicdin ce le-ar periclitaviaþa.

„Am discutat cuconducerea EM

Livezeni, am ºi vãzut la faþa locului, cam90% din ceea ce trebuie fãcut acolo estedeja realizat. Cred cãsãptãmâna viitoareîncep sã exploatezecãrbune. Cãrbuneledin stratul 13 este celmai bun din ValeaJiului. Un lucru foarteimportant, mai alespentru stratul 13, esteacela al siguranþeioamenilor. Nu meritãpentru nimic în lumesã faci ceva cu riscuri.Cel mai importantãeste siguranþa ºi securi-tatea celor ce intrã înminã, ºtiind cã stratul13 este unul dintrecele mai periculoase”,a mai spus primarul.

Cei de la minã spun cã totul este subcontrol ºi mai mult, auspus cã acum totul

este în siguranþã. Asta chiar dacã, acumcâteva zile s-a vorbitdespre o prãbuºire aunei pãrþi din frontulde lucru. „Nu e vorbadespre un evenimentneobiºnuit. Frontul se rupe mereu ºi în exploatare, pentrucã acolo sunt condiþiigrele, fiind inundatdupã explozie ºi estemãcinat ºi a existat unmic incident legat deruptura de front, darnu e un lucru care sãimpieteze activitatea”,a þinut sã subliniezeTiberiu Iacob Ridzi.

Primarul a maiintrat în mina Livezeniºi în vara acestui an,atunci când au începutlucrãrile de pregãtire astratului 13 ºi atunci apromis cã va fi tot aiciatunci când va fi dat înexploatare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Eroii din stratul 13, vizitaþi de Tiberiu Iacob RidziA ºa cum a promis, primarul

Tiberiu Iacob Ridzi a intrat din nouîn mina Livezeni, ca sã vadã cum va fi datîn exploatare unul dintre cele mai bunestraturi de cãrbune din Valea Jiului. Lamina Livezeni, imediat dupã ce a ieºit pepuþul coliviei, primarul a þinut sã subli-nieze cã acolo s-a depus o muncã uriaºã ºile-a cerut minerilor sã nu facã nimic dince le-ar periclita siguranþa ºi viaþa.

EM Livezeni, dupã 34 de ani

L a Spitalul de Urgenþã

Petroºani se încheie mandatul adoi directori aiComitetului de conducere – director medical ºidirector financiar-contabil ºi, conformlegislaþiei, posturilevor fi reocupate prin concurs. Data limitã deînscriere este 28noiembrie, iar concursurile voravea loc în perioada8-11 decembrie 2014.

La Spitalul deUrgenþã Petroºani, voravea loc în perioada 8-11 decembrie 2014concursurile pentrureocuparea posturilordin comitetul de con-ducere la expirarea de mandat – directorfinanciar-contabil ºidirector medical.

Termenul limitã dedepunere a dosarelor deînscriere este 28 noiem-brie 2014. Concursulva avea trei probe – test

grilã/lucrare scrisã de verificare acunoºtinþelor din legislaþia specificã postului; susþinereaproiectului/lucrãrii despecialitate pe o temãdin domeniul de activi-tate a postului ºi intervi-ul de selecþie. Dacãaceste concursuri voravea aceleaºi reguli ca ºi cel de manager,testul grilã este probãeliminatorie.

De precizat cã acesteposturi au fost ocupatede Nicolae Ciugulea –director medical ºiAngela Braºoveanu –director financiar-con-tabil.

”Spitalul dinPetroºani a luat fiinþãîn anul 1977. 20 de animai târziu primea titu-

latura de Spital deUrgenþã, la momentulrespectiv fiind cel de-alnoulea spital de urgenþãal Romaniei, toate celelalte 8 existând înBucureºti. Spitalul nos-tru are în prezent unnumãr de 655 de paturidistribuite în 20 desecþii si compartimente.Personalul spitaluluicuprinde 917 angajaþidintre care 107 mediciin 26 de specialitãþi

medico-chirurgicale.Medicii ºi personalulmediu au participat ladiverse forme depregãtire profesionalã.O parte semnificativãdin corpul medical arecompetenþe medicale ºio a doua specialitate încadrul specialitãþii debazã. Se manifestãinteres pentruîmbunãtãþirea activitãþiide perfecþionareprofesionalã, existânddoctoranzi ºi medicicare au obþinut titlulºtiinþific de doctor înmedicinã. Spitalul deUrgenþã Petroºani areîn dotare aparaturãmedicalã modernã pre-cum Computerul tomo-graf Somatom ARTX,

Ecograf Doppler Color,Gastroscop, Endoscop,Mamograf, Aparaturade anestezie performan-tã, aparatura de neu-rochirurgie performan-tã, etc. În cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani funcþioneazãAmbulatoriul deSpecialitate cu 14 cabinete. Din aparatuladministrativ fac parteserviciile: Juridic,RUNOS, Financiar-Contabil, Salarii,Aprovizionare-Transport, Informaticãmedicalã, AtelierulTehnic, ServiciulAdministrativ” – scrie în prezentarea de pesite-ul SUP.

În aceste condiþii, depersonal super calificat,se ridicã întrebarea: dece nu participã maimulþi medici la concursu-rile de ocupare a pos-turilor de conducere pen-tru ca aceastã competiþiesã fie una realã?

De precizat cã încazul postului de direc-tor financiar-contabilexistã o hotãrârejudecãtoreascã derepunere în funcþie,care nu s-a aplicat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

C opiii dinmunicipiul

Petroºani nu vorbeneficia preacurând de creºe, iarMinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului nuvine cu veºti îmbu-curãtoare. Deºi înPetroºani nu existãnici mãcar o creºã,finanþarea unei astfelde construcþii nureprezintã în niciuncaz o prioritate.

Autoritãþile publicelocale din municipiulPetroºani au solicitat,încã de acum câþiva ani,

sprijinul Guvernului pen-tru construcþia unorcreºe pentru copii.Fostul Minister alDezvoltãrii Regionale ºiTurismului a aprobat, lavremea respectivã,finanþarea construcþiei adouã creºe pentru copiiidin Petroºani, una pen-tru cartierul Aeroport ºio alta pentru cartierulDimitrov. Numai cãGuvernul s-a schimbat,s-au schimbat ºi minis-terele, dar ºi miniºtrii, iarproiectul a fost lãsat înaºteptare. Administraþialocalã din Petroºani adepus o nouã solicitareprivind necesitatea con-

strucþiei celor douã creºepentru copii, dar nu aprimit niciun rãspuns laaceastã solicitare dinpartea MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei PubliceLocale, condos devicepremierul LiviuDragnea. Doar dupã ceproblema a fost ridicatãde la tribunaParlamentului, LiviuDragnea a anunþat cã,poate, la anul proiectular putea fi inclus înProgramul Naþional deDezvoltare Localã, astaîn ciuda faptului cã suntnumeroase cereri de lapãrinþii care nu au cu

cine sã îi lase pe ceimici. “Programul peanul 2014 este dejaaprobat. Unitateaadministrative – teritori-alã de la Petroºani sepoate adresa directMinisterului DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei PubliceLocale pentrua solicitaincluderea obiectivuluide investiþii perntrufinanþare prin PNDL (…)însoþitã de nota justifica-tivã pentru funda-mentarea necesitãþii ºioprtunitãþii realizãriiinvestiþiei”, spune min-istrul Liviu Dragnea carenu uitã sã aminteascã ºi

paºii ce trebuie urmaþi încontinuare. Astfel, dupãînregistrarea cererii,posibila finanþare va fiînregistratã într-o bazãde date, pentru ca, la odatã ulterioarã sã fieanalizatã ºi aprobatã saunu.

De precizat cã, întretimp, municipalitateadin Petroºani estedecisã sã finanþeze unproiect pentru înfi-inþarea unei grupe deantepreºcolari pentrucopiii mai mici de treiani. Spaþiul necesarexistã ºi mai trebuiefãcute doar amenajãrilenecesare. “Vrem sãfacem o grupa deantepreºcolari. Astaînseamnã cã vor fi

copii care au vârstecuprinse între un an ºijumatate ºi trei ani.Este un segment carenu e acoperit ºi careeste necesar, pentru caavem multe solicitãri dela pãrinþi. Vrem sãfuncþoneze la sediulGrãdiniþei din CartierulAeroport”, spunea nude mult primarulTiberiu Iacob Ridzi.Autoritãþile localeîncearcã sã obþinã ºifinanþare europeanãpentru acest proiect,dar, dacã nu se vaputea, proiectul va fifinanþat din fonduri dela bugetul local.


Moº Nicolaeva porni iluminatulornamentalI nstalaþii noi, pornite

de Moº Nicolae.Montarea instalaþiilor deCrãciun este aproape definal în municipiulPetroºani.

Aºa cum au promis edilii,anul acesta vor fi ºi figurine noi.

Una dintre acestea este bradulamplasat în sensul giratoriu de lângã viitorul centru de informare turisticã.

“Licitaþia a fost adjudecatãunei firme, iar anul acesta avem

ºi figurine noi”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Aºa cum autoritãþile localene-au obiºnuit în fiecare an,momentul zero al pornirii instalaþiilor va fi chiar de sãrbãtoarea lui Moº Nicolae.

“De Moº Nicolae vom porniinstalaþiile din parcul centralCarol Schreter”, a mai subliniat sursa citatã.

Iluminatul ornamental va fiextins anul acesta în toatezonele municipiului Petroºani.Vor fi montate sute de figurine2D ºi 3D, baghete ºi ghirlande,dar ºi alte ornamente festive.

Monika BACIUMonika BACIUDepuneride coroaneZ iua Naþionalã a

României va fimarcatã ºi la Petrila.Toate administraþiilelocale din Valea Jiuluivor organiza evenimentecu prilejul mariiuniri de laAlba Iulia.

La Petrilase vordepunecoroane deflori, în faþacasei de culturãacolo unde existão placã come-morativã a unuicopil de trupãcare a participatla cel de-alDoilea RãzboiMondial.

“De 1 decem-brie vom marcaZiua Naþionalã a

României, vom depunecoroane de flori în faþa Caseide Culturã, unde avem oplacã comemorativã a unuicopil de trupã care a fost înal Doilea Rãzboi Mondial”,a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.

În anul 2011, la Petrilaau fost dezvelite douã plãcicomemorative, una pentru

eroii neamului ºi una încinstea unui copil de

trupã, care a datdovadã de marecuraj în al DoileaRãzboi Mondial.

MonikaMonikaBACIUBACIU

R evelionulpetrecut în

mai multe zile. La fel ca în fiecarean, pensionariidin municipiulPetroºani vor aveaocazia sã petreacãcâteva momentede relaxare într-uncadru festiv.

Aceºtia vor sãrbãtoritrecerea dintre ani peparcursul mai multorzile.

Administraþia localã de la Petroºaniorganizeazã ºi în acestan tradiþionalul Reveliondedicat persoanelorvârstnice.

Toþi pensionarii dinPetroºani vor putea sã

petreacã Revelionul cudoar 25 de lei. Restulsumei este asiguratã dela bugetul local, iar ceicare doresc sã participetrebuie sã se adresezeasociaþiilor de pensio-nari. Pânã acum, încadrul Ligii SindicatelorPensionari Mineri dinValea Jiului s-au înscriscâteva zeci de persoane

care vor sã ia parte laaceastã acþiune.

“Avem multe solicitãri din parteacolegilor noºtri care vorsã participe la revelionulorganizat de primãrie.Listele încã suntdeschise aºa cã cei carevor încã se pot înscrie”,au spus reprezentanþii

Ligii SindicatelorPensionarilor Mineri dinValea Jiului.

Tradiþionalul Revelional pensionarilor laPetroºani are loc ºi acum în luna decembrie.

Pensionarii suntaºteptaþi în mai multelocaþii de cãtre cei dinadministraþie, care au oserie de surprize cucâteva zile înainte denoaptea dintre ani. 67 de mii de lei au fost alocaþi din bugetullocal al municipiuluiPetroºani pentru organizarea evenimentului devenit deja tradiþie,denumit “revelionulpensionarilor”


Trenuri anulate, se lucreazã pedefileuM ai multe trenuri de cãlã-

tori sunt anulate dincauza unor lucrãri ce au loc peDefileul Jiului. Trenurile nu vorcircula toatã luna decembrie.

Potrivit unui comunicat al CFRCãlãtori, în zona de cale feratã dinDefileul Jiului au loc lucrãri absolutnecesare. Astfel, CFR Cãlãtoriinformeazã cã în perioada 1 – 12decembrie (fãrã zilele de sâmbãtã,duminicã ºi în cele de sãrbãtorilegale), pentru efectuarea unor lucrãrila infrastructura feroviarã, vor inter-veni modificãri în circulaþia trenurilor.Modificãrile sunt valabile pentru curse-le dintre staþiile Târgu Jiu ºi Livezeni.

Astfel, în perioada menþionatã,trenurile Inter Regio 1827 ºi InterRegio 1828 Caracal – Craiova –Târgu Jiu – Petroºani ºi retur vor cir-cula numai pe distanþa Caracal –Craiova – Târgu Jiu ºi retur.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Concurs pentru posturi de conducere la Spitalul de Urgenþã Petroºani

Creºe la Petroºani, poate, doar la anul

Noaptea dintre ani petrecutã în mai multe zile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 20146 Actualitate

M ii de pelerini suntaºteptaþi, la

sfârºitul acestei sãp-tãmâni, (28 noiembrie) laMãnãstirea Prislop dinjudeþul Hunedoara pen-tru a participa la paras-tasul prilejuite deîmplinirea a 25 de ani dela trecerea în nefiinþã aPãrintelui Arsenie Boca.

Arsenie Boca este cunos-cut drept Sfântul Ardealului,este considerat de cãtre uniidin ucenicii sãi ca fiind celmai mare duhovnic românal secolului XX. Pentruconvingerile sale religioase,preotul Boca a fost arestatºi torturat de fostaSecuritate a fost alungat dela mãnãstire ºi a devenitunul dintre martirii regimu-lui comunist. A fost unul dinmartirii gulagului comunist,închis la Securitatea dinBraºov, dus la Canal, închis

la Jilava, Bucureºti,Timiºoara ºi la Oradea. Apictat biserica dinDrãgãnescu (la 25 Km deBucureºti). La mormântulsãu de la Mãnastirea Prislopdin Þara Haþegului, seperindã zilnic sute de pele-rini. Mormântul "SfântuluiArdealului" este strãjuit de ocruce simplã de lemn pecare scrie doar "Arsenie

ieromonahul" ºi esteacoperit de flori tot timpulanului.

Potrivit reprezentanþilorInspectoratului deJandarmerie Hunedoara,peste 100 de jandarmi,poliþiºti, pompieri vor asigura mãsurile de ordineºi siguranþã publicã cuocazia manifestãrilor religioase de la MãnãstireaPrislop. Mãsurile adoptatede jandarmi, alãturi depoliþiºti, reprezentanþiiI.S.U. Hunedoara ºi cei aiServiciului Judeþean deAmbulanþã, vor viza asigurarea unui climat deordine ºi siguranþã pentrutoþi credincioºii, care vorsosi la Sfânta MãnãstirePrislop. Pe calea de acces

cãtre mãnãstirea Prislop voracþiona pentru fluidizareacirculaþiei mai multe echipa-je ale poliþiei rutiere. Înacest sens, poliþiºtii reco-mandã conducãtorilor autosã respecte indicaþiileagenþilor de circulaþie ºi sãparcheze autovehiculele înafara pãrþii carosabile pen-tru a nu bloca calea rutierã.În incinta mãnãstirii, jan-darmii vor asigura ordineapublicã pe timpul slujbeireligioase ºi vor realiza

dispozitive de îndrumare acredincioºilor pe timpulpelerinajului la mormântulPãrintelui Arsenie Boca.

În acest sens, jandarmiirecomandã participanþilor la aceastã manifestare religioasã sã respecte pre-cizãrile organizatorilor ºiforþelor de ordine sã nuîncurajeze cerºetoria, astfel,sã nu ofere bani sau bunuricelor care apeleazã la milapublicului.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Steaguri tricolore ºimâncaretradiþionalã2 000 de steaguri

tricolore vor fiîmpãrþite, de 1 decem-brie, la Petroºani. ZiuaNaþionalã a României vafi marcatã, la fel ca înfiecare an, la Petroºani.

Municipalitatea orga-nizeazã diferite manifestãricu aceastã ocazie. Pe lângãtradiþionala fasole vor avealoc mai multe evenimente.

“Noutatea este cã anulacesta vom împãrþi în parcul central ºi 2000 desteguleþe tricolore ºi deasemenea vom avea unmic concert susþinut decopiii din localitate”, a

declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani

Evenimentele dedicateaniversãrii a 96 de ani dela marea unire de la AlbaIulia vor fi marcate pestetot în þarã. La Petroºani,cei care simt româneºtesunt invitaþi sã participe lamanifestãri în data de 1 decembrie cu începerede la ora 11 în parcul central Carol Schreter dinlocalitate. Ca în fiecare anse va servi tradiþionalafasole cu ciolan, iar pentrucei care þin post fasolea va

fi fãrã carne. Peste 1.000 de porþii de

fasole cu cârnaþi, dar ºi depost vor fi pregãtite anulacesta, la Petroºani, de 1 Decembrie, pentru ceicare vor sã petreacã afarãZiua Naþionalã a României.Anul acesta, pentru organizarea manifestãrilordedicate Zilei Naþionale aRomâniei de la bugetullocal s-a alocat suma de30.000 de lei, iar acþiunilese vor desfãºura în parcul„Carol Schreter” dinPetroºani.


25 de ani de la trecerea în nefiinþã a Pãrintelui Arsenie Boca

Parastasul Pãrintelui Arsenie Boca la MMMMããããnnnnããããssssttttiiiirrrreeeeaaaa PPPPrrrriiiisssslllloooopppp

RESTRICÞII LA APÃ!S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

anunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru JOI 27.11.2014 în oraºele:

- Petrila între orele 9.00 - 14,00.Zona afectatã: Cartier 8 Martie. Motivulrestricþiei: Remediere pierdere Cartier 8Martie zona ªcolii generale nr.5

- Petroºani între orele 10.00- 18.00.Zona afectatã: Strada Cucului. Motivulrestricþiei: Remediere pierderi pe aducþiunea Valea de Peºti zona strãziiZãvoiului-Vulcan ºi remediere pierdere labranºamentul imobilului nr. 42 din Vulcan

str. Coroieºti.-Aninoasa între orele 10.00-18.00.

Zona afectatã: Tot oraºul. Motivulrestricþiei:Remediere pierderi pe aducþiunea Valea de Peºti zona strãziiZãvoiului-Vulcan ºi remediere pierdere la branºamentul imobilului nr. 42 dinVulcan str. Coroieºti.

- Vulcan între orele 10.00-18.00.Zona afectatã: Zona Coroiesti-toti utiliza-torii alimentaþi din aducþiunea Valea dePeºti. Motivul restricþiei:Remedierepierderi pe aducþiunea Valea de Peºti zonastrãzii Zavoiului-Vulcan ºi remedierepierdere la branºamentul imobilului nr. 42din Vulcan str. Coroieºti.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 2014 Actualitate 7

S ute de persoane ºi

zeci de gospodãriidin municipiulPetroºani vor aveaapã potabilã saureþea de canalizaredupã ce operatorulde apã a recepþionatlucrarea privindreabilitarea acestorreþele.

Apa Serv ValeaJiului a fãcut recepþiala etapa de reabilitarea reþelelor de apã ºicanalizare derulat înPetroºani, în cadrulproiectului cu finanþareeuropeanã în valoarede 40 de milioane deeuro.

Lucrãrile au fostfinalizate înainte determen cu jumãtate de an de cãtre

constructor, sunt lacalitatea impusã prinproiect chiar dacã dincauza contestaþiilorZona D, câºtigãtorullicitaþiei, a începutlucrarea mai târziu.

Extinderea ºi reabili-tarea sistemului de alimentare cu apa ºicanalizare în aglomerareaPetroºani, parte din Proiectul Major„Extinderea ºi reabili-

tarea infrastructurii deapã ºi apã uzatã înJudeþul Hunedoara(Valea Jiului)” a presu-pus construirea apeste 26 de kilometride reþea de canal,reþele de apã potabilãori staþii de pomparefiind racordate la apãori canal circa 1800de gospodãrii.Valoarea lucrãrii seridicã la peste 26 demilioane de lei.

„A u lucrat ca la carte”

„Astãzi am inaugu-rat finalizarea lucrãrilorla prima parte aproiectului europeanderulat de Apa ServValea Jiului, etapa din

Petroºani ºi chiar dacãconstructorul a începutsã lucreze mai târziudin cauza contestaþiilorfãcute de ceilalþi careau fost la licitaþie,Zona D a reuºit sã termine lucrarea mairepede cu ºase luni faþãde termen. Suntemmulþumiþi de calitatealucrãrilor fãcute ºi celmai important este cãfoarte multe familii dinmunicipiul Petroºanivor avea de acumcanalizare ori reþea deapã potabilã la stan-darde europene”, adeclarat directorul general al SC Apa ServValea Jiului, CostelAvram. În cadrul aces-

tui proiect, în munici-piul Petroºani a fostintrodusã reþea decanalizare pe 56 destrãzi, inclusiv în zonegreu accesibile ºi undedin bugetul propriu orial acþionarilor, respectivprimãriile ºi CJHunedoara, nu s-ar fireuºit realizarea acestorinvestiþii. Operatorul deapã ºi canal are înderulare un al doileaproiect european învaloare de 89 de mili-oane de euro, fonduricare va fi reabilitatãîntreaga infrastructurãdin Valea Jiului a societãþii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Deszãpezire cu firma de gospodãrieD eszãpezire cu firma

de gospodãrie.Autoritãþile locale de laPetrila sunt pregãtite sãintervinã la curãþareacarosabilului dacã va ninge.

Stocurile de material antiderapant sunt pregãtite, la fel ºiutilajele, mai rãmâne doar sã cadãfulgii de nea.

“Suntem pregãtiþi, avem asiguratstocul de materiale, nisip, sare, uti-lajele de deszãpezire sunt pregãtite,noi avem contract cu societateanoastrã, cu Edil urban. Tot cu eiam lurat ºi eu zic cã deszãpezirea afost fãcutã în termen ºi vom lucraîn continuare cu ei, îi monitorizãm,avem asiguratã permanenþa, un omde la primãrie rãspunde de aceastãproblemã ºi în momentul în carevor fi primii fulgi de zãpadãavem maºinile pregãtite ºimaterialul antiderapant pentru ainterveni”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Dacã în majoritatea localitãþilor din Valea Jiuluideszãpezirea se realizeazã cufirme private, la Petrila aceastãacþiune se face cu ajutorulfirmei de gospodãrire.

“E interesul nostru, pentru cã esocietatea noastrã ºi noi cãutãm sãle dãm de lucru oamenilor noºtri.La societate sunt angajaþi oamenidin oraºul Petrila ºi astfel maicreem ºi locuri de muncã, nu dãmla firme din alte judeþe care vin îºiiau banii ºi îºi fac sau nu treabacum trebuie. Aºa putem sã îitragem la rãspundere dacã nu seconformeazã”, a mai spus sursacitatã.

De la sfârºitul acestei sãptãmânimeteorologii au anunþat cã vaninge. Atunci va fi momentul ade-vãrului pentru autoritãþile locale.

Monika BACIU Monika BACIU

Violenþa împotriva femeii,un comportamentdeviantÎ n spitalele din

Valea Jiului, înacest an, au ajunsmai multe femeicare au suferitabuzuri din parteasoþilor sau concu-binilor.

Foarte puþine dintre ele, însã, aureclamat al poliþie abuzurile la careau fost supuse. “Sunt femei care vin cu agresiuni suferite din parteaconcubinilor sau soþilor dar care, înmarea lor majoritate, nu vor sãdeclare, de fricã, din partea cui ausuferit respectivele agresiuni.

Asta pentru cã au copii ºi nu suntindependente din punct de vederefinanciar. Din acest motiv preferã sãnu declare agresiunile”, a precizatMonica Ciugulea, medic coordona-tor Unitatea de Primire a Urgenþelor

din cadrul Spitalului deUrgenþã Petroºani.

Atunci când ajung la spital femeile abuzateprimesc primul ajutor precum ºi consiliere.

“Le consiliem noi, atâtcât putem, în urgenþã ºi letratãm afecþiunile. Dinpãcate, nu existã înPetroºani ºi nici în Valea

Jiului un centru spre care sã leputem îndruma, pentru a-ºi trata rãnile sufleteºti”, a maispus Monica Ciugulea.

În data de 25 noiembrie a fostmarcatã, pe plan mondial, “ZiuaInternaþionalã pentru EliminareaViolenþei Împotriva Femeii”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Proiect al Apa Serv Valea Jiului, finalizat înainte de termen

N u mai puþinde 10.000 de

euro va câºtiga,dintr-un foc o fun-daþie controlatã deex-prefectul judeþu-lui Hunedoara,AurelianSerafinceanu. Baniivin de la bugetullocal al municipiu-lui Petroºani.

Oficialii PrimãrieiMunicipiului Petroºanisunt deciºi sãplãteascã 2.500 deeuro pe lunã, timp depatru luni – adicãexact cât þine sezonulde iarnã – pentruînchirierea teleskiuluicare deserveºte pârtiaA din Parâng, cea maipopularã de altfel.

Teleskiul se aflã înproprietatea FundaþieiSfânta Maria ValeaJiului, care a devenitîn urmã cu 10 ani, ºi acþionarul unic alsocietãþii de utilajminier Gerom,

continuatoareaUMIROM, care aveaîn proprietate insta-laþia de transport pecablu. ªi, tot la vre-mea respectivã ex-pre-fectul de Hunedoara,Aurelian Serafinceanu,devenea „preºedinteonorific” al acesteifundaþii.

Dincolo de datele„istorice”, noutateaconstã în faptul cãmunicipalitatea vapompa direct în conturile Fundaþiei Sf.Maria Valea Jiului fix10.000 de euro pen-tru a închiria teleskiulîn perioada 1 decem-brie 2014 – 31 martie2015. Asta dupã ce însezonul trecut turiºtiis-au plâns cã instalaþiade transport este doarde decor ºi cã nufuncþioneazã. De fapt,în ultimii ani se poatespune cã teleskiul afuncþionat doar douãsezoane, când, deasemenea, adminis-traþia publicã din

Petroºani a decis sãplãteascã chirie cãtrefirma care îl deþine înproprietate, pentru caacesta sã fie funcþio-nal. Pentru sezonul2013 - 2014, însã, nus-a ajuns la un con-sens, aºa cã, din nou,teleskiul a staþionat.

De precizat cã pârtia A este cea maipopularã pentru cãaici pot schia ºiîncepãtorii, însã anultrecut salvamontiºii ausesizat cã degeaba afost bãtutã cu ratrakulºi pregãtitã pentruschi, pentru cã turiºtiinu au avut cu ce urca,decât cel mult pe jos,cu schiurile în spate.


8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Noiembrie 2014

N umãrul auto-rizaþiilor de

construcþii pentrumasivul Parâng ascãzut drastic. De la zeci de astfel dedocumente care eraueliberate anii ante-riori, anul acestaadministraþia localãde la Petroºani ºi-adat acordul pentru osingurã construcþieîn munte.

Astfel, în cursulacestui an o singurãautorizaþie de cons-trucþie a fost eliberatãpentru masivul Parâng.

“Anul acesta a exis-tat o singurã cererepentru autorizaþie deconstrucþie care a ºifost acordatã. E vorbadespre o pensiunecare a fost realizatã înzona telescaunuluivechi, mai exact întrecele douã telescaune

care vor funcþiona dinaceastã iarnã cãtremasivul Parâng”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

D ezvoltareainfrastructurii

turistice

Numãrul autoriza-þilor eliberate pentruconstrucþia de cabanedin munte a scãzutdatoritã proiectelor dedezvoltare a staþiunii.

Autoritãþilepetroºãnene încearcãsã limiteze numãrul

numãrul noilor cabane,însã punc accentul pedezvoltarea infrastruc-turii turistice.

“A existat o politicãla nivelul administraþieipublice locale amunicipiului Petroºanide a nu se acordafoarte multe autorizaþiipentru noi construcþiiîn masivul Parâng pen-tru cã se doreºte sã sedezvolte infrastructuraturisticã a masivuluiceea ce înseamnãinstalaþii de cablu ºipârtii ºi tot ce þine deposibilitatea de dis-tracþie a turiºtilor”, a

mai spus Taºcã. În cadrul proiectului

de dezvoltare a staþiunii montaneParâng se are învedere realizarea deinstalaþii de alimentarecu apaºi canalizare,tunuri de zãpadã,telegondola, partiiultramoderne sau unorãºel al copiilor.

Noile pârtiile dinParâng vor însumapeste 23 de kilometri.

Pârtiile din Parângsunt la nivel european,dar nu avem cu ce sãasigurãm transportulturiºtilor pânã la ele.

U nde se vaschia?

Vor fi amenajate 17pãrþii de schi,însumând 23,7 km, cevor beneficia de insta-laþii de transport pecablu, cãi de acces, ilu-minat nocturn pentrupârtia 2A, cât ºi de oinstalaþie de producerea zãpezii artificiale,care va cuprinde: ocaptare de apã ºi staþiede pompe (pe paraulJiet), un bazin de apãla confluenta Gruniuluicu Maleia ºi unul la"Cãsuþa din poveºti",reþea de conducte ºitunuri de zãpadã. Aufost proiectate urmã-toarele pârtii: 3a (Vf.Badea - Slima); 3b (Vf.Parâng - Slima); 3c(Poiana Zãpezii -Plecare Telescaun 4);4a (Vf. Badea - V -Plecare Telescaun 4) ;4b (Vf. Badea - B -

Plecare Telescaun 4);4c (Vf. Badea - B); 4d(ANEFS - B); 6a - 6b(Poiana Zãpezii -Plecare Telescaun 6);6d - 6c (Vf. Parâng -Plecare Telescaun 6);7a (Vf. Badea -Plecare Telescaun 7);7b (Vf. Parâng -Plecare Telescaun 7);7c (Vf. Piatra - PlecareTelescaun 7); 7d (Vf.Piatra - PlecareTelescaun 7); 2a (Vf.Parâng - Coama -intermediara TelescaunT3); 2b (Staþia Meteo -Plecare Telescaun 4);2c (Staþia Meteo -intermediara TelescaunT3); 2d - 2f (SosireTelescaun T3 -Saivane).

Pentru cei mici, se va construi un orãºel al copiilor,aceºtia putându-sebucura de o bandãtransportoare, uncarusel, instalaþiiuºoare, aparate alterna-tive de zãpadã, cum arfi: sãnii, placi, pneuri.

Monika BACIU Monika BACIU

Dezvoltare turisticã, nu de cazare

O singurã autorizaþie de construcþie în Parâng

10.000 de euro bãgaþi de Primãria Petroºani în buzunareleex-prefectului de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu

cvj nr 749,joi 26 noiembrie

Documents